Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXII NR. 25 (1212) 3 – 9 IULIE 2013 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

OBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

LINIA |NT@I

Pagina 8Paginile 4–5

MAPN.RO

INSTRUC}IE

TEMERARII DIN CETATEASCORPIONILOR GALBENI

FOTOREPORTAJ

Paginile 12–13

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

INAMICII,R~PU{I PE MUNTELE G~INA!

Cu pa[i de mar[, pornim c`tre Muntele G`ina, pe drumul parcurs cu pu]intimp în urm` de vân`torii de munte din Brad.

TIMPUL CERCETA{ILORE vremea cerceta[ilor!, mi-au spus to]i, pe de o parte resemna]i,

pe de alt` parte mândri c` natura, \n manifest`rile ei mai dure, faceparte din caracteristicile misiunilor pe care le îndeplinesc.

Zgomotul bocancilor [i r`p`itul scaiului de la vestele antiglon] înlini[tea dimine]ii marcheaz` începutul unei noi zile.

B~TRÂNULCU POLIGOANE ÎN INIM~

Pagina 24 Pagina 10 Pagina 14

AZIMUT

URMA{IIDIVIZIEI DE CREMENE

PORTRET LUMEA DE AZI

NA{TEREA UNEINA}IUNI

Pagina 2

Militarii Comandamentului Logistic Întrunit au desf`[urat, înperioada 26-28 iunie, un exerci]iu tactic de antrenament cu

trupe în teren. Exerci]iul a avut ca obiectiv verificareacapacit`]ii opera]ionale [i asigurarea men]inerii tehnicii în

stare de func]ionare. Este primul exerci]iu specific domeniuluifunc]ional al logisticii organizat în Armata României.

Militarii Comandamentului Logistic Întrunit au desf`[urat, înperioada 26-28 iunie, un exerci]iu tactic de antrenament cu

trupe în teren. Exerci]iul a avut ca obiectiv verificareacapacit`]ii opera]ionale [i asigurarea men]inerii tehnicii în

stare de func]ionare. Este primul exerci]iu specific domeniuluifunc]ional al logisticii organizat în Armata României.

ANGAJAMENTTOTAL AL LOGISTICII

ANGAJAMENTTOTAL AL LOGISTICII

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

L a baza exerci]iului a stat un scenariu fictiv în care teritoriul ] rii a fost atacat, iar inamicul a ocupat dou capete de

pod din nord-estul [i estul ]`rii. La nivelul ArmateiRomâniei s-a creat o grupare de for]e pentru aopri ofensiva inamicului, iar ComandamentulLogistic Întrunit a primit ordin s` generezetrei module de sprijin logistic pentru a fi pusela dispozi]ia grup`rii de for]e întrunite: un

ANGAJAMENT TOTAL AL LOGISTICII

Militarii ComandamentuluiLogistic Întrunit au desf`-

[urat, în perioada 26-28 iunie, unexerci]iu tactic de antrenament cutrupe în teren. Exerci]iul a avut ca

obiectiv verificarea capacit`]iiopera]ionale [i asigurarea

men]inerii tehnicii în stare defunc]ionare. Este primul exerci]iu

specific domeniului func]ionalal logisticii organizat în

Armata României.

MAIOR M~D~LINA ILINCA

în teren. În numai dou` zile, au fost repuse în func]iune peste30 de mijloace tehnice de lupt`.

Sec]ia de mentenan]` mobil` poate interveni atât pe timpde pace, cât [i în situa]ii de criz`. Proiectul înfiin]`rii primeisec]ii de menentan]` mobil` a început în urm` cu trei ani.Toate acestea au fost posibile, a explicat general-locotenentC`t`lin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit,printr-o alocare judicioas` a banilor, printr-o realocare a tehniciiaflate în parcurile auto, prin pasiune [i dragoste pentru meserie.În plus, aceast` prim` sec]ie de mentenan]` mobil` nu va fi pus`în conservare, ci va fi utilizat` ori de câte ori va fi necesar.

La exerci]iu a fost prezent` [i conducerea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale. În cadrul activit`]ilor, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, al`turi de [eful Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil`, a participat la o videocon-ferin]` cu militarii încadra]i în Elementul Na]ional de Sprijin,disloca]i în baza KAF din Afganistan.

MILITARI ROMÂNI,DECORA}I LA SARAJEVO

La sfâr[itul lunii iunie, în campul Butmir, din Sarajevo, a avut loc festivitatea demedaliere a treisprezece militari români, participan]i la Opera]ia Althea, în

perioada ianuarie-iulie 2013.

Militarii au fost felicita]i de comandantul misiuniiEUFOR, general-maior Dieter Heidecker (Austria),

[i [eful de stat major al misiunii EUFOR, general de brigad`Jozsef Szpisjak (Ungaria), pentru efortul depus pe durata celor[ase luni de misiune. Au fost prezen]i ofi]eri din staff-ul misiuniiEUFOR, seniorii na]ionali ai contingentelor care particip` lamisiune, colegi [i prieteni.

Dup` aproape o jum`tate de an în teatrul de opera]iidin Bosnia [i Her]egovina, militarii români încheie unmoment important din cariera lor cu convingerea c` efor-tul depus a contribuit, în egal` m`sur`, la sprijinul noii

armate a Bosniei [i Her]egovinei, cât [i la imaginea ArmateiRomâniei într-un mediu multina]ional. Lec]iile identificate înaceast` perioad` se vor dovedi utile la buna desf`[urare amisiunilor urm`toare [i la cre[terea interoperabilit`]ii cu altearmate din NATO sau din programul PfP.

Înc` din anul 2004, când NATO a transferat autoritateac`tre Uniunea European`, militarii români [i-au f`cut sim]it`prezen]a în Opera]ia Althea, prin profesionalismul lor. În cadrulmisiunii EUFOR, militarii români ocup` posturi de ofi]eri [isubofi]eri de stat major, în domenii ca: opera]ii [i instruc]ie,logistic`, informa]ii [i administra]ie.

MAIOR SEBASTIAN BACIU

Jurnali[ti civili preg`ti]i pentru activitatea din zonelede criz` [i r`zboi. Cea de-a X-a edi]ie a Cursului pentru jurnali[tiicare transmit din zone de conflict a debutat luni, 1 iulie, la sediulBrig`zii 61 Vân`tori de Munte din Miercurea Ciuc [i va avea odurat` de [ase zile. Scopul principal al cursului organizat deMinisterul Ap`r`rii Na]ionale, prin Direc]ia informare [i rela]iipublice, este acela de a preg`ti jurnali[tii pentru activitatea dinzonele de criz` [i r`zboi, inclusiv pentru mediatizarea problemelordin domeniul ap`r`rii na]ionale. Accentul va fi pus pe cunoa[terea[i în]elegerea riscurilor multiple la care se expun jurnali[tii carerelateaz` din zone de opera]ii [i pe formarea deprinderilor practicede ac]iune în situa]ii periculoase. Curs de conducere ambarca]iuni. În perioada 25 - 28

iunie, {coala de Aplica]ie a For]elor Navale a organizat Cursul deconducere a ambarca]iunilor. Activit`]ile s-au desf`[urat la Grupulde preg`tire marin`reasc` [i sporturi nautice pe ambarca]iuni curame, vele [i de tip RHIB [i au vizat formarea [i dezvoltareadeprinderilor practice pentru: executarea manevrelor de plecare/acostare de la/la cheu, om la ap`; executarea manevrei cuambarca]iunile în diferite situa]ii; manevra de plecare/acostarede la/la cheu; determinarea [i m`surarea unor elemente dehidrologie [i meteorologie; modul de determinare a devia]ieimagnetice [i drumului adev`rat.

La bazinul de înot s-au executat antrenamente pentru rolul deabandon al navei [i folosirea mijloacelor de salvare colective (colacde salvare, vesta de salvare, plut` colectiv` de salvare). Lafinalizarea cursului, elevii au primit certificate de absolvire, valabilepentru ambarca]iunile de la bordul navelor militare.

MAIOR DANIEL OAIE

Stagiu la bordul navelor militare. 40 de elevi ai {coliiMilitare de Mai[tri Militari de Marin` Amiral Ion Murgescu, dinanul al II-lea de studiu, desf`[oar`, în perioada 17 iunie – 12 iulie,stagiul la bordul navelor militare. Stagiul la nave este ultima etap`a preg`tirii profesionale a mai[trilor militari, care se deruleaz` peparcursul a doi ani de studiu în diferite specialit`]i tehnice demarin`. Dup` executarea stagiului la nave, elevii vor sus]ineexamenele de absolvire, urmând ca, la sfâr[itul lunii iulie, s`primeasc` gradul de maistru militar clasa a V-a [i reparti]ia pentruprima func]ie în For]ele Navale române.

LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

BUCURE{TI. Colega noastr`, locotenentul AndreeaCristian, a ales s`-[i uneasc` destinul, în fa]a ofi]erului st`riicivile de la Prim`ria sectorului 2, cu alesul inimii ei, Dan Motoc.

Cas` de piatr`, drag` Andreea, s` fii fericit` [i iubit`!Însur`]eii au fost „prin[i” pentru eternitate în memoria

digital` a redac]iei de fotoreporterul nostru, C`t`lin Ovreiu.

modul pentru comandamentul grup`rii de for]e, un modulpentru o mare unitate tactic` de nivel divizie [i un alt modul desprijin logistic pentru cea de-a doua divizie mecanizat . Ultimulmodul, cel de sprijin, a fost constituit dintr-o structur de transport,o sec]ie mobil` de mentenan]`, o structur` de depozite [i unmodul de comunica]ii. Toate acestea au fost prezentate în câmpdeschis de Comandamentul Logistic Întrunit, urmând cu stricte]edeviza lor: Nicio b`t`lie nu a fost câ[tigat` de logistic`, dar niciunr`zboi nu a fost câ[tigat f r` logistic .

De fapt, lor le dator`m faptul c` tehnica de lupt` este func-]ional`, c` militarii î[i pot desf`[ura misiunile în condi]ii optimeatât în ]ar`, cât [i în teatrele de opera]ii. Mai mult, situa]iileneprev`zute pot fi de acum rezolvate operativ, odat` cu înfiin]areaprimei sec]ii de mentenan]` mobil` din Armata României.

Astfel, în premier`, Comandamentul Logistic Întrunit, prinintermediul a patru structuri, [i-a testat capacitatea de ainterveni în cel mai scurt timp în rezolvarea situa]iilor ap`rute

Restructurarea armatei nu înseamn`restructurare de personal. Fac aceast`precizare în primul rând pentru mili-tarii români. Restructurarea înseamn`opera]ionalizarea unit`]ilor militare,astfel încât s` putem îndeplini toatemisiunile, fie c` este vorba de misiuniterestre, fie aeriene sau navale. Armataromân` a fost restructurat` din punctde vedere al personalului.

MIRCEA DU{AMinistrul ap`r`rii na]ionale

Sursa: Agerpres

3Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

T imp de [ase luni a]i îndeplinit misiunile cu

succes [i pentru acest lucru v`mul]umesc atât în numeleconducerii Armatei, cât [i alconducerii ISAF. A fost o perioad`grea pentru dumneavoastr` [ipentru familiile dumneavoastr`, aspus ministrul ap`r`rii na]ionale.

Ministrul Du[a a apreciatfaptul c` preg`tirea militarilorromâni permite îndeplinireaoric`rui tip de misiune ordonat`[i a precizat c`, pe parcursulultimelor [ase luni, s-a reu[itpredarea responsabilit`]ilor c`treFor]ele de Securitate Afgane întrei zone din aria de opera]iiZabul.

La ceremonia de la Arad aparticipat [i generalul-locotenent

Continuator al tradi]iilor Companiei317 Cercetare în Adâncime, înfiin]at`

la 1 iulie 1969, în garnizoana Huedin, Bata-lionul 317 Cercetare Vl`deasa a s`rb`torit,recent, 44 de ani de la înfiin]are.

În semn de pre]uire [i respect pentru fap-tele înainta[ilor, batalionul p`streaz` indi-cativul vechi al unit`]ii din Huedin [i îmbrac`,prin tradi]ie, ]inuta [i însemnele specificevân`torilor de munte.

Dorind a marca acest eveniment într-unmod inedit, la ini]iativa unui grup de cerceta[idin batalion, luni, 1 iulie 2013, sus, pe munteleVl`deasa – cel care d` denumirea onorific` aunit`]ii –, chiar la cota 1.836 m, a fost dezvelitun monument-simbol.

Pe placa de marmur` a acestuia st` scrissimplu: Ridicat de militarii Batalionului 317Cercetare ,,Vl`deasa”, la 44 de ani de laînfiin]area unit`]ii – 1 iulie 2013. Iar al`turi,pe un catarg, flutur`, mândrie din mândrianoastr`, steagul de identificare al Batalionului317 Cercetare.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, l-a vizitat luni, 1 iulie,pe plutonierul-adjutant principal Florinel Enache, internat la

Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central. Cu aceast` ocazie, ministrulDu[a a stat de vorb` cu Florinel Enache [i familia acestuia. Ministrul ap`r`riina]ionale a fost informat de echipa medical` multidisciplinar` de faptul c`starea de s`n`tate a militarului este stabil`. Acesta s-a asigurat c`, la nivelulspitalului, au fost întreprinse toate demersurile necesare pentru a asigura,la parametrii optimi, tratamentul [i supravegherea medical` a militarului,pân` la infrastructura material`, tehnic`, uman` [i de suport logistic dindomeniul medical, impuse de complexitatea [i gravitatea unui politraumatismspecific teatrelor de opera]ii.

La 1 iulie, Regimentul 30 Gard`Mihai Viteazul a aniversat 153

de ani de la înfiin]area primei unit`]ide gard` din Armata României mo-derne, iar sâmb`t 29 iunie, la M`n`s-tirea Dintr-un Lemn din jude]ul Vâlcea,ca un arc peste timp, un deta[ament deonoare din unitate a omagiat persona-litatea generalului Paul Teodorescu, co-mandantul Regimentului de Gard`Mihai Viteazul, în perioada 1929-1932.

În societatea actual` se vorbe[tetot mai des de o lips acut de modele,în fapt este vorba de lipsa dorin]ei dec`utare [i cunoa[tere a acestora.Tinerii militari au ca unul dintre mo-dele pe generalul Paul Teodorescu, dela sublocotenentul [ef de promo]ie laofi]erul elev al generalului Berthelot [icoleg cu generalul De Gaulle, decoratde statul francez cu cea mai important`

REPATRIERE ÎN CETATEA ARADULUI

MINISTRUL MIRCEA DU{A L-A VIZITAT PE

PLUTONIERUL-ADJUTANTPRINCIPAL FLORINEL ENACHEMONUMENT-SIMBOL PE MUNTELE VL~DEASA

LOCOTENENT-COLONEL DAN ORZA

S~RB~TOARE LA REGIMENTUL30 GARD~ MIHAI VITEAZUL

CURS DE LEADERSHIP, LA PREDEAL

L a ini]iativa Biroului vân tori de munte din cadrul Statului Major al For]elor Terestre [i cu

sprijinul U.S. Army Mountain Warfare School - Vermont,în perioada 25 – 27 iunie, în garnizoana Predeal, s-a desf [u-rat un curs de Leadership în cadrul Programului MIL to MIL.

Gazda cursului, ce a urm`rit preg`tirea liderilor denivel pluton, companie, precum [i a ofi]erilor de stat major,a fost Baza de Instruire pentru Vân`tori de Munte –

C~PITAN CLAUDIU NISTORESCU

decora]ie, Legiunea de Onoare- în gradde Mare Ofi]er cu plac , [i mai apoi ladiplomatul militar în marile state euro-pene, comandantul Academiei Militaredin Bucure[ti [i ministrul Aerului [iMarinei. Sau poate doar ofi]erul ce pre-g`tea un doctorat în istorie la Sorbona,pe Paul Ctitorul cel care a sprijinit activrefacerea M`n`stirii Dintr-un Lemn oripoate pe omul încercat de vremuri, ce[i-a tr it via]a cu demnitate, iar moartea[i-a planificat-o ca pe un adev`rat ordinde ac]iune.

Cu respect [i emo]ie, militarii regi-mentului au ar`tat respectul cuvenitunui model [i implicit tuturor perso-nalit`]ilor militare pentru care Onoare[i Patrie! nu a fost simpl deviz , ci unmod de via] . Onoare [i respect gardi[-tilor de ieri, La mul]i ani, tuturor o[te-nilor gardi[ti de ast`zi!

ELISABETA PREDA

FO

TO

: E

LIS

AB

ET

A P

RE

DA

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-M

AJO

R C

~T

~L

IN O

VR

EIU

Ceremonia de întoarcere din Afganistan a militarilor Grupului de comand`românesc Zabul [i Batalionului 1 Manevr` Golden Lions a avut loc joi, 27

iunie, în Cetatea Aradului, în prezen]a ministrului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a.

{tefan D`nil`, [eful StatuluiMajor General, reprezentan]i aicategoriilor de for]e ale armatei,

familiile militarilor, reprezentan]i aiautorit`]ilor locale, cadre militareîn rezerv` [i retragere.

Predeal, care, în cooperare cu Batalionul 21 Vân`tori deMunte General Leonard Mociulschi, au asigurat condi]iilenecesare execut`rii programului de instruire. În calitatede instructori, din cadrul U.S. Army Mountain WarfareSchool, au participat la activit`]i c`pitanul Chad Dearborn[i S.F.C. Cristopher Bushway.

Pe durata instruirii au fost desf`[urate teme privindplanificarea [i executarea ac]iunilor de lupt` în terenmuntos. O aten]ie deosebit` s-a acordat analizei tere-nului [i a influen]ei acestuia asupra ac]iunilor de lupt`.De asemenea, s-a dezb`tut [i o serie de problemereferitoare la evacuarea medical`, deplasarea în terenmuntos, tehnici de supravie]uire. Pentru ofi]erii [isubofi]erii din structurile de vân`tori de munte din For]eleTerestre prezen]i la curs, finalizarea acestuia a însemnatexecutarea unui exerci]iu de deplasare [i orientare înteren muntos – Land Navigation Exercise – preg`tit [icondus de sublocotenen]ii Vladimir Bejenariu [i MihaiAndronicescu, comandan]i de plutoane la Batalionul 21Vân`tori de Munte.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, l-a decorat, luni, 1 iulie,pe generalul-maior Mark O. Schissler, director pentru strategii [i

politici din cadrul Comandamentului SUA din Europa (US EUCOM) [icopre[edinte al Comitetului mixt româno-american, cu Ordinul Na]ionalPentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, pentrusus]inerea acordat` în procesul de implementare a Acordului dintreRomânia [i SUA privind amplasarea sistemului de ap`rare împotrivarachetelor balistice al SUA în ]ara noastr`.

GENERAL AMERICAN, DECORAT

4 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)LINIA |NT@I www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Sunt cerceta[i [i fac parte din Batalionul 2 Manevr`Scorpionii Galbeni. I-am întâlnit în aria de respon-

sabilitate a batalionului, dornici de a contribui la lini[tea [isiguran]a popula]iei afgane din provincia Zabul, Afganistan.

TEMERARII DIN CETATEA

Un militar informat,un om protejat

Zgomotul pa[ilor de bocanci [i r`p`itulscaiului de la vestele antiglon] în lini[teadimine]ii marcheaz` începutul unei noi zile.Zgârci]i la vorbe, lupt`torii [tiu cu precizie ceau de f`cut înainte de a urca în MRAP-uri(autovehicule blindate de lupt`), iar în scurttimp, comandan]ii de grupe, sergen]ii-majoriC`lin Strizu [i Teodor Moldovan [i sergentulPopescu Marius, verific` armamentul [imaterialele necesare execut`rii misiunii.Apoi, precum un ceasornic pus s` sune la or`fix`, raporteaz` comandantului plutonuluicercetare, sublocotenent MagdalenaBuc`lie: Gata pentru executarea misiunii!

Înainte ca ro]ile blindatelor s` se învârt`,membrii echipei (company intelligencesuport team) puncteaz` informa]iile de ultim`or`. Nout`]ile din aria de opera]ii sunt acumla îndemâna cerceta[ilor datorit` c`pitanuluiLorin Vancea, locotenen]ilor Andreea Ciurea[i Caterina Iulia Cercea, care, din punctul decomand` al batalionului, monitorizeaz` înpermanen]` activitatea insurgent`.Informa]iile sunt apoi foarte bine analizate,sintetizate [i valorificate de c`pitanii AndreiNica, Marcel Dreghici, Cristian Andru[co, înlaboratorul furnizor de siguran]` ScorpionilorGalbeni, condus de maiorul Sorin Câr]is,ofi]er cu experien]` vast` în teatrul deopera]ii din Afganistan. Sigur pe el, cu untimbru calm, specific ardelenesc, ofi]erul î]idetaliaz`, f`r` s` te plictiseasc`, o zi întreag`,aria de opera]ii a batalionului: descrierealocalit`]ilor, modul de abordare a rutelorprincipale [i secundare, istoricul evolu]ieimediului opera]ional al provinciei Zabul. Cuto]ii formeaz` o echip` pe care multe dintrefor]ele militare prezente în Afganistan [i-ardori s` o aib` în organic`.

Dup` acest important briefing, urmeaz`rostirea rug`ciunii [i primirea semnuluicrucii, f`cut cu mir, pe frun]ile cerceta[ilor,de preotul batalionului, maior Mihai Mitrea.

În scurt timp, plutonul cercetareintersecteaz` mediana lan]urilor muntoasedin Afganistan, autostrada A1, în sunetulrug`ciunilor propagat de difuzoarelemoscheelor, acompaniat de ba[ii motoarelorMRAP-urilor ce br`zdeaz` lini[tea dimine]ii.

Ce mai faci, doctore?

Patrula Scorpionilor Galbeni este format`din militarii plutonului cercetare, echipaEOD din cadrul batalionului, înso]i]i de unechipaj ANP (poli]ia na]ional` afgan`).Cur`]area autostr`zii A1 [i a ruteloradiacente din aria de opera]ii are loc prinverificarea podurilor, pode]elor [i a punctelor

vulnerabile [i se execut` în premier`româneasc` de echipajul EOD aflat subcomanda locotenentului Bogdan Vasilean,având în dotare un autovehicul blindatmarca Bufallo, condus cu pasiune [i mareaten]ie de plutonierul Andrei Nicolae. Colegiicerceta[i profit` de serviciile acestui colosblindat [i aleg zona cea mai vulnerabil`, darpartea frumoas` [i interesant` a misiunii estec` la conducerea patrulei ISAF se afl`sublocotenentul Magdalena Buc`lie, so]ialocotenentului Bogdan Vasilean. Cei doiofi]eri, care [i-au legat destinele iubirii în lunadecembrie 2012, înainte de a pleca înAfganistan, execut` acum o misiune înfamilie, asigurând protec]ia militarilor dinsubordine.

La scurt timp dup` ce traficul rutier s-atrezit la via]`, apar [i primele provoc`ri. Dincauza înc`rc`turii exagerate, un camion civils-a r`sturnat, blocând traficul rutier peautostrad`. Cu promptitudine, echipajulcerceta[ilor timi[oreni, format din sergen]ii

Marius Popescu [i Ionu] Riza, caporalii clasaa III-a Florin Buruian` [i Crinu] Untan, aintervenit pentru deblocarea autostr`zii.

Cu verificarea fiec`rui punct vulnerabilmisiunea continu`. La intrarea în primul sat,elderul (liderul local) îi întâmpin` pe militaricu salutul tradi]ional în limba pashtu [i, prinintermediul interpretului care îi înso]e[te, îiroag` s` acorde îngrijiri medicale unui copil.Ca de fiecare dat`, în astfel de împrejur`ri,sanitarul plutonului, caporal clasa a III-a IonMoldoveanu, acord` îngrijirile medicale cumult` afec]iune, oferind o raz` de speran]`copiilor afgani. Pentru o via]` mai s`n`toas`,mereu cu gândul la cei doi copii ai s`i –Nicoleta (cinci ani) [i Ionu] (un an),Moldoveanu mi-a spus: Prin ceea ce fac aici,

în Afganistan, doresc ca ace[ti copii s`beneficieze de un trai normal. Satisfac]ia meacea mare este atunci când rev`d copiii care aubeneficiat de îngrijiri medicale [i, cu zâmbetulpe buze, din pu]inele expresii române[ti pe carele cunosc, m` întreab`: ,,Ce mai faci, doctore ?”

În scurt timp, apare mullahul(preotul) satului. Acesta relateaz` desprelipsa sistemului educa]ional [i dorin]acopiilor de a înv`]a. De fapt, chiar înapropierea moscheii din acest sat, se afl`amplasat un cort ce ]ine loc de [coal`,unde aproximativ 20 de b`ie]i, de diferitevârste, doresc s`-[i însu[easc` limbapashtu, engleza [i înv`]`turile Coranului.Impresionant [i comp`timitor este modullor prin care ace[tia î[i iau noti]e, fiindc`

Patrularea pe MRAP-uri pentru monitorizarea în siguran]` a activit`]ilor insurgente.

