Mioisterul Agri2ulturii : Apicultura. Ed. 1, Bucurqli. Editurn de Stat pentru Litrratur* Stiint1Iic5, 19;1, 560 pag.+245 fig.. It. 152x215 mm.; ( C o l ~ ~ l i a Manuale Srolare Tehn~ce), Centrul Poligralic Nr .3 . -Dot in lucru: . . B.Xl1.951. Bun d e tipor: 17.111.952. Hdrtie certi $cnL~rc 6 5 g/mp., It. 61 >t 86/16. Tiraj 3WU+lUO. Coli do tiper :

22.90U. Coli de editurH: 24,533. A . 7903[951. '

I N T R O D U C E R E

Apicultura sau stupiritul al;e ast5zi .o mare importanti pentru ' economia nationals. Datori t8 act iunii de transformare socialist5 a agriculturii, apicultura arc ast iz i posibilitatea sii ia un avsnt in- semnat in republica noastrii.

Pentru reusita acestei indeletniciri, toti cei care doresc sg s e ocupe cu albiniiritul, ca ~i cei care deja il practica dup4 metodele vechi, inapoiate ~i putin rentabile, trebue s8 cunoascii viata albi- nelor ~i ingrijirea cea mai nirnerita ce trebue s6 l i s e dea. Aceste cuno~t in te se pot i n s u ~ i din cir t i le de albinsrit, din practica frun- +ta$ilor in apiculturs ~i prin vizitarea diferitelor stupine din gos-

- 1,)odiriile agricole dc stat sau colective, ale $colilor de agricultur8, de zqotehnie $i a altor stupine organizate ~i conduse pe principiul tehnicii sovietice a albin8ritului.

Trebue s i se $tie c i albinele, in aiar5 de produsele directe (miere ~i ceara), a d t ~ c un aport important agriculturii prin po- lenizarea plantelor cultivate, a pomilor ~i arbustilor fructiferi, a fltnefelor, zarzava turilor $i culturilor produci toare de seminte. Rceasta inseamni c5 fiecare muncitor ~i fiecare gospodirie agri- cola de stat ~i colectiv5 trebue s i tin5 irnprejurul casei, in gospo-

' -dbrie sau la adipostul pidurilor, stupi cu albine. In trecut, gu- r.5 'vernele de mosieri ~i cap i ta l i~ t i nu s'au interesat dc accast.5 in- --nicire $i din aceastii cauzii numirul stupilor s'a imputinat

din an in a n asa ca ast8zi exist8 sate ~i chiar regiuni Fntregi care sunt prielnice desvolt5rii apiculturii, dar nu au stupi sau au atAt de putini inc i t sunt absolut insuficienti iata de nevoia de poleni-

; z'are a culturilor agricole. Stupinele sunt instalate neuniform, t, f 5 r i niciun plan, netinsndu-se seama de nevoiie agriculturii ~i ":-.,de posibilitifile de desvoltare, cu toate cH au Cn apropierea lor ma-

h i v e melifere bogate ~i nefolosite. In Marea Tar4 a Socialismului victorios, albin8ritul s e bucur5

- d e o incurajare ~i un sprijin real. Datoriti acestui fapt, stypgritul a luat un a v h t nebinuit ~i s'a desvoltat intr'un timp destul de Scurt,. Uniunea Sovietic5 devenind prima tar5 din lume in ceeace

\

pr ive~ te numirul stupilor, sisternul de stupirit ~i aplicarea tehnicii celei mai moderne in aceasti3 directie. Uniunea Sovietic; d5 acum productii record de miere $i de cears.

Chiar in cele mai fr2mAntate momente din istoria Statului So- vietic, genialul Lenin se ocupa de viitorul agriculturii, neuit2nd apicultura ca ramurii a acesteia. Acest' lucru este ilustrat prin decretul promulgat la 1 1 Aprilie 1919, de Sovietul Comisarilor

F i g 1. - Stupilia Gospo lzriei Agricole de Stnt ,I)escituqareaU diu comuna Zi~brani, Scclia Aeudorf, ra~onul Lipova, reg. Arad

Poporului al U.R.S.S. ~i sernnat de Vladimir Ilici Lenin, prin care s e h o t i r i ~ t e proteguirea apiculturii. Acest decret obliga serviciile agricole ale sovietelor locale s5 dea un concurs neliniitat tuturor organizatiilor ~i persoanelor, care se ocupi ele i n ~ i l e $i muncesc cu bratele lor in apiculturi. El a interzis organizatiilor adminis- trative locale sc5 ia misuri care s i lirniteze aprovizionarea stupi- ne!or cu cele necesare albiniritului ; apoi a luat misuri privitoare la : intrebuintarea rnierei Fn alimentatia stuparilor $i a familiilor l o r ; transportarea stupilor In vederea folosirii florei melifere ~i a interzis instriinarea familiilor de albine din gospodiriile mun- citorilor care se ocupi personal cu apicultura.

Aeest decret a jucat un rol hotaritor $i a lost de,cea mai mark , . insernnitate in refacerea $i desvoltarea albin5ritului in tara so- . -. cialisrnului. In riistimpul primelor doui planuri cincinale stali- niste, apicultura a devenit o puternid ran~ur-ii de productie, cu o creqtere ragid5 in cadrul colhozurilor ~i sovhozurilor. l

In perioada dela 1930 pAn5 la 1940, numarul familiilor de albine a crescut aproape cu 5.000.000. Buduroiul vechi a fost de- finitiv inlocuit cu stupul sistematic cu rame La sf2r~itul anului 1940, Pn'U.I

... .- :i , , ;";!+-:. . - , , . . , . . . . . . , . ' , . 7:4.. ;? iyi'. , . .. /:*.::$;,;i.jz.

&%irdltiri'i apiculturii, este' f o a r t ~ mar&. Astiel, productia medie brut5 de miere dela fiecare .familie de albine din regiunile Extre- i l~ului Orient a ajuns in 1940 la 52.6 kg, in regiunea Ircutsc (Si-

. . . beria) la 43 kg, in regiunea Sverdlovsc la 40 kg $.a.m.d. In unele regiuni din Extremul Orient - Primorschi, Altai ~i altele -- pro- .

!. ductia medie brut2 de miere a ajuns la 80-100 kg de fiecare famil ie ' dealbi.ne.

Paralel cu desvoltarea. general5 a apiculturii, a Illat mare av in t . . . ,

Iq'ig. 5. - -1picrlltori fruntayi din U. H. S. 5. exarni~~etlzG un siup

si industria apicolri. Au fost infiiniate ei s'au organizat fabrici , pentru - confectionarea de inventar apicol. Au fost organizate pe . principiile tehnicii moderne fabrici de prel~rcrare a cerii $i pentru conJecfionarc;~ fagurilor artificia!i (presati).

Ca urmare a considerabilelor avantaje ale marilor gospodiirii. socialistc si ;tic tehnicii motlerne aplicate in apiculturi, s'au format tnii de oarricni bine pregatiti, adeviirati m a e ~ t r i ai stup4ritului, care a u d c p i ~ i t toate normele de productie de miere cunoscute.

I'roductii nledil tie miere exceptional de mari (de 104-157 k g dela Fiecare familie de albine) au ohtinut in colhozuri urm6torii s f~~ l ) ; l r i : Silaghin (rcgir~nea Taiga) , Arseniev (regitrnea Crasno-

\

'- , . - . . . . - I. \ ' . .

. . \ ; , ~

. -., , . . , ' - ~dai) , '~chimo+a, ( ~ i b e r L d e Vest). ~ce.?tia au obtinut ~i c i t e 13 kg ,, .'. ;

. 4 de cear5 de fiecare stup, odata cu Tnmultirea cu 50-100% a ,fa- , \ ;

miliilor, prin inetode noi de roire artificiali.. . . . . . . . I' I , Stuparul D. I. Ivanov din colhozul ,,BelcaU din raionul ~ g s c e v ,

tinutul Crasnoiarsc, a obtinut in ultimii cinci ani, c i te 110 kg de , . .;

miere, in medie, dela fiecare familie de albine, iar in 1943 a ob- tinut' cdte 190,8 kg de miere dela fiecare stup.

., ' In 1939 $i 1940, colaboratorul qtiintific a1 Sectiunii Experimen- tale Zootehnice din Arrpenia, tov. Cotoghian, a obtinut o productie . . de miere exceptional de mare, folosind intr'o largi mSsur5 m5tci . . . ajutitoare. I n 1940, el. a obtinut dela, l0 famil!i (yi dela pr5sila lor). cdte 302,5 kg de miere qi 11,15 kg de ceari gi a.reu$it s i m5reascCi

, numlrul familiilor de qapte ori;' In 1945, to\;. Cotogl~ian a obtinut ;. aela o singuri familie de albine (impreung qu prgsila) 400 kg 'de .

mieye, 14 kg de cgari 7i 10 ro-iuri (fanlilii 'noi). Prin aceasta a .. blitut.: recordul mopdial. , . , - : . l jn exemplu stit.ilt~cit.: de 'munci plini de abne'gahie $i patrio- .,. . ,

,tism a dat st1.1parul Ferapont Petrovici Golovatdi din colhozul * .,Stahanovet", raionul Novo-Pocrovsc, regiunea Saratov, Tn pre- , kent deputat a1 Sovietului Suprem a1 U.R.S.S., care En, timpul

M a r ~ l u i Rizboi pentru Apirarea Patriei a fost primul care a\ donat Armatei R o ~ i i .un avion. de vdnatoare, pe care .l-a oumphrat din

!: . ecmsmiile sale proprii. Acest excm~lu a fost urrnat de Mirdn . . -Alexandrovici Poleanicenco, care a depus 300.000 ruble pentru fon-

dul de apirare a patriei.. Apicultoarea A A ~ Andreevna Selivanova din . ra ionul Curilovsc, regiunea Saratov, a donat sumele necesare , , ._. ; pifitru 'cump5rarea a' trei avioane .de lupt5: . - .

7 , . , . Foarte mulfi au fost stuparii sovieiici care, obtindnd productii :, mari de rniere sa'u primind o retributie inare pentru munca depUs5 '. in sthfinele colhoznice, au cumpirat din economiile lor personale ) ' avi6ane, .tancuri, m a ~ i n i blindate, p.e care le-au &ruit Ar-matei : 'Ro~i i , pentru aplrarea patriei. Au fost colhoznici care au' donat " f+ din veniturile lor, in acela? scop, c2te 25.000, 50.000 ~i chiar 100.000

'-ruble. In 1942, colhozul ,,Voro$ilov" din raionul Eminsc, tinutul ~"f'"Crasndiarsc, a depus la fondul apAririi. peste un milion de ruble. 5 . bani care reprezentau veniturile proprii obtinute din stupins. In . timpul rizboiului, multi apicultori ~i numeroase colhozl~ri au donat ' iniere unititilor militare $i spitalelor. Astiel au inteles stuparii

ki,I colhoznici~~i colhozurile s i ajute Tn momente grele patria. I-... .( P.et'lBngZ aceqti f runta~i ai stupgritului, sunt -a t i t ia -altii care , >,. : ...-st5 num5ri cu miile ,pe tot intinsul Uniunii Sovietice ~ i . care obtin t .

\ .

constant ci te 100-150 $i chiar 200 kg de niiere dela o familie -de , . . . ,..:al6ine'.jnlr'u~ an apicol. In acela? timp, ei obtin inmulfirea farni- -. ;, . -.. liilor 'de albine cu 100, 200 ~i chiar 300%? avdnd dela fiecafe stup . - '-:i3,,4,,:5qf-chiar 7 kg de cear5. Ne d5m seama astfel de progresele..ui- . ...,.

niitbare la care a ajuns stupiri tul . in unma.transformi~ii soclalistg a,. economiei nationale sovietice: .Aceash a fosl posibil pentrucii Fn patria socialismului~ organele care conduc apicultura antreneazii z i de zi rnii detehnicieni $i oameni de qtiinta in munca.constructiv2 perrtru crearea raselor de albine b 5 ~ t i n a ~ e , in~buniitrit'ite prin apli,: carea celor mai inaintate metode tehnice. , .

Fiecare stupar rnunce~te cu drag in stupinele colhoznice sau In cele din sovhozuri, pentrt~cii el ?tie c i un. kg de miere mai mult fn protluctie la 10.000.h00 farnilii de albine, reprezintii pentru da-

jig. 4. - S t u l l i n ~ (;ospodGriei Agricole de Stat .\fi?qurele, re:. Prahova't

tria sa 11riayi1 c;~nlitalc de 1.000 vagoane de rr~ierc in plus, care va intra in alirnentatia poporului.

Aceasta a fost posibil pentrucs i1;larele Stalin, coniinuatorui ope-, rei lui Lenin, a acordat totdeauna cea mai Inare atentie apiculturii,. ac,easta secitlarii indeletnicire a .popoarelor din U.RS.S., dhnd tot 3prijin11l necesar pentru desvoltarea ~i inflorirea ei..

Printr'un sir de decrete si mis11t-i luate dc Guvern ~i de %;ti- : a dul Comunist (b) in 1932, 1934, 1936. 1910, 1941, 1942, 1943, 1945, 1946, 1947, 1948; s'a reglementat albinsritul, api-ovizionarea , apicultorilor cu cele necesare, va!.orificarea produselor apicole (mierea, cear;t ~i propolis), formarea cadrelor, infiinfarea ~i orr ganizarea .~colilor tehnice si profesionale, crearea institutelor api- ' cole yi zootehnice care se ocup5 cu cercetarea problemelor privind:' ilnbu.nSt5tirea apiculturii, desvoltarea albin5ritului in colhozuri yi s~vhozur i , stabilirea normelor de plat5 a muncii stuparilor, e t c t

Chiar in timpul Marelui Rgzboi pentru, Apsrarea .Patriei, c M '- in@ rill incet?se bubtl i t~~l tuni:riIpr, .Sovie.lul Comisari!or Popor~l-.

