PAGINA 7 - Bursa

Veniturile din accizele pentru produseledin tutun au crescut cu 13%, de la an la

an, potrivit execuþiei bugetare dinseptembrie 2020. Anul trecut, bugetul

de stat a încasat aproape 12,95miliarde lei din accizele aplicate

produselor din tutun,în prima jumãtate a anului în curs

încasãrile din aceste tipuri de accizeridicându-se la peste

6,5 miliarde lei,conform datelor ANAF. În condiþiile în

care veniturile din energie sunt înscãdere, tutunul a devenit cel mai solid

contribuabil la buget.

5 948491 340012 74760

Joi, 5 noiembrie 2020, nr . 213 (6747), anul XXIX 8 pagini

n ÎN PRIMA JUMÃTATE A ACESTUI AN /Peste 6,5 miliarde lei - încasãriledin accize la produsele din tutun

PAGINA 2

n EVGENY NIKOLSKY, JTI:“Luptãm cu criza continuândsã muncim, sã investimºi sã plãtim taxe”

PAGINA 3

n Câinii care se „joacã” în VamãPAGINA 3

n BRANISLAV BIBIC, PMI: “Ne dorimca 30% din producþie sã fiereprezentatã de produselefãrã fum, pânã în 2025”

PAGINA 4

n ILEANA DUMITRU, BAT: “Peste150.000 de români au deja un glo ºiacest segment este în creºtere”

PAGINA 6

n NIKOS NIKIFORIDIS, IMPERIALTOBACCO: “Industria tutunului -una dintre cele mai reglementatedin România”

PAGINA 7

Pandemia a redus

contrabanda cu tutun

Pandemia de Covid-19pare sã fi ajutat sectorultutunului, contribuind lareducerea comerþului ili-cit cu þigarete. Contra-banda a scãzut pe fondulînchiderii graniþelor, în

perioada stãrii de urgenþã ºi a stãriide alertã. Dupã ce, anul trecut, þaranoastrã a înregistrat cel mai scãzutnivel al contrabandei cu produse dintutun din ultimul deceniu, lafinalul lunii iulie piaþa neagrãa þigaretelor avea o ponderede 7,7% din totalul consumu-lui, comparativ cu 12,1% în ia-nuarie, înainte de declarareapandemiei. ªi pentru septem-brie, procentul este aproxima-tiv similar cu cel din perioada mar-tie-iulie, respectiv 8,5%, dupã cumne-au spus reprezentanþii domeniului.

În toatã perioada acestui an, auto-ritãþile abilitate, în colaborare cu ju-

cãtorii din domeniu, au continuat sãfacã percheziþii, sã destructurezegrupãri infracþionale ºI sã confiºtecantitãþi importante de þigareteilegale.

Cu toate acestea, problemele struc-turale de dotare cu echipament per-formant a autoritãþilor care luptãîmpotriva comerþului ilicit persistãîncã. În acest context, se aflã în des-fãºurare trei direcþii de acþiune care ar

putea contribui la scãderea, încontinuare, a contrabandei cututun. Este vorba despre dota-rea autoritãþilor cu echipamen-te moderne de detecþie ºi con-trol, continuarea dezvoltãriiechipelor canine ºi formareacontinuã a personalului impli-

cat în aceste activitãþi.Reprezentanþii domeniului subli-

niazã cã, în acest an, cea mai gravãameninþare a fost legatã de cadrul dereglementare. Pe agenda Parlamentu-

lui s-a aflat cea mai radicalã propune-re anti-tutun, care, dacã s-ar fi aplicat,ar fi subminat o întreagã industrie ºiimplicit veniturile bugetare. Proiectulprevedea, printre altele, interzicereaexpunerii pachetelor de þigarete lapunctele de vânzare, interzicerea ori-cãrei sponsorizãri ºi asimilarea vapa-tului cu fumatul. Vânzarea pachetelorde þigarete de sub tejghea ar fi duscontrabanda la niveluri fãrã prece-dent, mai ales în localitãþile mici ºi înmediul rural, unde comercianþii ar fiputut vinde consumatorilor orice, in-clusiv produse ilegale, considerã sur-sele citate. Iniþiativa a fost respinsã deplenul Parlamentului, la finele luniiiunie.

În prezent, industria tutunului esteuna dintre cele mai reglementate dinRomânia, iar legislaþia aplicabilã do-meniului este foarte complexã.

Legat de legislaþia din domeniu,jucãtorii din industria de profil con-

siderã, printre altele, cã în sectorulproducþiei ºi comercializãrii produ-selor din tutun este necesarã creareaunui cadru fiscal predictibil care sãasigure cã diferenþa dintre produselevândute pe piaþa legalã ºi cele vându-te pe piaþa neagrã nu creºte. Regle-mentarea ar trebui sã ia în considera-re ºi diferenþele dintre produsele careconþin nicotinã, cum ar fi cele ceîncãlzesc tutunul, în loc sã îl ardã,care, prin urmare, au potenþial de areduce riscul asociat fumatului. Înaceste condiþii, este important caprodusele respective sã fie taxatemai puþin decât þigãrile tradiþionale,evidenþiazã sursele citate.

Dupã declararea pandemiei, com-paniile din industrie au luat mãsuripentru continuarea activitãþii în con-diþii de siguranþã sanitarã ºi fãrãîntreruperea proiectelor de investiþii,adoptând diverse strategii pentru a seadapta la noua normalitate. n

EMILIA

OLESCU

PAGINA 2 Joi, 5 noiembrie 2020 SUPLIMENT TABAC/BURSA, NR. 213

AUTORITATIÎN PRIMA JUMÃTATE A ACESTUI AN

Peste 6,5 miliarde lei- încasãrile din

accize la produseledin tutun

(Interviu cu reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Administrare Fiscalã)

l Anul trecut, statul a încasat mai mult de 13 miliarde lei din accizele laprodusele din tutun, conform ANAF

Reporter: Cum a evoluat fenomenulevaziunii fiscale în domeniul tutunului, înultimul an?

ANAF: Potrivit studiului NOVEL, ela-borat de compania Novel Research, mediaanualã a nivelului contrabandei cu produsedin tutun în anul 2019 a fost de 13,9 % dinconsumul total, cu 2,4 pp mai micã decât înanul 2018 ºi fiind cea mai scãzutã din ultimiiºase ani. Menþionãm cã, în luna septembrie2019, comerþul ilegal cu þigarete a atins ceamai scãzutã cotã din ultimii zece ani, fiindestimat la 10,5% din totalul consumului. Îniulie 2020, conform ultimului studiu NovelResearch, nivelul contrabandei a fost de7,7% din consumul total, cu 4,4% pp maiscãzut decât în ianuarie 2020. Ca ºi în aniitrecuþi, zonele de nord-est ºi nord-vestrãmân cele mai afectate de acest fenomen,þinând cont ºi de preþurile þigaretelor caresunt de trei-patru ori mai mici în statele veci-ne non UE, respectiv în Republica Moldovaºi Ucraina decât în România.

Reporter: La cât se ridicã evaziunea fi-scalã din domeniul tutunului?

ANAF: Conform aceluiaºi studiu,având în vedere consumul estimat ºi valoa-rea taxelor (accize, TVA), un punct procen-tual de contrabandã reprezintã pierderi labugetul de stat de aproximativ 35-40 milio-ane de euro/an.

Reporter: Ce cantitãþi de þigarete aufost confiscate de ANAF în acest an?

ANAF: În perioada ianuarie - iunie2020, ANAF, prin structurile abilitate aconfiscat un numãr de 13.217.880 de þiga-rete.

Reporter: Ce mãsuri de combatere acontrabandei cu þigãri ºi a evaziunii fiscaleîn domeniu au fost luate în acest an ºi cemãsuri aveþi în vedere în continuare, înacest sens?

În perioada ianuarie-iulie 2020, activita-

tea DGAF a fost adaptatã situaþiilor de ur-genþã, respectiv de alertã, impuse ca urma-re a pandemiei SARS-CoV-2, astfel cã de-plasãrile pe teren ºi controalele operativeau fost limitate.

