Culegere BAC Final 50

VARIANTA 1

• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

După moartea părinţilor mei, am eliberat pe toţi robii noştri voind astfel să recunosc amicia lui Porojan pentru mine. Frumoasă zi a fost aceea când, din balconul casei mele de la Mirceşti, am declarat ţiganilor adunaţi că sunt liberi. Că nu li se vor mai lua copiii pentru a fi crescuţi şi deprinşi ca servitori în casa boierească şi că pot să meargă unde le place fără împedecare din partea nimănui.

Surprinderea lor s-a manifestat prin o esclamare sălbatică şi bucuria lor prin o mie de sărituri deşanţate, ca oameni muşcaţi de tarantelă*. Vreo trei bătrâni însă au început a plânge şi a-mi zice: – Stăpâne, stăpâne, ce ţi-am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi?!... Ne faci slobozi?... Cine o să ne poarte de grijă de azi înainte?... Cine o să ne hrănească, cine să ne îmbrace, cine să ne cunune, cine să ne îngroape?... Stăpâne, nu te îndura de noi şi nu ne depărta de mila măriei-tale!

Vorbe deşarte pentru mulţimea ce intrase în paroxismul beţiei! Toţi părăsindu-şi bordeiele, plecară a doua zi cu tot avutul lor ca să meargă... Unde?.... Nu o ştiau nici ei dar se porniră ca să calce peste orizon şi să afirme dreptul lor de oameni liberi... Laia se opri la cea dintâi crâşmă, pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la a doua crâşmă, pentru ca să cinstească în sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia, pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rachiul liber e mai bun decât celălalt etc., etc., şi astfel au dus-o întruna până ce, bându-şi până şi căciulile şi apucându-se de furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Peatra şi de la Bacău.

(Vasile Alecsandri, Vasile Porojan – fragment)

*tarantelă (tarantulă) – specie de păianjen mare, cu patru ochi mari şi numeroşi ochi mai mici, care îşi sapă galerii în pământ şi a cărei înţepătură este veninoasă.

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor deşarte (vorbe deşarte) şi beţie (mulţimea ce intrase în paroxismul beţiei). 2 p.2. Precizează numărul semnelor ortografice, respectiv, de punctuaţie, din textul următor: – Stăpâne, stăpâne, ce ţi-am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi?!... 2 p.3. Indică tema textului dat. 2 p.4. Selectează, din text, două cuvinte care nu mai corespund normelor limbii literare actuale şi scrie forma lor corectă. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină antonime ale cuvintelor zi, respectiv, rău. 4 p.5. Transcrie două secvenţe care să ilustreze modul în care au reacţionat robii eliberaţi la aflarea veştii. 4 p.6. Explică semnificaţia expresiei: bându-şi până şi căciulile. 4 p.7. Alege, din lista următoare, două dintre registrele stilistice potrivite pentru a caracteriza fragmentul selectat: argotic, arhaic, colocvial, cult, oral, popular, regional, scris. 4 p.

8. Comenteză, în 6 – 10 rânduri, afirmaţia naratorului: Laia se opri la cea dintâi crâşmă, pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la a doua crâşmă, pentru ca să cinstească în sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia, pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rachiul liber e mai bun decât celălalt etc., etc., şi astfel au dus-o întruna până ce, bându-şi până şi căciulile şi apucându-se de furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Peatra şi de la Bacău.. 4 p.9. Prezintă, în 4 – 6 rânduri, instanţele comunicării în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre libertate, pornind de la o idee conţinută în următoarea afirmaţie: Nimic pe lume nu e mai scump şi mai slăvit decât libertatea... O naţie se apropie de moarte când începe a fi surdă la glasul libertăţii. (Vasile Alecsandri) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.– să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea

ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

– să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând neomodernismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie,

într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;– prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei

poetice;– sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii

despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);

– exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 2



GURĂ-CASCĂ (întră cu un aer misterios, caută împregiurul lui, merge de ascultă pe la uşi, apoi se opreşte şi zice tainic publicului):

Ştiţi una? rău! orizontul politic s-a posomorât!... Acum o săptămână au venitără la mine vărul Ghiţă Tremurici cu nenea Scarlat şi mi-au spuseră la ureche că trebile s-au încurcatără astfel încât ei sunt hotărâţi a fugi la Mehadia… (Oftând.) […] Apoi dă! Cum n-or merge trebile anapoda, dacă nime n-a voit să m-asculte?... Nu le-am spus-o de o mie şi mai bine de ori?... le-am strigat chiar în Cameră: „Deschideţi-vă ochii… fiţi cu chibzuială… aveţi tact politic… etc.” Aşa! vorba ceea: vântul bate, cânii latră… Şi acum aşa e că am ajuns de malul râpei? (În taină.) Aţi aflat ce s-a întâmplat la Piteşti, şi la Mizil, şi la Cucu şi mai cu seamă la Podul Iloaiei? […] A cui e vina? Nu le-am spus-o la timp?... dar m-au ascultatără?... Aşa şi cu impozitele… Eeee! pre ghiojghioare; m-a asigurat vărul Iancu Titirfichi că se pregăteşte un proiect de biruri de pe altă lume, de pildă:

Bir pe haine… hăinărit;Pe ciubuce… fumărit;Pe ţigare… ţigărit;Pe cravate… ştrengărit;Bir pe nas… borcănărit;Bir pe pungi… buzunărit;Bir pe foi… gogoşărit;Bir pe boi… bir boierit!Nu-i destul atâta… Se mai vorbeşte de o dare ce a să se aşeze pe cuvântul de

patrie, adică să se plătească câte o leţcaie, de câte ori s-a pronunţa acest cuvânt. Înţeleg că cu asemenea impozit ne-am plăti curând de toate milioanele ce datorim, dar atunci au să se calicească o mulţime de cetăţeni carii trăiesc numai cu patria în gură. (Oftând.) Care vra să zică: calicie pe lângă bejănie!

(Vasile Alecsandri, Gură-Cască, om politic – fragment) 1. Menţionează două regionalisme din textul dat. 2 p.2. Prezintă rolul punctelor de suspensie din enunţurile:

Bir pe haine… hăinărit;Pe ciubuce… fumărit;Pe ţigare… ţigărit; 2 p.

3. Scrie câte o expresie/locuţiune care să conţină cuvintele: bir, leţcaie. 2 p.4. Identifică tema monologului dramatic. 4 p.5. Precizează registrul stilistic predominant în fragmentul subliniat. 4 p.6. Selectează două sintagme care sunt sursă a comicului. 4 p.7. Explică semnificaţia indicaţiei scenice (Oftând.). 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, secvenţa: Se mai vorbeşte de o dare ce a să se aşeze pe cuvântul de patrie, adică să se plătească câte o leţcaie, de câte ori s-a pronunţa acest

cuvânt. Înţeleg că cu asemenea impozit ne-am plăti curând de toate milioanele ce datorim, dar atunci au să se calicească o mulţime de cetăţeni carii trăiesc numai cu patria în gură. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale monologului dramatic prezente în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre fericire, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Fericit e cel ce face fericiţi pe cât mai mulţi oameni. (Diderot) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume reflectată în poezia tradiţionalistă Scrisoare de Ion Pillat.Se lasă iar amurgul pe parcul din Miorcani,Şi zgomotul pe care l-am auzit de ani,Cu pulberea luminii ajunge pân’ la mine:E mugetul cirezii ce-ncet, cu seara, vine.Sunt scârţâiri de care pe drumul greu de rod.E tunetul căruţei ce trece peste pod.Sunt chiote de oameni... Ce stranie prelungireLe face să se piardă deodată-n amintire.O toacă bate tainic. Un clopot sună lung.Sânta Maria Mică e mâine. Să te-ajungNu pot decât cu slova, cu gândul şi cu dorul.Pe chipul tău, pe timpul ce fuge, trag zăvorulSă mi te prind aicea, tu, cea de ieri, de azi,Tu, pururea aceeaşi la cuget, la obraz.În parcul vechi şi unde nimica nu se schimbă,Ci numai anotimpul cu pas pustiu se plimbă,Cum vrei să măsur ziua cu bietul nostru ceas?De ce apuc condeiul să-ţi scriu, când mi-ai rămas!Întâia frunză cade, întâia barză pleacă.Vor da alţi muguri mâine şi păsări noi pe cracăS-or legăna. Tu însă vei sta când s-or fi dus.În juru-mi înserarea pe ţarini a apus,Cenuşa înnoptării pe mâna mea se lasă.O lampă cu-o privire a luminat în casăCa sufletul tău darnic, deschis şi liniştit.

În drumul vieţii mele Miorcanii m-au oprit.A înnoptat: oraşul şi-aprinde cafeneaua.Aici la câmp sting lampa să se apropie steauaCe-a licărit stingheră la margine de sat.Pe-aleea nevăzută se-aude apăsatUnitul pas al tatii şi-al mamii mele, pasulCe-l auzeam pe vremuri, copil, când suna ceasulCulcării, aşteptându-i să mă sărute-n pat.O rază albă ramul din geam l-a dezgropat:Din umbră mii de ramuri misterios se lasăCu crengi catifelate pe pajişti de mătasă,Şi bolţi de întunerec se farmă şi se frâng.Ce-a fost adânc în noapte se face mai adâncSub arcuri nesfârşite ce tremură-n lumină,Când se revarsă luna ca o fântână plină.Deschid fereastra: pace, părere şi pustiu.Doar inima mi-o roade ceva ca un burghiuŞi o fărâmiţează cu fiecare clipă.Pe iarbă cade-o poamă, prin frunză o aripă.Şi mă gândesc departe, la tine, la copii,La moartea tuturora ce vine când nu ştii,La viaţa care curge cu murmure de apă... În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care încadrează textul poetic dat în tipologia tradiţionalistă;- prezentarea, prin referire la textul dat, a temei reflectate în două imagini/idei poetice;- relevarea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru viziunea despre lume a poetului (de exemplu: titlu, incipit, imaginar poetic, motiv literar, elemente de recurenţă, figuri semantice, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în poezia dată.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 3



Întrebat-am vântul, zburătorulBidiviu pe care-aleargă norulCătre-albastre margini de pământ:Unde sunt cei care nu mai sunt?Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lorMă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie, Candela ce legăna-n tărieUntdelemnul cântecului sfânt:Unde sunt cei care nu mai sunt?Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascunsÎn lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întunericTainele necuprinse de cuvânt:Unde sunt cei care nu mai sunt?Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădeaMarele-ntuneric, vei vedea. (Nichifor Crainic, Unde sunt cei care nu mai sunt?)

1. Transcrie două structuri lexicale din câmpul semantic al nevoii de cunoaştere. 2 p.2. Scrie două sinonime pentru termenul cuvânt. 2 p.3. Identifică trei elemente cu valoare de simbol al cunoaşterii afective şi raţionale. 3 p.4. Selectează, din text, trei predicate care indică prezenţa eului liric. 3 p.5. Menţionează două trăsături ale poeziei tradiţionaliste, care se regăsesc în textul dat.4 p.6. Prezintă două semnificaţii ale relaţiei persoanei verbelor utilizate în text. 4 p.7. Explică valoarea expresivă a unei figuri de stil folosită de poet. 4 p.8. Comentează, în maximum 10 rânduri, semnificaţia timpului nopţii, în poezia dată, prin

evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice utilizate. 4 p.9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre importanţa dragostei în viaţa noastră, pornind de la următoarea afirmaţie: A iubi până la capăt înseamnă a trăi mult. (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

– să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un eseu liber, de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema Ipostaze ale iubirii în două romane studiate în clasă.


F.M.C.

VARIANTA 4



Parizianu devenea tăcut. El îşi cunoştea copilul, îşi dădea poate seama că nu degeaba profesorii îi înscriau numai nouă şi zece în carnetul de elev, că pesemne băiatul lui citea mult în timp ce era la liceu şi că în vacanţe nu mai avea chef... I-ar fi plăcut totuşi să-l vadă lumea cu cartea în mână şi să-l laude şi pe el oamenii cum îl lăudau pe Niculae...

Îl ura pe Niculae pentru acest lucru, dar şi pentru că îl ura pe tat-său, pe Moromete. În privinţa asta se dovedea că puterea unei muieri ca Guica era mult mai mare decât credea chiar ea, Guica. Fără să recunoască, Parizianu nu avea în cap, ca şi cei trei, Paraschiv, Nilă şi Achim, altceva decât ea, că adică Moromete ar fi vinovat de toate, că s-a însurat a doua oară după ce Rădiţa, sora mijlocie a maică-sii a lui Parizianu, a murit şi că prin acestă însurătoare soarta lor s-a schimbat în rău. Asta putea fi adevărat în ceea ce îi privea pe copiii lui Moromete, cei trei dintâi, din pricina celor trei din urmă, dar întrucât aveau toate acestea legătură cu Parizianu, care stătea liniştit în casa lui de la maică-sa şi muncea la fel de nestingherit cele câteva pogoane de pământ din care trăia? Zvonuri turburi, venite tot din partea Guichii, dădeau de înţeles că până şi de moartea Rădiţii era vinovat tot Moromete, fără să se spună însă în ce fel.

... Şi iată că pe la sfârşitul unei toamne cu aproape un an înainte ca războiul să se apropie şi de noi, şi după câţiva ani de la fuga celor trei, un fapt brutal şi neîndoielnic le sără inima lui Parizianu şi Guichii; trecuseră mai multe zile de când se începuseră şcolile şi Niculae stătea tot pe-acasă; şi se află că Moromete îl oprea pe fi-său, pe Niculae adică,

să-şi mai urmeze drumul lui, iar tat-său se pregătea să se ducă la Bucureşti. De ce, ce se întâmplase?

(Marin Preda, Delirul – fragment)

1. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvintele drum, respectiv, laudă. 2 p.2. Identifică în enunţul Îl ura pe Niculae pentru acest lucru, dar şi pentru că îl ura pe tat-său, pe Moromete semnele de ortografie şi de punctuaţie şi explică rolul lor. 2 p.3. Menţionează câte un sinonim contextual pentru expresiile/locuţiunile dădeau de înţeles, sără inima (lui Parizianu şi Guichii). 2 p.4. Numeşte personajele din text care sunt prezente şi în romanul Moromeţii, scris de Marin Preda. 4 p.5. Alegeţi varianta corectă:

Parizianu a) cumnatul lui Moromete; b) nepotul lui Moromete; c) vecinul lui Moromete.

Niculae a) prietenul lui Parizianu;b) fiul Rădiţei;c) fratele vitreg al lui Nilă.

Guica a) sora mai mare a Catrinei;b) sora lui Ilie;c) soţia lui Parizianu.

Rădiţa a) mătuşa lui Parizianu;b) a doua nevastă a lui Moromete;c) sora lui Parizianu. 4 p.

6. Numeşte perspectiva narativă prezentă în fragmentul dat. 4 p.7. Selectează, din lista următoare, numele a două dintre registrele stilistice ale limbii prin care ar putea fi caracterizat textul: argotic, arhaic, colocvial, cult, oral, popular, regional, scris. 4 p.8. Caracteriază, în aproximativ 10 rânduri, personajul Parizianu. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, caracteristicile genului literar în care se încadrează textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ de 15 – 30 de rânduri, despre invidie, pornind de la următoarea afirmaţie: Numai după invidia altora îţi dai seama de adevărata ta valoare. (Tudor Muşatescu)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând modernismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;– prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei





C.O.

VARIANTA 5



Săracule suflet,nicicând nu vei fide piatră!

Sau măcar din lutLunecos.Sau din frunze.Sau din albastru.

Până şi cerul e făcutdin albastruşi noapte.

Săracule suflet!Eşti făcut doar

din mine:eu, cel din afaratuturorbraţelor.

(Călin Colhon, Săracule suflet!)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: săracule, nicicând.2 p.2. Prezintă rolul celor două puncte din ultima strofă. 2 p.3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a face. 2 p.4. Precizează tema poeziei. 4 p.5. Transcrie o secvenţă de vers/un vers care conţine o imagine vizuală. 4 p.6. Selectează două sintagme care sugerează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic.4 p.7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poezie. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea valorii expresive a mijloacelor artistice în susţinerea ideii poetice. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre importanţa literaturii naţionale, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Este vădit cum că elementul moral şi estetic al culturii îşi are izvorul său cel principal în literatura naţională. (M. Eminescu)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să argumentezi că o operă literară studiată, aparţinând unui autor canonic, este un roman tradiţional. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare roman tradiţional, existente în opera literară studiată;- prezentarea, prin referire la romanul tradiţional studiat, a patru elemente semnificative ale textului narativ (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- ilustrarea relaţiilor dintre două personaje reprezentative în romanul tradiţional studiat;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în romanul tradiţional pentru care ai optat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 6



Dac-ar fi fost să trec printr-o pădure cu lupi ca să ajung până la tine, aş fi ajuns cu zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, dându-ţi ultima ei picătură. De ar fi fost să trec prin ierburi cu şerpi ca să ajung până la tine, cu tălpile goale aş fi călcat pe şuierul morţii mele, aducându-ţi-o să-i închizi ochii. Dar la poarta casei tale veghează dragostea şi mi-am tras paşii înapoi ca la ieşirea cu icoana din biserică. Cânt răguşit pe sub ferestrele casei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile oraşelor noastre, în mizeria frumuseţii lor cu ochi mediteraneeni. Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcaţi la răspântii de drum: Ascultaţi, voi toţi, bucuria şi durerea mea.

(Ionel Teodoreanu, Lorelei – fragment)

1. Scrie câte un sinonim contextual potrivit pentru fiecare din cuvintele: zdrenţe, şuierul, cer, răspântii. 2 p.

2. Identifică o metaforă. 2 p.3. Alcătuieşte două propoziţii cu sensurile diferite ale verbului a veghea. 2 p.4. Menţionează modul de expunere dominant. 4 p.5. Numeşte patru mijloace de realizare a subiectivităţii, prezente în fragment. 4 p.6. Explică valoarea stilistică a repetării verbului a cânta, având în vedere relaţia lui cu

fragmentul din care face parte. 4 p.7. Precizează semnificaţiile sintagmei zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, în contextul

întregului fragment. 4 p.8. Prezintă valoarea stilistică a modurilor şi a timpurilor verbale utilizate în primele două

fraze. 4 p.9. Comentează, în aproximativ zece rânduri, relaţia emiţător-receptor imaginată în acest

text. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre relaţia om – haină, pornind de la următoarea afirmaţie: Îmbrăcat în straiele lui ţărăneşti albe şi cu nelipsita lui pălăriuţă de pichet pe cap, Brâncuşi făcea un contrast puternic cu lumea din jurul său. (Mariana Şenilă-Vasiliu, Brâncuşi altcum)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.



SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Realizează un eseu liber cu tema Probleme existenţale ale omului contemporan, valorificând 1 – 2 texte literare studiate.


F.M.C.

VARIANTA 7



SCENA IV

DOMNUL MARTIN: Locuiesc la nr.19, scumpă doamnă.DOAMNA MARTIN: Ce ciudat, şi eu locuiesc la nr.19, dragă domnule.DOMNUL MARTIN: Păi atunci, păi atunci, păi atunci, păi atunci, păi atunci, poate că ne-am văzut în această casă, scumpă doamnă?DOAMNA MARTIN: E foarte posibil, dar nu-mi aduc aminte, dragă domnule.DOMNUL MARTIN: Apartamentul meu e la etajul cinci, apartamentul nr.8, scumpă doamnă.DOAMNA MARTIN: Ce ciudat, Doamne, ce bizar! Şi ce coincidenţă! Şi eu locuiesc la etajul cinci, în apartamentul nr.8, dragă domnule!DOMNUL MARTIN (pe gânduri): Ce ciudat, ce ciudat, ce ciudat şi ce coincidenţă. Ştiţi, în dormitor am un pat. Patul meu este acoperit cu o pilotă verde. Această încăpere cu acest pat şi cu pilota lui verde, se găseşte în fundul coridorului între W.C. şi bibliotecă, scumpă doamnă!DOAMNA MARTIN: Ce coincidenţă, Doamne, ce coincidenţă! Dormitorul meu are şi el un pat cu pilotă verde şi se află în fundul coridorului între W.C., dragă domnule, şi bibliotecă!

DOMNUL MARTIN: Ce bizar, ce ciudat, ce straniu! Atunci, doamnă, locuim în aceeaşi încăpere şi dormim în acelaşi pat, scumpă doamnă. Poate că acolo ne-am întâlnit.DOAMNA MARTIN: Ce ciudat şi ce coincidenţă! E foarte posibil să ne fi întâlnit acolo, şi poate chiar astă-noapte, dar nu-mi aduc aminte, dragă domnule.DOMNUL MARTIN: Am o fetiţă, fetiţa mea locuieşte cu mine, scumpă doamnă. Are doi ani, e blondă, are un ochi alb şi un ochi roşu, e foarte frumoasă, se numeşte Alice, scumpă doamnă.DOAMNA MARTIN: Ce bizară coincidenţă! Şi eu am o fetiţă, are doi ani, un ochi alb şi un ochi roşu, e foarte frumoasă şi se numeşte tot Alice, dragă domnule!DOMNUL MARTIN (acelaşi glas tărăgănat, monoton): Ce ciudat şi ce coincidenţă! Şi bizar! Poate că e una şi aceeaşi, scumpă doamnă!DOAMNA MARTIN: Ce ciudat! E posibil, dragă domnule.(O clipă destul de lungă de tăcere... Pendula bate de douăzeci şi nouă de ori.)DOMNUL MARTIN (după ce a chibzuit îndelung, se ridică încet şi, fără să se grăbească, se-ndreaptă către doamna Martin, care, surprinsă de aerul solemn al domnului Martin, s-a ridicat şi ea, încet de tot; domnul Martin are acelaşi glas tărăgănat, monoton, uşor cântat) : Atunci, scumpă doamnă, cred că nu-i nicio îndoială că ne-am mai văzut, şi dumneavoastră sunteţi propria mea soţie... Elisabeth, te-am regăsit.

