Facultatea de Geografie

Diaconu AlexandraPlanificare TeritorialaGrupa 314

Elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului

PATN, PATJ, PUG

Municipiul Barlad, Vaslui

Conceptul de amenajare a teritoriului în Romania este racordat la principalele documente europene din acest domeniu. Acesta se concretizeaza prin studii, planuri, programe si proiecte care armonizeaza la nivel teritorial politicile economice, sociale, ecologice si culturale în vederea asigurarii dezvoltarii durabile în profil spatial a diferitelor zone ale tarii.

În Romania, activitatile de amenajare teritoriului si de urbanism se desfasoara conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile ulterioare, care stabileste ca obiective ale amenajarii teritoriului: dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora, îmbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane, gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului, utilizarea rationala a teritoriului. Conform Legii 350/2001 activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe întreg teritoriul Romaniei pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale la nivel national, regional, judetean, orasenesc si comunal, creand cadrul adecvat pentru dezvoltarea echilibrata si utilizarea rationala a teritoriului precum si gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului.

Sectiunea 1

Retele de transport

Din punct de vedere economic si geografic, municipiul Barlad se situeaza aproape de intersectia unor importante cai rutiere si feroviare, pe traseul dintre nordul si sudul Moldovei, dintre Valea Prutului si Valea Siretului, la DN 24 (DE 581), care asigura legatura intre centrul si sudul Romaniei cu Republica Moldova, prin punctul de frontiera Albita. Prin Barlad se face legatura intre Bucuresti si Iasi.

Fig1. Reţeaua de transport

Infrastructura de transport rutier

Municipiul Bârlad este traversat pe direcţia nord-est – sud-vest de E581 (componentă a coridorului IX european), care face legătura între Albiţa şi Tecuci. Un al drum important este DJ243, acesta asigurând legătura între Bârlad şi localităţile din zona de vest a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.

Lungimea străzilor orăşeneşti (drumuri amenajate care asigură circulaţia între diverse părţi ale localităţii, inclusiv drumurile naţionale şi locale, indiferent dacă au sau nu îmbrăcăminţi) din municipiul Bârlad este de 120 km. Din aceştia, doar 45% reprezintă drumuri orăşeneşti modernizate (străzile cu îmbrăcăminţi din piatră fasonată, asfalt sau beton).

Municipiul Bârlad este traversat de coridorul pan-european IX (Helsinki - Sankt-Petersburg - Moscova - Kaliningrad - Kiev - Liubașevka / Rozdilna - Chișinău - Bârlad - București - Dimitrovgrad - Alexandroupolis), ceea ce poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea infrastructurii.

Infrastructura de transport feroviar

Municipiul Bârlad este traversat de magistrala feroviară 600: Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași - Ungheni (395 km).

Conexiunea municipiului Bârlad de alte localităţi din ţară este asigurată şi prin următoarele căi ferate secundare: 603 – Bârlad – Fălciu Nord – Prut (82 km); 604 – Bârlad – Crasna – Huşi (70 km); 703 – Bârlad – Bereşti – Târgu Bujor – Galaţi (107 km)

Între municipiul Bârlad şi municipiul Vaslui legătura se realizează prin intermediul unei căi ferate duble neelectrificate. Conexiunea cu alte localităţi se realizează însă prin căi ferate simple neelectrificate.

Infrastructura de transport aerian

În municipiul Bârlad nu este dezvoltată infrastructura de transport aerian. Cele mai apropiate aeroporturi sunt: Aeroportul Internaţional Iaşi (117 km) şi Aeroportul Internaţional „George Enescu” Bacău (103 km).

Starea infrastructurii rutiere este una dintre problemele majore ale municipiului Bârlad, afectând atât mediul de afaceri, cât şi populaţia per ansamblu. Nivelul ridicat de nemulţumire a actorilor locali vis-{-vis de acest aspect este explicat prin gradul scăzut de modernizare a străzilor orăşeneşti de la nivel municipal.

