10.08.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI10 august 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

10.08.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................4Vrancea: Râul Putna a secat pe o porţiune de 20 de kilometri....................................4Teme similare...............................................................................................................5200 de vasluieni au rămas fără apă potabilă din cauza secetei....................................5Capitala după ploaia torenţială: Pasajul Unirii a fost inundat şi este închis.................6Acoperişuri smulse şi şase autoturisme avariate, după o vijelie la Târgovişte.............6Sistemele de irigaţii sunt absolut necesare în perspectiva altor ani secetoşi...............7Teme de mediu.............................................................................................................9Mare Nostrum şi Eco-Rom colectează selectiv pe Plaja Vadu......................................9Teme economice........................................................................................................10Negocierile dintre Hidroelectrica şi Alro, "blocate"...................................................10Teme internaţionale...................................................................................................11Două milioane de sinistrați în Manilla (Filipine).........................................................11Numărul uraganelor prevăzute în Atlantic, revizuit în creştere.................................12

PRESA LOCALĂ............................................................................................................12ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................13

Teme ABA...................................................................................................................13Canicula lasă urme adânci în întreg judeţul Bacău.....................................................13Teme similare.............................................................................................................14Fântâna care salvează Boghicea de secetă.................................................................14Teme de mediu...........................................................................................................14Animalele sătenilor “studiază” aria protejată a Siretului...........................................14

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................15Teme ABA...................................................................................................................15Seceta a afectat îngrijorător debitul râului Jiu...........................................................15Teme similare.............................................................................................................16Scăpăm de caniculă! Temperaturi cu 10 grade mai mici............................................16

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

10.08.2012

Aparegio are de recuperat 12 milioane de lei............................................................16ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................17

Teme ABA...................................................................................................................17Apa otravită pe Valea Cristoltului..............................................................................17Teme de mediu...........................................................................................................19În Maramureş sunt 7 iazuri de decantare neecologizate...........................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................21Teme ABA...................................................................................................................21Din cauza caniculei din ultima perioadă, în unele comune din judeţ s-a raţionalizat furnizarea apei...........................................................................................................2132 de milioane de lei pentru modernizarea Staţiei de Epurare Râmnicu Vâlcea şi Staţie de Epurare nouă în Băbeni...............................................................................22Teme de mediu...........................................................................................................23Ziua Internaţională a Tineretului marcată de voluntarii vâlceni.................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................23Teme ABA...................................................................................................................24Deşi nu a mai plouat de multă vreme, Judeţul Mureş are rezerve suficiente de apă.24Tânără înecată în Mureş.............................................................................................24Teme similare.............................................................................................................26Canalizare şi staţie de epurare la Teliuc.....................................................................26Reţea de canalizare la Hetiur.....................................................................................28Teme de mediu...........................................................................................................28Proiectul pistelor de biciclete, abandonat.................................................................28Irigaţiile, mai ieftine?.................................................................................................29

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APĂ PRUT – BĂRLAD...................................30Teme ABA...................................................................................................................30Construirea barajului de apărare a oraşului Târgu- Frumos, blocată de litigii............30Puţurile sunt salvarea ieşenilor pe timp de secetă.....................................................31Autoritãtile stau cu ochii pe cursurile de apã.............................................................32Teme similare.............................................................................................................33

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

10.08.2012

Mii de ieseni primesc apa cu portia...........................................................................33Polul sud al secetei si focului......................................................................................35

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

10.08.2012

Teme ANARVrancea: Râul Putna a secat pe o porţiune de 20 de kilometriRâul Putna a secat pe o porțiunea de circa 20 de kilometri, între localitățile vrâncene Boloteşti şi Mirceşti, iar alte râuri din Vrancea au atins minime istorice, potrivit datelor furnizate de Societatea de Gospodărire a Apelor. În perioadele caniculare, râul Putna îşi mută albia pe sub pământ, în dreptul localității Garoafa, fenomenul fiind cunoscut ca Putna Seacă, însă specialiştii spun că fenomenul nu a fost niciodată atât de accentuat ca în vara aceasta. În zona montană, pe râul Zăbala, debitul a rămas la o capacitate de 20% din cel normal, iar pe pârâul Năruja, în zona Herăstrău, apa are un debit de 40%. În zona de câmpie, râul Milcov are doar 2% din debitul normal, în zona comunei Goleşti, iar râul Rîmna, în zona satului la Groapa Tufei, curge doar la 10% din capacitate. Râul Râmnicu Sărat curge, în zona localității montane Chiojdeni, cu 5% din debit, iar la Măicăneşti, în zona de câmpie, debitul ajunge la doar 2%. 'Dacă va continua perioada de secetă se va ajunge la sec şi pe celelalte râuri', a declarat purtătorul de cuvânt al Societății de Gospodărire a Apelor, Sergiu Mihăilă. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/141650-Vrancea-Raul-Putna-a-secat-pe-o-portiune-de-20-de-kilometri.html/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/08/09/vrancea-raul-putna-a-secat-pe-o-portiune-de-20-de-kilometri/

Teme similare200 de vasluieni au rămas fără apă potabilă din cauza seceteiCei 200 de locuitori ai localității Bahnari, suburbie a municipiului Vaslui, au rămas complet fără apă potabilă după ce zecile de fântâni din localitate au secat. Pompierii şi regia locală asigură transporturi zilnice de apă pentru populație şi animale. Situată într-o zonă de deal la câțiva kilometri de municipiul Vaslui, suburbia Bahnari nu mai deține nicio resursă minimă de apă potabilă, toate cele 34 de fântâni din sat fiind secate din cauza lipsei de precipitații din această vară. În aceste condiții, autoritățile locale au apelat atât la serviciile regiei locale Goscom, care asigură transporturi zilnice de apă pentru animale, cât şi la cele ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

10.08.2012

care livrează apă potabilă cu cisterna de pompieri la cei 200 de locuitori din sat. "În această suburbie, situată pe o culme de deal şi cu fântâni săpate în pânza freatică de la suprafață, apa reprezintă o mare problemă în verile foarte secetoase. În consecință, am acționat pentru ca întreaga comunitate să nu aibă de suferit şi am înființat patru puncte de distribuție a apei. În fiecare dimineață şi seară societatea Goscom asigură apă menajeră pentru animale, iar la două zile sunt transportați 5.000 de litri de apă potabilă pentru populație cu o autospecială de pompieri", a declarat, joi, primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl. La nivelul județului Vaslui, suburbia Bahnari este cea de-a doua localitate unde pompierii transportă apă potabilă cu autospecialele de stins incendii, după ce şi în localitatea Mânjeşti sunt asigurate periodic anumite cantități de apă pentru populație cu maşinile de intervenții ale ISU Vaslui. /Rtv.net, http://www.rtv.net/200-de-vasluieni-au-ramas-fara-apa-potabila-din-cauza-secetei_39638.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/o-suburbie-a-municipiului-vaslui-a-ramas-complet-fara-apa-potabila-din-cauza-secetei-9935672

Capitala după ploaia torenţială: Pasajul Unirii a fost inundat şi este închis Pasajul Unirii din Capitală a fost inundat în urma ploii torențiale din noaptea de joi spre vineri, fiind închis circulației rutiere, a anunțat Brigada Rutieră a Capitalei. Potrivit purtătorului de cuvânt al Brigăzii Rutiere a Capitalei, Ioana Stancu, traficul rutier în Pasajul Unirii este închis din cauza acumulării de apă. Ioana Stancu a precizat că în aproximativ 15 minute va fi deschis traficul rutier în Pasajul Unirii spre Bulevardul Cantemir, iar în aproximativ 30 de minute se va putea circula prin pasaj şi în celălalt sens.Până la deschiderea circulației în Pasajul Unirii, şoferii pot circula pe deasupra pasajului sau pe rutele alternative. Pasajul Unirii a fost inundat, în noaptea de joi spre vineri, în urma ploii torențiale din Capitală. Sistemul de canalizare nu a mai făcut față, iar apa s-a acumulat în Pasajul Unirii, ambele sensuri de mers fiind blocate. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/capitala-dupa-ploaia-torentiala-pasajul-unirii-a-fost-inundat-si-este-inchis-9937101/Ziua Veche, http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/bucurestiul-inundat-dupa-ploaie-113276.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

10.08.2012

/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/auto/pasajul-unirii-inundat-in-urma-ploii-torentiale-este-inchis-9937193/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/capitala-a-intrat-la-apa-pasajul-unirii-a-fost-inundat-si-inchis-191024//Gândul, http://www.gandul.info/news/pasajul-unirii-inundat-in-urma-ploii-torentiale-este-inchis-9937149

Acoperişuri smulse şi şase autoturisme avariate, după o vijelie la Târgovişte O vijelie a smuls, joi seară, o parte din acoperişurile a două blocuri din Târgovişte, avariind şase autovehicule, a doborât un copac pe carosabilul DN 72 A şi a dislocat parțial acoperul unei case din Teis. Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dâmbovița, în Târgovişte şi localitățile învecinate, joi seară a avut loc o furtună puternică, urmată de ploaie, în urma fenomenelor meteorologice periculoase nefiind înregistrate victime. "Două acoperişuri au fost smulse la blocuri cu patru etaje, în cartierul microraionul IV, pe strada Radu Popescu, în zona Piața Aurora şi în cartierul microraion VI, pe strada Bucovinei, acestea căzând peste mai multe maşini cărora le-au provocat distrugeri. La Teis, lângă Târgovişte, o parte din acoperişul unei case a fost aruncat pe carosabil, iar pe DN 72 A Târgovişte - Câmpulung Muscel, în zona Hanul Logofătului, localitatea Dragomireşti, un copac a căzut pe carosabil. A fost tăiat şi drumul a fost eliberat imediat, după aproximativ 10 - 15 minute. Nu au fost victime, iar la intervențiile din oraşul Târgovişte pompierii militari au fost ajutați de către oamenii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Târgovişte", a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Dâmbovița, maiorul Eduard Telea.Primele date ale polițiştilor arată că sunt şase autovehicule avariate, trei autoturisme în cartierul microraion IV, cu geamuri sparte şi tablă îndoită, şi trei în cartierul microraion VI, o dubita şi două autoturisme, cu tablă îndoită şi geamuri ciobite.La ora transmiterii acestei ştiri, furtuna şi ploaia torențială au încetat, iar intervențiile celor de la ISU Dambocita şi SVSU Târgovişte continuă.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

