cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o...

48
01.09.2011 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 1 septembrie 2011 - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 1 ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE http://www.rowater.ro

Transcript of cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o...

Page 1: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI1 septembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

Page 2: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Teme de mediu.............................................................................................................4Kelemen Hunor, despre Roşia Montana: Statul român a greşit că nu a luat o decizie în aceşti ani. UDMR nu are o poziţie oficială................................................................4Cine va fi şef la Ministerul pentru fonduri externe. Vezi cinci nume vehiculate..........4Let's Do It, Romania: Au început înscrierile pentru Marea Curăţenie de pe 24 septembrie...................................................................................................................5

PRESA LOCALĂ..........................................................................................................6

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU........................................................................6Pescarii din ABA Jiu se întrec vineri, pe Balta Bratovoieşti...........................................6Angajaţii DAJ Craiova organizează concurs de pescuit la Bratovoieşti.........................6

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI.................................................................7Teme similare...............................................................................................................7Primăria Oradea pregăteşte lucrări de amenajare în Nufărul......................................7Moţiune simplă anti Borbély........................................................................................7

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ..................................................................8Lucrări de decolmatare, întreţinere şi igienizare a pârâului Pokloş.............................8Teme similare...............................................................................................................9Adevăratul izvor al Mureşului......................................................................................9Premieră în România. Hidrocentrală privată de 18 milioane de euro în Munţii Apuseni...................................................................................................................... 12Expediţie cu barca pe Mureş......................................................................................13Teme de mediu...........................................................................................................14Binefacerile hidroterapiei..........................................................................................14Premieră în România. Drum roman marcat pentru turism în Munţii Apuseni...........16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................18

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Page 3: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Teme similare.............................................................................................................18Conductele de apa, reparate ca pe vremeea lui Pazvante Chioru..............................18Calitatea apei din unele comune lasa de dorit...........................................................18Teme de mediu...........................................................................................................20Ultima cartare si start la inscrieri pentru Ziua curateniei nationale la Cluj!..............20Ultima etapa de cartare a gunoaielor din Cluj, sambata la Polus...............................20S-a dat startul inscrierilor pentru „Marea curatenie”................................................21Mlastina de la Iaz, salvata printr-un proiect al edililor din Plopis...............................21Flash-mob impotriva exploatarii de la Rosia Montana...............................................23Satu-Mare – La majoritatea indicatorilor de calitate a aerului s-au inregistrat depasiri in luna iulie.................................................................................................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................24Teme similare.............................................................................................................24Plan de apărare împotriva inundaţiilor......................................................................24Let's Do It, Romania! Start la inscrieri pentru ziua de curatenie nationala................25

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................27Teme de mediu...........................................................................................................27Voluntarii ecologisti bacauani intind mina autoritatilor in gestionarea deseurilor....27Start la înscrierile pentru „Ziua de Curăţenie Naţională”...........................................28Teme similare.............................................................................................................28Bani europeni pentru împădurirea terenurilor agricole şi pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii...........................................................................28Doar cinci primării vor banii europeni acordaţi pentru inundaţiile din 2010.............29

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Page 4: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

PRESA CENTRALĂ

Teme de mediu

Kelemen Hunor, despre Roşia Montana: Statul român a greşit că nu a luat o decizie în aceşti ani. UDMR nu are o poziţie oficialăInvitat la Ora de Ştiri, preşedintele UDMR şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, spune că UDMR nu are un punct de vedere oficial în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montana. Subiectul s-a discutat în grupurile parlamentare - sunt mulţi care susţin proiectul şi alţii care nu-l susţin, spune Kelemen Hunor, adăugând că NU există o ruptură în UDMR din cauza acestui subiect. Ministrul Culturii precizează că argumentele pro şi contra vor mai fi discutate în UDMR. Dacă se va lua o decizie trebuie să fim siguri că ceea ce se poate salva din punct de vede al patrimoniului se va salva şi nu vor exista accidente mai târziu pentru oamenii din acea zonă, a subliniat ministrul. Kelemen Hunor afirmă că statul român a gresit că nu a luat o decizie în aceşti 13 ani. Trebuia luată o decizie acum 10 ani, nu poţi să ţii un investitor în ţară fără să iei o decizie. Clasa politică nu are curaj ca în anumite chestiuni să să spună da sau nu. Eu nu zic să spună DA, nu zic să spună NU, ci să ia o decizie, a declarat preşedintele UDMR. În ceea ce priveşte comasarea alegerilor - vom susţine un sistem care va asigura o reprezentare proporţională. Fără acest pricipiu nu vom susţine niciun proiect, precizează liderul UDMR. Posibila colaborare cu PNL - nu suntem dispuşi să cedăm la niciun şantaj. /TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=109527&c=63

Cine va fi şef la Ministerul pentru fonduri externe. Vezi cinci nume vehiculateGuvernul se grăbeşte să înfiinţeze ministerul care va gestiona fondurile externe. Instituţia ar trebui să funcţioneze chiar din această toamnă şi să repare cât mai repede imaginea României stricată de întârzierile în accesarea fondurilor nerambursabile. Consilierul prezidenţial Leornard Orban, ministrul Mediului Laszlo Borbely, secretarul de stat la Ministrul Agriculturii Tanczos Barna, şeful Departamentului pentru afaceri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Page 5: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

europene Bogdan Mănoiu şi chiar ministrul Dezvoltării Elena Udrea au fost numele vehiculate până acum. Ministrul Dezvoltării spune că şeful noului minister va fi o persoană cunoscută la Bruxelles./Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/cine-va-fi-sef-la-ministerul-pentru-fonduri-externe-vezi-cinci-nume-vehiculate-135314.html

Let's Do It, Romania: Au început înscrierile pentru Marea Curăţenie de pe 24 septembrieREALITATEA.NET Echipa “Let's Do It, Romania!” a dat startul înscrierilor pentru Marea Curăţenie de pe 24 septembrie!Toţi cei care doresc să participe la cel mai mare proiect de voluntariat din România sunt invitaţi să se înscrie pe site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro la secţiunea “Vreau să mă înscriu!” După ce îşi vor crea un cont şi se vor loga, voluntarii vor putea să-şi creeze propria echipă, oferind codul echipei tuturor prietenilor, prin intermediul canalelor online. Primul membru care construieşte o echipă va fi liderul acesteia şi va primi toate informaţiile legate de Ziua de Curăţenie Naţională. Cu o săptămână înainte de Ziua de Curăţenie Naţională, voluntarii înscrişi pe site vor avea acces la Harta Deşeurilor şi îşi vor putea aloca mormane pe care să le cureţe pe 24 septembrie. De asemenea, echipa “Let`s Do It, Romania!” pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi de proiect un call center special creat, disponibil la numărul de telefon 0318 21 21 21. În perioada 19-25 septembrie, voluntarii “Let`s Do It, Romania!” vor răspunde tuturor întrebărilor despre curăţenia naţională.„Let’s Do It, Romania!” este cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune curăţarea deşeurilor din arealele naturale într-o singură zi. În 2010, peste 200 000 de voluntari au participat la Ziua de Curăţenie Naţională de pe 25 septembrie. În 2011, voluntarii sunt chemaţi pe data de 24 septembrie să facă parte din Echipa Naţională care va curăţa România./Realitatea.net, http://www.realitatea.net/let-s-do-it-romania-au-inceput-inscrierile-pentru-marea-curatenie-de-pe-24-septembrie_866561.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

Page 6: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Pescarii din ABA Jiu se întrec vineri, pe Balta Bratovoieşti Angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Jiu se vor întrece, vineri, într-un concurs de pescuit, organizat pe Balta Bratovoieşti. Aflat la prima ediţie, concursul “ Pescarul apelor curate – prietenul peştelui” va avea concurenţi dintre rândurile angajaţilor ABA Jiu, iubitori ai acestui sport. Pescarii îşi vor arunca undiţele în apă începând cu ora 8 dimineaţa timp de 150 de minute. Vor fi premiaţi concurenţii care prind cantitatea cea mai mare de peşte, cea mai mare captură şi cel mai mare număr de peşti prinşi. “În zona de concurs se organizează standurile (locurile de concurs individuale) de pescuit la o lăţime de cca. 10 metri. Standurile de concurs se repartizează prin tragere la sorţi. După efectuarea tragerii la sorţi, concurenţii ocupă locurile de stand şi au la dispoziţie 15 minute, timp de pregătire, în care sunt permise: pregătirea uneltelor şi accesoriilor de pescuit, pregătirea nadelor şi a momelilor, sondarea apei cu undiţele de care dispune concurentul, nădirea şi momirea locului, orice altă activitate în vederea organizării locului de pescuit, dar fără deranjarea vecinului de stand. După terminarea concursului participanţii vor participa la ecologizarea zonei”, a declarat Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt al ABA Jiu. (Lupa – Actualitate - de Anca Ochianu-1 sept 2011)

