Culturi Jud Barlad

download Culturi Jud Barlad

of 5

Transcript of Culturi Jud Barlad

  • 7/26/2019 Culturi Jud Barlad

    1/5

    Utilizarea terenurilor in Municipiul Barlad

    Scris de Magher AlexandruVineri, 25 Martie 2011 21:05

    1

    2

    3

    4

    5

    Rezumat:Municipiului Barlad. Dezvoltarea potentialului urias pentru dezvoltarea agriculturii depinde in maremasura de fertilitatea solurilor, iar amplasarea Barladului indeplineste orice criteriu pentru o utilizare cat maieficienta a acestora.

    Cuvinte cheie:Barlad, utilizare terenuri, agricultura, harta utilizarii terenurilor, soluri, calitatea solurilor;

    AgriculturaBeneficiind de soluri fertile, judetul Vaslui are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Suprafata agricolatotala (reprezentnd 75% din suprafata judetului) este de 399.762 hectare, din care:

    Teren arabil 287.307 hectare

    Pasuni 86.446 hectare

    Fnete 7.809 hectare

    Vii 14.656 hectare

    Livezi 3.178 hectare

    n judetul Vaslui activeaza 450 de agenti economici de industrie alimentara, care prelucreaza toate sursele dematerii prime agricole vegetale si animale.Cerealelepentru boabe detin ponderea cea mai mare n ceea cepriveste ocuparea suprafetelor arabile, 69 % din teren fiind plantat cu gru, porumb, orz si ovaz. Cultura plantelortehnice ocupa 49.000 de hectare (17 % din suprafata arabila).

    Municipiul Brladocup o parte a albiei majore a rului cu acelai nume, pe o suprafa de 1508 de hectare, dincare 1028 ha este teren intravilan.

    Din totalul celor 1508 hectare, aproximativ 700 ha sunt reprezentate de zona rezidentiala continua, 304 ha de

    zonele industriale si comerciale, 157 ha de catre spatiile verzi, 49 ha terenuri arabile neirigate, 96 ha de pasuni,12 ha terenuri agricole mixte si 75 ha paduri.

    http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=531:utilizarea-terenurilor-in-municipiul-barlad&catid=35:articolehttp://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://void%28null%29/http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=531:utilizarea-terenurilor-in-municipiul-barlad&catid=35:articole
  • 7/26/2019 Culturi Jud Barlad

    2/5

    Viticulturaare traditie ndelungata n Barlad si reprezinta un sector cu un mare potential pentru atragereainvestitorilor. Viile vasluiene au fost apreciate de cunoscatorii n domeniu nca de acum cteva sute de ani. nmomentul de fata, ca si celelalte sectoare ale economiei, viticultura are nevoie de o infuzie financiara, pentru a seredresa cu succes. Anual, din viile barladene se produc 80 de mii de tone de struguri. Jumatate din aceastacantitate este destinata vinificatiei n centrele specializate. Viile din regiunea si imprejurimile Barladului fac partedin regiunea viticola Dealurile Moldovei, cu podgorii de renume ca Podgoria Husi (cu centrele viticole de la Husi,Averesti, Vutcani, Murgeni) si Podgoria Colinele Tutovei (cu centrele viticole de la Iana si Tutova).

    Livezile de pomi fructiferi, desfasurate pe suprafata de 3.178 hectare, asigura anual o productie de 10 mii de tonede fructe (mere, prune, cirese, visine, caise), la care se adauga alte 12 mii de tone de la pomii razleti.

    Zootehnia ocupa, la sfrsitul anului 2003, 35% din economia judetului.

  • 7/26/2019 Culturi Jud Barlad

    3/5

    Din realizarea hartii utilizarii terenurilor in Municipiul Barlad, putem observa faptul ca 46% din suprafata acestuiaeste ocupata de zona rezidentiala continua, 3% de cateva terenuri neirigate pe care se cultiva diverse cerealprecum orz,porumb si grau. Vita de vie si pasunile sunt cultivate in zonele limitrofe orasului, in special in sudulacestuia si ocupa aproximativ 6%.

    Zonele industriale, situate in special la intrarea in oras ( dinspre Tecuci ) , respective iesirea de pe teritoriulacestuia, spre Vaslui , pe drumul european, fiind reprezentate in special de Fabrica de Rulmenti Kombassan,F.E.P.A, Fabrica de Confectii, ocupa aproximativ 20% din suprafata orasului.

    Amplasarea spatiilor verzi , mai precis trei la numar, unul situat in extravilan (Prodana) si celelalte doua fiindreprezentate de Parcul central, Gradina publica ce cuprinde si gradina zoologica, unde pe timpul reginei Elisabetaera o zona de mlastina.

    Paduri intanlim doar in partea nord-vestica a orasului iar zona de mlastina este reprezentata de secarea fostului

    baraj al Barladului.

    Calitatea solurilor factorul cheie , influentabil in utilizarea terenurilor

    Ca elemente ale cadrului natural, solurile au importan legat n primul rnd de structura produciei agricole i deaplicarea complexului de msuri agrotehnice.

    Diversele tipuri de soluri care alctuiesc stratul superficial al zonei studiate, au o rspndire relativ neuniform ivariat, n funcie de evoluia paleogeografic a teritoriului i de natura i dimensiunile formelor principale isecundare de relief.

    Principala trstur a nveliului de sol o constituie, n zona studiat, structura zonal-etajat, conditiona dedispunerea altitudinii a principalilor factori pedogenetici (relief, clima, vegetaie).

  • 7/26/2019 Culturi Jud Barlad

    4/5

    nveliul pedologic este format att din soluri specific provinciei central-europene, ct i ale celei est-europene,ntrucat ambele provincii fito-pedoclimatice se interfereaz n actualul spaiu geografic. Se disting astfel:

    zona solurilor argiloiluviale, corespunzator etajului forestier i zona solurilor molice (cernoziomice) concordanastepei i silvostepei sarmato-pontice.

    Harta solurilor din municipiul Barlad si zonele limitrofe (imprejurimi).

    Aceast zonalitate i etajare de ansamblu a solurilor este completat de influena factorilor locali (litologie, condiiihidrologice, microclimate, utilizare, relief), de prezena solurilor intrazonale, care fragmenteaz dar nu desfiineazzonalitatea pedologic.

    Datoritei remarcabilei pretabiliti litologice, geomorfologice, climatice, i antropice, la declanarea proceselor dedegradare a versanilor, multe din solurile fondului pedologic al zonei se afl n diferite stadii de degradare

    erozional la care se adaug complexul pedologic din arealele afectate de alunecri.

  • 7/26/2019 Culturi Jud Barlad

    5/5

    Bibliografie:

    1. www.insse.ro

    2. www.apia.org.ro

    3. Primaria Municipiului Barlad sectorul agricol

    4. Cotet P, Irigarea terenurilor din tara noastra.Rev Terra, nr.2,1969

    http://www.insse.ro/http://www.apia.org.ro/http://www.insse.ro/http://www.apia.org.ro/