COLECŢIE COORDONATĂ DEVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Cum să‑ți întărești încrederea în tineMARIE HADDOUTraducere din franceză deSMARANDA BEDROSIAN

EDITORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:Magdalena Mărculescu

DESIGN:Faber Studio

REDACTOR:Magdalena Popescu

DIRECTOR PRODUCȚIE:Cristian Claudiu Coban

DTP:Răzvan Nasea

CORECTURĂ:Sânziana Doman

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiHADDOU, MARIE Cum să-ţi întăreşti încrederea în tine / Marie Haddou ; trad.: Smaranda Bedrosian. ‑ Ed. a 3‑a. ‑ Bucureşti : Editura Trei, 2015 ISBN 978‑606‑719‑527‑9

I. Bedrosian, Smaranda (trad.)

159.923.2

Titlul original: AVOIR CONFIANCE EN SOIAutor: Marie Haddou

Copyright © Flammarion, 2000

Copyright © Editura Trei, 2015, pentru prezenta ediţie

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, BucureștiTel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20E-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN 978‑606‑719‑527‑9

Dedic această carte Henriettei Joël, care știe bine de ce

Cuprins

Cuvânt înainte 13 Încrederea în sine 14Partea întâi: să te cunoști pe tine însuți 19Capitolul I. Portret 21 Să te cunoști pentru a te schimba 22 Sentimentul de inferioritate 24 Sentimentul de descurajare 26 Sentimentul de rușine 27 Sentimentul de anxietate 29 Sentimentul de respingere 31 Restricționarea modului de viață

și renunțarea la propria persoană 33Capitolul II. Boli legate de lipsa încrederii în sine 35 Anxietatea generalizată 35 Fobia socială 37 Distimia 38 Psihastenia 38 Bolile psihosomatice 39 Alcoolismul 40Partea a doua: schimbarea 43Capitolul III. Pe calea încrederii în sine 45 Fii motivat 46 Să ai voința de a te schimba 47

Acordă‑ți dreptul la imperfecțiune 48 Recunoaște‑ți calitățile 50 Alege fericirea 51 Relativizează 52 Fixează‑ți obiective 53 Exprimă‑ți pozitiv obiectivele 55 Să ai obiective realiste 56 Să ai obiective clare 57 Să ai obiective precise 57 Cum să‑ți atingi obiectivele 58 Calculează riscurile 59 Oferă‑ți mijloace pentru a‑ți atinge

obiectivele 60Capitolul IV. Devino afirmativ 62 Cele patru modele de comportament 63 Avantajele și limitele afirmativității 65 Adoptă afirmativitatea 66 Tehnicile afirmative 68 Discul zgâriat 68 Ecranul de ceață sau plapuma de puf 72 Oferta de compromis 74 Informația despre sine 75 Ascultarea activă 76 Afirmația pozitivă 77 Exersează 78 Experimentează actul gratuit 79 Scara afirmării de sine a lui Rathus 80 Interpretare 83Capitolul V. Eliberează‑ți spiritul 85 Gândurile automate 87 Sistemul de credințe personale 88

Mecanismele de deformare a informației 90

Capitolul VI. Un spirit încrezător: metode 94 Autoobservarea 95 Modificarea gândurilor automate 97 Vizualizarea 100 Modifică mecanismele de deformare

a realității 101Capitolul VII. Eliberează‑ți corpul 107 Indispoziția fizică 108 Emoțiile interzise 109 Emoțiile nepotrivite 111 Colecția de timbre 111 Elasticul 112Capitolul VIII. Un corp încrezător: metode 114 Cum să‑ți administrezi mai bine

emoțiile 115 Relaxarea 116 Autoancorarea 120 Desensibilizarea 122 Afirmă‑ți corpul 124Capitolul IX. Eliberează‑te de ceilalți 128 Cele trei zone 129 Zona de confort 129 Zona de risc și de progres 130 Zona de panică 131 Tranzacțiile 133 Stările eului 133 Analiza tranzacțiilor 135 Tranzacțiile în cazul lipsei încrederii