Angajaţii DAJ Craiova organizează concurs de pescuit la BratovoieştiVineri, va avea loc concursul de pescuit între angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Jiu organizat pe balta Bratovoieşti.“Aflat la prima ediţie, concursul “ PESCARUL APELOR CURATE - PRIETENUL PESTELUI” va avea concurenţi dintre rândurile angajaţilor A.B.A Jiu, iubitori ai acestui sport. Pescarii îşi vor arunca undiţele în apă începând cu ora 8 dimineaţa timp de 150 de minute. Vor fi premiaţi concurenţii care prind cantitatea cea mai mare de peşte (locurile I, II, III), cea mai mare captură şi cel mai mare număr de peşti prinşi”, a declarat Camelai Bărbuţu, purtătorul de cuvânt al DAJ Craiova. În zona de concurs se organizează standurile (locurile de concurs individuale) de pescuit la o lăţime

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Page 7: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

de 10 metri. Standurile de concurs se repartizează prin tragere la sorţi. După efectuarea tragerii la sorţi, concurenţii ocupă locurile de stand şi au la dispoziţie 15 minute, timp de pregătire, în care sunt permise: pregătirea uneltelor şi accesoriilor de pescuit, pregătirea nadelor şi a momelilor, sondarea apei cu undiţele de care dispune concurentul, nădirea şi momirea locului, orice altă activitate în vederea organizării locului de pescuit, dar fără deranjarea vecinului de stand. (Ora de Dolj - 31 Aug.2011 ora 14:01)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Teme similare

Primăria Oradea pregătește lucrări de amenajare în NufărulÎn corelare cu lucrările de regularizare a pârâului Adona, executate de către Administaţia Bazinală de Apă „Crişuri”, Primăra municipiului Oradea va executa lucrări de amenajare a unei mari zone din cartierul Nufărul. Printre aceastea se numără construirea unui nou acces, amenajarea de alei în lungime toală de 518 metri, şi a 133 de locuri noi de parcare. În prima etapă s-a elaborat documentaţia tehnico-economică pentru zona dintre pârâul Peţa şi strada Nojoridului. În etapa a II-a se propune amenajarea unui nou acces printre blocuri în zona dintre străzile Nojoridului, Gheorghe Asachi şi Totodată se propune reamenajarea, reabilitarea zonei de locuinţe prin crearea de locuri de parcare, amenajarea de trotuare, alei, spaţii verzi, realizarea scurgerii apelor pluviale, iluminat public. Se vor realiza alei de acces în lungime toală de 518 metri, precum şi un număr de 133 locuri de parcare. Valoarea totală a lucrărilor este de 3.651.573 lei (inclusiv TVA), durata de realizare fiind de trei luni.Leonardo da Vinci. /Oradea Press

Moţiune simplă anti BorbélyMembrii PNL sunt hotărâţi să-l „taxeze” pe ministrul Mediului, Borbély László, acuzându-l că a ar fi cauzat României un prejudiciu de 1,5 miliarde de euro. Aceasta este suma care ar fi putut intra la bugetul statului, dacă României nu i-ar fi fost suspendat dreptul de a tranzacţiona certificate de emisii de carbon. Lucia Varga, deputat PNL, a afirmat marţi, 30 august, că motivele reale care au dus la suspendarea acestui drept sunt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

Page 8: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

politizarea excesivă a aparatului Ministerului Mediului şi faptul că nu s-a transmis corect inventarul de emisii.„Dacă vreţi să cuantificăm, bugetul anual al Fondului de Mediu este de minim 300 de milioane de euro. Practic, a fost pierdut fondul pentru cinci ani! Din aceşti bani se puteau face în jur de 10.000 de parcuri în România. Mie mi se pare că prejudiciul este extrem de grav”, a adăugat Varga. Deputatul PNL este hotărât să-şi convingă colegii de partid să iniţieze o moţiune simplă împotriva ministrulului Borbely şi a Guvernului Boc. „Sper să vedem gesturi de onoare, în urma acestei iniţiative. Într-o ţară europeană, am putea asista chiar la demisia guvernului şi instalarea unui nou guvern. Cineva trebuie să răspundă politic pentru faptul că s-au pierdut atâţia bani”, a spus Lucia Varga.Spinul

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Lucrări de decolmatare, întreţinere şi igienizare a pârâului PokloşÎn urmă cu o săptămână au început activităţi de decolmatare, întreţinere şi igienizare a pârăului Pokloş de la podul de şosea B-dul "1 Decembrie 1918” (ING Bank) spre amonte. ,,Miercuri, 31 august, sperăm să ajungem la podul de şosea, strada Livezeni (magazinul Lidt). Apoi, din 1 septembrie, vom continua de la podul «1 Decembrie 1918», spre aval, până la confluenţa cu braţul Mureşului. Estimăm că vom realiza această porţiune în două săptămâni”, ne declara Călin Fokt, purtător de cuvânt, Administraţia Bazinală de Apă Mureş. Lucrările, a căror valoare estimată este de 90.000 de lei, suma provenind din fondurile proprii ale Administraţiei Bazinale, au fost prevăzute a se realiza în Programul tehnic pentru anul 2011 şi se acţionează atât mecanizat (utilaj terasier, macara, autobasculante), cât şi manual. Deşi lucrările sunt în curs de desfăşurare, în zona dintre cele două poduri de pe strada Rodniciei, au apărut deja deşeuri menajere, ambalaje din carton şi plastic, la nicio zi după ce angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş au trecut pe acolo. În aceste condiţii, nesimţirea sau incompetenţa unora fac zadarnice eforturile de curăţare a pârâului Pokloş, menţinând aspectul dezolant al unor zone. De aproximativ 30 de zile s-a încheiat reparaţia (accidentală) a malului pârâului Pokloş, în zona SC Sandoz SA (medicamente), în valoare de 150.000 lei (surse proprii).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

Page 9: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Aici au fost executate refacerea malului prăbuşit, stabilizarea albiei (betoane), apărări de maluri cu dale din beton. Cuvântul Liber MS – Letiţia Bota –

Teme similare

Adevăratul izvor al Mureşului Mureşul are două izvoare, unul turistic şi altul geografic. La cel turistic, situat chiar în satul-staţiune Izvoru Mureşului din comuna Voşlăbeni (judeţul Harghita), ajung mii de oameni într-un sezon de vară. Pe cel geografic îl găsesc doar cei care se pot orienta foarte bine, ori sunt conduşi la locul respectiv de un ghid care cunoaşte foarte bine zona. Pe oriunde ai merge spre izvor, oricât de greu ţi-ar fi, când îl vezi şi îl guşti este imposibil să nu exclami: “A fost greu, dar a meritat”, pentru că tocmai ai băut cea mai bună apă de izvor de care ai avut parte vreodată. Dacă vrei să ajungi la izvorul adevărat al Mureşului trebuie să specifici clar că vrei să îl vezi pe cel situat sus, în munte. Altfel eşti trimis la izvorul unui pârâiaş situat în centrul satului, la poalele muntelui Gretes, la vreo 300 de metri distanţă de Drumul Naţional 12, care străbate localitatea. Localnicii l-au numit aşa, probabil de dragul turiştilor mai leneşi. Traseul spre adevăratul izvor pleacă de pe o uliţă din Izvoru Mureşului, aflată aproape de gara din staţiune. Cum ieşi din gară faci 100 de metri la stânga, treci un podeţ, apuci spre dreapta şi drumul te scoate din sat în numai două-trei minute. De aici trebuie ori să ceri direcţii şi repere foarte precise, ori să ai un ghid cu tine. Traseu încurcat. Dus-întors, până la izvorul geografic al Mureşului, cel care iese din Muntele Arama Neagră (sau Muntele Negru, cum i se mai spune), ai de mers vreo 3-4 ceasuri. Asta pentru că urcuşul începe nu departe de marginea satului şi e vorba de un urcuş serios, diferenţa de nivel dintre localitate şi izvor fiind de aproximativ 500 de metri. De mers pe jos ar merita, mai ales dacă pleci cel târziu la amiază. După prima parte a urcuşului ţi se dezvăluie în dreapta culmile Hăşmaşului Mare, iar priveliştea de pe valea pe care o laşi în spate e uimitoare. După ce treci de prima poiană şi ajungi în cea de-a doua, trebuie să fii atent pe care drum forestier apuci. Undeva în dreapta, la marginea pădurii, se află un marcaj (cruce roşie pe fundal alb) care-ţi arată că pe acolo trebuie să apuci. Intri pe un drum forestier