Astfel, în perioada menþionatã, inspec-torii DGAF au verificat 27 de contribuabilicu activitate în domeniul producerii ºi co-mercializãrii de produse din tutun. Ca ur-mare a controalelor desfãºurate, inspectoriiantifraudã au dispus aplicarea a 26 deamenzi contravenþionale în valoare de469.000 lei, precum ºi confiscarea a 36.582de tigarete. Totodatã, a fost înaintat organe-lor de urmãrire penalã un act de sesizare cuprejudicii estimate în valoare de 10.741 lei,pentru fapte de evaziune fiscalã.

Prin comparaþie, verificãrile efectuate înanul 2019 în acest domeniu de activitate auvizat 174 contribuabili, iar urmare acþiuni-lor de control au fost aplicate 171 amenzicontravenþionale în valoare totalã de2.472.500 lei ºi au fost confiscate 230.906þigarete. Totodatã, pentru fapte de evaziu-ne fiscalã, au fost înaintate organelor de ur-mãrire penalã, 3 acte de sesizare cu prejudi-cii estimate in valoare de 794.186 lei.

Mãsura principalã pentru combatereaevaziunii fiscale în domeniul tutunuluiconstã în instituirea sigilãrii transporturilorde tutun la intrarea în þarã, concomitent cumonitorizarea achiziþiilor intracomunitarede produse din tutun ºi verificarea declara-þiilor lunare depuse de cãtre antrepozitariiautorizaþi pentru producþia de þigarete.

De asemenea, în anul 2020 DGV a con-tinuat sã urmeze direcþiile strategice de ac-þiune stabilite în cadrul Strategiei naþionalea autoritãþii vamale privind prevenirea ºicombaterea traficului ilegal cu produse dintutun în perioada 2019-2021 ºi se va conti-nua colaborarea cu instituþiile naþionale ºiinternaþionale cu competenþe în prevenirea

ºi combaterea comerþului ilegal, precum ºicu mediul de afaceri onest.

Prin acþiunile operative desfãºurate deechipele mobile pe rutele de transport ºiprin acþiunile lucrãtorilor din cadrul birou-rilor vamale de frontierã au fost intensifica-te acþiunile de supraveghere ºi control va-mal asupra transporturilor de produse acci-zabile, a mãrfurilor supuse supravegheriivamale, a bunurilor aparþinând cãlãtorilorºi a mijloacelor de transport.

Totodatã, Direcþia Generalã a Vãmilor ºistructurile vamale teritoriale vor continuasã depunã eforturi susþinute în continuareþinând cont ºi de misiunea autoritãþii vama-le de a proteja interesele financiare ale sta-tului român ºi ale Uniunii Europene prinintensificarea acþiunilor de control în zonabirourilor vamale de frontierã, pe rutele detransport, în pieþe ºi târguri, precum ºi prinparticiparea la operaþiuni comune de tipJCO (Joint Customs Operations), organi-zate /derulate la nivel UE/ internaþional înscopul combaterii contrabandei cu produsedin tutun ºi la acþiuni comune, sub coordo-narea altor instituþii ale statului (Parchet,Poliþie). Ca urmare a controalelor efectuatede cãtre echipele de supraveghere ºi con-trol vamal, în prima jumatate a anului 2020au fost constatate 294 de fapte contraven-þionale, sancþionate conform legislaþiei învigoare cu amenzi, în cuantum de1.458.500 lei ºi 39 fapte infracþionale pen-tru care au fost întocmite sesizãri penaleinaintate organelor de cercetare penalã.

În prima jumatate a anului 2019 au fostconstatate 470 de fapte contravenþionale,sancþionate conform legislaþiei în vigoarecu amenzi, în cuantum de 2.250.510 lei ºi30 de fapte infracþionale pentru care au fostîntocmite sesizãri penale înaintate organe-lor de cercetare penalã.

Reporter: Mulþumesc!n

Încasãrile din accize la produsele din tutun în 2019 ºi înprimele ºase luni ale anului 2020

mil.lei

Denumire indicatoran2019

ianuarie- iunie2020

TOTAL încasãri din accize la produse din tutun, din care: 12.947,20 6.525,70

1. Accize încasate din vânzarea produselor din tutun, din care: 12.482,07 6.223,01

Accize încasate din vânzarea de þigarete 12.339,93 6.126,57

Accize încasate din vânzarea de þigãri ºi þigãri foi 11,71 8,02

Accize încasate din vânzarea de tutun de fumat fin tãiat destinat rulãrii de þigarete 25,14 20,98

Accize încasate din vânzarea altor tutunuri de fumat 6,03 8,22

Accize încasate din vânzarea produselor din tutun datorate pânã la 31 ianuarie 2011 -0,03 0,01

Accize încasate din vânzarea produselor din tutun încãlzit 55,9 55,43

Accize încasate din vânzarea lichidelor cu conþinut de nicotinã destinate inhalãrii cu ajutorul unui dispozitiv electronic 11,26 3,78

Accize încasate din vânzarea produselor din tutun, aferente unor activitãþi reorganizate 32,12 0

2. Accize încasate în vamã din importul de produse din tutun, din care: 465,13 302,69

Accize încasate în vamã din importul de þigarete 408,19 302,44

Accize încasate în vamã din importul de þigãri ºi þigãri de foi 0,55 0,25

Accize încasate în vamã din importul de tutun de fumat fin tãiat destinat rulãrii de þigarete 0,02 0

Accize încasate în vamã din importul altor tutunuri de fumat 0 0

Accize încasate în vamã din importul produselor din tutun datorate pânã la 31 ianuarie 2011 0,05 0,01

Accize încasate în vamã din importul produselor din tutun încãlzit 3,28 0,01

Accize încasate în vamã din importul lichidelor cu conþinut de nicotinã destinate inhalãrii cu ajutorul unui dispozitiv electronic 0,16 0,01

Accize încasate în vamã din importul de produse din tutun, aferente unor activitãþi reorganizate 52,89 -0,02

Sursa: ANAF

Comerþul internaþional cu tutun ºi produse din tutunIMPORT IMPORT EXPORT EXPORT

Denumire produs Valori Valori

Kilograme (mii EUR) Kilograme (mii EUR)

Ianuarie-iulie 2020

Tutunuri brute sau neprelucrate; deºeuri de tutun 17.133.095 92453,65 1.797.461 2998,5

Þigãri de foi (inclusiv cele cu capete tãiate), trabucuri ºi þigarete, din tutun sau dinînlocuitori de tutun

3.698.682 58436,86 25.587.058 442284,5

Tutunuri ºi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri "omogenizate" sau"reconstituite"; extracte ºi esenþe

10.177.207 57562,06 6.619.866 366499,48

Anul 2019

Tutunuri brute sau neprelucrate; deºeuri de tutun 28.961.787 166149,35 1.888.829 5394,35

Þigãri de foi (inclusiv cele cu capete tãiate), trabucuri ºi þigarete, din tutun sau dinînlocuitori de tutun

7.302.708 110212,2 38.393.576 662287,26

Tutunuri ºi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri "omogenizate" sau"reconstituite"; extracte ºi esenþe

14.649.612 88050,16 8.580.200 279626,42

Sursa: INS

PAGINA 3 Joi, 5 noiembrie 2020SUPLIMENT TABAC/BURSA, NR. 213

AFACERI

“Luptãm cu criza continuând sãmuncim, sã investim ºi sã plãtim taxe”

(Interviu cu Evgeny Nikolsky, General Manager JTI România, Moldova ºi Bulgaria)

Reporter: Cum a fost anul 2020pentru compania pe care o conduceþiîn România? Cu ce dificultãþi v-aþiconfruntat?

Evgeny Nikolsky: Ne-am adaptatrapid la noua normalitate. Pe primulloc în toatã aceastã perioadã a fost si-guranþa celor peste 1.200 de oamenicare lucreazã pentru JTI România.Am reuºit sã-i protejãm ºi am conti-nuat sã muncim. Nu am trimis pe ni-meni în ºomaj tehnic, am plãtit taxe-le ºi salariile.

Sigur cã am avut ºi dificultãþi. Înlunile martie-aprilie, prevederile ne-clare din ordonanþele emise pe dura-ta stãrii de urgenþã au creat confuzii.Ca urmare, au fost închise zeci demagazine care vindeau produse debazã, inclusiv þigarete, ºi pentru careprevederile ordonanþelor nu se apli-cau. Ar fi fost bine sã se înfiinþeze dela început în cadrul Comitetului Na-þional pentru Situaþii de Urgenþã -dar, din pãcate, nu existã nici acum -un punct de contact dedicat mediuluide afaceri, care sã discute cu repre-zentanþii sectoarelor afectate de de-ciziile luate de autoritãþi.