în sine 137

Capitolul X. Încrederea în celălalt: metode 139 Calibrarea 140 Formularea ternară 142 Exprimarea unei critici 144 Recunoaște‑ți stările eului 145 Rolurile 148 Modificarea rolurilor 149 Clarifică‑ți tranzacțiile 150 Răspunde criticilor 151 Nu intra în jocul interlocutorului 153Partea a treia: să înțelegi și să educi 155Capitolul XI. Părinți, dați încredere copiilor voștri 157 Încrederea în familie 158 Părinții toxici 160 Marile principii 163 1. Iubește‑l 163 2. Lasă‑l să te iubească 163 3. Îndrumă‑l și dirijează‑l 164 4. Încurajează‑l 165 5. Lasă‑i o marjă de libertate 167 6. Responsabilizează‑l 168 7. Ascultă‑l 169 8. Vorbește‑i 170 Perioadele sensibile 171 Sevrajul și angoasa de separare 172 Perioada lui nu 173 Perioada oedipiană 175 Adolescența 176

Capitolul XII. Copii, dați încredere părinților voștri în vârstă 179

Părinții noștri îmbătrânesc 180 Încredere în sine la orice vârstă 182Concluzie 188 Între 135 și 108 puncte 190 Între 107 și 80 de puncte 191 Între 79 și 55 de puncte 191 Între 54 și 25 de puncte 191 Între 25 de puncte și mai puțin 192Glosar 193Mulțumiri 197

Cuvânt înainte

Pa ra fra zând spu se le lui Mus set „smin tit spu ne în țe lep tul, fe‑ri cit spu ne po e tul“, nu ne‑am pu tea în chi pui că este po si bil să tră iești în tr‑o bea ti tu di ne în cre ză toa re față de cei lalți și față de tine în suți.

Ci ne n‑ar visa la o ase me nea fe ri ci re?În cre de rea în sine este un atu in disp en sa bil în ra port cu în‑

cer că ri le, cu provocările co ti die ne din sâ nul unei so cie tăți ca re‑i pri vi le gia ză pe lup tă tori și pe câș ti gă tori. Lu mea ac u a lă ne ex‑pu ne la di fi cul tăți spo ri te. Tre buie să gă sim în noi în și ne destulă si gu ran ță pen tru a lup ta și a nu ca pi tu la în mij lo cul com pe ti ției pe via ță și pe moar te, șo ma ju lui, sidei și vio len ței.

Tre buie să ai în cre de re în pro pri i le po si bi li tăți ca să te re a‑li zezi și să te dez volți. Alt fel, îți chel tuiești în trea ga ener gie în‑cer când să te cal mezi și să te aperi, în loc să te îm pli nești. Un sen ti ment de si gu ran ță in te rioa ră este in disp en sa bil pentru re‑u și ta în via ța pro fe sio na lă, so cia lă, sen ti men ta lă, fa mi lia lă. Ca să co mu nici mai bine cu cei lalți tre buie să în ce tezi să te temi de ju de ca ta lor și să te eli be rezi de de pen den ța față de ei.

În cre de rea în sine ge ne rea ză în cre de rea în cei lalți; poți atunci să te în torci spre ei și spre lume, să te des chizi spre ea cu lu ci di ta‑te și dis cer nă mânt.

14 Cum să‑ți întărești încrederea în tineMARIE HADDOU

ÎN CRE DE REA ÎN SINEDic țio na rul is o ric al lim bii fran ce ze tra sea ză evo lu ția acest ui

ter men (con fian ce–în cre de re) care în se co lul al XIII‑lea de ri va din la ti nes cul con fi den tia, se or to gra fia con fien ce și păst ra o ana lo gie cu spe ran ță. În se co lul al XVII‑lea, ajun ge la or to gra fia ac u a lă și ca pă tă nuan ța de si gu ran ță, mai ales în ca drul ex pre siei „în cre‑dere în sine“.

În zi le le noast re, de fi ni ția în cre de rii în sine nu se bucură de una ni mi ta te. Unii in sist ă asu pra ca rac e ru lui ei în năs cut și o asi‑mi lea ză cu o tră să tu ră de per so na li ta te, cu un dar al na tu rii, al‑ții in sist ă asu pra ca rac e ru lui ei do bân dit, con si de rând‑o un răs‑puns po zi tiv de prins cu oca zia ex pe rien țe lor re u și te, pen tru ca al ții s‑o so co teas că una din tre con se cin țe le for ței eu lui.