(Eugen Ionescu, Cântăreaţa cheală – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: încăpere, blondă. 2 p.

2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului din text, mine (locuieşte cu mine). 2 p.

3. Selectează, din text, două formule de adresare. 2 p.4. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul casă. 4 p.5. Explică rolul utilizării semnelor de ortografie şi de punctuaţie din următorul enunţ:

DOMNUL MARTIN: Locuiesc la nr.19, scumpă doamnă. 4 p.6. Identifică tema discuţiei dintre domnul şi doamna Martin. 4 p.7. Selectează, din text, un element de comunicare nonverbală şi un element de

comunicare paraverbală. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, formula estetică utilizată de Eugen Ionescu. 4 p.9. Ilustreză, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic, existente în

fragmentul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre existenţă, pornind de la următoarea afirmaţie: Existăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim. (Douglas M. Lawson)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să pui în relaţie poezia romantică şi cea simbolistă, ilustrată de două sonete: Afară-i toamnă de Mihai Eminescu şi Sonet de George Bacovia. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– temele şi motivele predilecte ale celor două curente, prezente în text;– imaginarul poetic (cadrul exterior şi cel interior);– atmosfera creată şi stările fiinţei în textele date;– căile de evadare căutate (reuşita sau eşecul lor);– mărcile subiectivităţii.

Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată, Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată; Dar şi mai bine-i când afară-i zloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri, Visez la basmul vechi al zânei Dochii; În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

Deodat-aud foşnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scânduri... Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.

E-o noapte udă, grea, te-neci afară.Prin ceaţă – obosite, roşii, fără zare – Ard, afumate, triste felinareCa într-o crâşmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...Şivoaie-n case triste inundară – Ş-auzi tuşind o tuse-n sec, amară – Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă,Ori ca Verlaine topit de băutură – Şi-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.

Apoi, cu paşi de-o nostimă măsură,Prin întuneric bâjbâiesc prin casă,Şi cad, recad, şi nu mai tac din gură.

(Mihai Eminescu, Afară-i toamnă) (George Bacovia, Sonet)


C.O.VARIANTA 8



Pe verdea margine de şanţ

Creştea măceşul singuratic,Dar vântul serii nebunaticPofti-ntr-o zi pe flori la danţ.Întâi pătrunse printre foi,Şi le vorbi cu voce lină,De dorul lui le spuse-apoi,Şi suspină – cum se suspină...

Şi suspină – cum se suspină...

Albeaţa lor de trandafiri,Zâmbind prin roua primăverii,La mangâierile-adieriiA tresărit cu dulci simţiri.Păreau năluci de carnavalCum se mişcau catifelate,Gătite toate-n rochi de bal,De vântul serii sărutate.

De vântul serii sărutate.

Scăldate-n razele de sus,Muiate în argintul lunii,S-au dat în braţele minciunii,Şi rând pe rând în vânt s-au dus.Iar vântul tainic le şoptea,Luându-le pe fiecare,Ş-un valţ nebun le învârtea,Un valţ – din ce în ce mai tare,

Un valţ – din ce în ce mai tare. (Al. Macedonski, Valţul rozelor)

1.Transcrie din text două cuvinte care aparţin câmpului semantic al dansului. 2 p.2. Prezintă rolul celor două puncte din ultima strofă. 2 p.3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a (se) duce. 2 p.4. Precizează două motive poetice prezente în text. 4 p.5. Identifică în a doua strofă două imagini artistice diferite. 4 p.6. Selectează două sintagme care sugerează spiritul ludic al vântului. 4 p.7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poezie. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea valorii expresive a mijloacelor artistice în susţinerea ideii poetice. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre importanţa istoriei, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: După priveliştile lumii, după

minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria. (M. Kogălniceanu)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi evoluţia unui personaj feminin reflectată într-un roman din perioada postbelică. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea, prin referire la romanul studiat, a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea evoluţiei personajului ales (de exemplu: formula estetică, temă, conflict, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- menţionarea a patru trăsături prezente în etape semnificative ale evoluţiei personajului feminin şi a metodelor/procedeelor de caracterizare a acestuia; - exemplificarea prin două secvenţe narative/citate comentate a trăsăturilor personajului;- exprimarea unei opinii argumentate faţă de evoluţia personajului feminin, din perspectiva deznodământului.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 9


Domniţă din ţară bârsană, lumină sunt, inimă, rană.

Trimite-ţi-aş veste să ştii

veninul cu ce bucurii

pe masă-mi s-amestecă-n cană, Domniţă din ţară bârsană.

Din visuri născute în zori trimite-ţi-aş negrele flori.

Dar teamă îmi e că le pui la soare-n răscrucea oricui.

Rămâie, ah, toate în umbră. Învoaltă minunea lor sumbră

să crească sub stea năzdrăvană. Lumină sunt, inimă, rană. (Lucian Blaga, Încântare)

1. Scrie patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 2 p.2. Găseşte câte un sinonim contextual pentru fiecare din cuvintele: visuri, sumbră. 2 p. 3. Transcrie, din text, două sintagme care conţin indici spaţio-temporali. 2 p.4. Explică semnificaţia celui de al doilea vers al poeziei. 4 p.5. Identifică, în text, două motive tipic romantice. 4 p.6. Precizează valoarea stilistică a interjecţiei ah. 4 p.7. Selectează, din text, patru figuri de stil diferite. 4 p. 8. Prezintă semnificaţiile asocierii veninul – bucurii. 4 p.9. Comentează, în aproximativ zece rânduri, relaţia dintre „personajul” căruia se

adresează eul liric şi titlul poeziei. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre Rostul creaţiei în viaţa unui artist, pornind de la următoarea afirmaţie: Să alegi între Graţios şi Graţie, între Încântare şi Mântuire, iată chinul întrebării. (Ion Barbu, Cuvânt către poeţi)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)I. Constantinescu, în articolul „Caragiale şi începuturile teatrului european modern”, prezintă succint esenţa operei comice caragialiene: „La Caragiale, în comedii şi în numeroase momente şi schiţe, viziunea carnavalescă este fundamentală”; structrează un eseu pe tema sugerată de critic, în care să dezvolţi următoarele aspecte:

– crearea unei lumi răsturnate, o lume pe dos;– personajele nu mimează carnavalul, ci îl trăiesc;– stilul comic al lui Caragiale este al qui-pro-quo-ului, care se menţine şi după carnaval;– acestă modalitate potenţează satira socială.


F.M.C.

VARIANTA 10



Ţi-aduci aminte cât de bineEra în oul de pe apeUnde eram zidiţi de-a pururiFăptură singură, deplinăÎn care universu-ncapeŞi-şi este suficientă sieşi,Plutind lumină în lumină?

Ţi-aduci aminte cum pluteam?Iubire fără dor de nimeniŞi, oglindindu-se pe sine,Izvorul fericit şi mut – Durerea nu se născocise,Singurătatea era plină,Cuvântul nu era născut.

Cine-a greşit şi până când?Oul perfect, tăiat în două,S-a rupt în cer şi în pământÎnsingurând deodată-o lume –Ţi-aduci aminte cât de nouă? –Iar lama străbătu prin mijloc,Reinventându-ne pe rând.

Ţi-aduci aminte despărţireaCelulelor de ele înseşiŞi spaima sângelui voindSă curgă într-un singur trup?Pământul se-ntindea prin arboriŞi cerul se-ncleşta în crengi,Să nu se vadă, goală, ranaPe locul căreia s-au rupt.

Ţi-aduci aminte ce risipăDe sentimente şi de vorbe,De animale şi de planteCurgând spre-acelaşi ţărm pierdutŞi aşteptând sfârşitul lumiiDin care, poate, se va naşteUn ou perfect plutind pe apeÎn liniştea dintru-nceput.

(Ana Blandiana, Oul)

1. Transcrie din text două perechi de antonime. 2 p.

2. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul vorbă. 2 p.3. Selectează, din text, două figuri de stil diferite. 2 p.4. Precizează tema poeziei. 4 p.5. Identifică două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric, în textul

poetic dat. 4 p.6. În text se fac referiri la: a) mitul cosmogonic; b) mitul biblic al omului adamic; c)

mitul grecesc al androginului; d) Logos. 4 p.7. Explică rolul repetiţiei ţi-aduci aminte, prezente în fiecare strofă. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, primele două strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 p.9. Prezintă în, 4 – 6 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre familie, pornind de la următoarea afirmaţie: În căminul familiei, tinerii trebuie să respecte pe părinţi, în afara căminului pe toată lumea, iar în singurătate pe ei înşişi. (Demetrius)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Citeşte cu atenţie următoarele fragmente selectate din romanele În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust şi Eugenie Grandet de Honoré de Balzac. Redactează un eseu comparativ, de 2 – 3 pagini, intitulat: Particularităţi ale compoziţiei discursului narativ. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– formula narativă prezentă în cele două texte;– instanţe narative;– perspectiva narativă, viziune, focalizare;– modalităţi de caracterizare.

A.Domnul Grandet nu cumpăra niciodată carne sau pâine. Fermierii îi aduceau

săptămânal destulă provizie de claponi, de pui, de ouă, de unt şi de grâu.[...] Singurele cheltuieli ştiute erau anafura, îmbrăcămintea soţiei şi a fiicei, plata

pentru scaunele lor la biserică, luminatul, simbria lunganei Nanon, spoitul tingirilor, achitarea dărilor, reparatul clădirilor şi costul exploatărilor. […] Apucăturile acestui om erau foarte simple. Vorbea puţin. De obicei îşi tălmăcea gândurile în fraze mici şi sentenţioase, rostite cu glas blajin. De la Revoluţie, epocă în care atrăsese privirile asupra lui, se bâlbâia într-un chip ostenitor de îndată ce trebuia să vorbească mai îndelung sau să ţină piept la o discuţie. Bâlbâiala, vorbele fără şir, potopul de cuvinte în care îşi năclăia

gândirea, lipsa aparentă de logică, puse pe seama unei lipse de educaţie, erau numai o prefăcătorie şi se vor lămuri îndeajuns în unele episoade ale acestei povestiri de altfel, patru fraze, tot atât de exacte ca formulele algebrice, îi slujeau de obicei pentru a cuprinde şi a dezlega greutăţile vieţii şi ale negustoriei: „Nu ştiu! Nu pot! Nu vreau! Vom vedea!”

Nu spunea niciodată nici da, nici nu; nu aşternea slovă scrisă în ruptul capului!De vorbeai, te asculta rece, îşi ţinea bărbia în mâna dreaptă, rezemîndu-şi cotul

pe dosul palmei stângi, şi îşi făurea în orice afacere păreri din care nu se mai abătea. Medita îndelung la târguielile cele mai mărunte. Când, după o meşteşugită tocmeală, adversarul îşi destăinuia secretul pretenţiilor sale, crezând că îl are în mână, numai ce răspundea:

– Nu pot încheia nimic fără să mă sfătuiesc cu nevasta.Soţia, pe care o redusese la o desăvârşită robie, era în asemenea treburi

paravanul cel mai potrivit. El nu călca niciodată pragul la nimeni, nu voia nici să primească, nici să dea ospeţe, nu făcea niciodată zgomot şi părea că economiseşte totul, până şi mişcarea. Nu se atingea de nimic al altora, dintr-o neclintită evlavie pentru proprietate.

La trup, Grandet era un bărbat scund, pătrat, îndesat, cu pulpele groase, cu genunchii noduroşi şi cu umerii largi; avea faţa rotundă, bărbia dreaptă, buze fără nicio curbă şi dinţii albi; ochii, cu expresia calmă şi devorantă pe care poporul o atribuie şarpelui fabulos numit bazilisc; fruntea brăzdată de cute transversale, nu era lipsită de anume protuberanţe semnificative; părul gălbui şi sur, era „argintat şi auriu”, cum spuneau unii tineri care nu-şi dădeau seama de tâlcul unei asemenea glumeţe aluzii pe socoteala domnului Grandet. Nasul, borcănat la vârf, se termina cu un neg vânos, pe care vulgul îl socotea, pe drept cuvânt, plin de venin. Acestă figură vădea o primejdioasă şiretenie, o probitate fără căldură, egoismul unui om obişnuit să-şi concentreze simţirile în voluptatea avariţiei şi asupra singurei fiinţe care într-adevăr preţuia ceva pentru el, fiica sa, Eugenie, singura-i moştenitoare. Atitudine, apucătură, mers, totul în el dovedea, de altfel, acea încredere în sine pe care ţi-o dă siguranţa de a izbuti mereu. Astfel, deşi cu porniri blânde şi molatice în aparenţă, domnul Grandet avea un caracter de bronz.

Veşnic îmbrăcat la fel, cine îl vedea azi îl vedea aşa cum fusese în 1791. Încălţările butucănoase se încheiau cu şireturi de piele, pe orice vreme purta ciorapi de lână, un pantalon scurt de postav cafeniu şi gros, cu catarame de argint, o jiletcă de catifea, vărgată cu galben şi castaniu, încheiată petrecut, o haină lungă, castanie, cu poalele largi, o cravată neagră şi o pălărie „quaker”. Mănuşile, tot aşa de solide ca cele ale jandarmilor, îi ţineau douăzeci de luni şi, pentru a le păstra curate, le aşeza pe marginea pălăriei, în acelaşi loc, cu acelaşi gest metodic.

(Honoré de Balzac, Eugenie Grandet)

B.Trecuseră mulţi ani de când, din Combray, tot ceea ce nu era teatrul şi drama

culcării mele nu mai exista pentru mine, când, într-o zi de iarnă, cum mă întorceam acasă, mama, văzând că mi-e frig, mă îndemnă să beau, cum nu făceam de obicei, puţin ceai. Mai întâi am refuzat, dar, nu ştiu de ce, m-am răzgândit. Ea trimise să mi se cumpere una dintre acele prăjituri mici şi durdulii, numite „Petites Madeleines”, care par a fi fost turnate în valva striată a unei scoici. Şi curând, maşinal [...] am dus la gură o linguriţă din ceaiul în care lăsasem să se înmoaie o bucăţică de prăjitură. Dar chiar în clipa când înghiţitura de ceai, amestecată cu fărâmituri din prăjitură, îmi atinse cerul gurii, tresării, atent la lucrul neobişnuit ce se petrecea în mine. O plăcere nespusă mă năpădise, izolată,

fără noţiunea cauzei sale făcând în acelaşi timp ca vicisitudinile vieţii să-mi devină indiferente, dezastrele ei inofensive.[...] De unde putuse să-mi vină acea puternică bucurie?[...]

Şi încep iarăşi să mă întreb care ar putea fi această stare necunoscută ce nu aducea nicio dovadă logică, ci evidenţa fericirii ei, a realităţii ei, în faţa căreia celelalte dispar.

Fireşte, ceea ce palpită în adâncul meu trebuie să fie imaginea, amintirea vizuală care, legată de această savoare, încearcă să o urmărească până la mine. Dar se zbate prea departe, prea confuz; abia dacă percep reflexul neutru în care se amestecă vârtejul de necuprins al culorilor puse în mişcare; dar nu pot să deosebesc forma, să-i cer ca singurului interpret posibil, să-mi tălmăcească mărturia contemporanei, tovarăşei sale nedespărţite, savoarea, să-i cer să-mi spună de ce împrejurare deosebită, de ce epocă din trecut e vorba.[...]

Şi dintr-o dată amintirea mi-a apărut. Gustul era cel al prăjiturii pe care duminica dimineaţa, la Combray […] mătuşa Leonie mi-o oferea după ce o înmuiasem în infuzia ei de ceai sau de flori de tei.Vederea micuţei madelaine nu-mi amintise nimic înainte de a fi gustat din ea; poate că, văzând adeseori asemenea prăjituri de atunci încoace, fără să le mănânc, pe poliţele cofetarilor, imaginea lor părăsise acele zile din Combray pentru a se asocia cu altele, mai recente; poate pentru că, din aceste amintiri părăsite vreme atât de îndelungată în afara memoriei, nimic nu mai supravieţuia, totul se dezagregase. [...] Dar când dintr-un trecut mai vechi nimic nu mai subzistă, după moartea fiinţelor, după distrugerea lucrurilor, singure, mai fragile, dar mai vii, mai imateriale, mai persistente, mai fidele, mirosul şi gustul rămân încă multă vreme, ca nişte suflete, să-şi amintească, să aştepte, să spere, pe ruina a ceea ce mai există, să poarte neclintite, pe acea picătură a lor aproape impalpabilă, edificiul imens al amintirii.

Şi de cum am recunoscut gustul bucăţii de prăjitură înmuiată în infuzia de tei pe care mi-o dădea să o beau mătuşa mea (deşi nu ştiam încă şi trebuia să las pentru mai târziu încercarea de a adescoperi de ce acestă amintire mă făcea atât de fericit), pe dată vechea casă cenuşie cu vedere spre stradă, unde se afla camera ei, se ivi ca un decor de teatru [...] şi odată cu casa, oraşul [...]. Şi ca în acel joc japonez care constă în a arunca într-un vas de porţelan plin cu apă bucăţele de hârtie până atunci indistincte care, de îndată ce s-au înmuiat, încep să se alungească, să se răsucească, să se coloreze, să se diferenţieze, să devină flori, case, personaje consistente şi recognoscibile, tot astfel acum tote florile din grădina noastră şi cele din parcul domnului Swann, şi nuferii de pe râul Vivone, şi oamenii din sat, şi căsuţele lor, şi biserica, şi întregul Combray cu împrejurimile sale, toate acestea, căpătând formă şi soliditate, au ieşit, oraş şi grădini, din ceaşca mea cu ceai.

(Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut – fragment)


C.O.

VARIANTA 11



I. Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu giamlâc şi sonerie.

În faţă, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfăşurată în cearşafuri ude... O masă fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule şi probabilităţi, suportă un vas ce conţine esenţa eternă a «lucrului în sine», un căţel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ţinând în mână o sintaxă şi... 20 de bani bacşiş... restul nu reprezintă nicio importanţă. Trebuieşte însă reţinut că această cameră, vecinic pătrunsă de întuneric, nu are nici uşi, nici ferestre şi nu comunică cu lumea dinafară decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum şi prin care se pot vedea, în timpul nopţii, cele şapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuţă şi un şir finit de basme uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit şi inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast şi conţine tot ceea ce luxul oriental are mai rar şi mai fantastic... Nenumărate covoare de preţ, sute de arme vechi, încă pătate de sânge eroic, căptuşesc colonadele sălii, iar imenşii ei pereţi sunt, conform obiceiului oriental, sulemeniţi în fiecare dimineaţă, alteori măsuraţi, între timp, cu compasul pentru a nu scădea la întâmplare. De aici, prin o trapă făcută în duşumea, se ajunge, din partea stângă, în o subt-pământă ce formează sala de recepţie, iar din partea dreaptă prin ajutorul unui cărucior pus în mişcare cu manivela, se pătrunde într-un canal răcoros, al căruia unul din capete nu se ştie unde se termină, iar celălalt, la partea opusă, într-o încăpere scundă, cu pământ pe jos şi în mijlocul căreia se află bătut un ţăruş, de care se află legată întreaga familie Stramate...

II. Acest om demn, unsuros şi de formă aproape eliptică, din cauza nervozităţii excesive la care a ajuns de pe urma ocupaţiilor ce le avea în consiliul comunal, este silit să mestece, mai toată ziua, celuloid brut, pe care apoi îl dă afară, fărămiţit şi insalivat, asupra unicului său copil, gras, blazat şi în etate de patru ani, numit Bufty... Micul băiat, din prea multă pietate filială, prefăcându-se însă că nu observă nimic, târăşte o mică targă, pe uscat, în vreme ce mama sa, soţia tunsă şi legitimă a lui Stamate, ia parte la bucuria comună, compunând madrigale, semnate prin punere de deget.

(Urmuz, Pâlnia şi Stamate – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: somptuos, blazat, fast, pietate. 2 p.2. Prezintă rolul cratimei din construcţia Auto-Kosmosul. 2 p.3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul timp. 2 p.4. Precizează tema fragmentului. 4 p.5. Transcrie două secvenţe care conţin combinaţii din câmpuri semantice contrastante sau opuse. 4 p.6. Selectează din text o enumeraţie. 4 p.7. Explică în ce constă tehnica balzaciană utilizată de autor în fragmentul dat . 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, originalitatea stilistică a lui Urmuz. 4 p.

9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, sursa comicului în creaţia de personaje. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre lectură, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: O cameră fără cărţi e un trup fără suflet. (Cicero)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi o paralelă între două texte poetice simboliste, aparţinând aceluiaşi autor.