, . , , ,., . . ' I :

' : ,

. lui' a1 U.R;S.S. a . dat decretul ;special .cu nr. 371 din. 26 Februarie 1945 ,,Despre m5surile.ce trebue luate pentru .des\;oltarea apicul- .. .

, turii": : Acest decrrt a ,fast co~~lp l rc ta t cu cele din 26 Noembrie 1945

, $i din 19 Aprilie- 1948. ,,Despre mssurile de FmbunGtiitire a orga- ' . ,.

, . - 4 ..-*,tar" ':

Fig. 5. - Ivan ~ladirnirovici Mieiurin, rnarelc trandorma(or ol naturii plantelor vegtale

, ' . , . -

. nizgrii gi ridiciirii productiei apico!e ~i remunerarea muncii in ?-. - . colhozuri". UltimeIe doui decrete sunt acte de guvern5mGnt de . . , ;'.- - . .cea rnai mare important5 pentru desvoltarea apiculturii social.iste.

--~..- Relativ la apiculturi, leailc. privitoare la planul cincinal pentrlr . . , 2

::, -' restaurarea -g,i desvoltarea economiei nationale a U.R.S.S.. pentru :.', anii 1946-1951. au pus problema desvoltirii prin toate mijjoacele' .:.-a'~apiculturii , - din colhazuri, sovhmuri, .precurn,$i c re~ter i i albinelor _

.@519ngd, gospodiriile muncit;orilor,. @ranilor ~i funcf ionatilor, .* . . .- : , . A

I , . . 9 :..'

I

luanau-se mi su r i pentru r i d i ca t~a productivitatii apiculturii, pentrta rn5rirea productiei familiilor de'albine ~i pentru asigurarea apro-

I

vizionirii cu inventar, unelte apicole ~i faguri artificiali. I t 3 -'

1 Prin toate aceste decrete s'a stabilit c i albinhritul are o foarte ! mare insemnitate pentru intreaga econornie nationals, nu numaf r \ ca izvor de productie a rnierci, cerii si propolisului, dar mai a l e s 8

Fig. 6. - Stupina Sfatului Pdpular al orasului Sinaia, reg. PTnhova

ca rnijloc pentru sporirea prc,iucjiei agricoie prin polenizarea c u ;!jutorul albinclol-. . . . . . - . .

'Apicultul-a se folose~te ast5zi pe scar i tot rnai intinsi de aso- : lamentele agricole, cu amestecul 'rde ierburi, in care in t r i plante n~elifere. Piin crearea unor noi condifii naturale ~i prin transfor-. Jnarea regiunilor de step5 aridz in reqiuni fertile, cu plantatii noi' i i - de pomi fr~~ct ifer i ~i esente forestierc, se dau apiculturii sovietice mari posibiljtati dc desvoltire, .necunoscute p in5 in prezent. Iar in: 1 cre~terea si inmulfirea albinelorse aplicii principiile biologice ale. lui Miciurin gi Lisenco.

Sporirea productiei se realizeazi in stupinele colhoznice $i sov- l~oznice ~i prin intrecerile sdcialiste, datoriti cgrora stuparii so- victici obtin victorii dup4 .victorii in fieeare an.

Numhrul cercetZtorilor sovietici in domenil11 ~ t i in te i apicole I ,

-; -- T-7.;- . ~ . . --.. -..>-a - i . . ... -: . 7 . ,.,- ., , - . , . . -~ , . ' . . . . . .> . ... > ' . I . . . . L . , , . I..: x% . <

, - . ,. . . . . . .,. ..,

. , r .. I I > .. , ,

2 .,' . - k " I -. \ \ * - *'--* 7 L *

I- t * r ke-

elei&M I a i i hba~$ de c d l b a r ~ verde~brunjo jca t . CU' propolis, al; , .: - binete astt.p.5 criipiturile .din stup, fixeaz3 u m e r a ~ i i ramelor d e . * .'+ . .. - . -5 . . / * faltbrile stupilor, lipesc Tnvelitorile de pGnzii de Iet i~oarele d e

7;. sus ale ramelor. lustruesc celulele fagurilor (inainte de a - ~ i depune , ,L, matca ougle). Propolisul contine pan5 la 50-55% r.5yin5 provenit5 , h

% \

din cleiul adunat $i prelucrat de albine din mugurii arborilor. $i , din tulpinele pinilor. I

. Propolisul se intrebuinteazg pentru fabricar'ea lum2nirilor - . speciale, care parfumeazi $i c u r i f i aerul. Tot din propolis s e pre- ._ par2 ceara lichidi pentru lustruit $i l icuit leninul. Deasemenea, 7 - din propolis s e prepars alifia de griidini, intrebuintat.5 la altoirea

pornilor. I

3 - .DupG cercet6ri anlc5nontite, inviitntii sovietici au argtat c5 . :

y'? .< . , ' , .~ : L . . r I >

, ;=- g! - ,: ..

. . , . . . - . I , 1 . . . ' . \ ' . . , - . - t .' > \ . ' , ,. '

. . I L . I . : 8 .

Pe drurnbl socializiirii igricult'urii irg republics n o a s t ~ i i , o d a t i cu desvoltarea guspodiriilor a-gricole de stat - care au de j a ' peste 236 stupini organizate, CLI cca 23.700 stupi sistematici de tip , Dadant Blatt, odat5 cu inliintarea ~i organizarea a tot mai mul-le ,, gospodirii colective $i cu sporirea spiritului cooperatist.in niijlocul ..

.oamenilor muncii, Parkidul si Guvernul nostru au dat c.ontinuu 'o deosebitii atentie desvolt5rii si organizirii apict~lturii pe principii ;'

C L

Pig. s - Stnpina Gospodlriei Agricole d e Stat Perieti -.

tehnice moderne. Astfel : veniturile realizate din albinirit au fost squtite de impozile, stuparilor l i s'a asigurat aprovizionarea c ~ i cele necesare, produsele apicole. sunt valorificate prin co~pera~tive, s'au creat gcoli $i cursuri de apiculturi pe !dngii ~co l i l e profesionale s i tehnice de zootehnie ~i veterinare, s'au creat catedre de apicul- t u r i pe Iring5 cele trei facultiti de zootehnie (la Bucuregti, Arad s i I a ~ i ) , s'a intiirit ~i s'a I i rgi t activitatea sectiei de albinirit de pe ling2 I.C.Z., pe ldngi gospodariile agricole de stat sau colective, cooperative die consum ~i ferme alimentare de stat, s'au Pnfii.ntat cursuri de initiere $i pentru fornfarea cadrelor calificate in stuplrit , activitatea apicoli a fost planilicati ~i tot aga, inzestrarea apicul- turii cu cadrele ~i materinlele necesare 1ndepl.inirii p l a n ~ ~ l u i de stat.

, Sarcina coordonirii, indrumkii , controlului qi conducerii In- ' i- tregii actiuni apicole din K.P.R. este datii Ministerului Agriculturii. I Folosind experienfa frunta~ilor in apiculturii din U.R.S.S., unele I gospodiirii-agricole de s tat au inteles chemarea Partidului ~i Ou-

I vernului $i s'au incadrat in planul de productie, iar conducerea i acestor unitiiti a dat ~i da cuvenita atentie desvoltirii apiculturii. t Astfel, in 1949, gospodiria agricolg de stat .,Ilie Pintilie" din co-

muna Sadova - regiunea Dolj, aplicAnd ~ t i i n t a ~i tehnica sovie-

. ' / - , . . Fig. 9. - Fabrica de faguri presati dela Gospxliria Agricolii de 'Stat

, .Nicolae,B&~cescu" din Corn. Perig, reg. Bucuregti. Trecerea-cerii prin lnlninonre

- - - i t ~ ~ . l a c re~terea ~i Pngrijirea albinelor, a putut indeplini norma .: \ I stabiliti prin plan vi a extras 15 kg miere dela fiecare familie : i. de albine, numai dela floarea de salcAm, ~i a i n m l t i t cu 300% cele

526 colonii tie albine, ajlnngdnd la 1.500 roiuri. Deaskmenea, la , gospodiiriile agricole de stat Rupea - regiunea Stalin, Bazna -

!:. + .. Hunedoara, la Statiunea Experimental5 Zootehnicii Ruqetu - Ga- -,.' lati $i la alte unititi, unde au iost mganizate de curind stvpine pe ":" .priwipii tehnice moderne ~i au iost folosite metodele sovietice, a L , $epi$it norma c11 5-6 k g de miere de fiecare familie de albine,. .. :

iar procentuk de inmultire cu 50-100%. In primivara anului 1950 , , .xL 1 ' 'pe lange gospodirin agricoll da stat ,,Nicolae Bilcescu" din co- !I\., muna Peris - regiunea Bucure~ti , a luat fiint2 prima fabrici de ' . . I - . .

r yrelucrare a cerii s i n faguri artificiali. In 1950 s'au fabricat l a -, aceasti htreprindere peste 2,5'vagoane faguri artificiali, care au fost repartizati la diferite stupine ale statului. Aceast6 fabrici poate sotisface nevoile sectorului socialist din republica noastrii.

beci, apicultura a luat avdnt ~i la noi in far2 $i s'a inceput sli se lucreze planificat $i in aceastii direcfie. In primul cincinal vom

\ putea ajunge la peste 1.000.000 familii d e albine, adiipostite in stupi sistematici, care, fn afar6 de productia lor directii. vor con- tribui In sporirea productiei agricole ~i pomicole, prin polenizarea I

% plantelor cultivate, a livezilor de pomi fructifrri $i a semincerilor.

\ I

ji;-i;-17::;.,;,,,:,'.:,, :_;-:-,./.--.~-.--.:,.. . . , . ...,, .. , . ,. ' , . ,,,,,- . . ,.;" ,,~ ,:,. ,,?*?. -t5 ., -... :.>. . '!?-.* ' '-, T::w';,~:',>~~. ;..- .- ,-*,.:,.: - wy-,, .? .. \ ," ,' , . , . .,, . - . ., - '7 < ,- kL.. , .. ,:. '.' , " . . ',, ,'. ." ..~ .. 2.:: :, . -- , < , Z: ,i

." -2 1 . ~. . . :. a\ .. . . . .. . . . . . . . ,- . i+ ::, . . . ~od lnleunpe n.qusd alalnkos ne'u '~ola~eo~yml ale 1~x3~ ~qq31.q. ., .

!eru anoln3 ap !S !Zuni !eru 'alaJeo!a!d 'au!qle rq .lpp a.reop-13 .e-1 F?:; '-.A. ,', - as!y3u! !em .mar, e~dnseap ad .~e! '!!me lclnsapap ad luns a1a3a)upd :+ ., . , 5sanlpie a.1~3 alalau~ .!d!.re ap a~vlzrun[ atl. ~!~adosr? -'q!8unle uaw ,,; . . -opqe un n3 'ruw qz-02 ap eaw!liunl sly .Zuni !ELU !4 uqd !ew.alsa . . : !!3i~w ~ndn~~. .aJeo)z.x3nl alau!qlB al]u!p r?qeul Jo*n !qasoap walnd . ' . ',l!lunuewe !cur LUI?J~~J~J 1-!6 ~nclnls ruap!rlasap pug3 .as.pW. . '. ,; -unruo:, ul, ele!~ ap aurloj .~o~!ou aleldvpc ''

' .. '!or[ aue8.10 allc szsa.13 as as 303~~ e ~olyn[uo34 Impat\; .lndw!l 11:) ~nl~ds!p ne !4 le!jo.qe nn,s aleoj!sojojau alaue3.m '!~eur~o~eq:::-.+*~ ,' !ajsaae ewln UI .dnls ul eu!s.~es y!wnueo jesy e,s e!aq:, 'eqem . :;

:. . ~e!$ua~aj!p s,s eBea~)~r! esscru rr!p '1nja3i1! n3 1n~a3u1 -yna~durr +,': ,?za.13nl es !S e3se!n3o[ as 'aunpe 3s as alau!qle ]cu!urlaqap ne 'neap,:. . ;, . '8 * -ugd a[ aa ~ol!uemSnp e nes ~!cln.~o~ejau !nlr.tdr~~!l. ezne3 u!p 'g.~ep . ,,#

,. . LI!~ nealg as a3 al!!prau~!.rd !$ al!le]u!uarue '~ole.~n[uo~u! lfi!p~

. I .p!jernldu!s e!eJq su!q~i 'gurln u~ !ue ap !!ru ap alns aJlnuI nn . -'a+sl!a!jsalo3 u! [!auhw al!8al !drip yez!ue2lo alsa e!uolo3 r.

;.. . .. ~!OJ a)0aurnu as au!s ul eaun!\~e .~e! '!or ap eal!runuap ~~~eod gunm eu!d~n) u!p e$!p~lur elseax ! a~ezaSe g1e o 9ne3 !SJ ale3 ~0103 un 83 ~UIBUI eu~dln? u!p elepo lr?JqrLraulsap e,s ealsax? u~p :.