Conform statisticilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2008, Bârladul era municipiul cu cea mai scăzută pondere a străzilor orăşeneşti modernizate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (45%). La polul opus, în municipiul Roman 88% din străzile orăşeneşti sunt modernizate.

Astfel, studiile realizate în rândul cetăţenilor şi antreprenorilor bârlădeni au relevat faptul că reabilitarea drumurilor publice este una dintre priorităţile municipiului. Mai mult decât atât, este absolut necesară şi extinderea reţelei stradale prin construirea unei centuri ocolitoare a oraşului. Devierea traficului greu din municipiul Bârlad va avea un impact puternic asupra mediului, atât prin reducerea noxelor produse de autoturismele de mare tonaj, cât şi prin diminuarea poluării fonice.

Conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, municipiul Bârlad a demarat deja un proiect ce priveşte construcţia unei variante ocolitoare. Şoseaua, ce va avea o lungime de circa 11 km, este prognozată a se finaliza în anul 2013.

O altă problemă ce ţine de infrastructura rutieră este lipsa locurilor de parcare. Municipiul Bârlad deţinea un număr de doar 602 locuri de parcare în anul 2009, ceea ce înseamnă că la un loc de parcare revin 4,5 autoturisme.

Sectiunea a 2-a

Apa

Pe raza municipiului Barlad se intalnesc mai multe tipuri de ape continentale. In categoria apelor curgatoare, principalul curs de apa este raul Barlad, cu o serie de afluenti cu debite mici. Din categoria apelor statatoare, mai importante sunt Balta Regiei si Lacul Prodana, acesta din urma beneficiind de amenajari pentru agrementul populatiei. In apropierea orasului, exista doua acumulari de apa, barajele “Rapa Albastra“ si “Cuibul Vulturilor”, surse de alimentare cu apa potabila si industriala pentru localitate. La Barlad se gasesc importante surse de ape subterane, freatice si de adancime.

Ca urmare a dezvoltarii in etape sistemul de alimentare cu apa a municipiului Barlad este un sistem complex fiind format din surse de alimentare cu apa, aductiuni, complexe de tratare – inmagazinare si sistemul de distributie.

Surse de apa

In prezent municipiul Barlad este alimentat din 2 tipuri de surse: surse subterane si surse de suprafata.

Surse subterane:

- Captarea Negrilesti – situata in judetul Galati la cca 42 km. sud, cuprinde 21 de puturi active forate la adancime medie si mare ( 80-200m) cu un debit total de 120 l/s din care cca 30 l/s se distribuie pe traseul aductiunii, ramanand disponibil cca 90 l/s.

- Captarea Tutova – Badeana – situat in lungul localitatilor cu acelasi nume, intre 17-7 km. sud de Barlad este compus din 14 foraje de adancime care produc un debit de cca 66 l/s. Puturile sunt racordate direct la coloana de aductiune Negrilesti – Barlad.

- Captarea subterana din perimetrul orasului Barlad – Puturi locale – amplasate in interiorul orasului in numar de 10 foraje de adancime produc cca 30 l/s. Aceste foraje sunt racordate direct la reteaua de distributie din municipiu.

Surse de suprafata:

- Acumularea Cuibul Vulturilor – amplasata pe paraul Tutova la cca 14 km. NV de Barlad. Complexul de capatare, tratare si distributie poate asigura un debit de cca 300 l/s.

Capacitatea de tratare - maxim 330 l/s.

Statia de tratare Crang – situata la iesirea spre Vest din municipiul Barlad pe drumul judetean Barlad – Ciocani, statia de tratare Crang este un complex pentru tratarea si inmagazinarea apei provenita din acumularea Cuibul Vulturilor. Capacitatea de tratare a statiei este de 330 l/s si a fost pusa in functiune in 1995.

Canalizare

In prezent municipiul Barlad dispune de un sistem centralizat de canalizare, cu o retea de canalizare proiectata si executata in sistem divizor si o statie de epuarare a apelor uzate.