Plouă!...În oraşul nostru românescPlouă aşa cum ştim cu toţi că plouă.Plouă “gris” ca-ntr-o estampă japoneză...Pietonii pe trotuare se răresc,O trăsură cu un “Chrysler” în viteză,Trec în sens inversŞi se ciocnesc...Iar un popă cu sutana nouăStă lipit de chioşcul de ziare,Ca un Crist de abanos într-o vitrinăPlinăCu tot felul de obiecte rare...Plouă...Şi-n oraşul nostru ploaia cântă,Cântă ca un fonograf stricat...De trei zile şi trei nopţi, neîncetat,Un tenor cu vocea falsă se frământăŞi pe străzi,Şi-n curte la palat...Un tramvai se-ntoarce de la gară,Şi-n tramvaiul plin de pasageriToată lumea cântă-n cor pe dinafară,Ce-a cântat şi ieri,Şi-alaltăieri...Plouă!...Şi-n oraşul nostru românesc,Bântuit de gripă şi ftizie,

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămânăOrăşenii, pe trotuare,Merg ţinându-se de mână,Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,De sub vechile umbrele, ce suspinăŞi se-ndoaie,Umede de-atâta ploaie,Orăşenii pe trotuarePar păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămânăNu răsună pe trotuareDecât paşii celor care merg ţinându-se de mână,NumărândÎn gândCadenţa picăturilor de ploaie,Ce coboară din umbrele,Din burlaneŞi din cerCu puterea unui serDătător de viaţă lentă,Monotonă,Inutilă

Tinerii fumează şi tuşesc,Iar bătrânii dorm în veşnicie,Ca soluţiile puse-n... (paranteză)...Plouă “gris” ca-ntr-o estampă japoneză...

(I. Minulescu, Ploaie urbană)

Şi absentă...

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămânăUn bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână...

(I. Minulescu, Acuarelă)În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici ale simbolismului (de exemplu: principii estetice, teme/motive, imaginar poetic, titlu, specificul imaginilor artistice, inovaţii stilistice/prozodic, elemente de recurenţă, simbol central etc.);- prezentarea, prin comparaţie, a temelor/motivelor şi simbolurilor din cele două texte;- ilustrarea comparativă a particularităţilor de compoziţie şi de limbaj din cele două poezii;- exprimarea unei opinii argumentate asupra reflectării viziunii despre lume în cele două texte lirice, din perspectiva apartenenţei la simbolism.


L. S.

VARIANTA 12



ToateCuvintele mele sunt întortocheate

Şi s-au îmbătat.Le vezi ? Au căzut, şi s-au sculat.Au vrut să alerge şi să joace,Dar beţia le-a prăvălit încoace.Nu mai ştiu ce spun şi îsBolnave de râs.

S-au stricat cuvintele mele!Umblă prin mocirle cu steleDe cositorDupă un mărţisor,

Şi-ar voi să culeagă roadeFâstâcite şi neroadeDin sălcii nici verzi.

Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi,Să nu le mai spuie agaleBuzele tale,Să nu le mai cânte cumvaVocea taŞi pe cobză deştele.

Huleşte-le !(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate)

1. Transcrie două cuvinte a căror formă nu corespunde normelor limbii literare actuale. 2 p.2. Scrie câte un sinonim contextual potrivit fiecăruia dintre următoarele cuvinte: mocirle,

roade, vocea, cuvintele. 2 p.3. Formulează tema poeziei. 2 p.4. Identifică două figuri de stil diferite. 4 p.5. Explică valorile stilistice ale pronumelui personal tu, având în vedetre relaţia lui cu

ideea poetică. 4 p.6. Transcrie din text un verb dicendi şi explică valoarea stilistică a utilizării acestuia în

text. 4 p.7. Demonstrează tipul de lirism al acestui text. 4 p.8. Comentează, în aproximativ zece rânduri, ultimul vers. 4 p.9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei citate. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre autoiluzionare, pornind de la următoarea afirmaţie: Istoria nu se repetă. Putem fi seduşi şi derutaţi de asemănări întâmplătoare, însă, în datele lui esenţiale, prezentul nu este niciodată asemenea trecutului. (Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Citeşte cu atenţie fragmentele următoare:A.

Acum eram în voia mai multor emoţii: încântat de primirea ce mi se făcea, de peisagiul gol din faţă, de marea de alături. Eram intimidat de atâţia oameni primindu-mă cu exclamaţii, cu toate că pe unii nici nu-i cunoşteam. Ioana, abia sosită la Cavarna, a şi luat aerul provincial: arsă de soare, pe frunte cu câţiva pistrui, îmbrăcată fără grijă, cu picioarele goale în pantofi. Rochia şi-a lucrat-o singură, fără gust, cu toate că a vrut să o facă pretenţioasă; parcă şi-a luat modelul nu de la o mare croitoreasă unde se îmbracă de obicei, ci din vitrina prăvăliei principale din Cavarna. Câteva zorzoane inutile, şi la spate, chiar un început de trenă. Totul nepotrivit pentru atmosfera rustică de acolo, şi, de altfel, praful a bătut stofa şi a făcut garniturile şi mai caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate gândurile ei pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive şi delicioase de copiliţă zăpăcită, oricâte dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi învăţat-o viaţa. O priveam acum cu dragoste, cu duioşie, milă, dar şi cu reflecţia: <<Ce rochie urâtă! E lipsită de logică după obicei, căci de atâtea ori a fost îmbrăcată cu gust>>. Aveam remuşcări de gândul meu ascuns lângă fata care mă primea cu tot sufletul... E foarte frumoasă Ioana, dar numai când este fericită. Ochii îi scânteie, faţa se luminează, emoţia îi inundă toată fiinţa. Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de proporţia perfectă, numai când oglindesc mistere venite din afund. Numai cei cari au suferit sunt frumoşi...

(Anton Holban, Ioana – fragment)

B. Ne-am împăcat peste o lună, când a venit cu braţele pline de crini târzii, ca o

amantă, şi am fost împreună toata luna august la Constanţa. Locuinţa tihnită, plimbări seara pe dig, împreună cu o familie cunoscută, aperitive în Piaţa Ovidiu înţesată de lume şi, uneori, în glumă, joc la bulă, când pierdeam regulat. Bineînţeles, în dimineaţa însorită eram şi noi, ca toată lumea, încărcătura de tineri în pijamale şi haine albe uşoare, în trenul de Mamaia. Pe plajă, ea era încă extrem de frumoasă, mai ales când tot corpul i se făcuse ca grâul copt. Aproape înaltă, cu talia subţire şi şoldurile vânjoase, cu sânii răzbind ghiciţi ca merele prin maioul negru (strâns pe ea cum e un şarpe în pielea lui), aduna toate privirile. Puţin prea înalt pentru subţirimea braţelor şi coapselor, făceam totuşi, cred, o pereche potrivită cu ea. Când, legată la cap cu un tulpan albăstrui, cum e uneori cerul senin, care îi iradia lumina ochilor şi-i limpezea liniile desenate, pure, punea apoi pe umeri un fel de pelerină, uşoară de tot, poroasă şi albastră, tare ca vopseala, părea întreagă zugrăvită pe smalţ, cu faţa aurie.

(Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

Scrie un eseu liber cu tema Condiţia femeii în romanul românesc interbelic, pornind de la fragmentele citate mai sus.


F.M.C.

VARIANTA 13



Aici era cuibul zmeilor.N-a găsit acasă decât pe Mama Zmeilor. […]– Dar tu cine eşti şi ce cauţi p-aici? îl întrebă zgripţuroaica.

– Eu? răspunse el ca un om cu socoteală. Eu sunt tata lor şi caut vreo slujbă.– Tata lor?! îşi zise Mama Zmeilor.

Ştia, biata de ea, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama Ielelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pomenise, şi se simţi rău smerită când se văzu, aşa deodată, în faţa tatălui lor – cine or fi ei, aceia.

Mai de voie bună, mai de frică, îl luă dar pe om slugă pe un an, anul, cum se ştie, de trei zile, iar simbria – ziua şi găleata de galbeni, dac-o fi să-şi poată împlini anul.[...]

Ziua întâi zmeoaica l-a trimis să aducă apă într-un burduf de bivol, da bivol, colea, cum sunt cei din lumea zmeilor.

El, biet, abia putea să ducă burduful gol în spinare: de unde ar fi fost în stare să-l aducă plin?!

„De! îşi zise. Văd eu că nici în lumea asta nu poţi s-o duci cu adevărul. Ia s-o mai pornim şi spre minciună.”

Sosit la puţul care era departe-n vale, el îşi scoase costorul de la brâu şi începu să râcâie cu el împrejurul puţului, şi-a râcâit mereu şi-a-ndelete până ce i s-a făcut zgripţuroaicei lehamite de atâta aşteptare şi a trimis pe cel mai cu forfoi* dintre feciorii ei să vadă ce face sluga de nu mai vine cu apa. – Da tu, măi, ce faci aici? întrebă zmeul.

– Uite, răspunse omul râcâind înainte. Ce să mai pierd vremea scoţând apă din puţ, ca s-o bag în burduf şi apoi iar s-o scot după ce voi fi sosit cu ea acasă? Am să iau puţul aşa cum e în spinare şi-l duc în deal.

– Ba să nu te pună păcatele să faci aşa – răspunse zmeul speriat – că puţul asta e făcut de bunicul bunicului, şi-aici e rostul lui să fie.

(Ioan Slavici, Spaima zmeilor)

*cu forfoi – mai grozav

1. Selectează, din text, două expresii/locuţiuni şi scrie sinonimele lor contextuale. 2 p.2. Numeşte modurile de expunere prezente în fragment. 2 p.3. Prezintă rolul liniilor de pauză din enunţul: – Ba să nu te pună păcatele să faci aşa – răspunse zmeul speriat – că puţul asta e făcut de bunicul bunicului, şi-aici e rostul lui să fie. 2 p.4. Transcrie, din text, o sintagmă/un enunţ care ilustrează omniscienţa narativă (focalizarea zero). 4 p.5. Selectează două modalităţi de realizare a oralităţii stilului, prezente în textul citat. 4 p.6. Numeşte două trăsături de caracter care se desprind din fragmentul citat, ale personajului tata lor. 4 p.

7. Prezintă două surse ale comicului care apar în fragmentul citat. 4 p.8. Precizează specia căreia aparţine fragmentul citat şi ilustrează două caracteristici ale acesteia. 4 p.9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment: Sosit la puţul care era departe-n vale, el îşi scoase costorul de la brâu şi începu să râcâie cu el împrejurul puţului, şi-a râcâit mereu şi-a-ndelete până ce i s-a făcut zgripţuroaicei lehamite de atâta aşteptare şi a trimis pe cel mai cu forfoi* dintre feciorii ei să vadă ce face sluga de nu mai vine cu apa.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre minciună, pornind de la una dintre următoarele afirmaţii: Să ne minţim pe noi înşine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i minţim pe ceilalţi! (Dostoievski); Minciuna premeditată nu mai e chestie de fantezie, ci de caracter. (T. Muşatescu)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi încadrarea unei poezii studiate în curentul literar simbolism. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– precizarea a patru caracteristici ale curentului simbolism, existente în poezia studiată;– exemplificarea, pe baza textului poetic ales, a caracteristicilor menţionate;– evidenţierea relaţiei dintre fondul de idei şi mijloacele artistice de realizare a acestora, în poezia aleasă;– exprimarea unui punct de vedere argumentat despre semnificaţiile textului poetic ales.


C.O.

VARIANTA 14


http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Dostoievski


Pe când vorbeau, un călăreţ trecu pe lângă trăsură, ca o săgeată. Era Tănase Scatiu, care făcea curte Tincuţei prin talentul calului său, al cărui „umblet” era o adevărată minune. Cu bordul pălăriei răsfrânt pe ochi, cu o batistă fâlfâindu-i la gât, el se ţinea pe cal cu mare îndemânare, călărind pe o rână, în mod ştrengăresc. Era cam ridicol, fiindcă era înalt din cale-afară şi prea copt pentru berbantlâcurile astea.

— Bravo, Tănase, zise Damian, zâmbind.— Îţi mai aduci aminte de mitocanul ăsta? întrebă conu Dinu.— Da cum să nu-mi aduc aminte: eram buni prieteni. Nu-i prost.— Nu-i prost, dar e un ţărănoi îmbogăţit, şiret cât pofteşti. Ar vrea să-i dau pe

Tincuţa.Damian se uită la unchiul său nedumerit. Nu vrea să rănească pe bătrân şi de

aceea se mulţumi a zice:— E cam bătrânior pentru Tincuţa; e mai mare decât mine.— E bătrân şi bădăran, adăugă conu Dinu, uitându-se cu anevoinţă peste apă. Tu

vezi mai bine: zăreşti ceva acolo, în fund?[…] Aşa. Ce sunt? oi?— Aşa mi se pare…— Nu; sunt dropii.Era mulţumit conu Dinu că putea dezvălui comorile moşiei sale. În adevăr, în

fund, pe o vâlcică singuratică, o turmă de dropii sta tăbărâtă, parc-ar fi fost o turmă de oi. […] Frunzele porumbului, vii şi tremurătoare ca nişte lame de oţel, în zori, acum se muiau şi începeau să se răsucească. Ialomiţa curgea, încropită şi înceată.

(Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară – fragment)

1. Menţionează două cuvinte sinonime din text. 2 p.2. Prezintă rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din enunţul – Da cum să nu-mi aduc aminte: eram buni prieteni. 2 p.3. Scrie două enunţuri care să ilustreze alte două sensuri ale verbului a trece, diferite de cel din text. 2 p.4. Precizează tema discuţiei. 4 p.5. Transcrie o secvenţă de 10 cuvinte care conţine o imagine vizuală/de mişcare. 4 p.6. Selectează o sintagmă care sugerează dimensiunea morală a personajului Damian în fragmentul citat. 4 p.7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în text. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, secvenţa Pe când vorbeau, un călăreţ trecu pe lângă trăsură, ca o săgeată. Era Tănase Scatiu, care făcea curte Tincuţei prin talentul calului său, al cărui „umblet” era o adevărată minune. Cu bordul pălăriei răsfrânt pe ochi, cu o batistă fâlfâindu-i la gât, el se ţinea pe cal cu mare îndemânare, călărind pe o rână, în mod ştrengăresc. Era cam ridicol, fiindcă era înalt din cale-afară şi prea copt pentru berbantlâcurile astea. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, motivul nemulţumirii conului Dinu. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre curaj, pornind de la

o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Pentru orice realizare primul pas este curajul.(Goethe) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume reflectată într-o poezie aparţinând lui Mihai Eminescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici existente în poezia aleasă pentru încadrarea ei într-un curent literar;- prezentarea, prin referire la poezia studiată, a patru elemente ale textului liric, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume (de exemplu: particularităţi ale compoziţiei, perspectivă lirică, ipostazele eului liric, imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, limbaj poetic, elemente de prozodie etc.);- ilustrarea cu exemple a două teme/motive literare reprezentative, prin care se evidenţiază viziunea despre lume în poezia studiată;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în poezia pentru care ai optat.


L. S.

VARIANTA 15



Străinule ce baţi la poartă,De unde viiŞi cine eşti ?...

Străinule de lumea noastră,Răspunde-ne de unde vii,Prin care lumi trăişi coşmarul nepovestitelor poveştiŞi-n care stea găsişi coloarea decoloratei nebunii?...De unde vin ?...De unde pot veni, când ochii-mi,Plini de regrete şi tristeţi,Par două candele aprinse în cripta morţilor poeţi ?Priviţi...Sandalele-mi sunt rupte,Iar toga ce mi-o dete-Apolloîn noaptea când pornii spre voiAbia-şi mai flutură albastrul de-a lungul umerilor goi.

(Ion Minulescu, Romanţa noului venit)

1. Numeşte tema şi un motiv literar prezente în poezie. 2 p. 2. Identifică două trăsături ale poeziei simboliste prezente în text. 2 p.3. Selectează, din text, o sintagmă/un vers care să ilustreze jovialitatea, în ciuda senzaţiei

dominante de tristeţe. 2 p.4. Explică, într-o frază, rolul interogaţiilor retorice. 4 p.5. Transcrie două structuri prin care se realizează simetria. 4 p.6. Prezintă, în 5 – 7 rânduri, semnificaţia sintagmei coloarea decoloratei nebunii. 4 p.7. Găseşte, în text, sintagme/versuri care sugerează nevoia sau fascinaţia evaziunii. 4

p.8. Scrie două enunţuri cu sensurile conotative ale termenilor candelă şi sandale. 4 p.9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre cunoaşterea ştiinţifică/ raţională, pornind de la următoarea afirmaţie: Ştiinţa explică o mulţime de lucruri şi fenomene pe care nu le cunoaşte, analizează şi măsoară o mulţime de cantităţi şi calităţi pe care nu le înţelege, controlează o mulţime de energii ce îi sunt total străine şi adverse – şi ajunge astfel să ştie şi să posede infinit mai multe cunoştinţe decât cunoaşte şi înţelege de fapt. (Ion D. Sârbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III- lea (30 de puncte) Realizează un eseu structurat de tip paralelă, în care să compari mai pe larg tipurile de critică maiorescian şi lovinescian. Foloseşte ca suport textele cunoscute de tine.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– încadrarea celor doi critici în epocile lor;– integrarea adecvată a două din următoarele perechi de termeni antitetici (şi

complementari): organicism/revoluţionarism, conservatorism/liberalism, autohtonism/occidentalism, tradiţionalism/modernism;

– puncte de întâlnire dintre viziunea lui Titu Maiorescu şi cea a lui Eugen Lovinescu;– exprimarea unui punct de vedere asupra tezei autonomiei esteticului.


F.M.C.

VARIANTA 16



Din jos de Cărpiniş, Bistriţa-şi taie calea dreaptă până-n livezile Mădeiului. Soarele răsare punând cununi de aur pe creştetele codrilor. În urma noastră, pe măgurile depărtate, se văd bungetele* de brădet înnegrind zarea ca pe-o arătură proaspătă. Privelişti fermecătoare, cari nu se pot spune cu vorbe, se deschid de pretutindeni, şi fug, alunecă fantastic îndărătul nostru, şi altele vin, şi cele cari vin ni se par şi mai fermecătoare. De pe plută, din goană, ochii noştri beau cu nesaţ frumuseţile acestea, cari curg şi nu se mai sfârşesc, şi ne pare rău că nu le putem lua, să le ducem cu noi şi să le arătăm lumii, aşa cum le vedem acum, în lumina, în măreţia şi-n liniştea asta dumnezeiască, şi să le spunem celor cari nu le cunosc şi nu le ştiu: „Iată ţara noastră!...” Atunci ar înţelege deodată – ca bătrânii de pe zidurile Troiei la vederea frumoasei Elena – de ce s-au dat lupte ş-atâta sânge s-a vărsat pentru „bucăţica asta de pământ”. [...]

Pe malul drept, în vatra Călugărenilor, se-nalţă o namilă de stâncă – „Piatra Teiului”. Cică-a vrut dracu odată să iezească Bistriţa şi, rupând un hărtan din Ceahlău, l-a luat de-a fedeleşu* şi s-a pogorât cu el în puterea nopţii, dar pe vale l-a prins cântarea cocoşului ş-a zbughit-o Aghiuţă, lăsând stana-n bătătură, de s-au crucit oamenii când au văzut-o a doua zi.

(Alexandru Vlahuţă, Pe plută de la Dorna la Piatra – fragment)

*bunget, bungete – pădure deasă şi întunecoasă*de-a fedeleşu – ca pe un fedeleş, fedeleşuri (butoiaş mic de forme diferite, în care ţăranii îşi duc apa la câmp; la subţioară)

1. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul sânge. 2 p.

2. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al expresiilor: (Bistriţa-şi) taie calea; ne pare rău. 2 p.3. Transcrie, din text, două cuvinte cu sens denotativ şi două cuvinte cu sens conotativ. 2 p.4. Construieşte două enunţuri din care să reiasă alte sensuri ale cuvântului vatră (în vatra Călugărenilor). 4 p.5. Transcrie câte o structură care conţine o imagine vizuală şi o imagine auditivă. 4 p.6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. 4 p.7. Selectează două mărci ale subiectivităţii din fragmentul citat. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment: Cică-a vrut dracu odată să iezească Bistriţa şi, rupând un hărtan din Ceahlău, l-a luat de-a fedeleşu şi s-a pogorât cu el în puterea nopţii, dar pe vale l-a prins cântarea cocoşului ş-a zbughit-o Aghiuţă, lăsând stana-n bătătură, de s-au crucit oamenii când au văzut-o a doua zi. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale descrierii, prezente în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre iubire, pornind de la următoarea afirmaţie: Omul are nevoie de dragoste. Viaţa fără duioşie şi fără iubire nu e decât un mecanism uscat, scârţâitor şi sfâşietor. (Victor Hugo)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să ilustrezi concepţia despre actul creaţiei, prin referire la un text reprezentativ al unui poet modernist. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– precizarea a patru repere ale conceptului de modernism;– prezentarea a două argumente pentru susţinerea caracterului de artă poetică a textului ales;– evidenţierea relaţiei dintre fondul de idei şi mijloacele artistice de realizare a acestora, în poezia aleasă;– exprimarea unui punct de vedere argumentat despre semnificaţiile textului poetic ales.


C.O.