Dez ba te rea în tre în năs cut și do bân dit este de par te de a se fi în‑che iat. Ipo te za unui prag al vul ne ra bi li tă ții, de ter mi nat de pa tri‑mo niul nost ru ge ne tic și di fe rit de la un su biec la al tul, face par te din te o ri i le ac u a le. In di vi zii care be ne fi cia ză de un prag ma xim vor su por ta mai bine di fi cul tă ți le și nu se vor lăsa co ple șiți. În schimb, cei care disp un de un prag mi nim își vor pier de în cre de‑rea în ei în șiși și vor ca pi tu la mai ușor.

Din ne fe ri ci re (sau din fe ri ci re), aceast ă pre disp o zi ție nu pare să „țină“ toa tă via ța. În anu mi te mo men te ale exist en ței, cei pu‑ter nici „cra pă“, iar cei slabi să vâr șesc lu cruri de ne cre zut. În seam‑nă așa dar că o con tri bu ție sub stan ția lă are in flu en ța educa ției și a me diu lui. S‑a con sta tat că, de se ori, co piii iu biți și cres cuți în con di ții bune au un po ten țial de în cre de re în ei în șiși mai ri di‑cat de cât co piii resp inși, că rați din fa mi lie în fa mi lie, aban do nați sau bă tuți.

În amon te, în cre de rea în sine ține de un nar ci sism po zi tiv, care s‑ar pu tea re zu ma ast fel: „Iu beș te‑te și pre țuieș te‑te așa cum ești“, ceea ce con sti tuie o te me lie so li dă pen tru dez vol ta rea per‑so na lă și, pur și sim plu, pen tru a exist a. Asta în seam nă să crezi în tine, în pro pri i le re sur se, să‑ți re cu noști li mi te le, să te apre ciezi la ade vă ra ta va loa re, să‑ți ac cepți punc e le sla be și să te per fec‑țio nezi. Să fii fe ri cit că exiști așa cum ești și să te pre țuiești îți

15

procură un echi li bru lăun tric care îți în les neș te buna ca li ta te a re la ți i lor cu cei lalți și cu lu mea. Când te iu bești ast fel, ești ca pa bil și să oferi, și să pri mești dra gost e.

În aval, în cre de rea în sine ga ran tea ză li ber ta tea de gân di re și de ac țiu ne. Tot ea te face să poți con ta pe tine pen tru a te con frun‑ta cu si tua ți i le noi, ceea ce fa vo ri zea ză ca pa ci ta tea de a‑ți asu ma riscuri cu o anu me si gu ran ță și de a re zist a la eșecuri. În cre de‑rea în sine se ba zea ză pe o re pre zen ta re să nă toa să a re u și tei, a per for man țe lor, a re a li ză ri lor tale; ea te au to ri zea ză să‑ți resp ecți pro iec e le, să le con sacri timpul și ener gia ta. Ea îți per mi te să‑i eva lu ezi mai obiec iv pe cei lalți și să te afirmi în ra port cu ei fără ru și ne, fri că sau agre si vi ta te.

Un in di vid în cre ză tor în sine po se dă un eu pu ter nic și echi li‑brat ca re‑și cu noaș te li mi te le, își asu mă con tra dic ți i le, în do ie li‑le, lip su ri le, fi ind în ace lași timp con știent de re sur se le sale, de convin ge ri le și de spe ran țe le sale, de de ter mi na rea și de se re ni‑ta tea sa.

În cre de rea în sine de pin de de un eu su fi cient de so lid, fi ind to tuși fluc uan tă și sen si bi lă la am bian ță, la in flu en țe le mai mult sau mai pu țin dău nă toa re ale me diu lui. Bul ver să ri le fa mi lia le, pro fe sio na le, afec i ve pot să o fra gi li ze ze pe mo ment. Este indis‑cu ta bil că o anu me ca li ta te a cli ma tu lui poa te con tri bui la mo di fi‑ca rea în cre de rii în sine.