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

Page 10: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

adâncit în pământ şi îngustat, şi trebuie, din nou, să fii foarte atent. Marcajele nu se văd deloc din maşină, dacă eşti cu vreo maşină care poate urca versantul. Dacă eşti pe jos, de asemenea trebuie să fii cu ochii-n patru după marcaje, pentru că multe sunt ori la baza copacilor, ori ascunse de ramurile de molid. După ce drumul îşi revine la normal (nu mai este adânc afundat), dacă treci de marcajele ascunse pe după ramuri, ai toate şansele să dai într-un păienjeniş de drumuri forestiere şi să te rătăceşti. Din punctul cu marcaje trebuie să faci stânga (lucru pe care trebuie să-l deduci după cum sunt dispuse, pentru că nu există vreo săgeată care să indice direcţia). Un izvor îngrijit. În fine, ai venit să vezi izvorul Mureşului, iar direcţia spre acesta îţi este, totuşi, arătată de un indicator, destul de precis. Părăseşti poiana circulară şi intri în pădure pe cărarea indicată de săgeata de pe brad. Constaţi încă o dată că şi aici brazii (molizi în majoritatea lor) sunt aşezaţi aproape unul lângă altul, ca într-o gigantică cutie de chibrituri. Încă o dată nările ţi se dilată forţat de aerul dens, parcă diferit de al oricărei zone muntoase din ţară. După trei minute de mers pe jos, dai într-o poieniţă mai mică, unde zăreşti o mică împrejmuire de lemn, făcută-n forma unui trapez. În centrul ei, sunt asezaţi în forma unei potcoave câţiva bolovani ce protejează un ochi de apă. Aproape de ochiul de apă stă o icoană a Sfintei Maria, iar ceva mai sus, prinsă de una dintre bârnele gardului, o icoană a lui Isus Hristos. Amândouă sunt arse de soare, încât par pictate doar în alb şi albastru. Pe ochiul de apă dintre bolovani sunt câteva “gunoaie” naturale provenite de la brazii ce-l înconjoară. Nu trebuie decât să dai un pic la o parte bucatelele de vegetaţie uscată şi să guşti din izvor. Este de ajuns un pahar obişnuit ca dinţii să-nceapă să te doară uşor, iar amigdalele să-ţi aducă aminte că ar trebui să-ţi fie milă de ele. Gustul apei te face însă să-ţi ignori celelalte simţiri. Apa e atât de bună încât, dacă-ţi aduci aminte că, de cum coboară din munte, Mureşul este invadat cu fel şi fel de gunoaie, iar mari oraşe din Transilvania deversează în el tot ce adună pe reţelele de canalizare (materii fecale, uleiuri, detergenţi etc.), îţi vine să nu mai pleci de acolo. Cel mult vrei să cobori în sat, în Izvoru Mureşului şi atât. Mai departe nu ai de ce să mai mergi, mai ales că fosta staţiune de tineret are acum peste 30 de pensiuni, fiecare cu tarife acceptabile şi fiecare cu felurile sale de mâncare delicioasă, cum doar în Secuime poţi să găseşti. Staţiunea care creşte de la an la an. În Izvoru Mureşului sunt acum înregistrate 740 de numere de casă,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

Page 11: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

dintre care 360 sunt căsuţe de vacanţă, cele mai multe apărute în ultimii 10 ani. “Au început să vină foarte mulţi oameni aici să-şi ridice câte o căsuţă. Avem chiar zone în care se grupează familii din Constanţa, Galaţi sau Tg. Mureş. În ritmul acesta, cât de curând, aici or să fie mai multe case de vacanţă decât case locuite permanent”, spune zâmbind viceprimarul comunei Voşlăbeni, Ianos Forika. Conform acestuia, în Izvoru Mureşului, o cameră pe noapte costă, în medie, 70 – 80 de lei, iar locul este ideal pentru recreere şi nu numai. “Aerul aici este extrem de ozonat. Medicii trimit în Izvoru Mureşului multe persoane care suferă de boli ale plămânilor, pentru refacere. Şi turismul culinar începe să prindă din ce în ce mai bine. Cine vine o dată, se-ntoarce şi a doua şi a treia oară, indiferent de unde este de loc. Iarna se poate schia, vara se pot face plimbări pentru a vedea izvoarele Mureşului şi Oltului, iar pe o rază de 80 de kilometri se află alte obiective importante: Lacul Roşu, Băile Tuşnad, Salina de la Praid, Cheile Bicazului, şi aşa mai departe”, adaugă viceprimarul comunei. Acesta spune că traseele turistice din zonă, mai ales cel care pleacă din staţiune spre izvorul geografic al Mureşului şi continuă spre cel al Oltului, vor fi dotate cu marcaje noi, în urma unui proiect de finanţare depus de asociaţia “Pentru Izvoru Mureşului”, compusă din proprietarii pensiunilor din staţiune. Mureşul – cifre şi alte date. Lungime : 761 km (715 km pe teritoriul României). Locul din care izvorăşte: Munţii Hăşmaşu Mare, sub vârful Arama Neagră – comuna Voşlăbeni, judeţul Harghita. Zone străbătute: Depresiunea Gurghiului, defileul Topliţa – Deda, Podişul Transilvaniei, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest. Oraşe mari aflate pe cursul său: Reghin, Tg. Mureş, Alba Iulia, Deva, Arad. Se varsă în: râul Tisa, Principalii afluenţi: Târnava, Sebeş, Strei, Cerna, Arieş, Ampoi. /Replica HD

Premieră în România. Hidrocentrală privată de 18 milioane de euro în Munţii ApuseniEnergia produsă de hidrocentrala de pe râul Valea Mare, din Munţii Apuseni, ar urma să asigure consumul casnic de energie electrică pentru două oraşe din Apuseni şi comunele limitrofe. Proiectul de amenajare, în comuna Bistra din Munţii Apuseni, a primei centrale hidroenergetice private din România, este derulat de firma Casito Transimpex SRL Peştişu Mic, judeţul Hunedoara. Investiţia presupune construirea a două

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

Page 12: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

minicentrale hidroelectrice, pe cursul râului Valea Mare, pe o distanţă de aproximativ 7,5 kilometri. Vor fi ridicate două baraje amplasate la altitudini diferite, unul la 675 metri, iar celălalt la 858 metri, care vor alimenta cu apă cele două minihidrocentrale. Proiectul “Amenajarea Hidro – energetică a râului Valea Mare-comuna Bistra”, prevăzut iniţial pentru trimestrul III al anului 2010, a demarat cu întârziere de din cauza procedurilor greoaie de obţinere a avizelor necesare, care au durat 6 ani. Centrală hidroelectrică de 7,4 MW. „Organizarea de şantier este finalizată în proporţie de 100 la sută. Este în lucru fundaţia la minicentrala hidroelectrică numărul unu, cea de la cota 675 de metri, dar şi la bazinul de încărcare situat la bifurcaţia valea Devei-valea Filii. În paralel, lucrăm şi la conducta de aducţiune a apei care ajunge la microcentrala numărul 2, situată la altitudinea de 858 de metri“, a explicat Petrică Toma, administratorul firmei Casito Transimpex SRL. Centrala de pe Valea Mare, singura privată din România, potrivit investitorului, ar urma să aibă o putere instalată de 7,4 MW, mai exact de 3,7 MW pe fiecare microcentrală. „În primul rând energia produsă aici va fi net superioară celei eoliene. Puterea instalată depinde, în primul rind, de doi factori: debitul şi căderea apei, care se înmulţeşte cu 8,3, coeficientul de transformare a energieui cinetice a apei în energie electrică. Totul se împarte la 1.000. Pe râul Valea Mare rezultă valoarea de 7,4 MW. Zona are un debit al apei dintre cele mai bune din ţară, debitul mediu anual-multianual este de 1,2 metri cubi pe secundă“, a completat investitorul. Potrivit calculului întocmit de investitor, energia produsă pe Valea Mare ar urma să asigure independenţa energetică pentru consumatorii casnici din oraşele Câmpeni şi Abrud, dar şi pentru comunele limitrofe. Curentul electric va fi furnizat în sistem naţional. Energie electrică pentru două oraşe. După amenajarea celor douăî minihidrocentrale, aflate în raport de interdependenţă, şi a bazinului de încărcare şi de decantare a apei, de la cota 1050, va fi ridicată o staţie electrică la Câmpeni, de unde va fi distribuită energia.„Energia electrică produsă de centrala de pe Valea Mare va fi transportată printr-un cablu subteran special, pe o distanţă de 12,5 kilometri, până în oraşul Cîmpeni. De aici va fi distribuită populaţiei, de distribuitorii autorizaţi, pe infrastructura actuală. Din punctual meu de vedere energia produsă va avea o calitate superioară constantă şi va fi produsă mai ieftin pentru sistemul energetic naţional.“, a mai precizat investitorul.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Page 13: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Investiţia, programată să se finalizeze ăn martie 2013, este o gură de oxigen bugetul local al comunei Bistra. „Vorbim în primul rând de impozitul pe clădiri care nu va fi mic din moment ce valoarea investiţiei este de 18 miniloane de euro. Dacăp aplicăm procentul de 0,1 la sută va ieşi o sumă bună. Asta în contextual în care veniturile la bugetul local sunt5 de aproximativ 3 miliarde de lei vechi pe an. Nu în ultimul rând va dezvolta turismul în zonă“, a spus Traian Gligor, primarul comunei Bistra. Investitorul intenţionează să ridice şi un motel cu 30 de camere, în zona minihidrocentralei numărul 2. În plus, şi-a luat angajamentul de a consolida malurile rîului şi de a dubla lăţimea drumului forestier actual. Valoarea lucrărilor este estimată la 18 milioane euro, sumă asigurată integral de Grupul Casito Transimpex SRL. Compania desfăşoară activităţi în transport aerian şi auto, recuperare şi valorificare de materiale refolosibile, reparaţii aparate de măsură-control, producţie de materiale de construcţie. Casito deţine, de altfel, şi Fabrica de Mortare şi Adezivi din Hunedoara. Adevărul de Seară AB