10.08.2012

Niciunul dintre cei şase proprietari de autovehicule avariate nu au asigurare CASCO.Pe de altă parte, proprietarii maşinilor avariate susțin că acoperişurile nu sunt construite corespunzător şi de aceea sunt smulse de vânt atât de uşor."Sunt lucrări de mântuială şi de aceea la prima pală de vânt zboară ca frunzele, dacă vine o furtună atunci e grav de tot, poate lua şi blocul. Cine ne plăteşte nouă acum pagubele?", a declarat unul dintre cei şase proprietari de maşini avariate. / Rtv.net, http://www.rtv.net/acoperisuri-smulse-si-sase-autoturisme-avariate-dupa-o-vijelie-la-targoviste-video_39622.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/acoperisuri-smulse-sase-autoturisme-avariate-si-un-copac-doborat-dupa-o-vijelie-la-targoviste-9935660

Sistemele de irigaţii sunt absolut necesare în perspectiva altor ani secetoşiRomânia va avea parte şi în următorii ani de veri secetoase, iar pentru prevenirea calamitării recoltelor agricole este nevoie de sisteme de irigații, spune inginerul Iuliu Suătean, şef de serviciu în Direcția pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Cluj. "Acolo unde nu există sisteme de irigații, trebuie să se înceapă construcția lor, iar acolo unde au fost dezmembrate după 1989, să fie refăcute şi să se conceapă soluții practice pentru repunerea lor în funcțiune. Este adevărat că sunt costuri de întreținere, dar aceste costuri se amortizează. Din păcate, românii nu au avut o cultură a sistemelor de irigații. După 1989, în România aceste sisteme au fost dezafectate de cei ce nu au ştiut ce rol important au ele, în timp ce în Europa, mai ales în bazinul mediteranean, agricultura se face de 3.000 de ani cu sisteme de irigații, se ştie ce înseamnă apa, se fac aducțiuni spre locul unde este nevoie de ea şi este păstrată, cu toate proprietățile ei extraordinare", a declarat, joi, pentru AGERPRES, specialistul clujean. Iuliu Suătean susține că românii "se trezesc destul de târziu în privința irigațiilor", iar în acest moment nu numai guvernanții trebuie să dea un semnal de alarmă şi să înceapă proiecte pe termen scurt, mediu şi lung, dar şi deținătorii de terenuri, agricultorii şi fermierii au obligația să se mobilizeze pentru a remedia un neajuns major. Acolo unde este nevoie de sisteme de irigații, fermierii trebuie să se asocieze şi să apeleze la fonduri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

10.08.2012

europene şi locale. "Apa vie a naturii trebuie folosită pentru culturi agricole vitale, pentru a nu le pierde în perioadele de secetă", spune inginerul Suătean. Pe de altă parte, reprezentantul DADR a subliniat că prețul grâului creşte vertiginos şi a ajuns la 260 de euro tona în Portul Constanța. Agricultorul care deține grâu şi vrea să-l vândă repede îl oferă acum cu 0,80 -1,00 leu kilogramul. Cel ce are posibilități de depozitare îl păstrează şi aşteaptă o bursă crescută, pe fondul lipsei porumbului de pe piață. La porumb, preţul a crescut de la 0,30-0,40 de lei kilogramul la peste 1,00 leu kilogramul. /Realitatea, http://www.realitatea.net/sistemele-de-irigatii-sunt-absolut-necesare-in-perspectiva-altor-ani-secetosi_985343.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/141705-Sistemele-de-irigatii-sunt-absolut-necesare-in-perspectiva-altor-ani-secetosi-spun-specialistii-de-la-DADR.html/Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/cea-mai-mare-seceta-din-ultimii-50-de-ani

Teme de mediu Mare Nostrum şi Eco-Rom colectează selectiv pe Plaja VaduONG Mare Nostrum, impreuna cu Eco-Rom Ambalaje, a lansat o noua campanie de colectare selectiva a deseurilor pe litoralul romanesc. Campania se va desfasura pe Plaja Vadu, de-a lungul a 3 sambete din luna august si in prima sambata din septembrie. Sacii pentru deseuri, impartiti de voluntari. Voluntarii Mare Nostrum vor informa turistii aflati pe plaja si vor imparti saci special inscriptionati pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje: hartie, plastic, aluminiu si sticla. Deseurile trebuie depozitate de turisti intr-un singur loc pe plaja, iar la sfarsitul zilei, sacii vor fi ridicati de o firma specializata de colectare pentru a fi transportati la un centru de reciclare. “Scopul acestea campanii este acela de a intelege faptul ca suntem cu totii responsabili de starea de salubritate a plajelor noastre. Colectarea selectiva a deseurilor din jurul nostru este o problema ce tine de atitudinea si de responsabilitatea fiecaruia dintre noi, de respectul pe care ni-l acordam noua ca indivizi si, implicit, mediului in care traim”, a declarat Mihaela Candea, director executiv, ONG Mare Nostrum.25% din romani colecteaza cu Eco-Rom Ambalaje

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

10.08.2012

Eco-Rom Ambalaje este cea mai importanta organizatie de indeplinire a obligatiilor legale de reciclare a deseurilor de ambalaje si detinatoarea licentei marcii „Punctul Verde” in Romania. Prin demararea acestei campanii cele doua organizatii doresc sa aduca in atentia turistilor necesitatea colectarii selective a deseurilor, in vederea economisirii resurselor naturale existente, respectiv a reciclarii. „25% din populatia Romaniei beneficiaza de sistemul de colectare selectiva pus la dispozitie de Eco-Rom Ambalaje si ne bucuram ca turistii de pe litoral se vor alatura acestora! In plus, vom urmari si vom monitoriza activitatile realizate astfel incat sa ne asiguram ca ceea ce populatia depune selectiv ajunge in centrele de reciclare.’’ a explicat Sorin Popescu, director general, Eco-Rom Ambalaje.170 de puncte de colectare in ConstantaIn prezent, locuitorii orasului Constanta au acces la sistemul de colectare selectiva prin prezenta a 170 de puncte de colectare, puse la dispozitie de Eco-Rom Ambalaje, cu sprijinul Primariei Orasului Constanta si al societatii de salubritate SC Polaris M Holding. In plus, in Constanta, exista 12.000 de gospodarii care beneficiaza de sistemul de colectare selectiva. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/mare-nostrum-si-eco-rom-colecteaza-selectiv-pe-plaja-vadu-nbsp

Teme economiceNegocierile dintre Hidroelectrica şi Alro, "blocate"Sindicaliştii de la Alro amenință cu mitinguri şi greve dacă nu se renunță la majorarea cu 70 la sută a prețului plătit pentru electricitatea cumpărată de la Hidroelectrica. Sindicatele din cadrul Alro Slatina anunță, printr-un comunicat de presă, că vor acționa cu toate mijloacele legale, inclusiv mitinguri şi greve, pentru a stopa închiderea Alro, având în vedere că, potrivit sindicaliştilor, producătorul de aluminiu din Slatina şi-ar putea închide porțile dacă nu primeşte energie hidro. Sindicaliştii vor explicații privind blocarea de către reprezentantul Fondului Proprietatea şi al ministerului economiei a acordului privind prețul şi furnizarea energiei la care au ajuns reprezentanții Alro şi ai Hidroelectrica în urma rundei de negocieri desfăşurată miercuri, 8 august. Sindicaliştii Cartel Alfa susțin că 20 de mii de angajați riscă din această cauza să-şi piardă locurile de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

10.08.2012

muncă. Sindicatele din S.C.Alro S.A. susțin, potrivit Agerpres, că acordul cu Alro prevedea pe lângă "prețul substanțial înjumătățit" şi plata în avans a energiei electrice pe cel puțin trei luni aşa cum a solicitat administratorul judiciar, şi declară că nu vor accepta ca salariații din cadrul societăților Alro şi Alum să-şi piardă locurile de muncă. Reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a declarat, joi, potrivit Mediafax, că societatea Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din România, va plăti cu 70% mai mult pentru electricitatea cumpărată de la Hidroelectrica. "De la 114-116 lei/MWh, Alro va plăti în jur de 200 lei/MWh. Pe lângă asta, Alro va achita şi 11 milioane de euro ca diferență pentru energia pe care a achiziționat-o de la începutul anului încoace", a declarat, reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, potrivit Mediafax. Administratorul judiciar al Hidroelectrica a anunțat miercuri că a cerut Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei să păstreze în piața reglementată doar consumatorii casnici şi instituțiile publice, nu şi consumatorii industriali, care ar urma să îşi achiziționeze energia la prețul pieței. CNS "Cartel ALFA" a precizat, totodată, că susține acțiunile de protest pe care le preconizează sindicaliştii de la Alro Slatina, cerând ministerului economiei să clarifice de urgență aceasta situație, în vederea evitării conflictelor sociale de amploare. Hidroelectrica a denunțat mai multe contracte cu traderi de energie, contracte considerate a produce pierderi pentru statul român, dar şi păguboase pentru companie, motiv pentru care autoritățile au luat decizia ca societatea să intre în insolvență. /Radio România Actualităţi, http://romania-actualitati.ro/negocierile_dintre_hidroelectrica_si_alro_blocate-43410/Bursa, http://www.bursa.ro/soarta-incerta-pentru-acordul-alro-hidroelectrica-178336&s=piata_de_capital&articol=178336.html

/Curentul, http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012081075358/Social/Sindicalistii-Alro-ameninta-cu-proteste-daca-va-creste-cu-70-pretul-platit-pentru-electricitate.html

/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/hidroelectrica-si-alro-bat-astazi-palma-pentru-cel-mai-mare-contract-de-energie-din-romania-9935603