Dar cea mai gravã ameninþare în2020 a fost legatã de cadrul de regle-mentare. Pe agenda Parlamentuluis-a aflat în acest an cea mai radicalãpropunere anti-tutun, care dacã s-arfi aplicat ar fi subminat o întreagã in-

dustrie ºi implicit veniturile bugeta-re. Proiectul prevedea, printre altele,interzicerea expunerii pachetelor deþigarete la punctele de vânzare, inter-zicerea oricãrei sponsorizãri ºi asi-milarea vapatului cu fumatul.Vânzarea pachetelor de þigarete desub tejghea ar fi dus contrabanda laniveluri fãrã precedent, mai ales înlocalitãþile mici ºi în mediul rural,unde comercianþii ar fi putut vindeconsumatorilor orice, inclusiv pro-duse ilegale. Una dintre cele maigrave consecinþe, dupã prejudiciereabugetului statului, ar fi fost subfi-nanþarea domeniului cultural, ºi aºaprofund afectat de pandemie. Legiui-torii au abordat însã cu echilibru ºiluciditate acest proiect redactat deactiviºtii anti-tutun, iar iniþiativa afost respinsã de plenul Parlamentu-lui la finele lunii iunie.

Reporter: Ultimele date Novelaratã cã piaþa neagrã s-a redus foartemult, comparativ cu anii trecuþi. Dece a scãzut contrabanda cu þigareteatât de abrupt în 2020?

Evgeny Nikolsky: Contrabanda ascãzut pe fondul închiderii graniþe-lor, în perioada stãrii de urgenþã ºistãrii de alertã. Este de apreciat cã,deºi în toate aceste luni au avut di-verse alte atribuþii legate de pande-mie, autoritãþile de aplicare a legii aucontinuat sã-ºi facã datoria: am citit

în presã despre zeci de percheziþii,grupãri infracþionale destructurate ºicantitãþi importante de þigarete ilega-le confiscate.

Datele Novel din martie-iulie arã-tau cã piaþa neagrã avea o pondere de7,7% din totalul consumului, com-parativ cu 12,1% în ianuarie, înaintede declarararea pandemiei. ªi pentruseptembrie, procentul e aproximativsimilar, ºi anume 8,5%. Cu toate cãeste îmbucurãtor cã avem cel mai re-dus nivel din 2008, de când compa-nia de cercetare Novel a demarat stu-diul comerþului ilegal, e bine sã fimconºtienþi cã acest trend se poate in-versa odatã cu deschiderea frontiere-lor.

Reporter: Cum susþineþi, con-cret, autoritãþile care au atribuþii încombaterea contrabandei?

Evgeny Nikolsky: Contrabandaface parte din criminalitatea organi-zatã ºi este o ameninþare realã pentrunoi ºi pentru societate. Aºadar, JTI asemnat încã din 2005 Memorandu-muri ºi Protocoale de colaborare,mai întâi cu ANAF ºi Vama, apoi cu

Poliþia de Frontierã, IGPR, SELEC,pe baza cãrora derulãm proiecte spe-cifice. Contribuim din 2010 la func-þionarea echipelor canine din pun-ctele vamale ºi din 2018 la dotareaPoliþiei de Frontierã cu echipamentede ultimã generaþie. Am lansat re-cent o nouã campanie publicãanti-contrabandã. Începând din2010, iniþiem anual astfel de campa-nii în parteneriat cu autoritãþile, curezultate notabile în reducerea pieþeinegre pe durata derulãrii lor. Dacãoamenii conºtientizeazã efectelefoarte grave ale comerþului ilegal cuþigarete - prejudicierea veniturilorbugetare, stoparea dezvoltãrii eco-nomice în regiunile de frontierã,creºterea criminalitãþii -, vor puteaacþiona pentru schimbarea acesteistãri de fapt. Sunt situaþii dramatice,reale, vizibile. În localitãþile apro-piate de graniþã, principala activitateeconomicã e contrabanda. ªefii reþe-lelor infracþionale se îmbogãþesc,iar oamenii obiºnuiþi subzistã, fãrãnicio ºansã la educaþie, profesionali-zare, dezvoltare. Pe scurt, nicio

ºansã la viitor.Reporter: Cum vor fi rezultatele

JTI pânã la finele anului în curs?Evgeny Nikolsky: Scãderea

contrabandei s-a reflectat în creºte-rea vânzãrilor ºi implicit a taxelorvirate la stat. În 2019, afacerile JTIîn România au depãºit 5,4 miliardede lei (peste un miliard de euro), dincare 78% reprezintã accize, TVA ºialte taxe, adicã 4,2 miliarde de leicare au mers la buget. Sperãm ca în2020 sã putem vira o sumã semnifi-cativ mai mare, dat fiind cã politicafiscalã a fost predictibilã pânãacum, iar cadrul de reglementare nua suferit modificãri majore, care sãnu fi fost anunþate din timp. Amcontinuat ºi în aceastã perioadã sãderulãm împreunã cu autoritãþileprograme de combatere a contra-bandei ºi am continuat sã sprijinimcomunitatea, inclusiv prin donaþiicãtre instituþii medicale ºi ONG-uri,pentru combaterea Covid. Suntem,aºadar, o companie dintr-o industrierezilientã, care în vremuri de crizãs-a dovedit a fi un partener de nãdej-de al statului. Luptãm cu criza con-tinuând sã muncim, sã investim ºi sãplãtim taxe.

Reporter: Cum estimaþi cã va fi2021 pentru economia României ºipentru afacerile JTI pe plan local?

Evgeny Nikolsky: Anul viitor vacontinua sã fie marcat de criza creatãde pandemie ºi de urmãrile ei. Lu-mea a redus puternic motoarele, iaranumite sectoare de activitate au fostputernic afectate. De aceea, trebuieca mãsurile care se vor lua în conti-nuare în acest context sã fie atentchibzuite, pentru ca efectele crizei sãnu devinã ireversibile.

Per ansamblu, cred cã economiaRomâniei va rezista, pentru cã are ºiavantajul integrãrii într-o structurãcum e cea a Uniunii Europene. Deasemenea, în trecut þara a avut ani

buni de creºtere economicã, fãrã de-zechilibre majore.

Oricum ar fi, noi vom continuasã ne vedem de treabã. Ceea ce amfãcut ºi pânã acum. Depindem însãîn foarte mare mãsurã de politicafiscalã, de cadrul de reglementareºi de eforturile autoritãþilor pentrucombaterea pieþei negre. Pentrunoi, predictibilitatea este esenþialãca sã ne putem desfãºura activita-tea normal. Suntem îngrijoraþi denivelul deficitului ºi sperãm ca gu-vernanþii sã aibã în vedere ºi altesoluþii în afarã de a taxa suplimen-tar tot pe cei care aduc cele maimulte venituri. De asemenea, sã nurepete experienþele trecutului carearatã cã majorarea bruscã ºi nepla-nificatã a taxelor duce la pierdericare depãºesc cu mult câºtigurilepe termen scurt.

Eu am venit la Bucureºti laînceputul acestui an, atipic din toatepunctele de vedere. În ciuda restric-þiilor impuse de pandemie, am reuºitsã cãlãtoresc prin þarã, sã cunosc oa-menii ºi sã mã integrez în cultura lo-calã a companiei. O þarã frumoasã ºidiversã, oameni harnici ºi creativi,culturã bazatã pe colaborare ºi valorisolide. În 2021 dorim sã continuãmsã investim în afacerile din Româ-nia, în fabricã, în mãrci ºi mai ales înoamenii noºtri, aºa cum am fãcut din1993 încoace, de când RJR/JTI a de-cis sã se stabileascã aici. Vrem ca JTIsã fie ºi pe viitor, indiferent de vre-murile pe care le traversãm, un buncetãþean al societãþii româneºti, sãconstruiascã, sã observe atent ceeace se întâmplã în jur ºi, dacã poateschimba ceva în bine, sã treacã lafapte. Cred cã a continua sã muncimºi sã ajutãm comunitatea în care trã-im reprezintã cea mai importantãcontribuþie la lupta cu aceastã crizãfãrã precedent.