Expediţie cu barca pe Mureş 50 de persoane, 12 ambarcaţiuni cu motor şi 2 canoe vor porni joi, 1 septembrie, într-o expediţie pe râul Mureş care va dura 4 zile. Expediţia, aflată la cea de-a VI – a ediţie are loc, la fel ca anii trecuţi, pe traseul Port Arthur – Cenad. Plecarea va fi de la Port Arthur, joi, 1 septembrie, la ora 10, traseul primei zile fiind de aproape şapte ore. Seara toţi participanţii vor campa la Insula Semlac. De aici se va pleca spre Nădlac iar apoi către Cenad. Duminică dimineaţa, în jurul orei 10, este programată intoarcerea la Arad. „Această acţiune este organizată de Consiliul Judeţean Arad şi Asociaţia Nautică „Port Arthur”, care le asigură participanţilor benzină şi mâncare gratis. Sper să ne bucurăm de vreme bună, la fel ca în anii trecuţi” – spune Dan Nicolae Dănuţ, preşedintele Asociaţiei Nautice „Port Arthur” şi organizator. www.arq.ro AR - Corina Huţan -

Teme de mediu

Binefacerile hidroterapieiCorpul uman beneficiază în mai multe feluri de binefacerile apei. Administrată pe cale bucală, o parte din apă este absorbită la nivelul intestinului şi măreşte volumul de sânge.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

Page 14: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Vasele de sânge se dilată, sângele devine mai fluid iar circulaţia este accelerată. Detoxifică organismul. Cu excepţia aerului, apa este substanţa cea mai pasageră din organism. Se elimină în patru moduri: prin plămâni, prin piele, prin rinichi şi prin intestine. Acţionând ca solvent, apa dizolvă şi transformă toxinele eliberate de celule. Când volumul de sânge creşte, cantitatea de apă care participă la acest proces este mai mare şi orice deşeu din organism va fi eliminat. Va creşte cantitatea de urină şi se va intensifica activitatea pielii (transpiraţia). Bând mai multă apă, este mai activă şi eliminarea toxinelor la nivelul membrelor mucoase care căptuşesc tractul intestinal. Ca rezultată al acestei activităţi sporite, conţinutul intestinelor devine mai fluid, combătându-se frecventa problemă a constipaţiei. De asemenea, apa ajută la curăţirea sângelui de deşeurile organice, făcându-l mai apt pentru reconstrucţia ţesuturilor. În acest fel sunt impulsionate atât eliminarea toxinelor cât şi refacerea organismului. Îmbunătăţeşte circulaţia. Punând umarul la repararea ţesuturilor afectate, apa participă la toate procesele vitale. Credinţa că baia ne face sensibili la răceli este o prejudecată. Răcelile sunt provocate de probleme de circulaţie. Persoanele care obişnuiesc să facă o baie rece dimineaţa, îşi sporesc imunitatea la răceală şi sunt mai puţin sensibile la schimbările de temperatură. Răceala apărută după baie este rezultatul lipsei de precauţii în timpul băii şi după aceea. Boala semnalează un deranjament al circulaţiei. Când suntem sănătoşi, fiecare parte a trupului îşi primeşte necesarul de sânge. Iată de ce, în caz de boală, prima măsură trebuie să fie încercarea de a reechilibra circulaţia. Compresele cu apă rece au darul de a contracta vasele de sânge şi de a reduce astfel fluxul sanguin în zonă. Acelaşi efect poate fi obţinut prin imersarea în apa fierbinte a extremităţilor corpului (picioarele), astfel încât sângele să fie atras acolo micşorând afluxul spre organul bolnav. Se poate apela la căldură şi pentru a atrage sângele spre zone insuficient irigate. Compresele reci şi calde se pot aplica simultan. De obicei orice aflux sporit de sânge într-o zonă atrage dupa sine insuficienta irigare a alteia. Reglează temperatura corpului. Creşterea afluxului de sânge într-o zonă, de obicei, este însoţită de apariţia febrei; o compresă rece constituie remediul optim. Dacă doriţi să reduceţi temperatura unei părţi a organismului, apa nu trebuie să fie exagerat de rece. Este preferabilă apa călduţă, cu numai câteva grade sub temperatura corpului. Procedeul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

Page 15: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

trebuie repetat câtva timp până când se obţine revenirea la normal. Uneori, un organ sau mai multe devine apatic sau chiar inactiv, mai cu seamă pielea şi ficatul. Utilizaţi o alternativă de comprese reci şi calde, cam 30 de minute, şi congestia va fi înlăturată mai repede decât cu orice alt remediu. Prişniţele cât se poate de fierbinţi, urmate de frecţionarea cu un burete umezit cu apă rece, sunt cea mai bună metodă de tratament. Înlăturarea durerilor. O circulaţie defectuoasă poate conduce la dureri, datorită presiunii exercitate de vasele de sânge asupra tecilor nervoase. Se poate scăpa de durere cu comprese fierbinţi, care au darul de a relaxa ţesuturile. Se reduce presiunea asupra fibrelor nervoase, iar îmbunătăţirea circulaţiei va contribui la eliminarea congestiei. Unele suferinţe, cum sunt cele provocate de entorse, cârcei sau bursite, pot fi tratate eficient cu ajutorul unei comprese reci. Compresele alternativ calde şi reci aplicate pe abdomen, însoţite de o baie fierbinte la tălpi şi de comprese reci pe frunte pot îndepărta durerile de cap. Prişniţele calde pe stomac şi pe coloana vertebrală elimină nervozitatea şi alte suferinţe. Cu acelaşi scop se poate apela şi la o baie fierbinte. Multe boli sunt provocate de obstrucţionarea anumitor organe, cum ar fi pielea. De obicei, este vorba de o acumulare a deşeurilor organice sau de ingerarea unor materiale străine, ca în cazul apei dure sau al alimentelor greu digerabile. O baie fierbinte deschide porii şi poate îndepărta obstrucţiile externe, în vreme ce problemele interne pot fi înlăturate bând mai multă apă. Obstrucţiile la nivelul stomacului se pot rezolva cu vomitive iar cele intestinale cu clisme. Frigurile, holera etc., sunt însoţite de îngroşarea sângelui. Aceasta aduce cu sine o circulaţie lentă iar ţesuturile nu sunt bine hrănite. Nimic nu se compară cu apa pentru remedierea acestei situaţii. Dacă apa nu poate fi menţinută în stomac din cauza vărsăturilor, o oarecare cantitate poate fi absorbită prin piele, printr-o baie la temperatura potrivită. Citynews.ro – nesemnat –