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

10.08.2012

/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/energie/alro-va-plati-cu-70-mai-mult-pentru-electricitatea-cumparata-de-la-hidroelectrica-9934950

/Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-08-10/Seceta+ar+putea+accelera+liberalizarea+pietei+de+energie+

/Curierul Naţional, http://www.jurnalul.ro/economia/hidroelectrica-s-a-inteles-si-cu-ultimul-baiat-destept-alro-va-plati-curentul-cu-50-mai-mult-620645.htm

Teme internaţionaleDouă milioane de sinistraţi în Manilla (Filipine)Două milioane de persoane sinistrate în urma unor ploi diluviene care au produs inundații la Manila au nevoie de un ajutor alimentar şi material în timp ce aşteaptă retragerea apelor, au anunțat salvatorii miercuri. Potopul care s-a abătut asupra capitalei filipineze începând de luni şi până miercuri a afectat în mod direct aproximativ 1,95 de milioane de persoane, dintre care aproximativ 300.000 şi-au abandonat locuințele, refugiindu-se în centre de urgență. Apele au început să se retragă în mare parte din oraş, inundat în proporție de 80% de un volum echivalent unei luni de precipitații, care au căzut în 48 de ore. Prioritatea echipelor de intervenție este să ducă apă potabilă, alimente şi medicamente sinistraților cât mai repede posibil, în contextul în care serviciile meteorologice au anunțat o posibilă revenire a ploilor în zilele următoare. "Sunt necesare zile pentru soluționarea situației, cu condiția ca ploaia să înceteze acum. Dacă va continua, nimeni nu ştie cât timp va lua", a avertizat Benito Ramos, şeful serviciilor naționale pentru Securitate Civilă. /Curentul, http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012081075335/In-lume/Doua-milioane-de-sinistrati-in-Manilla-Filipine.html

Numărul uraganelor prevăzute în Atlantic, revizuit în creştereMeteorologii americani au anunțat joi că au revizuit în creştere numărul de uragane prevăzute în acest sezon în Oceanul Atlantic, în contextul în care începe cea mai intensă perioadă în privința furtunilor tropicale, relatează AFP. Experți din cadrul Agenției americane pentru studiul oceanelor şi condițiilor atmosferice (NOAA) au anunțat într-o

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

10.08.2012

teleconferință că preconizează între 12 şi 17 furtuni tropicale în perioada 1 iunie-30 noiembrie. Între cinci şi opt dintre ele ar putea să se transforme în uragane, precizează meteorologii, care adaugă că două sau trei dintre aceste uragane ar putea să atingă o intensitate majoră, cu un nivel de trei până la cinci pe scara Saffir-Simpson. Estimările precedente, anunțate în mai, prevedeau între nouă şi 15 furtuni tropicale, iar printre acestea între patru şi opt potențiale uragane. Până în prezent au avut deja loc şase furtuni tropicale. Două au devenit uragane, şi anume Chris, în iunie, şi Ernesto, care a atins luni Peninsula Yucatan (în sud-estul Mexicului), unde au fost provocate importante pagube materiale de cătrei ploi torențiale şi intensificări puternice ale rafalelor de vânt. /Adevărul, http://www.adevarul.ro/international/Numarul-uraganelor-prevazute-Atlantic-crestere_0_752924768.html#

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA Canicula lasă urme adânci în întreg judeţul BacăuIn mai multe comune din Bacau fintinile incep sa ramina fara apa – peste 315 incendii au fost inregistrate in acest an in judet – peste 53.000 de hectare agricole au fost afectate de seceta, dintre care 3.000 ha au fost distruse total . In judetul Bacau seceta din ultima perioada a afectat atit populatia cit si culturile. Datorita caniculei in comunele Bogdanesti, Blagesti, Brusturoasa, Palanca si Magiresti nivelului apei din mai multe fintini este foarte scazut, iar unele dintre ele au secat. In satul Buciumi alimentarea cu apa se face cu cisterna din sistemul centralizat al satului Racauti. In unele zone sint probleme cu asigurarea apei potabile populatiei din cauza subdimensionarii sistemului de alimentare. In perioada urmatoare debitele riurilor din judet vor fi stationare cu tenta de scadere. De asemenea, fenomenul de seceta a dus la cresterea numarului de incendiilor de vegetatie si celor forestiere. In acest an au fost inregistrate 315 arderi necontrolate, din care 25 in primele sapte zile ale lunii august, care au mistuit miristi,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

10.08.2012

vegetatie uscata, deseuri menajere si gropi de gunoi. Incendiile au aparut din cauza secetei, cit si din neglijenta oamenilor. Ca urmare Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta (IJSU) a impus concentrarea unui numar sporit de efective si un consum mare de carburant pentru lichidarea incendiilor. Presedintele IJSU si prefectul Claudiu Serban au dispus sa fie permanent monitorizate debitele necesare pentru alimentarea cu apa a populatiei de catre comitetele locale si datele sa fie transmise catre Sistemul de Gospodarire a Apelor, astfel incit sa poata fi luate masuri in timp util in caz de urgenta. Sectoarele de riu sint de asemenea permanent monitorizate. Directia de Sanatate Publica a dispus ca prin 24 de puncte de prim ajutor sa fie ajutata populatia afectata de caldura.Seceta a distrus 16,7% din suprafetele cultivate din judetConform datelor inregistrate de Directia pentru Agricultura Bacau, pina in prezent au fost afectate 53.413 de hectare din suprafetele cultivate, din totalul de 319.720, in special porumb, grîu si floarea soarelui. Dintre acestea 3.090 hectare au fost distruse in proportie de 100%, iar 50.323 de hectare în proportie de 30%. Suprafetele care au avut de suferit sint monitorizate si raportate periodic la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale care ulterior stabileste cotele de despagubire pentru producatorii agricoli din sectorul vegetal. Sumele de bani care vor fi acordate agricultorilor din luna octombrie 2012. /Ziarul de Bacau, http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2012/08/09/canicula-lasa-urme-adinci-in-intreg-judetul-bacau.html

Teme similareFântâna care salvează Boghicea de secetăCa urmare a faptului că 20% dintre fîntînile comunei Boghicea au secat, administrația publică locală s-a gîndit să caute alte surse de apă pe plan local. Existența unor surse de apă în pădure a determinat autoritățile locale să se gîndească la amenajarea unei fîntîni.“În comuna Boghicea, seceta nu a afectat în aşa mare măsură fîntînile, cum s-a întîmplat în alte comune, deoarece avem peste 600 de fîntîni. Totuşi, este bine să fim prevăzători. Am decis să amenajăm o fîntînă în pădurea comunală, deoarece am

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

10.08.2012

identificat izvoare puternice. Amenajarea fîntînii nu este costisitoare, întrucît materialele şi utilajele sînt din dotarea primăriei, iar forța de muncă este asigurată cu persoane beneficiare ale venitului minim garantat“, a precizat Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea. Acesta crede că fîntîna din pădurea comunală nu va seca niciodată şi are cea mai curată apă. “În înțelepciunea populară se spune că fîntînile cu izvoarele cele mai puternice sînt cele realizate pe timp de secetă“, argumentează primarul comunei Boghicea. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/19041/fintina-care-salveaza-boghicea-de-seceta/

Teme de mediuAnimalele sătenilor “studiază” aria protejată a SiretuluiÎn perioadele ploioase, cele patru pîraie din comuna Boghicea – Albuia, Căuşeni, Slobozia şi Șacovăț – intrau în gospodăriile oamenilor. În această vară, însă, aceste cursuri de apă sînt aproape secate.“Dacă nu ar exista încă apă în fîntîni, animalele nu ar mai avea unde se adăpa“, a spus Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea. Din cauza secetei, şi pîraiele din comuna Ion Creangă sînt aproape secate. Aceste pîraie sînt importante surse de apă pentru adăpatul animalor. “În cuprinsul comunei avem trei pîrîuri – Brăteasca, Leurda şi Recea – care se varsă în Siret. Dintre acestea, pîrîul Brăteasca mai are apă în proporție de 20%”, a precizat Petru Prichici, primarul comunei Ion Creangă. Lipsa apei şi a hranei i-au determinat pe oameni să-şi ducă animalele la Siret. “Oamenii nu mai au cu ce îşi hrăni animalele, iar apa scade în fîntîni. Din această cauză le duc la Siret. Animalele au intrat în păpurişul din zona inundabilă, motiv pentru care Primăria a intrat în conflict cu reprezentanții Asociației Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi, deoarece această zonă este considerată arie protejată“, a spus primarul comunei Ion Creangă. Pentru că oamenii se află într-o situație disperată din cauza acestei secete prelungite, primarul Prichici a adus ca un contraargument reprezentanților Asociației faptul că terenul pe care se află păpurişul este proprietatea primăriei. Pentru a rezolva nepărtinitor problema, primarul comunei Ion Creangă intenționează să facă o adresă către Prefectura Neamț, în speranța găsirii unei soluții în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

10.08.2012

acest sens. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/19030/animalele-satenilor-studiaza-aria-protejata-a-siretului/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABASeceta a afectat îngrijorător debitul râului JiuDebitul râului Jiu înregistrează zilnic scăderi din cauza secetei, cu 12,8 metri cubi pe secundă, potrivit Administrației Bazinale de Apă Jiu prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj care monitorizează nivelurile râurilor. În această perioadă de secetă, numai termocentratele nu au fost afectate, spre deosebire de sistemele de irigații, fântâni sau de consumul propriu de apă al populației. De asemenea şi nivelul Dunării şi al afluenților săi scade alarmant în fiecare zi. Ca urmare, apar probleme în traficul fluvial. În zonele Călăraşi-Giurgiu şi Zimnicea a trebuit să intervină navele de dragat pentru ca pragurile de sub apă să evite avarii. /Jurnalul Olteniei

