Cultura Hip Hop - a nceput n cartierul Bronx din New York, printre populatia neagr a si latina, la nceputul anilor 1970, si de atunci s-a raspndit pe tot globul. Cel e patru elemente principale ale culturii hip hop sunt MCing (rap), DJing, graffi ti si breakdance. Unii considera beatboxing-ul ca al cincilea element de hip hop . n massmedia, hip-hop se refera de obicei numai la muzica produsa de cultura hip hop. Muzica hip-hop, care se poate recunoaste prin accentul pus pe ritm si includerea frecventa a rap-ului, a rezultat din melanjul dintre muzica jamaincana si cea a mericana, de catre imigrantul DJ Kool Herc, la petrecerile sale care au nceput n a nul 1970. Herc avea sa difuzeze discurile funk cerute de public, dar a inventat beat-ul de hip-hop prin izolarea break-urilor (partea cntecului numai cu tobe) de restul melodiei. n timp ce din aceasta muzica s-a dezvoltat o ntreaga cultura, mu zica n sine a cunoscut o epoca de aur, n perioada 1986-1993. Rap Cel mai vizibil rol din cultura hip-hop de azi este cel al MC-ului (Master Cerem ony--Maestru de Ceremonii ). MC-ul ntretine publicul prin rap (rime puse pe ritm) . Cu originile n toasting, din Jamaica, rapul s-a dezvoltal drastic de la introdu cerea sa n cultura hip-hop de catre Kool Herc si DJ Hollywood n anii '70. Primul M C autentic a fost Coke La Rock. Rapul a evoluat n timp datorita multor pionieri c um ar fi: Melle Mel, Kool Moe Dee, Schooly D, Run DMC s.a. DJing Desi hip-hop-ul nu a inventat notiunea de DJ, i-a extins limitele si i-a diversi ficat tehnicile. Primul DJ de hip-hop a fost DJ Kool Herc, care a creat muzica h ip-hop prin izolarea break-urilor (partea melodiilor care se concentrau doar pe ritm). Pe lnga mbunatatirea tehnicilor lui Herc, DJ ca Grandmaster Flash, Grandmas ter Theodore si Grandmaster Caz au facut inovatii mai departe prin introducerea scratch-ului. n primii ani ai hip-hop-ului, DJ-ii erau vedetele, dar lumina reflectoarelor le-a fost furata de rapperi din 1978, multumita n principal lui Melle Mel din trupa l ui Grandmaster Flash, Furious Five. nsa, unii DJ cum sunt Funkmaster Flex, DJ Clu e; DJ Dox s.a. de la noi, au dobndit faima n ultimii ani. Miscarea underground de turntablism a iesit la suprafata, concentrndu-se de asemenea pe abilitatile DJ-ul ui. Beatboxing Beatboxing-ul, inventat de Doug E. Fresh, considerat de multi al cincilea elemen t hip-hop, este o percutie vocala a culturii hip-hop. Este legat de arta crearii ritmurilor si melodiilor, folosind gura si corzile vocale umane. Aceasta arta s-a bucurat de popularitate n anii '80, prin artisti ca Fat Boys si Biz Markie care si etalau talentul la beatboxing. La sfrsitul aceluiasi deceniu a decazut odata cu breakdance-ul si aproape ca a disparut si din underground. Beat boxing-ul a cunoscut o revitalizare la sfrsitul anilor '90, marcata prin lansarea albumului Make the Music 2000 de catre Rahzel de la The Roots (cunoscut pentru performanta de a cnta n timp ce face beatbox). Internetul a ajutat considerabil re nasterea beatbox-ului modern - la un nivel global nemaivazut - cu mii de practic anti din peste 12 tari interactionnd pe Humanbeatbox.com Beatbox-ul s-a ntins recent dincolo de scopul initial (imitarea "beat box-urilor" pentru a crea beat-uri de hip hop) spre alte forme. Este acum practicat ca o fo rma de drum & bass uman. Aria de sunete ce pot fi produse de corzile vocale ale omului sunt uluitoare, mai ales pentru cei nefamiliarizati cu aceasta practica m uzicala. Breakdance Breakdance-ul, cunoscut si ca B-boying sau B-girling, este un stil de dans foart e complex care contine de la cele mai dificile elemente de acrobatie la sol pana la cele mai fine miscari de balet,este un stil in care inveti sa-ti controlezi corpul si temperamentul pana la cele mai mici detalii. Termenul de breakdancer p rovine de la dansatorii de la petrecerile lui DJ Kool Herc, care si pastrau cele mai bune miscari pentru break-urile din melodii. Breakdance-ul este un element i mportant al culturii hip-hop, fiind asociat adesea cu diferite stiluri de funk,