Premieră în România. Drum roman marcat pentru turism în Munţii ApuseniTraseul turistic este în comuna Bucium şi are o lungime de 10 kilometri. Proiectul este realizat de participanţii la Universitatea de Vară „Drumurile romane din Ţara Moţilor“.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Page 16: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Turiştii care vizitează Munţii Apuseni vor avea la dispoziţie peste doar 10 zile un obiectiv unic în România. Istorici şi salvamontişti marchează în comuna Bucium un traseu turistic ce se suprapune pe un fost drum roman din zonă, vechi de 2000 de ani. Proiectul este parte componentă a Universităţii de Vară „Drumurile romane din Ţara Moţilor“, ajunsă în 2011 la cea de-a treia ediţie. Studenţi din Cluj şi Sibiu, coordonaţi de specialişti din ţară şi străinătate, caută timp de 10 zile urme ale fostului drum roman din Bucium. Inginerie viabilă după 2000 de ani. „Va fi un traseu oficial, omologat, cu sprijinul direct al Consiliului Judeţan prin Salvamont. Este vorba despre o porţiune de 10 kilometri care începe în zona Bucium Cerbu, de la drumul naţional 74, şi urcă pe creastă până pe vârful muntelui Vulcoi – Corabia, la 1200 de metri altitudine, oferind vizitatorilor câteva zone de belvedere deosebite, cu posibilitatea de a vizualiza o bună parte a Ţării Moţilor“, a spus arheologul Horia Ciugudean de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, directorul Universităţii de Vară. În zona respectivă au fost descoperite deja porţiuni ale fostului drum construit de romani. „În Coleşeni şi Izbicioara sau spre Bucium Poieni există zone în care se poate vedea terasamentul păstrat. Este absolut remarcabil să poţi constata după 2000 de ani că ingineria romană este încă viabilă. Folclorul local păstrează, încă, ideea vechimii acestui drum de creastă, care nu trece prin niciuna din localităţile componente ale comunei Bucium. Cei în vârstă îl mai cunosc şi sub numele de calea bătrânilor. Făcea legătura între zona de minierit Vulcoi – Corabia şi localitatea romană de pe locul actualui oraşul Abrud“, a completat Horia Ciugudean. Anul viitor se intenţionează marcarea turistică şi a altor drumuri romane identificate pe Valea Arieşului, în zona comunei Sălciua, şi pe teritoriul comunelor Ponor şi Râmeţ. „Iniţiativa de a crea un traseu turistic unic în ţară este binevenită şi de aceea am răspuns pozitiv în a sprijini activitatea specialiştilor“, a spus Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean. Instituţia susţine din punct de vedere finaniciar activitatea de marcare a traseului. Turiştii vor ştii că sunt pe traseul unui drum roman după insemnele care vor fi instalate şi care vor reprezenta un soldat roman călare. La activităţile de cerectare participă şi un reprezentant al clubului naţional de veloturism, care va studia oportunitatea amenajării unui traseu montan pentru biciclete. Marcate pentru Google Earth. La precedentele ediţii ale Universităţii de Vară au fost realizate cercetări pe Valea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Page 17: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Arieşului. Până în prezent, s-au descoperit şapte puncte concludente pentru existenţa unui drum roman, cele mai multe (cinci) între localităţile Buru şi Vidolm. Celelate două sunt la Roşia Montană şi pe Platoul Bedeleu, pe raza comunei Ocoliş. De asemenea, în alte 18 zone au fost găsite urme care indică cu probabilitate foarte mare existenţa unui căi de comunicaţie construite de romani. Drumurile erau construite, în general, pe versanţi şi fac legătura între diferite localităţi cum ar fi: Roşia Montană – Bucium, Bucium - Abrud, Sălciua – Baia de Arieş, Sălciua – Ponor – Râmeţ, Bucium - Mogoş. Proiectul Universităţii de Vară este susţinut de la început de o asociaţie neguvernamentală înfiinţată la Paris (Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie) şi este derulat cu sprijinul mai multor asociaţii din România şi din vestul Europei, sub patronajul Academiei Române şi cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român. Finalitatea cercetărilor va însemna şi posibilitatea ca traseul fostelor căi de comunicaţie romane din Ţara Moţilor să poată fi vizualizat pe internet cu ajutorul Google Earth. „Această iniţiativă rămâne pe agenda de lucru, dar deocamdată dorim să finalizăm cercetările în teren. Există anumite costuri legate de programul de conectare pentru care nu avem finanţare deocamdată“, a precizat arheologul Ciugudean. Cei interesaţi de modul cu decurg cercetările, dar şi dovezi ale drumurilor romane, pot viziona o expoziţie de fotografii la Muzeul Unirii, deschisă până la sfârşitul lunii septembrie. Adevărul de Seară AB – Dorin Ţimonea –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme similare

Conductele de apa, reparate ca pe vremeea lui Pazvante ChioruLa Zalau se repara conductele de apa dupa metode invechite. In urma cu cateva zile, interventia salariatilor Companiei de Apa "Somes" (CAS) Cluj, Sucursala Salaj, s-a soldat cu montarea unui dop de lemn in spartura aparuta in teava de apa. Defectiunea a fost semnalata, in apropierea Pensiunii Ramona, la supratraversarea Vaii Zalaului. Conducta care leaga zona industriala de oras s-a fisurat, apa inundand Bulevardul Mihai Viteazul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Page 18: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

pana la momentul interventiei lucratorilor de la Compania de Apa. Directorul Sucursalei Salaj a CAS, Marcel Zaharia, a explicat ca defectiunea a aparut la o conducta din otel, corodata. Oprirea apei s-a facut cu un dop de lemn, de esenta tare, iar ulterior, pe conducta s-a sudat o tabla metalica. Reprezentantul CAS a sustinut ca introducerea unui material lemnos in conductele din otel reprezinta o metoda "foarte utilizata, foarte rapida si eficienta". Marcel Zaharia sustine ca anul acesta pe diferite trasee, atat in Zalau, cat si pe conducta de la Varsolt la Zalau, au avut loc zeci de astfel de remedieri, cu dop lemnos. In perioada 2006-2007 s-au inlocuit majoritatea conductelor vechi din otel din oras cu retele din polietilena, printr-un proiect cu fonduri de coeziune. "Au mai ramas in total patru kilometri de conducte din otel (in zona Pensiunii Ramona si intre cartierele Bradet si Stadion), care pe atunci aveau doar 5-6 ani vechime si nu puteau fi schimbate. Daca ar fi fost nevoie sa intervenim la conductele de polietilena reparatia ar fi durat cateva ore si trebuia sa intrerupem furnizarea apei in oras. Introducerea unui dop de lemn in fisura conductei de apa se practica si in tarile occidentale, in cazul avariilor la tevile din otel", a explicat Marcel Zaharia. un articol de Adela Muresan /1 Septembrie 2011/ Magazin Salajean

Calitatea apei din unele comune lasa de doritDirectia de Sanatate Publica a evaluat activitatea desfasurata, in semestrul I, de catre operatorii de apa din judet (primarii si servicii publice), in domeniul monitorizarii calitatii apei care se furnizeaza consumatorilor in fiecare unitate administrativ-teritoriala. La nivelul judetului Maramures au fost centralizate datele referitoare la analizele efectuate in laboratoarele de chimie sanitara, microbiologie din cadrul DSP, respectiv la punctele fixe din Sighetu Marmatiei si Viseu de Sus. Acestea au relevat neconformitati la nivelul a 31 de comune, a precizat directorul adjunct al DSP, Carmen Sima. Nu detin in prezent, autorizatii de functionare pentru sistemul centralizat de aprovizionare cu apa potabila a localitatilor urmatoarele primarii: Ardusat, Dumbravita, Ieud, Lapus, Moisei, Ocna Sugatag si Borsa. “Rezultatele de laborator nu inseamna ca apa furnizata in sistem centralizat nu este potabila, insa parametrii de calitate nu se conformeaza prevederilor legii. In acest context, se impune identificarea cauzelor care au generat aceste

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

Page 19: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

neconformitati, urmate de masuri de remediere din partea producatorului sau furnizorului de apa potabila. Fiecare dintre primarii prezenti trebuie sa inteleaga ca ne referim din punct de vedere al interesului de sanatate publica”, a precizat subprefectul Gyongyike Bondi. Primarul comunei Sacalaseni, Emilian Pop, a facut referire la costurile ridicate, de aproximativ 3.000-4.000 lei lunar pentru efectuarea monitorizarii. Directorul executiv adjunct al DSP, Carmen Sima, a afirmat ca tarifele sunt stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, iar acestea nu au fost reactualizate din anul 2006. Primariile sunt obligate sa efectueze aceste analize si este bine sa isi prevada in bugetul anului viitor resurse financiare. Primarul comunei Rona de Jos, Ioan Herbil, a declarat ca sistemul de distributie a apei potabile este invechit, iar filtrele nu mai functioneaza la capacitatea la care au fost proiectate, iar primaria trebuie sa atraga bani, prin proiecte, pentru schimbarea acestora. Apa livrata in reteaua comunei Ardusat se foloseste exclusiv, in scop menajer, si se efectueaza lucrari de reabilitare a retelei, inclusiv au fost facute demersuri pentru includerea in proiect a unei statii de epurare, care sa elimine concentratia de arsen, identificata in sursa de apa, a conchis primarul Ciprian Rus./ Citynews MMhttp://www.ziarmm.ro/monitorizarea-calitatii-apei-potabile-un-cost-in-plus-pentru-comuna-sacalaseni-spune-primarul-emilian-pop/