Teme similareScăpăm de caniculă! Temperaturi cu 10 grade mai miciPotrivit estimărilor Administrației Naționale de Meteorologie, în următoarea perioadă vremea se va răci semnificativ, media temperaturilor, în jurul datei de 12 august, urmând să ajungă la 12 grade în regiunile de munte. Scăderea temperaturilor din următoarea săptămână se datorează unui val de aer rece venit de la Polul Nord. Acesta va aduce furtuni şi temperaturi mai mici în toate regiunile țării. Temperaturile vor scădea treptat, de la o zi la alta, pe măsură ce va pătrunde mai mult aerul rece. Potrivit meteorologilor, începând cu acest week-end vor fi înregistrate valori chiar mai mici decât ar fi normal pentru această perioadă. La Târgu Jiu, maximele în următoarele două zile se vor situa în jurul valorii de 24 de grade Celsius, iar minimele, în jurul valorii de 12 grade Celsius pe parcursul nopții. Sâmbătă vor exista averse de ploaie, iar duminică, târgujienii vor avea parte de o zi cu furtuni, însoțite de vânt, tunete şi fulgere. /Domino

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

10.08.2012

Aparegio are de recuperat 12 milioane de leiPrincipalul furnizor de apă din județ, Aparegio SA, trece în prezent printr-o importantă criză economică datorată în primul rând secetei. Potrivit directorului Ion Popescu, societatea are de recuperat de la asociațiile de proprietari zeci de miliarde şi din cauza caniculei ritmul de debranşări a scăzut considerabil. Perioada de secetă din ultima vreme se răsfrânge şi asupra gorjenilor dar şi asupra principalului furnizor de apă potabilă din județ. SC Aparegio SA a trebuit să reducă considerabil debranşările în ciuda restanțelor acumulate de asociațiile de proprietari. ”Avem în jur de 12 milioane de recuperat de la asociațiile de proprietari. Este vorba de restanțele din toate oraşele însă este o sumă extrem de mare pe care o vom recupera foarte greu. Datorii au şi instituțiile publice însă cu ele am reuşit să ajungem la o compensare a datoriilor, facem lunar compensare de 500 de milioane cu instituțiile publice la nivelul municipiului Târgu Jiu”, a declarat Ion Popescu, directorul Aparegio SA.PresiuneConducerea Aparegio a precizat faptul că a pus în funcțiune şi sursele de rezervă astfel încât târgujienii să nu se confrunte cu o scădere a presiunii apei mai ales la etajele superioare ale blocurilor. Cât priveşte debranşările, acestea s-au făcut doar în rândul gospodăriilor. ”Din anumite motive de securitate, pe timp de caniculă am evitat să-i lăsăm fără apă, debranşări am mai făcut doar la gospodării, la blocuri nu prea putem să-i lăsăm fără apă şi asta se vede în creşterea creanțelor pentru că în felul acesta nu pot fi constrânşi să plătească. Principala preocupare în perioada următoare este să nu scadă presiunea, am pus în funcțiune şi sursele de rezervă şi mai avem de pus dar sperăm să nu se înrăutățească lucrurile”, a declarat Popescu. /Pandurul

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABAApa otravită pe Valea CristoltuluiAm primit la redactie o scrisoare de la „Un grup de cetateni ai comunei Cristolt” in care ni se sesizeaza faptul ca „Locuitorii comunei Cristolt sunt dezamagiti de conducerea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

10.08.2012

administratiei locale Cristolt pentru urmatoarele motive. In urma cu doua saptamani, se spune in scrisoare, adica in data de 20 iulie 2012, proprietarul oilor Muresan Vasile din Cristolt a imbaiat oile proprietate in Valea Cristolt, infestand apa vaii, nu s-a luat nicio masura administrativa in aceasta privinta. In data de 5 august 2012, Pop Alin a imbaiat oile proprietate in acelasi loc, fiind apa putina in vale, pestii si fauna au fost afectate pe o distanta de 3 km, pestii fiind morti la ora actuala. Nici de data aceasta nu s-au luat masuri din partea Administratiei locale”. Chiar daca scrisoarea nu este semnata decat de acel anonim „grup de cetateni” am luat-o in considerare si am mers pe urmele ei, tinand cont de gravitatea faptelor si impactul nefast asupra mediului.Amnezia primaruluiCum era firesc, primul „interpelat” in aceasta problema, spinoasa de altfel, a fost primarul comunei Cristolt, ing. Ioan Cheseli. Intrebat daca a fost sesizat in legatura cu poluarea Vaii Cristolt de catre unii detinatori de oi, primul edil nu si-a adus aminte, ba mai mult a sustinut ca la primarie nu a fost depusa nicio reclamatie in acest sens, nici scriptic, nici verbal. Deci sa fim linistiti ca putina, foarte putina apa care mai curge prin albia vaii este curata ca lacrima. Am inghitit in sec si am luat-o de la capat.Exista vana de imbaiere a oilor, dar e defectaA doua zi, adica ieri, l-am contactat pe Teodor Sabo, viceprimarul comunei Cristolt. „Atacat” frontal, vicele nu a ezitat sa afirme ca la primarie s-au prezentat cativa cetateni care au reclamat faptul ca detinatorii de oi din sat au imbaiat animalelel in vale. Sabo a cercetat cazul si iata ce ne-a declarat: „La capatul satului, in locul numit Lunca exista o vana pentru imbaiat oile. Vana a fost construita in urma cu 15-20 de ani si la ora actuala este cam deteriorata. Se putea prea bine ca solutia antiparazitara sa se scurga prin crapaturile din beton in vale. Cum apa este putina, e posibil ca solutia sa fi afectat pestii, dar nu pe o distanta de trei kilometri cum cartesc unii rau-voitori. Detinatorii de oi din sat au fost somati sa repare vana pentru imbaierea oilor, alfel acestia vor fi nevoiti sa mearga in alte localitati pentru imbaierea animalelor. Am trimis si proprietarilor de oi din satele Poiana Ontii, Valeni si Muncel precizari cu privire la protectia mediului si la locurile unde pot efectua astfel de imbaieri. Si se pare ca oierii s-au conformat pentru ca pana la ora actuala nu avem semnale ca nu ar fi respectat normele de protectia

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

10.08.2012

mediului”. Detinatorii de ovine sunt constienti ca in aceasta perioada animalele trebuie neaparat imbaiate cu solutie antiparazitara externa pentru combaterea capuselor, a acaricidelor, a scabiei si a altor paraziti. Cele mai utilizate produse de dezinsectie sunt Romparasectul forte si Diazinolul. Ambele sunt toxice pentru pesti si albine. Pentru protectia mediului, medicamentele nu trebuie aruncate in apele reziduale, nicidecum in lacuri sau ape curgatoare, ci doar in locuri special amenajate.InconstientaVasile Muresan, unul dintre detinatorii de oi reclamat de „grupul de cetateni”, recunoaste ca a imbaiat animalele in vana din Lunca si nicidecum in vale, pentru ca acest lucru nu se poate, nu poti arunca solutia antiparazitara intr-o apa curgatoare. E de rasul curcilor. Si apoi apa e atat de mica de nu trece de copita oii. Cat despre pesti, Muresan sustine ca acestia au disparut odata cu seceta. Dupa imbaierea animalelor, Muresan recunoaste ca solutia a ramas in vana mai multe zile, dar nu si-a dat seama ca ea se infiltreaza printre crapaturile peretilor, infestand solul din preajma si firul de apa care pe zi ce trece e tot mai subtire.S.O.S.In urma aparitiei acestui articol si al celui referitor la Valea Agrijului, credem ca lucratorii Sistemului de Gospodarire a Apelor, comisarii Garzii de Mediu ar trebui sa se autosesizeze si sa faca lumina in cele doua cazuri. Nu de alta, dar putina apa pe care o mai au vaile judetului nu se cade sa fie batjocorita de indivizi inconstienti, lipsiti de elementarele norme de convietuire cu natura. Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=30520

Teme de mediuÎn Maramureş sunt 7 iazuri de decantare neecologizateMaramureşul are 17 iazuri de decantare, dintre care doar 3 au fost ecologizate, iar alte 7 sunt în lucru în momentul de față. Celelalte depozite de steril rezultat în urma procesului de prelucrare a minereurilor pot deveni oricând un pericol pentru mediu, dacă exfiltrația (apa amestecată cu steril) din corpul iazurilor, foarte acidă, ajunge în cursul unor ape de suprafață. În ceea ce priveşte depozitele uscate, ele pot fi foarte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

10.08.2012

neplăcute pentru comunitățile din jur în cazul unor vânturi puternice, care antrenează acele particule fine în adevărate "furtuni de nisip". Conform informațiilor oferite de Călin Crişan, comisar şef al Gărzii de Mediu Maramureş, până acum s-au ecologizat iazurile Bloaja şi Novăț, iar la Mălăini (Cavnic) s-a realizat o ecologizare, fiind posibil ca lucrările să fie continuate. În lucru, în momentul de față, sunt proiectele de ecologizare de la Vrănicioara, Plopiş Răchițele, Colbu 1, Colbu 2, D1, D2 şi D3. Dintre cele 17 iazuri de pe teritoriul județului, majoritatea aparțin statului român, doar unul fiind al unei companii private, şi anume Romaltyn Mining. "Depozitele de steril minier au pierdut apa, au devenit nişte depozite uscate cu particule şi granulometrie fină, care în momentul în care se pornea vântul erau antrenate pe suprafețe semnificative în jurul acestora, provocând disconfort în comunități. Exemplele cele mai elocvente sunt Bozânta, care afectează localitatea Bozânta Mică, Lăpuşel şi Săsar. Iar în zona Borşa erau ca exemple semnificative iazurile D2 şi D3, care provocau adevărate "furtuni de nisip" în zona locuită din preajma acestora", precizează Călin Crişan, care aminteşte că în componența sterilelor se regăsesc, pe lângă materiale amorfe, nepericuloase pentru mediu (95%), şi urme de metale, respectiv ioni metalici din tipologia metalelor specifice județului nostru: plumb, cupru, mangan, fier, zinc, probabil şi cadmiu. Dacă sterilul uscat poate fi neplăcut pentru populație, în schimb apa amestecată cu steril este periculoasă pentru mediu: "Ce este periculos pentru mediu este partea lichidă, exfiltrația din corpul unui iaz care este o soluție încărcată puternic în ioni metalici. Are un caracter foarte acid, datorită faptului că sulfurile componente ale minereurilor se descompun în timp sub acțiunea umidității, în prezența oxigenului şi scad nivelul PH-ului în aceste soluții, astfel încât devin neprietenoase pentru mediu în momentul în care ar ajunge într-un curs de apă de suprafață. Aceste ape părăsesc gravitațional corpul depozitelor şi prin canalele din jurul iazurilor de decantare se scurg înspre emisari", explică Crişan. În cazul iazurilor ecologizate, proiectele tehnice prevăd reaşezarea geometrică a corpului depozitelor astfel încât să se asigure nişte pante care să ofere cea mai mare stabilitate naturală. Urmează acoperirea cu materiale de impermeabilizare față de apa de ploaie, astfel apa nu mai intră în corpul depozitelor şi se elimină în timp acele exfiltrații. Apa meteorică este preluată pe suprafața depozitelor de o rețea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