7 a~!n)e3le ale3a!j a~~eoap 'esca[e au!q a a!uolo:, ap eaun!$o~. - .'

aym o ~e!q3 rigs alns v~alp !S (000'0q-000'0~) a.reol;~:,n[ au!q[e ap *-. a_J-eur qmnu un 'e3le~ir o'~lu!p gsnduros aqsa au!cjlr: ap a!j!mej 0

. : :b$%-~~~ j r j r :pw"M1P"~-~?rc . .- . . . . . F"i'" ;,;;$;:x>;p$:~"~y;?x~-F\~ . . .,, . \ p:, .". ... . ,.. . . , . . , .

yyi,.!,.:.,,.l . , . . . ' . ../ ' 7 . ' . . , \ * ' . . ' . # . . -. -. . :i,: -';..< ,

1 , ' a d e albinirii a lui !I. A. Clementov", publicat in revista ,,Pcelovod- * i stvo" (Apicultura) nr. 8/950). ? \ I

0 astfel de matc i depune o u i de doui feluri : fecundate, din , 'p, ca re se desvolti albinele lucriitoare ~i mitci (indhrizi de genul fe- %. .:i 111enin) ~i nefecundate, din care se desvotta trdntorii (masculi). +,: La 5-7 zile dela n a ~ t e r e , matca iese din stup ~i face primele : * zboruri de recunoa~tero. Dtlpii aceea, in timpul a$a ziselor zboruri

f de nuntii, matt: se Imperecheazii in aer cu unul din trlntori. In m o d obi~nui t , matca zboarii in zilele calde intre 11 dirnineofa ~i

. - 5 seara. Daci timplul este neiavorabil, matca ~i trdntorii fiind impie-

dicafi s i iasii din stup, ea riimdne nefecundatii: Dac5 o matc i n u s'a impreunat timp de o lun5, pierde capacitatea de a se im-

1'.

, A Fig. 11. - Trei lue~nbrii deosebiti ai unei familii de albine:

-1-hlatca, B-Albina IucrZitoare, C-Trbntorul s/

- ,

preuna' $i trebue inlocuiti. Aceastii matca se n u m e ~ t e trsntoritii, tr5ndavi-i ~i depune numai ouii de Irrintori.

1 , ' . Dupii dbul, trei zile dela imperecliere, nlalca incepe sii oui . "; !. ! Cea nekperechia tg incepe s i depunii ouii la 40 de zile dela i e ~ i r e a I ,,dip< botc$i, Tns5 numai ouii de trintori (nefecundate) ' . .. 4 'I - Intensitatea ouatului depinde de albinele lucriitoare, de tem- r p e r a t u ~ a aerultli, de spatiul pe care-l are liber in stup peatru o t ~ a t i $i de v i r s ta miitcii. I

I Daci albinelt hriinesc intens matca. daca ternperatura kste opt imi pentru desvoltarea puietului (34-360), dacii in mijlocul

I cui.k/ului sunt faguri goi cu celule de lucr5toare, atunci in lunile Mai, , - Junie ~i Iulie, mitcile ouii 800 p in2 la 1800 de o u i pe zi. In cop- . r - ditii favorabiie o matc i b m i poate s i depuni p l n i la 2000 & \ - . ou5 in 24 de ore $i uneori chirtr mrti mult (vezi anexa 1 din pag. 343);- - . I :

Ih cursul anului, vnatca depune pdni la 150.000 de ' 0 ~ 6 , Dac5

. . -. I .'

onditiile suht favorabile $i a lbhele i e giseac in preajma rditului. " . . ' nurniirul ,puietului, poate ajunge piin; la 5%56 de mii, din care p i n 5 ,;

'la 24-26 mii srlnt i nce l i~ l e c2picite.-I\,la!cile traiesc pdn5 'la 6 ani, -. ',insri numai in prirnii doi nrzi din oiafn lor sunt birne ducitoare. Iatb

a dece aoicultorul trebue s5 schimhe m5tcile regulat, la fiecare doi ani.

Triintorii.TrAntorii sunt cei ~ n a i ~ n a r i tlintre locuitprii stupului, ; Sun t mai g r o ~ i la trup clecdt rn5tcile (at1 lungimea corpului -

! 1 . .i :

1 . . . . . . .

. . - . - ' - 1 . . . . . - i! .~

P - ! . .voltate cornplect. ,lntr'o familie normal5, in care existi ' q ' k t c 5 ' ..

fecundati, ele nu depun oua nicibdali. Numai intr'o familie f i r 5 2 :' .matci , c i n d albinele sun in imposibilitatea de a q i .cre$te ;o rnatci

. noui , o parte din albine dohandesc capacitatea de a depune 19 -' ' . pAn6 la 32 o u i de tr2ntori.

Sunt doua feluri de matci : atautolrlice ~i /iziologicc. i\igtcile false atlatomice consumii hrana destinati puietului. Datoriti acestui

' fapt Pn oviductul lor incep sii s e desvolte ouile. Este inceputul primului stadiiu de aesvoltare a organelor ge-

nitale ale albinelor lucr8toare, care, in acest timp, poart5 denumirea - ' de rniitci false anatomice. Peste

25-30 zile; iar in unele cazuri ~i rnai devreme, aceste miitci false se t r ans io rn~ i in mLitci false fi- ziologice ~i incep s i depuni ouii exclusiv de trdntori. Prezenta lor in stup s e poate c u n o a ~ t e u$or dupi ouat. Miitcile false depun intr'o celuli c2te 5 sau chiar rnai multe ouri. Afar$ de aceasta, ouiile depuse de ele se - gisesc aqezate, nu numai pe fundul celulei, dar $i pe p'eretii ei. A- deseori, ourile deptlse de ele pot fi g i s i te in celule cu p i s tu r i (polenul de flori depozitat dc albine tn celi~lele fagurilor) . Mitci!e false P$i depun ouBle in celulele de albine lucr5toare $i >in cele d e trintari . Intr'o fami- lie orfans se ~ o a t e constata tot- ' deauha existinta ppuietului rii-' p5cit cu opereule bombate din Fig. 15. - Aynratul genital a1 trlntornlr~i

:. care.vor ie$i trdntori. ' . Intr'o astfel de familie nu1115rul n~iitcilor false a n a t m i c e

ajunge la 80-90% din inlreaga populatie a siupului, iar miitcile ; false care o u i (fiziologice) ajung la 25% 9i mai mult.

..Albinele lucritoare ingrijesc cte toata gospodiiria stupului, exe- : cuti absolut toate lucririle ~i tot ele alc5tuesc armata de apiirare I ' a familiei.

. Organismul albinelor este foarte bine adaptat la executarea tu- ?. .-turOr lucririlor din stup. Albina are simtul mirosului bine des- '-.; .volt&, d c i Ti este necesar peritru czutarea hranei, are limba .lung& , .. . pentru a suge.nectaru\ din flori, guqa incipi toare pentru.trMsfor- , , - msrea acesfui nectai. ~i c op j e t e la picioarele dinapoi pentiu cG,:.

. - . , ' -..%?--'-. ,.---,,. ,.,..- - A - . \

' \ - ' ., , . , . . - . : , . I ' - - 5 ,

nsporlarea. pol.enului dc pe flqri.' Are,-peri pentr; a ,' sr cur,iti:pe carp de polenul care s'a lipit de el. Are cinci ochi, din care doi conipu$i, c r ~ care se orienteazi i n ' timpul zborului; gi. / -.

. : , . _ . trei ochi simpii pentru privirea obiectelor apropiate. ,Are ar ip i ] i . ..bine tlesvoltate pentru ihi, ~ i - pentru aerisirea st,upului ' ~ i , de'ase-

,* ' ' menea glande care secreti laptele pcntru hrana puietului,, glande . . , ' .ceriferc care secreti ceara pentru construirea fagurilor, ac pentru .. . apgrarea AP du~rnani , etc. , .

v

I _. I n , faniiliile puternice, durata vietii albinelor, vara, este Pn - ';.. . medie, de 36 de zile, iar in cele sjabe de 26 de zile. Unele albine, :~

ioarte pntine la numiir, traiesc vara piing la 60 de zile. Cele care - , s 'au nascut Tn a doua jumitate a verii sat1 toamna (care ierneazi) -

. ' frsiesc cu mult ma! mult : 6-9 luni. Aceste albine supravietuesc . . *peste iarni qi mor treptat primrivara. Nici~~ria din rle nu ajunge. : ' . ;*..4, , ' .... p h i fn vara viitotlre.

y- . r

MUNCILE EXECU'J'ATE DE ALBINELE LUCRATOARE - -I ( - .

Repartizarea muncilor intre albine depinde de vdrsta lor. Mun~i l e executate de 2lbine se Tac in trei perioade : . . Perioada pregiititoare (albina in vcirsti p in2 la tiei zile) . In i - - .

:primele tloui, trci zile dela n a ~ t e r e , albinele fiind slabe, se impu- ternicesc treptat ~ ; i nu au nicio activitate. Intirindu-se incep trep- , : . . - - t a t curiitirea celulelor, netezirea tnarginilor ior, lustruirea peretilor :, lor, etc. Deasemenea, ele incep sB ingrijeasca puietul. ' ' '.:... hgrijirea pnietului gi executaren'tuturor IucrZlrilor rlin stiip. ' , Albinele Fn etate de 3-14 -zile hranesc puietul mai -in viirstii , c u u n fel de 'coci cornpus5 din amestec dc p5sturi ~i miere (3-7 -2iIe). ? Cam din a Saptea zi, albinele incep .sa hrineascii larvele rnai tinwe c ~ r laptele prelucrat de ele in glande speciale. Aceste alhine s e n . u ~ , ,. mlesc. doici. Fiecare albin6 doic2 hrineste in acela? iimp - c l l e v a i . ' larve de aceea~ i vdrsti . ,

Procurarea hranei. Albina zburitoare, in vdrstii' de - 14-35 de ' - *zile, strdnge $i aduce nectar, ,polen ~i ap2. c I::-' 1:.

Pe la sf5rqitul perioadei-~ a doua ~i inceputul celei de a t y e i a . .al.binele executii ~i altc lucriri in stup.

Odatii cu desvoltarea glandelor cerifere (cele care secreti cqara), dac5 timpul este favorabil, cilduros ~i a fa r i se g i s e ~ t e i ' nectar din be l~ug , ori stuparul le ajut5 cu si'rop de zahi r sau miere. '

amestecata cu polen, albinele scot din cele 8 buzuniraqe care: le. : - a u sub cele 4 inele ale abdomenului, solzi~ori de ceari ,cu care clg- ; , desc fagurii. Aceste albine se mai riumesc albine - cerese. Tot ele , . .preiau delaalbinele lucritoare - cule@"foare nectarul de fl~u, $1 : , . .preluq~ztzi, il transform2 in 'niiere, il impr5~t ie prin celule ~ i - 1 ' ;

1 1 .

/ . mutii din loc in loc ca sii se zvdnte: b5titoresc polenul in celule, : .

In ~xtibul albinelor se giisesc diierite forme de celule : celule d e albine, de trintori, de trecere ~ i ' bo t c i (vezi pag. 26).

Celulete de albine servesc pentru c re~terea in ele a albinelor lucr6toare ~i pentru depozitarea mierei ~i polenului. Au o ad in - citne de aproximativ 12 mm ~i diametrul de 5,38-5,42 mm. P e un centimrtru p6trat se afl6 aproape patru celule. Numiirul celulelor

' . de albine dintr'un cuib este foarte mare. In stupul Dadant Blatt sc ggsesc pe fiecare ram2 pcin3 la 8000-9000 de celulr.

Pt. un ;~stTel de Faqure se g5kesc de oh~cei 850 dc ctslule de

/, ' IF. 14. -- Cu~n r r e ~ t e trll fagure construit dr albinc

albinc~ It1cr5to;ire pc an decin~etru patrat si 630 de celule de trintori.

C ~ J I ~ ~ I ~ J I L ~ ~ L J irizntori sunt mull ~ i ia i mari (au diametrul de ti,25- 7.0 rnm), tlar sunt nlai putine. Sunt mai largi, mai addnci ~i S I I I I ~ inl~-eI)~l i~i ta te tie albine pentru priisirea triintorilor ~i in- riiagaz1n;trc.n micrei. In itccste celule ;~lbinele nu inmagazineazi niciotlatii 1)ol(\11.

Clint1 ;~ l l ) i r~ t le suril Iiisatc, .,a luc~-czc in voia lor, clbdesc fagurii din ~u i j l o i .~~ l ~.r~ibului n t~mai cu celult! mici de albine lucriitoare, iar i n cc~i clc . 1 ) ~ ~ii ;~rginea C L I ~ ~ ) L I I L I ~ iac ctbiule mari tle triintori, r:5ci 711 ;~c.cstc;~ rlcl)oziteazi micrc;~ de rezervii pentru iarn.5.

l)c>;~sc~~i~c.r:e;t, i~lbinele construt~sc. tot celulc mari pe marginea tie SLIS ~i tle jos a .iagurelui. Pentru a deter~nina albinele sii nu -construinsca tl11[~5 acest sistem care le sileste s i creascii prea multi trdntori. ; ~ p i c . ~ ~ l t o r ~ ~ I ;tyeazii in r;~rnele s t u p ~ ~ l u i sistematic foi corn,

I plecte de cearri artlficial5 cu inceputuri de celule mici pentrm albine lucratnare. Cu toat5 grija apicultorului de a obtine numai celule mici, albinele, cu instinctul lor de perpetuare a ' speciei, Isrgesc celulele din marginea fagurilor ca s i se poat i desvolta acolo ~i tr intorii , necesari pentru fecundarea m5tcii.

Privind un f a g r e C I I atentie, se va vedea c5 in partea lui d e - sus, sub spcteazn ranlei, acolo de unde se incepe cliiditul fagu- . relui, cdt si acoio r~nde se intAlnesc celulele mari cu cele miti, al- binele fac nigte cellllc nercqr~late, rrduse la numgr, a$a numitele: cclule de frecerc.