Supravegherea unei zone [i acoperirea camarazilor cufoc precis intr` în cotidianul misiunilor de acest tip.

Post de observare în ar[i]a soarelui afgan.

Asaltul unui obiectiv. Hot`rârea, curajul [iprecizia au dat nota profesionalismului.

Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 5Observatorul militar

www.presamil.roLINIA |NT@I

SCORPIONILOR GALBENI

\n lipsa tablei de scris [i a rechizitelor,folosesc nisipul.

Sublocotenentul Magdalena Buc`lie,sergentul-major C`lin Strizu, sergentulFlorin Buzatu, caporalii clasa a III-aIon Menghe[ Ion [i Iulian Sacagiurela]ioneaz` cu elevii, oferindu-le rechizite[colare, articole de îmbr`c`minte [iînc`l]`minte. Emo]ionat de gestul patruleiromâne[ti, mullahul le mul]ume[te afectuoscu mult` recuno[tin]` [i î[i exprim`încrederea pe care o are în militarii români.

Mâine va fi ziuacea mai grea!

Parcurgerea ultimului kilometru, înaintede a intra în Baza de opera]ii Mescall, estetraseul cel mai fascinant, fiindc` cerceta[ii

timi[oreni abordeaz`, la propriu [i la figurat,seme]ia muntelui pe care [i l-au f`cut prietenconfident. În câteva minute, vor ajunge peplatoul bazei înaintate, aflat la o cot` ce-]iad`poste[te lini[tea ca pe cea a puilor dintr-uncuib de vulturi. Aici e Cetatea ScorpionilorGalbeni. E timp de a afla câteva impresii alecaporalului Mihai Berbece, servant, legate demisiune. Aten]ia, concentrarea, comunicareaeficient` sunt definitorii în astfel de misiuni,afirm` gradatul voluntar. Eu trebuie s` observzona la fel ca [i ceilal]i colegi ai mei, s` fiu înm`sur` s` disting activit`]ile locuitorilorpa[nici de cele insurgente, pentru a putea evitaun atac ostil. Ca o completare a moduluiirepro[abil de executare a misiunii,plutonierul R`zvan Chirea ne preciza:R`zboiul clasic, uitat de mult la naftalin`, a

Prin ceea ce fac aici, înAfganistan, doresc ca ace[ticopii s` beneficieze de un trainormal. Satisfac]ia mea ceamare este atunci când rev`dcopiii care au beneficiat deîngrijiri medicale [i, cuzâmbetul pe buze, dinpu]inele expresii române[ti pecare le cunosc, m` întreab`:,,Ce mai faci, doctore ?”

CAPORAL ION MOLDOVEANU

l`sat descoperit un teren cu lupte asimetricece demasc` neputin]a tehnologiilorultramoderne de a analiza [i evalua situa]iilecare prezint` riscul unui atac iminent. Înprezent, s-a ajuns la concluzia c` tehnologiamodern` de a culege informa]ii din terenul delupt` nu are eficacitate f`r` capacit`]ile degândire ale omului, prin propria lui prezen]`în terenul de lupt`.

La intrare în Cetate, în sta]iile radio seaude vocea comandantului plutonuluicercetare, sublocotenent MagdalenaBuc`lie, care prioritizeaz` activit`]ile post-misiune. Nu uit` nici de aceast` dat` s` lesugereze s` fie aten]i cum gestioneaz` timpulliber pentru recuperare [i odihn`,reamintindu-le: Doar ast`zi a fost ziua cea maiu[oar`, mâine va fi ziua cea mai grea!

’’

Apus de soare, la Zabul.Deschiderea orizontului cultural începe de la simplelerechizite primite cadou.

Patrularea pe comunica]ii [i cercetarea zonei adiacenteaduc plusul de siguran]` în zona de responsabilitate.

Caporalul Ion Moldoveanu acord` îngrijiri medicale cu afec]iunea pe care ar primi-o oricare copil.

MAIOR SORIN HOMEAGPLUTONIER-ADJUTANT CONSTANTIN MARGHESCU

6 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

ARTILERI{TII,LA PROBA POLIGONULUI

C~PITAN NICU CONSTANTINFOTO: PLUTONIER-MAJOR SERGIU STANCU

În febra tragerilor

În poligonul de la Boto[e[ti-Paias-a aflat, de curând, [i Batalionul 325Artilerie Alutus, din cadrul Brig`zii 2Infanterie Rovine, acolo unde auexecutat exerci]ii tactice cu trageride lupt` (LFX) cu bateriile deobuziere calibru 122 mm.Concomitent, Bateria asiguraredate [i Bateria stat major audesf`[urat câte un exerci]iu deantrenament în teren (FTX). Laexerci]ii au participat 115 militari,ofi]eri, subofi]eri [i solda]i grada]iprofesioni[ti, comanda]i de colonelulNelu[ Dinu, comandantulbatalionului.

Prima zi a fost dedicat`recunoa[terii, ocup`rii, amenaj`riigenistice a pozi]iei de tragere,îndrept`rii bateriei pe direc]ia debaz` [i determin`rii elementelor detragere asupra reperelor din raionul]intelor, activit`]i conduse decomandantul Bateriei 2 obuziere,locotenent Marian Neagu. Deasemenea, tot în acest timp,comandantul Bateriei asiguraredate, c`pitan Nicu Constantin, acondus activit`]ile de amenajaregenistic` a punctului de observare

A fi artilerist este o munc` grea, înseamn` a aveapasiunea traiectoriilor precise. E nevoie de logic`,

calcule, aten]ie [i mult antrenament. Dar cel care d`verdictul asupra calit`]ii instruirii este poligonul.

[i de legare topogeodezic` adispozitivului de lupt`. Rezultatelemuncii lor urmau s` fie verificateodat` cu trecerea la tragereapropriu-zis`.

Restul zilelor au fost dedicateevalu`rii cadrelor din armaartilerie prezente în poligon.Fiecare zi a început, caîntotdeauna, cu verificareadirec]iei de baz` [i determinareacorec]iilor de reglaj pe reperele detragere. Misiunile au fostexecutate de bateriile de obuzierecare, dispuse în pozi]ia de tragere,au intrat în febra caracteristic`tragerilor de lupt`. Febr` care a]inut pe parcursul execut`riituturor misiunilor de lupt`.

Simplu, dar eficient

Rezultatele tragerilor sunt rodula mult` instruc]ie, efort,regulamente [i planific`rii riguroasea timpului. Precizia lovirii ]inteloreste dat` de priceperea militarilorde a calcula cu exactitateelementele de tragere [i de adeschide rapid focul. Lucru care i-acaracterizat [i de aceast` dat` peartileri[tii caracaleni. Referindu-se la

militarii pe care îi comand ,locotenentul Neagu afirma: Oameniipe care îi comand au experien]`.Chiar dac` sunt tineri, ei auacumulat multe cuno[tin]e [i s-auperfec]ionat. Militarii de la fiecarepies` constituie o echip`. Artileriaeste o arm` grea, dar formeaz`caractere puternice.

Subofi]erii joac rolul principal înprocesul de instruire, sunt liantulcoeziunii grupului [i reu[itei misiunii.În ultimul timp, se remarc ocre[tere a responsabilit`]ii acestora,ceea ce constituie o provocarepentru ei. Cu privire la acesteaspecte, plutonierul-major DanielF`ni]` eviden]ia: Am fostcomandantul piesei de baz . Am intratprimul în focul tragerilor de lupt ,urmat de celelalte obuziere dincompunerea bateriei. A fost o sarcin`grea, dar cred c am îndeplinit-o lanivelul cerut. Acum, dup aceastexperien] , v`d lucrurile altfel. E nevoiede mai mult implicare [i respon-sabilitate, dar totul se face cu oameni.

Muni]ia a fost preg`tit`,servan]ii [i-au ocupat posturile [isunt gata de salv`. Dup` dareacomenzii, totul s-a transformat înfl`c`ri, fum [i tunet. }intele au fostdistruse. Din punctul de observarese transmite: Foarte bine, bateria!

Un aport deosebit la reu[itatuturor activit`]ilor din poligon l-auavut [i locotenen]i-coloneii IonCheroiu, [eful de stat major alunit`]ii, [i Aristic` Voicu, [efullogisticii, precum [i plutonierul-adjutant Aurelian Soare, subofi]erde stat major în biroul planificare,din modulul opera]ii.

La finalul activit`]ilor, coman-dantul batalionului, colonel Nelu[Dinu, remarca eforturile depuse deto]i militarii, de la toate nivelele [istructurile: Sunt militari adev`ra]i,care [tiu ce înseamn` datoria. Î[i factreaba simplu, eficient [i suntmode[ti. Am avut încredere în ei, iarace[tia au dus mai departe tradi]iarezultatelor foarte bune [i au doveditc` transpira]ia [i efortul de pe terenulde instruc]ie nu au fost în zadar.

|n c`utarea... traiectoriilor precise.

Totul s-a transformat \n fl`c`ri, fum [i tunet.

Amenajarea genistic` a pozi]iei de tragere implic` mult efort uman [i material.

7Observatorul militarNr. 25 (3 – 9 iulie 2013) INSTRUC}IEwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

PERFORMAN}E CU DEBIT RIDICATFRUNTA{ CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

Joi, 20 iunie, Batalionul Nave Transporturi Fluviale din subordinea Brig`zii 10 Geniu Dun`rea de Jos adesf`[urat un exerci]iu de evaluare la nivel de subunitate, în care, cu ajutorul unui bac [i al unui ceam,

militarii au îmbarcat tehnica din dotare [i au transportat-o, în siguran]`, pe cel`lalt mal al Dun`rii.

Înainte de fiecare misiune, trebuief`cut` o verificare temeinic` aîntregii tehnici, trebuie luate toatem`surile pentru a evita un inci-dent. Cu toate acestea, chiar laplecare am avut o problem` la unmotor. Din cauza debitului ridicatdin ultima perioad`, curentulfoarte puternic a adus crengi [ifrunze, iar filtrele s-au înfundat [imotorul s-a supraînc`lzit. O pe-rioad` am mers cu un singur mo-tor, dar echipajul a remediat rapidavaria [i totul s-a desf`[urat con-form planului.

Un echipaj cu experien]`

Comandantul bacului, maistru militar prin-cipal Dorinel Dragomir, a precizat c` evaluareaa avut ca scop verificarea nivelului de preg`tirea echipajului. Tema propriu-zis a fost îmbarcareatehnicii militare [i transportarea acesteia de peun mal al Dun`rii pe altul. Membrii echipajuluiî[i dau silin]a s` înve]e [i au dorin]a de a-[i dovedipriceperea în diversele misiuni în care suntimplica]i, a men]ionat comandantul bacului.

În prealabil, au fost f`cute verific`ri ale în-tregii tehnici, iar militarii [i-au luat m`surile desiguran]` pentru a nu fi lua]i prin surprinderede un incident. Pe timpul deplas`rii, au fost createmomente tactice, cum ar fi executarea unui atacde la mal, stingerea unui incendiu (la care aparticipat [i remorcherul fluvial EftimieCroitoru), precum [i acoperirea unei g`uri deap` de mici dimensiuni pentru care a fost nevoiede interven]ia grupei de vitalitate. Toate pro-blemele au fost rezolvate cu succes, iar dup`debarcarea tehnicii, bacul a fost adus în sigu-ran]` în locul de sta]ionare permanent.

Majoritatea militarilor de pe aceast` nav` aparticipat la mai multe misiuni, care i-au ajutats` dobândeasc` experien]a necesar`. Cu t`rie spunc` m` pot baza pe ei oricând [i c` pot trece cu binepeste orice situa]ie, este convins maistrul militarprincipal Dragomir.

Specialistul în motoare [i instala]ii este mais-trul militar clasa a II-a Marian Cubic, care s-aasigurat de buna func]ionare a tehnicii de labord. A avut în vedere [i preg`tirea motoarelorpentru mar[ [i a analizat în detaliu situa]ia navei,pentru ca totul s` se desf`[oare f`r` probleme.Pe timpul acost`rii, din cauza suprasolicit`rii,

MAISTRUL MILITAR PRINCIPALDORINEL DRAGOMIR

’’

frunze, lemne de diferite dimensiuni sau mâl,explic` maistrul militar Cubic.

Misiune dificil`,vreme nefavorabil`

Unul dintre oamenii de baz` ai exerci]iuluia fost caporalul D`nil` Decu. {i-a coordonatcolegii pentru îndeplinirea misiunii, a dirijat teh-nica la ambarcare [i debarcare, a asigurat cobo-rârea [i ridicarea trapelor [i a avut grij` ca acos-tarea navei s` se produc` în cea mai mare sigu-ran]`. A fost o misiune dificil`, pentru c` vremeaa fost nefavorabil`, dar ne-am adaptat [i totul amers ca la carte, precizeaz` caporalul Decu. Ridi-carea trapelor se face manual. Coborârea lor este

u[oar`, dar ridicarea presupune un efort fizicmare. Parâmele se leag` la mal pentru a asiguranava, dar [i acest lucru este unul care te consum`foarte mult.

În cazul unei g`uri de ap`, primul care in-tervine este comandantul echipei de interven]ie,se observ` natura acesteia, apoi se ac]ioneaz`cu materialele din dotare. Motoarele au nevoiede aten]ie sporit`, a[a c` de supravegherea aces-tora se ocup` [i caporalul Georgel Toader. Elverific` temperatura, nivelul uleiului [i al apeidin instala]ii pe timpul mar[ului, iar dac` inter-vine ceva pe parcursul deplas`rii, raporteaz`rapid pentru a rezolva problema.

Caporalul Toader [i-a ales aceast` meseriepentru c` a fost pasionat atât de mare, cât [i demecanic`, îmbinând astfel utilul cu pl`cutul.Înainte de a fi mecanic motorist pe bac, a fost peremorcherul fluvial Eftimie Croitoru. Diferen]emari nu sunt între ce f`ceam acolo [i ce fac aici,spune caporalul Toader. M-am sim]it bine peambele nave, mai ales c` am fost în misiuni cuam#ndou`...

motoarele s-au încins, dar totul a fost readus lanormal prin aerisirea instala]iei de circuit închis[i cur ]area filtrelor, pentru c , în aceast perioad ,Dun`rea, care [i-a crescut debitul, a adus cu eadiferite resturi care ne-au pus în dificultate: crengi,

D estinat s` asigure trecerea trupelor peste fluviul Dun`rea, Batalionul Nave Treceri Fluviale [i-a dovedit nivelul ridicat de instruire cu prilejul acestui

exerci]iu, desf`[urat în poligonul de instruc]ie V`rs`tura. Deservirea unui punctde trecere a unei unit`]i tactice peste Dun`re a avut urm`toarele etape:desprinderea navelor de la mal, deplasarea c`tre punctul de trecere, acostarea[i îmbarcarea unit`]ii tactice, crearea unor momente tactice prin simulareaunui atac asupra ceamului [i stingerea incendiului de la bordul acestuia, lacare a participat [i remorcherul fluvial Eftimie Croitorul. A urmat astupareaunei g`uri de ap` provocat` în urma trecerii printr-un câmp de mine, rezolvat`de echipa de vitalitate a bacului.Maistrul militar clasa a II-a Marian Cubic.

Maistrul militar principal Dorinel Dragomir.

8 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

INAMICII,R~PU{I PE MUNTELE G~INA!

INAMICII,R~PU{I PE MUNTELE G~INA!

Broboane de sudoare,clipe de fericire

În aceste condi]ii, ghizi ne suntchiar brazii înal]i [i falnici care î[iunesc bogatele coroane, înv`lu-indu-ne la r`stimpuri cu umbrar`coroas`, ce trag cortina pentru ane l`sa s` admir`m spectacoluldeosebit al naturii.

Ajun[i în poligonul de tragere,camarazii no[tri br`deni ne par a fipersonaje desprinse din paginileregulamentelor militare caredescriu în detaliu etapele preg`tiriiunei [edin]e de tragere cu arunc`-toarele de calibrul 82 mm [i 120mm, precum [i cu arunc`toarele degrenade antiblindate AG-9. Fiecarecomand` înso]e[te o ac]iunerealizat` cu cea mai mare grij`, c`cimilitarii î[i cunosc foarte bine rolul [ilocul în cadrul subunit`]ilor, iarprofesionalismul [i d`ruirea suntmotoarele ce angreneaz` întregmecanismul.

La comanda Foc!, primulproiectil p`r`se[te ]eavaarunc`toarelor, iar în momentul încare atinge p`mântul, ne d`mseama c` m`sur`torile din teren [icoordonatele introduse au fostdeosebit de precise. Satisfac]ia ce secite[te în momentele urm`toare pechipul fiec`rui comandant desubunitate este garan]ia lucruluibine executat [i încununareapreg`tirii [i muncii asidue depuse peterenul de instruc]ie.

Dup` aceast` demonstra]ie deexcep]ie, vine rândul arunc`toruluide grenade antiblindate AG-9. Înspatele lui st` o echip` ai c`rei

Cu pa[i de mar[ por-nim c`tre Muntele

G`ina, pe drumul parcurscu pu]in timp în urm` devân`torii de munte dinBrad. Renun]`m înc` de laînceput la busol` [i hart`,c`ci în fa]a m`re]iei na-turii au r`mas parc` mute[i s-au ascuns în rani]`,spre a fi folosite doar încadrul exerci]iului tactic cutrageri de lupt .

membri se mi[c` aproape mecanic,iar coroborate, ac]iunile lor pun învaloare m`iestria acestui tip dearmament, ce rezid` din preciziaaproape perfect` de lovire a ]intelor.

Timp de câteva ore, norii grei defum se ridic` din dreptul ]intelor cese z`resc în dep`rtare [i joac` rolulinamicului în cadrul exerci]iuluitactic executat de vân`torii demunte din Brad. Realitatea tot maicomplex` a spa]iului de lupt`impune ca prin astfel de exerci]ii s`se urm`reasc` înt`rirea capacit`]iifizice [i psihice de rezisten]` la efortprelungit a militarilor, iar soarele [i-aîndeplinit misiunea de a pune lagrea încercare preg`tireavân`torilor de munte br`deni.Ei îns` au ignorat broboanele desudoare, însemnul trudei [i tributulpl`tit pentru instruirea temeinic`,purtând în suflet cuvintele unuimare general al istoriei universale,Napoleon Bonaparte:Cu cât mai mult` sudoare pe câmpulde instruc]ie, cu atât mai pu]insânge pe câmpul de lupt`.

bine în cadrul echipelor, sin-cronizându-[i ac]iunile dictate derolul fiec`ruia cu cele alecamarazilor cu o experien]` maibogat`. Unul dintre elementeleesen]iale în îndeplinirea misiunilorîncredin]ate este coeziuneastructurilor militare, realizat` prindesf`[urarea procesului deinstruc]ie, care se identific` foartebine cu munca de echip`desf`[urat` în condi]ii cât maiapropiate de realit`]ile din spa]iul delupt` modern. Poate cea mai clar`dovad` a existen]ei acestui elementîn rândul vân`torilor de munte dinBrad str`bate din modul în carecomandan]ii de subunit`]i î[iprivesc subordona]ii. Seriozitatea,efortul echipei de peste an au fostprobate cu ocazia acestor trageri,aprecia sublocotenentul DorelBoitor. Cu to]ii au fost la în`l]ime,demonstrând nu doar unitate, spiritde corp, ci [i respect pentru tradi]iaunit`]ii [i valorile armatei. Sunt detoat` isprava! De altfel, rezultateledeosebite ob]inute de militariiBatalionul 26 Vân`tori de Munte aufost apreciate de comanda unit`]ii,iar finalul exerci]iului a adus însufletele fiec`ruia un moment deîmplinire, care a fost poate cea maide pre] r`splat` a efortului depus peperioada de preg`tire. Toate acesteaau fost surprinse, în câteva cuvinte,de [eful de stat major al unit`]ii,locotenent-colonel Viorel Mocanu:A fost o satisfac]ie s` v`d c` to]ioamenii, unii afla]i la botezulfocului, s-au concentrat, implicat [iau fost st`pâni pe situa]ie. Împreun`cu comandantul unit`]ii, colonelC`lin Buzea, am apreciat d`ruireatuturor militarilor, rezultatele foartebune ob]inute de ei, rod al uneimuncii asidue.

A[a au încheiat vân`torii demunte tragerile din poligonul de peMuntele G`ina, unde au fost invita]is` participe [i colegi rezervi[ti, careînc` poart` în suflet nostalgiaexerci]iilor tactice [i, bineîn]eles,acel spirit specific numai [i numaivân`torilor de munte.

Iat`, a[adar, c` vân`torii demunte br`deni au demonstratînc` o dat` c` se înscriu în rândulacelor trupe de elit` pentru careperfec]iunea nu reprezint` unscop de neatins.

Militaride toat` isprava

Cadrul general în care s-aderulat exerci]iul tactic cu trageride lupt` ne-a fost prezentat de unuldintre comandan]ii de companie dincadrul Batalionului 26 Vân`tori deMunte Avram Iancu din Brad,locotenent R`zvan Oprea:Desf`[urarea tragerilor cu armamen-tul de artilerie [i armamentul greu deinfanterie a reprezentat o modalitatede verificare a cuno[tin]eloracumulate pe parcursul orelor deinstruc]ie, iar rezultatul exerci]iuluitactic executat de militariibatalionului nu poate fi decât unulîmbucur`tor, c`ci cu to]ii au f`cutdovada faptului c` au deprinderiformate în localizarea, selectarea,determinarea [i comunicareacoordonatelor ]intelor, precum [i înexecutarea focului precis asupraacestora.

De[i pentru unii dintre vân`toriide munte din Brad a fost primaexperien]` de acest gen, în care ausim]it p`mântul cutremurându-sesub picioarele lor dup` plecarealoviturii, cu to]ii s-au integrat foarte

LOCOTENENT-COLONEL RADU SICHIMSUBLOCOTENENT LOREDANA DELCIOIU

REDAC}IA „UNI}I SUB TRICOLOR”

În activitatea lor,speciali[tii în domeniulproiect`rii trebuie s`

stabileasc` un echilibru optim întreposibilit`]ile financiare [i celeurbanistice, între dorin]elebeneficiarului [i exigen]ele bresleiarhitec]ilor. În condi]iile optimiz`riiconsumului de resurse, proiectareaunui imobil trebuie s` fie o balan]`în echilibru, care s` asiguremaximum de rezisten]`, stabilitate,func]ionalitate [i utilitate. De-alungul timpului, speciali[tii dinCSPCM au executat lucr`ri deproiectare pentru repara]ii capitale,consolid`ri [i restaur`ri, muzeemilitare, alimentare cu ap` [icanaliz`ri, remize, depozite (demuni]ii, de carburan]i, de alimente

9Observatorul militarNr. 25 (3 – 9 iulie 2013) ANIVERS~RIwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

L a 1 iulie 2000, prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale, a fost înfiin]at` Direc]ia audit

intern, structur` central`, specializat`,subordonat` ministrului ap`r`rii, având caprincipal obiectiv sprijinirea comenzii de latoate nivelurile ierarhice ale armatei, înîndeplinirea obiectivelor stabilite, prinac]iuni specifice de asigurare [i consiliere cevizau îmbun`t`]irea activit`]ilor desf`[uratela nivelul tuturor unit`]ilor, marilor unit`]i [icelorlalte structuri militare. Constituit` pestructura Inspectoratului Control Financiarde Gestiune, în plin proces de restructurare[i reorganizare a armatei, Direc]ia auditintern [i-a asumat, în mare parte, [iatribu]iile acestuia, asigurând, în modprofesionist, atât supravegherea fluxurilorfinanciare [i materiale, cât [i ]inerea subcontrol a riscurilor de prejudiciere apatrimoniului aflat în administrareainstitu]iei militare.