Reporter: Mulþumesc! n

JTI a virat anul trecut la stat 4,2 miliarde lei, iar performanþa de pânãacum aratã cã, pentru anul în curs, contribuþia va creºte substanþial.Potrivit execuþiei bugetare din septembrie 2020, veniturile din accizelepentru produsele din tutun au crescut cu 13% de la an la an. În condiþii-le în care veniturile din energie sunt în scãdere, tutunul a devenit celmai solid contribuabil la buget. Evgeny Nikolsky, General Manager JTIRomânia, Moldova ºi Bulgaria ne-a vorbit despre cum vor fi rezultateleJTI în 2020 ºi în ce condiþii se va putea baza statul ºi anul viitor pe taxe-le virate la buget de companiile de profil.

JTI în România

- Cifrã de afaceri*: peste 5,4 miliarde lei (1,1 miliarde euro);- Taxe*: 4,2 miliarde lei, în creºtere cu 27% faþã de 2018;- Profit*: peste 543 milioane lei;- Peste 1.200 de angajaþi;- Circa 70% din producþia fabricii merge la export;- Coordoneazã, de la Bucureºti, afacerile din Moldova ºi Bulgaria.

* Date din2019 pentru cele douã entitãþi JTI Trading ºi JTI Manufacturing

Câinii care se „joacã” în Vamã„Câinele de Vamã trebuie sã fie

jucãuº ºi vesel. Pentru cã metoda deantrenament se bazeazã pe joacã.Câinele nu cautã þigãri, droguri saubani, ci jucãria pe care a fost instruitsã o gãseascã ºi care a fost impregna-tã cu mirosul respectiv”, spune Ale-xandru Ioniþã, ºeful ServiciuluiEchipe Canine din Vama Românã.

În prezent, în punctele vamale dela graniþe sunt activi 43 de câini spe-cializaþi în depistarea tutunului, adrogurilor ºi a banilor cash. Pentrumai multã eficienþã, aproapre toþi audublã sau triplã specializare.

Scriem astãzi, pe scurt, poveºtile adouã dintre vedetele serviciului.Unul dintre cei mai eficienþi câini deVamã este Ruby, un exemplar dinrasa shar-pei, mic, nu foarte arãtos,dar încãpãþânat ºi hotãrât sã-ºi gã-seascã ”jucãria” cu orice preþ. Rubynu stã nicio clipã, dã din coadã puter-nic ºi vesel ºi face echipã excelentãcu instructorul lui în aeroportul dinOradea ºi în mai multe puncte vama-le din cadrul Direcþiei Vamale Cluj.Specializat pentru detecþia de tutunºi droguri, Ruby a devenit recor-dmen absolut în aceastã varã, dupãce a contribuit decisiv la rezultatulunei acþiuni coordonate de poliþiºti ºiprocurori, prin capturarea a 8 kg deheroinã ºi 4,5 kg de cocainã, în PTFBorº, ”marfã” estimatã la circa douãmilioane de euro!

Thor, un câine ciobãnesc belgianmusculos ºi plin de energie, a fost capde afiº în presã datoritã rezultatelorsale. Concret, nasul infailibil al luiThor a dus la descoperirea a peste110.000 pachete de þigãri, într-un tircare transporta oficial cãrãmidã ºivatã mineralã. Se întâmpla pe 20 mai,

în punctul de trecere Porþile de Fier 1.Captura, în valoare de peste 1,3 mi-lioane lei, a fost una dintre cele maimari înregistrate anul acesta.

Ruby ºi Thor au intrat în sesiunile

de pregãtire organizate de DirecþiaGeneralã a Vãmilor în toamna anului2017 ºi au devenit operaþionali fiindincluºi în serviciul Vãmii în primãva-ra anului 2018. Aceºtia sunt demni

continuatori ai lui Dinner sau Donna,”pensionaþi” de curând. Aceºtia dinurmã nu mai vin la serviciu, ci se bu-curã în continuare de o binemeritatãodihnã acasã, în familiile agenþilor

vamali cu care au lucrat.Echipele canine, formate din câi-

ne ºi lucrãtorul vamal sunt instruiteîn trei etape: de formare, care durea-zã 10-12 sãptãmâni, de perfecþiona-

re, pe durata a cinci sãptãmâni, dupãcare, anual, fiecare echipã participãobligatoriu la o sesiune de întreþinerea abilitãþilor dobândite, timp de douãsãptãmâni.

Rezultatele bune ale echipelor ca-nine se datoreazã, pe lângã instruire,ºi legãturii strânse dintre câine ºi in-structor. „La finalul unei zile demuncã, câinele pleacã acasã cu in-structorul. Deci face parte din fami-lia lucrãtorului vamal”, precizeazãAlexandru Ioniþã.

Valoarea mãrfurilor confiscate ºi aamenzilor aplicate cu ajutorul echi-pelor canine depãºeºte un milion deeuro anual. Potrivit reprezentantuluiVãmii, suma este de aproape zece orimai mare decât investiþia în acesteechipe.

Pânã anul acesta, sesiunile de in-struire ale câinilor ºi ale lucrãtorilorvamali s-au desfãºurat la Giurgiu. Înprezent, pregãtirea are loc la noulCentru de formare a echipelor cani-ne din Pantelimon, care urmeazã sãfie inaugurat oficial. În momentul defaþã, în cadrul Centrului, unul dintrecele mai moderne din Europa, se aflãla antrenament 13 lucrãtori vamali.„Instructorii care se aflã aici, veniþidin toatã þara, au ales sã facã partedin structura de echipe canine înmod voluntar. Cine face o astfel dealegere trebuie sã iubeascã animale-le ºi chiar sã fie dispus sã-ºi schimbefelul de a fi”, adaugã ºefulServiciului Echipe Canine.

Echipele canine funcþioneazã cusprijinul JTI România care, din 2010ºi pânã în prezent, a donat admini-straþiei vamale peste 50 de câini,contribuind continuu la susþinerealogisticã a activitãþii de pregãtire. n

Specializat pentru detecþia de tutun ºi droguri, Ruby adevenit recordmen absolut în aceastã varã, dupã ce acontribuit decisiv la rezultatul unei acþiuni coordonate depoliþiºti ºi procurori, prin capturarea a 8 kg de heroinã ºi4,5 kg de cocainã, în PTF Borº, ”marfã” estimatã lacirca douã milioane de euro!

Nasul infailibil al lui Thor a dus la descoperirea a peste110.000 pachete de þigãri, într-un tir care transportaoficial cãrãmidã ºi vatã mineralã. Se întâmpla pe 20 mai,în punctul de trecere Porþile de Fier 1. Captura, învaloare de peste 1,3 milioane lei, a fost una dintre celemai mari înregistrate anul acesta.

Contrabanda face parte din criminalitateaorganizatã ºi este o ameninþare realã pentru noiºi pentru societate. Aºadar, JTI a semnat încã din2005 Memorandumuri ºi Protocoale decolaborare, mai întâi cu ANAF ºi Vama, apoi cuPoliþia de Frontierã, IGPR, SELEC, pe bazacãrora derulãm proiecte specifice. Contribuimdin 2010 la funcþionarea echipelor canine dinpunctele vamale ºi din 2018 la dotarea Poliþiei deFrontierã cu echipamente de ultimã generaþie".


COMPANIIPÂNÃ ÎN 2025

“Ne dorim ca 30% din producþie sã fiereprezentatã de produsele fãrã fum”

(Interviu cu Branislav Bibic, Managing Director, Philip Morris România)

Reporter: Cum a fost afectatã compa-nia de pandemia de Covid-19 ºi ce mãsuriaþi luat pentru a trece mai uºor prin aceastãperioadã?

Branislav Bibic: Încã de la debutul cri-zei, principala prioritate a companiei PhilipMorris în România a fost asigurarea conti-nuitãþii activitãþii economice, atât în ceeace priveºte producþia realizatã în fabricadin Otopeni, cât ºi în ceea ce priveºte totali-tatea activitãþilor comerciale, de distribuþieºi suport, totul în condiþii de maximã pro-tecþie a angajaþilor, partenerilor comercialiºi consumatorilor. Totodatã, am încercat sãdepãºim aria internã de concentrare ºi sãcontribuim la eforturile generale ale autori-tãþilor ºi societãþii româneºti de a combatecât mai eficient cu putinþã efectele negativeale crizei sanitare ºi ale impactului econo-mic generat de aceasta. Recunosc, a fostnevoie de eforturi suplimentare substanþia-le, însã suntem bucuroºi cã am reuºit sã tre-cem cu succes peste ceea ce credem cã afost perioada cea mai dificilã. În continua-re, avem aceleaºi prioritãþi ºi ele sunt re-flectate de mãsurile pe care le-am luat ºidupã 15 mai, când starea de urgenþã a fostînlocuitã cu starea de alertã.