Reteaua de canalizare fiind in sistem divizor are in componenta o retea de colectoare de canalizare menajera, care preiau apele uzate de la populatie si agenti economici si le transporta la Statia de epurare si o retea independenta de colectoare care preiau apele pluviale si le descarca direct sau prin pompare in paraul Valea Seaca.

Sistemul de colectoare de canalizare are o lungime de 234,3 Km, din care :

- 163,5 km colectoare de canalizare menajera - 64,0 km colectoare de canalizare pluviala inchisa - 6,8 km canale pluviale deschise

Colectoarele de canalizare sunt realizate in proportie de 78 % inainte de 1975 si numai 3% dupa 1990.

Reteaua de canalizare nu asigura colectarea apelor uzate de pe intreaga suprafata a municipiului Barlad.

Evacuarea apelor uzate se face in proportie de 45 % prin pompare, in sistemul de colectoare fiind intercalate un numar de 4 statii de pompare a apelor uzate.

Statia de epurare a apelor uzate a municipiului Barlad, amaplasata in partea de sud – est a municipiului, pe malul drept al raului Barlad primeste apele uzate menajere orasenesti si industriale prin doua colectoare si functioneaza in doua trepte :

- treapta de epurare mecanica are o capacitate de tratare de 256 l/s - treapta de epurare biologica are o capacitate de tratare de 340 l/s

Fig. 2

Sectiunea a 3-a

Zone protejate

Rezervaţia naturală Forestiera PĂDUREA BĂDEANA - 126,7 ha

Localizare : Com Tutova În partea de NV a satului Bădeana din com Tutova la cca 800 m dreapta de şoseaua DN 24 A pe ruta Bârlad- Tecuci/DN 24 A şi DA / Conservarea şi protejarea speciilor de stejar xerofili, precum şi a florei bogate în elemente stepice , de nuanţă continentală şi sudică.

Rezervaţia naturală Forestiera PĂDUREA SEACA MOVILENI - 48 ha

Localizare :Com Coroieşti La cca 14 km vest de Bârlad/ Prezintă pe lângă flora bogată şi variată, cât şi o vegetaţie interesantă sub raport fitocenotic, o semnificaţie fitogeografică aparte îl prezintă existenţa garniţei, specie aflată la limita nordică a arealului.

Rezervaţia naturală Forestiera PĂDUREA HÂRBOANCA - 43,1 ha

Localizare : Com Ştefan cel Mare, com Deleşti; pe un versant NV în apropierea râului Bârlad şi a satului Brăhăşoaia, com Ştefan cel Mare/ DN 24 A şi drum de exploatare agricolă/ Pe lângă fondul de baza al elementelor euroasiatice şi europene, se remarcă o abundentă si o largă participare a elementelor continentale, pontice, pontice-submeditaraneene şi endemice. 8. Rezervaţia naturală Paleontologica LOCUL FOSILIFER NISIPĂRIA HULUBĂŢ - 2,5 ha Localizare : Mun Vaslui; pe terasa inferioară de pe dreapta raului Vasluiet la NE de Vaslui/DN 24° Bârlad-Vaslui-Iaşi/ Zacaminte fosilifere din Pleistocenul Superior ( unul dintre cele mai bogate din tară).

Rezervaţia naturală Paleontologica LOCUL FOSILIFER MĂLUŞTENI - 10 ha

Localizare : Com Măluşteni, jud, Vaslui la 20 km est de orasul Bârlad/DJ Bârlad- Murgeni- Fălciu/ Este unul din cele mai insemnate puncte fosilifere cu resturi de mamifere din ţara noastra si un loc de referinta pentru stratigrafa si paleontologia vertebratelor ce au trait in estul Europei in Pliocenul Superior.