În perioada de pionierat, s-a reu[itdefinirea conceptului de audit intern,precum [i consacrarea sa într-o manier`unanim acceptat` în mediul interna]ional,în]elegerea raportului de complementaritateîntre auditul intern [i controlul intern,precum [i a rolului ce revine audituluiintern în cadrul institu]iilor publice, inclusivîn armat`. Aceste acumul`ri cantitative [icalitative [i-au g`sit pe deplin reflectarea înLegea nr. 672/2002 privind auditul publicintern, modificat` [i completat`, ulterior,prin Legea nr. 191/2011. O modificare

Direc]ia audit intern

CONSILIEREA COMENZII ÎN SCOPULPREVENIRII RISIPEI

S`rb`torirea, la 1 iulie, a Zilei Direc]iei audit intern este unbun prilej pentru trecerea în revist` a evolu]iei acesteistructuri în Armat`, precum [i pentru reamintirea unor

aspecte privind locul [i rolul auditului în cadrul institu]iei militare.Introducerea auditului intern în ]ara noastr` s-a înscris în cadrulac]iunilor importante desf`[urate dup` anul 1989, pentrumodernizarea managementului atât în sectorul public, cât [i în celprivat. Desf`[urat sub îndrumarea Comisiei Europene, procesul deconstituire [i dezvoltare a sistemului de audit intern a început cuintrarea în vigoare a Ordonan]ei Guvernului nr. 119/ 1999 privindauditul public intern [i controlul financiar preventiv. Potrivitprevederilor acestui act normativ, auditul intern, conceput ca func]iede asisten]` a managementului general, trebuia s` fie organizat înmod independent, în cadrul fiec`rei institu]ii publice, sub forma uneistructuri specializate subordonat` direct conduc`torului institu]iei.

important` adus` de Legea nr. 191/2011 afost adaptarea defini]iei [i sferei auditului lacerin]ele Standardelor Interna]ionale deAudit (Standardele Interna]ionale pentruPractica Profesional` a Auditului Internemise de Institutul Auditorilor Interni dinSUA) [i ale aquisului comunitar, astfel încât,potrivit cadrului legal men]ionat, facobiectul auditului public intern toateactivit`]ile desf`[urate în cadrul entit`]ilorpublice pentru îndeplinirea obiectiveloracestora, inclusiv evaluarea sistemului decontrol managerial. Rezult`, din celeprezentate, necesitatea extinderii cadruluigeneral de competen]e profesionale aleauditorilor interni, în toate domeniile deactivitate ale institu]iei, precum [i aperfec]ion`rii activit`]ii de audit intern.

Materializarea, în perioada urm`toare, amodific`rilor introduse prin Legea nr. 191/2011 se va realiza prin elaborarea uneihot`râri de guvern pentru aprobarea noilorNorme generale privind exercitarea audituluipublic intern, act normativ care a parcurs,deja, faza dezbaterilor publice, fiind în

stadiul de avizare la nivel ministerial.Îmbun`t`]irea activit`]ii de audit intern s-aconcretizat în perfec]ionarea continu` aprocesului de analiz` [i evaluare a riscurilorasociate activit`]ilor auditate, în cre[tereaponderii misiunilor de audit de sistem [i alperforman]ei, precum [i a valorii ad`ugatede auditul intern activit`]ilor [imanagementului în cadrul institu]iei.

Pentru realizarea obiectivului s`ugeneral, de sprijinire a comenzii tuturorstructurilor din armat`, în îndeplinireaobiectivelor specifice, Direc]ia audit intern aac]ionat, în cadrul misiunilor planificateanual prin Planul de audit public intern alMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, abordând,în principal, activit`]i cu risc major, sistemecomplexe la nivelul ministerului, precum [iîn misiunile ad-hoc, executate la ordinulordonatorului principal de credite –ministrul ap`r`rii na]ionale. Astfel, în ultimiiani, s-au auditat sisteme [i activit`]i,precum: sistemul de hr`nire a efectivelor,sistemul de paz` a obiectivelor militare,sistemul de mentenan]` a tehnicii [i

echipamentelor militare, activit`]i privindvalorificarea tehnicii militare, activit`]iprivind stabilirea [i plata pensiilor militare,sistemul logistic integrat, sistemul deasigurare [i plat` a utilit`]ilor, sistemul decontrol intern/managerial etc. Având învedere contextul economic actual [i nivelulsc`zut al resurselor la dispozi]ia MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, direc]ia a fost preocu-pat`, în mod deosebit, de prevenirea risipei/fraudelor [i utilizarea economicoas` aacestora. Rezultatele ac]iunilor specifice s-aumaterializat în accentuarea caracteruluipreventiv al misiunilor de audit princre[terea ponderii activit`]ilor de consiliere,auditarea procedurilor de atribuire acontractelor de achizi]ie, de închiriere [ivalorificare a bunurilor devenite disponibile,precum [i a activit`]ilor de lichidare apatrimoniului unit`]ilor desfiin]ate.

Din experien]a acumulat` pân` înprezent, rezult` c` îndeplinirea obiectivelorauditului intern este condi]ionat` în bun`m`sur` de calitatea rela]iei auditor-auditat,de operativitatea cu care sunt corectatedeficien]ele constatate, precum [i deac]iunile întreprinse pentru prevenireaacestora în viitor. În acest sens, Direc]iaaudit intern a întreprins o serie de m`suri,care au avut ca efect cre[terea eficacit`]iiactivit`]ilor de audit, precum: informareatrimestrial` a ordonatorilor de creditesecundari privind principalele disfunc]iiconstatate [i cauzele care le-au generat,publicarea acestora în Buletinul Informatival Armatei, derularea a numeroase misiunide consiliere, în sprijinul ordonatorilor decredite, [i în alte situa]ii, prev`zute de lege,care determin` consumuri semnificative deresurse. Astfel, se poate afirma, c` efortulcontinuu depus în ace[ti ani, în cadrulDirec]iei audit intern, a consolidat pozi]iaauditului ca func]ie de asisten]` a factorilorde conducere [i decizie din MinisterulAp`r`rii Na]ionale, la toate nivelurileierarhice.

SPECIALI{TIICARE TRANSPUNCONSTRUC}IILE

ÎN LIMBAJ TEHNIC

De la înfiin]are (la 3 iulie 1951) [i pân` acum, indi-ferent de titulatura avut` pe parcursul anilor,

Centrul de Studii [i Proiectare Construc]ii Militare(CSPCM) a avut acelea[i atribu]ii de baz`. În timp,activitatea de proiectare a fost permanent adaptat`cerin]elor de moment ale armatei. Ast`zi, misiuneaprincipal` a CSPCM este reliefat` pe trei mari paliere:proiectant general pentru lucr`rile de investi]ii [irepara]ii din programul MApN; proiectant generalpentru asigurarea interfe]ei între proiectele NATO îndomeniu [i legisla]ia din România; structur` despecialitate a Direc]iei domenii [i infrastructuri,destinat` asigur`rii consultan]ei de specialitate [idocumenta]iilor tehnico-economice pentru proiecteleimobiliare ale MApN.

[i echipament militar), poligoane,aerodromuri, fortifica]ii, haleindustriale, hangare [i [oproanepentru protejarea tehnicii, bazinepentru trecerea tancurilor pe subap`. Tot ei au proiectat locuin]epentru cadrele militare, c`minemilitare de garnizoan`, complexurihoteliere [i sportive, spa]ii destinateodihnei [i refacerii st`rii de s`n`tatea personalului din armat`. Cea maireprezentativ` lucrare r`mâne îns`sediul MApN, a c`rui proiectare aînceput în anul 1979. În ultimii doiani, pe lâng` proiectarea unorcentrale termice [i sta]ii de epurarela unit`]i din Caracal, Fete[ti,Boboc, Bucure[ti, Cincu, Clinceni,Craiova [i Câmpulung Muscel,CSPCM a acordat mare aten]ieproiectului finan]at prin Programulde investi]ii în securitate al NATO(NSIP) de la Deveselu. Astfel, aîntocmit documenta]ia tehnic` [istudiile de fezabilitate, urmãrindchiar executarea lucr`rilor, pentruîmprejmuire, drum de acces,iluminat perimetral, central`termic`, consolidarea [i reabilitareaunor pavilioane.

Utimii ani au adus schimb`ri îndomeniul proiect`rii atât datorit`dezvolt`rii laturii tehnice a activit`]iirespective, cât [i din cauza reduceriinum`rului de personal, prinrestructur`ri succesive [i ie[iri la

pensie. Astfel, a fost nevoie ca unelelucr`ri s fie externalizate. Referitorla acest aspect, loc]iitorulcomandantului centrului, locotenent-colonel ing. Constantin Co[ofre], nespune c nu se poate vorbi de oexternalizare total , lucr`rile cucaracter special fiind realizate tot despeciali[tii CSPCM. Mai mult, [i îndomeniul proiect`rii, în MApN selucreaz dup reglement`ri proprii,la care firmele civile se pot adaptadoar cu sprijinul speciali[tilor dincentru. Pentru a fi în pas cu tehnica[i reglement`rile în domeniu,începând cu 2008, în cadrul CSPCMs-a înfiin]at o comisie tehnic aspeciali[tilor care coordoneaz , dinpunct de vedere al calit`]iidocumenta]iei, toate lucr`rile deinvesti]ii din MApN.

Cu sentimentul misiunilorîndeplinite cu succes, având uncolectiv foarte unit, format din cadremilitare, dar mai ales din civili foartebine preg`ti]i din punct de vedereprofesional, CSPCM se distinge ast`zica una dintre unit`]ile importante aleMApN. Noi suntem con[tien]i defaptul c reprezent`m elementul desprijin pentru factorul decident [i c`suntem în interesul misiunii, spunecomandantul centrului, locotenent-colonel ing. Andrei Stanciu. Amdemonstrat c` avem competen]`,seriozitate [i c` [tim ce facem, cumfacem [i de ce facem.

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

10 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)AZIMUT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIAlucian.irimia@presamil.ro

URMA{IIDIVIZIEI DE CREMENE

P otrivit Înaltului Decret nr. 1674 din 12.05.1923, începând cu 1 iulie 1923, se înfiin]eaz`, în

garnizoana Bistri]a, Divizia 2 Vân`tori deMunte. În perioada 1923-1940, zona dedislocare a Diviziei 2 Vân`tori de Munte afost stabilit` în nordul României, înmasivele muntoase ale Bucovinei,Maramure[ului [i în partea de nord aCarpa]ilor Orientali. În baza prevederilorÎnaltului Decret nr. 1688 din 1 aprilie 1937,Divizia 2 Vân`tori de Munte a primitdenumirea de Brigada 2 Mixt` Munte. La30 iunie 1941, Brigada 2 Mixt` Munte atrecut la ofensiv`, în cadrul Corpului deMunte, pe direc]ia Cern`u]i – Hotin, aparticipat la for]area fluviilor Nistru, Bug [iNipru, ajungând, la 10 octombrie 1941, pelitoralul M`rii Azov, iar dup` o scurt`refacere în ]ar` a participat la ac]iunile delupt` din stepa Nogai, mun]ii Caucaz [ipeninsula Crimeea. Începând cu 15 martie1942, a revenit la vechea denumire. În anul1943, datorit` vitejiei [i eroismului militarilors`i, marea unitate de vân`tori de munte aprimit numele de Divizia de Cremene.

Începând cu luna august 1944, Divizia 2Vân`tori de Munte s-a reorganizat [i aasigurat introducerea în lupt` a Armateia 4-a, în zona Gil`u-Buru [i dup` ce înseptembrie 1944 a participat la eliberareaora[ului Cluj, a primit ordin s` înaintezepe direc]ia Gil`u-Huedin-Oradea. La 7noiembrie 1944, Divizia 2 Vân`tori deMunte a primit ordin s` treac` Tisa.Sfâr[itul anului 1944 îi g`se[te pevân`torii de munte în timpul luptelorgrele pentru alungarea adversarului aflatîn spa]iul dintre masivele Bukk-Matra.

I storia ultimilor 90 de ani a fost martora dezvolt`rii [i afirm`rii vân`torilor de munte ca o elit a Armatei Române. Ace[tia au scris

cu sânge lungul lor drum de lupte. La ora actual , Brigada 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa este una din marile unit`]i opera]ionale, certificate[i afirmate NATO, cu o experien] vast a teatrelor de opera]ii.

Dup` eliberarea Ungariei, militariiDiviziei 2 Vân`tori de Munte au ac]ionatîn mun]ii Tatra pentru eliberareaCehoslovaciei, la sfâr[itul r`zboiului fiindregrupa]i la nord de ora[ul Brno, în zonaPolna, Zaborna, Dobrutov.

Pe parcursul celor [ase ani de r`zboi,Divizia 2 Vân`tori de Munte a avut celemai mari pierderi umane [i materiale. Depatru ori a plecat la lupt` cu efectivelecomplete (18.500 militari) [i tot de atâteaori s-a întors victorioas`, dar cu efectivelela mai pu]in de 50% din cele ini]iale, f`r` aconsidera complet`rile efectuate aproape lafiecare dou`, trei luni de campanie.

La 14 aprilie 1961, prin Ordinul C.L.0020, se desfiin]eaz` ultima mare unitatede vân`tori de munte din structurileArmatei României – Brigada 2 Vân`tori deMunte.

Conform Ordinului Marelui Stat Majornr. C.L. 001196 din 17.11.1964 sereînfiin]eaz` Brigada 2 Vân`tori de Muntecu comandamentul [i subunit`]ile debrigad` în garnizoana Bra[ov [i Batalionul21 Vân`tori de Munte în garnizoanaPredeal. În perioada ce a urmatreînfiin]`rii, Brigada 2 Vân`tori de Munte acontinuat instruirea militarilor, a participatla aplica]ii, tabere de instruc]ie [iconcursuri aplicativ-militare, unde aob]inut rezultate remarcabile. Potrivitdeciziei pre[edintelui R.S. România [iH.C.M. nr. 1330 din 21.10.1974, Brig`zii 2Vân`tori de Munte i s-a atribuit numele deSarmizegetusa.

În timpul revolu]iei din decembrie1989, militari din Brigada 2 Vân`tori deMunte au participat la ac]iuni în

garnizoanele Bra[ov, Sfântu Gheorghe [iBucure[ti. În timpul acestor ac]iuni, aumurit zece militari în termen [i au fostr`ni]i opt ofi]eri [i subofi]eri, [i 29 militariîn termen.

În condi]iile actuale, vân`torii demunte din brigad`, constitui]i în unit`]i îndeplin` concordan]` cu cerin]ele teatrelorde opera]ii, sunt capabili s` dea o ripost`

ferm` oric`rui adversar, în orice situa]iiimpuse de cerin]ele esen]iale ale misiunilorde îndeplinit.

În afara transform`rilor structuralecare au caracterizat ultimii ani,Brigada 2 Vân`tori de Munte

Sarmizegetusa a participat la activit`]i deinstruire în comun, în ]ar` [i str`in`tate,cu militari din SUA, Marea Britanie,Grecia, Olanda, Turcia, Italia, precum [i laaplica]ii multina]ionale. De asemenea, aprimit numeroase vizite din partea unordelega]ii oficiale str`ine, militare [i civile,care au apreciat profesionalismul [id`ruirea ap`r`torilor crestelor Carpa]ilor.

Este notabil` [i participarea cu succesa unor unit`]i, subunit`]i [i o structur` decomandament din Brigada 2 Vân`tori deMunte la activit`]i în afara grani]elor ]`rii,în cadrul misiunilor ROFND, UNAMI [iISAF din teatrele de opera]ii din Kosovo,Irak [i Afganistan. A fost prima mareunitate care [i-a rotit în teatrul de opera]iidin Afganistan cele trei batalioane demanevr`. Vân`torii de munte nu-[i uit`eroii c`zu]i la datorie [i îi cinstesc cum secuvine. Opt dintre camarazii lor s-auîntors în ultimii ani acas` pe scut,înf`[ura]i în Drapelul Na]ional.

La ceas aniversar, vân`torii de muntedin brigad` sunt mândri c` au contribuit [icontribuie la cre[terea prestigiului ArmateiRomâniei atât pe plan intern, dar mai cuseam` pe plan interna]ional. Ne dorim s`r`mânem e[alonul de suflet al osta[ilormun]ilor României, adic` a[a cum amcrezut dintotdeauna - kilometrulzero al vân`torilor de munte,a declarat comandantul Brig`zii 2Vân`tori de Munte Sarmizegetusa,general de brigad` Cristinel Cernea.

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

V#n`torii de munte, o prezen]` activ` \n teatrele de opera]ii.

11Observatorul militarNr. 25 (3 – 9 iulie 2013) CARIERE |N UNIFORM~www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

Din 2007, în BatalionulInstruc]ie Comunica]ii [i

Informatic` Fra]ii Buze[ti, s-auinstruit, prin cursuri de formare,aproape 5.000 de solda]i [i grada]itransmisioni[ti. Acum, prima seriedin acest an de solda]i profesio-ni[ti se afl` în ultima etap` amodulului doi, la sfâr[itul luniiurmând a se prezenta la unit`]ileunde au fost deja repartiza]i decentrele zonale de selec]ie [iorientare. Ei vor fi încadra]i înfunc]ii de operator în comunica]iimilitare la sta]ii radio, radioreleu,de comuta]ie, de multiplexare [i decomutare-verificare, precum [i deoperator tehnic` de calcul [i cons-truc]ii linii cablu sau electrome-canic sta]ii de transmisiuni.

TRANSMISIONI{TII DIN B~NIE, LA ORA EXAMENULUI

Despre actuala serie de solda]i pro-fesioni[ti, comandantul batalionu-lui, colonel Gheorghe Dinc`, spune

c` este una dintre cele mai bune, din 2007 [ipân` acum: De la instructorii lor am aflat c`, în

cele recreative, pe care le def`[ur`m în ora[.Conduita lor este aproape irepro[abil`. Pe par-cursul primului modul, am constatat c` este oserie deosebit`, iar acum, în modulul doi, ne-amconvins c` nu ne-am \n[elat. E un lucru care nebucur`, dar, \n primul r#nd, un mare merit alcelor care au f`cut recrutarea [i selec]ia. Esteadev`rat c` [i baza de selec]ie a fost destul demare. Din informa]iile pe care le avem au fost,în medie, 16 candida]i pe loc.

În Batalionul Instruc]ie Comunica]ii [iInformatic` Fra]ii Buze[ti se organizeaz`, anual,câte dou` serii de formare a solda]ilor profesio-ni[ti. În primul an, seriile erau, fiecare, deaproximativ 400 de tineri. Apoi, au sc`zut trep-tat, ajungând, în ultimii doi, trei ani, cam la osut` pe serie. Ca de obicei, primul modul alacestei serii, cu durata de opt s`pt`mâni, s-aaxat pe preg`tirea militar` general` [i tactic`,în vederea form`rii deprinderilor individuale.La final, solda]ii au sus]inut un examen [i, la 8iunie, au depus jur`mântul militar. Cel de-aldoilea modul, cu durata de [ase s`pt`mâni,este destinat perfec]ion`rii instruirii de spe-cialitate [i se va încheia cu un examen ce vaconsta într-un exerci]iu tehnic. Unitatea bene-ficiaz` nu numai de un corp de instructori bine

preg`ti]i, ci [i de o baz` material` deosebit`, cus`li de specialitate dotate cu aparatur` modern`sau cu machete unde, înainte de ie[irea înteren, sunt simulate exerci]iile [i situa]iile ce sepot ivi pe parcursul aplica]iilor [i instruc]iei.Seriozitatea [i profesionalismul manifestate înpreg`tirea solda]ilor [i grada]ilor profesioni[tiau f`cut ca, în urma inspec]iilor e[aloanelorsuperioare, batalionul s` se claseze pe un locfrunta[ în rândul structurilor de profil. Faptulc` munca le este apreciat` constituie o bucuriepentru to]i cei care lucreaz` aici, dar [i unargument pentru men]inerea unit`]ii în loca]iaactual`. E drept îns` c`, în ziua de ast`zi, nimicnu poate fi considerat stabil, iar oamenii nu ausc`pat de nelini[ti.

În perioada cât se preg`tesc în cadrul bata-lionului, în afar` de cursuri [i instruire în teren,solda]ii particip` [i la alte activit`]i organizateîn colaborare cu structuri locale din domeniiprecum protec]ia civil`, antidrog, ISU, jandar-merie. De asemenea, conducerea unit`]iiorganizeaz`, pentru fiecare serie, ie[iri în ora[,la teatru, spectacole sau alte evenimenteculturale.

IRINA-MIHAELA NEDELCUirina.nedelcu@presamil.ro

Soldatul Tatiana Purcaru s-a îndr`gostit de milit`rieurm`rind, în copil`rie, emisiunile tv ale armatei.

Apoi, s-a îndr`gostit [i s-a c`s`torit cu un militar, so]ul fiindsubofi]er artilerist într-o unitate din Craiova. Mi-au pl`cutîntotdeauna disciplina, seriozitatea [i onoarea, spuneTatiana. Dup` liceu, a lucrat în via]a civil`, dar când s-a ivitoportunitatea de a intra într-un sistem militarizat nu a statpe gânduri. A[a a ajuns, în urma unui examen, plutonier-major la ISU Oltenia, în Craiova, unde a lucrat patru ani. Afost nevoit` s` plece la reorganizarea institu]iei, când i s-adesfiin]at func]ia de radiotelefonist pe care era încadrat`.

Nu a renun]at îns` laideea de a lucra într-unsistem militar [i a[a aajuns s` urmeze cursulde formare a solda]ilor[i grada]ilorprofesioni[ti. De[ilocuie[te în Craiova, nui-a fost greu s` stea încazarm`. A considerataceast` perioad` ca unfel de test pentruîntreaga familie. Ea valucra la o unitate înBucure[ti, a[a c` vareveni acas` la o

s`pt`mân` sau dou`. So]ul va r`mâne cu b`ie]elul care vafi boboc la un liceu din ora[. Nu-[i face griji, crede c` se vordescurca foarte bine: Când am mers acas`, în învoire saupermisie, am r`mas pl`cut surprins`, am g`sit totul înordine, a[a c` voi fi lini[tit` din acest punct de vedere.Tatiana este hot`rât` s` nu se opreasc` la statutul desoldat/gradat profesionist. {i-a fixat deja un alt scop, s`urmeze cariera de subofi]er. Legea îi permite, iar, dup`cum spune, ambi]ie exist`, a[a c`... noi îi dorim succes!

Tot o carier` militar` î[i dore[te [i soldatul Alexandru Toma. Are timps`-[i împlineasc` visul, mai ales c`, la 23 de ani, nimic nu pare greu

sau imposibil. Deocamdat`, dup` finalizarea cursului, el se va întoarce pemeleagurile natale, fiind repartizat la o unitate de lâng` Ia[i. A[teapt` cuner`bdare momentul, mai ales c` a aflat c` unitatea este nou`, cu aparatur`modern`, iar specialitatea sa, goniometrie, este foarte atractiv` [i interesant`.Înainte de a opta pentru sistemul militar, a lucrat în via]a civil`, dar f`r` cartede munc`. Ce l-a convins s` vin` în armat`? Pove[tile [i amintirile tat`lui meu,de pe vremea când a fost militar în termen. Nu m-au speriat, mi s-au p`rutamuzante. {tie c` nu va fi foarte u[or, dar tot atât de bine [tie c`, prin voin]` [iperseveren]`, orice obstacol poate fi dep`[it.

În 2004, soldatul Mih`i]` Antal era un tân`rabsolvent al Liceului Militar Mihai Viteazul din

Alba Iulia. Tot atunci, de[i îi pl`cea armata, a hot`râts` nu urmeze o carier` militar`, pentru c` la aceavreme nu i se p`rea c` este ceea ce [i-ar dori s` fac`în via]`. A urmat Facultatea de [tiin]e economice [igestiunea afacerilor la Universitatea Babe[-Bolyai, dinCluj-Napoca, [i a lucrat, o vreme, ca economist. Dup`aproape 10 ani de la absolvirea liceului, un prieten,Cosmin Câmpean, l-a convins s` se întoarc` înarmat`. S-a gândit, a analizat variantele, cuavantajele [i dezavantajele fiec`reia, [i a ales: a mersîmpreun` cu prietenul la biroul de informare-recrutare. Au trecut probele de selec]ie [i chiar auavut noroc: la unitatea de transmisiuni din Some[enierau dou` locuri, a[a c` vor fi [i colegi de serviciu.Experien]a acumulat` în liceul militar m-a ajutat aici,spune Mih`i]`. Faptul c` era familiarizat cu sistemulmilitar, dar [i ambi]ia [i seriozitatea pe care le-a

Cei patru solda]i prezenta]i în pagina de

fa]` sunt câ]iva din tinerii care opteaz` s`

devin` solda]i/grada]i voluntari. În alegerea

lor îns` conteaz` foarte mult ideea de stabilitate a unui loc

de munc`. Mai ales în condi]iile sociale de ast`zi, când nu

se întrev`d [anse de schimbare în bine pe pia]a civil` a

muncii, unde, din p`cate, uneori, performan]a r`mâne doar

în actele normative un criteriu de evolu]ie în profesie.

Evident c` nici sistemul militar nu este perfect. Mai este

nevoie de schimb`ri pentru ca popula]ia s` nu-[i modifice

p`rerea despre armat`, s` o perceap` ca o institu]ie

guvernat` doar de ordine, disciplin` [i corectitudine, nu

de interese de moment, m`runte sau de grup.