Pentru asigurarea coordonãrii optime ºia vitezei de reacþie adecvate, una dintre pri-mele mãsuri a constat în înfiinþatea unui co-mitet intern pentru situaþii de urgenþã, caregestioneazã în timp real toate situaþiile apã-rute. În scopul asigurãrii unui nivel maximde protecþie ºi siguranþã, am luat decizia dea permite continuarea activitãþii angajaþilorfie de acasã, cum este cazul celor din divi-zia comercialã, fie la locul de muncã, în ca-zul angajaþilor din fabrica de la Otopeni,dar în condiþii suplimentare de siguranþã. Înacelaºi timp, pe lângã toate mãsurile deprotecþie fizicã, am vrut sã ne asigurãm cãvor depãºi, ºi la nivel personal, provocãrilecare au venit cu aceastã crizã. Dorim sã fimo ancorã de stabilitate pentru angajaþiinoºtri, sã le oferim o zonã de siguranþã: sta-bilitatea locului de muncã, stabilitatea fi-nanciarã ºi, în plus, recunoaºterea eforturi-lor angajaþilor care continuã sã-ºi des-fãºoare activitatea la locul de muncã. PhilipMorris International se ghideazã, atât la ni-vel global, cât ºi la nivel local, dupã un setde principii clare, care promoveazã angaja-mentul faþã de angajaþii sãi ºi recunoaºtecontribuþia acestora la eforturilecompaniei.

Din 18 mai, i-am încurajat pe colegiinoºtri sã continue sã lucreze de acasã, acolounde este posibil pentru companie, în func-þie de specificul funcþiei lor. Abordareanoastrã rãmâne prudentã în continuare, înprincipal din dorinþa de a nu ne expune co-legii ºi familiile lor. Revenirea la birou seva face gradual ºi controlat atunci când si-tuaþia generalã ne-o va permite. La sediulcentral ºi în fabricã am instalat sisteme demonitorizare de la distanþã a temperaturii,iar cei care lucreazã de la birou trebuie sãurmeze reguli foarte stricte de protecþie sa-nitarã ºi distanþare socialã.

Suntem mândri de faptul cã, în Româ-nia, dar ºi la nivel global, niciun angajatPhilip Morris nu a fost trimis în ºomaj teh-nic ºi nu a fost disponibilizat din motive le-gate de criza prin care trecem. Mai mult,angajaþilor încadraþi în categoria celor vul-nerabili (cei care prezintã un risc ridicat deinfecþie severã cu COVID-19, cei cu o con-diþie medicalã preexistentã, cu un sistem deimunitate scãzut sau angajatele însãrcina-te) care nu au dispus de condiþiile necesarepentru a lucra de acasã, încã de la începutulcrizei, li s-a acordat concediu plãtit 100%de cãtre companie pânã când va trece aceas-tã perioadã dificilã. De asemenea, angajaþiia cãror prezenþã fizicã a fost ºi continuã sãfie necesarã în fabrica din Otopeni au bene-ficiat de o recunoaºtere specialã – în fun-cþie de zilele efectiv lucrate pe durata stãriide urgenþã, aproximativ 750 de angajaþi auprimit prime al cãror cuantum brut a ajunspânã la 500 de dolari per angajat.

Prin tot ceea ce am fãcut în aceastã pe-rioadã am vrut sã ne asigurãm cã vom con-tinua producþia ºi, implicit, furnizarea deproduse cãtre consumatori, la aceleaºi stan-darde de calitate ºi siguranþã ca pânã acum.

Reporter: Cum caracterizaþi legislaþiadin domeniu?

Branislav Bibic: Legislaþia naþionalãcare reglementeazã produsele din tutuneste, în general, foarte bine aliniatã atât culegislaþia europeanã în domeniu, cât ºi cucerinþele Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii(OMS) în ceea ce priveºte controlul tutunu-lui.

Philip Morris International a iniþiat înurmã cu peste 5 ani o transformare radicalãa industriei tutunului, care vizeazã în modprimordial înlocuirea þigaretelor tradiþio-

nale ºi a celorlalte produse din tutun com-bustibile cu nou-dezvoltatele produse dintutun încãlzit. Diferenþa fundamentalã din-tre aceste produse noi ºi cele clasice constãîn absenþa fumului generat de combustie ºireducerea, astfel, a substanþelor nocive ºipotenþial nocive la care se expun utilizato-rii acestor produse. Aceastã transformaremajorã reprezintã un efort uriaº pentrucompania noastrã ºi are nevoie de sprijinulautoritãþilor de reglementare pentru a aveasucces. Toatã lumea trebuie sã înþeleagã cãnoile produse sunt fundamental diferite, iarcomparaþia cu þigaretele sau asocierea cuacestea din punct de vedere al tratamentu-lui legal reprezintã un demers profund ero-nat. În niciun caz nu spunem cã utilizareanoilor produse este lipsitã de riscuri sau cãacestea nu ar trebui sã fie reglementate.Dimpotrivã, susþinemdezvoltarea de regulispecifice ºi tratamente fiscale potrivite aces-tor noi produse din tutun, care sã fie în con-cordanþã cu caracteristicile intrinseci aleacestor produse ºi cu riscul pe care îl gene-reazã la nivelul consumatorilor ºi non-con-sumatorilor.

Pe termen scurt ºi mediu, este din ce înce mai clar cã, în pofida tuturor restricþiilor,milioane de adulþi vor continua sã fumeze,iar aceºtia trebuie sã aibã posibilitatea de aadopta alternative mai bune la continuareafumatului. Un cadru de reglementare adec-vat poate facilita acest demers. Astfel, esteesenþial ca legislaþia din domeniu sã recu-noascã în mod explicit faptul cã nu toateprodusele din tutun au acelaºi profil de risc.Atunci când vine vorba despre alternativemai puþin nocive decât continuarea fuma-tului, cadrul de reglementare ar trebui sãasigure cã fumãtorii adulþi care altfel arcontinua sã fumeze au acces la aceste pro-duse ºi la informaþiile de care au nevoiepentru a lua decizii mai bune pentru sãnãta-tea lor. Tot acest proces trebuie sã fie corectfundamentat pe baza datelor ºtiinþifice, re-zultate din cercetãrile complexe efectuate.Încurajãm, în acest scop, dezvoltarea, la ni-velul autoritãþilor competente, a unui pro-ces de evaluare ºtiinþificã riguroasã pentruprodusele inovatoare, fãrã fum. În urmaacestui proces, autoritãþile pot decide ce in-formaþii pot însoþi punerea pe piaþã a fiecã-rui produs în parte ºi sã interzicã, în acelaºitimp, cu stricteþe declaraþiile false sau carear putea sã inducã în eroare consumatorii.

Dacã discutãm de reglementarea noilorproduse din tutun, nu putem sã omitem su-biectul taxãrii. Cotele de impozitare aplica-te produselor din tutun fãrã fum trebuie sãþinã seama de profilul de risc al acestor pro-duse. În tot acest context, întreaga dezba-tere referitoare la diferenþele de accizareexistente între þigarete ºi produsele din tu-tun încãlzit nu îºi gãseºte sensul. Produseledin tutun încãlzit prezintã caracteristiciproprii radical opuse faþã de þigarete: utili-zarea prin intermediul unui dispozitiv elec-tronic, obiceiuri de consum distincte aleconsumatorilor, procese de fabricaþie multmai complexe, investiþii substanþiale încercetare, dezvoltare ºi îmbunãtãþire conti-nuã, precum ºi mecanisme de comerciali-zare diferite ºi mult mai costisitoare.

Totodatã, legislaþia trebuie sã împiedicecu fermitatate accesul minorilor la toateprodusele care conþin nicotinã ºi sã conþinãprevederi care sã oblige piaþa sã monito-rizeze cu atenþie, sã raporteze orice schim-bãri intervenite ºi sã elimine fãrã întârziereorice efecte adverse care ar putea sã fie

identificate din timp.Suntem foarte încrezãtori în potenþialul

pe care noile produse din tutun încãlzit îl auîn reducerea efectelor nocive asociate fu-matului ºi continuãm eforturile noastre deperfecþionare a acestor produse.