10.08.2012

drenantă şi condusă prin sisteme de canale şi tuburi în afara depozitelor. Peste această rețea drenantă se aşază un strat protector în grosime de 40-60 cm, care în final este înierbat sau plantat cu vegetații specifice. Iazurile unde nu au început încă lucrări de ecologizare sunt: Bozânta, Săsar, Tăuții de Sus, Flotația Centrală, Leorda, Bloaja Vechi şi Aurul. "Aurul nu este un iaz cu activitate stopată definitiv, el aparține unei companii private care din punct de vedere al studiilor realizate în ceea ce priveşte stabilitatea iazului poate să-şi reia activitatea până la o capacitate maximă de înmagazinare", a completat comisarul şef./ Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13035:in-maramure-sunt-7-iazuri-de-decantare-neecologizate-&catid=2:actualitate&Itemid=2

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme ABADin cauza caniculei din ultima perioadă, în unele comune din judeţ s-a raţionalizat furnizarea apei Seceta din ultimele două luni a afectat serios şi rețeaua de ape curgătoare din județul Braşov. Astfel, potrivit informațiilor oferite de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SEGA) Braşov, Nicolae Ionaşcu, debitul râurilor şi al pârâurilor din județ este minim în momentul de față, unele izvoare fiind chiar secate. Ionaşcu a precizat că într-o serie de sate şi comune braşovene (spre exemplu Augustin şi Ormeniş, precum şi în alte localități din zona Rupea) sunt captate izvoare mai mici pentru a se putea asigura alimentarea, la limită, cu apă potabilă: „În unele zone autoritățile locale au raționalizat apa. Unde sunt astfel de probleme apa este livrată timp de şase ore pe zi - trei dimineața şi trei seara - conform unui plan de măsuri anti-secetă, elaborat cu mai mult timp în urmă”.

Directorul SGA Braşov a menționat că nu au fost semnalate probleme foarte mari în privința alimentării cu apă potabilă a oraşelor şi municipiilor: „Gradul de umplere a Lacului de acumulare de la Săcele - din care sunt alimentate localitățile Braşov şi Săcele - este de 80%, iar a celui de la Dopca este de 70%. Deocamdată avem apă suficientă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

10.08.2012

pentru populația din localitățile amintite şi, din fericire, pentru perioada următoare sunt anunțate precipitații însemnate cantitativ”. /Transilvania Expres, www.mytex.ro/.../efecte-din-cauza-caniculei-din-ultima-perioada-in-unele- comune-din-judet-s-a-rationalizat-furnizarea-apei_322723.php

32 de milioane de lei pentru modernizarea Staţiei de Epurare Râmnicu Vâlcea şi Staţie de Epurare nouă în Băbeni Miercuri 8 august, la Centrul de Afaceri Flandra Vâlcea a avut loc ceremonia de semnare a contractului de lucrări privind „Modernizarea Stației de Epurare Râmnicu Vâlcea şi Stație de Epurare nouă în Băbeni”, ca parte componentă a amplului proiect privind „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Vâlcea”, finanțat prin POS Mediu. „Este vorba de un contract care vizează modernizarea stației de epurare din municipiul Râmnicu Vâlcea, având ca obiectiv atât proiectarea, obținerea de avize cât şi execuția lucării. Pot să vă mai spun că valoarea lucării este de aproape 21 de milioane de lei, la care se adaugă TVA, din care 77,81% fonduri nerambursabile, 11,90% contribuția nerambursabilă din bugetul statului, 1,83% contribuția bugetului local şi 8,46% contribuția operatorului regional, respectiv un împrumut contractat de către operatorul regional SC Apavil SA. Perioada de execuție a acestei modernizări este de 18 luni”, a declarat Cristian Jianu, directorul general al SC Apavil SA. Câştigătorul acestui contract care are ca obiectiv modernizarea Stației de Epurare Râmnicu Vâlcea a fost stabilit ca fiind asocierea de firme SC Delta ACM 93 SRL, alături de Stulz – Planaqua Gmbh şi Hydro- Carpați SRL. La rândul său, primarul muncipiului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu a ținut să precizeze faptul că demararea acestui proiect înseamnă pentru râmniceni o apă mai curată. „Cred eu că prin aceste eforturi comune ne aliniem la standardele Uniunii Europene. Eu sper ca toți să ne bucurăm de o investiție reuşită. Îi felicit pe toți cei care s-au implicat în realizarea acestui proiect şi sper ca locuitorii municipiului Râmnicu Vâlcea să beneficieze de efecetele acestui proiect, respectiv o apă şi mai curată la robinete”, a spus primarul Râmnicului, Emilian Frâncu. După ce a fost semnat contractul privind modernizarea Stației de Epurare Râmnicu Vâlcea, a urmat partea a doua a contractului, respectiv semnarea pentru realizarea unei stații de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

10.08.2012

epurare, construită de la zero, în oraşul Băbeni, pentru care a fost alocată suma de peste 11 milioane de lei, la care se adaugă TVA, şi care va cuprinde atât proiectarea cât şi execuția acestei lucări. „Până în acest moment, ce-a de-a treia localitate ca şi mărime a județului Vâlcea, şi mă refer aici la oraşul Băbeni, nu avea nici un fel de stație de epurare a apelor. Trebuie să înțelegeți că localitatea Băbeni care are peste 10.000 de suflete, stă foarte deficitar la acest capitol. De astăzi, însă iată că suntem şi noi parte a acestui proiect îndrăzneț, frumos şi sper ca locuitorii din această zonă să beneficize de acest minim confort”, a precizat Ion Bâzâc, primarul oraşului Băbeni. Lucrarea privind Stație de Epurare nouă în Băbeni va fi executată de o asociere de firme compusă dinSC Conexvil SA, EFACEC Engenharia e Sistemas SA – EFACEC Central Europe, având ca termen. /Curierul de Râmnic, http://www.ramnic.ro/articole/32-de-milioane-de-lei-pentru-modernizarea-statiei-de-epurare-ramnicu-valcea-si-statie-de-epurare-noua-in-babeni-br--47354/2012-08-09

Teme de mediuZiua Internaţională a Tineretului marcată de voluntarii vâlceni Anul acesta, Ziua Internationala a Tineretului va fi organizata de catre Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Vâlcea in parteneriat cu Clubul de Turism si Ecologie Buila Vânturarita. Evenimentul cultural-sportiv se va desfasura in zilele de 11 si 12 august, având ca scop diversificarea actiunilor de timp liber, precum si implicarea tinerilor in activitati de voluntariat. Cu aceasta ocazie, voluntarii clubului de ecologie vor expune lucrari fotografice cu specific montan, la Cantonul Cheia, din Muntii Capatânii. Iubitorii muntelui vor intreprinde si actiuni de ecologizare a traseelor montane si in punctul ”La Tunel”, catarari, initiere in alpinism, iar serile vor fi petrecute in jurul focului de tabara. De asemenea, vor fi expuse creatii literare si povestiri din timpul actiunilor precedente, la care au luat parte voluntarii clubului de-a lungul vremii. / Monitorul http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/33955/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

10.08.2012

Teme ABADeşi nu a mai plouat de multă vreme, Judeţul Mureş are rezerve suficiente de apăChiar dacă nu a mai plouat de ceva vreme, iar seceta a cuprins întreg județul, nu trebuie să ne facem griji că am putea rămâne fără apă. Deşi debitul Mureşului a scăzut, reprezentații Administrației Bazinală Ape Mureş spun că au acumulări de apă care pot fi folosite în caz de urgență. Deşi canicula şi lipsa ploilor a dus la scăderea debitelor principalelor râuri care asigură alimentarea cu apă, mureşenii nu trebuie să-şi facă griji. Conform reprezentaților Administrației Bazinale Ape Mureş în acest moment nu se pune problema restricțiilor de apă. „În momentul de față nu există niciun fel de restricție în ceea ce priveşte accesul la apă. Aici mă refer în primul rând la faptul că noi putem asigura orice cerință de apă brută atât pentru populație cât şi pentru industrie”, a declarat Călin Fokt, purtător de cuvânt la Administrația Bazinală Ape Mureş. Și în caz de urgență apa va fi suficientă pentru că există acumulările la care se pot recurge în astfel de cazuri - respectiv de la Zetea de pe râul Târnava Mare şi Bezid pe Târnava Mică. În urma secetei prelungite debitul râului Mureş, la Târgu Mureş, a scăzut fiind de doar 9,14 mc/sec, față de 25mc/sec debitul mediu multianual. /24 ore mureşene MS http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/