Op]iunea de a intra în sistemulmilitar a fost considerat` o

provocare [i de soldatul George Vl`dil`. {i elî[i dore[te o carier` militar` de durat`. Nuca soldat/gradat profesionist, subofi]er sauofi]er, ci ca... preot militar. Când a absolvit[coala general`, la Slobozia, George a avutde ales între dou` variante: seminar teologicsau liceu militar. În alegerea primei variantea contribuit mult [i sfatul preotului de labiserica unde, de mic, mergea cu bunica sa.A urmat apoi, la Universitatea Ovidius dinConstan]a, cursurile Facult`]ii de teologie [iale celei de [tiin]e politice, profilul studii desecuritate, pentru c` este atras de tot ceeace înseamn` securitate mondial`, geopolitic`

[i geostrategie. De aceea, î[i [i dore[te s`mearg` într-un teatru de opera]ii, casoldat/gradat voluntar sau, mai târziu,ca preot militar. Nu a vrut s` fie preot deparohie, ci preot militar. Pentru c` nu segr`be[te s` se c`s`toreasc`, s-a gânditc` cel mai bine ar fi s` o ia cu începutul,adic` s` se obi[nuiasc`, mai întâi, cusistemul militar. M-am acomodat foarterepede aici, spune George. La seminar [ila teologie aveam un regim asem`n`tor,st`team la internat, ie[eam în ora[ sauacas` cu bilet de voie, era tot un programstrict. La sfâr[itul lunii, se va prezenta launitatea din Pantelimon, subordonat`SMFA, unde a fost repartizat.

manifestat în programulde preg`tire l-au ajutats` fie nominalizat cel maibun din serie, în modululI. Pentru examenul definal, nu are emo]ii.A[teapt` cu ner`bdareînceputul lunii viitoare.Nu doar c` se vaîntoarce acas`, la Cluj, [ise va prezenta la unitate,dar tot atunci, el [i so]ialui vor deveni p`rin]i,pentru c` va veni pelume [i în via]a lor unb`ie]el. Referitor la cariera militar`, spune c` are de gânds` parcurg` o pant` ascendent`. Este con[tient c` nu va fifoarte u[or, dar, dup` p`rerea sa, nu exist` greut`]i, cidoar provoc`ri. E sigur c` acestora le va face fa]`.

compara]ie cu alte serii, reu[esc foarte u[or s`asimileze cuno[tin]ele [i s -[i formeze deprinderile.Sunt interesa]i, motiva]i, au o comportare deose-bit` atât la activit`]ile administrative, cât [i la

1312 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.roNr. 25 (3 – 9 iulie 2013)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

TIMPUL CERCETA{ILORPloaia a fost elementul definitoriu[i efortul, cel implicit. A plouat \nreprize, mai întâi sporadic,

pentru a se termina într-un continuu cep`rea a nu mai l`sa soarele s` apar` vreo-dat`. E vremea cerceta[ilor!, mi-au spusto]i, pe de o parte resemna]i, pe de alt partemândri c` natura, \n manifest`rile ei maidure, face parte din caracteristicile mi-siunilor pe care le îndeplinesc. Dar nudespre ploaie este vorba, ci despre compe-ti]ia la cel mai înalt nivel, faza pe StatulMajor General, a cerceta[ilor din armat`.

Roza Cerceta[ilor s-a desf`[urat pe parcursul a dou zile,26 [i 27 iunie, [i i-a inclus pe cei mai buni cerceta[i,reprezentând: Divizia 1 Infanterie Dacica, Divizia 2 InfanterieGetica, Divizia 4 Infanterie Gemina, Statul Major al For]elorNavale, lotul Dobrogea, Brigada 6 Opera]ii Speciale, {oimii,[i Brigada de Informa]ii Militare, lotul Phoenix.

Toate cele [ase loturi s-au reunit în Tab`ra de instruc]ieDiham [i s-au întrecut în dou probe: patrul [i [tafet .

Patrula, format din cinci militari, a avut de parcurs untraseu de aproximativ 20 de kilometri, militarii trebuind s`rezolve mai multe ateliere, pe tot parcursul, dup modelulunei misiuni, s -i spunem clasice, a cerceta[ilor. Dup plecareadin dispozitivul propriu, patrula a trecut printr-o zon`contaminat chimic. Odat intra]i în dispozitivul inamic, ozon minat – stabilit de adversar tocmai pentru a preveniinfiltrarea –, i-a obligat pe militari s` descopere cele treidispozitive explozive improvizate, cu toate capcanele adiacentegândite de organizatori. Dup` ce a trecut de câmpul demine, patrula a trebuit s descopere [i s` marcheze câteva]inte, determinându-le coordonatele [i transmi]ând oradiogram codificat . Cea]a, care a alternat cu ploaia, n-af`cut decât s` le îngreuneze misiunea... O întâlnire cuadversarul a pus apoi la încercare priceperea cerceta[ilor,care au trebuit s` scoat` din lupt` inamicul, cu grenade.Pentru c infiltrarea presupune [i petrecerea nop]ii în teritoriuostil, militarii au avut de improvizat un ad`post [i deconfec]ionat o capcan pentru animale mici. Angajarea prinfoc a adversarului a avut loc în poligon – respectând, de dataaceasta, regulamentul de tragere –, iar o victim , rezultat`în urma schimbului de focuri cu fractur de femur, a fostevacuat pân la un punct de extragere, care a coincis [i cufinalul probei. În urma timpilor ob]inu]i [i dup` aplicareapenalit`]ilor, primele trei locuri au fost ocupate de loturileDacica, Gemina [i {oimii.

Cea de-a doua zi, destinat probei de [tafet , a presupusparcurgerea în vitez` a unui traseu de aproximativ unkilometru [i aruncarea grenadelor în dou` puncte. Câtepatru militari pentru fiecare echip s-au întrecut la vitez [iprecizie, primele trei locuri fiind ocupate de loturile Dacica,Gemina [i Getica.

Echipa Dobrogea se preg`te[te de start. Unul dincerceta[i calculeaz` ruta pân` la urm`torul check-pointîn func]ie de coordonatele primite de la arbitri.

Echipa Diviziei 1 Infanterie Dacica, prima clasat`în competi]ia Roza Cerceta[ilor, edi]ia 2013.

Cei cinci {oimi au parcurs prima sut` de metri a probei de patrul`.Înc` nu [tiu ce-i a[teapt`, dar ploaia este un semn c` nimic nu va fi u[or.

Militarii din lotul Getica audescoperit [i cel de-al treileadispozitiv exploziv improvizat.

Primul schimb la [tafet`. Echipacâ[tig`toare a ajuns la finish dup` 15minute [i 31 de secunde. Ultimul timpa fost de 17 minute [i 55 de secunde.

Fractura de femur a presupus imobilizarea piciorului cu atele.R`nitul acestei echipe este locotenentul Ionu] Burcioag`. Trecerea prin terenul contaminat chimic, prima prob` a patrulei.

Aruncarea grenadei a fost o prob`de îndemânare pe ambele trasee,patrul` [i [tafet`. Aici, în cadrulprobei de [tafet`, arunc` schimbuldoi al lotului Phoenix.

Patrula Gemina, la atelierul de supravie]uire; un militarimprovizeaz` un ad`post individual.

Unele echipe au ales trecerea peste pod, altele prin vad. Podul de lemn, l`cuitde câteva ore de ploaie, a fost o capcan` pentru cei ce l-au traversat în vitez`.

FO

TO

: C

~P

ITA

N B

OG

DA

N O

PR

OIU

C~PITAN BOGDAN OPROIUbogdan.oproiu@presamil.ro

14 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

NA{TEREA UNEI NA}IUNI

Statele Unite ale Americii s`rb`toresc, anul acesta, la 4 iulie,237 de ani de la adoptarea oficial` de Congresul Continentalde la Philadelphia a Declara]iei de Independen]`, filosofia

politic` pe care s-au întemeiat Statele Unite. Documentul, conceput deThomas Jefferson, al treilea pre[edinte al Statelor Unite ale Americii,cu câteva modific`ri aduse de John Adams [i Benjamin Franklin, a fostadoptat la 4 iulie 1776. Declara]ia anun]a întregii lumi separarea celor13 colonii de Marea Britanie [i formarea Statelor Unite ale Americii. Sen`[tea o na]iune [i se formula filozofia libert`]ilor individuale. Jeffersonnu a fost animat de originalitatea textului, ci de reliefarea ideilorRevolu]iei, credin]a în libertate [i egalitate. Elitele timpului doreau capozi]ia fiec`rui american s` nu fie determinat` prin na[tere, titlu saugrad, ci prin talent, capacit`]i antreprenoriale [i abilit`]i personale.

Înc` din primele zile ale existen]einoii na]iuni, fondatorii acesteia auprezis c` Statele Unite au o misiune

important` în lume. La 30 aprilie 1789, odat`cu preluarea postului de pre[edinte, GeorgeWashington declara: P`strarea foculuilibert`]ii [i a modelului de guvern republicanreprezint`, de departe, cea mai important`misiune încredin]at` în mâinile poporuluiamerican. Ziua Independen]ei a fosts`rb`torit` pentru prima dat` oficial în statulMassachussetts, în anul 1781.La 11 ani dup` Declara]ia de Independen]`,Congresul a convocat o conven]ie special`, cuparticiparea reprezentan]ilor tuturor statelorfragilei confedera]ii, iar pe 17 septembrie 1787,dup` patru luni de negocieri secrete, delega]iila Conven]ia din Philadelphia au elaboratConstitu]ia Statelor Unite ale Americii.Aceasta are 4.600 de cuvinte [i ofer` temeiullegal pentru un guvern central, cu activitateîn trei domenii: legislativ, executiv [i justi]ie –fiecare, restrâns de un sistem pe careamericanii îl denumesc checks and balances.Constitu]ia a fost amendat` de 27 de ori, fiindast`zi cea mai veche constitu]ie din lume.Faptul c` Declara]ia drepturilor omului nueste inclus` în Constitu]ie a f`cut cadezbaterile pentru redactarea acesteia dinurm` s` fie anevoioase. Primul CongresFederal a luat în discu]ie o list` a drepturiloromului, propunând 12 amendamente laConstitu]ie. Astfel, cele mai valoroase drepturiale omului – libertatea de exprimare,libertatea presei, libertatea de întrunire,dreptul la un proces corect [i nep`rtinitor – audevenit p`r]i ale Constitu]iei, zeceamendamente intrând în vigoare la 15decembrie 1791.

Figur` central` a acelor zile a fost GeorgeWashington, care î[i leag` întreaga via]` demomentele care au dus la crearea Americii.

Cum [i-a început cariera militar` GeorgeWashington? La finele anului 1752,guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie,reorganizeaz` armata (neregulat`) a coloniei,iar George Washington solicit` unul dinposturile de comand`. Washington este numitofi]er adjutant de district în mili]ia colonieiVirginia, func]ie care îi aduce gradul de maiorla vârsta de 20 de ani. Este îns`rcinat cuinstruc]ia mili]iei în districtul în care comand`.La vârsta de 21 de ani, în Fredericksburg,Washington devine Maestru Mason înMasonerie, o organiza]ie modelat` pe modelulfr`]iilor, care îl va influen]a toat` via]a. În

decembrie 1753, Washington prime[te [iexecut` o misiune diplomatic`, încredin]at`de guvernatorul Virginiei, aceea de atransmite un ultimatum francezilor afla]i lafrontiera de pe râul Ohio, la Fort Le Boeuf.Mesajul guvernatorului le cerea francezilor s`abandoneze colonizarea în zon`, fapt care nus-a concretizat. Anul urm`tor, 1754, RobertDinwiddie îl deleag` pe Washington, pe atuncilocotenent-colonel, s` conduc` o misiunemilitar` care urma s`-i scoat` pe francezi dinFort Duquesne. Washington avea însubordine 400 de voluntari. Washingtonîncepe preg`tirile [i construie[te FortNecessity. La 3 iulie, tab`ra lui Washington dela Fort Necessity a fost atacat` de cei 1.200 demilitari ai generalului De Villiers. Ace[tia auîncercuit fortul [i timp de nou` ore muscheteleau tras asupra camarazilor lui Washington.Washington [i trupele sale, cople[i]i de o for]`

francez` numeric superioar` [i binepozi]ionat`, au capitulat. A fost singuracapitulare din cariera sa militar`. Cu toateacestea, retragerea a fost onorabil`, iar faptelede vitejie ale lui Washington i-au crescut faimade bun comandant. Acestea au ajuns laurechile generalului englez EdwardBraddock, care [i l-a dorit drept consiler (aide-de-camp), urmând a-[i p`stra gradul primit.De[i Washington [i-a avertizat superiorul detacticile de gheril` practicate de francezi [itriburile de indieni partenere, acesta nu l-aluat în considerare.

În diminea]a zilei de 9 iulie 1755,generalul Braddock [i 1.000 dinoamenii lui, împreun` cu Washington

[i unii dintre camarazii s`i din Virginia, autrecut pe malul sudic al râului Monongahela.Un deta[ament precursor format din 350 desolda]i [i 250 de muncitori sub comandacolonelului Thomas Gage deschideau cale deînaintare grupului principal de for]e. În jurulorei 13, deta[amentul precursor a fost angajatîntr-o ambuscad` suferind mari pierderi.Generalul Braddock împreun` cu 400 demilitari au plecat în ajutorul propriilor trupe.Dar haosul generat de retragerea oamenilorlui Gage a creat derut` în rândul englezilor.Pierderile au fost imense, în primul rând dincauza tacticilor englezilor, dar [i aechipamentului de culoare ro[ie (tunica) u[or

de reperat, pe câmpul de lupt`, pentru untr`g`tor chiar neexperimentat. Washington ac`l`rit de-a lungul [i de-a latul câmpului deb`t`lie, sub o ploaie de gloan]e, reorganizândr`m`[i]ele for]elor britanice [i a mili]iilor dinVirginia pentru retragere. Englezii s-au retras,l sând în urm 714 solda]i uci[i [i 37 r`ni]i, 26 deofi]eri din cei 86 uci[i [i 37 r`ni]i. De parteacealalt , numai 30 de militari uci[i dintre care 3ofi]eri. Generalul Braddock a fost r`nit [i [i-apierdut via]a trei zile mai târziu. În urma acesteiac]iuni, lui Washington i se încredin]eaz`comanda unei zone dificile de frontier , în mun]iiVirginiei, fiind recompensat prin avansarea lagradul de colonel [i numit comandant al tuturorfor]elor coloniei Virginia. Va reveni la Fort LeBoeuf în 1758, sub comanda generalului britanicJohn Forbes [i având gradul de general debrigad , [i va \nvinge într-un final trupelefranceze, obligându-le s p`r`seasc fortifica]iile.

Acesta a fost începutul unei cariere militareimpresionante care l-a propulsat pe tân`rul ofi]erîn fruntea statului american în calitate depre[edinte. F`r a aprofunda meandreleR`zboiului de Independen] , men]ion`m c`acest conflict a avut loc între anii 1774-1783, timpîn care trupele americane, dezorganizate laînceput, dar reorganizate ulterior sub comandalui George Washington, s-au transformat într-oarmat capabil s ]in piept for]elor britanice. Înurma victorioasei b t lii de la Saratoga,diploma]ia american , în frunte cu BenjaminFranklin, a închegat rela]ii [i acorduri cu Fran]a,Olanda [i Spania. Astfel, aceste state europeneau intervenit cu for]ele lor armate al turi deamericani în greul r`zboi dus împotriva Angliei.Situa]ia conflictual a escaladat cu rapiditateîmpotriva Londrei, odat ce flota Bourbonilor aizbutit s rup comunica]iile marinei britanicecu corpul expedi]ionar. La scurt timp a avut loccapitularea de la Yorktown (19 octombrie 1781).Vestea înfrângerii a însemnat sfâr[itul guvern`riipersonale a lui George al III-lea, iar odat cu noulParlament instalat la Westminster, în Anglia, s-asemnat Tratatul de Pace de la Versailles, princare se recunoa[te independen]a absolut aSUA. A[a s-a n`scut o mare na]iune. Tradi]iilelegate de 4 iulie s-au p`strat înc din perioada încare coloni[tii au celebrat proclamarea [idobândirea independen]ei printr-o serbare cuartificii, muzic [i mâncare servit în aer liber.Evenimentul este a[teptat cu mare interes [iner`bdare de to]i americanii de pretutindeni.

În 1996, când am zburat spre Statele Uniteale Americii într-un Jumbo Jet-Boeing 747, la oaltitudine de 11.000 m, am avut senza]ia c ,îndreptându-m spre Lumea Nou , asemeneaunui explorator, va trebui s în]eleg o societatetotal diferit de cea din care veneam. Am tr it înAmerica Ogarului Cenu[iu un an, în care amînv ]at în cea mai important universitatemilitar , National Defence University. Acolo, pemalurile Potomacului, am petrecut împreun cucolegii americani un 4 iulie de neuitat, cu unpicnic la iarb verde, împreun cu comandantulde atunci al universit ]ii, generalul-locotenentErvin Rokke, încununat de un foc de artificiiuria[ care a luminat cerul deasupra Casei Albe.Americanii [tiu s se bucure de ziua lorna]ional cu sinceritate. Pentru ei conteaz s -[ivad fluturând drapelul na]ional în curte, s [tiecât cost galonul de benzin [i dac auasigurare de s`n tate. America nu este osocietate de binefacere. Dac e[ti bun îns , unproiect poate atrage sute de milioane de dolaripentru a fi pus în practic . America înseamn`General Electric, Microsoft, Boeing, Harvard sauStandford, NASA. America înseamn îns [iBudweiser [i burgeri, Coca Cola [i Pepsi Cola, McDonald [i Hollywood. Visul american este atât deputernic [i de prezent, încât, de-a lungul anilor, af cut mii de oameni s plece în c`utarea lui.Mul]i au reu[it [i ast zi sunt de câteva genera]iicet ]eni americani. România are o rela]ie de 137de ani cu America, iar acum beneficieaz de unparteneriat strategic care-i confer o pozi]ieimportant în rela]iile Washingtonului cu NouaEurop . Parteneriatul strategic cu SUA seînscrie pe coordonatele colabor`rii în problemede securitate regional [i de stabilizarea Europeide Sud-Est, pe plan militar [i economic – vizândcre[terea volumului schimburilor comercialebilaterale, a investi]iilor americane în România –[i pe combaterea riscurilor neconven]ionale [ia terorismului global.

Anul acesta se împlinesc 237 deani de la semnarea Declara]ieide Independen] , iar noi, românii,

apar]inând unui stat european, cu tradi]iieuropene istorice de net g`duit, suntem alia]iiamericanilor. Înainte de 1989, am visat libertateape care o oferea America. Acum, vis`m oîmplinire profesional [i economic la fel ca acolo.America a adus pacea în ambele r`zboaiemondiale [i a men]inut-o pe timpul R`zboiuluiRece. Asta i-a fascinat pe oameni, pentru care,cel mai important simbol al libert ]ii a r`masStatuia Libert ]ii, care str juie[te intrarea încosmopolitul ora[ New York. S ur`mcamarazilor de arme amercani: A HappyIndependence Day! [i God Bless America!

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZI

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

SPORIREA ARSENALELORNUCLEARE

T rei dintre puterile nucleare ale lumii, China, India [i Pakistanul, [i-au m`rit arsenalele nucleare în ultimul an, în timp ce celelalte cinci

au operat reduceri sau au men]inut num`rul armelor nucleare, potrivitunui studiu al SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute),dat publicit`]ii recent.

China are în prezent 250 de ogive nuclearefa]` de cele 240 pe care le de]inea în anul 2012, iarIndia [i Pakistanul au sporit num`rul acestora cuaproximativ 10 fiecare, se arat` în raport. Tendin]aeste îngrijor`toare în opinia anali[tilor, pentru c`are loc în contextul unei situa]ii de securitatefragile în Asia, caracterizat` de tensiuni între India[i Pakistan, China [i Japonia [i între cele dou`state din Peninsula Coreean`. Numai dou` dintrevechile puteri nucleare au redus num`rul ogivelornucleare, Rusia operând o reducere de la 10.000la 8.500 [i SUA de la 8.000 la 7.700. Pe de alt`parte, Fran]a a men]inut nivelul la 300, MareaBritanie la 225 [i Israelul la 80.

vedere c` programele lor nucleare sunt înc` înfaze de dezvoltare incipiente. De[i num`rul totalde arsenale nucleare la nivel mondial a sc`zut,SIPRI apreciaz` c` acest fapt nu se traduceîntr-o diminuare semnificativ` a amenin]`rii.

Exist` pu]ine speran]e c` statele posesoare dearme nucleare ar dori cu adev`rat s` renun]e laarsenalele lor nucleare. Programele de modernizarepe termen lung aflate în derulare în aceste statesugereaz` c` armele nucleare sunt înc` un indi-cator al statutului [i puterii interna]ionale, a spusShannon Kile, un cercet`tor al SIPRI. Raportulsubliniaz` c` [i eforturile de reducere a arsena-lelor chimice [i biologice au fost lente. SUA [i

COREEA DE NORD PROPUNECONTACTE LA NIVEL ÎNALT CU SUA

La doar câteva zile dup` ce a anulat brusc o întâlnire programat`cu Coreea de Sud, la Seul, oficialii nord-coreeni propun o rund` deconvorbiri la nivel înalt cu SUA pe tema denucleariz`rii [i a reduceriitensiunilor din Peninsula Coreean`, potrivit unei [tiri AFP.

Tensiunile au fost la cote ridicate în PeninsulaCoreean` dup` cel de al treilea test nuclear alRepublicii Coreea, din februarie, gest care adeclan[at [i o serie de sanc]iuni ONU. Întâlnireaistoric` la nivel înalt programat` pentru mijlocullunii iunie dintre oficiali ai celor dou` state coreenea fost anulat` pe motive de neîn]elegeri de protocol.

Propunerea privind discu]iile la nivel înalt cuSUA a venit din partea Comisiei de Ap`rareNa]ional` a Coreei de Nord [i a fost mediatizat` înpresa de stat. Documentul stipuleaz` c` Norduleste dornic s` poarte discu]ii în profunzime pesubiecte cum ar fi o lume f`r` arme nucleare, oabordare familiar` [i pre[edintelui Obama.Totodat`, Nordul las` la latitudinea SUA s`stabileasc` când [i unde s` aib` loc întâlnirea. Dac`SUA inten]ioneaz` cu adev`rat s` dezamorsezetensiunile din Peninsula Coreean [i s asigure pacea[i stabilitatea în regiune, nu ar trebui s` pun`precondi]ii pentru un dialog sau contact, se arat` înpropunerea nord-coreean`.

Anali[tii apreciaz` c` SUA nu vor accepta oasemenea întâlnire f`r` o ac]iune concret` dinpartea Phenianului, care s` demonstreze c` faceprogrese c`tre denuclearizare, aceasta fiind oprecondi]ie impus` de SUA pentru orice fel de

discu]ii. Mai mult decât atât, o alt` mi[care menit`s` sporeasc` presiunea asupra Phenianului este [iîntâlnirea de luna aceasta, la Washington, areprezentan]ilor pe probleme nucleare din SUA,Coreea de Sud [i Japonia, care vor încerca s`g`seasc` solu]ii pentru reluarea dialogului cuNordul asupra dezarm`rii nucleare. Pre[edintelechinez, Xi Jinping, care a fost de acord cu pre-[edintele american, Barack Obama, la summituldin luna iunie, c` Nordul trebuie s` renun]e laarmele nucleare s-a întâlnit la finele lunii iunie cupre[edintele sud-coreean Park Geun-Hye.

ECHIPAMENT MILITAR FRANCEZPENTRU QATAR

Pre[edintele francez, François Hollande, a participat recent la Doha la o reuniune,denumit` simbolic Prietenii Siriei. Cu acest prilej, în cadrul unei conferin]e de pres`,Hollande a declarat c` reprezentan]ii companiilor produc`toare de echipamente militarefranceze au explicat partenerilor din Qatar calit ]ile produselor lor [i, în special, ale avioanelorde lupt Rafale, precum [i oportunitatea pe care Qatarul o are de a achizi]iona aceste echipamente.Am f cut noi propuneri în materie de ap`rare aerian , terestr [i naval . Am toat convingerea c`

vom progresa în fiecare din aceste domenii, a maideclarat pre[edintele francez.

Reprezentan]i diplomatici de vârf din Egipt,Fran]a, Germania, Italia, Iordania, Qatar,Arabia Saudit , Turcia, Emiratele Arabe Unite[i SUA au luat parte la discu]iile care au avutloc la Doha [i au c`zut de acord c este necesars` asigure urgent materiale [i echipamentemilitare pentru militan]ii care lupt împotrivaregimului pre[edintelui sirian Bashar al-Assad.

ARTILERIA SECOLULUI XXIArtileri[tii americani vor putea utiliza în curând un tip de muni]ie de 155 de milimetri

care va beneficia de un sistem dublu de ghidare c`tre ]int`. Proiectilele Excalibur vorfi dotate cu un nou sistem de ghidare [i navigare (GNU-Guidance and NavigationUnit) [i cu un sistem laser semi-activ (SAL-Semi-Active Laser).