care au evoluat independent n New York la sfrsitul secolului XX. Era ceva obisnuit n anii 1980 sa vezi un grup de oameni cu un radio pe un teren de joaca sau de ba schet, sau pe trotuar, executnd un spectacol de breakdance pentru un public numer os. n timp ce breakdance-ul n forma sa actuala a nceput n Bronx-ul de Sud odata cu celel alte elemente hip-hop, este asemanator cu (si este posibil sa provina din) Capoe ira, un stil de dans/arte martiale, care a fost dezvoltata de sclavi n Brazilia. "Hip-hop" ca o forma de dans devine din ce n ce mai popular. Acesta provine din b reakdance, dar nu consta numai n miscari de break. Spre deosebire de majoritatea formelor de dans, care sunt cel putin vag structurate, dansul hip-hop are foarte putine (daca are) limitari n ceea ce priveste pasii si miscarile. Graffiti Graffiti, o ocupatie de cnd lumea, are o semnificatie speciala pentru hip-hop ca unul dintre elemente. A nceput ca un mod de tagging pentru gasti. n timp, graffiti a evoluat artistic si a nceput sa defineasca estetica zonelor urbane. Multe trup e de hip-hop s-au facut renumite prin graffiti-ul lor, cum ar fi Black Spades. Istoria muzicii Hip-Hop n anii 1970, partea de percutie muzicala, brake-beat-ul, era cea mai populara pen tru dans. DJ Kool Herc si Grandmaster Flash independent unul fata de celalalt au izolat si repetat aceste parti din muzica pentru petrecerile de dans ce tineau toata noaptea. Genurile preferate de muzica erau de obicei break-uri din cntece f unk care de obicei aveau elemente de percutie. Rapping-ul s-a dezvoltat datorita faptului ca MC-ii vorbeau n timpul muzicii pentru a-si promova DJ-ul, alte petre ceri, sau despre alti MC. Aceasta tehnica a luat amploare si s-a dezvoltat n rapp ing-ul care apare pe primele single-uri hip-hop, unii MC vorbind despre probleme le din zona lor sau problemele ce le are ntreaga comunitatea. Melle Mel, un rappe r ce cnta cu The Furious Five este de obicei acceptat ca fiind primul care sa se autodenumeasca un "MC". DJ Grandmaster Flash, unul dintre arhitectii DJ-ingului hip hop. Pna la sfrsitul anilor 1970 DJ-ii lansau viniluri cu beat-uri pe care MC-ii vorbea u. Printre melodiile populare este si "Supperrappin'," a formatiei Grandmaster F lash & The Furious Five, "The Breaks," a lui Kurtis Blow si "Rapper's Delight" a formatiei The Sugar Hill Gang. n 1982 Melle Mel & Duke Bootee au nregistrat "The Message" (creditata oficial formatiei Grandmaster Flash & The Furious Five), un cntec n care se puteau zari nceputurile hip hop-ul social. Hip hop-ul ca o cultura a fost definit si mai mult n 1983, cnd fostul membru al ba ndei Black Spades, Afrika Bambaataa si Soulsonic Force au lansat piesa "Planet R ock". n loc sa vorbeasca peste beat-uri disco, Bambaataa, fiind avantajat de avan surile tehnologice ale sintetizatorului, a creat un sunet electronic inovativ. M ulti descriu momentul ntrarii pe piata a acestei piese ca un alt moment important n istoria muzicii si culturii hip hop. Media a nceput sa se concentreze asupra un uia dintre cele mai mari impacte ce le-a avut hip hop-ul n loc sa se loveasca sau n alt mo sa se mpuste, unii dintre fostii membrii ai bandelor au nceput sa se bata d: prin breakdance, rapping, turntable mixing sau graffiti. Pna n 1985, tineretul de pretutindeni dansa breakdance pe muzica de: Run DMC, LL Cool J, Fat Boys, Her bie Hancock, Soulsonic Force, Jazzy Jay, Dr. Jeckyll and Mr. Hyde, si Stetsasoni c Mostenire Hip