Tânără înecată în MureşTrupul neînsufleţit al unei femei în vârstă de 30 de ani a fost găsit luni seară la barajul vechi de pe râul Mureş. Se pare că femeia este din satul Mureşeni, dar încă nu se ştie cum a ajuns corpul ei, la poarta barajului. Angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă spun că a tânăra ar fi decedat cu aproximativ 24 de ore înainte ca trupul să îi fie găsit în apele Mureşului. Descoperirea macabră a făcut-o un trecător care se plimba pe podul de pe Mureş, din apropierea comunei Sâncrai. Acesta a anunţat personalul de la baraj, care tocmai intrase de serviciu, că la una din porţi este prins un corp neînsufleţit. „Pe urmă am auzit nişte ţipete de copii, acolo sub stavile şi am mers în control să văd. Şi când am trecut acolo lângă baraj să urc pe pod, a sunat la poartă. Când am venit înapoi am văzut, domnul acela atunci a trecut cu bicicleta şi cu copilul mic... şi chiar dânsul era la poartă şi a zis să merg până la poarta numărul 9 că cineva e agăţat acolo”, a declarat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

10.08.2012

Virag Mihaly, responsabil baraj. Intervenţia de recuperare a corpului neînsufleţit a fost una deosebit de grea, au explicat angajaţii ISU Mureş. „O persoană căzută în râul Mureş, înecată de aproximativ 24 de ore. Nu i se cunoaşte identitatea, vârstă aproximativ 20 -25 de ani. Din păcate a fost o operaţiune foarte dificilă pentru că era pe baraj la nivelul stăvilarului, la poarta 9. Problema era că riscăm să o pierdem, să treacă dincolo de stăvilar. Iar în partea de sus a râului, curenţii foarte mari şi adâncimea apei, aproximativ patru metri jumătate”, a menţionat plt. Ilie Moldovan, şef Gardă de Intervenţie ISU „Horea” Mureş. Poliţia face cercetări pentru a afla care sunt motivele decesului femeii şi cum a ajuns corpul ei în apa Mureşului. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş spun că pe corpul femeii nu au fost găsite urme de violenţă. Tânăra a plecat de acasă luni dimineaţă. /24 ore mureşene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/tanara-inecata-in-mures.html

În plină secetă, din România se exportă apă în UngariaÎn plină secetă, în vreme ce culturile din județul Arad suferă din cauza lipsei acute de apă, filiala arădeană a Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF) exportă apă din râul Mureş în Ungaria, în colaborare cu Compania Națională "Apele Române".Contractul de furnizare a apei se derulează în baza acordului încheiat de Guvernele României şi Ungariei privind colaborarea pentru protecția şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta, la data de 15 septembrie 2003.După cum a precizat joi pentru AGERPRES ing. Traian Vlaicu, inspector şef al filialei arădene a ANIF, în temeiul acestui contract care se reînoieşte anual, încheiat între ANIF şi firma Menesbirtok ZRt (Domeniile Hergheliei de Cai) Mezohegyes din Ungaria, partea română se obligă să pompeze anual o cantitate de cel puțin 1,7 milioane metri cubi de apă din Mureş, conform solicitărilor făcute de partea maghiară, care urmează să plătească către partea română suma de 25,96 euro pentru 1.000 metri cubi de apă. În cazul în care partea maghiară va solicita mai multă apă, va plăti câte 25,11 euro pentru 1.000 metri cubi pentru un volum de apă cuprins între 1,7 şi 1,9 milioane metri cubi, respectiv 24,26 euro pentru cantități ce depăşesc 1,9 milioane metri cubi."Conform contractului, beneficiarul maghiar se obligă să plătească părții române suma

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

10.08.2012

de 44.132 euro, sumă pe care o plăteşte chiar dacă volumul de apă solicitat este mai mic decât cel prevăzut în contract, din motive generate de beneficiar. În general însă, cantitatea de apă pompată anual spre Ungaria depăşeşte cantitatea prevăzută în contract, apropiindu-se de dublul acesteia", a adăugat ing. Traian Vlaicu.Livrarea de apă din Mureş în Ungaria, printr-un sistem de canale având albiile şi taluzurile acoperite cu dale, sub care se afla folie impermeabilă, a început încă din anul 1889, beneficiari fiind o fabrică de zahăr şi o alta de prelucrare a cânepii, situate în oraşul Mezohegyes, exportul de apă către aceste două unități de producție încetând în anul 1996. Din anul 1986 s-a început livrarea de apă şi către firma Menesbirtok ZRt, timp de zece ani livrările de apă derulându-se în paralel. După cum au explicat reprezentanții firmei Menesbirtok ZRt, apa pe care o importă din România ar putea-o preleva tot din Mureş de pe teritoriul Ungariei. Însă, având în vedere diferența de nivel, cheltuielile care ar fi impuse de pomparea apei până la Mezohegzes ar fi mult mai mari decât cele presupuse de importarea apei de la Arad.Drept urmare, culturile agricole situate în imediata apropiere a frontierei româno-ungare sunt irigate, în vreme ce o bună parte a culturilor din județul Arad suferă din pricina secetei. /Agerpres şi News AR

Teme similareCanalizare şi staţie de epurare la TeliucÎn următorii ani locuitorii din comuna Teliuc ar putea trăi exact ca la oraş. Administrația locală are în derulare mai multe proiecte care presupun realizarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi stații de epurare. În satele risipite soluția rămâne construirea de puțuri şi fose. Locuitorii comunei Teliuc vor putea să folosească în curând sistemul de canalizare al comunei. Până acum, rețeaua de canalizare a fost amenajată pe 80 la sută din străzile comunei în Teliucu Inferior, cu excepția câtorva străzi, printre care Teilor, Prunilor şi Retezat. Primarul Daniel Pupeză spune că Teliucu Superior urmează să fie racordat la rețeaua de canalizare imediat ce autoritățile locale vor primi banii necesari de la Guvern. Valoarea totală a proiectului a fost de 3,8 milioane de lei, din care Primăria a primit 3,2 milioane. „Până acum aproape am terminat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

10.08.2012

lucrarea în Teliucu Inferior şi în Cinciş. Mai avem de executat lucrarea în Teliucu Superior, însă nu ştim când va fi finalizată. Dacă am primi toți banii într-o singură tranşă, am reuşi să racordăm şi Teliucu Superior anul acesta. Aşa s-a întâmplat în timpul Guvernului Tăriceanu, când am primit 30 de miliarde într-un singur an. În 2011, în schimb, am primit un singur miliard, aşa că nu am putut să înaintăm prea mult cu lucrările”, explică primarul Daniel Pupeză. Pentru localitatea Frontul 2 autoritățile locale vor semna săptămâna viitoare un contract de finanțare în baza Măsurii 3.2.2., contract care include realizarea unei rețele de alimentare cu apă potabilă, a unui sistem de canalizare şi a unei stații de epurare pentru satul amintit. În plus, proiectul presupune şi reabilitarea a trei cămine culturale, asfaltarea a patru kilometri de drum în satele Teliucu Inferior, Teliucu Superior şi Cinciş, dar şi construirea unei grădinițe în centrul de comună. La Izvoarele, puțuri şi fose. Mai mult, proiectul va permite şi achiziționarea unei autovidanje pentru satul Izvoarele şi pentru zona de agrement Cinciş, valoarea totală a finanțării fiind de 2,5 milioane de euro. Termenul limită pentru finalizarea lucrărilor este prevăzut la doi ani de la demararea proiectului. „Acesta include şi construirea unei grădinițe în vecinătatea şcolii generale, dar şi amenajarea unui loc de joacă şi a unui părculeț. Am cuprins construirea grădiniței în acest proiect, pentru că cei 60 de copii preşcolari din comună mergeau la grădiniță într-o casă naționalizată, care nu mai corespundea normelor tehnice. Imobilul respectiv nu va fi demolat, deoarece s-ar putea ca în viitor să fie reamenajat şi transformat într-un punct turistic de informare sau într-un centru de Internet”, menționează primarul. În localitatea Izvoarele, alcătuită din mai multe cătune cu case risipite, singura soluție viabilă ar fi, susțin autoritățile, realizarea de puțuri şi fose. „La Izvoarele ar fi nevoie de vreo şase puțuri la cele 40 de case, cam câte cinci şase sau şapte case urmând să fie alimentate de la o asemenea sursă. Aici un sistem de alimentare cu apă şi canalizare nu ar merita investiția, deoarece casele sunt amplasate la distanțe considerabile una de cealaltă. Pentru realizarea puțurilor am avea nevoie de două milioane de lei, însă acest proiect nu are cum să înceapă mai devreme de 2014. În cazul în care nu vom obține banii pe un proiect cu finanțare europeană sau de la Guvern, urmează să asigurăm sumele necesare din fonduri proprii”, spune primarul din Teliuc. De curând, comuna are şi o stație de epurare construită cu bani de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

10.08.2012

la Ministerul Mediului. Valoarea totală a proiectului a fost de 2.000.000 de lei, însă la co-susținerea proiectului a contribuit şi Primăria Teliuc, cu o sumă reprezentând 15 la sută din valoarea investiției. /Replica HD

Reţea de canalizare la HetiurÎncepută în anul 2006, cu o finanțare din partea guvernului de 1.300.000 lei pentru realizarea proiectului tehnic iar apoi în 2009 cu 289.000 lei şi în 2011 cu 200.000 lei pentru lucrări, rețeaua de canalizare din satul Hetiur, care aparține administrativ de municipiul Sighişoara, nu e încă finalizată. Proiectul are în vedere realizarea rețelei de canalizare şi a unei stații de epurare în satul Hetiur, cu finanțare prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii în spațiul rural”. Investiția are o valoare totală de 2.424.211,14 lei, finanțarea nerambursabilă fiind de 95%. Până în prezent au fost realizate lucrări la sistemul de colectare şi deversare a apelor menajere aferent stației de epurare, precum şi o parte din rețeaua de canalizare. Proiectul este în derulare, lucrările urmând a fi continuate în funcție de alocările financiare din partea guvernului. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/social/retea-de-canalizare-la-hetiur