Reporter: Cum apreciaþi evoluþia con-trabandei cu produse din tutun?

Branislav Bibic: Contrabanda cu þiga-rete a înregistrat o evoluþie favorabilã în ul-tima perioadã: a scãzut la un nivel de13,8% în anul 2019, cu aproape 2 puncteprocentuale sub nivelul înregistrat la nive-lul anului anterior. Mai mult, se pare cã ace-astã scãdere va continua ºi în anul 2020,având în vedere faptul cã, la nivelul luniiiulie 2020, ponderea comerþului ilicit cu þi-garete a înregistrat un nivel sub 10%.

Apreciem în mod deosebit eforturilesusþinute ale autoritãþilor de control dinRomânia, precum ºi pe cele ale organisme-lor transnaþionale ºi europene. Rãmânemîncontinuare un partener de nãdejde pentrustatul român în lupta împotriva comerþuluiilicit cu produse din tutun ºi încercãm sãsusþinem autoritãþile naþionale prin inter-mediul expertizei tehnice a angajaþilornoºtri, a informaþiilor de care dispunem ºi,nu în ultimul rând, prin continuarea parte-neriatelor care au ca scop creºterea capaci-tãþii de detectare ºi control.

Concomitent, la nivelul pieþei interne,observãm un fenomen de intensificare atranzitului ilicit de tutun brut, destinat trans-formãrii ulterioare în tutun de fumat, co-mercializat ilegal prin intermediul mediu-lui online. Suntem în contact cu autoritãþileresponsabile de controlul acestui fenomenºi, în ultima perioadã, am reuºit sã obser-vãm rezultate încurajatoare ºi în acest do-meniu.

În ceea ce priveºte noile produse din tu-tun - þigaretele electronice ºi produsele dintutun încãlzit - datele pe care le avem înmomentul de faþã sunt încã limitate ºi nupermit stabilirea unui verdict clar. Existãevidenþe ale unor fluxuri ilicite transfronta-liere de astfel de produse, inclusiv de dis-pozitive electronice ºi accesorii produse ºicomercializate cu încãlcarea drepturilor deautor, însã este încã prea devreme pentru aputea avea o imagine detaliatã cu privire laamploarea fenomenului. Avantajul în cazulnoilor produse constã în procesul de fabri-caþie fundamental diferit faþã de þigarete,care le face mult mai dificil ºi costisitor dereprodus de cãtre grupãrile infracþionalecare ar dori sã le producã în mod ilegal.

Per total, considerãm cã evoluþiile suntpozitive; rãmân, însã, în continuare, pro-blemele structurale de dotare ºi echipare aautoritãþilor cu echipament performantpentru lupta împotriva comerþului ilicit,însã suntem convinºi cã lucrurile merg îndirecþia corectã.

Reporter: Ce mãsuri consideraþi cã artrebui luate, în continuare, pentru reduce-rea pietei negre a þigãrilor?

Branislav Bibic: Aºa cum menþionamanterior, evoluþiile înregistrate indicã fap-tul cã lucrurile merg în direcþia corectã.Existã, însã, trei direcþii de acþiune care, înviziunea noastrã, ar putea contribui la scã-derea în continuare a pieþei negre a produ-selor din tutun.

Prima direcþie de intervenþie o reprezin-tã dotarea autoritãþilor cu echipamente mo-derne de detecþie ºi control. Discutãm aicide scannere performante pentru punctelede trecere a frontierei, dar ºi de totalitateamijloacelor fixe ºi a echipamentelor tehni-ce necesare pentru echipele mobile. Conti-nuarea dezvoltãrii echipelor canine ºi for-marea continuã a personalului implicat în

aceste activitãþi reprezintã totodatã aspectecheie în asigurarea succesului.

Asigurarea accesului la informaþii ac-tualizate ºi colaborarea interinstituþionalãreprezintã cel de-al doilea pilon de consoli-dare a luptei impotriva comerþului ilicit.Vorbim aici de colaborare între autoritãþiledin România, dar ºi la nivel internaþional,cooperare cu autoritãþile din alte state saucu organismele transnaþionale. Contraban-da reprezintã un fenomen global, care nupoate fi combãtut în mod eficient doar curesurse naþionale.

Cea de-a treia direcþie de acþiune o re-prezintã colaborarea cu operatorii econo-mici din domeniu, care reprezintã piaþa le-galã a produselor din tutun ºi care pot punela dispoziþia autoritãþilor experienþa ºi ex-pertiza proprii, atât de necesare pentrucreºterea eficienþei activitãþilor de controlºi identificare a comerþului ilicit. Am dez-voltat de-a lungul timpului un parteneriatde succes cu autoritãþile din România ºi neexprimãm pe aceastã cale deschiderea pen-tru continuarea ºi consolidarea acestui par-teneriat.

Reporter: Cuma evoluat cererea pentruprodusele din portofoliul companiei careînlocuiesc þigaretele tradiþionale?

Branislav Bibic: Produsele care încãl-zesc tutunul ºi respectiv produsele din tu-tun încãlzit ale companiei noastre, comer-cializate sub denumirile de marcã IQOS ºiHEETS, reprezintã punctul focal al strate-giei noastre. Deºi cererea pentru acesteproduse creºte în fiecare an, având în vede-re faptul cã discutãmdespre produse inova-toare, care implicã un comportament deconsum diferit din partea consumatorilor,avem nevoie de timp îndelungat pentru aconsolida aceastã piaþã emergentã. În acestdomeniu este greu de imaginat o transfor-mare atât de radicalã care sã poatã fi reali-zatã peste noapte. Cu toate acestea, semne-le sunt deosebit de încurajatoare ºi suntemextrem de optimiºti în ceea ce priveºte vii-torul acestei categorii ºi rolul sãu în oferi-rea de alternative mai puþin nocive fumãto-rilor adulþi din România. Suntem încântaþisã vedem în fiecare zi consumatori adulþicare fac trecerea la produsele noastre cu po-tenþial de risc redus în comparaþie cu conti-nuare fumatului ºi care pot astfel sã se bu-cure de beneficiile pe care tehnologia dez-voltatã de compania noastrã le aduce înviaþa lor.

Reporter: Ce alte proiecte investiþiona-le aveþi pe acest segment?

Branislav Bibic: Continuãm investiþii-le implementate cu succes pânã în acestmoment în România, atât la nivelul unitãþiide producþie din Otopeni, cât ºi pentru dez-voltarea ºi consolidarea pieþei produselordin tutun încãlzit din România.

În ceea ce priveºte producþia, ca urmarea finalizãrii investiþiei de peste 500 de mi-lioane de euro, necesarã pentru transforma-rea fabricii din Otopeni, în scopul fabricãriide produse din tutun încãlzit marcaHEETS, suntem mândri de faptul cã am de-venit unul dintre cei mai importanþi expor-tatori din România. Produsele fabricate aicisunt exportate acum pe un numãr mare depieþe externe, situate pe cinci continente:Europa, Asia, America Centralã ºi de Sudºi Africa. Acest lucru reprezintã o garanþiea calitãþii, dar ºi a sustenabilitãþii investiþieiPhilip Morris în România. ªi nu ne oprimaici, investiþiile atât în capacitãþile de pro-ducþie, cât ºi în piaþa internã continuã. Totacest efort are în spate un proces investiþio-nal gigantic, de peste 7,2 miliarde de dolari,sume mobilizate de cãtre Philip MorrisInternational la nivel global pentru activi-tãþile de cercetare ºi dezvoltare în domeniulproduselor fãrã fum.

La fel ca în orice alt domeniu, ºi la nive-lul pieþei produselor din tutun viitorul apar-þine tehnologiei. Am ajuns într-un momentîn care nu mai este posibil sã ignori sau sãconteºti aceastã realitate.

Reporter: Cum a evoluat activitateacompaniei, în ultimul an?

