7/31/2019 Cultura Si Civilizatia Romana

1/4

Cand Constantin hotaraste sa intemeieze Constantinopolul, el are in vedere

sa refaca Roma pe tarmurile Bosforului; chiar daca relieful trebuie putin "fortat" ca

sa prezinte si aici cele 7 coline, organzarea orasului isi propune sa reproduca antica

cetate a Latium-lui. Constantin structureaza totul in 14 zone; centrele puterii sunt

menite sa joace si aici un rol:

Senatul grupeaza familiile senatoriale, a caror clasa(ordo) se largesteconsiderabil, devenind o componenta a ceremonialului aulic. Cu toate acestea, tot

din sanul acestei clase isi recruteaza imparatul principalii inalti functionari.

Hipodromul isi pastreaza functia de loc de adunare a poporului ; este tot locul unde

e aclamat imparatul si unde acesta organizeaza jocuri si distribuie paine. Sfanta

Sofia, "Biserica cea Mare", sediu al institutiei patriarhale, trebuie sa faca din

Constantinopol o capitala religioasa: de aceea, de aceea e cat se poate de firesc ca

intre zidurile ei se tine cel de-al doilea conciliu ecumenic in 381. Constantin a vrut

ca stralucirea noii Rome sa o egaleze pe a primeia.

Urmasul sau, Iustinian (527-565), va incerca sa restabileasca autoritatea romana

asupra Occidentului: el vrea sa reconstituie imperium Romanum intre hotarele sale,

in cadrul caruia sa restabileasca pax Romana intr-o lex Romana unica si codificata

de curand(529). Astfel, marea idee romana isi gaseste, in secolul al-VI-lea , o noua

expresie politica. Iustinian va dispune, pe buna dreptate, sa i se prezinte, pe fata

monedelor, bustul, cu casca si platosa, tinand globul crucifer in mana, iar pe revers

sa figureze un inger in picioare, cu crucea in mana stanga si globul crucifer in

mana dreapta.

Astfel, lumea civilizata apartinea imparatului "aparat"de Dumnezeu . Iustinian

scria astfel ultima pagina de istorie romana. Urmasii sai vor cunoaste mari

dificultati si vor renunta sa-si asume pretentiile romane si universaliste ale

ilustrului imparat.Amenintati in insasi existenta lor cand cruciatii celei de-a patra

http://www.google.ro/imgres?q=simbolul+romei+antice&um=1&hl=ro&biw=1366&bih=620&tbm=isch&tbnid=awQwJeFDBk-9LM:&imgrefurl=https://www.emaramures.ro/stiri/Stire.aspx?NewsID=14398&docid=uqnL13UoYNdlgM&imgurl=https://www.emaramures.ro/userfiles/Image/Foto%2520International/Diverse/Lupoaica_Roma.jpg&w=400&h=301&ei=5CY4T8-lJ4jtsgaU6qW6DA&zoom=1

7/31/2019 Cultura Si Civilizatia Romana

2/4

cruciade vor pune stapanire pe Constantinopol, in 1204, romeii din Orient vor

cauta sa isi afirme patriotismul grecesc prin zelul ortodox.

Educaia copiilor era orientata in sens practic si in acela de a-i forma in

spiritul integrrii lor in viata colectivitatii, deci si in sensul de a ti cum sa-siexercite drepturile si ndatoririle.

coala primara ncepea la vrsta de 7 ani. Ea era inuta de un dascl deprofesie care ii invata pe copii sa scrie, sa citeasc si sa socoteasc, sa repete si sarecite texte literare.

Familiile bogate nu isi trimiteau copii la scoal populara ci ii incredintauunui pedagog.

La vrsta de 12 ani copii treceau la coala de gramatica. Aici studiau limbalatina timp de 4 ani, dar mai ales limba greaca, precum si autorii clasici respectivi.

Elevii fceau exerciii de lectura, recitau, li se ddeau lecii de dictie, invataufigurile de stil.

mplinind vrsta de 17 ani, tinerii din familiile nstrite isi puteau continuastudiile la coala de retorica. Aceasta era indispensabila pentru o cariera politica.Predarea se fcea in limba greaca.

Pe lng aceste scoli mai existau altele care formau anumii specialiti(medici, arhiteci, juriti).

Si literatura latina isi datoreaz nceputurile literaturii greceti. Capodoperalui Ovidiu, Metamorfozele, folosete aproape exclusiv teme literare greceti.