Sectiunea a 4-a

Reteaua de localitati

Număr, structură, ierarhizareReţeaua de localităţi a judeţului este uniform distribuită în teritoriu, totalul aşezărilor fiind de 465, din care 22 urbane şi 443 rurale; grupate în 86 de unităţi administrativ-teritoriale – 5 urbane şi 81 comune.Densitatea localităţilor în teritoriu este de 8,74 aşezări la 100 kmp (o distanţă între localităţi de cca 3-4 km), o valoare mare având în vedere numărul de locuitori al judeţului care este sub media unnor judeţe cu suprafaţă similară.

Ierarhizarea unităţilor administrativ teritoriale pe ranguri, conform Legii nr. 351/2001 – PATNSecţiunea IV, este următoarea:

Fig. 3

Localităţile rurale din judeţ se grupează în următoarele categorii :• Localităţi de rangul IV – reşedinţă de comune – 81 de sate• Localităţi de rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilorsau oraşelor.

Problemele situaţiei actuale a reţelei de localităţi decurg din distribuţia populaţiei în aceste aşezări şi din profilul economic al acestora. Numărul mare de localităţi distribuit pe totalitatea teritoriului este specifică unei economii agrare incipiente în care gospodăriile menţin o relaţie strânsă cu fondul funciar, în consecinţă organizarea reţelei de localităţi judeţene trebuie să acţioneze prioritar în mediul rural.

În mediul urban numărul mediu de persoane ce revine unei localităţi este de 8136,4 în timp ce în rural acesta este de 623,1; valoare insuficientă pentru asigurarea unei echipări sociale şi edilitare corespunzătoare.

În profil teritorial, în mediul urban, există câte o localitate ce se înscrie în categoriile 10-20 mii, 20-50 mii şi peste 50 mii locuitori, precum şi 2 localităţi în categoria 1-2 mii locuitori.

În mediul rural 31 de comune au localităţi sub 500 de locuitori, 34 au localităţi cuprinse între 500-1000 locuitori, 13 au localităţi în categoria 1000-2000 loc, iar 3 au localităţi cu peste 2000 de locuitori.

Dintre unităţile cu localităţi mici se evidenţiază comunele: Bogdana, Bogdaniţa şi Tătărani care au o medie de sub 300 de locuitori pe aşezare. Faptul că ¾ din comune au o medie a populaţiei pe localitate sub 1000 de locuitori pune serioase probleme investiţiile edilitare şi sociale, care se vor orienta către localităţile cu potenţial uman ridicat.

Un număr de 43 de sate, aveau în 1992 o populaţie sub 100 de locuitori, iar 7 erau fără populaţie, ceea ce constituie aproape 1/9 din localităţile rurale.

Fig. 4

Secţiunea a 5-a

Zone de risc natural

Teritoriul este afectat de fenomenul de inundaţie, având în vedere schimbările climaterice care au loc. Acestea imprimă precipitaţiilor relativ bogate un caracter torenţial, care suprapus peste: gradul redus de împăduriri, pante mari ale versanţilor şi colmatarea continuă a albiilor favorizează frecvente inundaţii în lunca râurilor şi interfluvii, generând pagube importante, cu atât mai mult cu cât amplasarea de noi obiective în perimertrele inundabile, din lipsa unor studii de inundabilitate, creşte.

Alte cauze care au favorizat acest fenomen au fost şi rămân în continuare:- capacitatea redusă de transport a albiilor la debite mari de apă;- secţiuni de poduri şi podeţe subdimensionate sau obturate cu diverşi plutitori;- existenţa lucrărilor de îndiguiri pe lungimi relativ mari, fără măsuri suplimentare privindpreluarea efectelor de dezatenuare care se pot produce;- neîntreţinerea cursurilor de apă, cu precădere în interiorul localităţilor;- existenţa unor lucrări hidrotehnice depăşite din punct de vedere al capacităţii de apărare;- reţele de canalizare a apelor meteorice subdimensionate, colmatate sau neadecvateregiunilor torenţiale de curgere;- promovarea limitată a lucrărilor noi pentru corectare formaţiunilor torenţiale şi alucrărilor de împădurire;- lipsa măsurilor de reabilitare a lucrărilor de apărare deteriorate de viiturile produse înultimii ani.

