05.02.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI5 februarie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

05.02.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5Zonele umede şi managementul apelor.......................................................................5Teme similare...............................................................................................................6Secretul murdar al „curăţeniei” de la Oltchim.............................................................6Peţitorii Oltchimului aflat în insolvenţă: PCC, acţionar minoritar, şi MFC Commodities, client al combinatului............................................................................8Ajutor de stat pentru Oltchim de 20 milioane de euro..............................................10Prefectul de Valcea: “Nu trebuie să mai vindem buşteni!”........................................11Teme de mediu...........................................................................................................12Peste 200 de raţe sălbatice identificate pe Lacul Moftin...........................................12Ziua Roşiei Montane, sărbătorită pe 6 februarie cu proiecţii de film, concerte şi forumuri de discuţii în peste 30 de oraşe din ţară şi străinătate...............................12Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deşeurilor din Maramureş.................................................................................................................15Concurs de idei pentru miracolul biodiversităţii........................................................22

PRESA LOCALĂ............................................................................................................23ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................23

Teme ABA...................................................................................................................23Inundaţii la Tarna Mare..............................................................................................23Pârâul Tarna Mare a inundat mai multe terenuri......................................................24Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită în Baia Mare......................................24Pârâul Craica ameninţă din nou: Gunoaiele rromilor, pur şi simplu prea multe........252 Februarie 2013 - Ziua Mondială a Zonelor Umede „Zonele Umede au grijă de apă!”................................................................................................................................... 26Pompierii au fost chemaţi să dinamiteze un pod de gheaţă de 400 de metri............27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................27Teme ABA...................................................................................................................28

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

05.02.2013

Concurs pe tema apei la Palatul Copiilor din Deva.....................................................282 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede............................................................28Teme similare.............................................................................................................29Apă nepotabilă. Izvoarele sunt încă la mare căutare!...............................................29Clarificare. Compania Energetică Hunedoara nu se lichidează..................................30Reţea de apă şi canalizare, în toată Pecica, în următorii doi ani................................31Victor Stoica: înainte de a fi primar, eşti om!.............................................................32Potenţial dezastru ecologic pe Arieş!.........................................................................33Teme de mediu...........................................................................................................33Povestea lui „Pufuleț”, lebăda Aradului.....................................................................33Va fi sau nu Deva „Oraşul Reciclării”?........................................................................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................35Teme ABA...................................................................................................................35ABA Olt a finalizat lucrările de amenajare a albiei pârâului Muereasca.....................35Teme similare.............................................................................................................36Consiliul Judeţean Braşov şi-a stabilit o strategie de investiţii până în... 2030!.........36Oltchim a fost închis. Am rămas cu turismul..............................................................37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU............................................................38Teme ABA...................................................................................................................38Deşi ne aflăm într-o zonă temperată, marcăm şi Ziua Mondială a Zonelor Umede...38Cabanierii care au rămas fără apă în Parâng continuă presiunile. Ieri au avut o întrevedere cu primarul, S. Corici şi o parte a presei pentru a obţine rebranşarea la bypass........................................................................................................................ 39Teme de mediu...........................................................................................................40Preoţii învaţă despre poluare.....................................................................................40Prognoza meteo în următoarele două săptămâni......................................................42

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................42Teme ABA...................................................................................................................42La o instituţie de stat din Piteşti, 20 de angajaţi au întocmit numai şase proiecte în şapte ani.....................................................................................................................42

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

05.02.2013

Instituţie necunoscută, cu responsabilităţi mari Îi plătim să stea?............................44Teme similare.............................................................................................................46Se caută gaze de şist în Teleorman?...........................................................................46La Hidroelectrica Curtea de Argeş, lefurile-reduse cu 10%........................................47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIŢA............................47Teme ABA...................................................................................................................4780 de elevi buzoieni, participanţi la proiectul „Zonele umede şi oamenii, împreună peste timp”................................................................................................................ 47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................48Teme similare.............................................................................................................49Buziaş în pericol.........................................................................................................49Teme de mediu...........................................................................................................49Pentru biodiversitate.................................................................................................49Gestionarea deşeurilor...............................................................................................50

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

05.02.2013

Teme ANARZonele umede şi managementul apelorVineri, 1 februarie 2013, ecologistii de la Clubul Copiilor si Elevilor din Beius au participat la o dezbatere organizata de A.B.A Crisuri pe tema: „Zonele umede si managementul apelor”. Dezbaterea a avut loc in laboratorul de Protectia Mediului din cadrul Clubului si a reunit peste 40 de elevi si cadre didactice. Mici ecologisti care, in cele din urma sau dovedit mari ecologisti, si-au prezentat materialele lucrate special pentru Ziua Zonele Umede. Individual sau in echipa, cu desene sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit sa transmita un mesaj clar si anume : „Nu distrugeti zonele umede caci ele reprezinta mediul propice de supravietuire si dezvoltare pentru numeroase specii de plante, pasari si animale.” a declarat Cezar Kovacs, elev in clasa a IV-a. Reprezentantii A.B.A Crisuri au moderat dezbaterea si le-au furnizat participantilor informatii despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crisuri. Astfel ecologistii din Beius au aflat ca in Roania exista 89 de zone umede recunoscute la nivel international, iar cea mai mare zona umeda din Europa este DELTA DUNĂRII. In Bazinul Hidrografic Crisuri, desi nu au fost identificate zone umede, exista zone protejate pentru habitate sau specii unde apa este un factor important. Suprafata acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentand 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crisuri. O mare parte a acestor zone protejate este situata in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum si in defileul raurilor Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb. Primul Registru al Zonelor Protejate a fost intocmit in anul 2005 si continea 14 zone protejate in bazinul Crisuri, din care, 9 zone erau in judetul Bihor. In prezent, ABA Crisuri a identificat 32 de zone protejate in bazin, din care, in judetul Bihor se regasesc 26 astfel de zone. In urma studiilor efectuate pe teren au fost identificate 7 specii prioritare si 17 tipuri de habitate prioritare. Printre speciile prioritare din bazinul Crisuri amintim: ursul brun (ursus arctos), lupul (canis lupus), broasca de pamant bruna (pelobates fuscus), fluturele testos (nymphalis vaualbum), fluturele omidei-urs (callimorpha quadripunctata), racul de ponoare (austropotamobius torrentium) si clopotelul (campanulla serrata) . „In bazinul Hidrografic Crisuri, din totalul de 32 de zone protejate pentru protectia habitatelor si speciilor care au legatura cu apa, un numar de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

05.02.2013

26 de zone au custozi sau administratori.” a declarat Dumitru Voloseniuc, director A.B.A Crisuri. Zonele umede contribuie la mentinerea calitatii mediului prin rolul lor multiplu: controlul inundatiilor, aprovizionarea stratului subteran de apa, retentia nutrientilor si sedimentelor precum si atenuarea schimbarilor climatice. „Clubul Copiilor si Elevilor Beius organizeaza periodic actiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protectia mediului insa, din pacate, de cele mai multe ori elevii nu sunt incurajati sa participe. Prin parteneriatele cu institutiile publice dorim sa ii sprijinim pe cei care se implica in mod activ in protejarea mediului. Actiunea dedicata Zonele Umede a fost un foarte bun prilej, atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari, de a cunoaste mai in amanunt bogatiile naturale ale zonei in care locuiesc.” a declarat Florica Gabor, profesor coordonator centru de Protectia Mediului. La finalul dezbaterii, cu ajutorul echipamentelor din laboratorul de calitatea apei, ecologistii au avut ocazia sa analizeze organismele mici care se gasesc in cursurile de apa din bazinul hidrografic Crisuri. Fiecare participant a fost rasplatit cu brosuri, carti, orare si pixuri. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/zonele-umede-si-managementul-apelor/

Teme similareSecretul murdar al „curăţeniei” de la OltchimÎn maxim două luni ar trebui să aibă loc concedieri masive sau combinatul dă faliment. Dacă nu se găsesc banii pentru salarii compensatorii, muncitorii vor pleca cu mâna goală. Acum, că alegerile generale au trecut, „problema” Oltchim poate fi tranşată. Chiar dacă acum câteva luni se vorbea despre păstrarea locurilor de muncă la combinat, rezultatul se pare că va fi cu totul altul. În ultimele zile, combinatul a funcționat la capacitate de numai 7%! Adică ceva mai mult decât nimic. Salariile angajaților sunt restante. Ultima tranşă primită este contravaloarea avansului pe decembrie. A devenit clar că restructurarea combinatului se va solda cu concedieri masive, dar, cu toate astea, nimeni nu protestează la Oltchim, cum s-a întâmplat în 2012. Motivul este simplu. Starea de insolvență permite administratorului judiciar rezilierea contractului colectiv de muncă. Dacă, potrivit prevederilor actuale, disponibilizații ar primi între 6 şi 12 salarii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

05.02.2013

compensatorii, odată cu schimbarea contractului ar putea dispărea acest drept. Aşa se face că presiunile sociale lipsesc acum de la Oltchim. Concedieri fără compensatorii? Cel puțin 1.500 de locuri de muncă ar trebui eliminate. Procesul de restructurare ar trebui să se încheie în 45 – 60 de zile, iar dacă nu va fi dus la capăt, atunci va urma falimentul au declarat surse pentru EVZ. În funcție de vechimea în muncă la combinat, numărul de salarii compensatorii pe care le poate primi un angajat este de 6, 12 sau 18, conform contractului valabil în prezent. „Suma despre care se discută acum pentru disponibilizări este de circa 10 milioane de euro, media salariului brut la Oltchim fiind de 2.900 de lei, bani care trebuie achitați de societate”, au declarat sursele citate. Deo camdată se discută despre obținerea banilor din vânzarea unor active. Suma este imensă însă raportat ceea ce se poate valorifica la Oltchim. Mai există o variantă. „Administratorul judiciar are posibilitatea de a denunța unilateral contractul”, au precizat sursele. Rămâne de văzut dacă Guvernul îşi va asuma efectul electoral al disponibilizărilor fără salarii compensatorii. (A contribuit Nicoleta Ene) Cine se bate pentru combinat Firma germană PCC, acționar minoritar, şi fondul de investiții MFC, creditor al combinatului, sunt interesate de achiziția Oltchim. „MFC şi-a manifestat intenția de a depune în scris documentația pentru achiziție”, a spus pentru EVZ Corneliu Cernev, unul din liderii sindicali. În prezent, datoriile Oltchim reprezintă 80% din active. Gheorghe Piperea, reprezentantul Rominsolv, a spus că statul ar putea ceda acum combinatul, fără vreo pretenție materială, sau să îl restructureze, separând activele viabile de cele neviabile şi apoi să îl vândă. Oricare ar fi soluția aleasă, la o capitalizare bursieră de 20 de milioane de euro a combinatului, pretențiile autorităților de a cere 2 milioane de euro pentru participarea la licitație sunt exagerate. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/secretul-murdar-al-curateniei-de-la-oltchim-1022236.html/Agepres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/173788-Ministrul-Energiei-despre-situatia-de-la-Oltchim-Trebuie-restructurate-toate-cheltuielile-acolo.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

05.02.2013

/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/02/05/ministrul-energiei-despre-situatia-de-la-oltchim-trebuie-restructurate-toate-cheltuielile-acolo/

Peţitorii Oltchimului aflat în insolvenţă: PCC, acţionar minoritar, şi MFC Commodities, client al combinatuluiCompania PCC, acționar minoritar al Oltchim, şi MFC Commodities, client al combinatului, şi-au arătat interesul de a participa la viitoarea privatizare a companiei de stat care a intrat în insolvență săptămâna trecută. Compania MFC Commodities, filiala Austria, unul dintre clienții Oltchim Râmnicu Vâlcea, şi-a arătat interesul de a deveni investitor strategic şi de a participa la viitoarea privatizare a combinatului. De asemenea, nemții de la PCC, acționari minoritari al companiei de stat, cu peste 30% din acțiuni, îşi mențin interesul pentru combinat, după ce în septembrie au participat la licitație, dar nu au câştigat, proces eşuat după ce câştigătorul Dan Diaconescu nu s-a prezentat cu banii promişi în termenul stabilit. Intențiile celor două companii au fost prezentate la întâlnirea pe care Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a avut-o la finele săptămânii trecute cu reprezentanți ai furnizorilor, acționarilor, sindicatelor, creditorilor, băncilor şi administratorului judiciar. În cadrul întâlnirii, au fost prezentate detalii privind intrarea în insolvență pentru privatizare a Oltchim şi s-au căutat soluții pentru continuarea activității combinatului chimic. „La întâlnirea de vineri au fost clienți ai Oltchim care şi-au arătat interesul de a deveni investitori strategici. Este vorba de firma MFC Commodities din Austria, client al combinatului, care a plătit un avans de 37 de milioane de euro şi nu a mai primit marfa“, a declarat pentru „Adevărul“ Gheorghe Piperea, partener în cadrul Rominsolv, administrator al Oltchim, alături de BDO Business Restructuring. Avocatul a spus că expunerea de 37 de milioane de euro a MFC Commodities a fost menționată de reprezentanții companiei austriece, însă urmează să fie făcute verificări în acest sens. El a adăugat că nu poate fi vorba de o conversie a creanței în acțiuni, „pentru că Oltchim are nevoie de cash“, ci de participarea la privatizare fie prin preluarea pachetului majoritar, fie prin cumpărarea acelor părți sociale din Oltchim II, companie rezultată după separarea activelor eficiente de cele ineficiente şi de datorii. „Şi PCC este, în continuare, interesată de combinat. Chiar astăzi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