Mar lè ne, că re ia îi lip seș te si gu ran ța de sine, se re trac ea ză com plet în fața per soa ne lor ri gi de sau iro ni ce; în schimb, în tr‑o am bian ță cal dă și dest in să, în flo reș te și scoa te la ivea lă ce‑i mai bun în ea.

Securi ta tea ma te ria lă și afec i vă în tr‑un con text de prie te nie, dra gost e, re ci pro ci ta te și în țe le ge re ocro teș te în cre de rea în sine, în vre me ce sec a ris mul, in just i ția, egois mul, ră cea la, in cer ti tu‑di nea sunt fac ori de fa vo ra bili, ca pa bili să știr beas că până la a‑l dist ru ge ca pi ta lul de în cre de re în sine. În ge ne ral, me diul în con‑ju ră tor, cu nor me le, obi ceiu ri le, so li ci tă ri le, con strân ge ri le și am‑bi gui tă ți le lui, exer ci tă o pre siu ne asu pra in di vi du lui, fă cân du‑i via ța și re la ți i le ușoa re sau di fi ci le. Mediul poa te deci să ame lio re‑ze sau să sca dă în cre de rea în sine.

16 Cum să‑ți întărești încrederea în tineMARIE HADDOU

Ceea ce în seam nă că și per soa ne le care au în cre de re în ele în‑se le trec prin mo men te de în do ia lă, an xie ta te, de pre sie, în func ție de anu mi te cir cum stan țe de fa vo ra bi le. Dar se stă pâ nesc mai bine și nu ră mân la ne sfâr șit disp e ra te și co ple și te. Sunt ca pa bile să‑și re vi nă mai re pe de. Pen tru ele, efec e le unui cli mat no civ sunt li‑mi ta te, ceea ce este mai pu țin ade vă rat pen tru cei a că ror în cre de‑re în sine este mai fi ra vă.

În cre de rea în sine poa te de ri va din tr‑o apar te nen ță na țio na lă sau so cia lă, prin pris ma că re ia ne de fi nim mai mult sau mai pu‑țin. Une le țări, cum ar fi Sta te le Uni te, fon da te pe mi tul „self‑ma‑de man“, va lo ri zea ză re u și ta și în cre de rea în in di vid. Dim potrivă, apar te nen ța la subgru puri disp re țui te – cum sunt pa ria în In dia sau ți ga nii în Bal cani – este foar te greu de su por tat. Acești oa‑meni sfâr șesc de se ori prin a se ve dea așa cum îi ju de că cei lalți și prin a‑și pier de în cre de rea în ei în șiși.

Să luăm exem plul fe mei lor, care par să aibă mai pu ți nă în cre‑de re în ele de cât băr ba ții. Este un asp ec edu ca țio nal? So cial? Câte pu țin din amân două, ne în do iel nic.

Du pă pă re rea psih ana list ei Christ ia ne Oli vier, o mamă nu își  in vest eș te afec iv fiul sau fiica în ace lași mod. Bă ia tul este iubit  ne con di țio nat pen tru ceea ce este, ceea ce are. Di fe ren‑ție rea  lui se xu a lă este su fi cien tă pen tru a o mul țumi pe mamă. O fiică  în va ță de timpuriu că este in com ple tă și ne sa tis fă că toa‑re pentru mama ei. Ea nu poa te fi iu bi tă pen tru ceea ce este. Nu poate fi iu bi tă de cât dacă se con for mea ză do rin ței ma mei, cu condiția să fie perfecă, adi că as cul tă toa re, tă cu tă, cu ra tă, cu min‑te și do ci lă.

So cie ta tea nu pare să fa vo ri ze ze nici ea în cre de rea în sine a fe mei lor. În ciu da pro gre se lor fe mi nist e, per sist ă nu me roa se ine ga li tăți. „Me ca ni ca bine unsă a ine ga li tă ți lor fe mei–băr bați“ ti trea ză Le Mon de. Aceast a în ce pe încă de la orien ta rea șco la ră, li te re le pen tru fete, ști in țe le și in dust ria pen tru bă ieți; ca să nu mai vor bim de ma nu a le le șco la re care de va lo ri zea ză fe mei le, de‑spre sa la ri i le lor în ge ne re mai scă zu te, de spre di fi cul tă ți le de a se face ac cep ta te în lu mea po li ti cii și a mun cii (con form unei an‑che te a Cen tru lui Na țio nal de Cer ce tări Ști in ți fi ce, nu se află nicio fe me ie prin tre con du că to rii pri me lor două sute de în tre prin deri

17

im por tan te din Fran ța, Ger ma nia și Ma rea Bri ta nie). O „fe me ie bună“ este o fe me ie de casă, pare să su su re so cie ta tea.