Ad`ugarea laserului va permite muni]iei s` loveasc` cu precizie ]intele în mi[care,s` atace ]intele care s-au repozi]ionat dup` tragere sau s` schimbe punctul de impact,astfel încât s` evite producerea de victime[i pagube colaterale. În vecheaconfigura]ie, Excalibur avea o precizie depatru metri fa]` de ]intele fixe, în 90 la sut`dintre cazuri.

Noile sisteme îmbun`t`]esc semnificativprecizia în tragerea asupra ]intelor mobile [ivor putea fi adaptate [i pentru muni]ia de127 de milimetri utilizat de tunurile navaleaflate la bordul navelor de lupt`.

GANDOLFINI {I ARMATA AMERICAN~Actorul James Gandolfini, cunoscut în special pentru

rolul s`u din serialul Clanul Soprano, a produs [i dou`documentare despre problemele veteranilor militariamericani, înainte de moartea sa subit`, la 51 de ani. Primuldocumentar, Alive Day memories: Home from Iraq, a fostrealizat în 2007, dup` ce actorul a c`l`torit în Irak [i a vizitatCentrul Medical Militar Na]ional Walter Reed, din Bethesda,Maryland, Statele Unite. În acest documentar, Gandolfini areinvita]i în studio zece veterani din Irak [i discut` cu ei despreexperien]ele lor din zona de conflict [i despre procesul derecuperare a celor r`ni]i. Pe site-ul pe care era promovat docu-mentarul, actorul a scris c` a f`cut acest lucru pentru a le oferiveteranilor o platform` de unde s` fie auzi]i. Veteranii autrecut prin atâtea [i cred c` mul]i dintre ei au senza]ia c` nimeninu îi ascult` [i c` nim`nui nu îi pas` de ei, scria actorul.

Un alt proiect în care Gandolfini a fost implicat caproduc`tor a fost Wartorn: 1861-2010, care a urmat acela[i format în care actorul lua o seriede interviuri unor veterani de r`zboi [i unor militari activi în leg`tur` cu sindromulposttraumatic (PTSD – Post traumatic stress disorder). Întrebarea pe care actorul o pune înprezentarea documentarului este dac` exist` cineva care poate spune sincer c`, dup` ce afost implicat în situa]ii de lupt` intense, se întoarce acas` la fel ca înainte de a pleca la lupt`.

Premiera documentarului a fost f`cut` la Pentagon în fa]a militarilor. În onoareamarelui actor, Stars and Stripes a publicat un material prin care aduce aminte cititorilordespre aceste realiz`ri ale lui James Gandolfini.

DATE FURATE DESPRE F-35,O PROBLEM~ MAJOR~

Un oficial al Pentagonului a declarat, în fa]a uneicomisii a Congresului american, c informa]iile neclasi-ficate referitoare la avionul F-35 furate de hackeri arputea constitui în viitor o problem major , potrivit UPI.

Frank Kendall, subsecretar de stat pentruachizi]ii, tehnologie [i logistic` la Departamentul Ap`-r`rii, a ad`ugat îns` c` informa]iile clasificate despreavion sunt bine protejate. Principala problem` ridicat`de datele neclasificate furate de la companiile contrac-toare este aceea c` acestea ar permite adversarilor s`î[i construiasc` propria variant` de avion de lupt`.

F-35 este unul dintre programele care au fost obiectul unor atacuri cibernetice.Departamentul american al ap`r`rii inten]ioneaz` s` achizi]ioneze 2.000 de avioane delupt` F-35 pân` în anul 2030, pentru dotarea tuturor categoriilor de for]e ale armatei.Costurile ini]iale ale avioanelor au crescut datorit` întârzierilor de produc]ie [i auajuns, în prezent, la nivelul de 137 de milioane de dolari per bucat`. Potrivit surseicitate, se pare c` Rusia [i China dezvolt` propriile avioane cu tehnologie stealth.

SIPRI recunoa[te c` multe dintre aceste datesunt estim`ri, pentru c` puterile nuclearemondiale nu sunt complet transparente, Chinafiind total opac`, iar Rusia devenind treptat maipu]in deschis`. Iranul sau Coreea de Nord nusunt luate în calcul ca puteri nucleare, având în

Rusia nu [i-au distrus arse-nalele chimice în anul 2012,a[a cum au promis, iar Siriaa spus c` este gata s` folo-seasc` arme chimice în ca-zul unei interven]ii str`ine.

Totodat`, num`rul tru-pelor de men]inere a p`cii asc`zut cu 10 la sut` în anul2012, în schimb a crescutnum`rul conflictelor inter-statale interna]ionalizate, înm`sura în care ]`rile ausus]inut una sau alta dintrep`r]ile beligerante. RaportulSIPRI mai arat` reducerea

cheltuielilor globale pentru armamente cu 0,5 lasut` în 2012, aceasta fiind prima sc`dereînregistrat` de dup` 1998, precum [i faptul c`Marea Britanie a fost detronat` de China, de pelocul cinci în lume în clasamentul exportatorilorde arme, dup` SUA, Rusia, Germania [i Fran]a.

16 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)INTERFEREN}E www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

LIGA NAVAL~ ROMÂN~,PROMOTOAREA

CULTURII MARIN~RE{TICRISTINA KUNGLLoc de exprimare al celor

care iubesc marea [i Dun`-rea, Liga Naval` Român` (LNR)urm`re[te s` realizeze o stare despirit, atitudini [i mentalit`]ifavorabile marinei, construc]iilornavale, porturilor [i înv`]`mân-tului de specialitate. Orientareaprofesional` marin`reasc` a tine-rilor [i sus]inerea ocupa]iilor co-nexe m`rii [i fluviului sunt altepreocup`ri ale Ligii, care se cons-tituie într-o veritabil` promotoarea culturii marin`re[ti.

O organiza]ie activ`

Cu o tradi]ie de peste 85 de ani, LNRnum`r` în prezent peste 1.000 de membriactivi în toat` ]ara, constitui]i în zece filiale:Br`ila, Bucure[ti, Constan]a, DrobetaTurnu-Severin, Calafat, Gala]i, Giurgiu,Mangalia, Olteni]a, Sulina [i Tulcea. Dinaceast` organiza]ie fac parte marinarimilitari, civili, persoane din industria depescuit, marinari sportivi, publici[ti [iistorici. Organiza]ia reune[te în rândurilesale tineri [i vârstnici care sunt lega]isuflete[te de activit`]ile maritime [i fluviale.În cadrul filialelor, fiin]eaz` subfiliale, acolounde ader` la LNR cel pu]in 10 persoane.Filiale se pot constitui în localit`]ile unde seasociaz` cel pu]in 20 de membri, declar`inginerul Ilarion Barbu, unul dinvicepre[edin]ii Ligii Navale Române. Tot dela dânsul afl`m [i c`, în cadrul organiza]iei,fiin]eaz` a[a-numitele careuri – Careul detineret, Careul marinarilor veterani [i Careuldoamnelor, dar [i c` exist`, din parteaconducerii Statului Major al For]elorNavale, un sprijin absolut dezinteresat [imasiv pentru a organiza activit`]ile ligii.

Deloc pu]ine, dac` lu`m în calculnumai 2013, unul aniversar, în care toateactivit`]ile [i evenimentele se desf`[oar`sub egida s`rb`toririi a 85 de ani deexisten]`. Astfel, inginerul Ilarion Barbuamintea c`, anual, la 29 iunie, de ZiuaDun`rii [i ziua Sfin]ilor Petru [i Pavel, LNRorganizeaz`, în parteneriat cu Liga Aerian`Român`, o deplasare în jude]ul Vâlcea, laM`n`stirea Dintr-un Lemn, ansamblumonahal devenit în mod simbolic altar deînchinare pentru aviatori [i marinari, alc`rui ctitor a fost generalul PaulTeodorescu, ministrul Aerului [i Marinei,în perioada 1938-1940. Chiar în acest an,când s-au împlinit 130 de ani de la na[terea

sa (28 iunie), am mers acolo [i am organizato ceremonie religioas`, ne-a spus IlarionBarbu.

În Bucure[ti, Ziua Marinei Române seorganizeaz` în preajma datei de 15 august,cu festivit`]i [i ceremonii deja tradi]ionale.Filiala Bucure[ti a LNR este foarte activ` [i,al`turi de SMFN [i comenduireagarnizoanei din Capital`, organizeaz` ZiuaMarinei pe malurile lacului Her`str`u, laDebarcaderul Central, în prezen]aoficialit`]ilor [i a Zeului Neptun. De obicei,LNR contribuie la amenajarea platouluidemonstrativ [i la ridicarea marelui pavoaz.

Cu acest prilej, luna viitoare, Garda deonoare [i muzica militar` din Regimentul

colinde tradi]ionale, sosirea lui Mo[Cr`ciun, muzic`, dans [i voie bun`.

Cultura marin`reasc`,promovat` prin publica]ii

În calitatea sa de promotoare a culturiimarin`re[ti, LNR editeaz` reviste [i c`r]i.Principala publica]ie este revista MareaNoastr`, cu apari]ie trimestrial`, al c`ruicolegiu de redac]ie este format dinmarinari civili [i militari. La rândul lor,filialele editeaz` publica]iile România

Maritim` [i Fluvial` – Magazin [i MareaNoastr` pentru Tineret. În trecut, au maiexistat [i alte reviste care, din lips` desprijin financiar [i de sponsori, au disp`rut.Dintre acestea, putem aminti: la Gala]i –Actualitatea pe Dun`re, la Tulcea –Dun`rea maritim`, la Bucure[ti – Matelot.În ultimii ani, LNR a editat mai multe c`r]i,cele mai importante fiind Marina Român`în R`zboiul de Independen]`, 1877-1878 [iMarina Român` în Primul R`zboi Mondial,avându-i ca autori pe dr. inginerul CristianCr`ciunoiu [i amiralul Raymond St`nescu[i cartea în trei volume, Marina Român` înAl Doilea R`zboi Mondial, scris` deamiralul Raymond St`nescu [i comandorul(r) Nicolae Koslinski.

Planuri de viitor

Referitor la perioada imediat urm`toare,Ilarion Barbu precizeaz` c` Liga Naval`Român` va ac]iona, cu consecven]`, pe celetrei paliere principale: promovarea marineiromâne militare [i civile, legisla]ie [ieduca]ional. Facem dese vizite în [colile dinora[ele unde avem filiale ale marinarilor activi[i ale veteranilor, pentru atragerea tineretuluiîn aceast` frumoas` meserie. De asemenea,organiz`m, între 15 iulie [i 15 august, lunaspiritualit`]ii marin`re[ti, în toate localit`]ileîn care avem filiale. Este perioada când au loco serie de manifest`ri culturale. La CerculMilitar Na]ional am ajuns la a XV-a edi]ie aSalonului de cultur` marin`reasc` ComandorDimitrie {tiubei, la care expun pictori dinBucure[ti, Mangalia, Constan]a, precum [i dinalte centre marin`re[ti. Tot în acea perioad`,organiz`m o serie de conferin]e [i simpozioaneîn s`lile disponibile din [coli [i licee, pentru apromova marina. Edit`m diverse bro[uri,prospecte, pliante [i realiz`m cocarde pe care leprindem în piept celor care iubesc marina.

Î n urm` cu 85 de ani, la 8 martie 1928, lua fiin]` Liga Naval` Român`, prin hot`rârea judec`toreasc` nr. 6728 a tribunalului Ilfov, c`p`tând personalitate moral` [i juridic`. În perioada înfloritoare a anilor 1930-

1940, chiar regele Carol al II-lea de]inea pre[edin]ia acesteia [i, împreun` cuun grup de profesori universitari [i bancheri, era foarte activ în cadrul ligii.LNR avea pe atunci aproximativ 70 de filiale în toat` ]ara. În prim`vara anului1949, dup` 21 de ani de frumoas` [i meritorie existen]`, regimul comunist adesfiin]at multe asocia]ii, printre care [i LNR, f`r` o motiva]ie expres`. Dup`decembrie 1989, odat` cu cucerirea libert`]ii, la 18 februarie 1990, organiza]iaa avut prima întâlnire a sus]in`torilor LNR [i, astfel, s-a deschis calearena[terii acesteia.

În prezent, LNR este o organiza]ie apolitic`, democratic` [i neguverna-mental` (ONG), de cultur` [i propagand` marin`reasc , cum semnalau vechilestatute. Agreat` de Guvernul României [i declarat` asocia]ie de utilitate public`,prin dispozi]ia acestuia, LNR se afl` sub umbrela Ministerului Transporturilor.

LNR are o colaborare foarte bun` cuYacht Club Regal Român, care are o flot`de ambarca]iuni sportive. Prin protocolulsemnat, cele dou` organiza]ii urm`rescatragerea tineretului în practicareasporturilor nautice.

Preocupat` de revigorareatransportului maritim, Liga a ini]iat unproiect de lege care se afl` în studiu laParlamentul României. Având în vederec`, în ultimul timp, flota comercial`aproape a disp`rut, se propune capavilionul român s` fie, din nou, arboratpe navele comerciale maritime.

30 Gard` [i Protocol Mihai Viteazul vor fialiniate pe platoul debarcaderului [i vorprezenta onorul. P`rintele DumitruBostan de la SMFN va oficia slujbareligioas` [i va sfin]i ancora de flori careva fi lansat` la ap` în memoria eroilormarinari. Nu vor lipsi nici jocurilemarin`re[ti, cum ar fi trasul la parâm` [iumplerea butoaielor cu ap`, ai c`rorcâ[tig`tori sunt premia]i.

Un alt moment festiv pentru Lig` esteZiua Interna]ional` a M`rii Negre, careare loc la 31 octombrie. Cu ocazia acesteis`rb`tori, LNR particip` la activit`]itematice organizate în [coli, pentru elevi,cu scopul de a le oferi perspective diferiteasupra m`rii, prin analiza rela]iei dintrebiocenoza (totalitatea organismelorvegetale [i animale care populeaz` unanumit mediu) specific` M`rii Negre [istructura biotopului (habitatului).

Mai mult, vicepre[edintele Barbuamintea c`, în perioada Cr`ciunului [i aAnului Nou, la Cercul Militar Na]ional, SalaNorvegian`, LNR este implicat` îns`rb`torirea Cr`ciunului Marinarilor, cu

Inginerul Ilarion Barbu, vicepre[edinte al LNR,un \mp`timit al marinei militare.

17SPORTNr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

CUPA 14 IULIE,LA PRIMA EDI}IE

Batalionul Instruc]ie Comunica]ii [iInformatic` Fra]ii Buze[ti a fost, re-

cent, gazda primei edi]ii a concursului spor-tiv Cupa 14 Iulie, competi]ie destinat` unit`-]ilor militare subordonate ComandamentuluiComunica]iilor [i Informaticii [i desf`[urat`sub egida manifest`rilor prilejuite de s`rb`-torirea a 140 de ani de la înfiin]area armeicomunica]ii [i informatic`. La startul con-cursului s-au adunat loturile sportive a [apteunit`]i militare: Centrul 48 Comunica]ii [i In-formatic` Strategice, Centrul 42 Comunica]ii[i Informatic` de Sprijin, Centrul 115 Comu-nica]ii RMNC, Centrul 105 Comunica]ii RMNC,Centrul 346 Comunica]ii RMNC, Centrul deInstruire pentru Comunica]ii [i Informatic`Decebal [i, evident, unitatea organizatoare.

MAIOR IONU}-DANIEL {ERBANFOTO: PLUTONIER-MAJOR MARIUS TICU

Cel mai premiat concurent a fostlocotenentul Andrei Mure[an, [eful

lotului Centrului de Instruire pentruComunica]ii [i Informatic` Decebal dinSibiu. El s-a clasat pe locul I la curselede 400 [i 1.500 metri, la s`ritura în lun-gime [i la pista cu obstacole. La 100metri a ocupat locul II. De[i la arun-carea grenadelor de mân` la distan]`[i la precizie nu a mai urcat pe podium,datorit` rezultatelor ob]inute, tân`rulofi]er a fost declarat, chiar dac` neofi-cial, cel mai bun concurent. Absolvent

Din rândul fetelor, cele mai buneclas`ri le-a avut soldatul Cornelia

Streche, din Batalionul Instruc]ieComunica]ii [i Informatic` Fra]iiBuze[ti: locul I la 100 metri, la arunca-rea grenadelor de mân` la distan]` [ila precizie, locul II la tenis de mas`dublu [i locul IV la s`ritura în lungime.La finalul concursului, ne-a declarat:A fost o competi]ie frumoas [i, sincer,nu m a[teptam s câ[tig atât de multepuncte. Cred c` d`ruirea, programulintens de instruire [i spiritul decompeti]ie m-au ambi]ionat [i mi-au

al Liceului Militar Mihai Viteazul [i alAcademiei For]elor Terestre, în anul2006, locotenentul Mure[an, instructorîn catedra cursuri nivel în centrul deinstruire, a participat permanent laconcursuri de acest gen, fiind [i uncomponent de baz` al lotului Co-mandamentului Comunica]iilor [iInformaticii, la campionatele de pen-tatlon militar. Face sport de perfor-man]` înc` din liceu, atunci când aînceput via]a sportiv` cu probelescurte de 100 [i 400 metri plat, daracum s-a specializat pe probe desemifond. Referindu-se la competi]iaorganizat cu prilejul s`rb`toririi a 140de ani de la înfiin]area armei comu-nica]ii [i informatic`, acesta a preci-zat: M-am sim]it excelent al`turi decolegii transmisioni[ti olteni [iapreciez în mod deosebit organizarea[i corectitudinea concursului. Sper cala urm`toarea edi]ie a Cupei 14 iulies` confirm aceste rezultate [i, de cenu, chiar s` fiu mai bun decât acum.

dat puterea de a demonstra c`, laCraiova, am parcurs o perioad` depreg`tire excelent . Rezultatele sale aucontribuit decisiv la clasarea lotuluifeminin al batalionului pe locul I înclasamentul feminin pe loturi. F`r` afi practicat sport de performan]`, îns`cu o voin]` demn` de invidiat, tân`rade 22 de ani spune c` [i-a ales carieramilitar pentru respectul pe care unifor-ma militar` îl impune, pentru sta-bilitatea pe care o ofer` institu]ia mili-tar`, dar [i pentru a-[i demonstra c`poate face fa]` oric`ror greut`]i.

Bine antrena]i, cu mult voin] [idorin] de a fi primii, concuren]ii –atât b ie]i, cât [i fete – s-au întrecut

pe ei în[i[i în a demonstra c sunt cei mai buni ladisciplinele care au f cut obiectul concursului.

Competi]ia a debutat cu probele deatletism – 1.500 [i 100 metri plat [i s`ritura înlungime. Cei mai aprigi adversari aiparticipan]ilor au fost soarele [i c`ldurasufocant`. Astfel, pentru a ocupa primelelocuri [i pentru a acumula puncte înclasamentul pe loturi, concuren]ii au depuseforturi mai mari. La finalul celor trei probe, lab`ie]i, pe primul loc s-au clasat locotenentulAndrei Mure[an – la 1.500 metri [i la s`rituraîn lungime – [i caporalul Marius Aporc`ri]ei –

la 100 metri. La fete, primele locuri au fostocupate de sublocotenentul C`t`linaDolh`scu – la 1.500 metri –, soldatul CorneliaStreche – la 100 metri – [i sublocotenentulAdelina Apetroaei – la s`ritura în lungime.Prima zi a concursului s-a încheiat cu jocurilede tenis de mas . Proba a fost dominat demilitarii din Râ[nov, care au câ[tigat locul I lasimplu masculin – Lucian Bozg – [i la dublu,atât la masculin, cât [i la feminin. La femininsimplu, pe primul loc s-a clasat sublocotenentulAdelina Apetroaei, din Centrul 48 Comunica]ii[i Informatic Strategice, Bucure[ti.

Proba de pist` cu obstacole s-a desf`[uratîn diminea]a celei de-a doua zi a concursului.F`r` a ]ine cont de greutatea traseului, de

complexitatea pistei, de efortul enorm depus,concuren]ii s-au luat la trânt` cu fiecareobstacol în parte. De[i câ[tig`torii primului locau fost, la masculin, locotenentul AndreiMure[an [i, la feminin, soldatul GabrielaIordache, din unitatea-gazd`, princomportamentul exemplar [i efortul depus,ceilal]i concuren]i au f`cut cinste sportului [icompeti]iei. La probele de aruncare agrenadelor de mân`, la distan]` [i la precizie,legea au f`cut-o componen]ii lotului gazd`. Aufost desemna]i câ[tig`tori caporalul TraianAndronache [i soldatul Cornelia Streche (ladistan]`), plutonierul-adjutant Ion Bojin [isoldatul Cornelia Streche (la precizie).

400 metri masculin a fost proba final` aconcursului sportiv Cupa 14 Iulie. Cel mai buntimp a fost ob]inut, din nou, de locotenentulAndrei Mure[an, din Centrul de Instruirepentru Comunica]ii [i Informatic` Decebal. Pelocul II s-a clasat caporalul Yazji Fadhy, dinunitatea-gazd`, iar pe III, sublocotenentul

Tudor Popa, din Centrul 105 Comunica]iiRMNC, Bac`u.

La final, dup` însumarea punctajelortuturor probelor, clasamentul a fost urm`torul:locul I – lotul Batalionului Instruc]ieComunica]ii [i Informatic` Fra]ii Buze[ti;locul II – lotul Centrului 42 Comunica]ii [iInformatic` de Sprijin din Râ[nov; loculIII – lotul Centrului 115 Comunica]ii RMNCdin Târgu C`rbune[ti. Chiar dac` celelalteloturi nu au reu[it o clasare pe podiumul final,trebuie recunoscut [i efortul lor, precum [imeritul de a fi contribuit la desf`[urarea încondi]ii foarte bune a competi]iei ce s-adesf`[urat sub sloganul olimpic – Ai câ[tigat,continu`! Ai pierdut, continu`! Pentruparticipare, efort [i contribu]ie, to]iparticipan]ii au fost felicita]i, iar pentru noi, ceicare am fost gazde, to]i sunt câ[tig`tori airespectului nostru.

LEXICON MILITAR

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

18 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

COMANDOR (R) NECULAI P~DURARIU

TIR

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unui c`pitan.Însemn`ri [i amintiri din

R`sboiul pentruîntregirea neamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927,p. 81-82.

RUFE DE DAM~PE FRONT

HIDROBUZ. Nav` fluvial` sau maritim` demici dimensiuni, folosit` pentru agrement sautransportul de persoane între porturi apropiate saudebarcadere, de regul` în cadrul unor curseregulate. Denumirea este format` pe terenromânesc (etimologie intern`), din hidro- [i -buz,dar poate fi [i un calc lingvistic dup` engl.waterbus, germ. Wasserbuss sau rus vodnâiavtobus. Francezii folosesc în num`r mare pe Senaun tip de hidrobuz pe care îl numesc bateau-mouche (nav`-musc`), f`când compara]ie curoiurile de mu[te.

HIDROLOCATOR. Sta]ie de hidroloca]ie.DEX-ul (2012) îl explic` prin engl. hydrolocator(absent din dic]ionarele de limb` englez`!), ceeace, teoretic, nu este exclus, dup` cum nu ar fiexclus nici fr. hydrolocateur, de[i istoria este cevamai complicat`. Dup` apari]ia submarinelor,prezen]a acestora era semnalat` de un ecutor(aparat de ascultare submarin`), care apoi s-achemat hidrofon (fr., engl. hydrophone). În anii´20, a ap`rut în Anglia aparatul de detec]ie botezatasdic (denumire preluat` [i de francezi), iar apoi

Cuvântului francez „tir” îi corespunde în român`„tragere”, cu unul dintre în]elesuri, [i anume acelade „ac]iune a tragerii cu arma”. Conform defini]iei

academice, în limba român`, „tir”, substantiv f`r` plural, are unsens mai restrâns decât omonimul francez. El se refer` lasporturile practicate cu arcul, cu arbaleta sau cu diferite armede foc, cu care se trage la ]int` („Dic]ionarul explicativ al limbiiromâne”, Institutul de Lingvistic` al Academiei Române „IorguIordan - Al. Rosetti”, edi]ia a II-a, Editura Univers Enciclopedic,Bucure[ti, 1998/DEX 98), [i nu are sinonime: „poligonul de tira fost înfiin]at în cursul anului 2012, având ca scop promovareaacestui sport” (poligondetircluj.ro); „tirul cu arcul a fost ]inut lamare respect în cadrul sofisticatelor tradi]ii mar]iale japoneze”(descopera.ro).