Teme de mediu

Ultima cartare si start la inscrieri pentru Ziua curateniei nationale la Cluj!Echipa “Let’s Do It, Romania!” a dat startul înscrierilor pentru Marea Curăţenie de pe 24 septembrie! Toţi cei care doresc să participe la cel mai mare proiect de voluntariat din România sunt invitaţi să se înscrie pe site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro la secţiunea “Vreau să mă înscriu! ” Cu o săptămână înainte de Ziua de Curăţenie Naţională, voluntarii înscrişi pe site vor avea acces la Harta Deşeurilor şi îşi vor putea aloca mormane pe care să le cureţe pe 24 septembrie. De asemenea, echipa “Let’s Do It, Romania!” pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi de proiect un call center special creat, disponibil la numărul de telefon 0318 21 21 21. Astfel, în perioada 19-25

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Page 20: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

septembrie, voluntarii « Let’s Do It, Romania ! ” vor răspunde tuturor întrebărilor despre curăţenia naţională. Sâmbătă, 3 septembrie, ora 09 :00, în parcarea Polus Center, va avea loc ultima acţiune de cartare organizată din judeţul Cluj. Acest proces este unul determinant pentru succesul Zilei Curăţeniei Naţionale din 24 septembrie, întrucât identificarea mormanelor de gunoi înlesneşte realizarea hărţii gunoaielor din judeţ. Persoanele interesate să participe la acţiune au nevoie de un mijloc de transport (autoturism, motocicletă, bicicletă), ţinută lejeră potrivită pentru o plimbare în natură, un aparat de fotografiat şi un dispozitiv GPS, pe care organizatorii îl pot pune la dispoziţie în cazul în care este necesar.NapocaNews

Ultima etapa de cartare a gunoaielor din Cluj, sambata la PolusUltima şi cea mai importantă etapă de cartare a gropilor clandestine de gunoi din Cluj în cadrul campaniei "Let's Do It, Romania!", are loc sâmbătă la Cluj. Organizatorii îi aşteaptă pe clujeni în număr cât mai mare sâmbătă dimineaţa la ora 9 în parcarea complexului comercial Polus Center. "Acest proces este unul determinant pentru succesul Zilei Curăţeniei Naţionale din 24 septembrie, întrucât identificarea mormanelor de gunoi înlesneşte realizarea hărţii gunoaielor din judeţ", spun organizatorii. Persoanele interesate să participe la acţiune au nevoie de un mijloc de transport, de o ţinută lejeră potrivită pentru o plimbare în natură, un aparat de fotografiat şi un dispozitiv GPS, pe care organizatorii îl pot pune la dispoziţie în cazul în care este necesar./ Ziua de Cluj

S-a dat startul inscrierilor pentru „Marea curatenie”Echipa “Let’s Do It, Romania!” a dat startul inscrierilor pentru Marea Curatenie care va avea loc pe 24 septembrie. Toti cei care doresc sa participe in campania de voluntariat se pot inscrie pe site-ul proiectului. Cu o saptamana inainte de Ziua de Curatenie Nationala, voluntarii inscrisi pe site vor putea alege de pe Harta Deseurilor zonele cu mormane de gunoaie pe care sa le curete pe 24 septembrie. Echipa “Let’s Do It, Romania!” pune la dispozitia tuturor celor interesati de proiect un call center special creat, disponibil la numarul de telefon 0318 21 21 21. Astfel, in perioada 19-25

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Page 21: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

septembrie, voluntarii «Let’s Do It, Romania!” vor raspunde tuturor intrebarilor despre curatenia nationala. In aceasta sambata, 3 septembrie, va avea loc ultima cartare in judetul Cluj. Plecarea va fi de la ora 09:00, din parcarea Polus Center. De curand au fost lansate, la nivel national si spoturile campaniei./ Citynews Cj

Mlastina de la Iaz, salvata printr-un proiect al edililor din Plopis Un loc inca salbatic, dar care este in pericol sa dispara in urmatorii 30 - 40 de ani, va fi salvat si valorificat printr-un proiect al Consiliului Local Plopis. „Mlastina de la Iaz” este o rezervatie naturala in care se gasesc specii de plante care prezinta interes pentru sistemul ecologic al tarii. “Mlastina de la Iaz” adaposteste plante rare care au fost descoperite in urma cu cativa ani, dar care inca nu au fost incluse intr-un studiu/inventar stiintific, fiind in in pericol sa dispara in timp. Pentru a preveni acest lucru, Consiliul Local Plopis a demarat proiectul „Managementul durabil al rezervatiei naturale Mlastina de la Iaz”, co-finantat prin Programul Operational Sectorial (POS) „Mediu”. Potrivit lui Alexandru Bodea, administrator public al comunei Plopis si manager de proiect, obiectivul general al proiectului este asigurarea unui management durabil in aria naturala protejata de interes national „Mlastina de la Iaz”, in vederea conservarii habitatului si a florei si faunei specifice ariei naturale protejate, in scopul protectiei si imbunatatirii biodiversitatii si a patrimoniului natural. Totodata este vizata si o campanie de informare si constientizare a populatiei locale, prin elaborarea si aplicarea de chestionare. In cele 11 comune de pe Valea Barcaului a avut loc un concurs pentru elevi, care a constat intr-un desen pe tema mlastinii. Bodea atrage atentia ca mlastina din comuna se evidentiaza fata de alte mlastini prin planta carnivora „Roua cerului”, care nu se gaseste decat in doua, trei locuri in tara. Planta respectiva se hraneste cu insecte, devorand aproximativ 40 - 50 de insecte intr-un an. „Are o influorescenta frumoasa, e foarte marunta si se gaseste tocmai in interiorul mlastinii, in muschi, pe turbaria activa, motiv pentru care accesul la ea este destul de periculos, existand pericolul de inec”, a declarat Bodea. Arinul invadeaza mlastina: In cadrul proiectului a fost intocmit si un plan de management al mlastinii de catre institutul de Cercetari Biologice de la Cluj, plan prin care specialistii de la institut au facut un inventar al plantelor si animalelor care se

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Page 22: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

gasesc in aria protejata. Mlastina propriu-zisa are aproximativ un hectar, iar zona studiata este de zece hectare. Orice actiune care pune in pericol mlastina este mentionata. „Prin acest plan de management am aflat ca aria este in pericol de a fi colmatata. Se gasesc anumite specii invazive care incet, incet acopera mlastina. E in pericol din cauza arinului, care este o specie invaziva ce pune in pericol existenta suprafetei mlastinoase. Prin planul de management s-a propus defrisarea arinului, nu intr-un mod brutal ci acolo unde devine mai agresiv si pune in pericol zona protejata”, a mentionat Alexandru Bodea. In urma cu 70 de ani, toata mlastina de un hectar era fara vegetatie, insa acum s-a redus mult, in mijlocul ei au crescut copaci care invadeaza mlastina si cu ajutorul specialistilor se va preveni colmatarea, invadarea si acoperirea ochiurilor de apa. Altfel, in urmatorii 30, 40 de ani am putea avea o zona aproape uscata. Turismul in zona, pe drumul cel bun: In ultimele doua luni s-au desfasurat mai multe activitati de cercetare de catre Institutul de Cercetari Biologice si au avut loc discutii despre viitorul ariei protejate, despre posibilitatea de a fi promovata pentru cuprinderea in trasee turistice, sa fie vizitata in mod organizat si asigurarea unui ghid pentru prezentarea mlastinii. In acest sens, in ultima luna a fost asfaltat drumul pana in aria naturala astfel ca vizitarea se poate face acum cu orice mijloc de transport. De asemenea, se va face si un panou care va cuprinde „inventarul” mlastinii, toate speciile de plante si animale. Se are in vedere si accesarea altui proiect pentru amenajarea de alei ecologice din lemn, suspendate, care sa cuprinda o parte din mlastina pentru vizitare. Astfel nu va exista riscul distrugerii mlastinii. Alexandru Bodea a mai precizat ca „nu se vor face amenajari hidrologice din zona pentru ca ar pune in pericol existenta apei din mlastina, iar animalele domestice nu vor fi lasate sa pasuneze in apropiere. Totul se va face numai cu aprobarile coordonatorilor de proiect”. In apropierea mlastinii va fi interzisa camparea, un astfel de loc va fi amenajat la o distanta cat mai mare. Potentialul turistic al zonei este amplificat si de Valea Iazului, Muntii Plopis si Baile Iaz - bai cunoscute pentru efectele lor terapeutice. /Magazin Salajean

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

Page 23: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Flash-mob impotriva exploatarii de la Rosia MontanaAproximativ 60 de persoane au participat, marţi seara,la un flash-mob în faţa sediului PDL Cluj, împotriva exploatării minereurilor de la Roşia Montană. Participanţii au stat câteva minute în faţa clădirii şi au ridicat fiecare câte un cartonaş roşu. Şi la Bucureşti, peste o sută de persoane s-au adunat în faţa Palatului Cotroceni în semn de protest faţă de poziţia preşedintelui Traian Băsescu faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Şeful statului a mers, marţi seara, în mijlocul participanţilor şi le-a spus că nu renunţă la punctul său de vedere,precizând că în acest moment i se pare soluţia cea mai bună./ Radio Cluj