In partea superioari a fagu- relui, albinele cl5desc celule a- lungite. cu nlarqinilr i n d ~ i t e i r ~ sus petztru miere. Albinele le lungesc pdni . l a 40 mm si chiar mai mult. Distanta Ininin15 in - , tre doui rame de faguri cu ce- lule de miere este de 5 rnni.

Spre s i 2 r~ i t u l primiverii ~i inceputul verii, dac i familia este orfan5 sau se preg5teSte de roit, albinele cliidesc pe margi- nile faguri'lor ~i in josul lor, celule in form; de ghind;. La inceput, albinele clsdesc poti- r&e, netede ~i bine lustruite, in- dreptate cu partea deschisi in jos. Aceste celule - - nl~rnite - botci -- servesc ~e r i t r u crrste- . -. . . rea m'iitcilor.

C2nd in potiras este pus un Fig. 15. - Un fagure construit de albine o u $i din ele incepe sii s e des-

'

volte larva, albinele ii alungesc ' . , % peretii ~i formeazs o botci. Dupa piirisired botcilor de c6tre rniitci,. . .

I - alhinele rod aceste celule. . \ I . . CSnd albinele cl5desc asemenea cclule in mijlocul fagurelui, !

- atunci ele sunt den~tlnite botri de salvnre. Aceste celule sumt cl5- ! - dite in cazul cdnd matca piere pc nea~teptate . In astfel de cazuri, .I/.:. albinele I5rgesc o serie de celule, le transform5 in botci pe soco-

s .'

. teala celulelor vecine $i cresc in ele rniitci d in ou5le sau larvele '.:; de lucriitoare de . o zi. -..: . .

-Pentru construirea unei celule, albinele in t reb~in teaz~5 circa ;~. .~L -- .

';. - 13 rng de cear6 (50 pl6ci de cearg), iar pentru construire,a unei . ' ' . ~ . ; , - celule de trantor, 30 mg (120 plzci). La construirea.unui fagure ' ..: ' in;, rama de cuib, albinele intreblrinkeaz5 140-150 g, de cear5; ' -.,? . . -

I - , Faguril, la i ncqu t , sunt de culoare albA #transparent& pe urmij

* s e ingalbenesc. P e misura invechirii se ingroaqa ~i se innegresc', ' . din c a u i i c6 larvele le ci iptu~esc fundurile cu fire din gogogiie

.. %, toarse de ele. Dupi fiecare r i nd de puiet se adaug i noi pielite , peste cele de mai inainte. Deaceea, fagurii trebue s i fie schimbati o d a t i la trei ani, deci Cn fiecare a n vor fi inlocuiti 1/3 sau 1/2 din faguri.

Cuibul de albine este format astfel : in centrul lui sunt a ~ e z a t e '

ramele nu puiet necipricit $i c ipici t , pe urmi, spre rnargini, vin

Fig. 16. - Botcile de roi fiig. 17. - Potirage Fig. 18. - Bofca de pe fa~are; sus-dupii ie- Ide fagure salvare pe fngure ~ i r e a mgtcii; in mijloc- ciipl, its; jos - ronsi de aloine (CU larva distrusl)

rarne cu miere $i polen, iar ultimile doua sau chiar mai multe ': sunt urnplute cu miere, care, dup6 ce ajunge la maturitate, este , c ip i c i t i de albine 3i formeaz6 rezerva de h ran i pentru i a rn i ~i pentru perioadele ~ 2 n d nu sunt flori.

Temperalura din cuib. Temperatura unei albine in stare de l i n i ~ t e este cu 0,5-10C mai ridicat; dec2t temperatura mediului inconjuritor. In tirnpul zborului, temperaiura corpului albinei se miregte cu 4-5OC. La temperatura sub +80C albinele pierd rnobi- litatea (amortesc), iar c6nd temperatura me'diului Tnconjuritor scade sub -20, mor.

Primivara, ~ 2 n d temperatura aerului la umbri a ajuns la +I@, Crrcep s i ias6 din stup albinete izolate. CAnd temperatura

. , 26

- i: . , ; este de +14-15"a umbrii, .albinele.ies in nu*r mare, iii- cdnd. . . \%.

tem,peratura trece la 289, zborul albifielor sli ibe~te. Atst timp cdt . ' . . ., .i . '. exist5 puiet in cuib, albinele intretin intre rame o d i i l d u r i con' . .-.. ' --stant5 : in medie, 34-35fiC. Pe ramele cu puiet m i r g i n a ~ e tem- 4

peratura este mai putin constanti $i ~ 2 n d vremea se rgcevte poate - _ '. : sii coboare cu 3-.1. P e fagurii f 5 r i puiet, tenlperatura variazh . . ;-.' dup5 cea de a fa r i . ' :_

CAnd timpul e prea cilduros, albinele, ca si scad$temperaturs : din cuib, se i m p r i ~ t i e pe fagurii noi gi intensificg in acela? timp , : . ,aerisirea cuibului prin mi~ca rea aripilor. Totodatg, ele i rnprg~t ie ; in c i t ' mai multe celule nectarul cules, care - contine inci, I mult5 a p i .

Ca s i evapore a p a de prisos din miere, albinele ies din sfup;- . 1 . .. , . fac ventilafie la u r d i n i ~ $i ca s5 se r5coreasc5 formeazi a$a ,zisa . . . ,,barbgU pe scAndura de zbor.

Cu c i t familia este mai puternici, cu a t i t albinele consum5 .. i mai putin5 miere pentru mentinerea temperaturii (vezi anexa 2 din pag.343) . . ~

Toamna gi iarna, cAnd in stup ny se afl5 puiet, albinele, ca s 5 \. 2 .

mentin2 nlai bine ciildura, se s t r i n g indesale u n a l i ng5 alta irr j , mijlocul cuibului, formznd - c5nd temperatura aerului incon'u- i - ' : r6tor este de aproximativ +80 -- aSa zisul ghenz de iarna'. i n ot .

acest timp albinele care formeazi acest ghem sunt in continu2 : miacare : cele dela mijloc, incalzite ~i lir2nite ies, in afara.. ghe-

. . - .mului si in partea de sus a lui, iar cele aflatc in afar5 trec spre , ,

mijlocul ,ghemului. Prin aceast5 continu5 m i ~ c a r e s i punere in . % : functiune a tuturpr mu~cliilor, albinele se incilzesc $i i$i inlesnesc

. i $i digestia tnierei pe care au consumat-o c i t timp ail s ta t in mij-. i - locul ghemului, la celulele cu miere. Temperatura in interiorul ! ghemului se menjinc intre 14--28C. P e la sfirsitul iernii, oda t i , ; cu aparitia puietului, temperatura din mijlocill ghemului se ridicii i ::pin5 la 34-350C. Deplasarea albinelor se produce cu a t i t mai . . . des. $i mai energic, cu c2t. este niai rece aerul care inconjoarg - , ,

. . i -. ',.ghemul de albine". . , . ~ ' . ' Cu cdt albinele cheltuiesc mai mult i energic pentr11 mentinerea ' , ' . : temperaturii necesare, cu a t i t ele se uzeazii rnai repede ~i pier- ' In afar2 de aceasla, jn stupii reci, albinelc. corisrtmi rnai n~ul tg .

miere. . . Apsrarea cuibului de albine si mentinereea c5ldurii constante .. , , . P.'

; - , :: i n interiorul s t u p u l ~ ~ i se face prin : aqezarea a dou5 perne pe M u r i r.\ I ...) . .si a uneia deasupra podi~orului, ~i prin micgorarea urdini$ului ;

:-.brM:,lipirea. stupilor unul de altul $i prin impachetarea lor paie . " , . - .+&I

$ - I ,,in cojoc" $i prin acoperirea ,cu carton gudronat. Stupii pu91 ta isrnat se aphr i de vdnturile-reci cu ajutorul unei perdele sau cu garduri de coceni de porumb, tije de floarea soarelui, stuf, etc.

HKANA ALBINELOR

Nertarul. Ca ~i celelalte viefuitoare, albinele au nevoie pentru trai de trei grupe de substante organice : albuminoide, gr6simi $i hidrati de carbon (zaharuri). Aiara de .aceste substante, in ali-, mentatia aibinelor rnai i ~ ~ t r a apa, siiruri rninerale ~i vitamine.

Fig. 19. - 1 - Petal; dc 'l>iciorul cocogului ( R a n u n c ~ ~ l i ~ s acer): n - nectnrul; 2 - - Sectrunea unei flori de topurag (viola hirta); p. petal:~; be. sep,lli; st stlgmilt; e. stamina s i ~ n p l l ; I . . stamina cu bob neclnrirer izolatli; 5-sn. sac clr polerr; in. lob nectarifer; 4 - Rala unei frur~ze cle rnlzlriche ( v ~ c i i Sativa): s. stlpulb; 5 - Sli1)nlli de rnszitriche miirita; f. Sautulet crr neclar Extraflorar 6 - Floircn de o ~ c h i s (Poroinic); po. Stclrninelc unite constituiud po l~mi i e: cpn. cornetul nectariler: 7 - Sectilinra unei flori de

poroinic i n t i~npul vizitei unei albine; st. Stigmat: ov, ovar

Regirntrl alirnentar al albinelor depinde de activitatea depus5 . de familie. Astfel, iarna, c ind toat5 activitatea in familie aproape c i se intrerupe, alimentul principal a1 albinelor este mierea, hran5 cu baza hidrocarbonici. Pe rnasur8 ce in familie apare puietul, se tncepe construirea fagurilor ~i albinele ies din stup dup i cules,

regimul lor alimentar s e schimbi ~i la niiere, se adaug i polenul, ad ic i hrana albuminoas4 gi substante grade. Izvorul din care al- binele s t r i n g aceste substante alimentare sunt florile, din care e l e culeg nectarul, polenul gi apa. In na tu r i nu exis t i miere qi

' p l s tu r i gata preparati , doar albinele le prelucreazii din nectar ~i din polen.

Nectarul estr un licl~id dulce, zallarat, care se gikeSte, sau in partea florii din care se formeaz6 fructul $i s6mAnta (rodul), in

Fig. 20. - G2siat Spntov, raion Oltenifn, reg. Bucureyti. Cultur5 de buuibac cu perdea de protecfie de porul~b

I

nivte umilituri mici aSa numite glande nectarifere, sau in tesuturi , nectarifere, adica produciitoare de nectar. Dup i a ~ e z a r e se deose- - besc glandele nectarifere : inter - ~i extrailorare.

I La majoritatea plantelor melifere glandele nectarifere sunt a ~ e z a t e in flori. Rolul biologic pe care-1 joaci aceste glande

1 cons t i in atragrrea insectelor entomoiile. care ajut5 la polenizare. Glandele nectarifere extrailora!e se g i sesc la un num6r nein- 1: semnat de plante, de exernplu : la diferite feluri de vicii pe petiolul frunzelor, la c i r e ~ e pe codifa irunzei, la bumbac pe frunze, etc.

Albinele fndat i ce culeg nectarul il prefac in miere, cu ajutorul glandei care produce diastaza numit i invertink. Cu ajutorul sali- vei, nectarul se transform5 din zaharozi fn glucozi $i levulozi.

Neciarrrl florilor este un lichid care contine pAni la 60% api . In mierea matur i apa se a f l i in proportie de numai 18-20%.

. I

, . . 1 n fimp.ul zborului ,albina absoafbe o parte din apa continulh In nectar, a$a c4 atunci c h d ajunge in stup, nectarul a pierdut. deja o m a r e parte din ap6. Nectarul s e deosebe~te de miere . ~ i prim .

,,compozifia - sa chimici. - .& Albinele culegitoare transmit nectarul altor albine din inte- - ,

riorul stupului, care il prelucreazri. Acestea, la rAndul lor, il t r ans - formi printr'un proces chimic, c u ajutorul acidului. formic dim propriul lor organism, pentru a-l face rezistent la ferrnentare ~ i - f .

, . 8

big. 21. - G'l~iocei sau clopotei de zgp:xtlil

depoziteazi~ provizosiu in fagure. La inceput, albinele il depun in i strat subtire, pentru ca sub actiunea cildurii din interiorul s tupului / ' ~i a puternicei ventilatii pe care o fac albinele ventilatoare, acest lichid dulce sii piardi c2t rnai multri a p i ~i s i ajungri la maturi- ' , tate. P e m i s u r i ce nectarul se concentreazi, albinele il muti%

I mereu in alte celule, duc2ndu-l treptat in cel~rlele superioare. j Acolo, dup5 ce ajunge la maturitatea complet3 ~i se transform2 in mierc, albinele il c ipicesc cu capace subtiri de cear6.

Cu cAt nectarul contine mai mult z ah i r de struguri, cu atAt . ; mierea obtinutii din el se zahar i se~te mai repede..

In miere se mai gisesc ~i materii minerale : foslor, calciu, sulf, carbon, iier, aluminiu, magneziu, etc. In compozitia ei rnai ' .

. .

50 . - _ , ' : . .

, \ '- . . , x . . - - . \ . . , .

&tra invertini, uh 'ierkent cdre ajutii foarte mult l a digestie, precum $i acid formic, substante albuminoide $i vitamins B.

' P e Idng.5 nectarul florilor, albinele aduni uneori a$a nurnita .. miere de mani, secretat5 de plant? sau produs6 de piduchii de

pomi (puricii de iarbi, p2duchii tes to~i , etc), care triiesc pe i~un- . zele plantelor $i se hrinesc cu seva acestora. Albinele culeg mie- rea produs6 de puricii de pomi mai cu seami in anii seceto~i, - anume primivara $i toamna timpuriti, atunci cind nu gisesc de

., ctlles decAt putin nectar. Mierea extraflorali $ i cea

: - luati dela puricii de porn pro- N I ddc albinelor excretii apoase,

" iar in timpul ierniirii diaree. . .