05.02.2013

(ieri – n.r.) va efectua o plată în avans de un milion de euro către CET Govora pentru asigurarea energiei electrice“, a mai spus Piperea. Ajutor de stat de 45 de milioane de euro Compania de stat Oltchim, declarată în insolvență săptămâna trecută, urmează să fie scoasă din nou la privatizare, după aplicarea unor măsuri de „curățare“. Licitația de privatizare din toamnă, la care au participat Dan Diaconescu, nemții de la PCC şi două firme controlate de Ştefan Vuza a eşuat după ce realizatorul TV, câştigător al licitației, nu a virat banii promişi – 203 milioane de lei. La întâlnirea de vineri de la Ministerul Economiei s-a decis că Oltchim are nevoie de un ajutor de urgență de 45 de milioane de euro, care să poată asigura funcționarea combinatului la 65% din capacitatea de producție – considerat nivel de break even. „Un ajutor de salvgardare de 20 de milioane de euro şi un credit bancar cu garanție guvernamentală de 25 de milioane de euro. Pentru ambele variante trebuie notificată Comisia Europeană pentru că se consideră ajutor de stat“, a declarat Mihai Diculoiu, preşedintele Sindicatului Liber Oltchim, prezent la discuțiile de vineri de la sediul Ministerului Economiei. Piperea a precizat că băncile prezente la întâlnirea cu ministrul Economiei, CEC Bank şi BCR, şi-au dat acordul să garanteze acest împrumut de 25 de milioane de euro, dar că pe lista băncilor creditoare se mai înscriu Banca Transilvania, UniCredit Ţiriac Bank şi ING Bank. Încă o instalaţie va fi deschisă mâine Oltchim a oprit duminică producția pentru mai bine de 24 de ore pentru că nu mai dispunea de materie primă – propilenă. Materia primă era încărcată în vagoane ale CFR Marfă la Craiova, însă s-a ajuns în această situație pentru că societatea nu şi-a plătit facturile pentru transport de mai multe luni. „Într-un interval de 24 de ore, Oltchim şi-a oprit producția la aceste instalații care asigură 7% din capacitatea de producție din cauză lipsei propilenei“, a spus Diculoiu. El a precizat că, între timp, instalația a fost repornită şi că miercuri urmează să fie repusă în funcțiune şi instalația de electroliză cu membrană. „Facem eforturi să convingem furnizorii indispensabili şi de neînlocuit să livreze în continuare materii prime. Economic vorbind, ar fi o greşeală să oprească furnizarea“, a explicat avocatul Piperea. Angajații Oltchim nu au primit încă lichidarea pe decembrie, a declarat Mihai Diculoiu,preşedintele Sindicatului Liber Oltchim.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

05.02.2013

MCF, client cu vechime MFC Commodities GmbH are sediul central la Viena şi operează pe mai multe ramuri. Compania are 65 de angajați în toată lumea şi este un trader specializat în furnizarea de metale şi minerale, produse chimice şi plastice, lemne şi produse din lemn. Traderul este client al combinatului Oltchim de mai mulți ani. MCF Commodities este acționar minoritar al companiei Someş Dej, unde acționar majoritar este Ştefan Vuza, omul de afaceri care a participat în toamnă la licitația pentru Oltchim prin intermediul a două companii. /Adevărul, http://adevarul.ro/economie/afaceri/petitorii-oltchimului-aflat-insolventa-pcc-actionar-minoritar-mfc-commodities-client-combinatului-1_510fe5574b62ed5875d58dc1/index.html/Puterea, http://www.puterea.ro/articol/oltchim_pcc_se_vrea_administrator_special/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/business-international/trei-din-primele-patru-banci-din-olanda-supravietuiesc-doar-pentru-ca-sunt-hranite-cu-banii-statului-unde-mai-este-capitalismul-care-i-diferenta-intre-oltchim-si-sns-reaal-10542425/Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/177720.html

Ajutor de stat pentru Oltchim de 20 milioane de euroGuvernul intenționează să acorde un ajutor de stat de 20 de milioane de euro pentru Oltchim, iar ministrul economiei Varujan Vosganian (foto) va solicita împreună cu investitorii „relevanți“ de la combinat o întrevedere cu vicepreşedintele CE Joaquin Almunia, pentru a-i prezenta propunerea autorităților. „Au avut loc discuții la Consiliul Concurenței, unde, în prezența ministrului Varujan Vosganian, au fost trecute în revistă procedurile şi paşii de urmat pentru îndeplinirea condițiilor cerute de către Comisia Europeană în vederea acordării unui ajutor de stat pentru Oltchim în valoare de 20 de milioane de euro. Ministrul Varujan Vosganian intenționează, împreună cu reprezentanți ai investitorilor relevanți la Oltchim, să se deplaseze la Comisia Europeană pentru a avea discuții pe acest subiect cu vicepreşedintele CE Joaquin Almunia. Având în vedere importanța problematicii Oltchim – economică, socială, regională –, soluția propusă de Ministerul Economiei ar putea urma calea Parlamentului, în vederea luării unei decizii politice“, a anunțat Ministerul Economiei. /Ziarul Financiar,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

05.02.2013

http://www.zf.ro/eveniment/ajutor-de-stat-pentru-oltchim-de-20-milioane-de-euro-10540286/Radio România Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/oltchim_ar_putea_primi_un_ajutor_de_45_milioane_euro-47668

Prefectul de Valcea: “Nu trebuie să mai vindem buşteni!”Prefectul Catalin Kanty Popescu spune ca la seminarul organizat saptamana trecuta de Situl Natura 2000 Putna – Vrancea pe tema conservarii patrimoniului natural al judetului a asistat la o discutie “in care fiecare dadea vina pe altul” La discutii au participat reprezentantii autoritatilor silvice, precum si ai obstilor montane care administreaza suprafete importante de padure. Reprezentantul Guvernului in Vrancea spune ca exploatarea masiva nu este o solutie si ca padurile trebuie sa devina o sursa de venit pentru locuitorii din zona de munte. “Ar trebui gasite solutii pentru ca valoarea manoperei pentru lemn sa fie cat mai mare, sa nu se mai vanda direct busteni, ci produse cat mai scumpe care sa aduca valoare”, a declarat Catalin Kanty Popescu. Acesta spune ca nu trebuie inventate solutii pe plan local, ci sa se preia modele de buna practica din alte tari. Seminarul la care face referire prefectul a avut loc la Tulnici si a reunit reprezentanti si administratori ai padurilor si fondurilor de vanatoare din zona, iar obiectul a fost conservarea patrimoniului din zona. Discutiile au fost axate pe modul de gesionare a resurselor naturale, respectiv padure, fauna si alte produse accesorii. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/prefectul-de-valcea-nu-trebuie-sa-mai-vindem-busteni/

Teme de mediuPeste 200 de raţe sălbatice identificate pe Lacul MoftinAgentia pentru Protectia Mediului (APM) Satu Mare in colaborare cu Societatea Ornitologica Sucursala Satu Mare, Societatea Carpatina Ardeleana si voluntari de la Scoala Generala Lazuri, Scoala Generala “Vasile Lucaciu” Satu Mare, Scoala Generala “Ion Creanga” Satu Mare si Scoala Generala “Gellert Sandor” Micula au desfasurat,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

05.02.2013

vineri, o intalnire de lucru la helesteele de la Moftin. La eveniment au participat viceprimarul comunei Moftin, Iosif Merker, iar gazda intalnirii a fost administratorul Lacului Moftin, Nino Antonio Silvestri, dezbaterea fiind moderata de directorul executiv al APM Satu Mare, Elisabeta Bekessy. Importanta evenimentului “Ziua Mondiala a Zonelor Umede” a fost prezentata intr-un mod interactiv de catre specialistul APM Satu Mare in biodiversitate, Ioan Man, iar rezultatele monitorizarii pasarilor a fost facuta de Palincas Csilla din partea SOR si de Kiss Istvan din partea Societatii Carpatine. Gazda evenimentului a prezentat Lacul Moftin, precum si problemele cu care se confrunta. In acest context pentru a rezolva problemele intampinate s-a propus sa se organizeze cat mai repede o intalnire cu toti factorii care ar putea remedia situatiile prezentate. Pentru a da un aspect si practic al intalnirii, toti participantii au participat la observari ornitologice pe malul Lacului Moftin, unde au identificat peste 200 de exemplare de rate care se odihneau pe luciul apei. La finalul intalnirii au fost premiati cei 11 elevi care s-au implicat activ in actiunile de monitorizare a pasarilor precum si in actiunile desfasurate cu ocazia “Zilei Mondiale a Zonelor Umede. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/peste-200-de-rate-salbatice-identificate-pe-lacul-moftin/

Ziua Roşiei Montane, sărbătorită pe 6 februarie cu proiecţii de film, concerte şi forumuri de discuţii în peste 30 de oraşe din ţară şi străinătate1882. Atatia ani de existenta implineste Rosia Montana de la prima sa atestare documentara, pe 6 februarie 131. Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera din Romania si este considerata de istorici actul de nastere al poporului roman. Fapte care o fac unica. 7 kilometri de galerii miniere romane, 80 de kilometri de galerii medievale si de epoca contemporana, case de patrimoniu sau un targ minier sunt doar cateva dintre vestigiile exceptionale bine conservate de-a lungul timpului in Rosia Montana. Pe 6 februarie 2013, celebram cele aproape 2 milenii de unicitate ale Rosiei Montane! Doua milenii de istorie demna de Patrimoniul Mondial UNESCO. Cea de-a 3 editie a Zilei Rosiei Montane va avea loc in aproximativ 30 de orase din tara si strainatate!

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

05.02.2013

Urmareste Ziua Rosiei Montane in orasul tau si vino sa sarbatoresti alaturi de noi! Intra pe: www.ziuarosieimontane.ro.Parteneri media: EcoMagazin, Sapte Seri, Cooperativa Urbana, Greendex, Metalhead, Feeder.ro.Agnita: http://tinyurl.com/a2o8cwjAlba Iulia: http://tinyurl.com/b5wzra4Arad: http://tinyurl.com/b4qkvonBaia Mare: http://tinyurl.com/b4cgpepBarlad: http://tinyurl.com/aby5n3mBacau: http://tinyurl.com/a2lh6e5Brasov: http://tinyurl.com/be8zjdoBucuresti: http://tinyurl.com/am6ccjqBuzau: http://tinyurl.com/bz67fxzCampina: http://tinyurl.com/b4wakakCluj Napoca: http://tinyurl.com/a9bt22cConstanta: http://tinyurl.com/b8cppqxCopenhaga: http://tinyurl.com/b8vgujoCraiova: http://tinyurl.com/bzpzoxbDrobeta Turnu Severin: http://tinyurl.com/ax3v2hcFocsani: http://tinyurl.com/bggohadGheorghieni:http://tinyurl.com/bb2gy4uHunedoara: http://tinyurl.com/aryy29pIasi: http://tinyurl.com/asfllokNehoiu: http://tinyurl.com/bfk82tmOradea: http://tinyurl.com/aljsf3bPitesti: http://tinyurl.com/ayblef3Ramnicu Valcea: http://tinyurl.com/al8c4lvSatu Mare: http://tinyurl.com/avdul6sSibiu: http://tinyurl.com/a45ubztSlatina: http://tinyurl.com/a576cs7

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

05.02.2013

Suceava: http://tinyurl.com/d5o3lohTargoviste: http://tinyurl.com/bd832nfTimisoara: http://tinyurl.com/bkk82kqZiua Rosiei Montane in Bucuresti va avea loc in data de 6 februarie 2013 si este organizata cu sprijinul Muzeului Taranului Roman si al Clubului Taranului Roman. Intrarea este libera.Program Ziua Rosiei Montane in BucurestiStudioul Horia Bernea, Muzeul Taranului RomanProiectie de filme documentare13.00 – 14.15 Choropampa / Ernesto Cabellos, Stepghanie Boyd / Peru / 200214.30 – 15.50 Operatiunea Diavolul / Stephanie Boyd / Peru / 201016.00 – 17.15 Noul Eldorado / Tibor Kocsis / Ungaria / 200417.30 – 18.50 Rosia Montana, un loc la marginea prapastiei / Fabian Daub / Germania / 201219.00 – 19.50 Avanpremiera Aurul in vremea crizei: Valva Neagra / George Avgeropoulos / Grecia / 201220.00 – 20.45 Scurt metrajeMasivul Cetate din Rosia Montana in 1957 / Adrian Steclaci / Romania / 1957Marturii de la Rosia Montana / Nicolae Margineanu / Romania / 2012Patrimoniul Rosiei Montane / 2013Clubul Taranului Roman20.00 – 21.00 Patrimoniul Rosiei Montane – prezentare si sesiune de discutii21.00 Concert Chimie | Norzeatic & Avant’n’Gard. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/ziua-rosiei-montane-2013/

Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deşeurilor din MaramureşO investitie extrem de importanta pentru Maramures treneaza de opt ani, fiind tot in stadiul de… hartii. In timp, proiectul a fost schimbat, locul constructiei a fost modificat de peste zece ori, judetul a fost condus de trei presedinti de Consiliu Judetean, iar din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