Satu-Mare – La majoritatea indicatorilor de calitate a aerului s-au inregistrat depasiri in luna iulieDin Raportul privind starea mediului in judet pe luna iulie, intocmit de Agentia pentru Protectia Mediului Satu Mare, am spicuit cateva informatii referitoare la indicatorii de calitate a aerului. La cei mai multi indicatori, analizele au scos in evidenta si valori depasind limitele maxime admise. In luna iulie, laboratorul din cadrul APM a efectuat un numar total de 732 masuratori, pe raza orasului Satu Mare fiind amplasate 4 puncte de prelevare a poluantilor gazosi. In zona centrala la sediul APM s-au efectuat analize de substante oxidante la nivelul solului la care, din numarul total de 214 determinari s-a inregistrat o depasire a valorilor limita admise zilnice, cu valoarea de 100,55 micrograme/mc, fata de limita admisa de STAS de 100 micrograme/mc. La indicatorul dioxid de azot din numarul total de 79 de determinari s-au inregistrat 6 depasiri: 3 in punctul de prelevare de pe strada Careiului cu valoarea maxima a depasirii de 111,94 micrograme/mc si 3 pe strada Magnoliei cu maximul depairii de 115,61 micrograme/mc fata de 100 micrograme/mc admis. Depasirea valorilor admise se datoreza traficului rutier intens si conditiilor meteo care impiedica dispersia poluantilor in aer. La cele 47 de determinari ale amoniacului nu s-auinregistrat depasiri. Analizele gravimetrice de pulberi totale in suspensie nu au scos in evidenta depasiri ale valorii limita admise, in urma a 16 determinari in punctul de prelevare de la intersectia Burdea, si tot a 16 determinari in punctul de la intersectia strada Magnoliei. La analizele de metale grele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Page 24: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

din pulberi totale in suspensie s-au inregistrat: 4 depasiri ale valorilor limita admise la Plumb, cu valoarea maxima a depasirii la intersectia Burdea de 0,95 micrograme/mc fata de 0,70 conform STAS; 4 depasiri la Cadmiuin punctul de prelevare de la Burdea, si 2 depasiri in punctul de pe strada Magnoliei. Date despre monitorizarea calitatii aerului prin statia SM 1 din Satu Mare, si SM 2 din Carei, si a radioactivitatii, puteti afla din editia tiparita./ Informatia Zilei SM

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme similare

Plan de apărare împotriva inundaţiilor Timişul a avut mult de suferit în primăvara anului 2005. Atunci apele au cucerit judeţul Timiş şi multe localităţi au avut de suferit. Oamenii au fost evacuaţi, multe case au rămas doar o amintire şi oamenii s-au văzut fără tot ce au realizat de-a lungul timpului. De atunci însă, Timişul are pus la punct un plan de apărare împotriva inundaţiilor. În acesta sunt trecute acţiunile care trebuie să aibă loc în urma unei astfel de catastrofe naturale. Sunt menţionate mijloacele de intervenţie, situaţia stocului de materiale şi multe alte informaţii. În memoriul de prezentare se află şi situaţia judeţului din punctul de vedere al digurilor şi chiar ploile în cantităţi excepţionale care au căzut de-a lungul timpului în Timiş. Lungimea digurilor pe principalele cursuri de apă este de 828 km, astfel că 88 din localităţile judeţului sunt apărate împotriva efectelor inundaţiilor. „Ca zone neamenajate în prezent sunt cursul superior al râului Bega şi afluenţi şi cursul râului Timiş de la intrare în judeţ şi până la Lugoj. În general au fost înregistrate pagube în localiăţile care nu sunt protejate de lucrări cu rol de apărare, făcând excepţie localităţile de pe malul drept al râului Timiş în zona de frontieră, unde în anul 2005 digul a fost deversat şi s-a rupt, producând inundarea localităţilor aflate în zonă”, se arată în memoriu. Ploi cu intensităţi excepţionale: A fost inundată o suprafaţă totală de 92456 ha din care 39432 ha culturi agricole , 21744 ha păşuni plus fâneţe şi 31280 ha ogoare. Probleme din cauza zonelor despădurite s-au înregistrat în zona Nădrag, unde resturile

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Page 25: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

din defrişări au obturat podeţele din localitate şi au produs inundaţii şi unde drumul judeţean a fost afectat de scurgeri de pe versanţi. Au existat probleme în zona Tomeşti pe râul Bega, unde din cauza îngustimii văii şi a extinderii construcţiilor până la malul apei pagubele au fost importante. În prezent se desfăşoară ample lucrări pentru regularizarea cursului superior al râului Bega, precum şi pe râul Timiş pe sectorul de la intrarea în judeţul Timiş şi până la Lugoj. Ploi cu intensităţi excepţionale s-au produs în perioada 14.04-19.04.2005 însumând 110,2 l/mp la Timişoara, 140.3 l/mp la Făget, 135,1l/mp la Surduc. În plan mai sunt trecute măsurile de apărare împotriva inundaţiilor şi chiar şi planul de restricţii de folosire a apei în perioadele deficitare. (www.ziuadevest.ro)

Let's Do It, Romania! Start la inscrieri pentru ziua de curatenie nationala Echipa Let's Do It, Romania! a dat startul inscrierilor pentru Marea Curatenie de pe 24 septembrie. Anul trecut au fost 200.000 voluntari in intreaga tara, care au adunat gunoaiele din paduri, de pe malul apelor, hartii, sticle, mizeria lasata de turisti. Acum vor sa fie 500.000! Cu o saptamana inainte de Ziua de Curatenie Nationala, voluntarii inscrisi vor avea acces la Harta Deseurilor si isi vor putea aloca mormane de gunoi pe care sa le curete. Toti cei care doresc sa participe la cel mai mare proiect de voluntariat din Romania sunt invitati sa se inscrie pe site-ul proiectului, http://www.letsdoitromania.ro/, la sectiunea "Vreau sa ma inscriu!" "Pe 24 septembrie 2011 ne-am propus sa fim cel puţin 500.000, iar cu tine alaturi suntem cu un pas mai aproape de a atinge acest obiectiv. Ai posibilitatea sa te inscrii pentru doua acţiuni la fel de importante pentru proiect: cartarea şi curaţenia. Ca şi anul trecut, cei inscrişi pentru ziua naţionala de curaţenie vor avea posiblitatea de a-şi alege mormanele pe care sa le stranga pe 24 septembrie. Atenţie: dupa completarea formularului, toţi participanţii vor fi inscrişi intr-o baza de date. Aplicaţia de alocare a mormanelor va fi insa gata abia dupa finalizarea procesului de cartare. Toţi cei inscrişi vor fi anuntaţi prin intermediul adresei de mail", scriu pe site-ul lor cei de la Let's Do It, Romania! Dupa ce isi vor crea un cont si se vor loga, voluntarii vor putea sa-si creeze propria echipa, oferind codul echipei tuturor prietenilor, prin intermediul canalelor online. Primul membru care construieste

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Page 26: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

o echipa va fi liderul acesteia si va primi toate informatiile legate de Ziua de Curatenie Nationala.De asemenea, echipa "Let's Do It, Romania!" pune la dispozitia tuturor celor interesati de proiect un call center special creat, disponibil la numarul de telefon 0318 21 21 21. In perioada 19-25 septembrie, voluntarii "Let's Do It, Romania!" vor raspunde tuturor intrebarilor despre curatenia nationala.Let's Do It, Romania! este cel mai mare proiect de implicare sociala din Romania, care isi propune curatarea deseurilor din arealele naturale intr-o singura zi. In Romania, totul a inceput cu filmuletul Estoniei, in vara lunii iulie 2009, povestesc cei de la Let's Do It, Romania! pe site-ul propriu. Filmuleţul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspiraţie şi a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un ritm alert, starnind multe discuţii şi intrebari. Fiecare persoana care il vedea se intreba timid: “oare s-ar putea aşa ceva şi in Romania?”. Si s-a facut. In 2010, peste 200 000 de voluntari au participat la Ziua de Curatenie Nationala, stabilita atunci pe 25 septembrie. Anul acesta, voluntarii sunt chemati pe data de 24 septembrie sa faca parte din Echipa Nationala care va curata Romania. Speram sa fie cu mult mai multi! (www.capitalul.ro/macro-economie/lets-do-it-romania-start-la-inscrieri-pentru-ziua-de-curatenie-nationala.html) (www.agenda.ro/01.09.2011)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme de mediu