În schimb, francezul „tir” este sinonim cu „décharge”(desc`rcare), „salve”, „coup” (lovitur`), „feu” (foc), „pointage”(ochire/]intire), „rafale”, „bombardement” (crisco.unicaen.fr).El se refer` [i la sportul constând din lansarea unui proiectilspre o ]int`, în cadrul unui concurs, în care sunt luate ca modelconfrunt`rile militare [i vân`toarea (cnrtl.fr/lexicographie [iGeorges Petiot, „Le Robert des sports. Dictionnaire de la languedes sports”, Paris, Le Robert, 1982).

Prin imitarea formul`rilor franceze, „tir” apare în relat`rilede evenimente militare din presa român` acolo unde ar trebui

s` se foloseasc` „tragere” sau, eventual, „lansare”. În mod corect,se spune sau se scrie: „tragerile cu rachete de la Capu Midia seapropie de final” (telegrafonline.ro); „modernizarea procesuluide tragere cu arunc`toare autopropulsate” (amcsit.ro); „lansarea[de rachete …] constituie o înc`lcare clar` a obliga]iilorinterna]ionale” (caleaeuropeana.ro). Deseori, este preferat

înlocuitorul sub]iratic „tir”, chiar dac` acesta induce, în modinadecvat, [i nuan]a sportiv` caracteristic`: „tirul de rachet` curaz` lung` de ac]iune efectuat […] constituie o înc`lcare clar` aunei rezolu]ii a Consiliului de Securitate” (caleaeuropeana.ro);„ancheta afirm` c` a fost vorba de un tir punctual din tancuri”(hotnews.ro); „tiruri de rachete cu raz` scurt` de ac]iune”(antena3.ro); „cre[te num`rul tirurilor transfrontaliere”; „armata[…] a ripostat […] dup` ce o unitate […] a fost ]inta unor tiruri dearme” (ziuaveche.ro). Se ignor` a[adar distinc]ia dintre competi]iasportiv` la tir olimpic [i „instruc]ia de tragere [i de lupt` ainfanteristului [i cavaleristului” (biblacad.ro).

De altfel, în rezultatele unor cercet`ri lingvistice (AlexandruCior`nescu, „Dic]ionarul etimologic român”, Universidad dela Laguna, Tenerife, 1958-1963), „tir” din român` a fost prezentatca preluat din francez` nu doar cu sensul sportiv, ci [i cu acelade „tragere cu arma” în ansamblu, precum [i cu o întreag`familie de cuvinte: „tirage” devenit „tiraj”, „tirailleur” devenit„tiralior”, referitor la infanteristul cu misiuni de cercetare (DEX98) sau la tr`g`torul trimis înainte s` h`r]uiasc` (AugustScriban, „Dic]ionaru' limbii române[ti”, Editura Institutuluide Arte Grafice „Presa bun`”, 1939).

S-a emis [i ipoteza c` substantivul argotic „tir`”, care serefer` la „o band` de ho]i”, ar corespunde francezului „tire”,cu în]elesul „pung`[ie” (Cior`nescu, 1963). Verbul „tirer” afost preluat în român` doar argotic. „A ]ine tira”, în argou,înseamn` a sta la pând` pentru acoperirea unui act s`vâr[it întain`. Varianta reflexiv` „a se tira” este folosit`, tot în argou, capreluare din argoul francez (Rodica Zafiu, „Tira”, în „Românialiterar`”, nr. 15 din 20 aprilie 2007), cu în]elesul „a pleca”, fiindsinonim` cu „a o t`ia”: „hai, tireaz`-te, hai, tai-o, tai-o, tai-o, numai sta” (versmuzica.ro); „se tireaz`-n ]`rile calde, c-o lun`-nainte de termen” (maxilyrics.com).

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

DESTININFLUEN}AT

DE O ZI RO{IE

Cum gre[it ai putea crede privind coperta, cartea nu este scris` de FloreaOlteanu, ci este despre Florea Olteanu, fost ofi]er de Geniu, invalid der`zboi [i procuror militar. Dac` prima parte a volumului g`zduie[te un

amplu interviu cu fostul procuror, realizat de Georgeta Pop, în aprilie-iunie 2001, ceade-a doua prezint` o discu]ie dintre Florea Olteanu [i Cicerone Ioni]oiu, moderat`de Romulus Rusan, la Funda]ia Academia Civic`, în 19 iulie 2002.

De ce o carte despre acest om [i, mai ales, cine a fost Florea Olteanu? Citindvolumul [i, poate, nefamiliarizat cu „intimit`]ile” istorice, ai ocazia s` cuno[ti nu atâtun personaj, cât un moment deosebit din istoria României. Sigur, elementul centralal c`r]ii este cel care se dest`inuie în dou` conversa]ii. Numai c`, a[a cum singurm`rturisea chiar acesta, ziua de 24 februarie 1945, a r`mas cheia existen]ei pentruFlorea Olteanu. La 24 februarie 1945, Florea Olteanu, procuror la Procuratura

FLOREA OLTEANUUn procuror

incomod,Funda]ia Academia Civic`,

Centrul Interna]ionalde Studii asupra

Comunismului,2011

Cur]ii Mar]iale, a fost direct implicat în respingerea revoltei comuniste care, totu[i,pân` la urm`, avea s` duc` la schimbarea guvernului Nicolae R`descu [i instaurareaguvernului condus de Petru Groza, la 6 martie \n acela[i an. De cealalt` parte, CiceroneIoni]oiu, student la acea vreme, a tr`it, de asemenea, pe viu evenimentul din 1945,numai c` el se afla în strad`, de partea celor care organizaser` o contrarevolt`.

Dou` sunt aspectele foarte interesante la aceast` carte, dincolo de via]a extremde zbuciumat` a lui Florea Olteanu, închis [i chinuit de comuni[ti prin mai toateînchisorile din ]ar`. Primul: felul în care a fost gândit volumul poate plictisi, dar nu ecazul. Problema este c` multe dintre ideile din prima parte, din confesiunea culeas`de Georgeta Pop, se reg`sesc [i în discu]ia din partea a doua. Dar acesta nu este unroman... Faptul c` în conversa]ia cu Cicerone Ioni]oiu se repet` anumite detalii nuface decât s` poten]eze veridicitatea m`rturiei. Tot ce spune fostul procuror se vedeîn oglinda fostului student, un suveran martor [i cronicar al Gulagului Românesccare este dl. Cicerone Ioni]oiu, cum îl caracterizeaz` pe cel din urm`, în Postfa]`,Romulus Rusan. Iar al doilea aspect pe care am vrut s`-l eviden]iez este repetitivitateaistoriei. Se insist` în carte pe modelul bol[evic pe care l-au avut comuni[tii în 1945:acea zi de 25 octombrie \n 1917, în urma c`reia comuni[tii lui Lenin au preluatputerea în Rusia. Apoi, trimiterea la decembrie 1989, chiar dac` nu se insist` pe ea,este mai mult decât evident`. Aparent, acela[i stil de revolt`, implica]ii asem`n`toare,rezultat tot pe acolo. Dar aceasta este o alt` poveste...

Dincolo de cele dou` aspecte, a[ mai remarca o coinciden]` stranie: FloreaOlteanu a decedat la 25 octombrie 2002, a[adar nu peste mult timp de la discu]iamoderat` de Romulus Rusan, dar la fix 85 de ani de la ziua în care bol[evicii ocupauPalatul de Iarn`, din Petrograd (ast`zi Sankt Petersburg), re[edin]a ]arilor Rusiei.

americanii au inventat sonarul. În timpul celui deAl Doilea R`zboi Mondial, Marina Român` a primitde la nem]i un aparat mai perfec]ionat, numit atunciperifon (Periphongerät, apoi S-Gerät). Dup`r`zboi, românii au importat perifoane de la ru[i, pecare le denumeau ghidrolokator, termen pe care,în mod firesc, l-am adoptat [i noi, acum fiind lamod` cuvântul sonar.

HIDROPLAN, HYDROPLAN (din fr.hydroplane). Hidroavion.

[12 septembrie]Lini[te pe front. Diminea]a mai pun oarecare

ordine în companie, iar dup` amiaz`, obosit dincale afar`, m` cuprinde un somn, din care nu m`trezesc decât tocmai pe la 4 dup` amiaz`.

În timpul acesta, solda]ii aduc ap` în g`le]ilede pânz` [i în fundul tran[eelor spal` rufele [i seprimenesc... cei care mai au cu ce!... Când m`de[tept, am o mare surpriz`. V`d puse la zvântat,pe ni[te pari în curmezi[ul tran[eelor,... o mul]imede rufe de dam`!

Cam buim`cit de somn, un moment m` frecla ochi [i nu în]eleg ce înseamn` aceast` ruf`riede dam` în tran[eea mea. F`r` s` vreau, gândulîmi fuge la via]a lini[tit` de garnizoan`, de alt`dat`,[i chiar la raiul lui Mahomed, când deodat` apareînaintea mea, decoltat, într-un combinezon cuvalanciene... un ]igan p`ros [i negru ca mamafocului!

Îl întreb: „Ce este asta?” Îmi r`spunde foartelini[tit: „S` tr`i]i, don’ c`pitan, dac` n-avem altelemai bune, ce s` facem?”

Interesându-m` de aproape, chestiunea selimpeze[te. Când bulgarii au ocupat Bazargicul,au devastat tot ce era românesc acolo, între care[i sucursala magazinului Lascaridis din Constan]a.Oameni galan]i! Le-a pl`cut foarte mult ruf`ria dedam`, cu care [i-au umplut rani]ele. În luptelecare au urmat, când au fost respin[i, au fugit [i eiaruncând rani]ele. La rândul lor, ai no[tri, cu toat`înaintarea, au g`sit [i timpul necesar spre acotrob`i prin rani]ele aruncate.

Cum ruf`ria cam lipsea, nu s-au mai gânditnici ei... c` e de dam`!

19Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL DE BRIGAD~MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!„

DREPTUL LA ZÂMBETDESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV

„

„

În interiorul sistemelor adev`rate, valorile nu pot fi decât solidare. Da,din p`cate, doar acolo. • Cel mai greu de descifrat sunt oamenii careau picioarele pe p`mânt [i capul în nori. Mul]i dintre ace[tia nu se

în]eleg pe ei în[i[i. • În via] ne întâlnim [i cu unii oameni care au trecut prinurechile acului ca pe sub un arc de triumf. {i sunt destul de mul]i naivii careau perceput asta ca pe un act de mare bravur . • Într-un sistem sau într-ocomunitate oarecare, ordinea este un lucru formidabil, dar nu atunci cândeste impus din afar , ci atunci când este înf`ptuit din interior. • A vorbi estefoarte necesar într-o comunicare. Dar nu este suficient. • Diferen]ele destatut, cultur [i putere reprezint triada cauzelor care, oriunde [i oricând, potgenera conflicte. • De[ertul este, în bun m`sur , o crea]ie a Naturii [i, într-om`sur [i mai mare, o crea]ie a Omului. • O c`dere bine efectuat , ]inut subcontrol, poate avea un efect sau un ecou mult mai important [i mai conving`tordecât orice urcare cu iz de coco]are. • Cred c o giraf ar percepe ca o maredovad de afec]iune grija care i s-ar acorda, fiind bine tratat , atunci când odoare gâtul. • Cel care nu are gr`untele s`u de nebunie, în via] , nu poate nicis -l ia cu împrumut, nici s -l fure de la al]ii. • Când oamenii nu prea au cespune, se folosesc de cuvinte mari. • Nu exist secret adev`rat care s nu aib`un cost al s`u. Întâmplarea face ca el s fie pl tit, de multe ori, de cât mai multepersoane. Nu la comun, ci individual. • Iat ce spunea cândva Ana EleanorRoosvelt, so]ia pre[edintelui SUA, Franklin Delano Roosvelt: „Min]ile luminatediscut idei; min]ile mediocre discut evenimente; min]ile mici discut oamenii.”• Ce vremuri! Îi ajut pe pro[ti s` nu r`mân` în urm` [i ei m` dep`[esc...• Oriunde [i oricând în lumea asta, lucrurile vor începe s progreseze, în modrapid, constant [i vizibil, atunci când politicienii vor vorbi foarte mult despreceea ce fac [i foarte pu]in sau deloc despre ceea ce vor s` fac`. • S` nuconfund`m personajele: în grajd poate fi ]inut, uneori, Pegas, dar nu destinul.• De câte ori ai ocazia, vesel sau trist fiind, gânde[te-te la un singur lucru: tue[ti cea mai important persoan din lumea asta. De altfel, a[a ar trebui s`gândeasc fiecare om despre sine. • Nu le po]i pretinde celor din jur ca s -]icunoasc visurile, dac tu nu le-ai vorbit niciodat despre ele. • Femeia esteacel personaj minunat care, indiferent cât câ[tig`, întotdeauna cheltuie[temai mult. • Dac chiar s-ar scrie o istorie adev`rat a prostiei, ne-am schimbap`rerea, iremediabil, despre multe persoane, personaje sau personalit`]i care[i-au l sat amprenta prin Istorie. • {i o fericire poate r`ni, la fel ca oricare altlucru care are o astfel de destina]ie. De exemplu, r`nile pe care ni le potproduce fericirile celor din jur. • În lume exist un dizolvant al tuturor calit`]ilorumane: lipsa de caracter. • Stima]i preo]i, v rog s nu uita]i un lucru: c`trebuie s -l sluji]i pe Hristos, nu s -l înlocui]i!... • De multe ori, problemele suntpuse gre[it, deoarece se consider c procesele sau fenomenele au cauzefactoriale. Dimpotriv , tot ceea ce este pus sub semnul complexului are cauzeplurifactoriale; crizele de orice fel, cancerul, haosul, dezastrele de orice natur ...• Pentru un mincinos, adev`rul este materie prim , nu produs finit. • Iat cespunea Confucius cu aproape 2500 de ani în urm : „Nu trebuie s fii trist c n-aifost remarcat, fii trist c n-ai f cut nimic remarcabil”. • Lupta]i din r`sputeri cas nu vi se fure cerul de deasupra capului. Este singura [ans ca pe el s r`sar ,mâine, un soare. Soarele vostru. • De foarte multe ori îl în]eleg [i pe Dumnezeu:nici el nu poate fi mereu numai sobru... • Atingerea unui ] rm nou nu estealtceva decât r`splata pentru curajul de a fi p`r`sit un ] rm vechi.

Lupta]i din r`sputeri ca s` nuvi se fure cerul de deasupracapului. Este singura [ans`ca pe el s` r`sar`, mâine,un soare. Soarele vostru.

COMANDOR ALEXANDRU LEAUAalexandru.leaua@presamil.ro

Cu ceva vreme în urm ,dac v aduce]i aminte,am scris despre tablourile

cu [efi aninate pe pere]i. Ei bine,încercam atunci s iau în vârfulcondeiului o meteahn mai veche lanoi, aceea de a lingu[i m`rimile aflate,la un anumit moment, totu[ivremelnic, în scaune importante.Doar a[a, de amorul artei, ca s le fieun pic mai bine slugarnicilor...

Ei bine, dac lucrurile s-au maischimbat pe ici, pe colo, prin p`r]ileesen]iale, adic la cel mai înalt nivel,mai sunt holuri prin cl direa din deal,de unde se conduc destinele armiei,pe care sunt postate, la loc de cinste,chipuri ingenue, de mari [efi. Ba,chiar [i prin unele caz`rmi au mair`mas tablouri ce-i înf`]i[eaz pe ceif`r de care via]a noastr de zi cu zinu ar mai fi la fel.

La o convocare a speciali[tilor încomunicare [i rela]ii publice amprimit o vorb bun din partea unorcolegi din teritoriu, pentru curajul dea spune lucrurilor pe nume în privin]aacestui subiect. Articolul „Jos tabloul”a fost apreciat [i considerat, la vremealui, un bun semnal pentrudeschiderea ce avea s vin dup operioad când comunicarea înarmat a avut, vizibil, de suferit.

INSECTARULNu spun asta doar ca s îmi arogvreun merit pentru schimbarea deatitudine, dar e bine s se [tie.Pentru c , nu-i a[a, m`rimile vin [ipleac , la un moment dat, dar noimergem înainte, tot cu ale noastre.

Tot atunci, la pomenitaconvocare de specialitate, colegiimi-au relatat îns c modatablourilor cu [efi înc s-a p`strat.De[i nu exist niciun regulament,niciun act normativ care s`reglementeze respectiva situa]ie.

Prin unit`]i li se spune„insectare”, pentru c , nu-i a[a,în[iruirea de fotografii, începând dela comandantul suprem [i pân la[eful nemijlocit, aminte[te cumva de

lan]ul trofic: adic pe[tele cel mare îlînghite pe cel mic!

C , vezi Doamne, subordona]iitrebuie s -[i cunoasc întotdeauna[efii, eventual s -i aduleze. C , ce nefacem, bun`oar , dac ne trezim lapoart cu vreo m`rime [i nu îlrecunoa[te nimeni? Nu-i frumos!C doar nu o s îl legitim`m, cumscrie la regulament, s nu cumva s`se simt ofensat...

{i uite a[a, pe holurile centrale,la loc de cinste, pe lâng drapelulunit`]ii, putem admira cu ochiiumezi, plini de recuno[tin] , [i pe ceicare, la un moment dat, taie [ispânzur pe la noi prin curte.

{i, cum prin unit`]i se mai facadesea [i glume, unele mai nes`rate,

am mai aflat c , de S`rb`torilePascale sau de Cr`ciun, la c`p`tâiulfiec`rui tablou mai apare câte o...lumânare (!). Sau, una [i maigogonat : la un moment dat,un anume tablou a fost luat dinperete [i... suspendat într-un cuier!

De ce persist`m, oare, într-oasemenea situa]ie penibil`, carepoate da loc oricând la interpret`risau glume de prost gust? Chiar nuse poate lua o decizie unitar`, înacest sens?

În orice institu]ie, fie ea civil`sau militar`, fotografia celui care acondus-o la un anumit moment seafi[eaz` pe perete când acestapleac`. Pare o chestiune de bun

sim]. În semn de respect [i depre]uire pentru tot ceea cerespectivul personaj a realizat înfunc]ie. Nicidecum în timp ce seafl` la „butoane”, pentru c`,inevitabil, ar suna a slug`rnicie.

V` mai aminti]i de tablourile depromo]ie? Ele sunt realizate [iatârnate pe perete, cum este [ifiresc, întotdeauna la absolvire.A]i observat c`, în func]ie de cât deapreciat sau de iubit este vreunulde prin tablou, atât de curat` îi este[i poza? Din p`cate, nu o dat`, amv`zut c` erau unii care abia se maiz`reau... Asta nu-i deloc frumos dinpartea pe[tilor mai mici dar, dinp`cate, se mai întâmpl`!

...Aminte[te cumva de lan]ul trofic: adic`pe[tele cel mare îl înghite pe cel mic!

Suntem o ]ar de îngeri [i de justi]iari. Asta [tia]i.Axa]i pe identificarea grabnic a bârnei din ochiulceluilalt, pentru c printre bârnele proprii cam

a[a se vede. Sanc]ionând iute orice abatere de la regul .La cel lalt. Numai c nu [tiu cum se face c tocmai în ]aracare a n`scut teoria formei f`r` fond – din necesitateadefinirii precise a unei anumite (extinse) st`ri de lucruri,cum altfel? – învârto[area declarativ cu aer justi]iar impar-]ial se ridic pur deasupra smârcului produc`tor de miro-suri fetide. C`scând o pr`pastie între realitatea greu deascuns sub pre[ul inocen]ei [i bombastica zicerii care nulas loc îndoielii, ca m`sur a inteligen]ei capabil s nasc`întreb`rile acelea care r`mân mai mereu f`r r`spuns.

Justi]iarii vor s` dea exemplu. „La mine” – adic` în„ograda” lor ar vrea s` spun` sau pe domeniul ori feudalor, dar astea sun foarte nobiliar [i nu e în sensul originilorneao[e la care ]in – „cine gre[e[te pl`te[te!”, fermitateafiind, cum v-a]i dat seama, evident`. Omul chiar vrea s`fac` dreptate. Cu orice pre]. Inclusiv acela al ignor`riitrecutului, care nu mai conteaz`. Chiar dac` înv`]`turaaia cre[tin`, de care, altminteri, se face parad` cât carul– c` la f`cut cruci [i m`t`nii nu ne întrece nimeni, maigreu e s` respect`m principiile care întregesc doctrinacre[tin`! – spune, simplu, printr-o frumoas` poveste devia]`, cum e cu aruncatul pietrei, socotindu-te pe tinef`r` de vin`, neprih`nitul neprih`ni]ilor.

{tiu, avem legi [i regulamente. Ele ne ghideaz`conduita [i este obligatoriu s le respect`m. Nu am pledatniciodat` pentru înc`lcarea lor, dar a[ min]i dac` v-a[spune, privindu-v` în ochi, c` nu am f`cut-o niciodat`(iat -m deja denun]at!), întotdeauna f`r voia mea, dinne[tiin] (desigur, asta nu este o scuz !) sau în împrejur`ri

LA JUDECAT~

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEAflorin.sperlea@presamil.ro

uneori greu de explicat, care se dovedesc mai presus devoin]a noastr , dar f`r a-l afecta în vreun fel pe cel lalt.Este foarte adev`rat c legea este f`cut în a[a fel încât s -i permit celui care o aplic s gândeasc între ni[te limite.Pentru c nici cel care se afl în fa]a judec`]ii nu este omulunui unic fapt culpabil. Are o „istorie” proprie, un „dosar” als`u, care îl „zugr`vesc” pe împricinat cu bunele [i relelesale. Ele, în[iruite, pot contura o imagine de ansamblu, potcrea un întreg, un fundament al unei judec`]i corecte.

{tiu câteva personaje schimbate din func]ie pestenoapte pentru c au „gre[it”. Unul, de pild , fiindc în nu[tiu ce unitate, subordonat`, la ni[te buni kilometridep`rtare, dar care avea propriul ei comandant, s-aîntâmplat nu [tiu ce eveniment. Mai mult sau mai pu]ingrav. Dar dac [eful vrea s -l vad grav de tot, fie [i chibritulaprins acolo nu se fumeaz [i nu exist nici m`car urm de

]igar ar putea constitui un prilej de sanc]iuni ustur`toare.{i, dintr-un foc, la propriu [i la figurat, este anulatcomplet tot ceea ce ai f`cut pân` atunci. Nu mai con-teaz` nimic din onestitatea ta profesional`, din eforturiletale zilnice, din str`duin]a de a fi mai bun, recunoscutede not`rile de serviciu, de diplome [i confirm`ri elogi-oase în[irate spre luare aminte pe pere]i. Dintr-o dat`,nu mai e[ti bun de nimic!

Iar justi]iarii vor s dea exemplu, vorbind de „toleran]`zero” [i luând decizia cea mai drastic . Poate c este corect,fiecare caz în parte are nevoie de analiza lui. M gândescîns` c` justi]iarii vor fi dovedit aceea[i intransigen]`maximal pentru to]i [i toate cele petrecute sau care se vormai petrece sub ochii lor. Altminteri, exemplul nufunc]ioneaz . Ar fi doar m`rturia nefericit a arbitrariului[i a g`sirii cu tot dinadinsul a acarului P`un. Pe care nu-lîntreb`m niciodat pentru câte trenuri a asigurat func]io-narea irepro[abil , ci doar de ce vreun marfar trist a ad`statnepermis pe vreo linie moart câteva minute în plus.

Cu orice pre]. Inclusivacela al ignor`rii trecutului,care nu mai conteaz`.

DECESE

20 Observatorul militar Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

ANIVERS~RIConsiliul de conducere al ADMRRAl. I. Cuza ureaz urm torilor membriai Asocia]iei care, în luna iulie 2013,î[i serbeaz ziua de na[tere: generalii(r) Nicu Apostu, Mircea Chelaru,Mihai Chiriac, Octavian Dumitrescu,Nicolae-Aurel Ene, Alexandru Grecu,Vasile Huic , Costic Ivan, ConstantinOlteanu, Vasile Palc`u, NiculaeSpiroiu, Stan Vl descu, Aurelian-Constantin Voicu; coloneii/comandorii (r) Octavian Che]an, LiviuCodorean, Marin Cojocaru, DumitruCru[oveanu, Gheorghe Gane,Dumitru Ionescu, Constantin Iorga,Mircea-Lucian Lep`dat, IonMartalogu, Marius M`dan, OvidiuOstafe, Alexandru Pu[ca[u, DumitruRusu, Marin Rusu, Constantin Sc e-]eanu, Gheorghe Secu, C`linSinescu, Aurel Suciu, Ion Ulescu,Tache Vintil , Emil Vl doiu, PetreVoicu, Dumitru-Florinel Zai];locotenen]i-coloneii (r) Alexandru

PROMO}II

ANUN} CAMARAZIIPe data de 5 iulie 2013, între orele 12.00-14.00, în Aula Ministe-

rului Ap`r`rii Na]ionale, va avea loc Adunarea General` a Asocia]ieide Caritate din Armata României – CAMARAZII.