Branislav Bibic: Inovãm continuu ºiîmbunãtãþim produsele dezvoltate pe bazafeedback-ului primit din partea consuma-torilor noºtri. Contextul actual ne-a obligatsã accelerãm ºi mai mult tranziþia cãtre ca-nalele digitale ºi sã încercãm sã reducemsau chiar sã eliminãm, acolo unde este po-

sibil, interacþiunea fizicã. Pentru aceasta afost nevoie sã ne concentrãm mai mult pezona de investiþii în tehnologie în ultimeleºase luni, iar rezultatele sunt deja vizibile.

Facem progrese mari pentru a ne înde-plini misiunea de a construi un viitor fãrãfum. Derulãm studii ample ºi riguroasepentru a demonstra cã, în comparaþie cu fu-matul, adoptarea produselor noastre fãrãfum duce la o reducere semnificativã a ris-cului de boli asociate fumatului. Acesteainclud cercetãri de laborator, studii clinicecu fumãtori adulþi ºi cercetãri pentru a înþe-lege beneficiile potenþiale ale produsuluipentru sãnãtatea publicã, inclusiv modul încare fumãtorii percep riscul produsului ºicum îl utilizeazã în condiþii reale.

IQOS este deja comercializat în 61 depieþe, una dintre ele este România, ºi aproa-pe 15 milioane de fumãtori adulþi din acestepieþe au adoptat produsul. Mai important,71% dintre ei au renunþat complet la þigãri.Ambiþia noastrã este ca, pânã în 2025, 30%din volumele noastre de producþie sã fie re-prezentate de produsele fãrã fum, ceea ceechivaleazã cu aproximativ 40 de milioanede fumãtori adulþi care le adoptã la nivelglobal. Dincolo de acest orizont de timp,este dificil sã estimãm momentul exact alunei astfel de schimbãri dramatice.

În prezent, în România, numãrul utiliza-torilor adulþi de IQOS a ajuns la peste150.000, o piaþã încã neconsolidatã. Pentruaceºti utilizatori am creat platforma de loia-lizare IQOS Club în care avem peste50.000 utilizatori activi /lunã. Important deprecizat este faptul cã ne adresãm doar con-

sumatorilor adulþi în toate activitãþile noas-tre comerciale ºi depunem toate eforturileposibile pentru a ne asigura cã minorii nuau acces la aceste produse.

Reporter: Ce planuri de investiþii aveþipentru anul în curs?

Branislav Bibic: Transformarea com-paniei continuã în România, iar strategiaPhilip Morris International rãmâne ne-schimbatã: suntem 100% angajaþi sã conti-nuãm activitãþile de dezvoltare a portofo-liului de produse cu risc redus pentru con-sumatori ºi sã oferim fumãtorilor adulþi dinRomânia ºi din întreaga lume alternativemai bune decât continuarea fumatului.Investiþiile noastre din România continuã,cu produsele din tutun încãlzit, rezervele detutun HEETS ºi dispozitivul IQOS, în cen-trul strategiei noastre.

Procesul de transformare prin care trececompania, la nivel international, este axatpe rezultatele cercetãrii ºtiinþifice riguroa-se, valorificarea celor mai noi descoperiritehnologice din domeniu, dar ºi pe constru-irea unei culturi organizaþionale bazate peagilitate, deschidere, cooperare ºi flexibili-tate. Toate aceste atribute faciliteazã adap-tarea la noile condiþii dictate de mediul ex-tern. Ne dorim ca, în continuare, canaleleonline de comercializare sã creascã în im-portanþã ºi lucrãm permanent la adaptareaproceselor interne la noile condiþii pentru aproteja sãnãtatea angajaþilor, a consumato-rilor ºi a partenerilor comerciali.

Reporter: Cât din producþia de þigareteexportaþi ºi în ce þãri?

Branislav Bibic: Ca urmare a investiþii-lor realizate, în momentul de faþã fabricaPhilip Morris din Otopeni produce aproapeexclusiv produse din tutun încãlzit comer-cializate sub denumirea comercialãHEETS. Produsele fabricate aici sunt des-tinate atât pieþei interne, cât ºi exportului.Cea mai mare parte din producþie este ex-portatã în pieþe importante din Asia, Ame-rica Centralã ºi de Sud, Europa sau Africa.Investiþiile realizate în ultimii ani ne-aupermis sã creºtem semnificativ capacitateade producþie ºi, în acelaºi timp, pondereaproduselor exportate.

În momentul de faþã, putem sã afirmãmcã Philip Morris România reprezintã unuldintre exportatorii principali din România,cu efecte benefice evidente la nivelul între-gii economii naþionale.

Reporter: Ce cifrã de afaceri aþi realizatîn prima jumãtate a acestui an comparativcu cea din perioada similarã din 2019 ºi ceestimãri aveþi pentru întreg anul 2020?

Branislav Bibic: În 2019, cifra de afa-ceri a companiei a fost de 2,8 miliarde lei.

Este cert cã suntem o companie puter-nicã ºi cã vom depãºi, fãrã îndoialã, pro-vocãrile actuale ºi vom continua procesulde transformare prin care vrem sã transpu-nem în realitate viziunea unui viitor fãrãfum.

La nivel global, suntem prezenþi cuIQOS în 61 de pieþe, inclusiv Japonia, Co-reea, Canada sau Statele Unite ale Ameri-cii, dar ºi în majoritatea statelor europene.Putem spune cã acoperim în momentul defaþã aproximativ 44% din piaþa internaþio-nalã.

Produsele noastre fãrã fum au reprezen-

tat deja aproape o cincime din veniturilenete ale companiei în anul 2019, la nivelglobal, iar în primul trimestru din 2020, amînregistrat o micã creºtere.

Reporter: FDA a autorizat comerciali-zarea IQOS ca produs din tutun cu risc mo-dificat. Ce asteptãri aveþi în urma acestuilucru?

Branislav Bibic: Aceastã decizie esteun moment istoric ºi un pas înainte în înde-plinirea misiunii companiei de a construiun viitor fãrã fum ºi de a transforma indu-stria tutunului. Este pentru prima datã cândAdministraþia pentru Alimente ºi Medica-mente (FDA) din Statele Unite acordã au-torizaþia de comercializare ca produs dintutun cu risc modificat unui produs electro-nic cu nicotinã, o alternativã la þigãri.Astfel, autoritatea americanã a consideratcã emiterea acestei decizii pentru IQOSeste adecvatã pentru a promova sãnãtateapublicã.

Aceastã decizie confirmã cã dispoziti-vul IQOS este fundamental diferit de þigãriºi cã trecerea completã de la þigãrile con-venþionale la IQOS reduce expunerea orga-nismului la substanþe nocive sau potenþialnocive. Pentru fiecare adult care fumeazã,în mod evident, cea mai bunã alegere estesã renunþe la fumat. Cu toate acestea, con-form previziunilor OMS, mulþi nu o vorface. Compania noastrã face eforturi sã leofere celor care nu renunþã alternative, pro-duse fãrã fum, fundamentate ºtiinþific ºicare reduc expunerea la substanþe nocive ºipotenþial nocive. Decizia FDAle oferã ace-lor oameni din Statele Unite ale Americii

care continuã sã fumeze acces la informaþiidespre un produs care, prin faptul cã nuarde tutunul, ci îl încãlzeºte, reduce în modsemnificativ producerea de substanþe noci-ve ºi potenþial nocive.

Ca urmare a aceastei decizii, sistemulIQOS poate fi comercializat în Statele Uni-te cu urmãtoarele informaþii: dispozitivulîncãlzeºte tutunul, dar nu îl arde, ceea ce re-duce în mod semnificativ producerea desubstanþe nocive ºi potenþial nocive, iarstudiile ºtiinþifice au demonstrat cã trecereacompletã de la þigãrile convenþionale laIQOS reduce semnificativ expunerea orga-nismului la substanþe nocive sau potenþialnocive. Acestea sunt informaþiile care artrebui sã ajungã la fiecare dintre utilizatoriiIQOS, precum ºi faptul cã FDA a conclu-zionat cã dovezile ºtiinþifice disponibilepânã în acest moment demonstreazã cã estede aºteptat ca IQOS sã aibã un impact pozi-tiv asupra sãnãtãþii populaþiei, luând în cal-cul atât utilizatorii de produse din tutun, câtºi persoanele care nu utilizeazã în prezentproduse din tutun.