Voluntarii ecologisti bacauani intind mina autoritatilor in gestionarea deseurilorVoluntarii Clubului de Turism “Veniti cu Noi” si cei ai Centrului Regional de Ecologie (CRE) Bacau au dat startul unei campanii avind ca scop eliminarea, in mod corespunzator, a deseurilor de pe cursul riurilor Trebes si Negel. Malurile acestora sint acoperite de deseuri provenite din activitati casnice sau economice, rezultatul fiind afectarea profunda a mediului inconjurator. “Aceste deseuri, depozitate ilegal pe malurile riurilor, antrenate in urma cresterilor de debit, ajung la Insula de Agrement

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Page 27: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

Bacau, afectind calitatea apei sau se aglomereaza in diverse obstacole, impiedicind cursul apei si generind inundatii. Un exemplu in acest sens sint inundatiile din vara anului trecut cind, zeci de gospodarii din Magura, Margineni si Bacau au fost afectate”, a spus Gabriel Gritcu, coordonatorul CRE Bacau. Dezvoltarea zonelor, in sensul aparitiei de locuinte, respectiv activitati economice aici, a dus, explica initiatorii campaniei, la deversarea necontrolata a unor mari cantitati de ape uzate, in special pe piriul Trebes, fenomen cu repercursiuni negative asupra apei de la Insula de Agrement. “In fiecare an, odata cu topirea zapezii sau cu fiecare ploaie mai puternica, lacul de la insula se acopera de sute de peturi antrenate de apa din amonte. Din nefericire, problema este cunoscuta de ani, solutionarea ei insa nu pare sa fi reprezentat o prioritate pentru factorii responsabili”, a precizat Gritcu. In acest context, initiativa membrilor celor doua organizatii cu profil ecologist, Clubul “Veniti cu Noi” si CRE Bacau, se justifica prin oferirea unui sprijin real autoritatilor de mediu si administratiilor publice locale pentru ca acestea sa ia masurile ce se impun in vederea asigurarii salubrizarii, prevenirii si poluarii. Concret, in cadrul campaniei, ecologistii bacauani isi propun sa identifice si sa marcheze pe GPS aglomerarile de deseuri atit pe cursurile de apa, cit si pe maluri, dar si alte puncte de deversare a apelor uzate pentru ca, ulterior, sa intocmeasca un raport privind toate aceste locatii pentru a fi inaintat autoritatilor. Cele doua cursuri de apa, Trebes si Negel, strabat comunele Magura si Margineni si se varsa in Lacul de Agrement Bacau. Ziarul de Bacau

Start la înscrierile pentru „Ziua de Curăţenie Naţională”Echipa "Let’s Do It, România!" a dat startul înscrierilor pentru Marea Curăţenie de pe 24 septembrie! Toţi cei care doresc să participe la cel mai mare proiect de voluntariat din România sunt invitaţi să se înscrie pe site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro, la secţiunea ''Vreau să mă înscriu!" După ce îşi vor crea un cont şi se vor loga, voluntarii vor putea să-şi creeze propria echipă, oferind codul echipei tuturor prietenilor, prin intermediul canalelor online. Primul membru care construieşte o echipă va fi liderul acesteia şi va primi toate informaţiile legate de „Ziua de Curăţenie Naţională". Cu o săptămână înainte de „Ziua de Curăţenie Naţională", voluntarii înscrişi pe site vor avea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Page 28: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

acces la „Harta Deşeurilor" şi îşi vor putea aloca mormane pe care să le cureţe pe 24 septembrie. De asemenea, echipa "Let's Do It, România!" pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi de proiect un caii center special creat, disponibil la numărul de telefon 0318212121.în perioada 19-25 septembrie, voluntarii "Let’s Do It, România!" vor răspunde tuturor întrebărilor despre curăţenia naţională. Crai Nou (Suceava)

Teme similare

Bani europeni pentru împădurirea terenurilor agricole şi pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţiiOficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) anunţă lansarea, în perioada oi -30 septembrie 2011, a celei de-a treia sesiuni de cereri de proiecte pentru Măsura 221, "Prima împădurire a terenurilor agricole". Potrivit lui Laurian Popovici, responsabil în cadrul OJPDRP Suceava, pentru această măsură vor fi disponibile 99,5 milioane de euro. De asemenea, în perioada 01 septembrie - 31 octombrie 2011 se pot depune cereri de proiecte pentru submăsura 125c, "Lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor", unde sunt disponibile 62,5 milioane de euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul submăsurii 125c este de 1,5 milioane de euro. Depunerea proiectelor pentru măsura 221 şi submăsura 125c se va face la sediul OJPDRP Suceava în intervalul orar 09:00 -14:00. „Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri şi submăsuri. Procedura de selecţie va fi afişată pe site-urile www.apdrp.ro, www.madr.ro şi la sediul OJPDRP Suceava. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte afer¬entă acestora este 30 sep¬tembrie, ora 12:00, pentru măsura 221 şi 31 octombrie 2011, ora 12:00, pentru submăsura 125c. Anunţarea rezultatelor pentru cererile de finanţare depuse în cadrul acestei sesiuni se va face după aprobarea Raportului de Selecţie de către Directorul General al Autorităţii de Management pentru PNDR. OJPDRP Suceava va notifica în scris şi prin intermediul paginii de internet

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Page 29: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

www.apdrp.ro pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediul instituţiei", a declarat Popovici. Monitorul de Suceava

Doar cinci primării vor banii europeni acordaţi pentru inundaţiile din 2010Doar cinci primării din cele 15 localităţi vrâncene afectate de inundaţiile din iunie 2010 au depus documentaţii pentru obţinerea banilor europeni acordaţi prin măsura 322d „Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010“. Lista localităţilor afectate de inundaţii a fost aprobată prin HG 378 din 2011 şi cuprinde comunele Homocea, Fitioneşti, Andreiaşu de Jos, Tănăsoaia, Jariştea, Vintileasca, Spulber, Reghiu, Nistoreşti, Vrâncioaia, Soveja, Poiana Cristei, Negrileşti, Vizantea-Livezi, Bogheşti. Uniunea Europeană a aprobat modificarea măsurii 322 şi introducerea submăsurii d. Astfel, primăriile trebuiau să realizeze proiecte, care să îndeplinească criteriile de eligibilitate, pentru a primi fondurile europene cu care să repare infrastructura distrusă de inundaţii. Ieri era termenul limită pentru depunerea documentaţiei la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. „Au fost depuse documente de către primăriile din localităţile Spulber, Andreiaşu de Jos, Reghiu, Nistoreşti şi Bogheşti. Urmează să ana-lizăm conformitatea dosarelor“, au precizat reprezentanţii OJPDRP. Primarii care nu au depus documentele pentru 322d spun că vina aparţine guvernanţilor care, prin Ghidul Solicitantului la această măsură, au stabilit alte condiţii de acordare a banilor. Astfel, edilii s-au văzut în imposibilitatea de a accesa fondurile europene. „Iniţial, conform HG 378, ar fi trebuit să primim cel mai bun punctaj dintre comunele vrâncene pentru că aveam 9 kilometri de drumuri de interes local afectate. Ulterior, prin Ghid au făcut precizarea că se acceptă doar drumurile comunale, situaţie în care nu mai suntem eligibili“, a declarat primarul din Fitioneşti, Iordache Cazacu. Pagubele nu au fost înregistrate la valorile reale: În multe cazuri, distrugerile provocate de inundaţii nu au fost înregistrate la valoarea reală, iar punctajele obţinute nu ar permite declarea ca eligibile a proiectelor realizate de administraţiile locale. La Tănăsoaia, din cele trei drumuri afectate de inundaţii anul trecut, drumuri înscrise în raportul operativ asumat de comisia care a verificat daunele, în actul normativ s-au mai regăsit doar... 60 de metri liniari. Mai mult, unul dintre criteriile impuse pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Page 30: cu presa/Revista presei 1... · Web viewFilmulețul despre cum “au facut-o” estonienii a fost o adevarata sursa de inspirație și a circulat pe internet timp de cateva zile intr-un

01.09.2011

eligibilitatea proiectelor se referea la proporţia dintre lungimea totală a drumului şi lungimea pe care era afectat. Altfel spus, dacă un drum are o lungime de 20 kilometri şi inundaţiile au rupt doar 100 de metri, proporţia este mică şi proiectul nu este declarat eligibil. În altă localitate, Vrîncioaia, nu s-a realizat proiectul pentru că nu îndeplineşte punctajul minim pentru eligibilitate. „La Vrîncioaia s-a trecut o suprafaţă aproape dublă de drumuri comunale. În acte mi-au trecut 34 de kilometri deşi nu am decât 17 kilometri. Nu sunt îndeplinite criteriile, iar proiectul nu ar fi declarat eligibil“, a afirmat primarul din Vrîncioaia, Ionică Danţiş. /Monitorul de Vrancea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30