I Polenuf (pistura) este o . . -mass5 fiinoasi, compusi di,n . , . griunti de polen, 'peL'care al- . 'J binele il culeg de pe stamine. I j . . . : Cum se desprimiviireazi , ,

$i bcep s i se iveasci florile, albinge il cauti cu mare s t r i - duinta $i-1 aduni ch Iicomie.

.'. .Ele au foarte m q e nevoie dr ! .. polen, nu numai pentru hra-

na ' lor, cAt mai ales- pentru . hrana puietului, -intrucit po- : , lenul -.cohti'ne materii albumi-

, , noise ' necesare 6 pentru ere$ i.

* . tere. 3 . . . '

. ' ' ~ lb ine le adu& polenul cu Fig. 22. - ~ h a l i z a polenului: i - grii-. I ajutorul perilor care le ace- untele de polen; 2 - sectiunea (tgietura) : trupul, cu filcile, cu,lim- printr'un griiur~te de polen: Ex.-exiloa; In-intima; N -nucleul vegetativ; n-nu- ba $i cu 'picioare1e $i f1 fr5- cleul reproducgtor; m-PO: germioativ i '~rndnti apoi pufin in guri , .a- sau tpicropll 7 , ,

' *'.. mestecdndu-l cu nifel nectar sau cu putini rniere din gu$g.

I Cu picioarele dinainte il trec pe cele din mijfoc. Acestea il trec pe / ' picioarele dindirit, care il prind cu periutele lor ~i-1-grimidesc in ; ciwul co$u!etelor, uride cercul de peri~ori care inconjoari scobi- 1 tura $1 4 i n s i i . n ~ cadi. In stup il prelucreazi cu saliva $i-1 indeasii ' I :. bine in celulele fagurilor. . .

:+ :. , PoTenul are in component5 substante bogate in materii pro- , ,. . leice. Organic, el e ceva viu, cici feprezinti partea birbiteascil - .cv,$are floarea se fecundeazi. Albinele il recolteazi nurnai dela - '.

- a&asi specie de flori,:trecdnd dela una la alta. In ' felul acesta ? < .

I - ,iatbi'nele ajut5 direct. , la ,fecundarea i.lsrilor' &elora$i soiuri .de

plante.: .> . ,: . . Pentru prisirea a 10.000 'albine ( u n kg) este nevdie .d& '- aproape 1,s kg polen.

Clind albinele secret5 ceitra, cons~lrni , deasemenea, rnari can- 1 tit5ti de polen.

Consumul anual d c polen a1 unei faniilii de albine de putere I mijlocie esle tle 18--20 kg..

,, i [.a inceputlrl priniG\rerii. cAnd ilorilr nu s'atl deschis inci, I

Fit. 27. - Stnpi~la J'er~rlei RSi~iensa n FncultKlii de :lgrorlomie Bucuregti

apicultorii, pentru it l~riirli E>i~niliile de albine, caut8 s i inlocuiascii i polenul cu diferitc produse ca : f8in5, ouB, lapte dulce lichid sau concentrat sub lorn15 de praf. F i ina de fasole soia $i cea de bum- bac sunt cele mai recornandabile. Ins5 nicillnul din aceste pro- rluse nu poate inlocui in intreginie polenul iloriior.

..lpa. (:elulele tlin corpul albinei contin multii ap8 (75-80%), iar sdngele 907; si rnai rnult. Alhinele ~ L I nevoie de apii pentru

:

b511t 7i pentru pregjtirea hranei larvelor. Dupg observatiiie pro- I . . frsorului l'elt.nsclii, pentrrl rreylerc5a 1000 tle larve d& albine :

!

3 2

- A

I . .

su$f n e t k m 3 3 g de ap5. 0 familie mijlocie de albine consum5 fn medie, in 24 de ore, 40-50 g de ap5.

Albinele amesteci apa cu mierea ~i a$a o depoziteaz3 Tn ce- *' ! lulele fagurilor din apropierea puietului.

S'a observat cii in prim,ivar5 albinele preferi apa putin sgrat i , ' 4 15 g sare la litru de a p i sau 50-60 g la o cildare de 10 litri). =. Apa trebue s2 fie la indeming, proaspiit5 ~i caldi. Albinele nu , depun apa pe care o aduc in celule, a$a cum iac cu mierea qi cu polenul, ci o dau altor albine, care o p5streazB in g u ~ i i , amestecati rnai intotdeauna cu miere, p h i i ~ 2 n d o intrebuinteaz5.

I

Recoltarea gi folosirea propolisului 1 . - ,' ' . - Propolisul este un fel tle clei r i ~ i n o s de culoare ro~cata-inchis , - ~i uneori galben-verzuie, pe care a!binele il adun2 de pe mugurii

unor copaci $i rnai ales de pe ai castanilor, plopilor, ~nestecenilor, ,. .

s5lciilor $i de pe ai brazilor. Albinele il aduc in stup cu co$ule\ele picioarelor dinapoi. Elc nu-l strAng in celule, ci-1 pun fn fundul,

: ori pe peretii stupului. I1 strAng in timpul culesului nectaru!ui $i ' , golenului, dar rnai ales toamna ~i primsvara. Albinele astup5 cu :' propolis cripiturile ~i asperitatile din stup, iixeazi umera~i i ra-

rnelor de falturile stupilor, lipesc Envelitoarea de psnzi de liti- $oarele de s ~ s a16 ramelor ~i lipesc cu el urd in i~ul ca s i- l mic~o-

:reze. Deasernenea, se rnai servesc de el ~i la fntiiritul $i legatul fagurilor $i ca sii acopere hoiturile vietatilor - rnelci, ~oareci , flu-

. tu r i de noapte (cap de mort) - care au intrat fn stup dupH p a d 5 Y , . .. t ~i pe care dup5 ce le-au omorit, ntt le mai pot scoate afarii;fiind . I: ...

prea8 grele. Pojghija de propolis Pmpiedicg i e~ i r ea mirosurilor grele din 'hoituri.

EXTERlORUL CORPULUI ALHINEJ . '. I , . ' Jnvelipul rhitinos gi druetura lui. Corpul albinei, ca qi cel a1 ( ..

2 ,.rnu~telor, fluturilor $i altor insecte, e acoperit cu o coaj5 scor- i ; toas5, chitinoass, care il a p i r i ca o pavlz5. In unele pir t i ea este i , rnai tare ~i mai groasii, in altele rnai subtire. Ca s5-i dea putinta ; , corpului $2 se m i ~ t e , scoarfa e imp5rtit5 fn rnai multc inele legate ' ' tntre'ele. ' '

Tot corpul albinei este acoperit de peri~ori , in r~nele p5rti rnai . . x, I :lungi, f r i bltele rnai subtiri, rnai deai ori rnai rari, care servesc la'

1 --$j,@it..:.Perii. d e p e piept ~i de pe pdntece ajut5 la piistrarea 'ca"1- '&ur;ii:wA~ti'~.pyi~ rnai lungi $i mai tari, i i ' apiir3 ochii. Perii sunt,

- ' fiai..'de$F:Ia albinele tinere. Ei pier incetul cu'fncetul, iar la b5- . . - . .' 'tr$fkfe carpul albinei ajunge go1 $i lucios. . .

. . . - . . 2% :, . . ' *

3.- ;&:4tpr. - 3 33 ' . ,> :;;; . , , .-: . . ., ' C

'>, -LA. . ;.> . ; - ;,, ; ,.~*,-i :, .&,.!. ;>:-. -..-.\ .-

'

; , . - 8 .

I , -, .~ ..... .. . . . . . . . - .... . . > .. . . , , - . .:~ . , - , >.c+: 2 '., .:~-. , , - , ' , , . , 2 - , : . . ' . , . . ' . ?

. - .,I. +..\ . . . - . . . .: .. , b - . ., , . t , . .,:.. Coryui aibinei, l a exterior, se Pmparte in trei pir t i bin; 'dis-

tincte : capul, toracele s i abdomenul. -7

2 : \ &G,>' s a+?C

Capul, de forn~ii . tl.iungl~iularii, are dou6 antene care servesc .. - .

: ?it-: ' . Ih pi.piit $i in carp sun1 concentrate sinltul auzului ~i a! rnirosului. , . f '.? a;, ' ;. . Albiria art: cinci ochi. I'c ambele pirti ale capului se a f l l doi IS ochi cornpusi din cAtc 6300 de fatete, iar in irunte rnai are trei < . . - ,

nchi niici. denrlri~i[i oce!i, cu care vede in intuneric. Ocl~iul matcei are 3920 tle fatete, trintorul ins5 are un numi r indoit de fatete

. . iaf5 r l c . al1,inri. gi ;Inurne 13.090. Albina tine bine minte drumul ~i ;

... . merge totdeauna pe calea cea

. mai dreapt i $i mai scurt5. J . .-\r~it?rrcle (cornitele) . Cele : ?. % I -

tloui antene sunt formate la I . ,, ., albini din 12 articulatii, iar ! , . . ,. . la tr2ntori din 13 articulatii. /

'foate portiunile unei antene : ; . - . . iormeazi impreuni un fel de , I

teavi. ilntenele se pot in- 1 i i -. ' toarce in to@e pdrtile. i Gurii este compusi din i

5 doud mandibuie (fllcile din . nfar i ) , cu care albinele prind I

solid obiectele de care au ne- 1 ; voie, desfac pungulitele cu .~

i polen alc florilor, culeg,pro- '

. . polis111 de pe mugurii pomi- ! ,

.C Fig. 24. - Cou>trurfia rot'l)ului aibinei: lor, desfac cipict!lele cdule- ' : , C.-capul: I>. -piept; ~b -abdomen: lor C U miere, prelucreazg cea- I.-antenele.; 2-tron~pa; 5-aripa di- ra, tencuesc peretii stupului ../

ri nainte; 4-aripa dinajmi; 5, 6, 7-pi- zdrobesc ~i firimiteaz?j, nete- 1 ciorul dinainte de 1nij1oc vi posterior:

zest Si sclivisesc, nu pot Y -ss~nnrlc ,abdominalc: 9-snmnele .,.. . tiorsi~lc: sd giuresscii sau s l sf2vie 1

coaja fructelor sau pielita

.\ ; . stragurilor ril r i se hrdnease8 cu zeama lor. Ele s u e nurnai zeama 1 Fructelor c.iugulite de pgsgri sau giur i te de viespi.

,\.latca ~i trintorii , alr i n s i f5lci cu dinti. Cu a c e ~ t i a matca : rctadc capacul prin care iese din botci. I

,qll)inele se alimenteilza cu dou5 feluri dc tlranii : lichidl (nec- i . tar 3i miere) $i solid6 (polen). , ,

I: 1.. l i~lza s\rl)erioar6, s~rprapusii celei inierioare, ~i inipreuna cu i . .' h:.,.! :, doua pa lpe latcrale formeazi un fel de t rom~; i , care are o limbs ' I '-', I: IungI , >i subtire, terminat5 in form3 de lingurit5. IntinzAnd i i:. ... *:... trompa in ad2ncimea florii ilnde se giseyte nectarul, albina ' i l" , t::: :. , /-:I.

soarbe sau il linge cu limba. . ...

I '.' 1 . . , ,. 34 ! ;\, '. ; -. . . . , - . 1 '::i.i&.,. *_' ' . ' ~ p ; . ~ . ~ < = . . .:

. , . . ' ;f

PiepCul (toracele) se compunc din trei inele $i un segment 1 . . , . interdediar. . .-

De marginile segmenlilor toracic ~i abdominal sunt prinse ' cele patru aripi, alcztuite dintr'un tesut mernbranos, transparent. T

-. strabiitut de n i ~ t e tubulete cu ... aer $i de nervuri. Prima pe-

.-reche de aripi este mai mare . . .

dec8 cea de a doua. Aripile mari au marginea dindar5t

.- indoitii In jos, iar cele mici iau ni$te cArlige Tntoarse in ' . sus care se prind in Pndoi- L. tura celor dint%. Astfel, cele doui perechi de aripi formea- zg doui planuri mai mari,

c a r e a j u t i albinei -la zbor. La ventilarea interiorului stupu-

fiig. 25. - Organelc de vetlere la albin::' l u i ? nu mai lucreaz' cu I-Orhiul sirl~plu lo alhiua in sectiun~a .aripile perechi, ci fiecare ari- longitudinal$ izorbitn ochiulni; 2-ce- ' p i lucreazii separat, f i r5 ca lulele retinei; 3-pigmentii; 4-celule insecta s5 se Tnalte. interstitiale; 5-nerv. 11-ocliiul com-

$ plls in sectit~nea longitudinnli; i-cor- Albina, in timpui zborului, ,lee,; 2 - sfraiul dc cristalidc; F-stm- afar5 de greutatea ei. proprie, tnl retinos; 4-cavitntea de vedere poate.transporta o Incirciittiri

: de 3/4 din greutatea corpului ei (75 n ig) . F5r i inc;irc5turii, zboari .cu viteza ,de 65'l tm pe or& iar cu incarcgturi viteza se mic~oreazjl

p h i la 15-30 km pe or i . t . ' b . Abdomenul (p5ntecele) formeazi partea \ . , . cea rnai lung; ~i mai voluminoasi a corpulhi. , i,

El e legat de piept printr'o gAtuituri prin care trec toate organele spre piept qi cap.

