CULTURA POLITICĂ ÎN ROMÂNIA

INTRODUCERE

1. SEMNIFICAȚIA CONCEPTULUI DE CULTURĂ POLITICĂ

2. CONSTRUIREA CULTURII POLITICE

3. INDRODUCERE ÎN EVOLUȚIA ROMÂNIEI DIN PUNCT DE VEDERE

POLITIC

4. TENDINȚE ALE CULTURII POLITICE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989

5. STUDIU DE CAZ

6. CONCLUZII

1.Semnificația conceptului de cultură politică

Cultura politică reprezintă un ansamblu de idei, comportamente, atitudini, valori,

opinii privind rolul activităţii politice şi importanţa acesteia pentru coeziunea socială.

Pe baza acestei definiții cultura politică, trebuie concepută din cel puțin două

aspect:

• ca parte componentă a culturii și civilizație naționale și universale;

• ca dimensiune psihologică subiectivă a sistemului politic.

Indiferent că ştim sau nu cine este preşedintele României, că mergem sau nu la

vot, că participăm sau nu la discuţii cu tematică politică, cultura politică există.

2. CONSTRUIREA CULTURII POLITICE

Cultura procesului politic include două probleme principale: influenţa individului asupra procesului politic, manifestarea personalităţii sale în acest domeniu şi relaţiile cu alţi factori. După gradul de conştientizare a procesului politic şi de potenţială influenţă asupra acestuia, cetăţenii unei ţări pot fi diferenţiaţi în trei categorii: parohialiştii (localişti), supuşi şi participanţi. Deasemeni si diferitele experienţe istorice dau naştere la culturi politice diferite.

Noi suntem cei care ne definim cultura politică, iar socializarea este un prim pas în acest sens, din care rezultă mai apoi şi raţiunea politică. De cele mai multe ori, primele discuţii cu tematică politică au loc chiar în sânul familiei, după care intervin factori precum şcoala, mass-media, partidele politice, actorii politici. Cultura politică se formează într-o logică individuală, în funcţie de felul în care internalizăm sistemul politic şi este definită de orientarea pe care o avem faţă de acesta.

Un element important al culturii politice se referă la modul în care este percepută societatea prezentă faţă de societatea ideală, la sesizarea faptului dacă societatea prezentă se îndreaptă spre standardele ideale sau se îndepărtează de acestea.

3. INDRODUCERE ÎN EVOLUȚIA ROMÂNIEI DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC

Specialist in politica Balcanilor si a Europei de Est, Tom Gallagher realizeaza, in Furtul unei natiuni, o radiografie atenta a sistemelor politice post-decembriste. Incursiunea autorului in culisele politice ale Romaniei postcomuniste are la baza o cunoastere in profunzime a sistemelor politice experimentate de romani de-a lungul timpului, de la domnia fanariotilor la ascensiunea si „triumful celei mai mari nulitati“, Ceausescu.

„Multi romani care nu vor cadea bucurosi de acord in legatura cu politica, poate majoritatea, se vor stradui sa gaseasca un teren comun, declarand sus si tare ca numai perioadele de dominatie straina au impiedicat ca tara lor sa-si realizeze adevaratul potential“.

Prin ochii celuilalt, ai strainului, urmarirea problemelor interne si externe ale Romaniei, de-a lungul secolului al XX-lea si, mai ales, dupa prabusirea regimului comunist, impune o ipoteza de lucru pe care lectura studiului o demonstreaza cu prisosinta: „fara a ignora vicisitudinile pe care Romania le-a avut de infruntat datorita pozitiei geopolitice sensibile, cartea aceasta va cauta sa demonstreze ca problemele pe temen lung care i-au distorsionat si i-au paralizat dezvoltarea au avut in primul rand cauze interne“.