Ordinea de zi este urm`toarea: 1. Prezentarea general` a situa]ieiAsocia]iei; 2. Prezentarea, discutarea [i aprobarea: raportului de

V` semnal`m apari]ia num`-rului 2/2013 al revistei Info-

sfera, publica]ie a Direc]iei generalede informa]ii a ap`r`rii, consacrat`studiilor de securitate [i informa-]iilor pentru ap`rare. Revista g`z-duie[te între paginile sale o serie dearticole dedicate împlinirii a 95 deani de la înfiin]area contrainfor-ma]iilor militare. Astfel, articolulDirec]ia contrainforma]ii [i secu-ritate militar` – 95 de ani în avan-postul luptei pentru ap`rarea intere-selor armatei României, ap`rut subsemn`tura contraamiralului Mihai Gheorghe, [eful Direc]ieiContrainforma]ii [i Securitate Militar`, eviden]iaz` faptul c`profesionalismul [i onoarea au caracterizat activitatea de aproapeun secol a contrainforma]iilor militare, care s-au aflat permanentîn „linia întâi a unui r`zboi nev`zut [i continuu”. Potrivit autorului,natura specific` a acestei activit`]i a f`cut ca, „de cele mai multeori, eforturile [i succesele personalului din cadrul acestor structuris` r`mân` în umbr`, iar vizibile s` fie, de regul`, e[ecurile”.

Cititorii interesa]i de în]elegerea, dintr-o perspectiv`geopolitic`, a evolu]iilor din domeniul securit`]ii na]ionale [iinterna]ionale vor g`si în paginile revistei analize referitoare lanecesitatea consolid`rii capabilit`]ilor de tip „hard power” aleRomâniei, la efectele crizei economice asupra bugetelor militareale statelor membre NATO, precum [i posibilele implica]ii ale unoreventuale reconfigur`ri ale frontierelor statelor din OrientulMijlociu [i nordul Africii.

De asemenea, ne-a atras aten]ia un articol extrem deinteresant, „Tip`rirea”/imprimarea 3D [i amenin]area terorist`”,al c`rui subiect, desprins parc` din filele unui roman science-fiction, îl reprezint` noua tehnologie de imprimare tridimensional`,care î[i afl` aplica]ii inclusiv în domeniul militar, dar care, utilizat`de „persoane sau grupuri cu viziuni extremiste, poate deveni oamenin]are la adresa cet`]enilor”.

STR~JER ÎN CALEA FURTUNILOR,MAGAZIN AL FUNDA}IEI

MARE{AL ALEXANDRU AVERESCU

Cu ocazia s`rb`toririi Zilei Eroilor, moment marcat în municipiulBuz`u prin organizarea unui ceremonial militar [i religios în CimitirulEroilor, a fost difuzat num`rul 13 al revistei „Str jer în calea furtunilor”(anul VII, iunie 2013, 100 p.), magazin al Funda]iei „Mare[alAlexandru Averescu”.

Editorialul, apar]inând generalului-maior Nicolae Ciuc`, este opledoarie, nuan]at`, pentru valorile na]ionale tradi]ionale, pentruaceia care le perpetueaz` [i cei ce vor prelua nobila [tafet`, ce nedefine[te ca popor cu o veche [i distinct` istorie în p`r]ile acestea delume.

Agenda funda]iei semnaleaz` o nou` edi]ie a concursului deistorie dedicat Zilei Na]ionale a României [i o nou` ini]iativ`,realizarea istoriei militare a jude]ului Buz`u. La „Eveniment” secontorizeaz` ac]iunile prilejuite de Ziua For]elor Terestre îngarnizoan`, precum [i un documentat repotaj al lui C`t`lin}în]`reanu (redactor la „Opinia Buz`u”) despre beneficiariisimul`rii unei zile de „armat` ca pe vremuri”.

Segmentul de istorie [i cultur` cuprinde informa]ii asuprajurnalului Elenei Negrescu, din timpul ocupa]iei germane a Buz`ului(1918), de Emil Niculescu, coresponden]` (de inim`) de pe frontulM`r`[e[tilor, relevat` de Viorel Frîncu, centenarele Aeronau-

ticii Militare Române, colaborare acomandorului dr. Marius AdrianNicoar` [i a c`pitanului Daniel Stan,opera]iunile informative sovietice, lanoi, înaintea declan[`rii „Opera]iuniiBarbarossa”, apar]inând, prof. dr.Viorel Gheorghe, pagini din istoriainfanteriei române, evocare datorat`colonelului dr. Paul R`dulescu.

Arealul buzoian este subiectulunei invita]ii lansat` de un ghid,deja familiar cititorilor revistei, loco-tenent-colonelul Romeo Feraru, peValea Ni[covului, g`zduitoare deistorie [i art`.

L a 14 iulie 2013, Armata României s rb - tore[te 140 de ani de la înfiin]area armei comunica]ii [i informatic`,

sub genericul Ziua Transmisioni[tilor Mili-tari. Vineri, 12 iulie, se desf`[oar` adunareafestiv` [i inaugurarea oficial` a MuzeuluiComunica]iilor [i Informaticii – filiala Muzeu-lui Militar Na]ional Regele Ferdinand I, înnoua a[ezare. Invita]ii sunt a[tepta]i la sediuldin cazarma Centrului 48 comunica]ii [iinformatic` strategice, din [oseaua Bucure[ti-Ploie[ti km 12. Tot la noul sediu se va orga-niza, în zilele de 13 [i 14 iulie, Ziua por]ilordeschise. Invit`m publicul s` participe la

Promo]ia 1973 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung Mol-dovenesc organizeaz s`rb torireaîmplinirii a 40 de ani de la absolvire, înzilele de 30 [i 31 august, 2013. Pre-zentarea celor doritori de revedere seva face pe data de 30 august, pân laora 18, în cazarma liceului militar.Pentru o corect evaluare de sprijindin partea institu]iei militare privindcazarea [i masa, rug`m colegii caredoresc s ne onoreze cu prezen]a sconfirme participarea prin trimitereaunei sume de 250 RON de persoan`în contul BCR: IBAN-NOU-RO90-RNCB050 0044245360003, pe nu-mele Vasile Olaru. Pentru detalii su-

ANUN}URI UMANITARE Colectivul UM 01041 P Predeal solicit ajutor umanitar

pentru sprijinirea colegului nostru, plutonier Petre Ionescu,a c rei feti] , Raisa-Maria Ionescu, în vârst de 10 luni, suferde o tumoare pe coloan (tumoare pelvian presacrat retro-rectal – teratom matur sacrococcigian [i vezic neurogen ),tumor ce trebuie extirpat de urgen] (maximum o lun )[i are nevoie de o interven]ie chirurgical la spitalul depediatrie din Viena, Austria. În scopul de a strânge fondurilenecesare tratamentului [i interven]iei chirurgicale, circa20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu oricesum , oricât de mic ar fi ea, o poate face în conturile bancaredeschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la RaiffeisenBank: Cont în lei: RO17 RZBR 0000 0600 0786 6302. Cont îneuro: RO 60 RZBR 0000 0600 1557 2857. Pentru informa]iisuplimentare, pute]i contacta familia la numerele de telefon0721875779 [i 0724081761. Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M.

01375 Constan]a, a fost diagnosticat cu adenocarcinom decolon descendent stadiul II cu colonostam (cancer de coloncu afectarea altor organe interne), actualmente fiind internatla Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [iinterven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]iechirurgical la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen]Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc [i a n`scut unb ie]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun o locuin]achizi]ionat prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul2040. Cei care doresc s ajute financiar pentru continuareatratamentului pot depune orice sum de bani în contul luiClaudiu Hermeneanu: RO46RZBR000006000 1911920Raiffeisen Bank.V rug`m s ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui

copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, arenou ani [i este diagnosticat cu osteogenez imperfect(maladia Lobstein-boala oaselor de sticl ). Pân în momentulde fa] , a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare(femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite în perioadade sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat , iar odatcu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru arenevoie, urgent, de dou tije telescopice pentru femururi,care cost circa 4.000 de euro/bucat . Mai multe detaliidespre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email: florentza77-@yahoo.com sau sunând la num`rul de telefon0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitarprin dona]ii în conturile bancare, pe numele PlugariuFloren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti,Sucursala Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL-04301201C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201-C17354XX.La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu,

din cadrul Companiei Poli]ie Militar [i Protec]ia For]ei aUM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea cump`n . Afost diagnosticat cu tumor de trunchi cerebral infiltrativ ,care, în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv,provocându-i tulbur`ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuariea.c., a fost operat în Spitalul Universitar de Urgen] MilitarCentral Dr. Carol Davila.

Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militariprofesioni[ti din UM 02211. Colegii s i spun c mereu s-aeviden]iat prin grija fa] de ceilal]i [i prin dedica]ia de care adat dovad în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat.Acum, spun ei, este momentul s -i întoarc faptele bune [i,de aceea, i-au fost [i îi sunt al turi în clipele de încercare. Dar,pe lâng sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de unsprijin material, iar colegii fac un apel, în acest sens, c trecamarazii din alte unit ]i. Aceia care doresc s îl ajute o potface prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410.

Colegii din SMFA sunt al turi decomandorul J`nel T`nase înmomentele grele pricinuite dedecesul fulger tor al mamei sale [itransmit familiei îndoliate sincerecondolean]e [i puterea de a trecepeste aceast dureroas încercare.Dumnezeu s o odihneasc în pace!

Personalul Batalionului 265Poli]ie Militar` este al`turi demaiorul Dorin V`duva în acesteclipe grele, ca urmare a trecerii înnefiin] a tat lui s`u [i transmitesincere condolean]e [i întreagacompasiune familiei îndoliate.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

plimentare, v rug`m s contacta]icolectivul de organizare format din:Vasile Olaru, tel. 0765 708 445,021423 65 74, Teodor Juravle, tel.0741 060 686, Nicolae Buruian , tel.0722 574 504, 021 423 14 11.

Clasa a XII-a B din promo]ia 1983 aLiceului Militar Tudor VladimirescuCraiova (diriginte prof. Mihai Salaba[)organizeaz , în data de 10.08.2013,întâlnirea de 30 de ani de la absolvirealiceului. Sunt bineveni]i colegii de lacelelalte clase, care doresc s se al turedemersului nostru, cu condi]ia desem-n rii unor reprezentan]i în comitetulde organizare. Le mul]umim anticipatcelor care ne vor ajuta cu datele decontact ale colegilor no[tri: StroeAristide, Toader Aurelian [i VelicaGabriel. Costul estimativ este de 200lei/persoan , fiind stabilit ulterior înfunc]ie de num`rul de participan]i/invita]i. În vederea organiz rii în celemai bune condi]ii, cei care doresc sparticipe sunt ruga]i s trimit un avansîn valoare de 150 lei/persoan , încontul RO26BTRL01701201486524

XX ,deschis la Banca Transilvania, penumele Stanciu Aurel. Deponen]ii vorspecifica numele [i prenumele fiec ruiparticipant. Detalii suplimentare: StanciuAurel, e-mail: aurel.stanciu@yahoo.rosau Stanca Dumitru, e-mail: adistanca2003 @yaoo.com. Promo]ia 1988 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Transmisiuni dinSibiu organizeaz , în perioada 16-18august 2013, începând cu ora 17, acti-vit ]i dedicate s rb torii a 25 ani de laabsolvirea [colii. Absolven]ii sunt invita]is participe la activit ]ile organizate cuaceast ocazie. Informa]ii suplimentarepe www.trs88.rcsn.ro. Nu ezita]i s -icontacta]i pe colegii Dan R c [an - tel.0729-890830, 0369401903, Dan Lu-pa[cu - tel. 0744381505, RMNC1001404 sau Gheorghe Olan - tel. 0722-808474, tel. RMNC 2113-511.

Promo]ia 1988 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Geniu Râmnicu Vâlceava s rb tori împlinirea a 25 de ani de laabsolvire, în data de 31 august 2013, lasediul Centrului de Instruire pentruGeniu, EOD [i Ap rare CBRN Panait

Donici din Râmnicu Vâlcea. Pentru to]icolegii care doresc s` participe laaceast activitate, comitetul de orga-nizare adreseaz rug`mintea de a con-firma participarea prin depunerea su-mei de 170 RON de persoan în con-tul RO441INGB0000999900877678,deschis la banca ING. Prezentareaparticipan]ilor va fi pân pe data de 31august 2013, ora 9.00. Doritorii suntruga]i s în[tiin]eze colegii despre carenu [tiu informa]ii [i s contacteze organi-zatorii: Dumitru Cop`ceanu, telefon0745 570 782, STAR 5049/154, 118;Petre Barbu, telefon 0745 062 623,STAR 5049/119, 179.

Promo]ia 1983 a Colegiului MilitarLiceal {tefan cel Mare din CâmpulungMoldovenesc organizeaz , la 7 sep-tembrie 2013, întâlnirea prilejuit deîmplinirea a 30 de ani de la absolvireastudiilor liceale. Absolven]ii promo]ieisunt invita]i s participe la aceast`activitate, care va avea loc la sediulColegiului Militar Liceal {tefan cel Maredin Câmpulung Moldovenesc. Costulestimativ este de 300 lei/persoan ,

Duminic`, Cristian-Lucian Ghi]`;maiorul (r) Tudor Florea Petric – mults n tate, via] lung , bucurii [i împliniri,al turi de familie [i de to]i cei dragi.S`n tate [i bucurii pentru cei care î[ianiverseaz ziua onomastic de SfântulProoroc Ilie Tesviteanul. La mul]i ani!

urm`toarele activit`]i organizate în acestcontext aniversar: expozi]ia fotodocumen-tar` Istoria armei comunica]ii [i informatic`– în imagini [i documente; lansarea Revisteicomunica]iilor [i informaticii – nr.1/2013;expozi]ia de tehnic` de transmisiuni folosit`în cele dou` r`zboaie mondiale; expozi]iade carte veche, regulamente [i instruc]iunide specialitate; reconstituiri istorice – ate-liere; leg`turi multimedia cu teatrele de ope-ra]ii externe (voce, date, imagine); standuricuprinzând oferta educa]ional` a unit`]ilorde instruc]ie [i înv`]`mânt din arma comu-nica]ii [i informatic` [i standuri ale Asocia]iei

Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retrageredin armele transmisiuni, informatic` [ir`zboi electronic [i ale agen]ilor economicide profil; clubul radioamatorilor, târgulcolec]ionarilor de Militaria, tir cu arma decalibru mare; distribuirea de ra]ii de hran`de r`zboi preparate la buc`t`ria de cam-panie.

Intrarea la Muzeul Comunica]iilor [iInformaticii, pe parcursul zilelor de 13, 14iulie, este liber`. Persoan` de contact: loco-tenent-colonel C`t`lin Dasc`lu, tel.: 0721 258910, RMNC 1008/115, adresa INTRAMANdascalu.catalin.

activitate pe anul 2012; execu]iei bugetului de venituri [i cheltuieli,pentru anul 2012; raportului Comisiei de cenzori; proiectuluiprogramelor Asocia]iei [i a proiectului bugetului de venituri [icheltuieli pentru anul 2013 [i orientativ pentru 2014; 3. Prezentarea,discutarea [i aprobarea propunerilor privind îmbun`t`]irea Statutului[i Regulamentului de organizare [i func]ionare al Asocia]iei;4. Alegerea unui nou Consiliu Director; 5. Alegerea unei noi Comisiide cenzori; 6. Diverse.

SEMNAL

doritorii fiind ruga]i s vireze aceastsum pân la data de 30 iunie, încontul RO44BRDE340 SV08234523400, deschis la BRD, pe numelePetric Mila[, cu specificarea numeluideponentului. Rela]ii suplimentare:Petric Mila[, 0745150278.

ÎN LUMINAASTRELOR

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

21CALEIDOSCOPNr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~irina.spilca@presamil.ro

ARMA TANCURI

COGITO

PERICULOAS~ (2, 6, 2, 7, 2, 6)

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

Dezlegare la careul

ANIMALE DIN OGRAD~din Observatorul militar nr. 24/2013

Dezlegare la CRIPTOGRAFIA REU{IT~:(1-2,6,3,7,2,4) din Observatorul militar nr. 24/2013:

’’

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

Cea mai mare sup`rare ce un om poate face altuia e s`-i t`g`du-iasc` talentul cu care acesta se crede, pe nedrept, înzestrat.

I. L. CARAGIALE

Încerca]i s` exprima]i num`rul 31 cu ajutorul cifrei 3. Dac` nu reu[i]i, încerca]imai întâi s` exprima]i num`rul 34 folosind patru cifre de 3. Acest al doileaexerci]iu este mai simplu [i v` va indica solu]ia pentru rezolvarea primului.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Golurile pe care le l`sa]iîn urma dumneavoastr` atunci când ac]iona]i într-un mod

ascuns sunt greu de în]eles [i de umplut pentru cei dragi. Unprieten în care avea]i încredere v` dezam`ge[te, f`când un gest lacare nu v` a[tepta]i.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` a[teapt` momente grele,mai ales din punct de vedere financiar [i juridic. Ve]i avea

sprijinul moral al familiei, dar ve]i pierde nenum`ra]i prieteni.Gemeni (21 mai-21 iunie): Lipsa de comunicare dinfamilie v` afecteaz` s`n`tatea [i limpezimea gândurilor. G`si]i

în]elegere [i sfaturi utile din partea persoanei iubite sau din parteaunui prieten de n`dejde.

Rac (22 iunie-22 iulie): Lansa]i teme de dezbatere asuprac`rora intra]i în polemic` cu cineva din familie [i este posibil

s` strica]i orice rela]ie cu aceast` persoan`.Leu (23 iulie-22 august): Lupta]i pentru a ob]ine [anseegale cu un coleg care ader` la aceea[i func]ie cu dumnea-

voastr`. Ave]i nevoie de timp pentru a demonstra cuiva draginten]iile serioase.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Încerca]i s` face]iun exerci]iu de roluri pentru a putea în]elege pe deplin

ac]iunile unui om important din via]a dumneavoastr`. Sunte]i plinde energie [i reu[i]i s` realiza]i cam tot ce v` propune]i.

Cum se comport` Pe[tii în planprofesional? Nativii n`scu]i în

zodia Pe[ti au o fire aparentblând`, de[i în interiorul lor

ascund o t`rie de caracterincredibil`. Au darul povestirii,

iar asta îi face [i buni pedagogi.Le place s` fie bine informa]i [i,

întotdeauna, cei din jurullor g`sesc la ace[tia o vorb`bun` sau o încurajare spre a

evolua profesional.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` n`p`desco sumedenie de gânduri [i sim]i]i nevoia s` socializa]i mai

mult. Un plan mai vechi, privitor la un eveniment de amploare, v`preocup`.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` al`tura]iunei cauze care v` aduce recunoa[tere [i experien]e de

neuitat. Îmbun`t`]irea cuno[tin]elor profesionale devine o prioritatepe termen lung.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Face]i gre[eligrave fa]` de o rud` apropiat`. Este bine s` cânt`ri]i orice

decizie sau vorb`. Provoc`rile de la serviciu v` men]in treaz` aten]ia[i v` stârnesc interesul.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Treburilegospod`re[ti v` relaxeaz` a[a cum nu v-a]i fi a[teptat. Dru-

murile dese în afara ora[ului v` epuizeaz` fizic [i v` afecteaz` rela]iacu familia.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Trece]i printr-operioad` a schimb`rilor majore pe plan sentimental [i in-

telectual. V` bucura]i de sfaturile unor prieteni cu care comunica]ides în ultimele luni.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Un membru al familieiv` solicit` sprijinul, dar din motive personale prefera]i s`-l

refuza]i. V` macin` finalizarea unui proiect la care munci]i de mult`vreme.

ORIZONTAL: 1) Ma[in` blindat` de lupt` –Se ocup` cu-nvârtelile la tanc. 2) Asigur` suspensiatancului (pl.) – Cu el merge ca uns tancul. 3) Ea setrage din neam! – În ele se dispune muni]ia în tanc– Plasa pentru pe[te. 4) Oblonul tancului – A se

apropia. 5) Tancul are sis-tem de ap`rare [i împotrivaunui astfel de atac – Începeemisia! 6) În timpi diferi]i –Înainte. 7) Suprafa]` nepro-ductiv`. 8) Vase – Pictura.9) Lat. 10) Combustibilultancului – C`zut` de pe cai!11) Instala]ia care asigur`[i iluminarea tancului îninterior.

VERTICAL: 1) Poli-gon pentru instruirea tan-chi[tilor (pl.). 2) Tancuri –Ocolul pe margini! 3) No-roc f`r` con]inut! – Induseîn eroare. 4) Parte a tunuluide pe tanc – Lips` din capullocului! 5) A atrage prinmijloace necinstite – Arti-col (abr.) 6) Cu acela[inume – Deplasarea tancuri-lor în forma]ie – Alifie.7) Ap`ru]i – Unit`]i de

vârst`. 8) Una din râu lipse[te! – Econom la început!– Unealt` de piept`nat lâna. 9) Avant – Locul undesunt dispuse tancurile nefolosite. 10) Man[atancului – Unealta biliardului. 11) Aceea (pop.) –Conduce tancul.

P, A, D, MOV, D, O, FERCHESI, URIAS, TARU{I, PLANSA,CR, UNT, CAPRA, N, EC, IEPURE, REA, SCOP, PORC, VID,ESTET, TAUR, IM, URA, OAIE, SOPTI, ESENTA, RAIRAM.

S-AU ÎNTORS DIN MISIUNE CU BINE.

P P IEI

R`spuns la100,

ÎN FEL {I CHIP...,din Observatorul militar

nr. 24/2013

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

CIUPERCILE PROTEJEAZ~ ORGANISMUL

Studiile au demonstrat c` b`rba]ii ar trebui s` consume mai multe ciuperciChampignons, albe, care con]in mult seleniu, un oligoelement valoros împotriva

cancerului de prostat`.Ciupercile con]in un oxidant puternic care poate reduce riscul de boli de inim`. Sunt

singurele legume care con]in vitamina D, un nutrient important pentru s`n`tatea oaselor [ia sistemului imunitar. Cele albe au cea mai mare cantitate de vitamina D, dar [i substan]eantibiotice, care distrug o serie de bacterii [i cresc rezisten]a organismului la îmboln`vire.Ciupercile proaspete sunt s`race în calorii [i bogate în proteine, de aceea pot fi consumatef`r` griji de persoanele care au probleme cu greutatea. Sunt sursa vegetal` cea mai bogat`în vitaminele B, care ajut` la combaterea simptomelor [i cauzelor stresului [i a oboselii.Exist` o serie de minerale importante, precum potasiu, seleniu, zinc care contribuie las`n`tatea sistemului nervos.

Aceste legume sunt pline de antioxidan]i [i vitamine, de aceea consumul lor regulatpoate proteja organismul împotriva bolilor.