Abdomenul albinei lucriitoare $i a1 mtitcii este alciituit din $ase ine lu~e , legate intE ele , , . . cu membrane fine $i elastice. La trintori pan- ' . . q. tecele este format din ~ a p t e inele.

In ultirnele patru ineluse abdominale se 1 Fig. 26. - Antenele: gisesc patru perechi de buzunare prin care ! a--de albioglucratoare albinele scot ceara sub form5 de solzi$ori albi-

, b--'de trlutor stravezii. .': -

I .{ .Fiecare inel abdominal este format din d 0 ~ 2 j ~ m i t i t i , mai ' mare. dorsal . (terghit) ~i mai mic abdominal (sternit). Atilt ter-

.:: ghii-&t' .$i sternit, cM ~ i . inelele abdominale se unesc Tntre ele cu o ,pElitfi - subfire, chifinoas;.

,; , ,- . . 35 . , , . . i-?. . ,

..y . . . . . . , , ' . . . . c.-t.: . . . . ' j ' ' :,,, , .-. ..% . , .$', . . . . . . . . . . . ? . . ; ,... >., ::,-: '.. , . 12 ;~>~ ,~* . : . . : ,:.,. i..;,,: +,.>>? : c,,: ,... .:, : /* ; , ' \ i:. - ; ,:~ .., -. :,.. . ... .;.. . . . . .. k. , . , .*. - . . .%

, In abdomen se ail; mai toa . Irr ine~te, respir5 ~i se ap5-5.

Picioarele. Albina are trei perechi de picioare, c a r e sunt prinse de partea de jos a torace- lui. Fiecare picioru~ este format din cinci articulatii. Ultima arti- aulatie, Iributa, este format3 la

:e organele prin care albina s e t

big. 27. - Articultlila anleuel Fig. 29. - Capul albiuci lucritoare: 1n8ritl puteruic cn pori nume- g-brlza superioarli; J-maodibule: r o ~ i core pcrccp sensajla mi- ( f ~ l c ~ l e superionre) h -ptirt~le trom

~ o ~ u l u i (orpan1.1~ rniros~llui) pei; s-limbn; I-lingurita. Mand~bula de jos, nntenele $i Iirnbn forrnenzi

trornpn

Fig. 30. - Aripile ~lbinri: a-anterioarl . big. 29. - VlirfuI limbei a[- . b-posterioor5; c-jghe~bul aripei ante

binei lucriitoare (nla'rit puteroic) rioore: z-ngtitiitoal en (cbrligele), aripei . . posterionre

76 , . ! :

I ..

tiindul ei din cinci articulatii mici. Cu'ajutorul picioarelor, albina , ,,;,

poate s5 umble, si? alerge, s2 se agate de diferite obiecte, etc. La ; , w

Pig. 31.- Albina culegZtoare de ncctar, Pntoarss in stup (cea de jos) transmite

r ectar la alte trei albine

Fig. 33. - Sectiunea 1ongitndinalZ a abdomenului de albinii. Glandele

cerirere (G.C.)

Fig. 72. - Albina cu ghe- mottbacele de polen in timpnl sborului: a-nlbing in . zbor, age .And poleuul in cog,~let; h-alb~nii in sbor inciircbd

covuletele cu polen

Fig. 34.-~ectiunen transver- salii a abdomcnuvui de albinii.

Glandele corifere (G.C.)

Fig. 35. - Oglinzile ce- Fig. 76. - Pliici (solzi$ori) . - rifere (O.C.) In atbin5 x ' de cenril

e vdrful picioarelor sunt n i ~ t e ghiare mici cu care albinele se agat i ,I';> ^$ eu care pri-nd solzi~orii de cearii unii de altii, atunci cdnd con- I .:.% - - ' B...

... : . ,' . . . stnksc fagurii. Cend albina este silit5 sl rneargl pe earpurl 'lu- - qloase cum e sticla, tabla, etc. se folose~te de n i ~ t e ventuze aftate'

1

! ~

9 .- ; . . - . ;. ~ , . , ?%.; .

6 -

. .

4 . ,

Fig. 37. - Abdomennl al- Fig. 38. Glalldele cerifere ale bjnci co plgcjle de cearh albinei m2irite puternic sub mi- secrelate. P.C. Plicile de croscop: n - perionda de lepous;

cearZi b-glande ce incep a elnbors cearo; c-glande in tirnf~ul se-

I

creliei maxime de cearii , :. , .

.'a( &*-, &J

big. 79. - Picioarele albinei lucr2itoore: g -an~erior; 0-mi jlociu ; a -perie pentru curgfatul antenelor ; b-articulatie mobilil. (supapn) care strange antena Sn perie In timpul curZlatului; c--pensa pentrn curli@iul ochilor; e-nparntul pentru curiitatul antenelor In pi- ciorul anterior; S--pintenul ce servegte la aruncarea ghemulefelor ee polen de pe tibia picioarelor dinapoi

la capitul ultirnei articulatii. Cu picioarele anterioare $i mijlocii ,

\i, , i$i curfit5 antenele, i$i ~ t e r g e ochii $i gura, arunc2 ghernotoaceie

.'\ & polen de pe tibia picioarelor dinapoi $i cu ajutorul pintenilor "strange polenu1 ca $i cu niqte periute cilindrice. - Picioarele dindgrit sunt cele mai importante, cele rnai mobile, .., $i slunt formate din : coapsii, femurul piciorului, tibia cu co$uletul * pentru polen, metatarsul $i tarsul (sau Igbut;). In co~ulefe , al-

, Fig. 40. - Picioarele de dinapoi ale albinei lucriitoare: ~ - ~ i c l o r u l fata - dinafarii; B-piciorul fata dindlrgt; C-tibia cn coguletul umplut cu

I polen (Sectiuoe transversalti) pe de llturi - perii ce retin polennl

I bina adun5 ~i transport2 'ih stup polenul cules de pe flori sau propolisul 1 ) ~ cart, i l tlt~scnrc4 usor CLI ajirtorul unor pinteni aflati

i I la picioartblc tlinapoi.

i Muqchii sunt organele cu ajutorul cirora albinele mi$ci ari- I "pile, picioarele, abdomenul, aparatul digestiv, respirator, etc. Cu

. 1 ajutorul rnu~chilor albina se m i ~ c i , merge, a leargi ~i zboar2. ,~Mu$cliii, formati diri tesuturi fine, se impart in douii g rupe:

' rnuqchii aripilw vi niu~chii invelitorilor corpului $i ai aparatului ' digestiv. Mu~cli i i reglementeazi rn i~c i r i le sub comanda creierului

~i a sistemului nrrvos reflex. Ei sunt str2b5tufi in toat5 rnassa lor . +, iibroas3 de tubulete fine cu aer, prin care se fzce circulatia oxige- - ,. nului rji elimkarea bioxidului de carbon. in felul acesta, fiecare % . - - . * 39 . ....A

* . .- t . - -.; ?, >

fibr5 are o respiratie continue ~i face un permanent schirnb de.cxi- ' gcn $i bioxid de carbon.

Fo'rta relativii a mu~chilor albinei este foarte mare. Albina p a t e f d ~ i pe o suprafat: ondulatl o povar5 de 20 de ori rnai mare

dec5t greutatea ei proprie. - . . Aparatul digestiv servevte

pentru prirnirea, digerarea , ~i circulatia liranei. I

Tubul digestiv a1 albinei este format din trei pi'irfi : a ) intestinul anterior, b) intes- ' tinul rnijlociu, c ) . intestinul 1 posterior. I

lntestinul anterior este I

format din : 1) faringe, care i este un tub scurt ; 2) esoiag care stribate tot toracele, in- I tre partea a.nterioat-5 a abdo- rnenului, unde se isrgegte, ~i 1 3) guSa in iormii de par;. I

G u ~ a este magazia in i care se pHstreaz5 nectarul $i aps p i n 8 la aducerea lor in i stup. Volurnul gugei este in 1 n~edie de 14-18 mm3. C5nd / s e umfl5, se poate intinde $i I liirgi, mHrindu-se p in5 ' la 55 mrn3 ~i permitdnd inma- gazinarea a cel mult 25 m g de miere. Tot En gu$2, albi- nele f i r 1 mierea c3nd roiesc.. La fel, pis treazi in ea apa,

Fig. '41. - Tubul digegtiv a1 albinei: pe care -0 folosesc in miisura i-&~leju'; 2-esofag: 3-gug?; 4-iutesii- in care e nevoie pentru exis- nul,rnrj~oc~u; 5-inle*ti~ul sub1 re; 6-in- tenta coloniei. Matca Si t rAn-

testindl gros; 7 -1uburi le Malpighi; 8 - g1ande.e rectale torul a u gu$a in forrna unui

sgculet ingust. Guqa este le- gat6 de intestinul mijlociu,

alcgtuitg did patru buze aqezate h cruce, care tmpiedic; trecerea

7

inversl a hranei. C2nd albina are nevoie de hranl , l a s i si t r e a d ' - prin aceastii supapii miere in -intestinul rnijlociu, care este cea mai ; lung5 parte a tubului digestiv. Hrana este Tmpinsi treptat fnainte 1 prin contractii rnusculare. Hrana este digerati cu ajutorul sucului gastric secretat de celulele aflate Tn peretele intestmuhi mijlociu. '

, Substantele hrznitoare propriu zise trec In sAnge spl-e a fi irnpr5qtiate in tot corpul.

Intestinul mijlociu trece in intestinul posterior, care este com- pus din doui pirti : intestinul subtire $i gros, unde se' adun i re- zidurile nedigestibile (inveli~uri!e boabelor de polen, substanfele din mierea de mani .$i extrafloral5, etc.), care sunt aruncate afar5 prin anus, atunci ciind albina zboari. In timpul iernii, albinele , , acumuleazi in intestinul gros rezidurile dela toa t i hrana pe care

- o consumi $i le elimin5 abia tn primivar5, cu ocazia prirnului zbor. Intestinul gros, umpliindu-se cu excremente, se dilati , astfel \Fnc$t greutatea excrementelor poate s5 a jungi piini la jum5tatea

% greutitii a!binei. Daci hrana nu este de calitate bun5 sau con- ditiile iernirii sunt rele (albinele sunt nelini~tite, temperatura e sc izu t i ) , intestindl posterior se umple repede $i peste m5sur6. albinele nu mai pot sii retin5 excrementele $i le dau drumul in interiorul stupului, pe faguri, fapt care strici aerul din stup, m5- r q t e umiditatea interioari a acestuia, iar albinele se imboln6vesc de diaree. In peretii stomacul~ii se poate incuiba un microb foarte primejdios, care produce o boa15 numiti nozenia.

La locul unde intestinul mijlociu se u n e ~ t e cu cel subtire, se glsesc niqte tubt:~oare lungi ~i subtiri, ale lui Alalpighi, prin .celulele czrora se separi din s2nge substantele vit3m5toare or- ganismului, care trebue eliminate.

Albina are trei perechi de glande ,,salivare". Una dintre ele ( a ~ e z a t i in g u r i ) secreti nivte substante ce in t r i in compozifia ,,laptelui de albini", cu care acestea i$i hr5nesc" larvele. Alt i pe- reche de glande (linguale) secrets substantele care contribue la

- prefacerea.nectaru!ui in miere, iar a treia pereche (mandibulare) secreti o s u b s t a ~ t i care unge trompa, producdnd saliva. care con- tribue la digestie.

, . Organele genitnle. Matca are in abdomen dou.5 pungulite ova- riene mari cam de 6-8 mm, alcituite din 110-180 tubulete m a -

, riene ascutite in partea lor de sus ~i mai groase in cea de jos, ; , - pline cu o u i Pn diferite stadii de desvoltare. Aceste tubuqoare sunt 5 .. fmp6rtite in camere separate in care se desvolti ougle, cel putin

- 4 t e 12 in fiecare. Toate tubu$oarele iac pan5 la 4000 oug In 24 dz ' ore. Ou5le ajung la stadiul lor de maturitate in mgsura in care ; matca este alimentati qi ingrijiti. CAnd pornesc in jos, trec prin .cele douii oviducte, care apoi se contopesc intr'un singur canal ' general - uter - din care oul iese afar& AjungAnd in dreptul vezicu!ei spermatice, aceasta se deschide $i d i drumul unui sper- matozoid. La unul din capete oul are o gau r i - micropilul - pe ,: Unae pitrunde spermatozoidul $i-1 fecundeazg. Din oul fecundat

'ua i e ~ i o albin5 lucriitoare sau o matc5. C5nd oul trece prin drep- . tul vezicii spermatice $i aceasta nu se deschide ca s5 dea dmmul unui '~perrnatozoid; oul r6m5ine nefecundat, ~i din el va i e ~ i un trfintor.

- 4 , c . &

11

- --.- :. - , . . < . , ,. .. . . . - . , 3 ' . -- - ""- 7

? -

, ! . ,' > ~ - . - .

. *La l e u 1 de utrire a;qirid&teloi .se a f l i o 'p ingul i t i jn fqrnia- . ., de sfera - spermateca - in care se af l i ' siimanfa. lAsat5 !de'.PrAn-

- tor, d u p i ce s'a impreunat cu matca. Nun~ i ru l acestor sirninte - - spermatozoizi - se' calculeazi la 25 de rhilioane $i ajunge s5

- . fac2 matca rodnici pcntru toa t i viata.

,. , Din cele ariitate mai sus se intelege, cii trantorul n'are tat5 ~i

el r n o ~ t e h e ~ t e nurnai insu- $rile mamei. In schimb, albinele lucriitoare ~i mafca rno~tenesc insu~i r i le at2t dela trintor, cat ~i deia mami .