05.02.2013

bugetul Maramuresului s-au cheltuit mai bine de 1,5 milioane de euro. Un calvar, recunoaste primul presedinte al forului judean in mandatul caruia a demarat proiectul.Proiectul, care acum e mai aproape decat oricand de aprobare, a crescut ca o gogoasa financiara, ajungand de la 50 de milioane de euro la aproape 63 de milioane de euro. La acest munte de bani va cotiza fiecare maramuresean, nota de plata din bugetul judetului urmand sa se ridice la 17,5 milioane de euro. E drept, din banii acestia se vor intoarce in visteria judetului 11 milioane de euro, nota de plata neta fiind 6,4 milioane de euro. Un mizilic in comparatie cu valoarea totala a proiectului, sustin cei care conduc judetul. Pentru ca n-avem acesti bani, ii vom imprumuta de la o institutie financiara, urmand sa-i returnam cu dobanda.Pentru a stii cum si din ce motive s-a ajuns in aceasta situatie, trebuie sa aflam istoria sistemului de management integrat al deseurilor din Maramures, o poveste de 63 de milioane de euro, din care cea mai mare parte se va investi in Legalau, un loc din apropierea padurii din satul Sarbi – comuna Farcasa. Totul a inceput in toamna anului 2004. „Prin octombrie-noiembrie 2004, in primele luni de mandat ca presedinte CJ, am reusit sa-i conving pe cei care erau atunci conducerea Ministerului Mediului ca Maramuresul trebuie inclus pe lista judetelor unui proiect pilot care, pe fonduri de preaderare (ISPA), urma sa finalizeze studii de fezabilitate in ceea ce priveste gestiunea integrata a deseurilor. In 2005 am fost inclusi in acest proiect si de acolo a inceput calvarul acestei aplicatii care s-a lungit extrem de mult, din pacate”, si-a amintit Marinel Kovacs, fost presedinte al CJ Maramures.Cum a ajuns Maramuresul, un judet de regula ignorat de la impartirea banilor din pusculita statului, sa fie inclus pe lista de finantare a sistemelor integrate de gestionare a deseurilor, chiar cu doua centre? „In aceasta strategie nationala, fiecare judet avea prevazut un depozit ecologic. Mara resul era o exceptie, fiind prevazut cu doua depozite finale, cum se numau atunci, datorita configuratiei geografice”, a explicat Kovacs. Inrolarea “abonatului public” Primul pas in implemntarea proiectului a fost numirea unui proiectant care a facut studiul de fezabilitate pentru toate judetele-pilot. Firma a fost platita, conform unor surse din Consiliul Judetean Maramures, cu peste 600.000 de euro, insa judetul a renuntat la ea, considerand ca mai mult ne-a incurcat decat ne-a ajutat, iar fostul sef al institutiei nu se sfiieste sa afirme ca aceasta facea parte din grupul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

05.02.2013

abonatilor la bugetul de stat. La momentul respectiv, insa, nimeni nu a spus nimic. „Studiul a fost platit de Ministerul Mediului, acesta facand licitatia, selectand firma – era, de fapt, un consortiu format din trei firme, majoritar fiind Intergrup. Ei au dus acest proiect pana la nivelul unui masterplan”, a declarat Emil Marinescu, vicepresedintele CJ Maramures, desemnat sa reprezinte judetul in acest proiect. „Am sesizat lucrul asta inca de atunci: avem firme abonate sub forma de consultanti la toate nivelele: fie la primarii, unde vesnic aceeasi firma de consultanta face proiecte, fie la nivelul CJ (aici e mai complicat un pic, dar de foarte multe ori sunt aceiasi consultanti care vin si se ofera sa faca ei totul) si la ministere. Asa a fost si-n cazul nostru. Acel consultant, ales in 2006, a taraganat-o extrem de mult si a fost nevoie,pe final, sa se rezilieze contractul cu ei si sa se gaseasca alt consultant care sa finalizeze lucrarea”, a conformat Marinel Kovacs, fostul presedinte al CJ Maramures.Decat doua, mai “bine” unu Fie din cauza proiectantului-consultant, fie din cauza factorilor de decizie din Consiliul Judetean, Maramuresul n-a profitat de oportunitatea si derogarea oferita de Ministerul Mediului. Pentru ca sefii judetului nu au fost in stare sa gaseasca un loc de amplasament in zona de nord, s-a ajuns la o solutie de compromis si, dupa ce s-au zbatut sa convinga asupra necesitatii finantarii a doua centre de management al deseurilor, s-au rugat la minister sa le permita modificarea proiectului si sa faca macar unul. „Avand in vedere dificultatile enorme pentru gasirea celor doua locatii pentru depozite, s-a ajuns la varianta ca e posibil sa fie un singur depozit final si mai multe statii de transfer. E o problema care n-ar fi trebuit sa se intample, dar cauza principala o reprezinta modul in care autoritatile locale n-au inteles importanta acestui proiect, desi institutional s-au facut pasii necesari inca din 2007, cand s-a creat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri”, a mentionat Kovacs. Renuntarea la centrul de management din zona de nord a Maramuresului a fost primul mare esec al proiectului de gestionare ecologica a deseurilor din judet.Vicepresedintele Emil Marinescu, insarcinat cu gasirea locurilor in care se pot construi cele doua centre de management, isi reaminteste cauzele: la Viseu de Sus nu au primit avizul de la Apele Romane (locul identificat fiind intr-o zona cu potential inundabil), la Calinesti, desi consiliul local a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

05.02.2013

aprobat investitia, s-a renuntat la presiunile localnicilor, la Rozavlea s-a renuntat sa presiunea cetatenilor din comunele limitrofe, la Petrova nu s-a gasit o suprafata de teren suficienta, ca si in zona Giulesti – Oncesti. „Problemele mari au fost in special cele din zona nordica, ba pentru ca terenurile puse la dispozitie de autoritatile locale au fost in zone inundabile, ba in zone din situl Natura 2000. Am avut probleme si pentru ca studiile geo-topo vizau grohotis, zona stancoasa, zona cu posibile alunecari de teren sau zona argiloasa”, a precizat Marinescu. Disperati, cei din Consiliul Judetean au cerut Ministerului Mediului sa le aprobe modificarea proiectului cu un singur centru. Pana cand au primit aprobarea, contractul cu firma de proiectare selectata de minister a expirat. S-a organizat o noua licitatie, a fost selectata o noua firma de proiectare si consultanta, din Timisoara, insa de data aceasta banii pentru modificarea proiectului au fost platiti din bugetul judetului.Alte cheltuieli neprevazute Problemele au continuat cu gasirea unui loc de amplasare al centrului de management al deseurilor din zona sudica. Dupa ce locul era detectat, CJ Maramures cheltuia pentru studii geo, topo, intalniri de convingere a localnicilor, deplasari in strainatate cu grupuri de cetateni pentru ca acestia sa se convinga ca un centru de management al deseurilor nu are nimic in comun cu o groapa de gunoi. In pofida investitiilor, nimeni nu vroia sa locuiasca intr-o comuna sau oras cu centru de gestionare a deseurilor. „Din pacate au fost foarte multe lucruri aicea care au mers prost. Au fost incercari in cel putin 10 localitati, daca nu 15, in diverse zone. Au fost situatii, cum a fost la Somcuta unde doua HCL luate pentru aprobarea amplasamentului, in dezbaterea publica s-a renuntat la amplasament pentru ca oamenii influentati de factori politici s-au impotrivit. La fel a fost la Bocicoiu Mare. A fost o situatie incredibila, desi CJ a facut eforturi sa duca consilieri 10-15 din Somcuta, Bocicoiu Mare, Rozavlea, sa vada depozitele din Ungaria”, a recunoscut Kovacs. Si vicepresedintele Marinescu a rememorat esecurile din zona sudica a judetului: „Prima incercare a fost facuta in Arinis. Am avut probleme cu cetatenii. Urmatoarea la Somcuta, de asemenea au fost probleme – le-au creat populatia roma de acolo, desi centrul de management era proiectat la 2,2 kilometri de ultima casa, iar groapa de deseuri a orasului Somcuta e la aproximativ 700 de metri. Am

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

05.02.2013

incercat in zona Remetea, dar acolo erau 7-8 hectare de stufarisuri care erau sub protectia sistemului silvic, asa ca am venit la Recea”. Incapabili sa-si impuna autoritatea in fata comunitatilor locale intr-un proiect ce este implementat in cele mai dezvoltate state europene, singura solutie pe care au gasit-o cei de la Consiliul Judetean a fost sa cumpere un teren si sa construiasca acolo statia centrala. Acesta era in apropiere de satele Ariesul de Padure si Coltau, pe raza comunei Recea. S-au purtat negocieri timp de jumatate de an si s-a alocat din bugetul judetului 700.000 de euro. „Nu stiu cum s-o caracterizez… ca fiind o ratare… Sigur e un lucru, la vremea respectiva era o realizare, un succes, pentru ca era pentru prima data cand reuseam sa facem concret ceea ce ni se cerea: sa avem un amplasament. Acolo au fost alte probleme: s-a schimbat intre timp legislatia – trebuia sa fie o alta distanta pana la prima gospodarie. A fost si o… neconcordanta. Nu stiu, personalul tehnic nu a apreciat corect la vremea respectiva distanta si n-a informat corect, cel putin pe mine nu m-a informat foarte corect legat de faptul ca ar putea sa fie o problema”, sustine fostul presedinte al CJ Maramures. Pe langa plata terenului, pentru imbunarea localnicilor, din bugetul public s-au alocat bani si pentru asflatarea unor ulite. Insa totul a fost inutil. O noua ratare a obiectivului. Cineva gresise. De platit am platit noi, toti. „A picat acel amplasament pe o problema tehnica si, probabil, a fost si o neatentie din partea celor care… fie consultantul, care trebuia sa verifice foarte atent, pentru ca el superviza totul, fie responsabilul tehnic din Consiliul Judetean. Valorile care s-au investit pentru a putea a avea niste amplasamente sunt mici comparativ cu ceea ce inseamna proiectul in sine”, e convins Marinel Kovacs. Un alt teren pe care administratia judeteana l-a cumparat pentru implementarea proiectului a fost cel pe care e groapa de gunoi din Sighetu Marmatiei, unde se va construi o statie de transfer. Desi acesta apartinea unei institutii de stat, CFR, si nu putea fi folosit la nimic fiind plin de gunoaie, CJ nu a reusit sa-i convinga pe cei din Ministerul Transportului sa le cedeze terenul cu titlu gratuit si au platit 300.000 de euro. Daca adaugam la cheltuieli neprevazute si studiile tehnice si excursiile cu scop informativ in Ungaria, suma totala cheltuita din bugetul judetului depasete 1,5 milioane de euro.Cat a costat „Solutia Farcasa”

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

05.02.2013

In pofida cheltuielilor, Maramuresul se indrepta cu pasi repezi spre ultima zi in care putea depune un proiect care trebuia sa mentioneze locul amplasarii centrului de management al deseurilor. Salvarea a venit inaintea Craciunului din 2010, din Farcasa. Strans de termenul final, presedintele CJ Maramures a acceptat sa sprijine financiar mai multe lucrari din comuna, al caror cuantum il recunoaste astazi primarul Ioan Stegeran. Insa administratia judetului rasufla usurata. Dupa aproape cinci ani aveau un loc pentru centrul de management al deseurilor, in Legalau, o zona de langa padurea satului Sarbi.„Cand am vazut ca acest proiect este pe punctul de a se opri si nu mai exista posibilitate sa se poata demara altul pe fonduri europene, eu identificat in comuna trei potentiale locatii si am vorbit cu presedintele CJ de atunci, Mircea Man, si a spus ca poate sa sprijine comuna cu circa 3 milioane de euro sa putem finaliza cateva proiecte. Am facut o analiza cu consilierii si am zis: „Dom’le, proiectele care le avem in derulare se finalizeaza in 10 ani, asa in pasul melcului, cum merg la noi treburile, si am zis daca le putem face in doi ani e un castig pentru comunitate. Deci am mers pe cuvantul lor si datele au ramas aceleasi si cu actuala conducere a CJ. Stiti cum a fost? Noi am facut sedinta de aprobare a amplasamentului marti, ca joi trebuie sa fie la Bucuresti si sa spuna daca au locatia. Am fost pe ultima suta de metri!”, spune Ioan Stegeran, primarul din Farcasa. Oficialii CJ Maramures admit negocierile cu administratia comunei Farcasa. „Ne-am luat angajamentul ferm de a automatiza 100% sistemul de sortare si asa a crescut valoarea proiectului de la 38 de milioane de euro la peste 50 de milioane de euro. De asemenea, ne-am angajat sa construim un drum de centura a localitatii, sa nu afecteze populatia nici macar la transportul deseurilor acolo, si am promis sa modificam si cantitatile de deseuri care urmau sa ajunga la centrul din Farcasa, prin construirea unui centru de sortare si pe nord, la Sighet”, a confirmat Marinescu. Drumul suplimentar proiectului, dar si automatizarea totala a centrului de management a deseurilor, au fost conditiile administratiei publice din Farcasa care au crescut valoarea proiectului. Pentru ca aceste cheltuieli nu sunt eligibile, adica nu sunt decontat de principalul finantator, care este Uniunea Europeana, banii trebuie platiti din visteria judetului. „Din aceste conditii pe care noi le-am pus coordonatorului acestui proiect, valoarea a crescut cu circa 20 de milioane de euro”, a precizat primarul din Farcasa. Pe langa cheltuielile

