El, ea și el/ea (Masculinitate vs. Feminitate) începe cu interviul lui Geert la o companie americană de inginerie, care se dovedește a fi un eșec, în urma întrebarilor despre proiectarea utilajelor, adresate de către directorul companiei, Geert neavând experiență pe acest domeniu. Abia peste ani, Geert a înțeles că americanii au tendința să se supraevalueze, iar olandezii să se subevalueze. În timpul interviului, americanii încearcă să se impună, promițând lucruri, pe care e foarte puțin probabil să le realizeze, iar olandezii scriu CV-uri, de obicei scurte, așteptând ca examinatorul să afle și să fie interesat de activitățile lor sociale și extrauniversitare, au grijă sa nu facă decât promisiuni pe care sunt absolut siguri că le pot indeplini. Examinatorii olandezi, obișnuiți cu candidații olandezi, tind să ceară informații suplimentare. Pentru un examinator american neinițiat, un candidat olandez neinițiat pare un „fraier”, în timp ce pentru un examinator olandez neinițiat, un candidat american neinițiat pare un „laudăros”.

În subcapitolul „Genurile și rolurile de gen” se pune accent pe societățile umane, alcătuite din bărbați și femei, care se deosebesc din punct de vedere biologic și static: „ În medie, bărbații sunt mai înalți și mai puternici decât femeile, dar multe femei sunt mai înalte și mai puternice decât destui bărbați. Femeile au în medie o mai bună dexteritate manuală și, de pildă, un metabolism mai rapid, ceea ce le face să-și revină mai repede din oboseală, însă unii bărbați excelează în aceste privințe.” Pentru diferențierea biologică se folosesc termenii „bărbat” și „femeie”, iar pentru rolurile determinate social și cultural se folosesc termenii: „masculin” și „feminin”. Se presupune că bărbații sunt mai preocupați de realizări în afara căminului (vânătoarea și lupta în societățile tradiționale), aceștia trebuie să se impună, să fie aspri, cu spirit de competiție. Femeile sunt preocupate să aibă grijă de copii , de cămin și de oameni în general , să preia rolurile care pretind blândețe.

Masculinitate-feminitate, ca dimensiune a culturii societății: Din analiza răspunsurilor la cele 14 scopuri în muncă (din chestionarul IBM), au rezultat două dimensiuni fundamentale: individualism-colectivism și masculinitate-feminitate. Scopuri în muncă:

Pentru polul masculin:

Câștigul: să ai șansa unor câștiguri mari Recunoașterea: să obții recunoașterea pe care o meriți atunci când îți faci bine treaba Promovarea: să ai ocazia să fii promovat în posturi înalte Provocarea: să faci o muncă incitantă care îți dă sentimentul împlinirii personale

Pentru polul opus, feminin:

Manager: să ai o relație de muncă bună cu superiorul direct Cooperare: să lucrezi cu oameni care colaborează bine între ei Zona de locuit: să locuiești într-o zonă plăcută pentru tine și familia ta Siguranța locului de muncă: să ai siguranța că vei putea lucra pentru compania ta atât

timp cat vei dori

Importanța câștigului și promovării corespunde rolului social masculin, autoritar și competitiv, importanța relațiilor cu șeful și cu colegii corespunde rolului feminin, ocrotitor și orientat spre societate și mediu. O societate e numită masculină dacă rolurile de gen se deosebesc clar (bărbați autoritari, asprii, în timp ce femeile sunt modeste, blânde, preocupate de

1

calitatea vieții. O societate e numită feminină, daca rolurile de gen se suprapun (atât bărbații, cât și femeile trebuie să dovedească modestie, blândețe și preocupare pentru calitatea vieții).

Țările cele mai feminine au fost: Suedia, Norvegia, Letonia, Olanda și Danemarca. Țările cele mai masculine: Marea Britanie, Statele Unite etc.

În studiul IBM, privind masculinitatea și feminitatea în funcție de profesie, profesiile au putut fi ordonate pe o dimensiune aspru- blând, de la cele mai masculine la cele mai feminine în ordinea următoare: agenți comerciali, ingineri și oameni de știință, tehnicieni și muncitori calificați, manageri, muncitori semicalificați/necalificați, functionari.

Masculinitatea și feminitatea în familie: Familia e locul în care majoritatea oamenilor își încep socializarea și unde există două perechi de roluri inegale: părinte-copii și soț-soție.În țările Americii Latine tatăl este dominant și aspru, iar mama supusă, refugiul pentru sentimente tandre. În Slovenia, Chile, Portugalia, Rusia, Spania, România etc., există norma socială pentru doi părinți dominanți, manifestând amandoi uneori autoritate, alteori blândețe. În Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Israel, norma este cea a mamelor și taților nedominanți, dând un exemplu de relativă egalitate a rolurilor de gen în familie.