M P c -

d.

, T

A

Fig. 44. - Oul d t u i S ~ B T - Pig. 42. - Organele genitatr ale rnatozoidul trbtorului (mW ! ' mstcil: 1-ovarele; 2 - oviductele: puternic): A-oul: M.P,-orifi- 1 3 -uterul; 4-spermatic%; 5-glanda ciul prin 'care spermatozoidul 1 sperrnaticei: 6-buzunarele i~terine trdntorului ~&tr~ iade in nu; I

0 - mernbrank oullii; I -nucleul: / H-spermniozoidul; g-capul;

11- coadi

Apnratul ri.spirator are roiul dc a dxigena permanent siingele , $i deci este Fn direct2 l eg i t u r i cu aparatul circulator ~i cu cel di- gestiv. Oxigenul este important pentru organismul albinei, pen- t ruc i provoac5 oxidarea substantelor htinitoare.

Respiratia este schimbu! de gaze intre organism $i mediul in-

r-,;.;,, , . -

.- conjuriitor, adici absorbtia oxigenului $i eliminarea bioxi&iui de ;,..: ,carbon. AbsorMia oxigenului ~i formarea bioxidului 'del'dhrbon se

'petrec in interiorul, celulelor. Aerul pitrunde In corpul\albinei prin .. , :.* n i ~ t e deschiia'turi respiratorii - pungulite de aer. . . i, . Prin tot trupul albinei trece o refea intreagi de tubulete fine, : numite trahee, care Pmp1,etesc i ..

- pe deasupra toate organele. C ' Traheele conduc si imprii~tie 1 - aerul in toate partile corpului. I : I , I n lungul corpului sunt a$e-

zafi in perechi saci mari, care : . servesc ca rezerve de aer. : Aerul stricat este eliminat prin . . ' nivte descliideri mici numite

I .

: stigmate care sunt in numir de ; . 20 pe ambele laturi ale corpu- i lui, 8 la torace $i 12 l,a abdo- . ' men. Tot prin aceste stigmate , atbhele absorb aerul curat de

afar;, umplsndu-$i sacii trahe- eni. Aceste g6urele sunt ascilnse

I .. intre peri~ori. Traheele din py- reohea intsi, 'dela ,piept, sunt

:; cele mai mari. : .: Schimbul de aer in trahezle

I rriari $i In sacii ;respiratori se .- face intens datoriti . miSc5rilor . de,. respiratie ale, abdomenului. ;1 Chnd abdomenul este dilsiat, laerul intrg prin stigmate in

,.. traheele mari .+i sacii purts- Fig. 44. - Organele de respirat'e ale albinei: 1, 2, 3-Stigmatele de pe to- ::,tori .de aer, iar c3nd abdomenul ,,,,; 4, 5, 6, 7, $ u-stigmatele ab- r ,se .contract5, aerul iese din sacii domrnale; A-saci purttitori de aer .,:iespiratori. - Singele incgrcat din cap; B-sac1 nrtiitori de aerdin & hrang, ,--irculend prin corpul tOrEe; C- SJPurtgtOri de aer

"'.Albinei, vine pretutindeni in . abdominali

.:-aiingere cu aerul din trahee. In ' schimb, absoarbe oxigen. Clu ajutortti oxigenului, mierea se preface : r in corpul albinei in acid carbonic 3i ap5. In timpul acestei prefaceii . se produce energie $i cildur;. Odati cu exigenul se elimin5 din .:

: . . corp . $i vapori de ap5. ..- C8md.i.n familie se a f l i puiet sau and albinele construesc sau Lr*klnc?eak6 nectarul tn miere, atunci 15.000' d e albine, la tempe- 3,r'altura dC, 30-35,.elirninI fntr'o or5 pdn6 la 60 lltri de bioxid de

, :carbon ~i 295-300 g. de ap5. . . .

43

I >.-., . . ' I . ' - . . , .; - ... , - . . . . . . , . . ;::. . ,. ' . I -..

, . . , . , Apam~tul~circulator. Sgngele albinei este incolor ' ~ i are s a ~ d d a :

. . . - - . tle a duce $i a Ernpsrfi hrana prin tot corpul ei. Toate organele. -

interioare sunt scaldale de s3nge. Ele.prirnesc din sdnge substan- , jele hriinitoare necesare $I tot in el se intorc substan- rele inutile, care trebue inlgturate din organism-

Sdngele c i m l 5 in corpul albinei dela abdomen la cap printr'un singur vas numit inim5. Dela cap la

. % abdomen ssngele circul6 . ii ( l i g . 45. - Ioima albinei. Prin tigeti este ., rrtijatg circul ~tia sgng -1ui in tor ul nlbinei: prin cavitatea cOr~ului .

1-%-ena~erele inimei: ~ ~ - 8 ~ - 8 s f r n ~ m a Inirna albinei este a ~ e - ~ a t i Pn cavitatea abdo-

minali, mai aproape de suprafata dorsalg, $i are forma de tub :>:. , '.; compus din cinci - camere iungi, ., i '?". : . prinse una in capul celeilalte. Ininia .: t,. bate repede $i impinge sBngele i . , ' i .I ; - printr'o teav6 care stribate piep-

iul $i gltul p h i in cap. Fiecarr . ,,:' . . camer5 este separatl de cele ve-

, \ cine prin supape, care se des- i

chid numai intr'o singurti direc- . . . . \. tie, permitind ckculatia sdnge!ui

tntr'un singur sens. Dela inim2 % . pleac6 un tub lung - aorta ---

care trece din abdomen in torace, >v . ,

;'- apoi in cap, unde se termin; printr'o deschizitur2.

'3 . CBnd inima se dilati, singelr din cavitatea corpului pitrundz En ea prin supape. . CAnd peretii sr? contracti, s2ngele care circul5 prin toate camerele trece In aorti. Din aort2 trece in cap de unde se vars2 In cavitatea corpului. Doi mugchi despirtitori longitudinali (diafrsg-

.me) aflati Pn cavitatea abdominals. r . .

imprimi directia ssngelui. 1.Tnul , . :,

F- dintre ei este situat intre inims Si Fig. 46. - Sistemlll nerVOS la. el:. '

hinn lucriitoare (vedcre genera% ;.! . tubul. intestinal, cel2lalt Tntre tubul de deasuura marits): l-aotena.co

intestinal $i peretele abdominal a1 oervul i i : 2 - ochiul simplu : L corpului. 9-ochiul cornpus: 4-creier~il din '

cap; 5-11-ganglio~~ii cordonuldk Sistern~il ncrvos Creierul al- nervoj ahdominal

3 I r-,' : : , 8 .*. , , .i - , \ . . . . , ... $nel .eGe lorniiit. din g~ng i ionu l mare, situat . deasupra faiinge- 11: .; lui :qi.-difi gariglionul mic, a ~ e z a t sub -far inge, care sunt legati .... , .. _ prinp.daui cordoane. Aceste cordoane constitue'centrele nervuase ' , , . ~~ . .., ,

I con~tiente ~i cele reflexe. Ele sunt grupate in ~ a p t e perechi de Ti,': I , ganglioni, din care doud . ' 1 . , - ., .

:,-Sn torace ~i cinci in ab- , . domen. Dela creier plea-

I ' c i cordonul abdominal, \,

, compus dintr'un rAnd de ganglioni nervo+i.

1 ilpi~ratul cle ntnc a i apirare e acul cu venin

; - care se g i s e ~ t e Fn cep5- tul abdornenului. Zste

i compus din. douZ pirti chitinoase, fine ~i foarte ,

' . ascutite, a v h d pe mar- . . . . gini n i ~ t e crirlige. Acul . .

alunec5 .intr'o teacz, iar cele dou5 ,pZrti com-

: ,. ponente cgnd pitrund Fn piele actioneazi al- ternativ. La capitul opus

. a1 aculrui, Fn abdonien, ' el are o biqic5 alc5tuitZ

din dou5 pungi cu ve- . .... I . ~' tiiin. Piproape de v3rf. ',:cele dou5 tevi au 9 S R U . . 10 dinfi intorsi i n sus,

cafe nu l a s i team s5 .. Pas5 din PntepZturl. . . ;. Matca are ' numai 2--5

. . ' , dinti. Trintorul nu are ].is. 47. - Structura acului de albin&(m&rit'\. , , , ;. ac. Pe toat; lun,aimea Partea fix2 a aarlui: i - lniuta; 8-apendicele I I

, . tecii este scobit un s3niutei; 3-placa long'tudinalii; 4-teaco. Par- lea mobil& a arrlui: 5-placa triunghinlnrii: \ . ' - tulef pe care veIIin!ll se 6 stilet; 7-pluca pgtmti; gm-glanda ve- , , scurge in fntepzturi. pe ninoa Zi msre; R.V.=rezervorul glondei ved- . . .

noase mari; g.rnc.-glanda veninonsg m i d ; I . ' m6sur' ce p5tr'1nde (partea mohil5 a acului estc argtntii seperat . .. in piele, ba"$ica de vmin i n dreptul iigorii) . . .

; . se descarcii. Albina care . . . .

i i: itrteapZ omul $ i animalele n u - ~ i poate trage acul inapai ~i el r5- 1 .'.rn2ne. infipt Cn piele i'mp~eunii cu basica c,u venin, care se rupe din

'!aBd~men, i a r albina inoare. Acul trebue scos fHr5 s5-1 apuciim' I , . ' . I .. :;de b i ~ i c i , c ici atunci stoarcem in r an i restul de vcnin. Durerea . . . :. produs5 poate fi potolitg. freciHid\ loctll cu putin4 ap5 s i r a t& foi , - . .... . - ... . .. Y ' . .> . . .. ?<

, . A i . . I' . .

I.. ' I ' V ' I.: .. , , . .

de piitrunjel sau praz; keapA. t8iati Fn , douii, .cu - frunze verzi de :.., i z m i sali de pelin,. cu a p i amestecatil cu otet, ou t incturl de.;Iod, apii d e var, acid fenic sau amoniac. Se mai poate.ilnge rana; cu untdelemn, cu miere, sau cu spirt. . . .

:.. Dacri albina ..inteapic.pe;cineva in limb& fapt care a r putea provoca asfixierea, e bine s i s e dea bolnavului 10 picituri de amo- niac in jumitate pahar de a p i sau cdteva picZturi de Calendula arvensis (ilinci) pe o bucitic6 de zahiir.

In ul,timul timp au inceput si se intrebuinteze cu mult succes infepiiturile de albine ~i veninul lor in tratamentlil reumatismu- lui, sciaticei (iscliias), epilepsiei, rrcelii, gripei qi altor boli.

Veder~a. Curn am viizut mai sus, albinele au cinci ochi, care sunt de dou5 feluri : doi c o m p u ~ i si trei simpli. Ochii c o m p u ~ i sunt formati dintr'lln nurnbr mare de ochi~or i sirnpli sau oceli cu fa- , tete concrescute.

Vederea albinelor cu ochii c o m p u ~ i se n u m e ~ t e vedere mozaic6,- fiindcii liecare fatet5 nff dS imaginea obiectului intreg, ci numai a unei parti separate din el. Toatc imaginile se contopesc intr'una singuri, a obiectului intreg. Albinele viid obiectele din apropiere ctt ocllii $i~npli. 111 timpui zborului ele sc orientcazii cu ajutorul ochilor compugi. Albinele tlcosebesc bine unelc culori, de exempju cea albastri , galbeni, iar alte culori le incurca, de exemplu cea r o ~ i e , neagra sau cenu~ie-inchis. 1

Mirosul. Albinele g6sesc florile $i mierea nu numai dup i cu- loare, ci $i dup5 niiros care esle foarte desvoltat. La albin5, orga- ! nele mirosului y e g5sesc in antene. Pe suprafata antenelor sumt pres.iratc nurneroasc orificii sau pori olfactivi ( p l n i la 500.000).

Pipditul. Albinele pipae prin peri~ori i tactili a ~ e z a t i in inter- valele dintrc p?rii olfactivi. I

I

iI!bincle sc irirnultesc p t \ cale s v u a l a . Matca tAniri poate I

depune oua!e fecunde numai dup5 ce s'a impreunat cu un trbntor, cu care ca stx in td ine~te in aer, departe de stup. Aceast6 matc i se , nume~fe fecundata, spre deosebire de cea care nu s'a impreunat I c i ~ un Iriintor, nurnitii nefecuridatci.

ha trsntor, desvoltarea organelor genitale $i ajungerea la matu- ritate a spermatozoizilor se terming la 8-14 zile dup i i e~ i r ea lui din celule sau la 32-38 de zile dupi ce n fost depus oul din care a i e ~ i t .

Ida niatcii, desvoltarea aPratului genital se termini la 7-10

, - < ,. - zile dupa ie~i'rea ei din botci sau la 23-26 Be zile dup5 depunerea . .