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

05.02.2013

implementarii proiectului, administratia judeteana mai trebuie sa plateasca, asa cum a promis administratiei locale, finalizarea unor proiecte ale comunei. „Noi avem drumuri comunale si acolo pot sa ne ajute, avem primaria si o scoala in constructie, strazi de refacut… Toate vor fi stipulate in protocolul de predare-primire a amplasamentului. Eu cred in cuvantul care mi l-au dat. Nu trebuie sa mi-i dea toti banii odata, ci esalonat…”, a mentionat primarul Stegeran. Desi cateva zeci de localnici se lupta in instanta pentru anularea deciziei care permite construirea centrului de management al deseurilor la Legalau, in Farcasa, primarul comunei sustine ca zbaterile sunt inutile si ca investitia va fi ecologica si ca va genera profituri mari in bugetul local, dand exemplul Bistritei, unde acesta este estimat la 300.000 de lei pe an.Sistemul si modul sau de functionare Pe langa centrul complet automatizat de management al deseurilor din Sarbi (format dintr-un depozit ecologic, o statie de tratare mecano-biologica, o statie de sortare si o instalatie de epurare), sistemul din Maramures prevede construirea unui drum de acces de 5 kilometri, care ocoleste toate localitatile din comuna Farcasa, statii de sortare si de transfer, precum si un centru pentru depozitarea deseurilor voluminoase la Sighetu Marmatiei, o statie de transfer la Moisei, o statie de transfer si un centru de depozitare a deseurilor voluminoase la Targu Lapus, centre de colectare a deseurilor voluminoase in orasele Borsa, Viseu, Baia Mare, Somcuta si Seini. De asemenea, gropile de gunoi din Borsa, Seini si Targu Lapus se vor ecologiza, iar cele din Baia Mare, Sighetu Marmatiei si Viseu de Sus se vor inchide. Prin proiectul de 63 de milioane de euro, se vor mai cumpara camioane de mare tonaj, containere pentru transferul deseurilor si recipienti de colectare. Cat despre bani, in varianta simplificata, 38 de milioane de euro vin din bugetul UE, 7 milioane de euro din bugetul de stat, vine de la UE si 18,7 milioane de euro trebuie sa-i puna judetul, din aceasta suma 11 milioane de euro reprezinta cota de TVA care va fi rambursata, cheltuiala neta a judetului fiind de 6,4 milioane de euro. Insa cum va functiona unul dintre cele mai costisitoare sisteme de management intergat al deseurilor din Romania, cel din Maramures? Pana la receptia finala a constructiilor si utilajelor, de implementarea proiectului raspunde un departament al CJ, apoi acesta va fi preluat de Agentia de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri, din care fiecare oras si

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

05.02.2013

comuna are cate un reprezentant, acesta fiind primarul localitatii. Aceasta asociatie va selecta prin licitatie internationala un operator, o firma sau un consortiu, care va deveni unic operator in judet - de exemplu, in Ungaria, peste 50% sunt operatori din Germania.Practic, daca acum in tot judetul Maramures serviciul de salubrizare este efectuat de 8 firme private si 8 servicii publice, dupa darea in folosinta a sistemului va exista una singura. Adica se va crea un nou monopol. Autoritatile ne linistesc insa, spunand ca agentia din care fac parte toti primarii judetului vor supraveghea operatorul monoplist. Numai ca acelasi lucru se intampla, de pilda, la apa-canal, iar nemultumirile maramuresenilor nu sunt putine. Pentru maramureseni, cel mai important pas consta in stabilirea pretului pentru servciul de salubrizare. Oficialii CJ estimeaza ca, daca acum pretul pe tona de deseuri este in medie 139 de lei in Maramures, dupa ce sistemul va fi functional aceasta este posibil sa creasca putin, insa doar in localitatile urbane, insa consiliile locale pot decide subventionarea partiala a pretului. In plus, pe sistemul faraonic al saracului fermecat de lucrurile scumpe, sistemul de management integrat al deseurilor din Maramures a fost proiectat la o capacitate mai mare decat nevoile judetului Emil Marinescu: „Sistemul duce pana la 500.000 de tone, deci mult peste cantitatea de deseuri generate in judet”), iar o sursa suplimentara de venit pentru operator poate fi realizata prin eventuale contractepentru depozitarea deseurilor cu comunitati din afara judetului, fapt care ar putea duce la o reducere a preturilor platite de catre maramureseni. Insa totul depinde de abilitatea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri din Maramures, adica de primarii din judet. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/sistemul-de-gestionare-a-deseurilor-din-maramures/

Concurs de idei pentru miracolul biodiversităţiiEcologia poate fi studiata nu doar cu sobrietate, ci si cu zambetul pe buze, prin metode adaptate fiecarei categorii de varsta. Pentru copii, o noua provocare o va reprezenta Concursul National Eco Fun, ajuns, in acest an, la editia a VI-a. Copiii sunt invitati sa-si probeze cunostintele despre mediul inconjurator, asociate cu spiritul de observatie si cu talentul in exprimarea artistica. In urmatoarele saptamani, din data de 4 februarie pana

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

05.02.2013

pe 5 aprilie, copiii si tinerii vor cauta idei originale in favoarea biodiversitatii si le vor testa in Concursul National Eco Fun.Natura, obiect de studiu pentru copii si pentru adultiBiodiversitatea genereaza energie, culoare, ritm, evolutie – subliniaza invitatia de participare la concurs. Biodiversitatea poate reprezenta un vast obiect de studiu, atat pentru copii cat si pentru adulti, dar si o lectie obligatorie pentru a nu repeta experiente nefericite. Punctul de plecare al concursului il reprezinta Eco-Ideea — Salveaza Biodiversitatea, o tema de reflectie care va fi exprimata in sectiunile deja consacrate ale concursului: pictura, fotografie, grafica computerizata, jurnalism. In plus, anul acesta, organizatorii propun o noua sectiune, eco eseu, care a fost testata cu succes, anul trecut, in 10 unitati scolare pilot. La editia din acest an, concurentii pot avea varsta intre 8 si 18 ani. Totusi, va exista si o activitate dedicata prescolarilor, in cadrul categoriei Eco Fun Junior. Cei mai tineri ecologisti vor avea aici prilejul sa se antreneze pentru marea competitie, la care sa participe in anii urmatori.Castigatorii vor fi premiati in cadrul Eco ForumRegulamentul si formularul de inscriere pentru concurs pot fi accesate pe site-ul www.cutezatorii.ro, sectiunea Concurs. Castigatorii vor fi premiati la finalul lunii mai 2013, in cadrul evenimentului Eco Forum, care se va desfasura la Universitatea Ecologica din Bucuresti. Organizatorii acestei actiuni sunt Editura LVS Crepuscul din Ploiesti — Revistele Cutezatorii si Luminita, impreuna cu Inspectoratul Scolar Judetean Prahova.Parteneri media sunt Green Report, Kiss FM, Radio Impact FM — Suceava si Ziarul Raid. /Green Report, http://www.green-report.ro/concurs-de-idei-pentru-miracolul-biodiversitatii/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

05.02.2013

Teme ABAInundaţii la Tarna MareDupă precipitaţiile însemnate înregistrate în ultimele zile, pe raza comunei Tarna Mare au fost inundate mai multe suprafeţe de teren, avertizează Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Satu Mare. Oficialii SGA avertizează că accesibilitatea este limitată în zonă. Deocamdată, nivelul pârâului Tarna Mare este staționar, ceea ce înseamnă că, cel puțin deocamdată, nu există pericolul inundării altor suprafețe de teren. “În cursul zilei de duminică, 3 februarie 2013, pe pârâul Tarna Mare, în aval de localitatea Bocicău şi amonte de frontiera cu Ucraina, pe malul stâng, s-au înregistrat revărsări în mai multe sectoare de curs de apă, pe o lungime totală de aproximativ 500 de metri. Revărsările s-au produs după ce s-au înregistrat precipitații, totalizând 35,5 l/mp, în 36 de ore. Acestea au căzut peste un strat de zăpadă de 15 cm. În urma revărsărilor au fost inundate mai multe terenuri. Fenomenul este monitorizat de către personalul SGA Satu Mare. Menționăm că accesibilitatea în zonă este limitată. În prezent nivelul pe pârâul Tarna Mare este staţionar”, se arată într-un comunicat de presă remis de Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa. /Gazeta de Nord Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2013/02/04/inundatii-la-tarna-mare/ Satu Mare ON LINE, http://www.satumareonline.ro/cp/7/9785/Mai-multe-terenuri-din-Tarna-Mare-au-fost-inundateSzamar, http://www.szatmar.ro/Szazotven_hektar_kerult_viz_ala_Bocsko_kozeleben/hirek/56129

Pârâul Tarna Mare a inundat mai multe terenuriÎn cursul zilei de ieri, 3 februarie 2013, pe pârâul Tarna Mare, aval de localitatea Bocicău şi amonte de frontiera cu Ucraina, pe malul stâng, s-au îregistrat revărsări în mai multe sectoare de curs de apă, pe o lungime totală de aproximativ 500 de metri. Revărsările s-au produs după ce s-au înregistrat precipitații, totalizând 35,5 l/mp, în 36 de ore. Acestea au căzut peste un strat de zăpadă de 15 cm. În urma revărsărilor au fost

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

05.02.2013

inundate mai multe terenuri. Fenomenul este monitorizat de către personalul SGA Satu Mare. Se menționează că accesibilitatea în zonă este limitată. În prezent nivelul pe pârâul Tarna Mare este staționar./Portal Sm, http://portalsm.ro/2013/02/paraul-tarna-mare-a-inundat-mai-multe-terenuri/ /Satu Mare Online,http://www.satumareonline.ro/cp/7/9785/Mai-multe-terenuri-din-Tarna-Mare-au-fost-inundate

Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită în Baia MareSistemul de Gospodarire a Apelor Maramures organizeaza in data de 6 februarie la Scoala Gimnaziala „Avram Iancu” activitati de informare si de constientizare, privind importanta pe care o au zonele umede, ca resurse de mare valoare economica, naturala, stiintifica, ecoturistica si culturala. In acest demers sunt implicati 50 de copii de la 6 unitati de invatamant din Baia Mare: Scolile Gimnaziale ”Avram Iancu”, „Nichita Stanescu”, „Lucian Blaga”, „Nicolae Iorga”, Liceul Teoretic Sanitar precum si Seminarul Teologic „Sf.Iosif Marturisitorul”. Manifestarile marcheaza Ziua Mondiala a Zonelor Umede, sarbatorita anual in data de 2 februarie. Sarbatoarea dateaza din anul 1971, cand a fost adoptata la Ramsar, in Iran, “Conventia asupra Zonelor Umede de Importanta Internationala, in special ca habitat pentru pasarile acvatice”. Acest tratat interguvernamental asigura cadrul cooperarii internationale pentru conservarea si utilizarea rationala a zonelor umede si a resurselor pe care acestea le ofera.In acest an, tematica este „Zonele umede si gestionarea apei”, slogan care reflecta interdependenta dintre apa si zonele umede, precum si rolul-cheie pe care il joaca acestea in mentinerea calitatii mediului prin controlul inundatiilor si al eroziunilor, aprovizionarea stratului subteran de apa, stabilizarea tarmurilor si protectia impotriva furtunilor, retentia nutrientilor si a sedimentelor, atenuarea schimbarilor climatice, purificarea apei si mentinerea biodiversitatii. De la aderarea Romaniei (1991) si pana in prezent, cinci regiuni din tara au fost desemnate situri Ramsar: Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”, Balta Mica a Brailei, Parcul Natural Lunca Muresului, Complexul Piscicol Dumbravita si Lacul Techirghiol. In spatiul hidrografic Somes-Tisa nu sunt desemnate zone umede de importanta internationala, conform Conventiei Ramsar. Exista insa, zone

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

05.02.2013

umede in cadrul ariilor destinate protectiei habitatelor si a speciilor, unde apa este un factor important: rezervatii naturale, situri Natura 2000, monumente ale naturii si arii de interes local . Aceste arii sunt cuprinse in Registrul zonelor protejate, care se actualizeaza anual de catre specialistii Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-baia-mare/

Pârâul Craica ameninţă din nou: Gunoaiele rromilor, pur şi simplu prea multe De fiecare dată când precipitațiile sub formă de ploaie sunt ceva mai abundente în Baia Mare, apar şi problemele pe pârâul Craica din municipiu. Acesta, din cauza gunoaielor aruncate de rromii din zonă şi care nu-s deloc puține, riscă să inunde locuințele rromilor care mai sunt încă în picioare în zona Craica, dar şi o parte din zona străzii Păltinişului. Nu de alta, dar nu ar fi pentru prima dată când s-ar întâmpla aceasta. Ecologizările făcute de către primărie nici că se văd, dacă este să aruncăm un ochi pe acest pârâu. Mormane de gunoaie stau grămadă peste grămadă. De la sticle de plastic, la saltele sau la cauciucuri de maşină. Toate formează un fel de barieră în calea apei, apă care trebuie să îşi croiască drum pe undeva, nu? Gunoaiele respective nu par să deranjeze pe nimeni, decât la nivel declarativ. E drept pe de altă parte că şi dacă cineva ar face ecologizare, în nicio lună de zile gunoiale ar fi la loc./CityNews,http://maramures.citynews.ro/din-oras/paraul-craica-ameninta-din-nou-gunoaiele-rromilor-pur-si-simplu-prea-multe-foto-1232866/Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=16&lang=ro&name=#Craica_la_un_pas_de_inundatie

2 Februarie 2013 - Ziua Mondială a Zonelor Umede „Zonele Umede au grijă de apă!” Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971 a stabilit data de 2 Februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede.Obiectivul declarat al Convenției a fost acela de a conserva