La nivelul teritoriului, zonele inundabile, pentru care există lucrări de apărare sunt:

- r. Vasluieţ, sectoarele aval ac. Soleşti – Vaslui, Vaslui – confluenţa cu Bârlad;

- r. Rebricea, Rebricea – r. Bârlad;- r. Telejna, Zăpodeni – r. Bârlad;- r. Lohan, Creţeşti – Târziar. Bârlad, sectoarele aval Crasna – or. Bârlad, or. Bârlad, avalBârlad – ieşirea din judeţ.Zonele vulnerabile la inundaţii, care necesită

Sectiunea a 6-a

Zone turistice

Sectorul turistic din municipiul Bârlad poate fi caracterizat pe scurt prin: potenţial ridicat, grad scăzut de valorificare. Practic, Bârladul are obiective turistice ce ar putea atrage mai mulţi turişti în localitate, însă întâmpină o problemă majoră în slaba dezvoltare a infrastructurii turistice. Cu o singură unitate de cazare şi câteva unităţi de alimentaţie publică, Bârladul nu

poate face faţă, în acest moment, unui flux mai ridicat de turişti. Astfel, nu surprinde faptul că sectorul turistic din Bârlad a suferit o depreciere mai puternică decât alte localităţi ori staţiuni turistice în anul 2009. Numărul sosirilor şi înnoptărilor turistice au scăzut cu peste 40%, iar indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune a ajuns la doar 14,5%. În acest fel, ponderea municipiului Bârlad (sosiri şi înnoptări turistice) în cadrul judeţului Vaslui se află în scădere, acest trend imprimându-se încă de la începutul anilor 2000.

Denumit în trecut „capitala Moldovei de Jos”, Bârladul a rămas şi astăzi unul dintre cele mai importante oraşe din Regiunea Moldovei, un veritabil centru cultural şi istoric. Bârladul dispune de numeroase obiective turistice ce transpun încă reminiscenţele trecutului.

Unul dintre obiectivele importante în acest sens este Muzeul Vasile Pârvan, care cuprinde secţii de Arheologie-istorie, Artă, Ştiinţele naturii şi Personalităţi bârlădene.

Casa Sturdza (Muzeul Colecţiilor) este un alt obiectiv turistic important pentru Bârlad. Situată pe Strada Vasile Pârvan clădirea monument a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut lui spătarului Alecu (Alexandru) Sturdza. Momentan, funcţionează sub numele de Muzeul Colecţiilor.

Deşi iniţial nu s-a bucurat de o activitate de amploare, Casa de Cultură George Tutoveanu a reuşit cu timpul să se impună în activitatea culturală a municipiului prin iniţierea şi desfăşurarea de activităţi cultural-ştiinţifice: consfătuiri tematice, mese rotunde, lansări de carte, expoziţii, cenacluri literare, proiecţii de filme, concursuri.

Înfiinţat la data de 20 martie 1955, Teatrul Victor Ion Popa a fost denumit după numele marelui om de cultură bârlădean în 1956. Acest moment a fost marcat de spectacolul de teatru cu piesa „Take, Ianke şi Cadar”.

Casa memorială Octavian Vasile Stoica a fost înfiinţată în anul 1997 şi a fost amenajată în apartamentul cu două camere care a aparţinut scriitorului. În casa memorială a scriitorului se află biblioteca şi obiectele personale ale regretabilului Octavian V. Stoica.

în jurul anului 1812 de familia Cuza, Casa Cuza se află situată în cartierul Podeni, din Bârlad. Pe 20 martie 1990, bârlădeni au renovat casa în care trăit generaţia Cuza şi au amplasat o placa în faţa casei în semn de recunoştinţă pentru cel care a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România.