Un ul tim punc care să te pre vi nă în pri vin ța com por ta men‑te lor ce pot fi le ga te de o prea mare în cre de re în sine: egois mul – dra gost e de sine, dar lip să de em pa tie, în chi de re și in di fe ren ță față de cei lalți –; su fi cien ța, ceea ce gre cii nu meau „hu brys“ sau ex ce sul de or go liu, disp re țul față de cei lalți; nai vi ta tea, care te face să crezi că tot ce zboa ră se mă nân că și te arun că în si tua ții în care se pro fi tă în tot dea u na de tine.

Aceast ă lu cra re s‑a năs cut din tr‑o con sta ta re sim plă: frec ven ța plân ge ri lor, ex pri ma te de un mare nu măr de per soa ne (pa cienți, dar și prie teni, cu nos cuți), le ga te de lip sa în cre de rii în sine. No‑țiu nea re vi ne frec vent în cur sul șe din țe lor te ra pe u ti ce sau al con‑ver sa ți i lor ami ca le și tri mi te obli ga to riu la ceea ce‑i lip seș te omu‑lui: în cre de rea în sine.

Car tea de față este con sa cra tă lip sei de în cre de re în sine și stra te gi i lor care per mit re me die rea acest e ia. Ea are drept obiec‑tiv să‑l pună pe ci ti tor în con tac cu pro pri i le lui re sur se și să‑i per mi tă să evo lu e ze și să‑și re zol ve di fi cul tă ți le în tr‑un alt ca dru in te lec u al, dar și afec iv și sen si bil.

Ea abor dea ză au totra ta men te le re cu nos cu te și efi cien te în re‑gla rea acest ei pro ble me, și le de scrie cu pre ci zie pen tru a fi ac‑ce si bi le, aju tând la pu ne rea în apli ca re a acest or stra te gii. Prin in ter me diul unor in for ma ții cla re, lu cra rea per mi te citi to ru lui să se ia în pro pri i le mâini în func ție de rit mul și de disp o ni bi li tă ți‑le sale, să facă un con trac cu sine în suși, să joa ce un rol ac iv în pro pria‑i evo lu ție.

În pri ma par te, „A te cu noaș te“, vom schi ța por tre tul ace lo ra că ro ra le lip seș te în cre de rea în ei în șiși. Este im por tant să te în‑țe legi pe tine în suți pen tru a te schim ba mai ușor. Vom ane xa aici bo li le le ga te de lip sa în cre de rii în sine.

În par tea a doua, „A te schim ba“, vom în cer ca să‑ți ex pli căm cum func țio nezi psi ho lo gic, apoi vom abor da me to de le care îți per mit să avan sezi, să pro gre sezi, să‑ți re gă sești si gu ran ța

18 Cum să‑ți întărești încrederea în tineMARIE HADDOU

in te rioa ră și în cre de rea în tine. Vom scoa te mai în tâi în evi den ță câteva prin ci pii sim ple, câ te va re guli de bază, apoi vom dez vol ta ace le teh nici prac i ce care per mit re do bân di rea și păst ra rea în‑cre de rii în sine. Teh ni ci le pro pu se sunt nu me roa se, va ria te. Ale‑ge‑le pe cele care îți con vin mai mult, care îți par mai po trivite cu si tua ția ta.

A tre ia par te, „Să înțelegi și să educi“, pro pu ne câ te va sfa turi care să te aju te să le dai în cre de re în ei în șiși co pi i lor tăi; în ace lași mod, ul ti mul ca pi tol su ge rea ză câ te va re pe re pen tru re sta bi li rea în cre de rii în ei în șiși la pă rin ții vârst nici.