hop-ul timpuriu a fost vazut ca un suplinitor al altercatiilor dintre bande, battle-urile hip hop nlocuind violenta fizica. Se crede ca odata cu amploarea ge nului de rap comercial si gangsta n anii 1990, esenta non-violenta a hip hop-ului a disparut, multi rapperi se laudau cu droguri, arme, crime si violenta. n acest e timpuri, muzica hip hop a nceput sa fie ascultata de un public mai larg. Un breakdancer n Ljubljana, Slovenia Multi artisti sunt acum catalogati ca hip hop alternativ/underground cnd ncearca s a reflecte ce cred ei ca sunt elementele originale ale culturii. Aristi/formatii

ca Talib Kweli, Mos Def, Dilated Peoples, Dead Prez, Blackalicious, si Jurassic 5 pun baza pe priceperea verbala, unitate sau activism contrar mesajelor de vio lenta, bogatie materiala si misoginism. Ce ofera si ce nu ofera cultura hip-hop O adevarata matrice mintala o formeaza in ziua de astazi, n special pentru tinere t, cultura hip-hop. Hip-hop este un termen generic pentru acea cultura a tineretului originara n Bron xul de Sud, New York, n anii 70. Cultura hip-hop include arta grafitti, break-dance-ul si muzica rap. Dar mai mul t dect att, hip-hop-ul este expresia creativitatii unui tineret urban care doreste sa se faca auzit prin anumite mijloace de exprimare artistica specifice unui me diu ostil artei traditionale. Hip hop-ul s-a nascut ntr-o criza de individualitate a tineretului de culoare din Bronx. n 1959, lucrarile la autostrada Cross Bronx au dat peste cap afacerile lo cale, precum si dezirabilitatea cartierului. A urmat o perioada de ghetto-izare a Bronxului, n care o mare parte a populatiei albe s-a mutat n suburbii, n vreme ce populatia de culoare a ramas sa faca fata greutatilor. Muzica rap, componenta de baza a culturii hip-hop (to rap n engleza nseamna a taif asui, a discuta deschis, dar si a dojeni, a critica aspru), s-a dezvoltat din mu zica jamaicana specifica unei parti a locuitorilor Bronxului. Ceea ce la nceput n u era dect o joaca recitatiunile MC ilor ( Masters of Ceremony) pe anumite beat-u ri, base-line-uri, - s-a transformat treptat ntr-un nou stil muzical. Acest stil a variat de la o muzica usoara, de petrecere, la o muzica militanta, de mesaj. n cele din urma dupa cum se poate observa n zilele noastre rap- ul a dev enit o muzica comerciala, o expresie a laudei de sine ntr-o lume a banului si a p ornirilor egoiste. Ceea ce a oferit si ofera cultura hip-hop sunt: constiinta apartenentei la un gr up social sau pur si simplu la o moda anumita, la un trend (la o tendinta); un a numit mod de a gndi; un tonic n fata stresului cotidian; o atitudine sanatoasa, de dispret la adresa ipocriziei societatii; un mijloc artistic de exprimare mai ac cesibil pentru cei care nu vor sau nu au posibilitatea sa se cizeleze, dar n acel asi timp modul de exprimare cel mai penetrant pentru mediul social al zilelor no astre, cnd se pare ca omul si-a pierdut apetitul pentru rafinament, cautnd mesajul ntr-o forma frusta, chiar vulgara; o punte de legatura ntre tinerii cu anumite pr obleme sociale, precum si posibilitatea ca aceste probleme sa fie puse pe tapet publicului larg; o modalitate de a deveni, n calitate de artist de factura hip-ho p, foarte celebru si de a te mbogati n ziua de astazi rap-ul este cea mai comercia la muzica, o adevarata mina de aur pentru show-business. Ceea ce nu ofera cultura hip-hop sunt: solutiile (miscarea hip-hop identifica fo arte precis, cu ochi de soim , unele probleme sociale, n medii n care publicul larg n u ar avea altminteri acces, nsa nu reuseste sa identifice vreo rezolvare a acesto ra, adesea existnd un soi de complacere a raperilor n mediul de promiscuitate subu rbana); modelele pozitive (eroii fanilor hip-hop sunt de fapt anti-eroi, baieti r ai , n cele mai multe cazuri personaje certate cu legea, sau care se opun ordinii c onsacrate a lucrurilor, un calificativ deloc exagerat pentru ei putnd fi acela de anarhisti); o forma de spiritualitate (dupa ct se poate observa, chiar daca fac aluzii la divinitate sau la elemente care transcend prozaicul concretului, pna la urma pentru rapperi conteaza doar concretul, raul cotidian din care ei fauresc adevarate capodopere, singura evadare realizndu-se prin droguri si prin frenezia flow-lui, prin transa pe care o creeaza muzica lor). La noi cultura hip-hop a fost preluata fortat, din motive de genul ca asa e moda la americani . Din aceasta cauza, ea ar fi riscat sa se transforme ntr-o forma fara fond. nsa iata ca limba romna se pliaza excelent pe rime si ofera un arsenal cons iderabil de njuraturi Unde se mai adauga problemele reale ale unei societati n tran zitie saracia din ghetto-urile americane se gaseste la noi la nivelul ntregii tar i, asadar nici vorba de lipsa de fani. Astfel ca hip-hop-ul a prins la public. P rea bine chiar Astazi vezi n Romnia la orice colt de strada adolescenti cu cioculet, pantaloni la rgi, sepci ntoarse sau baticuri, cercei n ureche si tunsoare la Xzibit. Putini din

tre ei sunt tributari matricei de gndire hip-hop, majoritatea afisnd un soi de ter ibilism sincretic, inspirat parte din rap ul autohton (adesea nu de cea mai buna calitate), parte din manelele mult mai autohtone. n orice caz, un lucru este cla r pentru ei : trebuie sa fie smecheri (asa cum probabil s-ar traduce to be cool) . Adica sa i prosteasca pe altii, sa fie egoisti, sa nu prea tina cont de morala si, mai ales, sa cstige bani mult usor si, de ce nu, ilegal Avnd n vedere aceste elemente, cultura hip-hop trebuie privita cu seriozitate si s tudiata la rece, pentru ca ea influenteaza prea mult mentalitatea din zilele noa stre pentru a putea fi ignorata. Fara a o desconsidera, nu putem sa nu remarcam ca ea nu ofera tineretului anumite repere esentiale, n afara carora el nu se poat e dezvolta armonios, iar viitorul omenirii nu pare a fi n minile unor oameni de na dejde. n apropiere de cultura hip-hop trebuie avute n vedere urmatoarele elemente de prud enta: 1. cautarea hip-hopului autentic, de calitate, care nu este facut numai de dragu l de a fi si de a stoarce bani iar n Romnia sunt doar cteva trupe de calitate; 2. discernerea atenta ntre mijloacele de exprimare si mesaj; 3. cautarea idealurilor n alta parte hip-hopul nu este dect descriptiv. l ascultam, nvatam din el ca dintr-o carte nu de capati si ne vedem de treaba noastra, care l a urma urmei trebuie sa fie cea a unor indivizi morali, seriosi si cu frica lui Dumnezeu. Douazeci de ani i-au trebuit culturii hip-hop sa ajunga in Pantelimon si Salajan . Miscarea "underground" a celor supranumiti "baietasii de cartier" a intimpinat o reactie de respingere din partea societatii romanesti. De la doamnele scandal izate de versurile vulgare si pina la seful CNA, Radu Filip, cu totii au incerca t sa opreasca intrarea (si consacrarea) acestui gen muzical in spatiul public. Casetele sau CD-urile trebuie sa contina avertismente de genul "Atentie! Contine versuri explicite", videoclipurile trupelor sint cenzurate la singe inainte sa poata fi difuzate de catre televiziuni. Are insa cineva autoritatea de a stabili daca aceasta forma de protest prin muzi ca este, in acelasi timp, o forma de vulgaritate? . Muzica despre viata reala Cultura hip-hop include, pe linga cele patru elemente de baza MC-ing (rapping), DJ-ing, graffiti si breakdancing un anume tip de limbaj, "hip-hop slang", si asa -numita moda "bling bling". Hip-hop-ul s-a nascut la petrecerile de cartier din Bronxul anilor 70, locuit de afro-americani si imigranti latini. Primii DJ ai