VARIANTA 17



Nu-i cer nimic...Şi totuşi, dacă-ar vrea – O, dacă-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă! Ar face dintr-un lac o Marmara,Şi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă.Nu-i cer nimic...Dar dacă-ar fi să-i cerCe-aş vrea să am şi ce-ar putea să-mi dea,Aş picura-ntr-o cupă cu eterMorfinăŞi i-aş cere-apoi aşa:

Dă-mi tot ce crezi că nu se poate da.Dă-mi calmul blond al soarelui polar,Dă-mi primul crepuscul pe GolgotaŞi primul armistiţiu planetar.

Dă-mi paradoxul frumuseţii tale,Dă-mi prorocirea viselor rebele,Dă-mi resemnarea strofelor banaleŞi controversa versurilor mele.

Dă-mi A.B.C. al vieţii subterane,Dă-mi simfonia flautelor mute,Dă-mi tălmăcirea buzelor profaneŞi rebusul icoanelor tăcute.Dă-mi preţul primei victime-a femeii,Dă-mi simbolul opalului şi-agatei,Dă-mi ritmu-nveninat al SalomeiiŞi tusea-n fa minor a Traviatei.

Dă-mi Spleen-ul călătorilor pe apă,Dă-mi spectrul verde-al zilelor de-apoi,Dă-mi gravitatea morţilor spre groapăŞi comicul funebrului convoi.

Dă-mi tot ce-n prima clipă risipeşti,Şi tot ce-n clipa ultimă aduni.

Dă-mi fastul siluetelor regeştiŞi perspectiva casei de nebuni...

Nu-i cer nimic.Şi totuşi, dacă-ar vrea – O, dacă-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă! – Ar face dintr-un lac o MarmaraŞi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă.

(Ion Minulescu, Romanţă policromă)

1. Menţionează patru neologisme existente în poezie. 2 p.2. Prezintă rolul liniei de pauză din ultima strofă. 2 p.3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a da. 2 p.4. Precizează tema poeziei. 4 p.5. Transcrie din textul dat două versuri care conţin mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric. 4 p.6. Selectează două versuri care sugerează o contradicţie. 4 p.7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poezie. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, construcţia discursului liric. 4 p.9. Argumentează, în 4 – 6 rânduri, apartenenţa poeziei la date la curentul simbolist, prin referire la două trăsături existente în text. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre ideal, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Viaţa omului numai atunci este preţioasă, când urmăreşte un ideal. (L. Rebreanu)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi particularităţi ale evoluţiei conflictului într-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare nuvela, existente în opera literară studiată;- prezentarea, prin referire la nuvela studiată, a patru elemente semnificative ale textului narativ (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţiapersonajului, modalităţi de caracterizare, incipit, final, limbaj etc.);- ilustrarea relaţiilor dintre două personaje reprezentative, prin care se evidenţiază conflictul/conflictele operei;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care evoluează conflictul în nuvela pentru care ai optat.


L. S.

VARIANTA 18


MADAM VINTILĂ (cu un ţipăt alarmat): Nu! (Corina sare speriată în picioare.) Pentru Dumnezeu, ce era să faci? Era scaunul lui.CORINA (care încă nu şi-a revenit): Al cui?MADAM VINTILĂ: Al lui Ştefan Valeriu.CORINA: Şi de asta trebuie să strigi aşa? M-ai speriat.MADAM VINTILĂ: În loc să-mi fii recunoscătoare, îmi faci reproşuri. Nici nu ştii de la ce te-am salvat. Omul acesta e în stare de orice.CORINA: De exemplu, e în stare să mă împuşte pentru că m-am aşezat un moment pe şezlongul lui?MADAM VINTILĂ: Nu, dar e în stare să-ţi facă ce mi-a făcut mie ieri. N-ai decât să-l întrebi pe maior, că era de faţă. Era după masă şi o rugasem pe Agnes să-mi dea cafeaua aici pe terasă. M-am întins pe şezlong, fără să bag de seamă că era al lui. Domnul s-a apropiat de mine şi fără să clipească, s-a uitat în ochii mei: <<Doamnă, scaunul acesta îmi aparţine>>. Îţi jur, aşa mi-a spus: <<îmi aparţine>>. Un moment, nici n-am înţeles ce vrea. Dar el a continuat foarte calm: <<Vă rog să vă ridicaţi>>. Mi s-a urcat atunci tot sângele în obraz. Îmi venea să plâng, să ţip.CORINA: Şi ce-ai făcut?MADAM VINTILĂ: Ce era să fac? M-am sculat. Eu m-am sculat şi el s-a aşezat în locul meu. Ah, dacă n-a fost bărbatul meu aici, i-ar fi arătat lui.CORINA: Şi maiorul n-a zis nimic?MADAM VINTILĂ: Nimic.CORINA (către maior, care tocmai intră prin stânga, împreună cu Jeff): N-ai zis nimic, domnule maior?MAIORUL: Când?CORINA: Ieri, când domnul Ştefan Valeriu a sculat-o pe madame Vintilă de pe scaun.MAIORUL: Păi ce era să zic?CORINA: Frumos, domnule maior, foarte frumos. Ce fel de cavaler eşti dumneata?MAIORUL: În retragere, duduie.CORINA: A, aşa da… Şi tu, Jeff?JEFF: Nu eram aici.

CORINA: Felicitările mele, domnilor.[…] Vreau să spun că sunteţi trei bărbaţi în pensiune şi din trei nu e unul în stare să ia apărarea unei femei. Nu crâcneşte nimeni, când trece domnul Ştefan Valeriu. V-a pus pe toţi la respect. Dă-mi o hârtie albă, Jeff. Un carton.JEFF: Ce vreţi să faceţi, domnişoară?CORINA: O să vezi… nu ăsta. E prea subţire. (Caută singură în vraful de ziare şi hârtie de pe măsuţă şi găseşte un carton gros.) Ăsta. Un creion ai?JEFF: (îi dă un creion)CORINA (scrie cu litere mari şi pe măsură ce scrie, rosteşte cuvintele): Ocupat, Occupé, Ocupado, Besetzt. Cum s-o fi zicând pe englezeşte ocupat?JEFF: Reserved.CORINA: Şi cum se scrie?JEFF: Reserved.CORINA: Buuun. Acum daţi-mi o sfoară.MAIORUL (care e lângă radio, ia de acolo un capăt de sfoară şi i-l întinde): Asta e bună?CORINA: Fie şi asta! Vă place? Să poftească înfumuratul! (face o gaură în carton, trece sfoara prin gaură, se apropie de şezlong şi leagă cartonul de spetează, ca un aviz.) Aşa. (Se instalează în şezlong cu aerul cuiva care aşteaptă lupta.)

(Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanţa – fragment)

1. Precizează tema textului. 2 p. 2. Selectează două sintagme care indică mişcarea scenică. 2 p.3. Exprimă-ţi punctul de vedere despre Ştefan Valeriu, ţinând seama numai de

informaţiile oferite în textul de mai sus. 2 p. 4. Transcrie câte o formulă a adresării şi una a referirii din scena de mai sus. 4 p.5. Extrage, din text, o replică a Corinei prin care să dovedeşti atitudinea de extremă

luciditate a acesteia. 4 p.6. Încadrează într-o tipologie personajele. 4 p.7. Reliefează rolul afirmaţiei Să poftească înfumuratul! din finalul fragmentului. 4 p.8. Explică efectul stilistic al repetării adverbului frumos din replica Frumos, domnule

maior, foarte frumos. 4 p.9. Menţionează două trăsături ale textului dramatic, prezente în fragmentul citat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre condiţia umană, pornind de la următoarea afirmaţie: Din zi în zi ne înfăşură acel neexplicabil care se numeşte fatalitatea. (N. Iorga, Scrisori către Catinca)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Realizează un eseu de 2 – 4 pagini, în care să ilustrezi tema Confruntării individului cu istoria într-un roman postbelic.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– prezentarea structurii şi compoziţiei romanului studiat, cu referire la două

scene/întâmplări semnificative;– ilustrarea a patru trăsături ale protagonistului, evidenţiate din relaţiile sale cu alte

personaje ale romanului;– prezentarea dramei protagonistului, prin ilustrarea relaţiei sale cu

socialul/familia/istoria etc.;– integrarea adecvată a patru din următoarele concepte operaţionale: compoziţie conflict,

construcţia subiectului, curent literar, episod, imagine artistică, incipit, moduri de expunere, narator, perspectivă narativă, relaţii temporale şi spaţiale, secvenţă narativă, temă, titlu.


F.M.C.

VARIANTA 19



Atât de fragedă, te-asameniCu floarea albă de cireş,Şi ca un înger dintre oameniÎn calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior,Şi de la creştet pân-în poalePluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochiiRăsai ca marmura în loc – S-atârnă sufletul-mi de ochiiCei plini de lacrimi şi noroc.

O, vis ferice de iubire,

De-odată trece-o cugetare, Un văl pe ochii tăi fierbinţi:E-ntunecoasa renunţare,E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci, ş-am înţeles prea bineSă nu mă ţin de pasul tău,Pierdută vecinic pentru mine,Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vinăŞi vecinic n-o să mi-o mai iert,Spăşi-voi visul de luminăTinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană

Mireasă blândă din poveşti,Nu mai zâmbi! A ta zâmbireMi-arată cât de dulce eşti,

Cât poţi cu-a farmecului noapteSă-ntuneci ochii mei pe veci,Cu-a gurii tale calde şoapte,Cu-mbrăţişări de braţe reci.

A pururi verginei Marii,Pe fruntea ta purtând coroanăUnde te duci? Când o să vii?

(Mihai Eminescu, Atât de fragedă...)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: fragedă, vină. 2 p.

2. Selectează, din text, două forme populare ale unor termeni. 2 p.3. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul ochi. 2 p.4. Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie. 4 p.5. Selectează, din text, două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii, prin care se

evidenţiază prezenţa eului liric. 4 p.6. Argumentează apartenenţa poeziei date la curentul romantic, prin referire la patru

trăsături existente în text. 4 p.7. Transcrie, din text, patru sintagme ale ipostazei feminine. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 p.9. Explică rolul antitezei romantice din sintagmele: a farmecului noapte şi visul de

lumină. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre om, pornind de la următoarea afirmaţie: Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. (Sigmund Freud)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu, de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi comparativ trăsăturile textului dramatic, apelând la exemple dintr-o comedie şi o dramă studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– compoziţia textului dramatic (acte, scene, tablou, replică; indicaţii scenice/didascalii);– construcţia subiectului textului dramatic (conflict dramatic, intrigă);– modalităţi specifice de caracterizare a personajului dramatic;– particularităţi ale construcţiei dialogului şi monologului dramatic (registre stilistice în

vorbirea personajelor; oralitatea în dialogul dramatic).


C.O.

VARIANTA 20


SUBIECTUL I (30 de puncte Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Jeanne o rugă: — Aprinde o lumânare, să te văd.

Şi când femeia aduse lumânarea şi o puse pe măsuţa de noapte, se priviră mult una pe alta, fără să-şi spună un cuvânt. Apoi Jeanne, întinzându-i mâna fostei sale slujnice, şopti:

— Nu te-aş fi recunoscut niciodată, fata mea. Te-ai schimbat mult, ştii, dar nu chiar atât de mult cât m-am schimbat eu!

Iar Rosalie, uitându-se la femeia aceea cu părul alb, slabă şi trecută, pe care o lăsase tânără, frumoasă şi fragedă, răspunse:

— Ce-i drept, v-aţi schimbat, doamnă Jeanne, şi încă mai mult decât s-ar fi cuvenit. Dar gândiţi-vă că, uite, sunt douăzeci şi patru de ani de când nu ne-am văzut.

Tăcură, gândindu-se iarăşi. În sfârşit, Jeanne îngăimă:— Cel puţin ai fost fericită?Şi Rosalie, stând la îndoială de teamă să nu trezească amintiri prea dureroase, se

bâlbâi:— Apoi… da… doamnă. Nu prea am de ce mă plânge, am fost mai fericită decât

dumneavoastră… asta nici vorbă… Doar un lucru mi-a stricat totdeauna cheful: că n-am rămas aici…

Tăcu dintr-o dată, speriată că adusese vorba, fără să-şi dea seama, de anumite lucruri. Însă Jeanne urmă cu blândeţe:

— Ce vrei, fata mea, omul nu face totdeauna ce vrea. Şi tu eşti văduvă, nu-i aşa?O nelinişte făcea să-i tremure glasul, apoi urmă: Mai ai şi alţi… şi alţi copii?

— Nu, doamnă.— Şi el… fiul tău… ce face? Eşti mulţumită de el?— Da, doamnă, e un băiat bun, nu se dă în lături de la muncă. S-a însurat acum

şase luni, şi o să ia pe seama lui ferma, fiindcă vedeţi, eu m-am întors la dumneavoastră.Tremurând de emoţie, Jeanne şopti:— Atunci, n-ai să mă mai părăseşti niciodată, fata mea?Şi Rosalie se grăbi să-i răspundă:— D-apoi cum, doamnă, că m-am gândit din vreme la asta!

După aceea, nu mai vorbiră câtva timp.(Guy de Maupassant, O viaţă – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul contextual al cuvintelor: să spună, fragedă, urmă, blândeţe. 2 p.2. Prezintă rolul virgulelor şi al cratimelor din enunţul: — D-apoi cum, doamnă, că m-am gândit din vreme la asta! 2 p.3. Rescrie din text două locuţiuni verbale. 2 p.4. Precizează tema discuţiei dintre Jeanne şi Rosalie. 4 p.5. Transcrie o secvenţă care conţine o ezitare în atitudinea unuia dintre personaje. 4 p.6. Selectează din text o figură de stil. 4 p.7. Explică semnificaţia răspunsului Rosaliei: D-apoi cum, doamnă, că m-am gândit din vreme la asta! 4 p.8. Realizează, în 6 – 10 rânduri, un portret al personajului feminin Jeanne, aşa cum rezultă din textul dat. 4 p.9. Rezumă, în 4 – 6 rânduri, conţinutul fragmentului. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre cultură, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Nu e sărac cel ce n-are tată, ci cel ce n-are învăţătură. (Antim Ivireanul )Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi evoluţia liricii interbelice, reflectată în creaţii literare studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici pentru două orientări lirice din perioada interbelică (de exemplu: temă, motive, discurs liric, imaginar poetic, ipostazele eului liric, particularităţi de limbaj, prozodie etc.);- ilustrarea celor două caracteristici ale fiecărei orientări lirice interbelice, prin referire la câte o creaţie lirică aparţinând acestora şi unor autori diferiţi;- comentarea câte unei figuri de stil din fiecare poezie pentru care ai optat.- exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care a evoluat lirica interbelică.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 21



Şi, nemailungind vorba, îndată şi porneşte la iad. Şi el ştie pe unde cotigeşte, că nu umblă tocmai mult şi numai iaca ce dă şi de poarta iadului. Şi atunci, odată începe a bate în poartă, strigând:

— Ei! Tabacioc este?— Este, răspunde cineva dinlăuntru.— Votchi este?— Este.— Femei sunt?— Dar cum să nu fie?!— Lăutari sunt?— Ho, ho! Câţi pofteşti.— A! haraşo, haraşo! Aici e de mine! Deschideţi iute, zise Ivan, tropăind şi

frecându-şi mâinile.Dracul de la poartă, gândind că e vreun muşteriu vechi de-al lor, deschide; şi

atunci, numai iaca ce se trezesc pe neaşteptate cu Ivan Turbincă!— Vai de noi şi de noi! ziseră atunci dracii, scărmănându-se de cap în toate

părţile. Aşa-i c-am păţit-o?Ivan, însă, porunceşte să-i aducă mai degrabă votchi, tabacioc, lăutari şi femei

frumoase, că are gust să facă un guleai.Se uită dracii unii la alţii şi, văzând că nu-i chip de stat împotriva lui Ivan, încep

a-i aduce, care dincotro, rachiu, tutun, lăutari şi tot ce-i poftea lui Ivan sufletul. Umblau dracii în toate părţile, iute ca prâsnelul, şi-i intrau lui Ivan în voie cu toate cele, căci se temeau de turbincă ca de nu ştiu ce, poate mai rău decât de sfânta cruce.

De la o vreme se chefăluieşte Ivan cum se cade, şi unde nu începe a chiui prin iad şi a juca Horodinca şi Cazacinca, luând şi pe draci şi pe drăcoaice la joc, cu nepus în masă; şi în vârtejul cela, răsturna tărăbi şi toate cele în toate părţile, de-ţi venea să te strici de râs de iznoavele lui Ivan. Acum, ce să facă dracii, ca să-l urnească de-acolo? Gândesc ei, se sucesc ei, se frământă ei cu mintea fel şi chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. Talpa-iadului însă, mai ajunsă de cap decât toţi dracii, zise atunci lui Scaraoschi:

— Haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici, aţi păţi voi şi mai rău decât aşa.(Ion Creangă, Ivan Turbincă – fragment)

1. Scrie câte două sinonime contextuale pentru cuvintele: guleaiu, a se chefălui. 2 p.2. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină verbul a veni. 2

p.

3. Precizează specia căreia aparţine fragmentul citat. Scrie două argumente. 2 p.4. Prezintă semnificaţia comentariului naratorului zise Ivan tropăind şi frecându-şi

mâinile. 4 p.5. Menţionează două moduri de expunere prezente în fragmentul dat. 4 p.6. Transcrie, din text, o sintagmă care ilustrează omniscienţa narativă. 4 p.7. Caracterizează personajul colectiv al textului citat. 4 p.8. Comentează, în aproximativ 10 rânduri, tipul comicului prezent în fragmentul dat.

4 p.9. Identifică tipul uman înfăţişat de Ivan Turbincă. 4 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre minciună, pornind de la următoarea afirmaţie: ...toată lumea minte şi << minte în toate direcţiile>>. (Gabriel Liiceanu, Despre minciună)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Realizează un eseu structurat cu tema Particularităţi compoziţionale în lirica romantică.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– prezentarea conceptului de romantism cu referiri sumare la estetica acestuia;– elemente de compoziţie în textul poetic romantic, cu referiri la cel puţin două poezii;– imaginarul/structuri poetice romantice;– expresivitate şi sugestie în textul romantic.


F.M.C.

VARIANTA 22



Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.Eu stăteam la o margine-a orei,tu – la cealaltăca două toarte de amforă.Numai cuvintele zburau între noi,înainte şi înapoi.Vârtejul lor putea fi aproape zărit,şi deodată,îmi lăsam un genunchi,

iar cotul mi-l înfigeam în pământ,numai ca să privesc iarba-nclinatăde căderea vreunui cuvânt, ca pe sub laba unui leu alergând.Cuvintele se roteau, se roteau între noi,înainte şi înapoi, şi cu cât te iubeam mai mult, cu atâtrepetau, într-un vârtej aproape văzut,structura materiei, de la-nceput.

(Nichita Stănescu, Poveste sentimentală)

1. Prezintă rolul liniei de pauză în versul tu – la cealaltă. 2 p.2. Exemplifică prin câte un enunţ, alte două semnificaţii ale cuvântului, din text, cot. 2 p.3. Identifică tema poeziei. 2 p.4. Selectează, din text, două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii, prin care se

evidenţiază prezenţa eului liric. 4 p.5. Explică semnificaţia metaforei două toarte de amforă. 4 p.6. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,

sugestie, reflexivitate) prezentă în textul dat, apoi selectează, din text, două versuri care să conţină imagini dinamice/de mişcare. 4 p.

7. Argumentează apartenenţa poeziei la curentul neomodernism, prin referire la două trăsături existente în text. 4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimele cinci versuri ale poeziei date. 4 p.9. Explică, în 4 – 6 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre conştiinţă, pornind de la următoarea afirmaţie: Cea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă. (Lucian Blaga)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu, de 2 – 4 pagini, în care să prezinţi comparativ specificul artei narative în povestire şi nuvelă. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– enumerarea a patru trăsături pe care le consideri reprezentative, ale fiecăreia dintre

specii;– realizarea unei clasificări compoziţionale/tematice în cadrul celor două specii;

http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Lucian%20Blaga

– ilustrarea informaţiilor cu exemple din texte studiate;– integrarea în cuprinsul textului a patru dintre conceptele, pe care le consideri adecvate

temei dezvoltate, din lista următoare: construcţia subiectului, elemente ale situaţiei de comunicare, episod, figură de stil, indicaţii scenice, metaforă, perspectivă narativă, secvenţă narativă, tradiţionalism, tablou. Subliniază cele patru concepte.


C.O.

