Cucuruzan Cucuruzan SebastianSebastian

Cls. a XI-a B Cls. a XI-a B Limba romLimba româânnăă

Luni: Luni: ,,Cine se treze,,Cine se trezeşşte de dimineate de dimineaţăţă departe ajunge“ departe ajunge“

MarMarţţi: i: ,,Omul ,,Omul îîndurndurăă nenorocul f nenorocul făărrăă s săă se pl se plâângngăă““

Miercuri: Miercuri: ,,Boala vine cu carul ,,Boala vine cu carul şşi iese cu acul”i iese cu acul”

Joi: Joi: ,,Oboseala este cea mai bun,,Oboseala este cea mai bunăă pern pernăă””

Vineri: Vineri: ,, R,, Răăbdarea este amarbdarea este amarăă, dar , dar fructele ei sunt dulci” fructele ei sunt dulci”

SSââmbmbăăttăă: : ,, Odihne,, Odihneşşte-te; un cte-te; un cââmp mp odihnit dodihnit dăă o recolt o recoltăă bogat bogatăă””

DuminicDuminicăă: : ,, Credin,, Credinţţa face a face ceea ceea ce omul ce omul şşi legea nu pot i legea nu pot face”face”

LuniLuni……Întărit de curiozitatea semnificaţiei acestui proverb şi încântat

parcă de ideea unei noi săptămâni cu lucruri neprevăzute, am decis să încerc veridicitatea acestuia. Aşa că, lăsând o perioadă nu tocmai mulţumitoare în spate, şi extrem de hotărât şi plin de elan am decis să fac un efort să încep o nouă săptămână altfel.

Surprinzător, în această luni, ambiţia mi-a întărit urmele de oboseală, nervii şi

stările de irascibilitate pe care obişnuiam să le am în dimineaţa acestei zile. Dornic de schimbare am lăsat în urma mea patul, de această dată parcă mai nepăsător, plecând la şcoală mai hotărât şi mai sigur pe mine. Până acum totul părea mai uşor. Semestrul nou era ocazia potrivită s -mi arat mie însumni că vreau să schimb ceva,

vreau să adaug ceva.

În clasă, parcă aveam o altă atutidine… sau poate eram prea entuziasmat de acest gând de “nou început” care se instalase de mult timp în mintea mea, şi era tot mai prezent.Bun… Şi acum să trecem la lucrurile pe care le-am facut într-adevar luni.Ajuns la şcoală şi “pus pe fapte mari”, deşi bolnav, am încercat să acord o importanţă mai mare ca, cea pe care am acordat-o până atunci orelor, dar având în vedere că era început de semestru am fost lăsat puţin mai lejer. După 4 ore de şcoală, şi purtând pe umeri povara unei răceli acumulate în vacanţă şi netratată la timp, am plecat spre casă puţin mai mulţumit de mine decât fusesem până atunci dupa orele petrecute la şcoală.

După un somn binemeritat şi niciodată refuzat, decid să îmi petrec timpul în

compania unei persone “noi”, pentru că sunt adeptul principiului că niciodată nu strică să îţi

faci noi prieteni, noi cunoştiinţe. Am fost mulţumit de orele petrecute în compania acestei persone, ceea ce îmi întăreşte şi mai tare principiul.

Relaţia cu părinţii mei evoluează foarte bine, ceea ce mă bucură foarte tare, fără conflicte şi cu puţin ajutor din partea mea la lucrurile minore ce trebuie făcute într-o casă. Surprinzător, am lăsat lenea la o parte şi chiar mă simt bine. Mulţumit de felul cum mi-am petrecut ziua, o zi plină de idei pozitive şi gânduri bune, pot spune într-adevâr că a fost o zi care nu a trecut degeaba, neregretabilă. Ziua bună de dimineaţă se cunoaşte… cel puţin aşa a fost ziua de azi.

Chiar şi fără fapte deosebite şi ieşite din comun, am învăţat să mă bucur de lucruri

mărunte. ŞŞi da, cine se trezei da, cine se trezeşşte de te de dimineadimineaţăţă departe departe ajunge !ajunge !

MarMarŢŢi…i…Sună din nou ceasul, semnalând o nouă zi. Binedispus după o zi de luni reuşită,încerc să menţin ritmul şi să continui să îmi înfrumuseţez zilele. Dar e marţi, şi superstiţios din fire, greu mă pot obişnui cu un gând optimist într-o astfel de zi. Ieşit din casă, o pisică neagră îmi taie calea, vestindu-mi nu tocmai vreo “3 ceasuri bune”. În staţie, pierd autobuzul, dar nu mă descurajez. O iau pe jos spre şcoală … Primul semn de noroc: ajung la timp şi scap de grija mustrării.