Partea întâiSă te cunoști pe tine însuți

Capitolul IPortret

Am bi ția acest ei cărți se poa te con cen tra în tr‑o sin gu ră fra ză: în lup ta îm po tri va ta în suți, să‑ți pro pu nă arme care să‑ți spo reas că în cre de rea în tine. Dar acest obiec iv cere ca mai în tâi să‑ți dau chei le pen tru a‑ți cu noaș te mai bine lip su ri le, di fi cultă ți le, punc‑te le fra gi le, slă bi ciu ni le, in su fi cien țe le. Când dis cut cu per soa ne că ro ra le lip seș te în cre de rea în sine – și care re cu nosc asta –, este cu rios să con stat că le vine dest ul de greu să se de scrie. Fie ca re va in sist a asu pra unui asp ec par ticular. Cu ta re va vorbi de spre lip sa lui de si gu ran ță, al tul de spre fap tul că se în ro șeș te brusc la față, un al trei lea de spre fri ca lui de ex te rior, dar fără a mer ge mult mai de par te, fără a dez vol ta mai pe larg su biec ul.

Este ade vă rat că ab sen ța în cre de rii în sine se poa te ex pri ma în mod se lec iv. Unii sunt stân je niți de ma ni fest ări fi zi ce – transp i‑ra ția ex ce si vă, ta hi car dia –, al ții de pro ble me le lor re la țio na le, a tre ia ca te go rie, în fine, de anu mi te in hi bi ții.

Ali ne in sist ă asu pra di fi cul tă ții de a lua de ci zii. Nu știe nici o‑da tă ce să alea gă și po vest eș te că a aș tep tat un an îna in te de a se tra ta se rios și că era gata să facă sep ti ce mie; când o în trebi de re‑la ți i le cu cei lalți, răsp un de că to tul mer ge bine, nu este în con flic nici cu so țul ei, nici cu prie te nii, nici cu șe ful. După mai mul te în‑tâl niri, „des co pe ră“ că lu cru ri le nu stau chiar așa, că, în re a li ta te, se sim te ex ploa ta tă de unii și de al ții: băr ba tul ei o tra tea ză ca pe o scla vă, prie te nii îm pru mu tă de la ea bani pe care nu‑i mai dau

22 Cum să‑ți întărești încrederea în tineMARIE HADDOU

nici o da tă îna poi, șe ful îi re par ti zea ză mai mult de lu cru de cât ce‑lei lal te se cre ta re.

Mi chel vor beș te nu mai de spre gre u tă ți le lui de la sluj bă: îi e me reu fri că să nu se în ro șeas că, să nu în cea pă să tre mu re, să nu se bâl bâ ie când șe ful vor beș te cu el. Nu ad mi te că‑i e tea mă de au‑to ri ta te și cre de că uni cul său han di cap sunt aceste re ac ții fi zio‑lo gi ce per tur batoare; dacă acest ea ar disp ă rea, to tul s‑ar re zol va pen tru el.

În ma jo ri ta tea ca zu ri lor, ac cen tul se pune pe ma ni fest a rea cea mai stân je ni toa re, cea mai vi zi bi lă, ca și cum dacă îți aco peri fața și crezi că to tul se re du ce la un semn, su fe rin ța s‑ar mic șo ra sau ar fi în de păr ta tă. Sau, co re la tiv, ca și cum fap tul că îți pui în tre bări ar face si tua ția și mai in su por ta bi lă. Sfâr șim atunci prin a ac cep‑ta să de ve nim ceea ce cre dem că sun tem și prin a ne re cu noaș te în aceast ă ima gi ne in co rec ă. O strâm tă con ști in ță de sine prea ne în gră deș te în tr‑un sin gur rol și ne restrân ge po si bi li tă ți le de dez vol ta re.

Ast fel, trăim în tr‑o în chi soa re psi ho lo gi că pe care ne‑am con‑struit‑o noi în și ne sau ne știr bim li ber ta tea de ac țiu ne, vic i me ale cre din țe lor și pă re ri lor noast re, care ne‑au con di țio nat să re ac țio‑năm așa cum am fă cut‑o în tot dea u na. O ase me nea ati tu di ne ne con dam nă în tr‑un fel să lo cuim în tr‑o casă pe care n‑am vi zi tat‑o în în tre gi me și să ne fie fri că în fața uși lor în chi se.