acestor petreceri cu muzica fun k si soul incepusera sa amplifice sunetele instrumentelor de percutie, accentuin d astfel ritmul melodiilor. Practic aceasta era deja cunoscuta in Jamaica, sub denumirea de "dub music" si s -a raspindit in Statele Unite datorita imigrantilor jamaicani. Unul dintre acest ia este DJ Kool Herc, supranumit "The Godfather of Hip-Hop". Combinind doua disc uri si un audio-mixer cu tehnica "scratching"-ului si cea a replicilor dintre ve rsuri, DJ Kool Herc a pus bazele MC-ing-ului in lumea muzicala. O alta varianta a "legendei" hip-hop-ului ii atribuie titlul de "godfather" lui Afrika Bambaataa Asim, lider al minoritatii Zulu din Bronx. Acesta a format orga nizatia Universal Zulu Nation, ai carei membri erau unii dintre cei mai faimosi artisti ai genului Biz Markie, Cold Crush Brothers, Crash Crew, DJ RedAlert, Dou g E. Fresh, Jazzy Jay, Just Ice, Run-DMC, Soul Sonic Force, Sugar Hill Gang etc.Cind am creat hip-hop-ul, am sperat ca va trece dincolo de muzica si va vorbi despre pace, iubire, unitate si distractie, astfel incat lumea sa poata evada din negat

ivitatea care infecta strazile noastre :violenta bandelor, abuzul de droguri si altele. "Chiar daca aceasta negativitate inca mai exista, noi jucam un rol important in rezolvarea conflictelor si promovarea lucrurilor pozitive", marturisea Afrika Ba mbaataa Asim. Violenta, sex, droguri si saracie In anii 80, de pe strazile New-York-ului, muzica hip-hop a ajuns in playlist-uril e radiourilor si, curind, in topurile americane. In 1986, Beastie Boys (cu "You Gotta Fight for Your Right To Party!") si Run-DMC featuring Aerosmith ("Walk Thi s Way") au urcat pe primele locuri in clasamente. Adaugind accente de muzica rock, Run-DMC devenise prima formatie hip-hop ale car ei melodii erau difuzate permanent pe MTV. La sfirsitul acestei perioade se obse rva o schimbare a mesajului, hip-hop-ul transformindu-se in cea mai vehementa mi scare sociala prin muzica de pina atunci. Versurile unor trupe ca Public Enemy si Boogie Down Productions proclamau import anta rap-ului in cultura americana si condamnau discriminarea rasiala. Intre tim p, stilul muzical fusese preluat si de cintaretii albi. O data cu politizarea me sajului s-a dezvoltat si stilul gangsta rap. Violenta, sex, droguri si saracie in cartierele periferice ale marilor orase ame ricane;aceasta era imaginea creata de versurile si videoclipurile formatiilor "g angsta". NWA (Niggaz With Attitude), prima trupa de acest gen, a stirnit reactii din partea autoritatilor, Biroul Federal de Investigatii (FBI) protestind impot riva violentei verbale de pe primul lor album, "Straight Outta Compton". Pe de alta parte, fanii sustineau ca folosirea limbajului "tare" este justificat a, pentru ca gangsta rapperii prezentau viata reala a Americii. De la jazz-rap la hip-hop alternativ Daca in anii 80 hip-hop-ul si-a definit mesajul si stilul, incepind cu anii 90 ace sta devine din ce in ce mai eclectic, imprumutind ritmuri din alte genuri muzica le, cum ar fi jazz-ul. In Marea Britanie, asa-numitul jazz-rap capata alte nuant e, transformindu-se in trip-hop (grupurile Tricky si Massive Attack). Aceasta diversificare a stilului este evidenta si in Statele Unite 00, cind pe primele locuri in topuri se afla 50 Cent, cu un gen de hop, Eminem, Destinys Child sau Nelly. Treptat, se dezvolta si un op alternativ, promovat de formatiile The Roots, Dilated People si ale anilor 20 hardcore hipnou stil, hip-h Mos Def.

Erau zile cu soare..in care imi gaseam alinare..in care puteam sa rambesc...acum tot ce vad in jur cu privirea zdrobesc

Multi te pretuiesc pentru cate o fapta a ta; te pretuieste cu adevarat numai ace la pentru care existi intreg, pentru tine insuti. (Nicolae Iorga) Multumesc