Teme de mediuProiectul pistelor de biciclete, abandonatProiectul depus de către reprezentanții Primăriei Tîrgu-Mureş pentru finanțare cuprinde amenajarea mai multor piste pentru biciclişti în primă fază, aşezate într-o rețea sub formă de cruce. Astfel se doreşte o rețea de astfel de piste care să unească intrarea dinspre Reghin cu intrarea dinspre Cluj-Napoca dar şi o rețea care să lege cartierele Tudor Vladimirescu şi Unirii. Desigur doar aceste două rețele ar costa aproximativ 150.000 de mii de euro, aici fiind incluse costurile de modificare a străzilor prea înguste şi montare a unor indicatoare. „Avem o hartă şi un proiect prin care combină pista de biciclete reglementată după legile României, porțiuni unde nu există fizic posibilitatea de a realiza aceste standarde, dar unde se poate circula totuşi cu bicicleta şi acolo să semnalizăm aceste lucruri şi porțiuni unde nu se poate merge cu bicicleta din mai multe puncte de vedere şi să excludem acestea şi să punem în fața celor care doresc să circule

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

10.08.2012

cu bicicleta o hartă”, a declarat Csegzi Sándor, consilier al primarului, pentru TTM. Deşi proiectul a fost depus la Ministerul Mediului în urmă cu un an nimeni nu a dat vreun răspuns prin care să confirme eligibilitatea acestuia. Astfel, proiectul pistelor din Tîrgu-Mureş zace pe o listă ce cuprinde zeci de proiecte. „L-am trimis pentru finanțare la Ministerul Mediului acum un an, mai mult de un an. Din păcate nu am avut succes, adică suntem undeva pe lista respectivă, dar din câte ştiu nici nu s-au prea finanțat până la urmă... a fost declarat eligibil? Nici refuzat, nici declarat eligibil. E undeva pe acolo, ştim că suntem pe o listă”, a mai precizat acesta. Astfel pentru cei care văd bicicleta ca pe un mijloc de relaxare îi aşteaptă în continuare malul Mureşului, Platoul Corneşti sau pistele din partea periferică a oraşului. Cât despre cei care îşi doresc rețeaua de piste pentru biciclişti în valoare de aproximativ 300 de mii de euro cel mai bun sfat este să aştepte iar până atunci să fie atenți la riscurile ce îi pândesc de fiecare dată când ies pe stradă cu bicicleta. /TV Mureş MS, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/politica-administratie/detalii-stire-politicaadministratie/article/mediu

Irigaţiile, mai ieftine?...… Cel puțin ața a declarat, recent, la un post de televiziune, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Potrivit acestuia, începând din 12 iulie a.c., producătorii agricoli beneficiază de un preț cu 20% mai mic pentru energia electrică necesară pentru irigații. Asta în condițiile în care prețul energiei reprezintă 80% din prețul apei utilizate pentru irigații. Aşa încât, începând cu data menționată, fermierii vor avea acces la tariful reglementat de tip B, care le permite reducerea prețului energiei utilizate pentru mia de metri cubi de apă pompată cu 20%. Dacă până acum, prețul era de 250 lei/1.000 mc apă pompată, acesta scade la 200 lei/1.000 mc apă pompată, a explicat ministrul Agriculturii. El a adăugat că există anumite condiții pentru cei care beneficiază de prețul reglementat de tip B la energie, dar care se aplică în lunile iulie şi august. Adică nu există nicio restricție de oră la care se poate uda, în lunile iulie şi august, ci doar pentru lunile martie, aprilie, mai, iunie şi septembrie, când pot să ude toată ziua, mai puțin în intervalul orar 20.00-22.00. … Iar sprijinul pentru fermieri, plătit în avans. Acelaşi Daniel Constantin a precizat că, începând de la jumătatea lunii octombrie, MADR va plăti în avans 50% din sprijinul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

10.08.2012

pe suprafață pentru fermieri, aferent anului 2013. El a subliniat că măsura se va stabili printr-o hotărâre de guvern în luna septembrie. Media europeană a sprijinului pe suprafață este de 180 de euro pe hectar, iar fermierii români primesc 119 euro. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=64015

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APĂ PRUT – BĂRLAD

Teme ABA

Construirea barajului de apărare a oraşului Târgu- Frumos, blocată de litigiiBarajul ar urma sa protejeze toate blocurile si casele din orasul Targu Frumos si va fi construit pe raurile Bahluet si Probota pe teritoriul comunelor Costesti si Ion Neculce Deocamdata nu se pot demara lucrarile deoarece nu s-a finalizat procedura de expropriere a cetatenilor care au terenuri in zona in care va fi construita barajul. Construirea unuia dintre cele mai importante obiective hidrologice, menit sa protejeze impotriva inundatiilor orasele Targu Frumos, Podu Iloaie si Iasi precum si comunele limitrofe, este blocata deocamdata in instanta. Este vorba despre un complex format din doua baraje de aparare care vor fi amenajate pe doua rauri afluenti ai Bahluiului, respectiv Bahluet si Probota. Acestea vor fi construite din fonduri europene in valoare de milioane de euro pe teritoriul comunelor Costesti si Ion Neculce, aflate in zona limitrofa a orasului Targu Frumos. Lucrarile nu pot demara deocamdata, deoarece nu s-a finalizat procedura de expropriere a cetatenilor care au terenuri in zona in care vor fi amenajate barajele. Sub acest aspect, cele mai multe probleme se inregistreaza in comuna Costesti. "Suntem in litigiu, deoarece Primaria Costesti a ajuns la concluzia ca problema exproprierii cetatenilor din comuna nu este gestionata corect. In primul rand, tabelele cu persoanele care urmau sa fie expropriate au fost aduse la Primaria Costesti fara aviz de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Apoi, odata ne-au adus o lista cu un numar de cetateni si o suprafata iar dupa aceea au diminuat numarul cetatenilor care urmau sa fie despagubiti precum si suprafata afectata. Asteptam sa se pronunte judecatorii", a declarat Augustin Dinu, secretar al comunei Costesti. Imediat dupa solutionarea acestui litigiu lucrurile vor intra in linie dreapta, si se va trece la realizarea obiectivului. Conform datelor furnizate de Administratia Bazinala de Apa Prut - Barlad,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

10.08.2012

barajele vor proteja printre altele si aproape 100 de hectare de sere de legume, apartinand in special lipovenilor din zona Targu Frumos, sute de hectare de teren agricol, sute de kilometri de cale ferata etc./ Bună Ziua Iaşi

Puţurile sunt salvarea ieşenilor pe timp de secetăIesenii au gasit o alternativa pentru rezervele de apa pe timp de seceta • Majoritatea dintre cei care au avut puturi de apa mai vechi apeleaza la firmele de forare pentru a le adanci cu cativa metri. Astfel, numarul clientilor a crescut de 10 ori mai mult in ultima luna. Seceta le da batai de cap iesenilor care incearca sa isi asigure volumul necesar de apa pentru consum si irigatii. Una dintre cele mai bune solutii pentru clientii care vor sa aiba gradinile verzi si suficienta apa pentru utilitatile casnice sunt puturile de apa de adancime mica si medie. Cele mai multe lucrari de forare se realizeaza pentru puturile de apa mai adanci, capabile sa capteze apa din straturi nepoluate sau din soluri care contin apa si sunt protejate natural de infiltratiile de la suprafata. "Exista o semnalistica pe piata in ceea ce priveste lucrarile de forare din momentul de fata. Cei mai multi cetateni care au avut puturi mai vechi solicita interventia pentru a le adanci si astfel pot sa isi asigure apa necesara pentru irigatii sau consum. Numarul cererilor a crescut de zece ori mai mult in ultima luna", a spus Giani Canschi, director comercial al unei firme de forare puturi. Etapele prin care se realizeaza lucrarea propriu-zisa includ si studii geofizice si hidrologice inainte de proiectarea putului, dupa care are loc forajul putului propriu-zis, tubarea putului cu burlane PVC, montarea sistemelor de filtrare a apei, determinarea debitului putului, montarea de pompe submersibile si proiectarea sistemelor de distributie a apei, iar in final se face analiza calitatii apei. Adancimea la care se foreaza este mult mai mare decat in cazul fantanilor. "Oamenii spera ca la fantani care au 7 metri adancime, daca se foreaza inca vreo 6 metri, sa gaseasca apa buna. La puturi insa este nevoie sa se foreze la o adancime mult mai mare de 50-60 de metri cel putin. Ma costa mai mult transportul si toate celelalte daca forez fantani, de aceea nu prea efectuam astfel de lucrari", a spus administratorul unei firme de forare puturi. Lucrarile de forare se realizeaza mecanizat, cu aparate speciale care sunt conforme cerintelor UE. "Lucrarile se efectueaza in functie de mai multi factori: distanta, sol, conditiile de la fata locului, ce se cere de catre proprietar, pompa experimentala sau curba de prevenire etc", a mai spus Giani Canschi. Preturile pentru o astfel de lucrare difera in functie de acesti factori in momentul efectuarii lucrarii si sunt cuprinse intre cateva sute si chiar mii de lei. Majoritatea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

10.08.2012

clientilor sunt dintre cei care au case particulare sau vile. "Sunt clienti din toate zonele, si din mediul rural sau urban care au asigurata de multe ori si alimentarea din fantani", a precizat Giani Canschi. /Bună Ziua Iaşi