4. TENDINȚE ALE CULTURII POLITICE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989

Dupa caderea comunismului, toate țările ex comuniste au cunoscut o perioadă de tranziție .Această tranziție , foarte evident la nivel politic și economic , este o caracteristică importantă a sectorului cultural. Aceste societăți aflate în tranziție de la un regim totalitar la unul de factură democratică reprezintă un caz special din punctul de vedere al relațiilor între putere si cultură politică.o În 1989 Puterea politică a cunoscut o schimbare structurală

fundamentală;o Folosind datele concrete ale fenomenului de schimbare din România

anilor 1989-1990, s-ar părea că avem de-a face cu schimbari la nivelul instituțiilor politice care antrenează rapid schimbări la nivelul culturii politice.

Limbajul îndoctrinarii a modificat doar partial perceptia, valorile si sentimentele politice ale individului, doar prin raportare la “omul nou” pe care regimul dorea sa-l creeze. Altfel, îndoctrinarea comunista a lasat urme adînci în imaginarul politic românesc. Acestea s-au facut evidente imediat ce individul a fost pus în situatia noua de “cetatean”, adica aceea de individ care sa participe activ la treburile Cetatii. În aceasta ipostaza noua, straina celui ce fusese actorul unei piese de mimare colectiva a acceptarii regimului Ceausescu, individul s-a vazut nevoit sa opteze pentru una sau alta dintre formatiunile politice care se ofereau în 1990 pe piata politica româneasca.

5. STUDIU DE CAZ

Femei Bărbați  

Da(au cultura politica)

Nu( nu au cultura politica)

Da Nu

 

33 15 32 20

Tineri AdulțiDa Nu Da Nu

48 16 17 19

Cetățeni români care locuiesc în străinătateDa Nu10 3

6. CONCLUZII

Asadar, definit fiind conceptul, este bine de retinut faptul ca orice cetatean, fie ca are sau nu cunostinte cu privire la situatia politica a tarii, la partidele politice sau la orice alt aspect politic, se poate spune ca detine cultura politica.

Cum se poate remarca atat la nivel teoretic, cat si practic, cultura politica este influentabila de diferite aspecte ale vietii sociale: varsta, sex, ocupatie, studii, avere, etc. Dar, conform prezentarii noastre, unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii sociale care interfereaza cu cultura politica este cel educativ.

Educatia constituie cel mai important stadiu spre o evolutie sau o involutie politica. Familie, scoala, grupul de prieteni, toate ne educa pana la un anumit punct, si cu toate ca nu ne impun sentimente sau credinte, de dau un exemplu, si ce poate fi mai pregnant decat puterea exemplului?

Se remarca aici o alta problema, mai departe de cea a neconstientizarii culturii politice (pe care cu toti o avem), este cea a ostilitatii politice, a oamenilor care impart acelasi pamant, dar care nu pot ajunge la un consens politic. Cultura politica leaga evenimentele politice, de reactiile oamenilor in societate.

Exemplu relevant il constituie protestele. : avem un grup de oameni care nu au fost platiti de cateva luni, acestia (activisti politici sau nu, oameni care au cunostinta de sistem sau nu, oameni cu sau fara studii superioare) se aduna in scopul solutiionarii unei probleme comune. Ceea ce acestia fac in mod inconstient se pare, este sa lupte impotriva sistemului, aratand ca au o cultura politica, desii nu au cunostinta de ea.

Lucrurile insa incep sa se schimbe, oamenii constientizeaza situatia politica in care tara nostra se afla, si reactioneaza, dupa cum s-a putut observa in ultima vreme. Aceasta constientizare care reiese si din studiul nostru de caz, poate fi unul dintre cele mai bune aspecte ale culturii politice romanesti din ultima vreme. Aceasta este insa un aspect care ramane impotetic pana la dobandirea de informatii concrete si dovezi relevante!

Proiect realizat de:

o Țoțoi Irina

o Stan Gianina

o Prodan Mihai

o Sfrijan Ana-Maria

Coordonator:

o Vaida Ovidiu