Publius Vergilius Maro este in permanenta contient de importanta si de naltademnitate a funciei sale de poet. El a scris Bucolicele, in care canta farmecul vieiisimple in mijlocul naturii.

Hesiod i-a inspirat Georgicele, poem in ale crui patru carti poetul trateazdespre agricultura, pomicultura, zootehnie si apicultura.

Cu acelai scop de a exalta virtuile romane si de a slavi persoana si epocalui Augustus Vergiliu a scris grandioasa epopee a latinitatii, Eneida.

7/31/2019 Cultura Si Civilizatia Romana

3/4

Quintus Horatius Flacus a scris satire avnd ca obiect diferite vicii ale

contemporanilor, epistole cu subiecte filosofice si, partea cea mai valoroasa a

operei sale-ode.

Bogata creaie poetica a lui Publius Ovidius Naso s-a desfasurat in trei etapedistincte. Primele culegeri sunt dedicate iubirii , tema ce pare a corespunde perfectvocaiei sale poetice.

Apoi au luat natere Fastele si Metamorfozele.

Exilul la Tomis i-a ocazionat poetului elegiile in forma de scrisori (Tristele,

Ponticele), in care accentele de durere, de nostalgie, de revolta au un ton de sincera

si emoionanta autenticitate.

Romanii isi petreceau o buna parte din timpul liber cu jocuri de abilitate side hazard, sau cu exerciii sportive.

Spectacolele teatrale erau organizate de un magistrat special, care trata cu

impresarii trupelor de actori.

In amfiteatre aveau loc si spectaculoase batalii navale simulate, dar

spectacolele obinuite raman totui luptele de gladiatori.

Pe timpul lui Augustus s-a atins apogeul artei romane. Agripa, un prieten al

mpratului construiete Panteonul, unul dintre cele mai importante temple aleantichitatii. Alte construcii importante sunt: Ara Pacis Augustal (Altarul Pcii luiAugustus), Mausoleul si Colosseum-ul.

Printre construciile de mare importanta ale lui Apolodor din Damasc senumara Podul de la Drobeta (104-105) si Forul lui Traian ce includea, pe lngarcade, biblioteci si o zona pavata cu marmura si Columna lui Traian.

7/31/2019 Cultura Si Civilizatia Romana

4/4

Religia romanilor era politeista, iar preoii se numeau pontifi. Cei maiimportani zei erau: Ianus, Saturn, Vesta, Silvanus, Faunus, si Mars. Puternicinfluentati de greci, au renunat la divinitatile amintite si le-au adoptat pe cele aleelenilor, cu nume latine. Astfel noii zei erau: Jupiter, Iunona, Diana, Venus,

Neptun.

Centrul vieii religioase era situat chiar in casa fiecrui roman. Capulfamiliei oficia cultul domestic: pe un mic altar de lng vatra el aducea zeilor caseiofrande: flori, fructe oua, vin si foarte rar miei si iezi.

Construind o civilizaie nfloritoare, romanii las lumii o importantamotenire culturala. Sistemul legilor romane, limba latina, operele literare siartistice vor influenta cultura popoarelor europene si vor constitui ente surse de

inspiraie.

Obiceiuri

Limba greaca se raspandise pe o scara larga in cercurile inalte ale societatii

romane. Odata cu limba a patruns in Roma si cultura greaca. Obiceiurile elenistice

exercitau o influenta din ce in ce mai mare asupra felului de trai al aristocratiei si

boga-tasilor romani. Unele obiceiuri s-au raspandit si in viata de toate zilele. Asa

sunt cel al raderii barbii, obiceiul de a sta culcat in timpul mesei sau de a realiza

inscriptii in versuri pe mor-minte. Trupe de actori greci dadeau la Roma

reprezentatii in limba materna. Retorica Arta oratorica (retorica) se studia in scolileorganizate de liberti greci in Roma, precum si in orasele din Grecia si Asia Mica.

Oratorii romani imprumutau de acolo stilul atic (aticismul), simplu si sobru

sau asiatic (asianismul), foarte teatral. Ora-torii dadeau o mare atentie pozei,

gesturilor, intonatiilor vocii, intorsaturilor originale de stil, ironiilor izbutite, cu

care puteau ponegri un martor sau da o lovitura de gratie adversarului.O

insemnatate deosebita o aveau cuvantarile politice. Asianismul, folosit de Cicero,

cel mai mare orator al epocii, a inflorit pana la jumatatea secolului I i.e.n., cand a

inceput sa devina la moda aticismul, pe care l-a folosit Caesar.