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

05.02.2013

zonele umede, fauna şi flora, datorită importanței lor ecologice, economice, ştiințifice şi recreative. Până la sfârşitul anului 2012 pe lista Ramsar au fost înscrise 2065 zone din 163 țări. Zonele umede sunt habitate naturale cu funcții vitale în rețeaua naturală a apelor de suprafață şi subterane, iar conservarea lor trebuie tratată cu deosebită importanță. Ele fac trecerea de la mediul terestru la mediul acvatic, fiind cele mai productive habitate naturale. În decursul timpului, Conventia Ramsar asupra zonelor umede a reliefat rolul important pe care-l ocupă populația în conservarea acestora. România a aderat la Convenția de la Ramsar în anul 1991, până în prezent, fiind desemnate 12 situri Ramsar, dintre care Rezervația Biosferei Delta Dunării, fiind cea mai mare din România şi Europa. Anul 2013 a fost desemnat ca An Internațional ONU pentru Cooperare în domeniul Apei, iar, în acest context, tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede a fost „Zonele Umede au grijă de apă!”. Cu această ocazie a fost subliniată importanța conservării şi utilizării durabile a zonelor umede pentru realizarea unui management durabil al apelor. Trebuie pus accent pe ceea ce putem face noi toți, la toate nivelurile: local, regional şi global, pentru a proteja ecosistemele şi apele din zonele umede atât pentru beneficiul oamenilor cât şi al naturii. Pentru a marca acest eveniment, AGENŢIA pentru PROTECŢIA MEDIULUI BISTRIŢA –NĂSĂUD, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bistrița, au organizat în data de 1 februarie 2013, la Centrul de Informare şi Educație ecologică „Şcoala Verde”, din Bistrița o serie de activități educative adresate elevilor clasele a-IV-a C de la Colegiul „Andrei Mureşanu” din Bistrița şi a-III-a B de la Şcoala Generală nr. 1 din Bistrița. Reprezentanții APM au prezentat, într-un limbaj accesibil elevilor, importanța zonelor umede şi necesitatea conservării lor. De asemenea, printr-o prezentare Power –Point, copiii au făcut cunoştință cu personajul Flopi din materialele educative puse la dispoziție de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. /Bistriţeanul, http://www.bistriteanul.ro/2-februarie-2013--ziua-mondiala-a-zonelor-umede-%E2%80%9Ezonele-umede-au-grija-de-apa-1359986904198.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

05.02.2013

Pompierii au fost chemaţi să dinamiteze un pod de gheaţă de 400 de metri Intervenția pe care echipa de pirotehnişi a fost chemată să o facă va avea loc în Măgura Ilvei. Reprezentanții primăriei au încercat să spargă gheața cu un buldoexcavator şi a reuşit, dar gheața s-a blocat şi riscă să provoace inundații. O echipă de specialişti din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud intervine în localitatea Măgura Ilvei unde, pe albia pârâului care trece prin zonă, s-a format un pod de gheaţă de 400 de metri. Autoritățile locale de acolo au încercat să rezolve problema folosind un buldoexcavator dar intervenția nu a avut succesul aşteptat. Zăporul a fost spart însă gheaţa s-a blocat într-o zonă în care albia pârâului este mai îngustă şi astfel există un risc crescut ca apa să inunde terenurile şi gopodăriile aflate în apropiere. Astfel, autoritățile au cerut ajutorul pompierilor militari iar o echipă de pirotehnişti se află fața ocului pentru a rezolva problema. /Bistriţeanul, http://www.bistriteanul.ro/pompierii-au-fost-chemati-sa-dinamiteze-un-pod-de-gheata-de-400-de-metri-1359979231562.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABAConcurs pe tema apei la Palatul Copiilor din DevaPentru a serba “Ziua Mondială a Zonelor Umede”, celebrată în 2 februarie, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara împreună cu Palatul Copiilor din Deva au lansat un concurs cu sloganul „Zonele umede au grijă de ape”. Începând de vineri, de când a fost demarat concursul, copiii de la cercurile de protecția mediului şi cinefoto au desenat, pictat sau fotografiat cele mai importante aspecte legate de apă. Acțiunile de acest fel se vor incheia mâine, 6 februarie, prin premierea lucrărilor tuturor participanților. De asemenea, acolo va fi organizată o expoziție cu cele mai reuşite lucrări la Palatul Copiilor cu începere de la ora 15:00. /Servus HD, http://www.servuspress.ro/servus/2013/02/concurs-pe-tema-apei-la-palatul-copiilor-din-deva/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

05.02.2013

2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor UmedeÎn fiecare an, la 2 februarie, se celebrează Ziua Mondială a Zonelor Umede pentru a comemora semnarea, in 1971, a Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar, 1971). Convenția a intrat în vigoare în anul 1975 şi, conform ultimelor date, semnatare ale Convenției sunt 159 de state cu 1.886 de zone umede, ce ocupă o suprafață de 185,2 milioane de hectare. Convenția Ramsar stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi al cooperării internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. Ziua Mondială a Zonelor Umede reprezintă o bună oportunitate de subliniere a beneficiilor pe care aceste ecosisteme le pun în slujba societății umane şi de conştientizare a rolului acestora asupra viitorului societății civile. Fie că vorbim despre mlaştini, turbării, lacuri, estuare şi zone costiere, recife de corali sau culturi de orez, trebuie să înțelegem că zonele umede joacă un rol crucial în furnizarea de apa dulce, menținerea unei biodiversități bogate, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, realimentarea acviferelor subterane, controlul inundațiilor, precum şi în asigurarea multor alte servicii în folosul populației umane. Sloganul "Îngrijirea zonelor umede – un răspuns la schimbările climatice” transmite un sens de urgență în necesitatea de a ne mobiliza împotriva efectelor schimbărilor climatice globale, care ar putea fi dezastruoase, şi de a acționa cât mai repede posibil. Această temă, de asemenea, reflectă convingerea noastră că este important să se conştientizeze rolul zonelor umede în atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la ele. Trebuie să impunem o utilizare rațională a resurselor oferite de zonele umede, pentru ca generațiile viitoare să se poata bucura din plin de beneficiile oferite de acestea. Numai prin protejarea patrimoniului natural şi prin realizarea unui management adecvat al zonelor umede se vor crea premisele pentru dezvoltarea economică durabilă şi pentru menținerea sănătații planetei noastre. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=67763

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

05.02.2013

Teme similareApă nepotabilă. Izvoarele sunt încă la mare căutare!Obiceiul moştenit de ani de zile este greu de lăsat. Deşi inspectorii sanitari avertizează populația să aibă grijă de unde consumă apă, târgumureşenii o ştiu pe a lor, în special, vârstnicii: „Asta e apă bună, întrebați pe bătrâni că vă spun ei”. Aşa mi s-a adresat un domn, ieri, la izvorul de pe str. Moldovei. În municipiul Târgu Mureş cinci izvoare sunt monitorizate de către inspectorii de la Direcția de Sănătate Publică Mureş, iar ultima situație a analizelor privind calitatea izvoarelor arată că doar apa unui singur izvor, Sub cimitirul nou se încadrează în parametrii chimici şi bacteriologici admişi. În rest, izvoarele Mestecăniş şi Secuilor Martiri nu se încadrează în niciuna dintre valori, iar apa izvoarelor de pe str. Predeal şi str. Moldovei este bună din punct de vedere al parametrilor chimici, în schimb conține bacterii, motiv pentru care se recomandă consumul apei doar după o prealabilă fierbere de 30 de minute. În ce priveşte izvoarele cu apă care nu se încadrează în parametrii chimici, aceasta este interzisă spre a fi consumată de copii cu vârste între 0-3 ani şi femei gravide. Păreri diferite. Cinci izvoare importante are municipiul Târgu Mureş de unde târgumureşenii iau apă pentru consum, unii pentru băut, alții în scopuri menajere. „Asta e apă bună, întrebați pe bătrâni că vă spun ei. Eu acuma iau pentru peşti, dar când vin cu copiii pe aici beau, cum să nu. Unii zic că e bună altul că nu e bună. Alții care stau aici pe la blocuri zic că şi bunicii lor încontinuu au băut apă de aici şi nu au avut nimic”, a spus Vasile, în timp ce îşi umplea câteva bidoane de cinci litri. Tot în scopuri menajere este folosită şi apa izvorului de pe str. Predeal. „O folosesc pentru flori, pentru că nu e potabilă. Singura potabilă din oraş este pe Moldovei. Aşa ştiu. Eu pentru băut cumpăr apă plată”, a recunoscut Szabo Csaba. Alții nu o folosesc pentru nimic, dar au cunoştințe care o consumă zilnic. „Apa asta nu e bună. Eu nu folosesc. Dar mătuşa mea are 92 de ani şi tot de aici bea”, a declarat Bucsa Anna. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/social/galerie-foto-apa-nepotabila-izvoarele-sunt-inca-la-mare-cautare#ad-image-0

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

05.02.2013

Clarificare. Compania Energetică Hunedoara nu se lichideazăÎn ultimele zile au apărut tot felul de ipoteze în ceea ce priveşte funcţionarea Companiei Energetice Hunedoara (CEH), unele dintre ele fiind lansate chiar de parlamentari din judeţ. Nu e cum vrea FMI. Pentru a lămuri situaţia, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu a făcut, ieri, câteva clarificări pe marginea acestui subiect. „Fondul Monetar Internaţional (FMI) propunea, într-adevăr, lichidarea CEH, dacă nu se reuşeşte privatizarea companiei prin atragerea unui investitor strategic. Guvernul, în schimb, are o altă variantă de privatizare, prin majorare de capital şi prin emiterea de acţiuni. Executivul de la Bucureşti, prin Ministerul Economiei, a început deja demersurile pentru realizarea privatizării, minoritare sau majoritare, pe piaţa de capital. Există şi un calendar în acest sens, ce prevede semnarea unui contract de consultanţă luna viitoare, fuziunea dintre termocentralele de la Paroşeni şi Mintia cu cele patru mine viabile din actuala Societate Naţională a Huilei, posibilă cel mai devreme în mai anul acesta, şi finalizarea procesului de privatizare în primul trimestru din 2014. În plus, nu este exclusă intrarea în insolvenţă a CEH, dar acest lucru nu înseamnă lichidarea companiei, ci reorganizarea acesteia. Deci propunerea FMI de lichidare a CEH nu intră în discuţie”, a declarat prefectul de Hunedoara. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://nou.zhd.ro/article/clarificare-compania-energetic%C4%83-hunedoara-nu-se-lichideaz%C4%83

Reţea de apă şi canalizare, în toată Pecica, în următorii doi ani Luni, la sediul Consiliului Județean Arad s-a consumat un moment foarte important în ceea ce priveşte infrastructura de apă şi canalizare a oraşului Pecica.După finalizarea procedurii tehnice şi de selecție, directorul general al Companiei de Apă Arad, inginer Gheorghe Bănățean şi reprezentantul companiei S.C. Hidroconstrucția S.A. au semnat contractul CL12 „Reabilitare şi extindere rețele de apă şi canalizare Pecica”, cel de-al optulea contract de lucrări din cadrul proiectului major de apă şi canalizare al județului Arad. Lucrarea face parte din proiectul intitulat „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din județul Arad”, cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial „Mediu”, al cărui beneficiar este Operatorul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

05.02.2013

Regional S.C. Compania de Apă Arad SA. Prezentarea contractului CL12. Contractul are o valoare de 26.623.467,63 lei, se va derula pe o perioadă de 24 de luni şi are ca obiective extinderea rețelei de distribuție apă potabilă cu o lungime de 23,26 km şi realizarea a 1590 de branşamente de proprietăți şi a 177 de hidranți subterani, respectiv extinderea rețelei de canalizare cu o lungime totală de 44,967 km şi extinderea conductelor de refulare cu 1,47 km. Potrivit reprezentanților Companiei de Apă se va reabilita şi stația de pompare apă uzată existentă (cu înlocuirea pompelor submersibile) şi se vor executa 4 stații intermediare de pompare a apelor uzate. În total, vor fi realizate 3.080 racorduri individuale. Numărul pecicanilor care va beneficia în urma acestui contract este de 11.954 persoane. Importanța investiției. Primarul Petru Antal a declarat după semnarea contractului că „principalii beneficiari ai proiectului vor fi pecicanii, care vor avea rețea de apă pe toate străzile din oraş şi canalizare în proporție de 90%”.Au fost prezenți preşedintele CJA, Nicolae Ioțcu şi Iustin Cionca, cel care a contribuit la elaborarea proiectului în perioada cât a fost primar al oraşului Pecica, iar după terminarea mandatului de deputat a fost solicitat de directorul general al Companiei de Apă Arad, Gheorghe Bănățean pentru consiliere în ceea ce priveşte partea administrativă, de colaborare cu administrațiile locale şi agențiile naționale implicate (având în vedere şi experiența sa de parlamentar) în procesul de implementare a Aqua Project Arad. Proiectul – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din județul Arad – Aqua Project Arad este implementat pe teritoriul a 13 localități ale județului, îmbunătățind serviciile prestate de Compania de Apă Arad.Contribuția oraşului Pecica este de doar 1,8%, restul fiind suportat din contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, a Guvernului României şi de S.C. Compania de Apă Arad S.A., prin credit bancar garantat de Consiliul Județean Arad. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86522-retea-de-apa-si-canalizare-in-toata-pecica-in-urmatorii-doi-ani.html