Forma masculină susține că femeile trebuie să aibă aceleași șanse ca bărbații, în timp ce forma feminină vrea să transforme societatea, inclusiv pe bărbați. Deși indivizii și grupurile se deosebesc de asemenea de la o țară la alta, femeile și bărbații sunt puternic influențați de normele scrise și nescrise ale culturii țarii lor. Țările masculine tind să mențină standarde diferite pentru bărbați și femei: bărbatul e subiect, iar femeia obiect.( Masculinitatea și feminitatea în rolurile de gen și în sexualitate).

Masculinitatea și feminitatea în educație: Timp de câțiva ani, Geert a predat unor studenți americani, la o universitate olandeză, dându-le ca temă, unora dintre aceștia, să-i chestioneze pe studenții olandezi, în legătură cu scopurile lor în viață. Americanii au fost șocați să afle că olandezii păreau prea puțin preocupați de note, le era de ajuns să treacă examenele. Studenții din țările masculine pot cere reexaminarea după ce au luat o notă mediocră, dar studenții olandezi n-o fac aproape niciodată. În concluzie, în culturile feminine, elevul mediu e norma, în timp ce în țările masculine elevii cei mai buni sunt norma.

Din studiul IBM a reieșit că Thailanda e cea mai feminină țară din Asia, iar dintr-o carte despre cultura thailandeză a reieșit faptul că thailandezul învață cum să evite agresiunea, nu cum să se apere împotriva ei, dacă se bat, chiar și pentru a se apăra, copiii sunt de obicei pedepsiți.

Privind masculinitatea și feminitatea la cumpărături, expertul olandez în marketing, Marieke de Mooij, a studiat date despre comportamentul consumatorilor în 16 țări europene bogate. În țările feminine, soții sunt cei care cumpără mai multe alimente, alte diferențe se leagă de mașina familiei: la cumpărarea unei mașini noi, într-o țară feminină, soțul își implică și soția, însă într-o țară masculină, bărbatului îi aparține în exclusivitate această decizie. În culturile feminine oamenii au mai multe mașini de cafea electrice.

Masculinitatea și feminitatea la locul de muncă: În Olanda, ședințele erau prilejuri de a discuta probleme și de a căuta soluții comune în luarea deciziilor, pe când la firma americană ședințele erau pentru participanți ocazii să se afirme, să arate cat de buni sunt. În Statele Unite și în alte culturi masculine, cum sunt Marea Britanie și Irlanda, se crede că un conflict trebuie

2

rezolvat prin luptă dreaptă: „Să câștige cel mai bun”. În culturile feminine cum sunt Olanda, Suedia, Danemarca se preferă rezolvarea conflictelor prin compromis și negociere.

Cu privire la religie, culturile masculine se închină unui Dumnezeu sau unor zei asprii, care justifică un comportament aspru față de semeni; culturile feminine se închină unui Dumnezeu sau unor zei blânzi, care impun grija față de semeni.

Viitorul diferențelor de masculinitate-feminitate: Tehnologia impune schimbări în munca pe care o fac oamenii. Activitățile care pot fi structurate vor deveni tot mai automatizate și vor rămâne cele care prin însăși natura lor sunt imposibil de automatizat: siguranța, securitatea, apărarea, menținerea ordinii. În toate aceste munci neautomatizabile, valorile feminine și cele masculine sunt deopotrivă necesare,indiferent dacă cei care le îndeplinesc sunt femei sau bărbați.

CE E DIFERIT ESTE PERICULOS:

Toți oamenii se confruntă cu faptul că nu știm ce va fi mâine: viitorul e incert, dar n-avem ce face, ambiguitatea extremă produce o anxietate intolerabilă, însă fiecare societate a gasit căi de a diminua această anxietate. Ele țin de tehnologie, de justiție și de religie. Tehnologia contribuie la evitarea incertitudinilor provocate de natură, legile și regulile încearcă să preîntâmpine incertitudinea în comportamentul semenilor, iar religia ne ajută să acceptăm incertitudinile de care nu ne putem apăra. - Evitarea incertitudinii

Evitarea incertitudinii în familie: Viața de familie în societățile cu o evitare a incertitudinii mai mare devine inevitabil mai stresantă decât cele cu o evitare a incertitudinii mai mică. Sentimentele sunt mai intense, iar deopotrivă părinții și copiii își exprimă sentimentele pozitive și negative cu mai multă ardoare.

Medicii din țările care tolerează incertitudinea trimit deseori pacientul acasă după o discuție în care îl liniștesc, fără să-i prescrie vreo rețetă. Medicii din culturile care evită incertitudinea prescriu, de regulă, mai multe medicamente, iar pacienții se așteaptă la asta.

Se spune că atunci când în Franța un sat se depopulează treptat, farmacia supraviețuiește mai mult decât cârciuma. – Evitarea incertitudinii, sănătatea și (ne)fericirea

Gheorghe Daniela- AndreeaGrupa II

3