VARIANTA 23



Pe Geo îl văd zilnic.— Ultimul lucru ce se poate crede despre dumneata, Diana, mi-a spus azi, este că

eşti o resemnată. Şi totuşi, din resemnare te-ai măritat, din resemnare trăieşti, şi asta e inadmisibil. Te întrebam, odată, din ce-i făcută privirea aceea tristă care străbate atât de neaşteptat nişte ochi de veveriţă? Mă întreb azi, din ce-i făcută vioiciunea, exuberanţa asta extraordinară, acel dinamism al înfăţişării dumitale obişnuite? Adevărul e că ai o vitalitate pe care nu ai făcut nimic ca s-o canalizezi cu un scop, s-o drenezi cum trebuie. Nu ştiu de ce, poate din lipsă de încredere în dumneata, sau dintr-un fel de sentiment profund al inutilităţii oricărui efort. Desfă-te de acest Bucureşti, în care nu eşti deloc integrată, fiindcă nu eşti o burgheză care joacă după-amiaza cărţi, se duce la expoziţii de rochii şi bârfeşte, dar de care – curios – pari totuşi destul de legată. Vino la Paris! Diana, ai nevoie de atmosfera de acolo. E poate totuşi mai uşor acolo să-ţi câştigi existenţa. Oraşul e mare, nu-ţi pasă ce crede X sau Y, dacă la nevoie speli vase într-un restaurant sau prăjeşti cartofi…

Azi a stăruit iar:— Diana, dacă joci la loterie, poţi să câştigi sau să pierzi. Dar dacă nu joci… Mi

se pare că ai atât de puţin acum, că nu ai ce pierde jucând. Deci, trebuie să încerci! Nu-ţi dai seama ce letargie penibilă e viaţa ta lângă Michi? Nu-ţi dai seama că te zbaţi pe loc? Eşti capabilă să te agăţi de orice ca să înduri cenuşiul cotidian. De Alex te-ai agăţat, Diana, fiindcă viaţa ţi-era goală. Nu te pasionează profesia pe care ţi-ai ales-o. Ce vrei, „natura are oroare de vid”. Sunt îngrozit de tot ce mi-ai povestit…

Da, oricât de curios ar părea, nu mă pot împiedica să-i vorbesc despre Alex… Simt, povestind, că mă desfac de Alex, ca şi când singura mea legătură cu el ar mai fi amintirea suferinţei, atât cât mai este încrustată în mine. Şi apoi, gândul că aş putea lua viaţa de la început, că aş putea ieşi din compromis plecând îmi dă curaj.

(Cella Serghi, Pânza de păianjen – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: letargie, penibilă. 2 p.2. Prezintă rolul ghilimelelor din sintagma Ce vrei, „natura are oroare de vid”. 2 p.3. Scrie două propoziţii care să conţină câte un omonim pentru două cuvinte din enunţul atât cât mai este încrustată în mine. 2 p.4. Precizează tema textului. 4 p.5. Transcrie o secvenţă care conţine un îndemn. 4 p.6. Selectează două cuvinte folosite cu sens figurat. 4 p.7. Explică semnificaţia enunţului Simt, povestind, că mă desfac de Alex. 4 p.8. Scrie, în 6 – 10 rânduri, o caracterizare a personajului Diana, folosind numai informaţiile oferite de textul dat. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale tipului de text dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre viciu, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Viciile sunt călăii care te omoară încet, ca o sabie neascuţită. (N. Iorga) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi particularităţile romanului obiectiv vs. romanul subiectiv. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici ale celor două tipuri de romane alese;- prezentarea, comparativ, prin referire la romanele alese, a patru elemente semnificative ale textului narativ (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, incipit, final, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- ilustrarea particularităţilor/deosebirilor cu exemplificări din romanele alese; - exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre reflectarea viziunea despre lume în cele două tipuri de romane pentru care ai optat.


L. S.

VARIANTA 24



Cu gândiri şi cu imaginiÎnnegrit-am multe pagini:Ş-ale cărţii, ş-ale vieţii,Chiar din zorii tinereţii.

Nu urmaţi gândirei mele:Căci noianu-i de greşele,Urmărind prin întunericVisul vieţii-mi cel himeric.

Neavând învăţ şi normă,Fantezia fără formăRătăcit-a, vai! cu mersul:Negru-i gândul, şchiop e viersul.

Şi idei, ce altfel împle,Ard în frunte, bat sub tâmple:Eu le-am dat îmbrăcămintePrea bogată, fără minte.

Ele samănă, hibride,Egiptenei piramide:Un mormânt de piatr-în munteCu icoanele cărunte,

Şi de sfinxuri lungi alee,Monoliţi şi propilee,Fac să crezi că după poartăZace-o-ntreagă ţară moartă.

Intri nuntru, sui pe treaptă,Nici nu ştii ce te aşteaptă.Când acolo! sub o faclăDoarme-un singur rege-n raclă. (Mihai Eminescu, Cu gândiri şi cu imagini)

1. Formulează tema acestei poezii. 2 p. 2. Scrie sinonime pentru cuvintele noian şi himeric. 2 p.

3. Selectează, din strofa a patra, o metaforă care semnifică expresia verbală/forma/ condiţia materială în poezie. 2 p.

4. Identifică 2 versuri care să ilustreze o atitudine ostilă faţă de critica literară. 2 p.5. Extrage, din text, sintagme care să evidenţieze opoziţia viaţă/creaţie. 4 p.6. Ilustrează raportul conţinut – expresie în textul eminescian de mai sus. 4 p.7. Prezintă imputările pe care şi le face poetul în strofa a treia. 4 p.8. Comentează comparaţia alegorică dezvoltată în ultimele trei strofe. 4 p. 9. Exprimă-ţi părerea despre semnificaţia versului Negru-i gândul, şchiop e versul. 4 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre relaţia omului cu natura, pornind de la următoarea afirmaţie: ... nicăieri nu se poate valsa mai bine ca într-o pădure de stejari la jumătatea lui aprilie ... Şi nu spun tot! Mi-e frică de toată bogăţia pe care o am în ochi. (Radu Petrescu, Ocheanul întors)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Realizează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să ilustrezi tema Drama protagonistului unei nuvele realiste.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– prezentarea structurii şi compoziţiei nuvelei realiste alese;– prezentarea protagonistului şi a dramei acestuia, prin referire la relaţiile dintre acesta şi

alte două personaje ale nuvelei;– argumentarea apartenenţei eroului la o tipoligie realistă, prin referire la problematica şi

natura conflictului nuvelei;– ilustrarea unor elemente realiste în textul ales, prin analiza unor scene semnificative.


F.M.C.

VARIANTA 25


SUBIECTUL I (30 de puncte Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

SCENA 6TACHE VOINEA, ANA ANTA

VOINEA: Obraznică fetiţa asta! Se cunoaşte că e prietenă cu nepoată-ta… Ei, ce-ţi spuneam? Nu mă credeai… Ai văzut că Şoimu i-a sucit capul? Ai văzut? Cine nu vede bine… Acu, altă muncă… (Schimbă.) Ei, ai vorbit cu fata?... Că eu am aranjat cu Moceanu… Acuşi vine…

ANA ANTA: N-am avut când. A venit Emma şi s-au dus în grădină.VOINEA: Puteai s-o expediezi pe obraznica asta. Trebuia să vorbeşti. Ce te faci de vine

Moceanu?... Te rog s-o chemi imediat… ANA ANTA: Aşa de repede… VOINEA (îşi ia pălăria): Ce e vorba asta? Nu cumva te-a apucat iar frica? Atunci îi spun

eu. ANA ANTA: Nu, Tache! Lasă-mă să vorbesc eu. Dacă-ţi spun că a venit Emma şi a plecat

în grădină… Ce era să fac? VOINEA: Şi dacă obraznica asta stă până diseară… ANA ANTA: Ai dreptate… Nu m-am gândit… dar, uite, o chem acum… Dacă vrei, şi de

faţă cu tine. Dar lasă-mă să vorbesc eu… E altceva… Mi-i nepoată… am crescut-o… are să mă asculte. Uite, o chem acum.

VOINEA: Tare ar fi bine să fiu şi eu de faţă… dar trebuie să plec după Şoimu. ANA ANTA: Şoimu?VOINEA: Fireşte. Cu toate că lucrează şi Moceanu, trebuie s-o limpezim şi noi cu el. Eu

am să-l aduc aici, şi-l facem noi, uşor, să-şi mute gândul. Că n-o să-ţi dai nepoata pe mâna oricui… asta e lucru uşor de priceput… Cu el ai să stai tu de vorbă… E mai bine… N-ai nevoie să-i spui multe. De ajuns să-i spui că fata n-are avere, şi ai să-l vezi cum se dă înapoi. De altminteri, nici n-ar avea cu ce trăi, că n-are nicio situaţie şi nici nu-şi poate face. În sfârşit, vezi tu ce-o trebui să-i spui. Ar fi mai bine ca eu să nu mă amestec. Dar dacă o fi nevoie…

ANA ANTA: Bine. VOINEA: Iar cu dumneaei… să-mi aranjezi numaidecât…ANA ANTA: Sst, vine Carmen. Să ştii că Emma i-a spus.VOINEA: Cu atât mai bine. Acum e momentul cel mai potrivit… Eu am să vă las…

(Carmen intră.) (Victor Ion Popa, Ciuta – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: obraznica, limpezim. 2 p.2. Prezintă rolul semnului întrebării din replica Şoimu? 2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a sta. 2 p.4. Precizează tema dialogului din fragmentul dat. 4 p.5. Transcrie o secvenţă de text care conţine o însuşire a personajului Emma. 4 p.6. Selectează două sintagme care conţin mărci ale oralităţii stilului. 4 p.7. Explică motivul insistenţei lui Voinea de a se discuta cu Carmen. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, replica personajului Voinea: Eu am să-l aduc aici, şi-l facem noi, uşor, să-şi mute gândul. Că n-o să-şi dai nepoata pe mâna oricui… asta e lucru uşor de priceput… Cu el ai să stai tu de vorbă… E mai bine… N-ai nevoie să-i spui multe. De ajuns să-i spui că fata n-are avere, şi ai să-l vezi cum se dă înapoi. De altminteri, nici n-ar avea cu ce trăi, că n-are nicio situaţie şi nici nu-şi poate face. În sfârşit, vezi tu ce-o trebui să-i spui. Ar fi mai bine ca eu să nu mă amestec. Dar dacă o fi nevoie… 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic, prezente în textul dat. 4 p. SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre demnitate, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Nu te plânge că eşti strivit, dacă te-ai făcut vierme. (Kant) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume reflectată în poezia modernistă Vara de Lucian Blaga

La orizont – departe – fulgere fără glaszvâcnesc din când în cândca nişte lungi picioare de păianjen – smulsedin trupul care le purta.

Dogoare.

Pământu-ntreg e numai lan de grâuşi cântec de lăcuste.

În soare spicele îşi ţín la sân grăunţeleca nişte prunci ce sug.Iar timpul îşi întinde leneş clipeleşi aţipeşte între flori de mac.La ureche-i ţârâie un greier.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două teme/motive literare existente în poezia suport;- ilustrarea elementelor de compoziţie şi a caracteristicilor prozodice;- prezentarea, prin referire la poezia de mai sus, a particularităţilor lirismului blagian;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în textul citat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 26



În laptele dimineţii acesteDin oraşul climateric cu însuşiri alpestreAu explodat ciudat prăjiturile din vitrină.Zic ciudat, pentru că doar piereau într-un glob de luminăDe culoarea lor întunecatăPentru prăjiturile de ciocolată,Roz, cu scame de tăciuniPentru prăjiturile cu căpşuni,Verzui şi galben un picPentru prăjiturile cu fisticŞi aşa mai departe.Eu mă gândeam, bineînţeles, la moarteCând a intrat sunând din clopoţei, pe rotile,Bufonul unui rege mort cu zile,Mort subitPe când plutea de plăcere printr-un veac văruit.Dar să lăsăm gluma. EraBufonul nostru numai catifeaŞi pe dinăuntru şi pe dinafară,Un vulpoi de cârpă cu coada uşoară.Se mişca degeaba, exista fără să fie,Era – dacă vreţi – o filozofie.Toată lumea se făcea că nu-l ştie,Că nu-l vede când se strâmba-n spate

Şi presăra boare tulbure pe linguriţele plate….Am început atunci să mănânc în cascadeCataifuri, baclavale, rulade,Simţeam în juru-mi umede boturi,Înghiţeam în neştire bezele, pişcoturiŞi creşteam, mă umflam ca un aerostatCu bube dulci şi diabet zaharat,Acolo în munţii limpezi în zarea zmeurieLa masa pătrată din cofetărie.

(Leonid Dimov, Vis cu bufon)

1. Identifică patru termeni din câmpul semantic al cofetăriei. 2 p.2. Ilustrează raportul real – fantastic în poezia citată. 2 p.3. Extrage, din text, două sintagme care să ilustreze pitorescul bucătăriei. 2 p.4. Precizează rima poeziei şi măsura primului vers. 4 p.5. Numeşte tema şi trei motive literare. 4 p.6. Indică două argumente pentru care poezia se înscrie în lirica postmodernistă. 4 p.7. Explică, în 4 – 6 rânduri, prezenţa bufonului în acest univers culinar. 4 p.8. Selectează două elemente care să ilustreze narativitatea discursului poetic. 4 p. 9. Comentează ultimele opt versuri, în maximum zece rânduri, prin evidenţierea relaţiei

dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre ticăloşie, pornind de la următoarea afirmaţie: Legea e ceva clar şi univoc, fărădelegea este un hăţiş de dispoziţii contradictorii. (Al. Paleologu, Amicus Plato sau...despărţirea de Noica)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Realizează un eseu în care să prezinţi particularităţi de realizare a unui personaj aparţinând unui basm cult studiat.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– locul şi rolul personajului în conflictul operei;– trăsături morale şi fizice ale personajului, ilustrarea acestor trăsături;– reliefarea mijloacelor de caracterizare a personajului, ilustrarea acestor mijloace;– argumentarea ideii că personajul este reprezentativ pentru basmul cult.Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea

limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

F.M.C.

VARIANTA 27



Manole: Tu chiar nu vrei să te măriţi cu mine?Claudia: Rolul de soră de caritate îl pot îndeplini şi fără să trec pe la Starea Civilă. Dacă-l mai pot îndeplini.Manole: Dar îmi eşti dragă.Claudia: Ştiu. Însă îţi sunt de douăzeci de ani. Aşa că, ce rost mai are să schimbăm ceva, formal?Manole (furios): Ascultă, tu îmi joci aici un rol, te crezi pe scenă. Cu voi, actorii, nu ştii niciodată pe ce lume te afli. Ce te-a apucat?Claudia (râzând): S-ar putea să joc puţin, Man. Prea sunt emoţionată, ca să fie adevărat. Şi, la urma urmei, n-am dreptul să-mi scriu şi eu, o dată rolul? (Cu intensă pasiune strângându-i capul la piept) Ah, ce mult, ce mult te-am iubit, omule...Manole: Şi eu, Claudia.Claudia: Tu n-ai iubit cu adevărat niciodată, Man. Şi pe nimeni. În afară de sculptura ta. Restul a fost surplus de bogăţie. Risipă. Chef.Manole: Nu-i adevărat. Te-am iubit.Claudia (punându-şi mâna pe gură): Vrei să te ajut eu să vezi limpede în tine?Manole (după o clipă): Spune.Claudia: În primul rând, eşti de un egoism monstruos, rapace şi fără scrupule în tot ceea ce nu e arta ta. Manole: Dar arta mea concentrează tocmai ceea ce e mai bun în mine. Cu ce-ai vrea s-o hrănesc, dacă m-aş risipi?Claudia: Ştiu, Man, nu e nevoie să te aperi. Eu te-am iubit în ciuda egoismului ăstuia, şi poate şi pentru el. (Glumeţ) M-a impresionat. E atât de monumental... (Cald) Ştiam că se răscumpără înmiit, undeva. Dar lasă-mă să-mi continui demonstraţia.Manole: Ascult.Claudia: Aşa încât ceea ce numeşti tu dragoste a fost, în viaţa ta, doar pinten pentru imaginaţie şi senzualitate, nu sens de existenţă şi împlinire. Am ştiut asta şi am acceptat.

(Horia Lovinescu, Moartea unui artist)

1. Construieşte un enunţ cu omonimul cuvântului din text, rol. 2 p.2. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul lume. 2 p.3. Explică rolul utilizării virgulelor din enunţul: Cu voi, actorii, nu ştii niciodată pe ce

lume te afli. 2 p.4. Transcrie, din fragmentul dat, două mărci ale oralităţii stilului. 4 p.

5. Identifică tema dialogului din fragmentul dat. 4 p.6. Numeşte trăsătura de caracter dominantă a lui Manole, reproşată de Claudia. 4 p.7. Demonstrează în patru enunţuri polisemantismul verbului a trece. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, în ce constă eşecul personajului din text, Manole. 4 p.9. Ilustreză, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic, existente în

fragmentul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre artă, pornind de la următoarea afirmaţie: Arta este nectarul depozitat al sufletului uman, adunat pe aripi de suferinţă şi trudă. (Theodore Dreiser)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Citeşte cu atenţie următoarele fragmente selectate din Moartea unui artist de Horia Lovinescu. Într-un eseu de 2 – 3 pagini, caracterizează personajul Manole.A.Manole: ... Despre artă voiam să stăm de vorbă, Vlad. Ţi-am văzut atelierul.Vlad (crispat): Şi?Manole (cu precauţiune ca să nu lovească prea tare): Cred că nu te-ai găsit încă.[…]Vlad (palid): Aş putea şti mai exact ce nu-ţi place la mine?Manole: Fără menajamente, nu? Ca între doi oameni de meserie. Nota de diletantism. În ceea ce faci tu e o lipsă de siguranţă şi totodată o ostentaţie agresivă, care pot fi admise la un amator, dar nu la un meşter adevărat. Şi ai treizeci de ani.Vlad (izbit ca de o măciucă): Mulţumesc. (Dă să plece.)Manole: Vlad!Vlad: Nu văd ce ai mai putea să-mi spui. Cred că e destul de clar, nu?Manole: Vreau să-ţi fac o propunere. Convenabilă pentru amândoi sper. Mă asculţi? (Glacial, Vlad ridică din umeri.) Doctorul mi-a interzis să lucrez deocamdată, şi asta mă deprimă cumplit. Eu sunt ca un bou care trage la jug. Dacă n-am în ce mă opinti, dacă nu curg rânduri de sudori pe mine, nu mai am niciun rost, mă simt ca o cârpă, ca o boarfă.Vlad: Da, ai fost atât de absorbit de munca dumitale, toată viaţa, încât nu ţi-a mai rămas timp să te gândeşti şi la alţii. Mă întreb cum de-ai aflat că mă ocup de sculptură.Manole (acuză şocul şi, la început, caută o dezvinovăţire): Bine, dar eu ţi-am înlesnit intrarea la Institutul de Artă şi...Vlad: Adevărat, m-ai recomandat! Cine era să-ţi respingă fiul? Dar, de fapt între noi şi animalele din casă n-ai făcut niciodată vreo deosebire. Când erai bine dispus, după lucru,

se întâmpla să ne ridici de pielea gâtului, ca pe nişte pisoi şi să ne săruţi. Dispuneai să avem de mâncare, haine, bani, dar, la drept vorbind, niciodată n-ai ştiut că ai doi fii. Nu izbuteam să te interesăm. Cel mai găunos bloc de marmură a fost totdeauna, pentru dumneata, mult mai important decât noi. (Pauză.) Să ştii că nu acuz, constat.Manole (nu ia prea în seamă cuvintele lui Vlad, dar le recunoaşte justeţea): Da, am fost un tată prost. Ticăloasa asta de sculptură e o amantă nesăţioasă. Îţi soarbe şi măduva din oase. Ai să vezi şi tu. (Râde.)Vlad: Eu n-am geniu.Manole: Dar e simplu ca bună ziua, omul lui Dumnezeu. Vreau să realizez proiectul „Zburătorul”. De zece ani mă gândesc la el. (Se duce la birou şi, agitat, scoate o serie de schiţe.) Uite, am toate schiţele gata. (I le arată, febril.) Înţelegi, o statuie care să sugereze saltul omului într-un ev, să se înalţe până la mit. Şi, băiatule, totul e studiat până în amănunt. Dar n-am puterea să lucrez. Nu pot ţine dalta. Aş cădea pe drum. E gigantică, blestemata. Pe când tu eşti tânăr. Aş sta tot timpul lângă tine, te-aş învăţa, te-aş conduce, ţi-ai face şi tu o ucenicie solidă, onestă, trainică. După asta ai putea să-ţi ţii meseria în degetul mic. Te-ai juca în bile cu tot ce ştiu colegii tăi. Ţi-o făgăduiesc. Ce spui, nu-i grozav? E? (a ajuns la maximum de euforie. Şi de-abia atunci realizează surâsul îngheţat al lui Vlad) De ce râzi?Vlad (îl priveşte mai departe, surâzând. Apoi surâsul se transformă într-un râs puternic şi rău): Ha-ha-ha! Colaborare! Dumneata, capul şi eu, unealta. Eşti şiret, tată, dar eu ţin la mica mea personalitate.Manole: Nu-ţi place proiectul?Vlad: Nu-i contest un soi de genialitate iresponsabilă. Ca a unei forţe naturale. Dar nu-mi place. Cred că mi-am câştigat şi eu dreptul să-ţi spun câteva adevăruri. Arta dumitale, în întregime, nu-mi place. (În derâdere.) Apologia puterii creatoare a omului! Noul Adam! Triumful raţiunii! Ai o filozofie învechită, de predicator umanist, tată. Nu înţelegi nimic din spiritul adevărat al timpului. Chiar dacă aş vrea să lucrez cu dumneata, n-aş putea. Am o altă concepţie despre artă. Manole (furios): Pe dracu! N-ai nicio concepţie! Nu ţi-o fi plăcând predica mea, dar sculptura mea stă. Pe când a ta e ca o bâlbâială care încearcă să imite vorbirea.Vlad (pentru prima dată aprins, până acum a fost rece şi ironic): Perfect. Bâlbâială! Nici nu ştii ce bine ai nimerit. Dar nu o bâlbâială ce încearcă să imite vorbirea, ci care-şi bate joc de ea, îi dă cu tifla. Prefer să mă bâlbâi, decât să fac fraze frumoase. E mai onest. Îmi bâlbâi neputinţa. Mă simt mai cinstit şi mai curat trăind în urangutan, decât simulând credinţa în mitul dezumflat al omului. Şi, în loc să sculptez „Zburător” şi „Primăveri”, eu vreau să mă bâlbâi, să mă bâlbâi, să mă bâlbâi! (Iese).