Obsedat de gândul că e marţi, parcă găsesc pe toată lumea mai nervoasă, mai altfel decât în

celalate zile, sau poate e doar imaginaţia mea şi faptul că sunt mult prea superstiţios. Anumite conflicte cu anumiţi prieteni nu mă debusolează, nici chiar faptul că părinţii mei nu sunt în dispoziţie bună. Starea mea de sănătate nu e deloc mulţumitoare, nesimţiind nicio ameliorare… Inculpez din plin ziua de marţi şi trăiesc cu gândul că o zi de miercuri e tot ce am nevoie… În viziunea mea, în nicio altă zi nu e mai prezent nenorocul decât într-o zi de marmarţţii…

MiercuriMiercuri……

E din nou dimineaţă. Vreau să mă ridic din pat, să ajung din nou la timp la ore, dar ceva parcă mă reţine. Sunt ameţit, iar temperatura corpului meu este ridicată. Da… sunt aşa din cauza rşcelii care staţionează de o bucată mare de timp la mine şi care nu dă niciun semn de retragere. Speram că ziua de după marţi o să fie mai bună, dar se pare că m-am înşelat, cel puţin până acum. Hotărăsc să nu merg la şcoală, iar părinţii mei sunt de acord cu asta.Ascult sfaturile lor şi decid că ar fi indicat să consult un medic. După ore de aşteptat, tipic, am intrat în cabinet şi am fost

diagnosticat cu o viroză. Surprinzător de conştiincios am ascultat sfaturile medicului şi

am luat reţeta primită. Restul zilei l-am petrecut în pat, cu o canş de

ceai fierbinte lângă mine. Plictisit la culme am citit câte ceva, ceea ce nu prea îmi stă în fire, dar pentru orice există un început.

Având în vedere felul dezamăgitor în care mi-am petrecut ziua, sunt decis

să preţuiesc mai mult sănătatea.

Joi…Joi…În dimineaţa zilei de joi încă se resimt nişte urme de boală, dar decid să trec peste şi să merg la şcoală, considerând că a fost suficientă o zi pierdută în zadar. Am învăţat să ajung în timp util la şcoală. Orele petrecute la şcoală au trecut mulţumitor, fiind foarte încântat de o anume oră, cea de TIC. M-am implicat considerabil, fiind foarte mândru că am reuşit să termin primul munca independentă primită în cursul orei. Am avut o satisfacţie deosebită şi datorită faptului că am reuşit să stau toate cele 6 ore la şcoală fără tendinţa de a-mi scurta programul. Obosit şi mulţumit de mine, am pus capul pe pernă pentru un somn meritat de după-masă. Restul zilei l-am petrecut făcându-mi idei, planuri, gânduri despre un proiect destul de serios primit la şcoală, ba chiar am şi început să pun în practică câteva idei,de care am fost mulţumit. Aceasta era prima temă pe semestrul doi, pe care aveam de gând să o abordez într-o manieră într-adevăr serioasă. Să sperăm că roadele muncii

mele şi oboseala vor fi răsplătite cum se cuvine…

.

Vineri…Vineri…E vineri dimineaţa. Mă gândesc cât de repede s-a dus încă o săptămână, şi chiar am impresia că a trecut într-o maniera plăcută, că nu am de ce să mă plâng. Deci, merg la şcoală, din nou ajung la timp (mi-am făcut un obicei bun din asta), şi purtând povara epuizării recunosc că am cam aşteptat să treacă orele cât mai repede, dar nici nu le-am neglijat în totalitate. Am încercat să-mi dau silinţa, să fiu atent chiar dacă e vineri. Din nou am stat la toate orele în ciuda oboselii care mă apasă. Nimic remarcabil la şcoală…

Ajuns acasă, mă odihnesc câteva ore, cum mi-e obiceiul, şi îmi fac planuri pentru o ieşire în oraş. (După muncă şi răsplată). Aşa că alături de doi

prieteni petrec nişte ore de bună dispoziţie în oraş,de discuţii interminabile, dar plâcute şi de o oarecare relaxare şi deconectare de la stresul zilnic.

Pierd noaptea pe internet, şi lucrez puţin la proiectul mai sus menţionat.

TGIF !!! ( Thank God it`s TGIF !!! ( Thank God it`s Friday ! )Friday ! )

SSââmbmbăăttăă……Având în vedere că este sâmbătă, mi-am permis să dorm mai mult

(mult mai mult). Aşa că m-am trezit nu tocmai la o oră “onorabilă”, parcă puţin iritat de faptul că am pierdut atâtea ore în zadar, dormind. Dar îmi revin repede şi încep să-mi fac planuri pentru o zi cât mai perfectă. Am punctat multe ieşiri cu prietenii, multe angajamente amânate din timpul săptămânii. Am reuşit să le fac faţî cu brio petrecând o sâmbătă plină de evenimente plăcute şi amuzante. Sunt foarte mulţumit de prietenii mei şi de faptul că am ajuns să cunosc tot mai multe persoane pe gustul meu.

Seara o petrec în faţa calculatorului, finalizând proiectul meu, încercând să mă

încadrez în timpul de predare şi fiind hotărât să mă pun la somn puţin mai devreme, având planuri pentru dimineaţa zilei de

duminică.

DuminicDuminicăă……O altfel de duminică, cea mai serioasă zi a săptămânii. Nu a fost

dedicată distracţiilor şi pierderii timpului în zadar, ci în mare parte dedicată unor lucruri mai serioase.O duminică cu un cer înghetat, e din nou frig, dar asta nu mă împiedică să nu-mi respect principiile şi, astfel mă trezesc mai devreme şi hotărât plec la biserică. Sunt tot mai mulţumit de mine, de faptul că reuşesc să îmi fac ce îmi propun, chiar dacă momentan sunt lucruri minore, sper să se dezvolte favorabil în

viitor. Ajung acasă şi îmi dedic câteva ore

obligaţiunilor şcolare. Restul zilei îl petrec în familie. Ce e mai

placut decât să ai pe cele mai iubite persoane lângă tine?

Sunt optimist şi pregătit moral pentru o altă săptămână mult

mai reuşită ca aceasta …