. - ! . - ? . suluj, din cure s'a ngscut. In familia de albine matca ape deci rosiul s i ' depuni ou5, iar ' - activitatea ei depiride dc temperatura ~i de hrana pe care i-o dau

albinele : cu c2t o vor hr5ni mai abundent ~i mai des, cu at6t ea ' ' r , va depune un numir mai mare de ou5. P e la sfAr~itul lunii Ia-

'

nuarie, s t i nd la cildura ghernului, cici albinele o tin cu gr i j i in , cel mai cald loc, niatca Pncepe s i depunii csteva zeci, apoi sute de - - 1

Eig. 4R. - Dewoltarea albinei Incrlitoare: 1-3-on; 4-9 - larvl: \ ' 10-larva clipficitl; I1 - nimfa

I ' o ~ 2 . Pe misurd ce tinipul s e incdlze$te ea depune nlai multe ous,

, ziua $i noaptea, f i r5 r6gaz, ou5nd c5te dou5, trei ou5 pe minut. , Astfel, ea ou5 vara (irr Mai-lunie) c i t e 2000-3000 dp nud pc

) zi. Ca s i poat6 s i faci atdtea o u i , albinete o hr5nesc intruna cu 1 ,,lapte de albittZ', secretat de glandele speciale ale albinelor. I Oui. Oul de cyloarca albA, are forms alungiti , uvor incovoiatL

$i e lung de 1,3-1.5 mm. I Dupa ce a fost depus, oul se I ~ p e ~ t e cu v2rltrl (cel rnai ingttst) -

pe fundul celulei din Iagure, la mijloc. P e misurii ce se desvolts, oul se inclini tot niai niult intr'o parte $i c5tre sfiir~itul zilei a

I I treia se culc6 cu totul pc ftlndul celulei, ~ 2 n d invel i~ul p lesne~te I $i din el apare o larv.5 mici. Dup5 pozitia oului se poatt deterniina

timpul ,cand a iost depus. I I In primele zile, lucritoarelc IirSnesc larvelt. cu laptc de alb1n5 : vi in tot tirnpul clocirii mentin lemperatura constant4 de 35-360C. . i Larva. Este un v ~ e r r n i ~ o r alb $i straveziu. 7rupul ei este foartc

. , , g i n g a ~ ; nu are nici ochi, nici picioare ; are iorma literei C. Cres. - i cgnd, ea c a p i t i forma de inel, iar c5nd ajunge la maturitate corn- \ pl,ecti se intinde in lungul celulei. Chiar dela na~ te r e , larva are

a . ; Fn trupul ei aproape toate organele interne ale albinei adulte : tub

, digestiv, inim5, 10 perechi de gsilrele prin care intr5 aerul Fn trahee, creier ~i sistem nervoq.

t \ - , ::J

3: -. - 5% ., 6 --*

* ,. k.42 , -. . ,-> ,-' 2.2. - " ..;' '

> . I " ' . , -:,

Pi;:"'"', "'";- * .. . -. . &,:: , r . .'. '..., i

. ., >... < . . . , \ - - .

!\.. . +'* .. . , . . -1 . .

/-,~'~dni~$r?&ei'e' z&-, ale viefit,' larvele din ,toate cele trei fofhe de- :.. - ,, . ' ~debi t6 ;de rnembri de familie (atbine lucratoare, t r lntori $i . mMci) . I ; \ , , ., . , "primkc acela$ fel de hrani , lapte de albini. IncepAnd din. zlba a 1 , . . I . . . - . .,; .*' ? .. - - . -+:treiq, larvele de albine lucritoare $i de trdntori incep a primi o : : ,, 2 :*:,. . . ., . .. . ''Ilianai an~es t txa t j ' C U rniere $i p5stur.i. L arvele viitoarelor : mitci :r :i . -.-.afl.ate in h t c i sv.nt Pnsi hrarrite tn .continuare cu lapte d e albina. j . :, . .... ' . : - .- . Larvele sun t . foa r t e miincicioase. In timpul cre~ter i i , larvele n5- ' . : . ' . . , plrlesc de cdteva ori, adicii iri l e a p i d 5 pie- ; , .~

'.' \ lita veche. tr- Din a rasea zi (la trdntor in a ~ a p t e a ) : :, :<

. . ~ 2 n d larvele ajung la maturitate, albinele doici nu le mai hrznesc. Larva s e intinde '1

+.. au capul crilre'partea de sus a celi~lei pe -, i C-, f. . .

care albinele au tacoperit-o (au c5p5cit-o) ' ; : ,. . . cu un cSp5cel subt ire .de cear5 amestecatii : . Lk:

cu polen, in care au I isat cdtiva pori prin care pc?trunde aerul. . . 1 ; . .

17. . ._ iVin~/ix. Din aceea$i zi (a qasea sau a Saptea), larva incepe pregitirile d& prefa-

j ~ : . cere in nimii. Mai int i i i$i leapiid5 pie- ' b:.' : lita (cea .din urm6) cu care ~ i p t ~ u s e g t e

... - . -. peretii celulei $i .incepe s i scoat i din gura ; L -

% un iiricel cleios care, En atingere cu aerul, i

'%

h +. se preface in rngtase. Larva, in decurs 'de 1 'PG. 49. Nimfa (.+us) \.. 81 ,Jos, in celulcle o zi satJ o zi ~i jumgtate, Tqi infQsar% ' . - dpic i t e I .. :'..- corpul intr'o ' , c i m a ~ 2 (gogoaqs, cwon) , - . , . L'. e;: dup5 care se transform5 intr'o nimf5 imo- ! :

?" bilg, care t r i i e ~ t e din rezervele acumulate in trupul ei. Cu tncetul 1 -' nimfa se transformi in adult. Corpul i se imparte in trei p5rti : cap, ; -.

% ? torace $i abdomen, apar ochii $i se ivesc picioarele $i aripile; In j , I : . acela$ timp se formeaz5 inve l i~ul de afar i , chitinos, care la tnc3- ! ' ; I ; put este moale, iar pe urm5 se intrireqte qi se acoper5 cu peri~ori . i -

: ,,:., . DurRta desvoltxrii mitcii, albinei lucriitoare qi a triintorului (in tile)

, . i :. b:, / Stadiile de dessoltaro / Mnlch 1 ,nE$ze 1 7. '

o u I 3 1 . ' 3 ' 5 . y 1-- I Larva cregte gi se alimenteazg (puie- r

i.. . 1 tul nec5onrit) ., . .,. . ! Larva gi nimfn in cclula ciiplcitii

%,

p.-, . . / (pulet ciipi~it) ,: . :* < ,. ,.kh , *.

Sunt necesnre pentra toate stadiile- cje desvol~are

>:, . ,

t... . . '% .-2 423 i i-

7 4

8

16

. 14

2 1

6

I 2

21

. i

/ , -. i ' , ',

-!. .*,, ~ , , ., , . . . .. . . . , LL # .:' ' , ' \.- .:rv>-%y

. . ' \, . . . . - . , ,. .

. ,-, . .!,. 1.ntreaga. desvoltare - i i + ~ momentul in care .matc.a a. depils oul ..:. - 1 . ..;; , . ;,$r pAn5 la -ie$irea insectei adulte din Celul? - se petrece:h.21 de ,'-=;; -:: , zile la albina lucritoare, Cn 24 de zile la trfintsr $i 16 zile la matci. ?'s!j

j , . Uneori perioadele de desvoltare se prelungesc cu o zi sa'u doug. . . . ? > / ., De exemplu, matca se desvoltg in 17 sau 18 zile in loc de 16, albina 'i.:

lucritoare in 22-23 de zile in loc de 21 $i trAntorul in 25 de zile. ., ., 1 . Aceste prelungiri ale perioadei de desvoltare sunt determinate de . . temperatura cuibult~i, de starea timpului, puterea familiei, calitatea I , , 1 .

I ! Fig. 51,. - 0 ramg c , ~ puiet ciijicit acopcrit dc alb!ne I

hranei $i alte conditii. In cazuri exceptionale, ~ 2 n d familla r l - I m5ne orfani (besmeticii), albinele i$i cresc singure mitci, formand 1 botci de salvare cu larvele de alhine lucrgtoare de o zi sau doui.' i I MANTFESTKRILE SIMTURI LOR LA ALUINE 1; . ;.: ; . ,: - Proprietatea de a-$i insuqi $i a receptions iritatiile din mediul . ,-.,,-:

4 ' '3 ! :. - , inconjuriitor $i de a rlspunde l a ele se nurne~te enmuore. Aceasta , , .. j ' propriefate este proprie organismelor vii, $i face ca iritatta primit5 :.:;i , : 35 fie $recut2 a t i t in interiorul unei celule, cat $i dela o celuld la ''.':.*: . .. , , ~ . . : , ,. :atta! . La majoritatea organismelor vii multicelulare. se forrneazi :,:d ! < . . .

un ,,jestlt. cu-'ajutorul c2ruia sc ,recept.ioneazii simturile~.Acest tesljt, care serveqte la receptionarea s i a u r i l o r ~i la transmiterea lor del,a un o r g a n l a altul, poart i denumirea de fesut rzervos. Celulele care iorrneazi tesutul nervos-au rnai rnulte ramific'afii. Unele din aceste rarnificatii servesc pentru receptionarea senzakiilor, pe care le transmit uilei anurnite celule, unde aceste senzatii sunt supuse pie- lucr6rii. In form5 prelucrat;, printr'o ramificatie speciali, se trans- mite mai departe altor crlule riel-voase sau celulelor diferitelor orga ne.

0rganismele.vii inlerioare au sisteinul nervos simplu. La aceste organisme celulele nervoase sun1 risphndite Fn tot corpul, iar ra- mificatiile care l e a ~ i aceste ,celule formeaz2 o retea intreagg.

La organismele vii superioare, celulele nervoase sunt aqezate in grupe care po,arti, numele de tzoduri nervoase sail ganglioni. Odat2i cu formarea acestor ganglioni, ramificatiile celulelor ner- voase se unesc ~i formeazii, tes5turile complicate numite nervl'i. Nervii care receptioneazi iritatiile se nnmesc nervii simturilor, iar cei care le transmit nervi activi.

Dintre insectele care triiesc in farnilii, furpicile, albinele $i viespele au sistemul nervos cel m i i bine 'format:

Sistemul nervos stabilegte legitura inin! diferitele . . .p Hrti ~i organe ale corpullti ~i dirijeaz.5 activitatea- lor. Functia sistemului

- nervos este de a impune ~i regla' niigc5rile; de a recepjiona $i reac- fiona la toate actiunile care vin din afara organismului. Tot sis- temul nervos ohnduegte ~i ac t iv i t~ tea organismului.

Organismele vii, cele mai inicrioaie, au proprietatea de a reacfiona la diieritale . iritatii prin mi$c2ri :;implc.' C B ~ d ' c e l u l a nervoas; este in leg2ituri cu un organ al simtului sat1 cu rnu~chii, atunci s e incepe activitatea acestui organ sau cum se spune apare reflexul. Rell.exul esle autoryat intrucit s e petrece f5r i participarea sistemului central nervos. Reflexeie s ~ ~ n t de dou5 feluri : absolute $1 conditionate.

Reflexelc conditionate apar numai la organisniele vii superioare

p-.--., - ,<

b< ' re f lenul conditionat este foarle rnobil, schirnbsfor ~i cu caraeter ' , tkmporar. Deaceea, reflexul conditionat s e mai n u m e ~ t e qi tem-

. porar. Dup5 definitia academicianului I. P. Pavlov, reflexul condi- tibnat este in primul rAnd o legiiturii temporarii cu sistemul nervos '' $i apare numai. in timpu1:vietii in'dividuale. 6

La albine numim instincte diferitele feluri de hr5nire a lar- velor, clidirea fagurilor, culegerea nectarului $i a polenului, alun- garea trintorilor, diversele manifestari ale instinctului de conser- yare $i perpetuare a speciei. Reflexele absolute ale alblnelor sunt : \ntepatul, teama de fum, reflexe sexuale $i dd nutritie.

Reflexele conditionate temporare sunt : orientarea albinelor fn

f spatiu, stabilirea legiturilor intre sursa de hranii, culoarea $i lorma ei.

! Reflexele conditionate ale albinelor au caracterul unor leglturi simple cu anumite cauze de iritatie, ca cel de vedere, de miros, pipiit. etc., la care albinele rispund cu regularitatea reflexului absolut.

I Faptul ca albinele au reflexe condifionatc a dat posibilitatea I sd se obtinii un $ir intreg de date reale privitoare la comportarea , lor. ,,Dresajul" albinelor nu cste altceva decal obtinerea reflexului

conditionat. In acest caz, se stabileqte o nouii legiiturl intre sursa de liranii (reilexul absolut alimentar) $i culoare sau miros (refle- xu1 conditionat optic sau oliactic). Trehtle s i mentionam cu aceast2 ocazie . c i orice familie de albine are nlirosul ei caracteristic, pe

, care albinele il deosebesc periect de bine. Pentru miros, ,albinele . arr u n organ special, care este agezat intre al cincilea ~i a1 sasclba .

terghit (partea dorsal5 a inelului) . Albinele iiind lipsite de un organ special de auz, 'receptionenzii

orice sunet sau zgomot cu intregul organism $i lot aslfel inre- , gistreazii $i schidbarea timpului sau zguduirea obiectelor.

Albinele pot produce sunete. In timpul roitului, ele sunt atrase fn primul r i nd de miros $i nu de zgomotul roiului.

' Albinele au simtul timpului. De exemplu la sursa nedartferii, ele vin numai atunci c ind de obicei gIse-sic liran5. Astfel, albinele cerceteazii sursele nectarifere dintr'un loc tntre 8-10 dirnineata $i

I td ace lea~i albine, intre orcle 3-5 ziua, cerceteacg sursele de hranL 1 - din alt loc. I

DANSUL ALBlNELOK +

I Viata albinelor in familie ne aratii ca ele comunici unele cu altele cu ajutorul sunetelor. Un miros plgcut trezevte .pofte de cules : albina ' i ~ i pune in miqcare aripile, p r ive~ te Pn directia din , . care vine mirosul $i z b o a r ~ inh'acolo. Dup& albinele au des-

7 1

/ dperk nectar in anurnite flori: la intbkrcerea in stup ele ,,Inqtiinw

, ? sz i restul albinelor despre ac