1/2+38/76+49+50=1003/6+27/54+19+80=1003/6+9/18+5+24+70=1004/5+12/60+3+9+87=1003/6+9/18+4+25+70=1003/6+27/54+1+8+90=1001752/438+90+6=100

JOC

CRIPTOGRAFIE

Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Potrivit AFP, pre[edin]ii celor treiinstitu]ii ale UE (Comisia, Consiliul carereprezint` statele [i Parlamentul) anun-]aser`, înc` de joi diminea]`, c` au ajuns laun acord politic asupra bugetului de 960de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Acesta prevede alocarea a [asemiliarde de euro pentru combaterea [oma-jului în rândul tinerilor, bani ce trebuiecheltui]i în urm`torii doi ani. România arealocate, din cele [ase miliarde, 400 demilioane destinate persoanelor defavorizate,care vizeaz` atât mediul rural, cât [i mediulurban. Deci, Guvernul poate s` dirijeze cele400 de milioane de euro, în doi ani, c`trediminuarea [omajului în rândul tinerilor, adeclarat pre[edintele Traian B`sescu, lafinalul reuniunii. În prezent, în UE,aproximativ [ase milioane de europeni, cuvârsta sub 25 de ani, nu au un loc de munc`.Apelul la ac]iune pentru combaterea[omajului în rândul tinerilor lansat deComisia European` con]ine idei noi cuprivire la modul în care ace[tia pot fiintegra]i pe pia]a muncii. De asemenea,Comisia îndeamn` guvernele statelormembre s` accelereze punerea în aplicarea ini]iativelor asupra c`rora s-a convenitdeja, cum ar fi Garan]ia pentru tineret.Aceasta este menit` s` le asigure tuturor

România a încheiat cu succes celde-al doilea acord stand-by cu FMI.Consiliul Director al Fondului MonetarInterna]ional (FMI) a avizat, s`pt`mâna trecut ,încheierea cu succes a celui de al doilea acord,de tip stand-by, dintre România [i FMI. }aranoastr a îndeplinit toate cele cinci ac]iuniprealabile prev`zute în acord, respectiv reducereaarieratelor bugetului de stat sub 20 de milioanede lei [i ale celor ale autorit`]ilor locale sub 300 demilioane de lei, desemnarea câ[tig`toruluilicita]iei pentru vânzarea pachetului majoritar laCFR Marf , vânzarea a 15% din ac]iunile de]inutede stat la Transgaz [i semnarea unui contract cuun consultant de tranzac]ie pentru o ofert`public ini]ial de 15% din capitalul social alComplexului Energetic Oltenia, potrivitMinisterului Finan]elor Publice. Infla]ia de baz`r`mâne redus`, iar balan]a fiscal` [i cea a contuluicurent sunt sustenabile. Totu[i, cre[terea este slab` [iexist riscuri de înr`ut`]ire a situa]iei. Reformelestructurale sunt critice pentru realizarea poten-]ialului de cre[tere al României [i pentru crearea delocuri de munc , în timp ce continuarea disciplineifiscale este esen]ial pentru ancorarea stabilit`]iimacroeconomice, a declarat prim adjunctuldirectorului executiv al FMI, Nemat Shafik. Act normativ pentru facilitarea

absorb]iei fondurilor europene. MinisterulFondurilor Europene (MFE) a anun]at, recent,adoptarea de Guvern a unui act normativ ce vamodifica actualul cadru legislativ pentru aaccelera absorb]ia fondurilor europene [i carereglementeaz , printre altele, [i includereaMetrorex pe lista beneficiarilor eligibili pentrucontractarea de fonduri prin intermediulProgramului Opera]ional Sectorial Transport, caurmare a introducerii pentru finan]are, în cadrulprogramului, a magistralelor 4 [i 5 ale metroului.Una dintre cele mai importante modific`ri adusede noul act normativ vizeaz aplicarea

CONSILIUL EUROPEAN AAPROBAT PROIECTUL DE BUGET

AL UE PENTRU 2014-2020

Liderii europeni au aprobat, în cadrul reuniunii ConsiliuluiEuropean de var` de la Bruxelles, din 27 [i 28 iunie, proiectul

de buget al UE pentru 2014-2020, care va permite finan]area cuprioritate a m`surilor împotriva [omajului în rândul tinerilor.

TARIFE MAI MICIPENTRU SERVICIILE DE ROAMING

De la 1 iulie 2013, utilizatorii care folosesc telefonia mobil` [i inter-netul mobil în roaming pl`tesc mai pu]in pentru aceste servicii.

Potrivit regulamentul Uniunii Europeneprivind serviciile de roaming, începând cuaceast` dat`, operatorii re]elelor publice de comu-nica]ii mobile în interiorul UE sunt obliga]i s`aplice noi tarife maxime pentru serviciile oferiteclien]ilor care se afl` în c`l`torie într-un alt statmembru al Uniunii [i utilizeaz` telefonul înroaming. Aplicarea noilor tarife se face automat[i în mod gratuit pentru utilizatorii care au activatserviciul roaming [i folosesc planurile tarifare debaz`, adic` cele c`rora li se aplic` Eurotarifelepentru servicii de voce, SMS [i date, neimplicând

Noile plafoane tarifare, valabile de la 1 iulie 2013, sunt: Desc`rcarea de date sau navigarea pe internet – 45 eurocen]i/MB (tarif perceput

pe kilobyte utilizat) + TVA (o reducere de 36 %, în compara]ie cu 2012). Efectuarea de apeluri – 24 de eurocen]i/minut + TVA (-17%, fa]` de anul trecut). Primirea unui apel – 7 eurocen]i/minut + TVA (-12,5 %, în compara]ie cu 2012). Trimiterea unui mesaj text - 8 eurocen]i + TVA (cu 11% mai pu]in decât în 2012).

tinerilor accesul la un loc de munc`convenabil, la un stagiu de ucenicie, deformare sau la un curs în cadrul programuluide educa]ie de-a lungul vie]ii, în termen depatru luni de la absolvire sau de la pierderealocului de munc`. Banca European` deInvesti]ii va majora valoarea total` a creditelorla 60 de miliarde de euro anual, pân` în 2015,iar raportul privind intensificarea activit`]iide creditare a economiei arat` cum vor fidirec]ionate împrumuturile c`treîntreprinderile mici [i ]`rile vulnerabile,pentru a genera investi]ii [i locuri de munc`,se precizeaz` într-un comunicat alReprezentan]ei Comisei Europene înRomânia. Referitor la acest aspect, pre[e-dintele României, Traian B`sescu, ar`ta c`,având în vedere nivelul de capitalizare, înperioada 2013 - 2015, Banca European` deInvesti]ii trebuie s`-[i creasc` expunerea cu40%, deci, s` acorde cu 40% mai multe creditedecât a dat în anii 2011 - 2012, exact pentru asprijini statele s` lanseze lucr`ri de investi]iicare s` creeze locuri de munc`. BancaEuropean` de Investi]ii poate finan]aîntreprinderile mici [i mijlocii în vedereafacilit`rii exporturilor, iar statele membre potgaranta cu fonduri de coeziune credite de laaceast` institu]ie financiar`, dup` cumsublinia [eful statului.

]`ri vor putea face economii remarcabile, deoarececostul pentru transferul de date scade de aproape 15ori [i trimiterea unui SMS sau efectuarea unui apeltelefonic c`tre alt` destina]ie din UE va fi de 10 orimai ieftin`, se arat` într-un comunicat al Repre-zentan]ei Comisiei Europene în România.

Operatorii au libertatea de a oferi tarife maisc`zute, iar unii au început deja s` eliminecomplet primele de roaming pentru serviciile devoce [i SMS.

încheierea unui abonament suplimentar sau altecosturi, a anun]at Autoritatea Na]ional` pentruAdministrare [i Reglementare în Cumunica]ii(ANCOM). Furnizorii au mai multe oferte co-merciale referitoare la serviciul de roaming, cupre]uri diferite, [i exist` adesea numeroase faci-lit`]i ce se acord` pentru perioadele de vacan]`.Din acest motiv, ANCOM recomand` ca utili-zatorii s` analizeze oferta furnizorului propriuînainte de a pleca în c`l`torie, pentru a alegeplanul tarifar care se potrive[te cel mai binenevoilor sale. Având în vedere c`, de la 1 iulie,Croa]ia a devenit membr` a UE, vizitatorii acestei

mecanismului decont`riicererilor de plat pentru to]ibeneficiarii de fondurieuropene care nu dispun deresursele necesare pentru aachita facturile aferenteserviciilor, bunurilor saulucr`rilor recep]ionate [i acceptate la plat , se arat`într-un comunicat al MFE. Pre]ul gazelor naturale pentru popula]ie

a crescut cu 8%, de la 1 iulie. Comitetul deReglementare al Autorit`]ii Na]ionale de Regle-mentare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat,vinerea trecut , scumpirea tarifelor la gazelenaturale livrate popula]iei, cât [i consumatorilorindustriali. Astfel, de la 1 iulie, pre]ul gazelor a

APRECIERE DE CONJUNCTUR~A LEULUI, ÎN RAPORT CU EURO

Înt`rirea accentuat` aleului a fost doar unaconjunctural`,operatorii de telefoniemobil` achitând, înzilele de 25 [i 26 iunie,banii pentru licen]ele4G. Potrivit speciali[-tilor, în acest caz, pl`]ilef`cute de Orange,Vodafone, Cosmote, RCS& RDS [i 2K Telecomcumuleaz` 680 demilioane de euro, încondi]iile în carevolumele dintr-o zi depe pia]a valutar` sesitueaz`, în medie, la250-300 de milioane deeuro. Ulterior, leul [i-areluat deprecierea, uneuro fiind cotat, vinereatrecut`, pe pia]ainterbancar`, la peste4,47 lei. Moneda local`a reu[it s` câ[tige, înperioada 21-28 iunie, 7,3bani (2%) în raport cufrancul elve]ian [i 8,36bani fa]` de lira sterlin`(1,6%), Banca Na]ional`a României afi[ând uncurs de 3,6123 leipentru un franc,respectiv 5,2077 leipentru valutabritanic`.

Moneda na]ional` a consemnat o apre-ciere de peste 2% fa]` de euro, în primeledou` [edin]e de tranzac]ionare de s`pt`-mâna trecut`, cel mai mare avans dinultimii ani.

crescut cu 8% pentru popula]ie [i cu 3% pentruclien]ii noncasnici. Într-o a doua etap , începând cu1 octombrie, pre]urile vor avansa cu 2% pentrupopula]ie [i cu 3% pentru consumatorii industriali. Cresc restan]ele românilor la b`nci.

Valoarea restan]elor în lei [i valut acumulate defirme [i popula]ie la b`nci a urcat cu 3%, la finelelunii mai, comparativ cu nivelul înregistrat în aprilie2013, dep`[ind 31,874 miliarde lei, potrivit datelorB`ncii Na]ionale a României (BNR). Din aceast`sum , peste 12,5 miliarde lei erau restan]e înmoned na]ional [i circa 19,3 miliarde în valut . Pede alt parte, creditele acordate popula]iei auavansat cu 0,98% luna trecut , fa] de aprilie, pân`la 103,1 miliarde lei, în timp ce împrumuturilecontractate de agen]ii economici cumulau 117,7miliarde lei, în cre[tere cu 0,38%.

23Observatorul militarNr. 25 (3 – 9 iulie 2013) TIMP LIBERwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

SFATURI PENTRU O VACAN}~ REU{IT~

Avenit vara, iarpentru c stre-

sul cotidian [i ar[i]aora[ului v` cople[esc

v` pute]i gândi la ominivacan]`, la un

concediu. Destina]ii casta]iunile montane sau

cele de la mare ofer`[ansa unei relax`ri, a

posibilit`]ii de a ner`cori un pic. Pentru o

minim` refacere, sus]inspeciali[tii, organismul

uman are nevoie de operioad` de minimumzece zile la fiecare [ase

luni, în care ritmulcotidian s` fie altul.

Cremelede protec]ie solar`,

un mit?

Cercet`torii de la MemorialSloan-Kettering Cancer Centre dinNew York sus]in c utilizareacremelor cu factor de protec]ie solar`cre[te substan]ial riscul de cancercutanat. Acestea, de fapt, întârzieprocesul de secretare a pigmentuluide bronzare [i nu protejeaz pielea înniciun fel. Din aceast cauz , cei carefolosesc aceste creme se expun maimult timp la soare [i de aici riscul decancer cutanat.

O variant` bio ne ofer` ore]et` tradi]ional` chinez`,verificat` în timp [i care propune

ELENA DAVIDelena.david@presamil.ro

Exper]ii cita]i de Psychologies.com sunt de p`rere c`preg`tirile ar trebui s` înceap` cu cel pu]in o

s`pt`mân` înainte de a intra în concediu, iar pentru reu[it`ar trebui s` ]ine]i cont de câteva sfaturi: Pentru a-]i face o pl`cere la întoarcere, las` ordine [icurat în cas`. Nu desface bagajele în prima zi [i las`-]i preg`tite hainepentru prima zi de serviciu. Nu-]i programa sarcini sau întâlniri importante înprimele zile dup` concediu. Las`-]i ni[te bani pu[i deoparte, înainte de a pleca, î]ivor prinde bine la întoarcere.

Sfaturipentru împ`timi]ii

piscinelor

C`ldura [i umiditatea cre-eaz` un mediu excelentpentru dezvoltarea bacteriilor[i a ciupercilor, de aceea estebine s` nu uita]i de: Du[ înainte, dar mai

ales dup` baia în piscin`, cus`pun antibacterian. Folosirea, pentru depla-

sarea în jurul piscinei, apapucilor personali pentru anu v` expune riscului de acontacta diverse bacterii saumicoze cutanate. Nu înghi]i]i, pe cât po-

sibil, ap` din bazin care, dincauza bacteriilor, poate pro-voca episoade diareice. Evita]i, de asemenea,

cât este posibil, accesulapei în ochi [i urechi,pentru a minimaliza risculapari]iei otitelor [i a con-junctivitelor.

În cazul în care v` p`trun-de în ureche o insect`,

se recomand` introduce-rea unei solu]ii uleioasesau a câtorva pic`turi deap` oxigenat`. Dac` nu a]isc`pat astfel de intrus,adresa]i-v` unui medic.

La schimbarea mediului,fiecare copil reac]ioneaz` diferit,iar medicul pediatru [tie cel maibine istoricul medical al copilului,reac]iile lui la anumitemedicamente, dozele [iadministrarea.

De aceea, trusa medical` deconcediu are rolul [i rostul ei [i artrebui s` includ` antitermice –în cazul febrei, antihistaminice –pentru episoadele de alergie saude urticarie [i antivomitive –pentru c` alimenta]ia inadecvat`,schimbarea mediului sau chiar

r`ul de ma[in` pot provoca celuimic st`ri de grea]` sau ame]eli. Înplus, familia trebuie s` [tie caresunt primele m`suri utile în cazde diaree, mai ales la copiii micicare se deshidrateaz` mai u[or.Dac` v` deplasa]i într-o zon`populat` de insecte, nu uita]iprodusele repelente, care reu[escs` creeze un scut în fa]ainsectelor (]ân]ari, albine, viespi).

Evita]i exceseleculinare!

Pentru a nu reveni dinconcediu mai tri[ti, ca urmare aexceselor care î[i pun amprentaasupra organismului, adapta]i-v`meniul în func]ie de ]ara pe careo vizita]i.

Peste tot se g`sesc legume,fructe, carne slab` sau fructe demare [i, mai ales, lactate. Savura]icroissantele la cafeaua dediminea]` [i, mai rar, tarta cu

fructe. Diminea]a, pute]i mânca oomlet` [i salat`, cereale integrale[i câteva fructe uscate sau un bolde fructe proaspete. La prânz,pute]i alege o salat` consistent`,cu piept de pui la gr`tar [i o sup`de legume, iar seara savura]ilegume la gr`tar sau fierte(broccoli, fasole p`st`i, maz`re,spanac, conopid` etc.) cu pe[te,mu[chi de vit` sau friptur` decurcan.

Nu uita]i hidratarea!

Pentru c` în sezonul estivalcanicula este un fenomen zilnic,foarte important` este hidratarea,în special cu ap` plat` sau cuceaiuri reci, neîndulcite, limo-nade cu l`mâie sau alte citrice încare pute]i ad`uga câteva frunzede ment`.

o solu]ie practic`. Pentruprotec]ia solar`, avem nevoie de op`l`rie mare de soare, iar pentrupiele este indicat uleiul de susan

sau un alt ulei natural în care s-afiert, în prealabil, arnic` [i salvie.

În cazul unor arsuri solare,zona se tamponeaz` cu ocompres` înmuiat` în lapte dulce,se unge cu aloe vera sau se aplic`felii de morcov.

Copiii,în aten]ia noastr`

În cazul unor destina]ii exotice,dac` v` hot`râ]i s` v` lua]i [i copiii,trebuie consultat medicul pediatrupentru a vedea dac` sunt necesareanumite vaccinuri sau efectuarea

unor analize înaintea deplas`rii.Aten]ie m`rit`, în cazul copiilor, laexperien]ele culinare deosebite, lar`ul de ma[in` sau de avion.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1012/2013Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.roTrustul de Pres al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.ro

24 PORTRET Nr. 25 (3 – 9 iulie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

B~TRÂNUL CU POLIGOANE ÎN INIM~C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

Din când în când, un b`trânvine la Batalionul 631

Tancuri Oituz. Ave]i 15 minute, ise transmite. B`trânul î[i scoateceasul de la mân` [i, cu el a[ezatpe pupitru, vorbe[te exact 15 mi-nute despre dragostea sa de-ovia]`: tancul. Colonelul (rtr)George Gheorghiu n-a vrut latancuri în tinere]e, dar a[a a fosts` fie, iar ast`zi sus]ine c` în ini-ma sa este loc pentru trei poli-goane de tragere.

Sunt [i eu pe-acolo

Dincolo de orice exprimare patetic` pecare am putea-o scoate din joben, colonelul(rtr) George Gheorghiu este un personaj.Are 83 de ani [i vorbe[te ca nimenialtcineva despre tancuri. Probabil, poatedeveni chiar [i enervant din cauza pasiuniisale. N-a]i fost niciodat` invidio[i pe unîndr`gostit?

Ne întâlnim pentru c` are de oferitcâteva c`r]i. În cinci sau zece minute, numai multe, termin` treaba [i zice v` las,poate ave]i ceva mai important de f`cut.Simpatic, îmi spun, adic` fac drumulBucure[ti-Bac`u ca s`-l v`d [i, în zeceminute, ne desp`r]im? Vreau s` scriudespre el, dar se cam code[te: Dac` vre]i s`scrie]i ceva despre asocia]ie... Vorbe[tedespre Cultul Eroilor [i despre fostul s`ucoleg, colonelul (r) Corneliu Chirie[, unnume respectat nu numai în Bac`u,precum [i despre revista Bac`ul Eroic, lacare este redactor-[ef, dar se plaseaz`,unde altfel, în col]ul modestului: Sunt [i eupe-acolo. Apoi, îmi spune, ca o referireneimportant`, c` apare [i el într-o cartescoas` de Uniunea Na]ional` a CadrelorMilitare în Rezerv` [i Retragere,organiza]ia Bac`u. Caut în cartearespectiv` [i, la ceea ce seam`n` cu oprezentare personal` a carierei, remarcfaptul c` nu are fotografie. Vreau s` tr`iescîn anonimat [i vreau s` m` duc înanonimat. Ei bine, în timp ce semneaz` pecartea amintit`, îl surprind în pixeli pentrueventuala ie[ire din anonimat.

Pozeaz` în modest [i îi st` bine, dar ep`cat. Nu sunt mul]i cei care vorbesc cuatâta drag despre cariera lor. Iar colonelul(rtr) Gheorghiu ar avea motive s` nu preasimpatizeze armata. Doar singur spune c`,

|n 1978, la gradul de maior [i f`r` s` am vreorela]ie la Bucure[ti, am publicat o carte, la EdituraMilitar`, despre ac]iunile de lupt` pe timp denoapte. O realizare pentru mine la acea vreme,pentru c` eram din provincie. Oricum, numai înprovincie am avut serviciul; o via]` pe post decontrolat, nu de controlor.

COLONEL (RTR) GEORGE GHEORGHIU

’’

L-am apreciat de la început,datorit` lec]iilor de istorie pe careeste capabil s` le ]in`. Este ui-mitor cum de nu repet` niciodat`vreun discurs, dar [i modul încare pur [i simplu te ]ine atent lace î]i spune. Un povestitor înn`scut!

LOC}IITORUL COMANDANTULUI BATALIONULUI631 TANCURI, LOCOTENENT-COLONEL

MARIUS MARIAN

’’

|n urm` cu câteva decenii, unit`]iledin teritoriu se plângeau de lipsa

înclina]iilor practice ale absol-ven]ilor. De aceea, la începutul pe-rioadei sale ca ofi]er-instructor laPite[ti, maiorul George Gheorghiui se adresa în felul urm`tor [efuluisec]iei înv`]`mânt din [coal`:Tovar`[e colonel, vre]i ca elevii s`nu mai ia satisf`c`tor la tragere?Trebuie s` facem antrenamente!Dac`-i l`sa]i tot a[a, la pantof [isâmb`ta la five o'clock-uri, e foartebine, asta e concep]ia dumneavoas-tr`, dar cursan]ii au nevoie de antre-namente suplimentare!

tanc la {coala Militar` de Ofi]eri ActiviMihai Viteazul. O perioad` de numaipatru ani, dar extrem de intens` ('63-'67),ca urmare a transform`rilor suferite deprograma de înv`]`mânt [i de intrarea înserviciu a tancurilor mijlocii de tip T54-100[i T55-100. Activitatea didactic` veneadup` experien]a trupei, cu zile [i nop]ipetrecute prin noroaiele taberelor deinstruc]ie de pe malul Bistri]ei, [i cutragerile nesfâr[ite la care participase cuCentrul 58 Instruc]ie Echipaje Tancuridin Bac`u. Ulterior, dup` experien]aPite[ti, avea s` revin` în Bac`u, la {coalade Ofi]eri de Rezerv` nr. 3... Spre finalulcarierei, un an [i jum`tate, a lucrat înBucure[ti, la Ap`rarea Civil` – perioadacea mai trist` din cei 32 de ani în care amservit institu]ia armatei.

Retragereaunui personaj de fic]iune

Acum este singur. Mi-au murit to]i, zicecolonelul (rtr) Gheorghiu. Doar cu so]iaal`turi, o doamn` cumsecade, care m-a în]elesmereu, tanchistul revine din când în când laBatalionul 631 Tancuri Oituz pentru a vorbidespre pasiunea sa. Remarcabil` la aceast`vârst` este con[tiin]a scurgerii timpului.Ca un copil despre dulciuri, a[a poveste[te eldespre tancuri. {i î[i mai aminte[te [i de

colegul s`u, Mi[u Iorga, care ie[ea lainstruc]ie la [ase diminea]a cu 15 tancuri,pentru c` era comandantul batalionului demecanici conductori. Tancurile r`scoleauore bune praful de pe dealul Bac`ului –laboratorul meu, locul unde mi-am luatdoctoratul – [i, când se termina instruc]ia,reveneau în cazarm` numai pentru popasulde peste noapte. Centrul 58 Instruc]ie EchipajeTancuri era o unitate de elit`, cu veterani der`zboi din Regimentul 1 Care de Lupt` [i din

C olonelul (rtr) George Gheorghiu î[i aminte[te [i cum a fost an-

chetat pentru c` într-o singur`noapte de trageri, i s-au cr`pat treimitraliere. Un an [i jum`tate amfost luat la întreb`ri la Ia[i: dac` mi-am f`cut datoria, dac` am controlatarmamentul, dac` în pauzele de focs-a f`cut între]inerea [i dac n-a fostun act de sabotaj. Norocul meu afost c`, în aceea[i perioad`, s-aucr`pat câteva mitraliere [i la uni-tatea de tancuri din Târgovi[te, dar[i undeva în Ardeal....

din cauza prafului înghi]it în poligoane, laGârleni, Bascov [i Câr]i[oara, este ast`zibolnav [i suferind: Pl`mânii mi s-au dus dincauza prafului. Dup` care pleac` doar pu]indin col]ul modestului: Cred c` la Gârlenisunt cel pu]in 20 de vagoane de proiectiletrase sub îndrumarea mea. Praf în pl`mâni [ipoligoane în inim`: {i ast`zi, Gârleni,Bascov [i Câr]i[oara tr`iesc în inima mea.

Lucreaz` la o cartemonumental`

La un moment dat, realizeaz` c` a uitatceva. Sunt z`p`cit, am obosit, ce s` mai? Dela o vârst`, începi s` ui]i. Scuzabil.Totu[i,niciodat`, colonelul (rtr) Gheorghiu nu vauita acas` dou` insigne, pe care le ]inepermanent pe reverul sacoului: una de laCultul Eroilor, cealalt` de la s`rb`torirea a90 de ani de c`tre arma tancuri. Anul viitor,se fac 95, iar colonelul (rtr) Gheorghiulucreaz` la un volum uria[, de 650 de pagini,despre prezen]a armei tancuri în o[tirearomân`. M` roag` s` nu-i popularizezinten]ia de a publica anul viitor acel volum,pentru c` înc` nu are banii necesari [i nu[tie dac` se va încadra cu termenul, de[imanuscrisul este aproape finalizat.

Nu-l descos cu privire la con]inutulc`r]ii, u[or de intuit dup` titlul s`uprovizoriu. În schimb, îl rog s`-mivorbeasc` despre tancuri [i-mi spune c`primul cu care a lucrat a fost T4, tanculgerman, iar ultimul, T55-100. Mai poves-te[te despre cum a absolvit liceul în '48 [icum, abia intrat în câmpul muncii, a auzitde faptul c` armata c`uta personal. I-ar fipl`cut marea, marina, dar s-a trezitrepartizat la tancuri. În [coal`, a avut unprofesor care fusese pe front [i care i-ainsuflat dragostea fa]` de colosul de o]el.

Ulterior, a ajuns ofi]er-instructor îndisciplina tragerii cu armamentul de pe

alte unit`]i, inclusiv din cei care se instruiser`cu Afrika Korps, care l-a avut drept prim-comandant pe Rommel, mai poveste[tecolonelul (rtr) Gheorghiu. O crem` de ofi]eri,unul [i unul. Se mai uit` o dat` la ceas, dup`care, brusc, se ridic`. S-a f`cut 11, îmi da]ivoie s` m` retrag. {i pleac`. R`mâne dup` elsenza]ia unei captivit`]i. Pre] de minute bune,am ascultat istoriile unui personaj desprinsparc` nu din realitate, ci din fic]iune.