SĂ TE CU NOȘTI PEN TRU A TE SCHIM BACo ple șiți de di fi cul tăți care ne de pă șesc, nu avem ener gia ne‑

ce sa ră să ne an ga jăm în tr‑un pro ces de schim ba re. Re fu zând să fa cem față ade vă ru lui nost ru per so nal, în cer căm prin aceast a să ne sust ra gem resp on sa bi li tă ți lor, fără a găsi for ța de a scă pa de pro ble me le noast re. La fel ca al co o li cii care per sist ă în vi ciul lor, pen tru că re fu ză să‑și ad mi tă tul bu ră ri le. Ab sen ța în țe le ge‑rii de sine, resp in ge rea re fle xiei fa vo ri zea ză imo bi lis mul și duc spre im pas.

A te cu noaș te bine pen tru a te schim ba în bine este una din tre chei le suc ce su lui în aceast ă ac țiu ne care, alt fel, ris că să eșu e ze

23

din ca u za lip sei de lu ci di ta te. Dacă fie ca re pro ble mă își are so‑lu ția ei, în seam nă că răsp un sul este ade sea as cuns în în trebare. Tre buie doar să ți‑o pui. Im por tant este deci să‑ți pui în tre bări și să‑ți des co peri punc e le sla be care, dacă nu sunt lua te în con si de‑ra ție, îți stri că via ța. O nouă per cep ție asu pra re ac ți i lor tale te va aju ta să con struiești ideea unei eli be rări per so na le și, cu rând, să te eli be rezi.

În toc mi rea unui bi lanț îți per mi te să dist ingi lu cru ri le, să faci un pas în dă răt și să in sta lezi niș te re pe re care tra sea ză o pist ă ce te va con du ce în adân cul eu lui tău. Ast fel, con știen ti za rea face po si bi lă o re pu ne re în dis cu ție, un ecle raj nou asu pra pro priei per soa ne și, în scurt timp, îți vei pu tea re la ti vi za di fi cul tă ți le în cu noș tin ță de ca u ză. A des co peri, a‑ți ad mi te li mi te le în seam nă a fi deja ca pa bil să le de pă șești.

În drăz neș te să‑ți pri vești pro ble me le în față, vei câș ti ga.În afa ră de aceast a, tre buie să‑ți iden ti fici punc e le sla be pen‑

tru a le de păși mai ușor, pen tru a le uti li za și a te servi de ele. Tre‑buie să știi ce poți ame lio ra și până unde poți mer ge. Ca mille, care ro șea din ni mic, și‑a dat sea ma că acest de fec putea avea șar mul lui. A pre luat ini ția ti va și atunci când sim țea că se în ro șeș te, ex‑cla ma cu un zâm bet larg că „a luat foc“. Cu rând a ro șit mai pu țin și și‑a au zit in ter lo cu to rii de cla rând că era to tuși fer me că toa re!

Aceast ă nouă pri vi re asu pra ta în cer cuieș te zo ne le de um bră în care ți se cui bă resc di fi cul tă ți le. Este un punc de por ni re ne ce sar, pen tru ca, mai apoi, să în țe legi me ca nis me le care îți re glea ză sau de re glea ză com por ta men tul, mo dul tău de func țio na re – ceea ce vom exa mi na mai de par te.

A te cu noaș te în seam nă de o po tri vă a‑ți des co peri po si bi li tă ți le și a le ex ploa ta mai bine. A te pune în con tac cu pro priile re sur se îți per mi te să evo lu ezi. Vei ajun ge să faci asta!

Lip sa de în cre de re în sine im pli că nu me roși fac ori și re zul tă din com bi na rea și in ter ac țiu nea lor. Vom ex plo ra îm pre u nă di fe‑ri te le asp ec e ale lip sei de în cre de re în sine și vom în cer ca să‑i evi‑den țiem ca rac e rist i ci le, pen tru a schi ța un por tret în care fie ca re va pu tea, dacă vrea, să se re cu noas că. Aceast ă gri lă de lec u ră se ar ti cu lea ză în ju rul mai mul tor poli: sen ti men te le de in fe rio ri ta te,