Victor Stoica: înainte de a fi primar, eşti om!Pornind de la un vechi principiu de viață, conform căruia nu funcția te face om, pe edilul-şef al comunității din Pui nu l-a lăsat inima să indexeze taxele locale pentru anul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

05.02.2013

2013, deoarece vremurile sunt şi aşa, destul de grele. Mai multe proiecte în derulare. Cu ajutor de la bugetul local, de la UE sau din bani guvernamentali, programele investiționale continuă la Pui. „Pe 125A (în valoare de un milion de euro), avem un proiect ce vizează modernizarea a şase kilometri de drumuri agricole şi un pod peste Râul Strei. Execuția a atins pragul de 35-40 de procente. Canalizarea în satul-centru e cuprinsă pe fonduri de mediu şi sperăm că o vom finaliza în acest an. De asemenea, mai avem depuse prin HG 577, proiecte pentru modernizarea a trei drumuri. Pe Agenţia de Mediu, avem alimentarea cu apă în Ponor, iar pe Ordonanța 7 avem alimentarea cu apă a alte trei sate. E începută în 2008, dar nu am primit bani ca s-o ducem la bun-sfârşit, din ea fiind executat cam 30 la sută. ...Tot acesta a mai spus că există discuții cu o firmă ce vrea să realizeze cea mai mare investiție din județul Hunedoara (300 milioane de euro) pentru un parc eolian. O altă societate îşi doreşte să construiască câteva microhidrocentrale în zonă. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/victor-stoica-inainte-de-a-fi-primar-esti-om

Potenţial dezastru ecologic pe Arieş!Un cititor al ziarului onlineTurdaNews ne atrage atenția asupra unor activități din zona fostelor Uzine Chimice, care ar putea conduce la un pericol privind mediul. "Am remarcat în ultimele zile nişte indivizi, cel mai probabil de etnie rromă, săpând după fier, în spatele fostelor Uzine Chimice, în bazinul de decantare al şlamului. Au dezgropat şi au aruncat pe malul Arieşului câțiva metri cubi de pământ contaminat cu baza DDT şi chiar bulgări din această substanță periculoasă. În aer se simte un uşor miros specific în zona străzilor Panait Cerna-Cheii. Vă rog spre binele mediului şi tuturor să alertați autoritățile de protectțe a mediului, considerându-vă o sursă credibilă şi de luat în considerare, în situația de față", ne-a transmis cititorul nostru. /TurdaNews CJ, http://turdanews.net/articole/23821-cititorii-ne-atrag-atentia-potential-dezastru-ecologic-pe-aries.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

05.02.2013

Teme de mediuPovestea lui „Pufuleţ”, lebăda AraduluiPovestea lebedei „Pufuleț” sau, sperăm noi, semnul primăverii. În urmă cu trei zile un locuitor din zona Sânicolau Mic a găsit în mijlocul străzii Clopotului o lebădă care părea lovită. Localnicul a luat lebăda şi a dus-o în curtea lui hrănind-o şi avănd grijă de ea. După două zile surpriza localnicului a fost că lebăda zburase. Localnicul nostru, crezând că lebăda şi-a luat zborul, a încetat să o mai caute. Însă nu mică i-a fost mirarea când a zărit-o într-un lac artificial din vecinătatea cartierului.Localnicul a mai spus că nepoțica lui i-a pus numele de Pufuleț. Se pare că „Pufuleț” nu a mai zburat de la noi, fiind vestitoarea primăverii nu prea îndepărtate. /www.arq.ro AR, http://arq.ro/povestea-lui-pufule-lebada-aradului-video

Va fi sau nu Deva „Oraşul Reciclării”?Întrecere pe ultima sută de metri. Reşedinţa judeţului Hunedoara se „bate” cu alte 19 localităţi din ţară într-o întrecere naţională de colectare selectivă a deşeurilor „Bătălia” pentru titlul de „Oraşul Reciclării” a intrat pe ultima sută de metri. Competiţia iniţiată de Eco-Rom Ambalaje, în care s-au înscris 20 de oraşe din ţară, printre care şi municipiul Deva, se încheie la finele acestei luni. Colectarea selectivă deşeurilor de către deveni va putea aduce premiul cel mare. Întrecerea între oraşe, care a debutat la începutul lunii septembrie, anul trecut are ca scop stimularea interesului pe care administraţiile locale, prin intermediul serviciilor de salubrizare din subordine sau partenere, îl acordă colectării selective a deşeurilor din ambalaje şi creşterii cantităţii de gunoi colectat separat de la populaţie şi agenţi economici. Obiectivul principal: premiul cel mare…Administrația care va colecta selectiv cea mai mare cantitate de deşeuri de ambalaje şi care va avea un astfel de sistem de calitate accesibil populației, va primi titlul de ,,Oraşul Reciclării” şi marele premiu. Potrivit organizatorilor, aceasta va fi un spațiu inedit, realizat în totalitate din module de paleți din lemn, cu locuri de relaxare, mese, suporturi pentru biciclete, grătare, ecran de proiectat filme, zone de iluminat şi utilități numai bune pentru activitățile de recreere în aer liber. … dar şi educarea cetățenilor. Dacă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

05.02.2013

municipiul Deva va câştiga acest concurs, depinde şi de locuitorii săi care sunt invitați să colecteze selectiv deşeurile. La dispoziţia acestora, au fost poziţionate în diverse locuri din oraş peste 260 de pubele de culoare galben, albastru sau verde inscripţionate pentru fiecare material în parte. „Prin buna colaborare pe care o avem cu operatorul de salubritate din Deva credem că vom reuşi să-i sensibilizăm pe locuitori şi să-i angrenăm în acest concurs inedit pentru ca în final Deva să primească titlul de „Oraşul Reciclării”. Pe de altă parte, ne dorim ca această competiţie să reprezinte un pas important pentru conştientizarea problemelor legate de mediu, despre cât de mult rău fac pet-urile sau alte gunoaie nedegradabile aruncate la întâmplare. Ne mai dorim ca fiecare dintre noi să înţeleagă importanţa colectării selective a ambalajelor, a refolosirii şi reciclării lor, pentru ca în final să rezulte produse noi de care să ne putem folosi fără a mai fi nevoiţi să sacrificăm, de exemplu, pădurile pentru a obţine hârtie”, spune Melania Iscru, consilier în cabinetul primarului municipiului Deva. /Servus HD, http://www.servuspress.ro/servus/2013/02/va-fi-sau-nu-deva-orasul-reciclarii/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAABA Olt a finalizat lucrările de amenajare a albiei pârâului MuereascaÎn data de 24 ianuarie 2013, Administrația Bazinală de Apă Olt a organizat recepția la terminarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Regularizare pârâu Muereasca la Muereasca, județul Vâlcea”. Lucrările realizate între anii 2008-2012, cu o valoare de aproximativ 12.000.000 lei, au fost finanțate prin proiectul F/P 1579 - Investiții prioritare în domeniul gospodăririi apelor din România cofinanțate din surse de la bugetul de stat şi credite externe (Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei). În cadrul acestei investiții prioritare pentru comuna Muereasca s-au executat lucrări de amenajare a albiei pârâului Muereasca pe un tronson cu lungimea de 10,2 km între Andreieşti şi Gura Văii, protecții de mal pe o lungime de 4,136 kilometri din care 3,336 km pe pr. Muereasca (protecții din gabioane), 0,5 km pe pr. Bisericii (ziduri de sprijin din beton ciclopian) şi 0,3 km pe pr. Chilnior. De asemenea, au fost stabilizate cinci zone de versant în vederea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

05.02.2013

prevenirii riscului producerii de alunecări de teren, obturării albiei şi inundării caselor şi terenurilor riverane. Prin realizarea lucrărilor efectele sociale sunt benefice, în sensul că sunt apărate împotriva efectelor inundațiilor următoarele: 45 case şi anexe gospodăreşti; 600 ha teren agricol; 5 ha teren silvic; 200 persoane; 17 km drumuri județene şi comunale; 4 poduri rutiere; 3 pasarele pietonale; 7 km linii electrice. De asemenea, execuția lucrărilor prevăzute are un impact pozitiv asupra mediului prin salubrizarea albiei, îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma producerii viiturilor în anii trecuți şi refacerea cadrului natural al zonei. La acest eveniment au participat reprezentanți ai ABA Olt, ai Administrației Naționale ,,Apele Romane”, Primăriei comunei Muereasca, Inspectoratului de Stat în Construcții Vâlcea, ai SC Aquacon Proiect SA Sibiu şi ai constructorului SC Forconcid SA Rm. Vâlcea, cu toții apreciind calitatea lucrărilor executate şi finalizate la termenul stabilit, ceea ce a făcut posibilă realizarea unei investiții importante pentru județul Vâlcea de care vor beneficia atât locuitorii comunei Muereasca prin apărarea comunității împotriva inundațiilor, cât şi turiştii obiectivelor monahale din zona (Schitul Frăsinei, etc.) prin punerea în siguranța a singurului drum de acces câtre acestea. Aceste informații ne-au fost oferite de către directorul Administrației Bazinale de Apă Olt, Ion Stoenescu. /Viata Vâlcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/11634-aba-olt-a-finalizat-lucrrile-de-amenajare-a-albiei-paraului-muereasca.html

Teme similare Consiliul Judeţean Braşov şi-a stabilit o strategie de investiţii până în... 2030! Principalele domenii vizate sunt infrastructura, turismul şi consolidarea economică . Conducerea administrației județene braşovene a făcut ieri public portofoliul de proiecte pentru perioada 2014-2020, strategiile urmând a fi comunicate ministerelor de resort pe 8 februarie. Propunerile sunt în acord cu direcțiile de dezvoltare din cadrul Strategiei de Dezvoltare a Județului Braşov, care se întinde pe perioada 2013-2030. Astfel, este vizată dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, fluidizarea circulației, asigurarea transportului public de călători spre şi dinspre zonele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

05.02.2013

rurale etc.. Pe de altă parte, în afara Aeroportului, este vizată construcția unui terminal intermodal de cale ferată în nordul municipiului Braşov şi a unui centru logistic integrat, care să permită conectarea terminalului de pasageri şi terminalului de marfă a Aeroportului la calea ferată şi la rețeaua rutieră. Autoritățile județene doresc moder-nizarea drumului național Braşov-Sibiu ca arteră de circulație în regim rapid/expres, realizarea de trasee ocolitoare pentru localități (finalizarea unora, lărgirea şi consolidarea părților carosabile pentru cele existente), precum şi finalizarea ocolitoarei municipiului Făgăraş, oraşelor Râşnov-Ghimbav- Codlea. Stadion cu 35.000 de locuriLa capitolul privind dezvoltarea turismului este în plan amenajarea de noi zone turistice în Piatra Mare, Ciucaş, Valea Oltului, reabilitarea traseelor turistice (respectiv refacerea marcajelor, hărților, a panourilor informative şi semnalizarea obiectivelor turistice). Pentru organizarea de evenimente cu peste 10.000 de participanți se doreşte construirea unui stadion cu o capacitate peste 35.000 locuri. Nu în ultimul rând, edilii vor să realizeze parcuri de distracție tematice la Bran şi Feldioara. Bazinul Oltului va fi amenajat hidroenergeticPentru consolidarea şi dezvoltarea economiei județene este prevăzută realizarea unui centru expozițional şi de afaceri în municipiul Braşov (în proximitarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare), a unui parc tehnologic în apropierea Aeroportului şi des-chiderea unei burse agricole permanente şi a unui târg de animale.O altă componentă se referă la asocierea unităților administrativ-teritoriale, în vederea implementării unor proiecte cu scopul reducerii costurilor aferente consumurilor de curent electric în clădirile publice. În ceea ce priveşte investiţiile, conducerea CJ Braşov şi-a propus amenajarea hidroenergetică a bazinului râului Olt, pe porţiunea Mândra-Veneţia. Pentru definirea portofoliului județean de proiecte sunt aşteptate propuneri şi/sau întrebări pe adresele de mail luciana.cristea@addjb.ro şi cabinet.mihai.pascu@judbrasov.ro, până în data de 7 februarie. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/eveniment/consiliul-judetean-brasov-si-a-stabilit-o-strategie-de-investitii-pana-in-2030_341525.php