„Casa Silvian” sau „Casa personalităţilor” a fost construită in secolul al XX-lea (în anul 1925) de către inginerul Silvian Isider şi zidită în scopul de a servi drept casă de protocol a muzeului „Vasile Pârvan”. Casa Silvian a fost locuită până în momentul naţionalizării caselor.

Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Casa Tuduri reprezintă monument de arhitectură în stil neoclasic. Casa a fost frecventată de unioniştii bârlădeni, iar la parterul imobilului în perioada 1868-1870 a funcţionat Şcoala Nr.4.

Vechi locaş de cultură, Colegiul National „Gheorghe Roşca Codreanu” este cel de-al doilea ca vechime din Moldova şi al patrulea din cele două provincii din secolul al XIX-lea (în urma reformei învăţământului din 1864 a lui Al. I. Cuza), după „Sfântul Sava” din Bucureşti, „Academia Mihăileană” din Iaşi şi „Carol I” din Craiova.

Amplasat în grădina publică din Bârlad, bustul în bronz al scriitorului Alexandru Vlahuţă a fost ridicat în anul 1924 de "Liga pentru drepturile femeilor din Bârlad".

Fig. 5

PATJ VASLUI

Judeţul Vaslui constituie un teritoriu valoros al ţării, caracterizat prin existenţa unor resurse umane şi naturale diversee şi un potenţial economic mediu. În acest context, "Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean", constituie prin demersul său conceptual, un bun prilej pentru înţelegerea corespunzătoare a problemelor existente şi de evaluare a impactului produs de reforma economică şi procesul de implementare a economiei de piaţă asupra principalelor domenii specifice amenajării teritoriului.

Totodată Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosirii teritoriului studiat, definind principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu dezvoltarea spaţială urmărită.

Obiectivul principal şi comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este se referă realizarea unei dezvoltări sociale şi economice durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de următoarele principii:• creşterea competitivităţii teritoriului administrativ judeţean în cadrul economiei naţionale;• stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrăriipărţii active a acesteia, în structurile economice locale;• valorificarea superioară a potenţialului natural, în special al celui majoritar prezent peteritoriului judeţului;• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsurirestrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor construiteale localităţilor;• ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin combaterea fenomenelor de eroziuneşi alunecare a terenurilor;• ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială ateritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de particularităţile dezvoltăriispecifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurulmunicipiilor şi oraşelor importante;• corelarea în plan teritorial a echipării de bază a teritoriului cu organizarea reţelei generale delocalităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economieiregionale cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune în cadrul localităţilor.

Dată fiind complexitatea şi varietatea problemelor desprinse din etapa de diagnoză, pentru definirea principalelor direcţii şi măsuri de dezvoltare economico-social a judeţului Vaslui, au fost reţinute următoarele opţiuni directoare mai importante:

• valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor agricole, silvice,hidrografice şi turistice;• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice de nivel zonal, intercomunal;• dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de urbanizare,corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu dezvoltarea reţeleiregionale de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă superioare;• conservarea, reabilitarea şi protecţia mediului natural şi construit, în scopul păstrăriibiodiversităţii şi creării unui specific cultural local;

• asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prin intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele cu disparităţi la nivel economic şi social

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost considerate pentru următoarele etape:

Etapa I prioritară, până în anul 2010 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că înactivitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:• continuarea reformei economice, şi implementarea în toate domeniile de activitate a structurilor,mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi deviaţa comunităţilor;• reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Etapa II, de perspectivă, până în 2015 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şidezvoltare au în vedere:• măsuri şi acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului de trai alpopulaţiei;• relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi a industriei, ceea ce vaasigura valorificarea raţională, echilibrată şi complexă a potenţialului natural, economic şi sociala teritoriului judeţean;• restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială a acesteia, în vederea dezvoltăriiunor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperăriifuncţionale între localităţi, în limitele unor accese corespunzătoare a populaţiei către locurilede muncă şi dotări publice cu rol teritorial.

Bibliografie:

http://www.mdrl.rohttp://www.mdrt.rohttp://www.primariabarlad.rohttp://www.addvances.ro