Autoritãtile stau cu ochii pe cursurile de apã

Din cauza temperaturilor ridicate si a lipsei prelungite a precipitatiilor, în judet a scãzut volumul cursurilor de apã, iar pe alocuri în unele zone autoritãtile au descoperit portiuni întregi secate. Specialistii de la Sistemul de Gospodãrire a Apei, alãturi de reprezentanti ai Prefecturii Vaslui, au fãcut o serie de verificãri în teren în urma unor sesizãri ale unor cetãteni care s-au plâns de lipsa apei, semnalând construirea de blocaje ilegale de-a lungul râurilor Ibana si Elan. O echipã, formatã din reprezentanti ai Institutiei Prefectului si ai Sistemului de Gospodãrire a Apelor, a mers în teren si a verificat sesizãri referitoare la secarea unor portiuni din râurile Ibana si Elan din judetul Vasui. În urma verificãrilor a fost confirmatã secarea unor portiuni din cursurile de apã. Fenomenul nu a fost cauzat exclusiv de conditiile meteorologice, ci a fost descoperitã si existenta unor blocaje partiale de albie, sau a unora instalate în amonte de pod, mai exact în comuna Vutcani, satul Posta Elan, pe care oamenii le-au “amenajat” pentru irigarea culturilor si pentru adãparea animalelor. “Aceste nereguli ne-au fost aduse la cunostintã de un grup de cetãteni. A fost necesarã constituirea unei comisii care sã constate la fata locului motivele care stau la baza lipsei apei necesare, mai ales într-o perioadã cu secetã accentuatã. Dicolo de avertismentele transmise cetãtenilor care au fãcut blocaje, atrag atentia primarilor din comunele pe teritoriul cãrora se aflã cursul de apã Elan, respectiv Vutcani, Gãgesti si Murgeni, sã vegheze la asigurarea scurgerii libere a apei, interzicând blocajele de orice formã din albie.”, a declarat Radu Renga, prefectul judetului. Comisia a atentionat în scris persoanele care au fãcut aceste blocaje, aducându-le la cunostintã cã fapta lor constituie contraventie în domeniul apelor si se pedepseste în conformitate cu Legea 107/1997- Legea Apelor, amenzile ridicându-se pânã la 6500-7000 de lei. /Vremea Nouă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

10.08.2012

Teme similare

Mii de ieseni primesc apa cu portiaIn 21 de localitati, apa este rationalizata strict. Oficialii Apavital dau vina pe iesenii care consuma prea multa apa pentru udarea gradinilor. "Instalatiile de furnizare a apei pe care Apavital le-a primit in administrare au niste standarde care prevad doar consumul menajer si casnic al apei", spun acestia. Clientii Apavital care primesc apa cu portia din cauza secetei vor mai avea de asteptat pana ce furnizarea apei va reveni la programul normal. De mai mult de o luna, operatorul de apa-canal nu poate gasi o solutie prin care sa poata oferi apa in regim normal. Odata cu inregistrarea temperaturilor caniculare din aceasta vara, anunturile Apavital de furnizare a apei potabile dupa program in unele localitati au aparut aproape zilnic. Locuitorii din peste 20 de localitati sunt nevoiti sa isi faca provizii, deoarece apa ajunge in robinete numai in anumite intervale orare sau, mai rau, o data la doua zile. Primii afectati de restrictiile Apavital au fost clientii din zona Bucium - Barnova, care primesc apa cu portia de la inceputul lunii iulie. Rand pe rand, au intrat pe lista comunele Victoria, Tiganasi, Mosna, Bivolari, Plugari, Deleni, Belcesti, Raducaneni, Siretel, Gorban sau Ciurea. Chiar daca oamenii se plang de lipsa apei pentru care platesc si arata cu degetul catre Apavital, vina cea mai mare le-ar apartine tot lor, pentru ca folosesc apa in exces in alte scopuri decat cel casnic si menajer, sustin reprezentantii regiei. Alaturi de aceasta folosire irationala a apei si de temperaturile extrem de ridicate, oficialii Apavital au gasit si cel de-al treilea vinovat, sistemele puse la dispozitie de unitatile administrative judetene si locale, care nu fac fata solicitarilor. „Instalatiile de furnizare a apei pe care Apavital le-a primit in administrare au niste standarde care prevad doar consumul menajer si casnic al apei. Acum ca se inregistreaza temperaturi foarte ridicate, sistemul nu mai face fata. Totul depinde de cum inteleg oamenii ca trebuie sa consume apa. Noi nu avem competente de forta publica, astfel incat sa impunem fiecarei gospodarii sa consume apa rational. Trebuie sa stiti ca astfel de probleme nu se intampla doar cu Apavital, in mai toate judetele se intampla. Este,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

10.08.2012

pana la urma, o problema de educatie, oamenii trebuie sa inteleaga singuri cum sa foloseasca resursele de apa. Plus ca ar trebui ca si autoritatile abilitate sa se implice, vedeti, Iasul nu a avut de suferit, pentru ca nu sunt asa multe gradini de udat", a declarat Razvan Manolache, purtatorul de cuvant al Apavital. Apa este furnizata dupa program in 21 comune si sate iesene. In 13 dintre acestea, apa este furnizata dupa program din cauza „consumului mare de apa, in special la udatul gradinilor". In acelasi timp, clientii din Focuri, Coarnele Caprei si Belcesti nu dispun de apa decat in anumite intervale din cauza nivelului scazut al apei din rezervoare, iar in Deleni era inregistrat un debit insuficient, din cauza consumurilor mari de vara din gospodarii. Daca in zona Bucium - Barnova apa este distribuita catre consumatori in intervalele orare 6-10.00 si 18 - 22.00, locuitorii din Valea Lupului o duc mai bine, ei nu vor gasi apa la robinet doar intre orele 12 si 16. La Bivolari si Tansa, apa vine numai o data la doua zile, iar in Andrieseni, totul depinde de cantitatea de apa venita de la statia de pompare Stefanesti. „De la rezervorul Libertatea, in ultimele 24 de ore au intrat in rezervorul de la Glavanesti 410 mc de apa, insa furnizarea apei in sistem nu se va face si in zona inalta. Mai precis, furnizarea apei se va face in functie de apa primita de la rezervor Libertatea, Statia de pompare Stefanesti, de la SC Nova Apaserv Botosani", a explicat Razvan Manolache.

22 tone de apa pentru satele cele mai afectate de secetaPrimaria, impreuna cu noul operator de termoficare Dalkia Romania, distribuie astazi si maine apa potabila in localitatile din judetul Iasi foarte afectate de seceta. Locuitorii din cinci sate vor beneficia de 22,5 tone de apa potabila, imbuteliata in 4.500 de bidoane de cate 5 litri. Satele beneficiare sunt: Curaturi, din comuna Ciurea, Slobozia, Todirel, comuna Barnova, Carbunari, din comuna Grajduri, si Borosesti, din comuna Scanteia. „Pentru a veni in sprijinul populatiei afectate de seceta care loveste judetul Iasi in aceasta perioada, Dalkia si Municipiul Iasi vor distribui apa acolo unde accesul cisternelor cu apa potabila puse la dispozitie de autoritatile locale este extrem de dificil", a declarat Gabriel Andronache, consilier in cadrul Primariei. Cele peste 4.500 de bidoane de apa vor ajunge la destinatie cu ajutorul camioanelor municipalitatii, prin Biroul de Protectie Civila.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

10.08.2012

Fara apa calda si fara apa rece in plina vara

Iesenii din centrul orasului au stat mai bine de 13 ore fara apa potabila si apa calda. Din cauza lucrarilor executate de Apavital in Centrul Civic, agentul termic nu a mai fost furnizat in zonele Tudor Vladimirescu, Hala Centrala, Cuza Voda, Ghica Voda, Targu Cucu, Anastasie Panu, Costache Negri, Sfantul Lazar, bulevardul Stefan cel Mare si Gara. Afectati de aceasta sistare au fost 2.500 de consumatori care nu au avut deloc apa intre orele 8.30 si 21. „Punctele termice din aceste zone se alimenteaza cu apa din reteaua Apavital. De aceea, daca apa rece nu merge, se opreste si apa calda", a spus Razvan Manolache, purtatorul de cuvant al Apavital. Muncitorii angajati de regia de apa au lucrat ieri la intersectia dintre Targu Cucu si strada Stihii, pe strada Sf. Lazar, langa SRI, pe strada Golia. /Ziarul de Iaşi

Polul sud al secetei si foculuiIn toate comunele din sudul judetului, zeci de fântâni au secat sau abia mai au apã iar sute de hectare de pãsuni au dispãrut. În ultimele zile, si pompierii au înregistrat probleme din cauza temperaturilor exesive si a secetei care pare sã nu se mai termine. Sase incendii de vegetatie uscatã au fost semnalate în Bârlad si alte câteva comune limitrofe orasului. Din prima zi a acestei sãptãmâni si pânã ieri, cosmarul locuitorilor din sudul judetului a cãpãtat noi dimensiuni. Ca si când nu le-ar fi ajuns necazul compromiterii recoltelor în proportii mai mari de 50%, colac peste pupãzã, sãtenii s-au trezit cã le-au mai secat si fântânile. Este cazul localitãtilor situate în special în zonele colinare înalte, unde apa din puturi si fântâni s-a evaporat în numai câteva zile. De altfel, la sfârsitul sãptãmânii trecute, pompierilor din Bârlad li s-a cerut disperat ajutorul într-o localitate afectatã si în alti ani de secetã. Este vorba despre satul Mânzati, din comuna Ibãnesti. Aici s-a transportat o cantitate de cinci tone de apã, atât pentru consumul animalor, cât si pentru uz casnic. În paralel, pompierii din Bârlad au rãspuns si la o serie de solicitãri privind stingerea unor incendii de vegetatie uscatã. Pe rând, la marginea Bârladului si în localitãtile Trestiana, comuna Grivita, Bãdeana, comuna Tutova, Sãrãteni si pe un teren viran de lângã Murgeni, flãcãrile au pârjolit mai multe hectare de islazuri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

10.08.2012

si pãsuni. “Cele mai multe interventii au vizat incendiile la vegetatia uscatã. S-au înregistrat sase astfel de cazuri, în zone în care seceta s-a manifestat mai intens. Chiar dau a existat sau nu o legãturã directã între temperaturile ridicate si incendii, conditiile au favorizat aparitia acestor evenimente. Din acest motiv, recomandãm în continuare precautie si evitarea folosirii focului deschis în preajma miristilor sau a pasunilor cu vegetatie uscatã, dar în special în preajma pãdurilor”, ne-a declarat locotenent-colonel Cristian Lãcãtusu, comandantul Detasamentului de pompieri militari Bârlad. Pârâilele si pârâiasele, care în alti ani curgeau neîntrerupt, au dispãrut si ele, spre disperarea crescãtorilor de animale. Singura sperantã a sãtenilor este acum la izvoarele captate de la mare adâncime, de unde oamenii carã apã cu cãrutele pentru a-si adãpa animalele. /Monitorul de Vaslui

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36