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

05.02.2013

Oltchim a fost închis. Am rămas cu turismulIeri noapte, Oltchim s-a închis. Parcă, cumva, moare agonizând. Trist, dar adevărat. Combinatul a oprit producția fiindcă nu mai are materie primă. Propilena a rămas la Craiova, în vagoanele CFR Marfă, fiindcă Oltchim nu şi-ar fi plătit facturile pentru transport de mai multe luni. Gratis, transport, nu se poate, deşi, când nu te aştepți, se mai întinde o mână de ajutor, dar, până când? Relele se țin scai. Preşedintele Consiliului Județean spune că, dacă până la 15 februarie, Oltchim nu-şi rezolvă problema cu aprovizionarea cu energie electrică, nici CJ şi nici CET nu mai sprijină combinatul, l-au ajutat destul, nu au nicio obligație față de acesta. Sunt ceva încercări de resuscitare, dar, viitorul pare tot sumbru pentru Oltchim. Vosganian vrea să discute cu vicepreşedintele CE despre un ajutor. Lumea zice că, Wojciech Zaremba, reprezentantul acționarului minoritar Petro Cargo Chem (PCC), ar putea deveni administrator special la SC Oltchim SA. Ministrul Energiei, Constantin Niță, a spus luni, într-o conferință de presă, că în cadrul societății Oltchim trebuie restructurate toate cheltuielile. Nesiguranță, incertitudini, teamă. Viitorul nu e pro-mițător. Oltchim moare. Sau, Jana nu e moartă, Jana se transformă, nu ştim încă în ce. Dar, am mai rămas cu turismul. Avem cea mai tare pârtie de schi din Europa, un domeniu ce s-ar putea întinde pe o suprafață uriaşă, deocamdată sunt 10 km de pârtie cap la cap, sunt zeci de mii de turişti care fac din Vidra destinația lor preferată de iarnă, toți aceştia au supranumit Vidra ,,Mica Austrie”. Dacă avem înțelepciunea de a administra Vidra cum trebuie, adică, să scoatem din ghearele sindicatelor stațiunea şi să construim spații de cazare europene, Poiana Braşov, Păltinişul şi Predealul vor păli față de ce am putea avea noi aici, un punct de atracție care să rivalizeze cu Litoralul şi care să dea vâlcenilor locuri de muncă şi bani. Am putea avea ,,Vâlcea turistică”. Pentru că, industria, oricum a murit, ştim pe mâna cui. Să nu ne ratăm, deci, şansa, ultima care ne-a mai rămas, înainte de a pleca la căpşuni sau la portocale. /Curierul de Râmnic, http://www.ramnic.ro/articole/oltchim-a-fost-inchis-am-ramas-cu-turismul-50752/2013-02-05

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

05.02.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABA Deşi ne aflăm într-o zonă temperată, marcăm şi Ziua Mondială a Zonelor Umede De la sfârşitul săptămânii trecute, până miercuri, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara desfăşoară acţiuni pentru a serba Ziua Mondială a Zonelor Umede în parteneriat cu cercurile aplicative, de protecţia mediului şi cinefoto de la Palatul Copiilor din Deva. Cele mai reuşite lucrări ale copiilor vor fi premiate cu diplome şi dulciuri din partea organizatorilor. Acțiunea doreşte marcarea evenimentului mondial „Ziua zonelor umede”, celebrat în 2 februarie, şi care are ca tematica în acest an: „Zonele umede şi Managementul Apei”, cu sloganul „Zonele umede au grijă de ape”. Ideea este de a atrage atenția oamenilor asupra interdependenței apei cu zonele umede şi importanța acestei legături în activitățile sociale, economice, culturale şi de mediu. Ziua Mondială a Zonelor Umede marchează semnarea Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională în special ca habitat al păsărilor acvatice, în anul 1971 în oraşul Ramsar din Iran. Principalul obiectiv al Convenției este acela de a conserva zonele umede ca habitat al păsărilor acvatice, zonele umede fiind considerate importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă. România a aderat la Convenția de la Ramsar în anul 1991, Ziua Mondială a Zonelor Umede fiind sărbătorită peste tot începând cu anul 1997. /Ziarul Văii Jiului

Cabanierii care au rămas fără apă în Parâng continuă presiunile. Ieri au avut o întrevedere cu primarul, S. Corici şi o parte a presei pentru a obţine rebranşarea la bypass Milu Vladislav s-a răstit la Sorin Corici, şeful Sistemului Hidrotehnic Petroşani, de faţă cu toată lumea. Zoltan Toth ar vrea ca bypassul ilegal să fie repus în funcţiune. Sorin Corici este prins la mijloc, pentru că avizele pentru racorduri nu se dau decât de la regionala Craiova. Pentru ca acele 8 cabane din Parâng rămase fără apă să fie din nou branşate la sistem trebuie să fie identificată o soluție agreată de restul cabanierilor şi de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

05.02.2013

baza sportivă a Universității Naționale de Educație Fizică şi Sport Bucureşti. În definitiv, ar fi vorba doar de bun simț şi de înțelegere. Dar unii dintre cabanierii rămaşi fără apă refuză să se comporte ca atare. Prin urmare, apelează la tot felul de presiuni. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi Sorin Corici, şeful SH Petroşani, au fost atraşi şi ei în scandalul „sursa de apă”, al cabanierilor din Parâng. Lucrurile rămân clare. Având în vedere că afectează grav activitatea bazei UNEFS, bypassul ilegal nu poate fi pus în funcțiune. Milu Vladislav şi Zoltan Toth au ajuns ieri la primărie, unde au discutat cu Tiberiu Iacob-Ridzi, în prezența unei părți din presa locală, cea care nu le-a bătut obrazul, evident. Sorin Corici, şeful SH Petroşani, nu ştia că va fi pus în această postură, de a da astfel explicații, mai ales că dumnealui nu a făcut parte din nicio comisie care să fi avizat sau a desființat racordurile de la bazinul de apă sau bypassul ilegal. Regia Autonomă a Apelor Craiova are această putere de decizie. Tocmai de aceea, directorului Zoltan Toth i s-a explicat, clar şi răspicat, că bypassul ilegal, pe care l-a realizat şi cu ajutorul căruia a alimentat cele 8 cabane, nu poate fi pus niciodată în funcțiune de Sistemul Hidrotehnic Petroşani. La presiunile şi insistențele acestuia, Corici a promis că va merge în Parâng să vadă despre ce este vorba. Însă, repetăm, singura autoritate care poate să intervină este la Craiova. Pentru a obține un aviz modificator şi realizarea unui alt branşament, Zoltan Toth ar putea depune un proiect la Craiova, dar numai după dezbaterea proiectului tehnic în comisiile de specialitate care dau avizele, în urma unei documentații tehnice şi doar cu acceptul UNEFS. Cu toate că Zoltan Toth susține că Clubul Şcolar Sportiv Petroşani este administratorul bazinului de unde vine apa, adevărul este că bazinul aparține din 1971 UNEFS, care este prima instituție care s-a servit de acest bazin şi l-a şi construit. Singura modalitate prin care Zoltan Toth ar putea să mai facă pe filantropul şi să dea apă cui vrea, ar fi aceea prin racordul legal al instituției, ceea ce ar însemna ca să plătească toată apa consumată prin acest racord. Iar asta sună complicat. Dacă cei rămaşi fără apă ar înțelege că doar cu bun simț şi printr-o branşare care să nu afecteze activitatea şi debitul apei la celelalte cabane şi instituții se pot îndrepta lucrurile, atunci alta ar fi starea de spirit în stațiune. Din păcate, în continuare se amenință, se înjură, se fac abuzuri şi presiuni. Menționăm că Zoltan Toth este încă director la instituția căreia îi prejudiciază imaginea. /Ziarul Văii Jiului, http://www.zvj.ro/articole-16633-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

05.02.2013

Cabanierii+care+au+r++mas+f++r+++ap+++in+Parang+continu+++presiunile++Ieri+au+avut+o+intrevedere+cu+.html

Teme de mediuPreoţii învaţă despre poluare

Începând de luni, 4 februarie, sute de preoţi şi angajaţi ai bisericii din judeţul

Mehedinţi participă la seminarul intitulat „Protecţia mediului şi controlul poluării”.

Primii beneficiari au fost angajaţii Centrului Eparhial din Drobeta-Turnu-Severin,

seminarul fiind programat a se desfăşura începând de astăzi în fiecare dintre cele 5

protopopiate ale Episcopiei Severinului şi Strehaiei. Prima conferinţă a fost găzduită de

Sala „Mitropolit Nestor Vornicescu” a Centrului Episcopal, şi a fost susţinută de dr. ing.

Marilena Faier, lector specialist care a oferit informaţii de bază privind legislaţia în

domeniul protecţiei mediului, dar şi aspectele practice privind aplicarea legislaţiei de

mediu. Au fost aduse în discuţie probleme privind protecţia apelor şi ecosistemelor

acvatice, protecţia calităţii aerului a solului şi subsolului, dar şi a monumentelor istorice,

reglementările de mediu privind înfiinţarea şi extinderea cimitirelor, gestiunea

deşeurilor dar şi ariile naturale protejate. Prin organizarea acestor seminarii se

urmăreşte creşterea capacităţii de protejare a mediului, dar şi dobândirea unui com-

portament prietenos faţă de natura înconjurătoare, aşa cum a precizat, pentru Informa-

ţia de Severin, dr. ing. Marilena Faier: „Învăţăm împreună ce înseamnă noţiuni de bază,

precum ecosistem, dezvoltare durabilă, în sensul că trebuie să folosim cu discernământ

resursele naturale pentru satisfacerea propriilor necesităţi, dar să lăsăm şi generaţiilor

viitoare această bucurie de a avea la dispoziţie resursele naturale. Bineînţeles, câteva

noţiuni legate de modul cum influenţează condiţiile de mediu, evaluarea unui

monument istoric sau a unui monument aflat în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

05.02.2013

nu în ultimul rând câteva noţiuni referitoare la sancţiunile aplicate persoanelor fizice şi

juridice care nu respectă condiţiile de mediu”. Seria seminariilor care se desfăşoară în

tot Mehedinţiul pe parcursul întregii săptămâni este parte a agendei de lucru din cadrul

proiectului PREGĂTIREA RESURSELOR UMANE PENTRU VALORIFICAREA ŞI

PROMOVAREA PATRIMONIULUI NAŢIONAL, proiect iniţiat de Episcopia Severinului şi

Strehaiei şi cofinanţat din Fondul Social European Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013. /Informaţia de Severin

Prognoza meteo în următoarele două săptămâniAdministrația Națională de Meteorologie a emis o estimare a prognozei meteo pentru următoarele două săptămâni. În Oltenia, în primele trei zile, vremea va fi caldă, iar maximele termice se vor situa în medie între 7şi 9 grade Celsius. Începând din 6 februarie, temporar, vor fi precipitații în general slab cantitativ. Acestea vor fi, mai ales sub formă de ploaie (6-7 februarie) şi îndeosebi sub formă de lapoviță şi ninsoare în restul intervalului. Din 8 februarie, temperaturile diurne vor scădea uşor şi se vor situa, până la sfârşitul intervalului, în jurul valorii de 4 grade Celsius. Temperaturile nocturne vor fi în medie apropiate de zero grade până pe 8 februarie, după care vor scădea uşor şi se vor situa între minus 4 şi minus 2 grade Celsius. La munte, valorile termice maxime vor creşte uşor în primele zile şi se vor situa în jurul valorii de zero grade Celsius, apoi vor scădea uşor şi se vor menține între minus 4 şi minus 2 grade Celsius. Vremea va fi rece pe parcursul nopților, când minimele termice se vor apropia în medie chiar de pragul gerului, între 9 şi 13 februarie. Începând cu 6 februarie, temporar, vor fi ninsori în general slab cantitativ, însă, în zilele de 6 şi 7 februarie, precipitațiile vor fi şi sub formă de lapoviță sau ploaie. /Gazeta de Sud

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

05.02.2013

Teme ABALa o instituţie de stat din Piteşti, 20 de angajaţi au întocmit numai şase proiecte în şapte aniLa Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Mediu Piteşti pentru Regiunea 3 Sud-Muntenia s-au tocat "en gros" frunze la câini. Petruța Baron, directoarea unei instituții-fantomă, specializată în tocarea banului public şi-a frunzelor la câini Petruța Baron, directoarea unei instituții-fantomă, specializată în tocarea banului public şi-a frunzelor la câini. Probabil că nu vă spune prea multe numele directoarei, dar pe de altă parte nici conducerii administrative a județului. Prefectul Cristian Soare s-a declarat extrem de nemulțumit de activitatea conducerii Organismulului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Mediu Piteşti pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia, cu sediul în Piteşti, o instituție fantomă, aproape necunoscută. Ca argumente, prefectul a prezentat o sinteză a proiectelor depuse pe Programul Operațional Sectorial Mediu. Nici nu i-a luat prea mult timp, fiind vorba de numai 6 proiecte, dintre care unul derulat de Apa Canal, unul de o primărie, unul de un ONG şi restul de CJ Argeş. “Numărul foarte mic de proiecte depuse de potențialii beneficiari a fost cauzat de un deficit de popularizare şi de informare a programului. Din punctul meu de vedere, Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Mediu Piteşti pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia, nu şi-a făcut datoria. Este o problemă în atragerea de fonduri, iar instituția condusă de doamna Petruța Baron s-a dovedit a fi una imobilă. Se putea face mult mai mult în cei 7 ani de existență a acestei instituții. Nu este normal să avem 4.000 de proiecte depuse pe PNDR şi doar 6 pe Mediu. S-ar fi putut face mult mai mult la nivel de popularizare a Programului, mai ales că instituția are totuşi în jur de 20 de angajați”, a precizat prefectul Soare, care a sublinat că este foarte posibil ca, în urma evaluării demarate de Prefectură la nivelul conducerilor deconcentratelor, directoarea Petruța Baron să obțină un punctaj foarte mic. De altfel, cel mai recent comunicat de presă de pe site-ul instituției datează de acum un an de zile, avînd drept subiect semnarea contractului pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă din județul Argeş de către ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely. Pe Programul Operațional Sectorial de Mediu, în Argeş au fost depuse şase proiecte, în valoare de 126.737.000 euro, din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