B.Manole: Tu chiar nu vrei să te măriţi cu mine?Claudia: Rolul de soră de caritate îl pot îndeplini şi fără să trec pe la Starea Civilă. Dacă-l mai pot îndeplini.Manole: Dar îmi eşti dragă.Claudia: Ştiu. Însă îţi sunt de douăzeci de ani. Aşa că, ce rost mai are să schimbăm ceva, formal?Manole (furios): Ascultă, tu îmi joci aici un rol, te crezi pe scenă. Cu voi, actorii, nu ştii niciodată pe ce lume te afli. Ce te-a apucat?

Claudia (râzând): S-ar putea să joc puţin, Man. Prea sunt emoţionată, ca să fie adevărat. Şi, la urma urmei, n-am dreptul să-mi scriu şi eu, o dată rolul? (Cu intensă pasiune strângându-i capul la piept) Ah, ce mult, ce mult te-am iubit, omule...Manole: Şi eu, Claudia.Claudia: Tu n-ai iubit cu adevărat niciodată, Man. Şi pe nimeni. În afară de sculptura ta. Restul a fost surplus de bogăţie. Risipă. Chef.Manole: Nu-i adevărat. Te-am iubit.Claudia (punându-şi mâna pe gură): Vrei să te ajut eu să vezi limpede în tine?Manole (după o clipă): Spune.Claudia: În primul rând, eşti de un egoism monstruos, rapace şi fără scrupule în tot ceea ce nu e arta ta. Manole: Dar arta mea concentrează tocmai ceea ce e mai bun în mine. Cu ce-ai vrea s-o hrănesc, dacă m-aş risipi?Claudia: Ştiu, Man, nu e nevoie să te aperi. Eu te-am iubit în ciuda egoismului ăstuia, şi poate şi pentru el. (Glumeţ) M-a impresionat. E atât de monumental... (Cald) Ştiam că se răscumpără înmiit, undeva. Dar lasă-mă să-mi continui demonstraţia.Manole: Ascult.Claudia: Aşa încât ceea ce numeşti tu dragoste a fost, în viaţa ta, doar pinten pentru imaginaţie şi senzualitate, nu sens de existenţă şi împlinire. Am ştiut asta şi am acceptat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea statutului/a determinării sociale, familiale, profesionale şi psihologice a

personjului ales;– prezentarea relaţiilor personajului cu familia, prin comentarea a două scene/secvenţe

semnificative;– relevarea trăsăturilor şi atitudinilor personajului, evidenţiate în două momente ale

evoluţiei conflictului/conflictelor;– exemplificarea, pe baza unor secvenţe sau a unor citate comentate, a patru

modalităţi/procedee de caracterizare a personajului Manole.


C.O.

VARIANTA 28



La orizont – departe – fulgere fără glas

zvâcnesc din când în cândca nişte lungi picioare de păianjen – smulsedin trupul care le purta.

Dogoare.

Pământu-ntreg e numai lan de grâuşi cântec de lăcuste.

În soare spicele îşi ţín la sân grăunţeleca nişte prunci ce sug.Iar timpul îşi întinde leneş clipeleşi aţipeşte între flori de mac.La ureche-i ţârâie un greier.

(Lucian Blaga, Vara)

1. Menţionează câte un antonim pentru cuvintele: dogoare, prunci. 2 p.2. Prezintă rolul cratimei din structura Pământu-ntreg. 2 p.3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a purta. 2 p.4. Precizează tema poeziei. 4 p.5. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă. 4 p.6. Selectează două sintagme care sugerează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic. 4 p.7. Explică semnificaţia versului Dogoare. 4 p.8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment Pământu-ntreg e numai lan de grâu/şi cântec de lăcuste. 4 p.9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o caracteristică a descrierii din textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre sinceritate, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Pasărea vicleană dă singură în laţ. (I. Neculce)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi semnificaţia întâmplărilor la care participă un personaj dintr-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare basm cult, existente în opera literară aleasă;

- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente semnificative ale textului narativ (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj, incipit, final etc.);- prezentarea ordinii întâmplărilor şi a semnificaţiei lor în basmul cult studiat;- exprimarea unui punct de vedere personal, argumentat, despre o întâmplare semnificativă în basmul cult pentru care ai optat.


L. S.

VARIANTA 29



În aceeaşi duminică, pe la amiazi, Grigore Iuga cu Titu Herdelea coborau în gara Burdea, unde îi aştepta o brişcă galbenă de la Amara cu Ichim pe capră.

— Toate bune pe aici, Ichime ? întrebă Grigore.— Deocamdată pace, conaşule ! zise vizitiul. Răspunsul cu <<deocamdată>> nu-i

plăcu lui Grigore, totuşi nu insistă. Destul îl plictisise călătoria cu trenul, într-un vagon a fost numai el cu Herdelea. Celelalte, de asemenea, aproape goale, în toate gările, în schimb, vălmăşag deoameni speriaţi, care-şi povesteau grozăvii despre ţăranii răzvrătiţi şi mai ales despre intenţiile lor. Toţi recunoşteau până la urmă că la ei e linişte, ce-i drept, dar că se pregătesc lucruri nemaipomenite. Grigore ştia bine că prin părţile acelea nu s-a întâmplat încă nimica şi de aceea minciunile îl supărau, socotindu-le ca o propagandă directă pentru stârnirea dezordinilor. În gara Titu, avu apoi ghinionul să se mai întâlnească şi cu Ilie Rogojinaru, arendaşul cu care călătorise astă-toamnă şi-1 exasperase cu teoriile lui agrare practice. Nu mai scăpă de el până la Costeşti.

— Ei, cucoane, am avut ori n-am avut dreptate cu ţăranii ? îl apostrofase arendaşul, mereu jovial şi zgomotos. Pe urmă a venit în compartimentul lor, să le mai, treacă urâtul. Le-a povestit că se repezise la Bucureşti, şi fiindcă prinsese din vânt o vorbă cum că moşia Babaroaga a doamnei Iuga ar fi de vânzare. De mult tot umblă el să se tragă mai aproape de capitală şi i-ar fi convenit de minune un petec de pământ în Argeşul de jos, în regiunea unde şi-a început meseria asta grea de agricultor. S-a interesat niţel, şi s-a dus în strada Argintari. Nu ştia că boierii sunt în divorţ şi încă a întrebat pe doamna (tare mai e frumoasă, nu-i fie de deochi) ce mai face conul Grigore, de i-a venit să-i plesnească obrazul de ruşine când a auzit cum este situaţia chiar din guriţa cucoanei. Au discutat şi a rămas să se întâlnească la ţară acuma, în zilele astea, că dumneaei merge

acolo tocmai pentru vânzare proprietăţii. Şi iată că s-a pornit răzmeriţa şi trebuie să plece degrabă şi el acasă, la Olena, să-şi apere bruma de agoniseală, că el ştie cum să vorbească, să se tocmească cu ţăranii.

(Liviu Rebreanu, Răscoala – fragment)

1. Menţionează numele a patru personaje care figurează în fragmentul dat. 2 p.2. Scrie un antonim potrivit pentru expresia: prinsese din vânt. 2 p. 3. Transcrie, din text, două substantive care alcătuiesc câmpul semantic al răscoalei. 2 p.4. Menţionează tipul de focalizare predominant în fragmentul citat. 4 p.5. Prezintă sensul sintagmei o propagandă directă pentru stârnirea dezordinilor. 4 p.6. Prezintă două argumente care să justifice viziunea realistă a fragmentului dat. 4 p.7. Identifică două trăsături de caracter ale personajului Grigore. 4 p.8. Enunţă două caracteristici generale ale romanului prezente în fragmentul citat. 4 p. 9. Identifică tipul de roman din care face parte fragmentul citat, în funcţie de temă sau

problemele abordate. 4 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre publicul spectator, pornind de la următoarea afirmaţie: Publicului să nu i se dea totul mură în gură, publicul trebuie să ia parte la piesă, să-şi asume un rol, şi anume, rolul celui care vrea să înţeleagă (şi n-ajunge să înţeleagă până la capăt) un fapt tragic. (Eugen Simion, Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,




SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Realizează un eseu structurat cu tema Natura paradoxală a poeziei.În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– prezentarea conceptului artă poetică;– elemente de compoziţie în textul poetic ales, care să evidenţieze amprenta personală a

poetului;– imaginarul/structuri poetice care să evidenţieze concepţiile poetului despre arta

literară;– ideile despre arta scrisului din acelaşi text ce par a fi în dezacord.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

F.M.C.

VARIANTA 30



Afară se aşternuse pe ploaie, o ploaie care n-a contenit o săptămână încheiată decât în scurtele răgazuri ce îşi da ca să se pornească mai vajnică. [...]

Într-un ajun de sărbătoare, vremea rea făcu în sfârşit pace. Neîncrezător, nu ieşii decât târziu la plimbare. La zări se lumina a ploaie. Era aşa de albastră acea seară dulceagă şi lină, de un albastru închis fluid, că oraşul părea scufundat în adâncimile tainice ale unei mări. Străzile mişunau de lume; fericirea de a trăi, de a se bucura de bunurile vieţii se oglindea pe toate chipurile, se răsfrângea în toate privirile, vie, aproape aţâţătoare, dând frumuseţii femeilor o deosebită strălucire. Închipuirea mă purta în trecut, evocam vedenia a cum trebuie să fi fost în asemenea seri marile cetăţi ale vechimei, Babilonul, Palmira, Alexandria, Bizanţul? Îmbinând astfel realitatea cu visarea, urmai fără grabă şivoiul mulţimii până la podul de peste canal, unde ceasuri întregi aşteptasem atunci pe sir Aubrey.

(Mateiu I. Caragiale, Remember – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: răgazuri, aţâţătoare. 2 p.2. Scrie o expresie/locuţiune care conţine cuvântul a (se) aşterne şi o expresie/locuţiune care conţine cuvântul chip. 2 p.3. Construieşte două enunţuri prin care să demonstrezi polisemantismul cuvântului a face.

2 p.4. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. 4 p.5. Precizează instanţele narative şi relaţiile care se stabilesc între ele. 4 p.6. Extrage din text un indice temporal şi un indice spaţial. 4 p.7. Selectează două mărci ale subiectivităţii din fragmentul dat. 4 p.8. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o caracteristică a descrierii din textul dat. 4 p.9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment: Închipuirea mă purta în trecut, evocam vedenia a cum trebuie să fi fost în asemenea seri marile cetăţi ale vechimei, Babilonul, Palmira, Alexandria, Bizanţul? 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre iluzie, pornind de la următoarea afirmaţie: Iluzia care ne exaltă ne este mult mai dragă decât zece mii de adevăruri.

(A.S. Puşkin)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.



SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând romantismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie,

într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;– prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei





C.O.

VARIANTA 31

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

De data aceasta îl privii cu atenţie pe Van Manen. Începuse şi el să fie turburat de rostirea arhaică a lui Nilamvara, şi poate de privirile lui rătăcite. Acum, că îl puteam vedea mai bine, Nilamvara ni se părea într-adevăr straniu. Greutatea cu care se mişca, tresăririle acelea neînţelese care îi scuturau trupul la răstimpuri, ca prins de friguri, sticlirea nefirească din ochi, pumnii pe care îi păstra necontenit încleştaţi - toate acestea începeau acum să ne atragă atenţia. Felul lui de a ne privi era cu desăvârşire ciudat. Aveam uneori senzaţia că e împins de o forţă nevăzută, fără ajutorul căreia ar înţepeni, zâmbind foarte stins, în faţa noastră. (Mircea Eliade, Nopţi la Serampore)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: rătăcite, tresăriri. 2 p.

2. Prezintă rolul liniei de pauză din fragmentul: Greutatea cu care se mişca, tresăririle acelea neînţelese care îi scuturau trupul la răstimpuri, ca prins de friguri, sticlirea nefirească din ochi, pumnii pe care îi păstra necontenit încleştaţi - toate acestea începeau acum să ne atragă atenţia. 2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 2 p. 4. Identifică starea de spirit a personajului Van Manen din fragmentul citat. 4 p. 5. Transcrie, din textul citat, un fragment care prezintă o însuşire a personajului

Nilamvara. 4 p. 6. Identifică două modalităţi de realizare a caracterizării, prezente în textul citat. 4 p. 7. Explică semnificaţia termenilor dubitativi se părea şi straniu, în textul dat. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Greutatea cu care se mişca,

tresăririle acelea neînţelese care îi scuturau trupul la răstimpuri, ca prins de friguri, sticlirea nefirească din ochi, pumnii pe care îi păstra necontenit încleştaţi - toate acestea începeau acum să ne atragă atenţia. Felul lui de a ne privi era cu desăvârşire ciudat. 4 p.

9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a nuvelei fantastice, existentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre incompetenţă, pornind

de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei. (Isaac Asimov, Fundaţia)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p. - să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre relaţiile dintre două personaje care

aparţin unui basm cult studiat, pornind de la ideile exprimate în următorul text: Basmul e un gen vast […]. Caracteristica lui e că eroii nu sunt numai oameni, ci şi anume fiinţe himerice, animale… Fiinţele neomeneşti din basm au psihologia lor misterioasă. Ele comunică cu omul, dar nu sunt oameni. Când dintr-o naraţiune lipsesc aceşti eroi himerici, n-avem de-a face cu basmul. (G. Călinescu, Estetica basmului). În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia

personajelor alese (de exemplu: temă, perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);

- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului lor psihologic, moral etc.;

- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor dintre ele, prin raportare la două episoade/ secvenţe narative ale basmului cult ales;

- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva situaţiei finale/a deznodământului.


G.P.

VARIANTA 32



Vino-n codru la isvorulCare tremură pe prund,Unde prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinseSă alergi, pe piept să-mi cazi,Să-ţi desprind din creştet vălul,Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,Vom fi singuri-singurei,Iar în păr, înfiorate,O să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galbenPe-al meu braţ încet s-o culci,Lăsând pradă gurii meleAle tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,Îngâna-ne-vor c-un cântSinguratece izvoare,Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia

Codrului bătut de gânduri,Flori de tei deasupra noastrăOr să cadă rânduri-rânduri.

(Mihai Eminescu, Dorinţa)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: a şedea, obraz. 2 p.

2. Precizează rolul cratimei în structura vino-n codru. 2 p. 3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul braţ. 2 p. 4. Precizează o valoare expresivă a gerunziului din versul Adormind de armonia. 4 p. 5. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul

poetic dat. 4 p. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă a textului dat. 4 p. 7. Comentează strofa a cincea, în 6 - 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice utilizate. 4 p. 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 p. 9. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism, prin prezentarea a două trăsături

identificate în text. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre virtute, pornind de la

ideea identificată în următoarea afirmaţie: Nu prin răutăţi, ci prin virtuţi să rămână vestit numele după moarte. (Dimitrie Cantemir, Divanul)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre ideologia promovată de societatea literară

Junimea, aşa cum se reflectă aceasta într-un studiu reprezentativ al lui Titu Maiorescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- descrierea contextului istoric în care a apărut societatea literară Junimea;- prezentarea a două trăsături ale ideologiei literare promovate de Titu Maiorescu în studiul ales;- referirea la ideile exprimate în alte texte literare şi/sau nonliterare studiate, semnificative pentru direcţia literară şi culturală promovată de Junimea;- exprimarea unei opinii argumentate despre importanţa ideologiei promovate de societatea Junimea, pentru literatura română a secolului al XIX-lea.Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea

eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

N.Ş.

VARIANTA 33



Stau… şi moina cade, apă, glod…Să nu mai ştiu nimic, ar fi un singur mod -Un bec agonizează, există, nu există, -Un alcoolic trece piaţa tristă.Oraşul doarme ud în umezeala grea.Prin zidurile astea, poate, doarme ea, -Case de fier în case de zid,Şi porţile grele se-nchid.Un clavir îngână-ncet la un etaj,Umbra mea stă în noroi ca un trist bagaj -Stropii sar,Ninge zoios,La un geam, într-un pahar,O roză galbenă se uită-n jos.

(George Bacovia, Nocturnă)

1. Precizează sensul din text al cuvintelor glod şi roză. 2 p. 2. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în primul vers din strofa întâi. 2 p. 3. Alcătuieşte un enunţ cu sensul conotativ al cuvântului zid. 2 p. 4. Transcrie doi termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. 4 p. 5. Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie. 4 p. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 4 p. 7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice. 4 p. 8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 p. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,

ambiguitate, sugestie), prezente în textul citat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre fericire, pornind de la

ideea identificată în următoarea afirmaţie: La viaţa fericită nimeni nu poate ajunge decât cu purtarea bună şi cinstită. (Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre direcţia modernistă, promovată de Eugen

Lovinescu în cultura română, ilustrându-ţi punctul de vedere prin referire la un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic în direcţia modernistă;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.


G.P.

VARIANTA 34



ACTUL ICulmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania. Un brad, în dreapta. Panorama de munţi, în fund.SCENA I

JUMĂTATE, LIMBĂ-DULCEJUMĂTATE (rezemat de brad, cântă):

Frunză verde de stejar,Sus pe munte, la hotar,Zi şi noapte stau pândar...

LIMBĂ-DULCE (vine din stânga, obosit, aducând un fedeleş pe umăr): Uf! Iată-mă pe culme cu fedeleşu-n spate!JUMĂTATE: Venit-ai, Limbă-Dulce?LIMBĂ-DULCE:

Venit, măi Jumătate, Dar cad de oboseală... Ştii tu că dintr-un zborSunt zece mii de stânjeni de-aici pân’ la izvor?

JUMĂTATE: Or fi, dar apa-i bună... Ian s-o cercăm de-i rece?LIMBĂ-DULCE (dându-i fedeleşul): Na.JUMĂTATE (bea): Adă... A!!LIMBĂ-DULCE: Îţi place?JUMĂTATE:

La inimă chiar trece...Cu minte zicea tata: Dă-mi, Doamne, orice-oi vrea,Iar mai cu seamă apă uşoară-n cale grea.

LIMBĂ-DULCE: Nu se temea de broască, era voinic moş Tincă,Dar tatii-i era groază de apă... şi-n opincă.Iar bei?

JUMĂTATE: Încă o duşcă... Mă arde setea-n piept.LIMBĂ-DULCE: Beţiv mai eşti!JUMĂTATE:

Gândeşte... de ieri de când te-aştept!Pe astă culme goală, încredinţată nouă,Mâncăm răbdări prăjite şi bem numai când plouă;Cât despre somn...

LIMBĂ-DULCE: Nici vorbă... Pândarului e scrisC-un ochi închis să doarmă, şi celălalt deschis.

(Răsună codrul de un bucium în stânga.)JUMĂTATE: Un bucium se aude în codri... Ce-o fi oare?LIMBĂ-DULCE:

Boierii din Suceava fac astăzi vânătoare.I-am întâlnit devale cu patru urşi blăniţi,De somnul cel mai vecinic tuspatru adormiţi,Şi mai era cu dânşii... mult am mai râs văzându-l...Un soi de hop-peoparte cu portul şi cu gândul,Numit Ciubăr şi Vodă. (Se îndreaptă spre fund.)

JUMĂTATE: Ştiu, un nebun de soiCu visuri de domnie, cum sunt mulţi pe la noi.

LIMBĂ-DULCE: Dar ce văd colo-n vale, în ţara ungurească?JUMĂTATE: Ce vezi?

LIMBĂ-DULCE: O ceată-ntreagă cu haină husarească.(Vasile Alecsandri, Despot Vodă)

1. Numeşte varianta actuală/literară a următoarelor cuvinte: blănit, vecinic. 2 p. 2. Explică rolul virgulei în secvenţa: Venit-ai, Limbă-Dulce? 2 p. 3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină

substantivul apă. 2 p. 4. Precizează tema discuţiei dintre personajele Jumătate şi Limbă-Dulce în fragmentul

dat. 4 p. 5. Transcrie o replică din text care să conţină o marcă a oralităţii. 4 p. 6. Selectează, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care conţin indici spaţiali şi

temporali. 4 p. 7. Prezintă rolul indicaţiilor scenice din fragmentul dat. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri următoarea secvenţă: Gândeşte... de ieri de când te-

aştept! / Pe astă culme goală, încredinţată nouă, / Mâncăm răbdări prăjite şi bem numai când plouă; / Cât despre somn... 4 p.

9. Menţionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre adevăr, pornind de la

ideea identificată în următoarea afirmaţie: Adevărul pe toate le învinge şi le stăpâneşte. (Dimitrie Cantemir, Divanul)



Lovinescu în cultura română, ilustrându-ţi punctul de vedere prin referire la un text narativ studiat, aparţinând lui Camil Petrescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului narativ în direcţia modernistă;- prezentarea temei, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul ales.


N.Ş.

VARIANTA 35



Era un boier, anume Neculai Milescul Spătariul, de la Vaslui de moşia lui, pre învăţat şi cărturar, şi ştie multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte. Şi era mândru şi bogat, şi umbla cu povodnici înainte domneşti, cu buzdugane şi cu paloşe, cu soltare tot sirmă la cai. Şi lui Ştefăniţă-Vodă îi era pre drag, şi-l ţine pre bine, şi tot la masă îl pune, şi să giuca în cărţi cu dânsul, şi la sfaturi, că era atunce grammatic la dânsul.