05.02.2013

care cinci, în valoare totală de 125,4 milioane euro, au fost aprobate. Având în vedere că mai toate proiectele sunt la începutul perioadei de implementare, au fost făcute plăți de doar aproape 3 milioane euro. Contestații apărute în timpul derulării procedurii de achiziție publică, având drept consecință nerespectarea planului de achiziții şi de implementare şi, drept urmare, de nerespectare a planului financiar şi de rambursare. Apă Canal şi CJ Argeş- cele mai importante proiecte Cel mai important proiect este “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare în Argeş”, pe axa 1, implementat de SC Apă Canal 2000 SA, în valoare de 99,7 milioane euro. Al doilea ca valoare este Managementul integrat al deşeurilor solide din Argeş, pe axa 2, în valoare de 20,4 milioane euro, implementat de CJ Argeş şi ajuns în cea de a doua etapă. Un alt proiect important este derulat de ANAR, în valoare de aproape 5 milioane euro, “Plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş- Vedea”. Primăria Albeştii de Muscel are în derulare proiectul “Plan de management şi campanie de conştientizare pentru Situl Natura 2000: Văile Brătiei şi Brătioarei”, în valoare de 185.000 euro. Singurul ONG care are un proiect pe mediu în Argeş este fundația Eco- Montan 2000, intitulat Management durabil şi conştientizarea publică în situl Natura 2000 “Lacurile de acumulare de pe Argeş” pe axa 3, în valoare de 210.000 euro. Proiect integrat privind investii pentru infrastructura de uz public în aria protejată zona carstică Măgura-Nucşoara şi adaptarea strategiilor şi măsurilor de management în vederea protecției şi gestionării mediului, implementat de CJ Argeş, a cărui valoare este de 1, 2 milioane euro, este în evaluare. / Argesul, http://ziarulargesul.ro/7884-la-o-institutie-de-stat-din-pitesti-20-de-angajati-au-intocmit-numai-sase-proiecte-in-sapte-ani.html

Instituţie necunoscută, cu responsabilităţi mari Îi plătim să stea? Din 2007 şi pînă în prezent, doar 5 proiecte au fost aprobate pe Programul operațional sectorial de mediu în Argeş. O statistică seacă, denotînd o singură concluzie pe care a subliniat-o şi prefectul de Argeş, Cristian Soare: instituția care se ocupă de aceste proiecte pe mediu din fonduri europene pe regiunea Sud - Muntenia şi are sediul la Piteşti - Organismul Interimediar POS MEDIU Piteşti - a fost o necunoscută pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

05.02.2013

posibilii beneficiari! POS Mediu este astfel conceput încît să reprezinte baza şi, totodată, un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu se bazează pe obiectivele şi prioritățile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectînd atît obligațiile internaționale ale României, cît şi interesele specifice naționale. Deşi există 5 axe (Axa prioritară 1, Sector apă/apă uzată; Axa prioritară 2, Sector managementul deşeurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric; Axa prioritară 3, Sector termoficare; Axa prioritară 4, Sector protecția naturii şi Axa prioritară 5, Sector protecția împotriva i-nundațiilor şi reducerea eroziunii costiere) au fost depuse doar 6 proiecte în valoare de 126.737.525,67 euro, fiind aprobate 5 proiecte în valoare 125.498.190,18 euro. Pînă la acest moment s-au efectuat plăți în valoare de 2.925.574,51 euro. 6 proiecte depuse în 5 ani. Cele cinci proiecte sînt: extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Argeş - Axa 1 - de SC Apă Canal 2000 SA - valoare 99.776.000 euro - în implementare; managementul integrat al deşeurilor solide din Argeş - Axa 2 - CJ Argeş - valoare 20.409.209 euro - în implementare; „plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş-Vedea“ - Axa 5 - ANAR - Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea - valoare 4.917.742,79 euro - în implementare; management durabil şi conştientizare publică în situl natural 2000 ROSPA 0062, „Lacurile de acumulare de pe Argeş“ - Axa 4 - Fundația Eco-Montan 2000 - valoare 209.834,82 euro - în implementare; „Plan de management şi campanie de conştientizare pentru situl natural 2000: Văile Brătiei şi Brătioarei“ - Axa 4 - Primăria Albeştii de Muscel - valoare 185.403,57 euro - în implementare; Proiect integrat privind investiții pentru infrastructura de uz public în aria protejată zona carstică Măgura-Nucşoara şi adaptarea strategiilor şi a măsurilor de management în vederea protecției şi gestionării mediului - Axa 4 - CJ Argeş - valoare 1.239.335,49 euro - în evaluare. Prin-cipalele probleme apărute în implementarea proiectelor constatate de Prefectură vizează: contestațiile în timpul derulării procedurii de achiziție publică, avînd drept consecință nerespectarea Planului de achiziții şi de implementare, a planului financiar şi a celui de rambursare şi numărul foarte mic de proiecte depuse de potențialii beneficiari - deficit de popularizare/informare. De altfel, din 2007 şi pînă în prezent sînt doar 5 pro-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

05.02.2013

iecte aprobate pe POS Mediu, cu toate că pe alte programe operaționale sectoriale sînt mii de proiecte. De altfel, director la această instituție este Petruța Baron, iar numărul angajaților este de circa 20. „Rugăm reprezentanții instituției să fie mai prezenți, pentru că din 2007 avem doar 6 proiecte depuse, în condițiile în care s-ar putea depune din toa-tă regiunea. Vorbim de o instituție cu circa 20 de angajați despre care nu se ştie mare lucru. Aceasta a fost şi constatarea noastră numai analizînd presa. Bineînțeles că la eva-luarea directorilor de deconcentrate nu va primi un punctaj prea mare“, a spus prefectul. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=44079&Itemid=1

Teme similareSe caută gaze de şist în Teleorman?Pentru că nu deţinem toate datele necesare pentru a ne adresa oficial unei autorităţi publice, vrem să facem totuşi publice temerile noastre în legătură cu o acţiune ce se desfăşoară pe teritoriul judeţului nostru, atât în intravilanul, cât şi în extravilanul unor localităţi. Este vorba de nişte foraje executate pe arii extinse, la 10 m adâncime şi cu o densitate relativ mare. Din informaţiile pe care le deţinem, asemenea lucrări se execută pe raza localităţilor Peretu, Plosca, Furculeşti, Dracea, Lisa şi Putineiu. S-a pătruns pe proprietăţile Se oamenilor şi în curţile lor, dar şi pe terenurile unor societăţi agricole, fără ca cetăţenii să fie informaţi asupra acestui fapt, în cele mai multe dintre cazuri.În aceste condiţii e normal să circule diverse zvonuri, în legătură cu aceste foraje. Cele mai multe se referă la prospecţiuni pentru depistarea gazelor de şist şi de aceea există mari îngrijorări privind impactul negativ asupra pânzei freatice şi a mediului în general. Lucrătorii care execută lucrările spun că se încearcă depistarea de gaze naturale obişnuite şi că lucrările sunt finanţate de OMV Petrom. Mai există un zvon că avizul de la Ministerul Mediului este dat pentru prospecţiuni seismice, ceea ce tulbură şi mai mult apele. Având în vedere că problema gazelor de şist este în plină dezbatere şi că nu s-au stabilit cu exactitate care sunt urmările asupra mediului ale exploatării unei asemenea resurse, cerem autorităţilor abilitate în acest domeniu să lămurească public această situaţie. Nu vrem ca şi în Teleorman să fie de demonstraţii de protest ca cele de la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

05.02.2013

Constanţa şi Vaslui, dar nici nu putem sta cu mâinile încrucişate când sub ochii noştri se petrec lucruri care dau naştere la suspiciuni şi ne îngrijorează profund.Vă mulţumim anticipat pentru sprijin şi vă asigurăm de toată stima şi încrederea noastră. P.S. Îi rugăm pe cei care deţin mai multe informaţii în legătură cu această chestiune să ni se alăture şi să le facă publice. / Ziarul Mara, http://www.ziarulmara.ro/se-cauta-gaze-de-sist-in-teleorman/

La Hidroelectrica Curtea de Argeş, lefurile-reduse cu 10%De asemenea, indemnizațiile de conducere ale şefilor au fost reduse de la 90% din salariu la numai 50%. Detalii găsiți aici Salariile angajaților de la Hidroelectrica au fost tăiate de administratorul judiciar al societății. Salariile angajaților de la Hidroelectrica au fost tăiate de administratorul judiciar al societății. Administratorul judiciar al Hidroelectrica (firmă care deține şi structura complexă de la Curtea de Argeş) a tăiat salariile tuturor celor 5.240 de angajați cu 10%. Sindicatul a fost nevoit să accepte o diminuare a fondului de salarii cu 50 de milioane de lei. Reducerea fondului salarial cu 50 de milioane de lei s-a făcut prin înjumătățirea a opt categorii de sporuri, prime şi beneficii printre care cele de concediu, de sărbători, de transport sau tichetele de masă.Chiar şi şefilor li s-a înjumătățit indemnizația de conducere de la 90% la 50%. Angajații Hidroelectrica sunt foarte bine plătiți. Potrivit raportului EuroInsol referitor la cauzele insolvenței Hidroelectrica, ei beneficiază de un contract de muncă generos şi au gratuități la foarte multe alte lucruri. Hidroelectrica este a doua cea mai mare companie de stat din România după Romgaz. Anul trecut societatea a intrat în insolvență şi reorganizare judiciară şi în forță majoră. Reorganizarea a presupus şi ruperea contractelor cu negustorii de electricitate, cunoscuți sub numele de “băieții deştepți din energie”. /Argeşul, http://ziarulargesul.ro/7905-la-hidroelectrica-curtea-de-arges-lefurile-reduse-cu-10.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

05.02.2013

Teme ABA80 de elevi buzoieni, participanţi la proiectul „Zonele umede şi oamenii, împreună peste timp” 80 de elevi şi patru cadre didactice ale Şcolilor cu clasele I-VIII „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” şi cu clasele I-IV din Vadu Paşii participă la cea de-a doua ediție a proiectului de educație ecologică „Zonele umede şi oamenii, împreună peste timp”, care a debutat odată cu Ziua mondială a zonelor umede, care este marcată, în fiecare an, pe 2 februarie. Proiectul este derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, în colaborare cu Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi Lafarge România

. În perioada februarie-iunie, intervalul de timp în care se va derula acest proiect, elevii vor participa la concursuri de desene, vor realiza scenete, vor participa la sesiuni de informare în clasele lor sau la lecții în aer liber despre biodiversitate. Proiectul „Zonele umede şi oamenii, împreună peste timp”, dezvoltat prin concentrarea eforturilor celor trei instituții partenere, face parte dintr-un program de educație pentru mediu, inițiat de Lafarge România, destinat elevilor din ciclul primar, care are ca scop dezvoltarea unui comportament eco-civic în rândul elevilor înscrişi în proiect, ne-au declarat coordonatorii proiectului ce se va derula la Şcoala cu clasele I-VIII „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu”, unde sunt angrenate clasele a III-a A şi a IV-a A, directorul Monica

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

05.02.2013

Gheorghe şi învățătorii Carmen-Gabriela Bugheciu şi Daniela-Mihaela Vîlcu. /Opinia Buzău, http://www.opiniabuzau.ro/index.php/educatie/19717-80-de-elevi-buzoieni-participanti-la-proiectul-zonele-umede-si-oamenii-impreuna-peste-timp

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similareBuziaş în pericolActiviştii pentru mediu din Timişoara trag un semnal de alarmă, deoarece stațiunea Buziaş este în pericol să dispară, iar o mare parte din apa freatică a judeţului va fi contaminată iremediabil, după ce mai multe companii au primit acordul de a explora petrolier zone din Timiş, în căutarea gazelor de şist. În urmă cu trei ani Agenția Națională pentru Resurse Minerale anunța că mai multe companii petroliere au primit acordul să concesioneze cinci zone din județul Timiş pentru explorare petrolieră. Este vorba despre Periam, Biled, Parța, Buziaş şi Crai Nou, afirma şeful ANRM, Alexandru Pătruți. Activiştii de mediu din Timişoara vor iniția, în perioada următoare, mai multe acțiuni de informare a populației de pe raza județului Timiş cu privire la riscurile legate de exploatarea gazelor de şist, în special în cele cinci localități unde companiile petroliere ar putea începe forajul. Aceştia îşi doresc să organizeze concerte în municipiu şi să atragă artişti cunoscuți care să vorbească oamenilor despre potențialele pericole ale acestor exploatări. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/buzias-in-pericol

Teme de mediuPentru biodiversitateAdministrația Parcului Natural Porțile de Fier implementează un proiect al cărui obiectiv general este conservarea biodiversității şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural din sud-vestul României, informează Agerpres. Proiectul urmăreşte, printre altele, responsabilizarea populației cu privire la necesitatea protejării biodiversității din zonă şi îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de păsări din sectorul Dunării Baziaş –

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

05.02.2013

Porțile de Fier. Acțiunile se vor derula până în ianuarie 2015, iar valoarea totală a investiției depăşeşte 10 milioane de lei. Parcul Natural Porțile de Fier are în componență 18 rezervații în care s-au identificat 14 specii de amfibieni, 17 specii de reptile şi 205 specii de păsări, dintre care 133 au statut de specii strict protejate . /Radio Reşiţa , http://www.radio-resita.ro/pentru-biodiversitate

Gestionarea deşeurilorÎn mai puțin de o oră (11.45), la primăria municipiului Timişoara va fi semnat un acord de colaborare în domeniul managementului deşeurilor. Semnatari sunt Primăria oraşului de pe Bega, Primăria München, Fundația Aquademica, Aquatim şi Întreprinderea de Management a Deşeurilor München. La eveniment participă primarii celor două localități şi reprezentanți ai societăților partenere în proiect, atât din România, cât şi din Germania. /Radio Reşiţa , http://www.radio-resita.ro/gestionarea-deseurilor-3

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49