(Ion Neculce, O samă de cuvinte)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: învăţat, mândru. 2 p.

2. Prezintă rolul virgulei din fragmentul: (…) şi ştie multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte. 2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul a umbla. 2 p. 4. Identifică statutul social al personajului Neculai Milescu Spătarul din fragmentul citat. 4 p. 5. Transcrie, din textul citat, un fragment care prezintă o însuşire a personajului. 4 p. 6. Identifică o modalitate de realizare a caracterizării, prezentă în textul citat. 4 p. 7. Menţionează varianta recomandată de norme a cuvintelor giuca, atunce. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Şi lui Ştefăniţă-Vodă îi era pre

drag, şi-l ţine pre bine, şi tot la masă îl pune, şi să giuca în cărţi cu dânsul, şi la sfaturi, că era atunce grammatic la dânsul. 4 p.

9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a portretului, existentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre relaţia om - timp,

pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: Vremea-nalţă şi ridică, / Vremea face, vremea strică, / Vremea suie şi coboară, / Vremea surpă şi doboară, / Vremea schimbă şi preface / Şi războaiele în pace. (Barbu Paris Mumuleanu, Scrieri)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.


Lovinescu în cultura română, ilustrându-ţi punctul de vedere prin referire la un text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic în direcţia modernistă;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

G.P.

VARIANTA 36



Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,şi totuşiflori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete,căci lutul tău slabmi-e prea strâmt pentru straşnicul sufletce-l port.

Daţi-mi un trup,

voi munţilor,mărilor,daţi-mi alt trup să-mi descarc nebuniaîn plin!Pământule drag, fii trunchiul meu,fii pieptul acestei năprasnice inimi,prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc!

Prin cosmosauzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi.Când aş iubi,mi-aş întinde spre cer toate mărileca nişte vânjoase, sălbatice braţe,spre cer,să-l cuprind,mijlocul să-i frâng,să-i sărut sclipitoarele stele.

Când aş urî,aş zdrobi sub picioarele mele de stâncăbieţi soricălătorişi poate-aş zâmbi.

Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup!(Lucian Blaga, Daţi-mi un trup, voi munţilor)

1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nebunia, năprasnic. 2 p. 2. Explică rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 p. 3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină

substantivul pas. 2 p.4. Precizează rolul adverbului numai prin care debutează textul. 4 p. 5. Precizează rolul vocativului şi al imperativului în invocaţia din strofa a doua. 4 p.6. Selectează doi termeni ai câmpului semantic dominant în text. 4 p.7. Transcrie două cuvinte/structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului

liric. 4 p.8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/o idee poetică identificată în strofa a doua a

textului dat. 4 p.9. Ilustrează conceptul poezie lirică, prin evidenţierea a două trăsături existente în textul

citat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre modestie, pornind de la

ideea identificată în următoarea afirmaţie: Dacă vezi că ai greşit, te smereşte şi te pleacă. (Neagoe Basarab, Învăţături)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre un tip de roman aparţinând perioadei

interbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea tipului de roman pentru care ai optat şi a trăsăturilor care fac posibilă

încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

- prezentarea temei romanului, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;

- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);

- exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în romanul ales.


N.Ş.

VARIANTA 37



Apostol Bologa se făcu roşu de luare aminte şi privirea i se lipise de faţa condamnatului. Îşi auzea bătăile inimii ca nişte ciocane şi casca îi strângea ţeasta ca şi când i-ar fi fost mult prea strâmtă şi îndesată cu sila. O mirare neînţeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce preotul înşira crimele şi hârtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ştreang se umplură de viaţă, iar în ochii lui rotunzi se aprinse o lucire mândră, învăpăiată, care parcă pătrundea până pe lumea cealaltă… Pe Bologa, la început privirea asta îl înfricoşă şi îl întărâtă. Mai pe urmă însă simţi limpede că flacăra

în ochii condamnatului i se prelinge în inimă ca o imputare dureroasă… Încercă să întoarne capul şi să se uite aiurea, dar ochii omului osândit parcă îl fascinaseră cu privirea lor dispreţuitoare de moarte şi înfrumuseţată de o dragoste uriaşă (…).

Svoboda se uită împrejur o clipă, puţin uluit, ca şi când ar fi uitat ceva. Apoi, cu o licărire de bucurie, îşi aduse aminte şi se urcă pe scăunelul de brad. Cu privirea lucitoare, cu faţa albă şi luminată, părea că vrea să vestească oamenilor o izbândă mare (…).

Braţul spânzurătoarei pârâi şi trupul lui mare începu a se zvârcoli în căutarea unui sprijin. În ochi lucirea stranie, arzătoare, pâlpâia mai puternic, cu tremurături grăbite, din ce în ce mai albă… Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau şi se învineţeau şi totuşi privirea îşi păstra strălucirea însufleţită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-o întunece sau s-o nimicească… (Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)

1. Menţionează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: strâmt, a întărâta. 2 p.

2. Prezintă rolul punctelor de suspensie dintre paranteze din fragmentul citat. 2 p. 3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină

substantivul privire. 2 p. 4. Transcrie un enunţ ilustrativ pentru starea de spirit a personajului Apostol Bologa din

fragmentul citat. 4 p. 5. Precizează valoarea expresivă a două imagini artistice diferite în textul dat. 4 p. 6. Identifică două modalităţi de realizare a caracterizării, prezente în textul citat. 4 p. 7. Identifică două figuri de stil diferite, în textul dat. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Svoboda se uită împrejur o clipă,

puţin uluit, ca şi când ar fi uitat ceva. Apoi, cu o licărire de bucurie, îşi aduse aminte şi se urcă pe scăunelul de brad. Cu privirea lucitoare, cu faţa albă şi luminată, părea că vrea să vestească oamenilor o izbândă mare. 4 p.

9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a descrierii, existentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre primejdie, pornind de

la ideea identificată în următoarea afirmaţie: Nimeni niciodată nu poate şti dincotro îi vine primejdia, nevoia şi asuprirea. (Dimitrie Ţichindeal, Fabule)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui

personaj dintr-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: temă, perspectivă narativă, acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);

- evidenţierea situaţiei iniţiale a personajului, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului său psihologic, moral etc.;

- relevarea trăsăturilor personajului ales, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor cu alte personaje, prin raportare la două episoade/ secvenţe narative ale nuvelei alese;

- exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei studiate în construcţia personajului pentru care ai optat.


G.P.

VARIANTA 38



Batalionul lui David a pornit cel dintâi, în ziua cea dintâi.Curtea cazărmii fusese plină de ţărani posomorâţi, de femei în lacrămi, de alergături,

de strigăte, plânsete, înjurături, de zăpăceală. Pe străzi, o îmbulzeală greoaie. Lumea străină urla de însufleţire şi bătea cu flori pe oamenii care mergeau să moară cine ştie pe unde şi pentru ce.

David habar n-avea unde se duce. De-abia a doua zi, într-o gară de prin şesul Ungariei, au aflat că se vor bate cu sârbii. De altminteri, lui nici nu-i păsa cu cine are să se bată. Îi era totuna. Trebuie să-şi facă datoria, încolo, ce-o vrea Dumnezeu.

Era atât de calm, parcă de când lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-şi în treacăt de viaţa lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viaţa aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de când primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorţise făcând loc unui somnambul ce-şi zicea mereu, ca o încurajare şi o mângâiere:

„Îmi voi face datoria…” (Liviu Rebreanu, Catastrofa)

1. Explică rolul utilizării ghilimelelor din ultimul alineat al textului. 2 p. 2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului era. 2 p. 3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti sensul conotativ al cuvântului străin. 2 p. 4. Rezumă fragmentul dat în maxim două rânduri. 4 p. 5. Transcrie, din text, un enunţ/fragment care face referire la amintirile personajului. 4 p.

6. Selectează, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care aparţin câmpului semantic al războiului. 4 p.

7. Identifică, în text, două figuri de stil diferite. 4 p. 8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment: Era atât de calm, parcă de când

lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-şi în treacăt de viaţa lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viaţa aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de când primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorţise făcând loc unui somnambul ce-şi zicea mereu, ca o încurajare şi o mângâiere: „Îmi voi face datoria…” 4 p.

9. Menţionează două trăsături ale textului epic prezente în fragmentul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre frică, pornind de la

ideea identificată în următoarea afirmaţie: Pe cel ce-l muşcă şarpele şi de şopârlă se teme. (Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică )


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre condiţia femeii, reflectată într-un text

narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- sublinierea trăsăturilor textului narativ care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- evidenţierea condiţiei femeii, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două scene/ secvenţe/ situaţii semnificative pentru evoluţia conflictului/ a conflictelor; - exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre condiţia femeii, reflectată în textul narativ ales, din perspectiva finalului/ a deznodământului.


N.Ş.

VARIANTA 39



A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la cărunteţe, şi nu se învrednicise a avea şi el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă şi el, ca toţi oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deşert. Când, tocmai, la vreme de bătrâneţe, iată că se îndură norocul şi cu dânsul şi dobândi un drag de copilaş, de să-l vezi şi să nu-l mai uiţi. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit şi Apus, Miazăzi şi Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile şi trei nopţi ţinură petrecerile şi se chefuiră şi se bucurară, de o ţinură minte cât trăiră. Băiatul de ce creştea, d-aia se făcea mai isteţ şi mai iscusit. Nu mai trecu mult şi iată că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morţii, el luă copilul pe genunchi şi-i zise: - Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obştescul sfârşit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Şi chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăţiei n-am nimic să-ţi zic, fiindcă tu, cu iscusinţa ta, ştiu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ţi spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop: şi cine calcă pe moşia lui, nu scapă nepedepsit. (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: cărunteţe, moşie. 2 p.

2. Prezintă rolul punctului în structura A fost odată un împărat. 2 p. 3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul drag. 2 p. 4. Explică structurile se topea d-a-n picioarele şi ajunse la marginea groapei. 4 p. 5. Transcrie, din textul citat, un fragment care prezintă o însuşire a personajului Aleodor. 4 p. 6. Identifică două modalităţi de realizare a oralităţii stilului, prezente în textul citat. 4 p. 7. Explică semnificaţia numelui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop în

textul dat. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Când, tocmai, la vreme de

bătrâneţe, iată că se îndură norocul şi cu dânsul şi dobândi un drag de copilaş, de să-l vezi şi să nu-l mai uiţi. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit şi Apus, Miazăzi şi Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile şi trei nopţi ţinură petrecerile şi se chefuiră şi se bucurară, de o ţinură minte cât trăiră. 4 p.

9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a textului epic, existentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre răsplată, pornind de la

ideea identificată în următoarea afirmaţie: Acela care va să vâneze pe alţii, pe sine însuşi se vânează. (Iordache Golescu, Proverbe comentate)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 - 3 pagini despre aspectele comicului într-o comedie studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- precizarea a patru trăsături ale comediei, ca operă dramatică;- evidenţierea mijloacelor de realizare a comicului în comedia aleasă, prin referire la temă şi la conflict;- prezentarea succintă a două personaje ale comediei, ilustrative pentru utilizarea, în comedia aleasă, a tipurilor de comic;- exprimarea unei opinii argumentate despre rolul comicului, în textul literar ales.


G.P.

VARIANTA 40



ACTUL IITabăra de partea stângă a râului Suceava. Cortul lui Petru Rareş în faţă, mai în fund, acela al lui Groza. Se pierd în depărtare corturile ostaşilor, având în vârfurile lor deosebitele steaguri ale boierilor. Se vede oraşul Suceava. Intrare în dreapta, în stânga şi în fund. Câţiva copaci...SCENA I

MOGÂRDICI şi SANDOMIR.(La o mescioară, Mogârdici se-ncearcă să facă o scrisoare. Pe obrazul stâng are cicatricea unei tăieturi adânci.)MOGÂRDICI (cu figura luminată): Aşa... ba nu... Am sărit o slovă... Care dracului de slovă?... Sandomir, tu eşti cărturar, am scris bine? „Dî-a-gî-ă Mă-i-ie, că sî-î-t be-i-ne şi îţ schi-i-u ca-să af-af că-m... că-m... uit aîş da casă af-af...SANDOMIR (râzând): Cui scrii?MOGÂRDICI (serios): Ei!... Pe la Braşov, lângă Feldioara...SANDOMIR: Ei, cui, ei?MOGÂRDICI: Ei... drăguţei mele... E, şi de ce nu?... Ce râzi? Ce râzi?... Nasul meu nu mai e vânăt ca orşavul de prune...SANDOMIR (râzând): E frumoasă?MOGÂRDICI: Cum să nu?... Cam groscioară, cam otova, că nu ai şti unde i-ar fi mijlocul... Mâinile, ca ţurloaiele mele... Şi obrajii rumeni şi tari, să spargi nuci cu cărămida... din plin şi ai ce săruta... Şi bună, bună, ca smântâ-îi ziceam „hai!" ea „hai!"... Of! mi-e dragă, Sandomir dragă!... Să fie trei ani de când n-am văzut-o, mititica!...SANDOMIR: E româncă?MOGÂRDICI: Da, săsoaică? Doamne, iartă-mă!... Din Săcele... Am lăsat-o la un sas cu anul... Ce râzi? Când vornicul Groza îşi trase oştile, eu îi zisei: „Mă duc, Mărie!" şi mă înecară lacrimile. Şi ea: „D-apoi oi umbla sănătos." Şi mă privi blând ca un viţel... Ce râzi?... Că n-o fi ca boieroaicele voastre... Să le faci mototol, ca p-un ştergar, şi să le bagi în sân! Mă crezi?... Eu n-o puteam ridica de jos... Că sus ar fi rămas de nu s-ar fi pus ea jos... U! u! bat-o focu şi norocu!SANDOMIR (râzând): Şi e cu anu?MOGÂRDICI: Ai?... Cu anu, fireşte... n-o să fie cu ziua!

(Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Luceafărul)

1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: slovă, ţurloaie. 2 p.

2. Explică rolul semnului de întrebare în secvenţa: E, şi de ce nu?... Ce râzi? Ce râzi? 2 p. 3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină

substantivul an. 2 p. 4. Precizează tema discuţiei dintre personajele Sandomir şi Mogârdici în fragmentul dat. 4 p. 5. Transcrie o replică din text care să conţină o marcă a oralităţii. 4 p. 6. Selectează, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care conţin indici spaţiali şi

temporali. 4 p. 7. Prezintă rolul indicaţiilor scenice din fragmentul dat. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri următoarea secvenţă: Când vornicul Groza îşi trase

oştile, eu îi zisei: „Mă duc, Mărie!" şi mă înecară lacrimile. 4 p. 9. Menţionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre învăţătură, pornind de

la ideea identificată în următoarea afirmaţie: Ascultă pe cel învăţat şi vei ieşi mai învăţat. (Iordache Golescu, Proverbe comentate)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Redactează un eseu de 2 – 3 pagini despre temă şi despre principalele componente de

structură, de compoziţie şi de limbaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând realismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textul narativ studiat;- precizarea instanţelor comunicării narative şi a rolului acestora în textul narativ studiat;- evidenţierea a patru particularităţi de construcţie a subiectului şi/ sau particularităţi ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, conflict, personaje, incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative, perspectivă narativă etc.);- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre limbajul naratorului şi al personajelor din textul narativ studiat.


N.Ş.

VARIANTA 41


Subiectul I (30 de puncte)Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Iară noi, într-alt chip de ai noştri şi de toţi câţi sunt rumâni, ţinem şi credem, adeverindu-ne den mai aleşii şi mai adeveriţii bătrâni istorici şi de alţii mai încoace, că valahii, cum le zic ei, iar noi, rumânii, suntem adevăraţi romani şi aleşi romani în credinţă şi în bărbăţie, den carii Ulpie Traian i-au aşezat aici în urma lui Decheval, după ce de tot l-au supus şi l-au pierdut; şi apoi şi alalt tot şireagul împăraţilor aşa l-au ţinut şi l-au lăsat aşezaţi aici şi dintr-acelora rămăşiţă să trag până astăzi rumânii aceştea...

Însă rumânii înţeleg nu numai ceştea de aici, ce şi den Ardeal, carii încă şi mai neaoşi sunt, şi moldovenii şi toţi câţi şi într-altă parte să afle şi au această limbă, măcară fie şi cevaşi osebită în nişte cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus, iară

tot unii sunt. Ce dară pe aceştea, cum zic, tot romani îi ţinem, că toţi aceştia dintr-o fântână au izvorât şi cură. (Constantin Cantacuzino Stolnicul, Istoria Ţării Româneşti)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor chip şi a înţelege. 2 p. 2. Precizează un rol al cratimei din structura într-alt chip. 2 p. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a ţine. 2 p. 4. Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa naratorului. 4 p. 5. Precizează o temă şi un motiv literar, prezente în textul dat. 4 p. 6. Prezintă efectul expresiv al timpului prezent al verbelor, în textul dat. 4 p. 7. Identifică formulările cărturarului ce indică insistenţa asupra romanităţii poporului român. 4 p. 8. Identifică şi argumentează prezenţa unui registru stilistic în textul dat. 4 p. 9.Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Iară noi, într-alt chip de ai noştri şi de toţi câţi sunt rumâni, ţinem şi credem, adeverindu-ne den mai aleşii şi mai adeveriţii bătrâni istorici şi de alţii mai încoace, că valahii, cum le zic ei, iar noi, rumânii, suntem adevăraţi romani şi aleşi romani în credinţă şi în bărbăţie. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre cinste, pornind de

la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Cinstea cea adevărată nu are loc fără faptele cele bune. (Dimitrie Ţichindeal, Fabule)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p. - să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj

dintr-un text dramatic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, conflict, modalităţi de caracterizare, limbajul personajelor, notaţiile autorului etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului dramatic studiat;- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două scene/ secvenţe/ situaţii semnificative sau prin citate comentate;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului dramatic în construcţia personajului pentru care ai optat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii

literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

G.P.

VARIANTA 42 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.


Iar când fu într-o dimineaţă, văzu Mihai-Vodă oaste nemţească viind către cortul lui, unii călări, alţii pedestri, şi socoti Mihai-vodă că acestea sunt ajutor lui, şi nimica de dânşii nu se temea. Iar ei, procleţii, nu au fost ajutor, ci vrăjmaşi. Şi deaca văzu că sosesc, ieşi Mihai-vodă din cortu-său înaintea lor vesel şi el zise: „Bine-aţi venit voinicilor, vitejilor”. Iar ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatece, cu săbiile scoase. Ci unul dete cu suliţa şi-l lovi drept în inimă, iar altul degrab îi tăie capul.

Şi căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să împrielejise sabiia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă din ceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulţi bărbaţi făr de vină, ca şi acesta.

Căci era ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc, nu l-au lăsat, ci iată că cu meşteşugurile lui au întrat prin inima celor hicleni, pân îl dederă morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vârtos Ţara Rumânească, săraci de dânsul. Pentru aceasta, dar cade-să să blestemăm... pre Başa Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pre Mihai-vodă făr de nicio vină.

Unii ca aceia să fie anathemă!Adevăr, acel Başa însă ş-au luat plata de la împăratul Rudoful, că l-au belit de viu

la foale, precum scrie, că cină sapă groapa altuia, el cade într-însa.Pân-aici s-au sfârşit toată jitia răposatului Mihai-vodă. Şi au domnit Mihai-vodă

ani zece. (Istoria Ţării Rumâneşti de când au descălecat pravoslavnicii creştini, 1290 – 1690 -

Letopiseţul cantacuzinesc)

1. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină cuvântul a veni. 2 p.

2. Numeşte varianta actuală/literară a următoarelor cuvinte: viind, deaca. 2 p. 3. Explică rolul virgulei în secvenţa: Bine-aţi venit voinicilor, vitejilor. 2 p. 4. Transcrie, din textul citat, un fragment care prezintă o însuşire a personajului principal.

4 p. 5. Transcrie un cuvânt/sintagmă din text reprezentativă pentru registrul stilistic dominant.

4 p.

6. Selectează, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care conţin indici spaţiali şi temporali. 4 p.

7. Rezumă fragmentul dat în maxim patru rânduri. 4 p. 8. Comentează, în 6-10 rânduri următoarea secvenţă: Căci era ajutor creştinilor şi sta

tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc, nu l-au lăsat, ci iată că cu meşteşugurile lui au întrat prin inima celor hicleni, pân îl dederă morţii. 4 p.

9. Indică două pasaje care conţin informaţii cu caracter istoric şi două care depăşesc informaţia istorică, având caracter de comentariu personal, subiectiv. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre prietenie, pornind

de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Cu iertarea dobândeşti şi pe vrăjmaş prieten. (Iordache Golescu, Proverbe comentate)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume,

reflectate într-un text poetic studiat aparţinând perioadei interbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.


N.Ş.



– La masă! spune mama venind cu tigaia cu fasole sub umbra rogojinii.Moromete se uită o clipă la tigaie. Fasolea, cu boabe mari, parcă nu fusese

luată atunci de pe foc, prinsese pojghiţă pe deasupra şi parcă era sleită, rece. Paraschiv şi Nilă se târâră pe sub căruţă şi se aşezară în capul oaselor.

Moromete rupse o bucată de mămăligă, luă din tigaie fasole şi fără nicio grijă înghiţi dumicatul. În clipa următoare însă el se cam înţepeni pe locul unde se afla, se făcu roşu la faţă şi ţâşniră lacrimile. Dar în loc să bea apă şi să-şi potolească arsura, el se stăpâni şi se întoarse către fete.

– Voi de ce ziceţi că n-aţi încălzit fasolea asta? întrebă el în treacăt, cu o înfăţişare de nepătruns şi nu prea tare, încât mama, care scotea nişte ceapă din cutia căruţei nu-l auzi, să-i răspundă că abia o luase de pe foc..

– Hai, mamă, tu ce faci acolo?! se miră Tita. Şi tu, Niculae, ce stai în spinarea mea? Stai jos, starea-i bumben!

– Bumben?! se miră Moromete. Asta ce-o mai fi?Asta însemna ca Niculae să fie bolnav şi să stea cu şezutul în sus. Paraschiv

parcă era singur. Nu mai aşteptă să se aşeze toată lumea, rupse ca şi tatăl său din mămăligă şi râni cu nădejde din tigaie. În clipa aceea Moromete îşi pironi privirea asupra lui şi aşteptă. Paraschiv, hulpav şi absent, înghiţi dintr-o dată, dar apoi ochii i se beliră şi scoase un răcnet.

– Na, Paraschive, bea apă, se precipită Moromete, apucând bota în braţe şi întinzându-i-o grijuliu. Te-a ars rău? Eu credeam că e rece, mărturisi el naiv.

Cu privirea sticlind, Niculae se uita când la Paraschiv, când la tatăl său. Mama nu înţelegea.

– Ce să fie rece? întrebă ea.– Fasolea asta! răspunse Moromete.– Păi acu’ o luai de pe foc! se dezvinovăţi ea.Fetele pufniră în râs, iar Niculae înţelegând, începu să răcnească şi să dea din

picioare, arătându-l pe Paraschiv cu degetul. Acesta, schimonosit, bând apă, aruncă deodată bota de la gură, se întinse şi îl cârpi pe Niculae cu atâta sete, încât din pricina asta Niculae nici măcar nu simţi durerea, atât de mult îi plăcu furia cu care îl plesnise fratele său. (Marin Preda, Moromeţii)

1. Scrie patru expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul a lua. 2 p. 2. Transcrie din text patru termeni din câmpul semantic al familiei. 2 p. 3. Motivează utilizarea a două semne de punctuaţie în enunţul: – Hai, mamă, ce faci

acolo?! 2 p. 4. Identifică, în text, două figuri de stil diferite. 4 p. 5. Identifică perspectiva narativă folosită în textul dat. 4 p. 6. Numeşte o trăsătură a lui Paraschiv, care se poate deduce din comportamentul său din

această secvenţă. 4 p.

7. Ilustrează, cu exemple din text, unul dintre următoarele registre ale limbii prezente în text: popular, cult, oral, scris, regional, arhaic. 4 p.

8. Realizează, în 6-10 rânduri, portretul personajului Moromete, folosind informaţiile din textul dat. 4 p.

9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a textului epic, existentă în textul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre binefacere, pornind

de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Cugetă în primul rând la binele cel săvârşit, care rămâne de-a pururi. (Dimitrie Cantemir, Divanul)



reflectate într-un text poetic studiat aparţinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.


G.P.

VARIANTA 44

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de trei ore.


Nu e vorbă, apreţierile critice izolate nu vor lipsi şi nu vor trebui să lipsească niciodată dintr-o mişcare intelectuală, şi noi înşine am citat mai sus articolele d-lor Onciul şi Bogdan ca un semn binevenit al timpului de îndreptare. Dar aceste sunt lucrări de amănunte. Sinteza generală în atac, izbirea unui întreg curent periculos o credem acum ştearsă de la ordinea zilei pentru părţile esenţiale în literatura proprie şi în ştiinţa teoretică. Rămâne încă la ordinea zilei în politică, dar de aceasta nu ne ocupăm aici. Misiunea criticei - misiune de altminteri totdeauna modestă, dar nu fără importanţă în modestia ei - ne pare a fi în momentul de faţă mai mult de a lărgi cercul activităţilor individuale, de a deştepta tinerimea încă prea amorţită de pâcla trecutului şi de a îmbărbăta spiritele spre lucrarea roditoare.

Este cu mult prea îngustă albia curentului celui nou; în dreapta şi în stânga trebuiesc desfundate alte şiroaie, care să întărească mişcarea principală, mişcarea însăşi trebuie să pătrundă mult mai afund. Fără îndoială, rectificările, mai ales în materie de ştiinţă, nu vor putea lipsi uneori din o apreţiere a operelor celor mai bune; fără îndoială, în mijlocul unei activităţi critice pentru răspândirea lucrărilor sănătoase se va simţi pe ici, pe colea şi necesitatea unei loviri directe în contra nulităţilor, care se amestecă fără nicio chemare în ale literaturei: un energic „în lături!" va trebui dar din când în când să fie rostit în orice mişcare intelectuală. (Titu Maiorescu, Poeţi şi critici)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mişcare, a deştepta. 2 p.

2. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul vorbă. 2 p.

3. Prezintă rolul virgulei din fragmentul: Sinteza generală în atac, izbirea unui întreg curent periculos o credem acum ştearsă de la ordinea zilei pentru părţile esenţiale în literatura proprie şi în ştiinţa teoretică. 2 p.

4. Menţionează varianta recomandată de normele limbii române actuale a cuvintelor: apreţierile, criticei. 4 p.

5. Selectează, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care aparţin câmpului semantic al culturii. 4 p.

6. Identifică, în text, două figuri de stil diferite. 4 p. 7. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Misiunea criticei - misiune de

altminteri totdeauna modestă, dar nu fără importanţă în modestia ei - ne pare a fi în momentul de faţă mai mult de a lărgi cercul activităţilor individuale, de a deştepta tinerimea încă prea amorţită de pâcla trecutului şi de a îmbărbăta spiritele spre lucrare roditoare. 4 p.

8. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o caracteristică a stilului retoric, existentă în textul dat. 4 p. 9. Rezumă fragmentul dat în maximum două rânduri. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre noroc, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Norocul n-are picioare, numai mâini şi aripi. Când îţi pare că îţi dă mâna, atunci şi zboară. (Miron Costin, De neamul moldovenilor)



reflectate într-un text poetic studiat aparţinând unuia dintre curentele literare studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.


N.Ş.



Gândind la tine fruntea-acum mă doare,Nu ştiu ce rost mai are-a mea viaţăCând n-am avut o clipă de dulceaţă:

Amar etern şi visuri pieritoare!

De ce în noapte glasul tău îngheaţă!Vedea-vor ochii-mi încă-o dată oareFrumosul trup, - femeie zâmbitoare! -Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n braţe?

Tu, blond noroc al unui vis deşert,Tu, visul blond unui noroc ce nu e,De-i mai veni să ştii că nu te iert.

Căci dorul meu mustrări o să-ţi tot spuieŞi sărutându-te am să te certCu desmierdări cum n-am spus nimănuie.

(Mihai Eminescu, Gândind la tine)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: clipă, etern. 2 p.

2. Explică utilizarea cratimei în structura subliniată: Vedea-vor ochii-mi încă-o dată oare. 2 p. 3. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul viaţă. 2 p. 4. Transcrie, din text, două structuri/versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite.4 p. 5. Menţionează două teme/motive literare, prezente în textul dat. 4 p. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 p. 7. Comentează, în 6-10 rânduri, prima strofă poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 p. 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 p. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la

romantism. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre viaţă, pornind de la

ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Trăieşte ca şi cum ai muri mâine. Învaţă ca şi cum ai trăi veşnic. (Mahatma Gandhi)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu structurat de 2 – 3 pagini în care să înfăţişezi statutul social şi

psihologic al unui personaj dintr-un roman aparţinând lui George Călinescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului narativ studiat;- relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/ situaţii semnificative sau prin citate comentate;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului narativ studiat în construcţia personajului pentru care ai optat.


G.P.



Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze,Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,Încins cu o haină de umbre şi raze,C-asupră-mi c-un zâmbet aripile-a-ntins;Dar cum te văzui într-o palidă haină,Copilă cuprinsă de dor şi de taină,Fugi acel înger de ochiu-ţi învins.

Eşti demon, copilă, că numai c-o zareDin genele-ţi lunge, din ochiul tău mareFăcuşi pe-al meu înger cu spaimă să zboare,El, veghea mea sfântă, amicul fidel?Ori poate!... O,-nchide lungi genele tale,Să pot recunoaşte trăsurile-ţi pale,Căci tu - tu eşti el.

(Mihai Eminescu, Înger de pază)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: palidă, demon. 2 p.

2. Explică utilizarea cratimei în versul: Fugi acel înger de ochiu-ţi învins. 2 p. 3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul taină să aibă sens conotativ. 2 p.

4. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. 4 p. 5. Menţionează două teme/motive literare romantice, existente în poezie. 4 p. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua. 4 p. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 p. 8. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături prezente în text, încadrarea poeziei în

lirica romantică. 4 p. 9. Comentează, în 6-10 rânduri, prima strofă din textul dat, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre caracter, pornind

de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Caracterul nu e un dar, ci o sumă de deprinderi tari, dobândite din muncă. (Simion Mehedinţi)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p. - să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre modul de reflectare a aceleiaşi teme în texte

narative diferite, prin referire la două opere literare studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea tipurilor de texte pentru care ai optat şi a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei, reflectată în textele narative alese, prin referire la patru episoade/ secvenţe narative;- sublinierea a patru elemente ale textelor narative, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume a autorilor/a naratorilor (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema este reflectată în operele alese.


N.Ş.

http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Simion%20Mehedinti

VARIANTA 47



Grădinile Luminii se-ntunecă în zareŞi raiul înserării mai fumegă departe…Prin ziduri arse şi porţile lui sparteÎncet s-afundă-n hăuri cumplită-năierare.

Descolăcit din neguri se-nalţă ca un şarpe laur,Ce umple-ntreg apusul cu cozile-nnodate…Fug îngeri din înfrângeri cu frânte lânci de aurŞi pier din cer arhangheli cu arcuri descordate.

(Vasile Voiculescu, Apus apocaliptic)

1.Construieşte câte un enunţ cu sensul propriu şi cu sensul figurat ale adjectivului ars. 2 p. 2.Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele zare, încet. 2 p. 3.Selectează doi termeni din câmpul lexical al apusului. 2 p. 4.Motivează scrierea cuvântului Lumină cu majusculă. 4 p. 5.Explică sintagma: raiul înserării şi imaginea realizată în versul Încet s-afundă-n hăuri

cumplită-năierare. 4 p. 6.Transcrie şi explică o imagine fantastică prezentă în text. 4 p. 7.Comentează, în 6 – 10 rânduri, titlul poeziei în relaţie cu textul acesteia. 4 p. 8.Indică două figuri de stil diferite şi comentează-le. 4 p. 9.Explică, în 4 – 6 rânduri, rolul expresiv al punctelor de suspensie. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre învăţătură, pornind

de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Învăţătorii îţi deschid uşa, însă tu însuţi trebuie să treci prin ea. (Proverb chinez)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Proverb%20chinez

Pornind de la un roman de George Călinescu, scrie un eseu de 2 – 3 pagini în care să prezinţi concepţia despre roman a scriitorului. În realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:- argumentarea încadrării romanului în realismul de factură balzaciană; - reliefarea caracterului clasic al romanului şi sublinierea elementelor de natură romantică;- identificarea a două formule moderne în compoziţia romanului;- exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care este ilustrată concepţia scriitorului despre roman în textul ales.


G.P.

VARIANTA 48



Ştefan-vodă cel Bun, luund domnia Moldovii, şi viind turcii în dzilele lui să treacă în Moldova la Gălaţi, i-a bătut foarte rău pe turci şi au luat şi Cetatea Albă şi Chilia de la turci. Apoi, mai pe urmă, iar le-au luat turcii aceste doauă cetăţi. Şi în câteva rânduri s-au bătut Ştefan-vodă cu turcii. Iar când s-au bătut la Războieni, atunce s-au aşedzat turcii cu Ştefan-vodă. Şi le-au dat hotar şi olat Buceacul şi au făcut pace. Şi turcii au adus tătari din Crâm şi i-au aşedzat în Buceac, carii stau şi până astădzi, precum au aşedzat şi la Hotin lipcani. (Ion Neculce, O samă de cuvinte, Legenda I)

1.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: să treacă, cetăţi. 2 p.

2.Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul a sta. 2 p. 3.Selectează, prin exemple, două elementele de oralitate care apar în text. 2 p. 4.Delimitează secvenţele care corespund etapelor acţiunii. 4 p. 5.Identifică instanţele narative în acest text şi explică rolul lor. 4 p. 6.Argumentează, cu patru exemple, caracterul arhaic al limbii şi al stilului. 4 p. 7.Explică un semn de punctuaţie şi unul de ortografie, la alegere, din fragmentul: Ştefan-

vodă cel Bun, luund domnia Moldovii, şi viind turcii în dzilele lui să treacă în Moldova la Gălaţi, i-a bătut foarte rău pe turci şi au luat şi Cetatea Albă şi Chilia de la turci. Apoi, mai pe urmă, iar le-au luat turcii aceste doauă cetăţi. 4 p.

8.Rescrie următorul fragment folosind elementele limbii române literare actuale: Şi le-au dat hotar şi olat Buceacul şi au făcut pace. Şi turcii au adus tătari din Crâm şi i-au aşedzat în Buceac, carii stau şi până astădzi, precum au aşedzat şi la Hotin lipcani.

4 p. 9.Identifică modul de expunere folosit în acest text şi argumentează-ţi alegerea, în 6 – 10

rânduri. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre muncă, pornind de

la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Munca şi numai munca este izvorul libertăţii şi al fericirii. (Mihai Eminescu)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p. - să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre modalităţile de caracterizare a personajului

prin referire la o operă dramatică studiată, aparţinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, relaţii temporale şi spaţiale, conflict etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele operei dramatice studiate;- relevarea principalelor trăsături ale personajului ales şi a modalităţilor de caracterizare a acestuia, ilustrate prin două scene/ secvenţe/ situaţii semnificative sau prin citate comentate;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema operei dramatice în construcţia personajului pentru care ai optat.


N.Ş.

VARIANTA 49


http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Mihai%20Eminescu


ACTUL II, SCENA 2VETA şi RICĂ VENTURIANO, apoi JUPÂN DUMITRACHE şi IPINGESCU de-afarăRICĂ (intră, se opreşte pe prag,, vede pe Veta în spate, răsuflă din adânc, pune mâna la inimă şi înaintează în vârful degetelor până la spatele scaunului ei; cade în genunchi şi începe cu putere): Angel radios!VETA (dă un ţipăt, se scoală şi fuge în partea cealaltă a scenii făcându-şi cruce şi scuipându-şi în sân): A!RICĂ (întorcându-se în genunchi spre partea unde a fugit ea): Angel radios! Precum am avut onoarea a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul raţiunii; da! Sunt nebun...VETA: Nebun! (strigând.) Săriţi, Chiriac! Spiridoane!RICĂ: Nu striga, madam (se târăşte un pas în genunchi), fii mizericordioasă! Sunt nebun de amor; da, fruntea mea îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate, parcă sunt turbat.VETA: Turbat?... Domnule, spune-mi degrab', c-aminteri, strig: cine eşti, ce pofteşti, ce cauţi pe vremea asta în casele oamenilor?RICĂ (se ridică şi se apropie de dânsa tăindu-i drumul): Cine sunt? Mă întrebi cine sunt? Sunt un june tânăr şi nefericit, care sufere peste poate şi iubeşte la nemurire. (…) Nu mi-ai scris să intru fără grijă după zece ceasuri la numărul 9, strada Catilina, când oi vedea la fereastră că se micşorează lampa? Iată-mă. M-am transportat la localitate pentru ca să-ţi repet că te iubesc precum iubeşte sclavul lumina şi orbul libertatea. (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă)

1.Explică rolul virgulei în secvenţa: Nu striga, madam. 2 p. 2.Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină cuvântul

vreme. 2 p. 3.Selectează, din următoarea listă, două registre stilistice potrivite pentru a caracteriza

limbajul lui Rică Venturiano: popular, cult, scris, oral, regional, colocvial, argou, jargon. 2 p.

4.Justifică alegerea de mai sus, într-un text de maximum cinci rânduri. 4 p. 5.Transformă replicile 4, 5 şi 6 din vorbire directă în vorbire indirectă. 4 p. 6.Identifică în fragmentul citat două abateri de la calităţile stilului. 4 p. 7.Explică eroarea/erorile conţinută/conţinute de exprimarea june tânăr. 4 p. 8.Identifică genul literar căruia îi aparţine fragmentul de mai sus şi găseşte două

argumente. 4 p. 9.Identifică şi comentează, în 6 – 10 rânduri, modalităţile de realizare a comicului care

apar în fragmentul citat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre conştiinţă, pornind

de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Cea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă. (Lucian Blaga)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Lucian%20Blaga

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p. - să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de p. ) Pornind de la două texte poetice din perioada interbelică, aparţinând aceluiaşi autor

sau unor autori diferiţi, realizează un eseu de 2 – 3 pagini cu tema Modernism poetic în perioada interbelică. În realizarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:- ilustrarea conceptului de modernism poetic, cu trimiteri la autorii canonici din perioada interbelică: L. Blaga/ I. Barbu/ T. Arghezi;- analiza elementelor de compoziţie şi limbaj, imaginarul poetic/ structuri ale textelor poetice; - ipostaze ale eului liric în textele alese;- exprimarea unui punct de vedere argumentat despre formele modernismului poetic interbelic.


G.P.

VARIANTA 50



TABLOUL VIII, SCENA IGELU: (…) Dreptatea este deasupra noastră şi e un pentru toată lumea şi toate timpurile. De altfel, daţi-mi voie să vă atrag luare aminte asupra faptului că termenul dreptatea nu are nici plural… Nu se poate spune dreptăţi… Curios este că nedreptatea are plural: nedreptăţile pe care le suferă muncitorimea de pildă… Toată puterea noastră de a spune ceea ce spunem, vine din conştiinţa acestei dreptăţi absolute… (…)PRIMUL PROCUROR (se scoală dezamăgit, cu gesturi largi): Atunci – aşteaptă încă – Atunci, îmi pare rău că nu am găsit la dumneavoastră înţelegerea la care mă aşteptam. Credeam că sunteţi mai umani.GELU (îl opreşte în prag): N-am spus niciodată că suntem umani. Dreptatea este inumană – ridică din umeri – Bună seara. Primul procuror a ascultat, se înclină şi iese…

SCENA IIGELU, PRAIDA, PENCIULESCU, VASILIU, SACHE(…) GELU – cu o privire liniară: Cum ar putea fi dreptatea, dacă nu e absolută?PRAIDA: Dumneata pari obsedat de ideea de lege, de ideea de dreptate, aşa pură… O dreptate absolut pură, ca o geometrie…?PENCIULESCU: (…) Sunt oameni care au nevoie de absolut cum ai dumneata nevoie de aer, ori eu de şvarţ. (…) Spune-mi din ce cauze suferi şi-ţi voi spune cine eşti.GELU (care a stat mereu pe gânduri căutând): Mărturisesc totuşi că nu văd ce ar fi o astfel de dreptate care s-ar da după toate vânturile ca o giruetă… Care mai e atunci criteriul?… (Camil Petrescu, Jocul ielelor)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: dreptate, uman. 2 p.

2. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină cuvântul aer. 2 p.

3. Selectează, din următoarea listă, două registre stilistice potrivite pentru a caracteriza limbajul lui Gelu: popular, cult, scris, oral, regional, colocvial, argou, jargon.

2 p.4. Selectează, din text, două cuvinte/grupuri de cuvinte care conţin indici spaţiali şi

temporali. 4 p.5. Precizează tema discuţiei dintre personajele care apar în scena a II-a. 4 p.6. Transcrie o replică din text care să conţină o marcă a oralităţii. 4 p.7. Prezintă rolul indicaţiilor scenice din fragmentul dat. 4 p.8. Comentează, în 6-10 rânduri următoarea secvenţă: Dreptatea este deasupra noastră şi

e un pentru toată lumea şi toate timpurile. De altfel daţi-mi voie să vă atrag luare aminte asupra faptului că termenul dreptatea nu are nici plural… Nu se poate spune dreptăţi… Curios este că nedreptatea are plural: nedreptăţile pe care le suferă muncitorimea de pildă… 4 p.

9. Menţionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat. 4 p.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre fericire, pornind de

la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea. (Sigmund Freud)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Sigmund%20Freud

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini în care să evidenţiezi contribuţia lui Camil Petrescu la dezvoltarea romanului românesc interbelic, prin raportare la o operă literară studiată. În realizarea lucrării vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea succintă a contextului cultural în care creează romancierul;- relevarea unor elemente de tehnică narativă specifice prozei lui Camil Petrescu,

identificate în textul ales;- selectarea a cel puţin patru exemple din romanul ales care să ilustreze elementele de

tehnică narativă menţionate;- identificarea şi explicarea temelor dominante a creaţiei sale.


N.Ş.

Culegere BAC Final 50

Documents

Transcript of Culegere BAC Final 50