Desigur cã decizia FDA priveºte doarStatele Unite, însã ea este o decizie de refe-rinþã pentru companie la nivel internaþio-nal, în toate cele 61 de pieþe în care suntemprezenþi cu acest dispozitiv. Avem respon-sabilitatea de a le oferi tuturor utilizatoriloradulþi cât mai multe informaþii despre pro-dusele noastre pentru ca ei sã poatã facecele mai bune alegeri la nivel personal.Aceastã decizie oferã un exemplu cu privi-re la modul în care guvernele ºi organizaþii-le din domeniul sãnãtãþii publice pot regle-menta alternativele fãrã fum, pentru a le di-ferenþia de þigãri, ºi pentru a proteja, astfel,sãnãtatea publicã.

Reporter: Câþi angajaþi are compa-nia?

Branislav Bibic: În România, PhilipMorris are un numãr total de aproximativ1.100 de angajaþi, care îºi desfãºoarã acti-vitatea în biroul central din Bucureºti, însediile regionale ºi în fabrica din Otopeni.Dintre aceºtia, aproximativ 250 sunt în di-vizia comercialã (inclusiv pentru posturilede suport, cum ar fi IT, Financiar, ResurseUmane), iar aproximativ 850 în fabrica dinOtopeni.

Suntem un angajator important pentruRomânia ºi punem întotdeauna în centrulstrategiei noastre atenþia pentru oamenii cucare lucrãm.

Reporter: Ce cotã de piaþã aveþi?Branislav Bibic: Suntem liderii seg-

mentului de produse din tutun încãlzit atâtpe piaþa internaþionalã, cât ºi pe cea dinRomânia.

Fãrã îndoialã, suntem pe drumul celbun. Crearea ºi dezvoltarea pieþei produ-selor din tutun încãlzit nu a fost un demersfacil pânã în momentul de faþã. Nici încontinuare nu ne aºteptãm sã ne fie uºor.Avem un drum lung de parcurs, însã pro-vocarea este unul dintre factorii care nemotiveazã. Toate argumentele sunt de par-tea noastrã ºi suntem 100% convinºi desuccesul produselor noastre, care vorschimba pentru totdeauna piaþa produse-lor din tutun, cu beneficii evidente pentruconsumatorii adulþi.


Philip Morris Internationala iniþiat în urmã cu peste5 ani o transformareradicalã a industrieitutunului, care vizeazã înmod primordial înlocuireaþigaretelor tradiþionale ºi acelorlalte produse din tutuncombustibile cunou-dezvoltatele produsedin tutun încãlzit".

În prezent, în România, numãrulutilizatorilor adulþi de IQOS a ajuns lapeste 150.000, o piaþã încãneconsolidatã. Pentru aceºti utilizatoriam creat platforma de loializare IQOSClub în care avem peste 50.000utilizatori activi /lunã. Important deprecizat este faptul cã ne adresãm doarconsumatorilor adulþi în toate activitãþilenoastre comerciale ºi depunem toateeforturile posibile pentru a ne asigura cãminorii nu au acces la aceste produse".


PRODUSE SI SERVICII

“Peste 150.000 de româniau deja un glo ºi acest segment

este în creºtere”(Interviu cu Ileana Dumitru, Director Juridic ºi Relaþii Publice în cadrul British American Tobacco)

Reporter: Ce mãsuri a luat in-dustria tutunului, în general, ºi Bri-tish American Tobacco, în particu-lar, pentru a trece mai uºor pestecriza provocatã de pandemia deCovid-19?

Ileana Dumitru: Încã de laînceput, noi, la British AmericanTobacco, am tratat aceastã situaþiecu cea mai mare seriozitate. Deaceea, din primele momente, amluat mãsuri clare ºi detaliate pentrusiguranþa angajaþilor ºi a familiilorlor. Din fericire, am putut sã necontinuãm activitatea ca de obicei,respectând toate recomandãrile au-toritãþilor ºi luând toate mãsurilenecesare pentru a asigura siguranþaangajaþilor noºtri.

Reporter: Care este cea maimare ameninþare pentru industriatutunului - legislaþia, fiscalitatea,contrabanda…?

Ileana Dumitru: Cea mai mareameninþare pentru afacerile legaleadiacente domeniului, fie cã vor-bim de companii de tutun sau retai-leri, mai ales cei de talie micã ºimijlocie, ºi pentru bugetul de statvine din traficul ilicit. Contraban-diºtii câºtigã sute de milioaneaducând în þarã produse care suntmai ieftine ºi care nu sunt supuseniciunui control de calitate. În ca-zul acesta, cheia este crearea unuicadru fiscal predictibil care sã asi-gure cã diferenþa dintre produselevândute pe piaþa legalã ºi celevândute pe piaþa neagrã nu creºte,mai ales cã românii cumpãrã dejacele mai scumpe þigãri din UniuneaEuropeanã raportat la indicele pu-terii de cumpãrare.

Reglementarea ar trebui sã ia înconsiderare ºi diferenþele dintreprodusele care conþin nicotinã.Spre exemplu, produsele careîncãlzesc tutunul (THP), în loc sãîl ardã, care, prin urmare, au poten-þial de a reduce riscul asociat fuma-tului. De aceea este important caaceste produse sã fie taxate mai pu-þin decât þigãrile tradiþionale.

Reporter: Cum vedeþi evoluþiacontrabandei cu þigãri?

Ileana Dumitru: Chiar ºi în tim-pul pandemiei COVID-19, contra-bandiºtii încalcã toate regulile pen-tru a-ºi menþine profitul. Cu toateacestea, 2020 este primul an din ul-

timii 10 în care piaþa ilicitã a scãzutsub 10%. Acest lucru a fost posibildin douã motive: în primul rând,datoritã eforturilor autoritãþilor decontrol ºi, în al doilea rând, prinprisma faptului cã Guvernul a men-þinut un nivel acceptabil al acci-zelor pentru þigãri. Dorim sã con-tinuãm buna colaborare cu autori-tãþile, astfel încât sã putem protejafumãtorii adulþi de produsele nere-glementate ºi sã diminuãm prejudi-ciile aduse bugetului de stat în fie-care an, sprijinind astfel redresareaeconomiei româneºti. Eforturileautoritãþilor împotriva combateriicomerþului ilicit au continuat anulacesta ºi, chiar dacã întregul con-text nu a fost unul uºor, în primelenouã luni ale anului 2020 autoritã-þile române au confiscat peste 91de milioane de þigãri de contraban-dã cu o valoare totalã de 53 de mi-lioane de lei, conform datelor de pewww.stopcontrabanda.ro.

Reporter: Ce mãsuri credeþi cãar trebui sã fie luate pentru a reduce

piaþa neagrã a þigaretelor?Ileana Dumitru: Ne bucurãm

cã autoritãþile îºi manifestã hotãrâ-

rea de a lupta împotriva traficuluiilicit. Anul trecut, 21 aprilie a foststabilitã Ziua Naþionalã a lupteiîmpotriva Traficului Ilicit, iar anul

acesta contrabanda a fost introdusãîn Strategia Naþionalã de Apãrare aþãrii pentru perioada 2020-2024,ambii sunt paºi mari care ar puteaajuta oamenii sã-ºi dea seama cãtraficul ilicit este o problemã serioa-sã care afecteazã nu numai bugetulstatului, ci ºi siguranþa lor. În viitor,credem cã este important ca autori-tãþile sã dispunã de bugetul necesar

pentru a asigura frontierele cuechipamentele tehnice de care po-liþiºtii de frontierã ºi ofiþerii vamaliau nevoie pentru a prinde mai uºorcontrabandiºtii.

Reporter: Cum a evoluat cere-rea de produse din portofoliul com-paniei care înlocuiesc þigãrile tra-diþionale?

Ileana Dumitru: Anul acestaam lansat un nou produs: gloHyper. Este cel mai inovator pro-dus de încãlzire a tutunului (THP)al BAT, nu arde tutunul ºi are po-tenþialul de a fi mai puþin riscantdecât fumatul. Peste 150.000 deromâni au deja un glo ºi acest seg-ment este în creºtere.

Reporter: Cum a evoluat activi-tatea companiei în ultimul an?

Ileana Dumitru: În mod evi-dent trecem printr-o situaþie foartenesigurã, care evolueazã constantîntr-un ritm alert, motiv pentru carevom continua sã menþinem o legã-turã strânsã cu sursele oficiale deinformaþii ºi sã ne adaptãm rãspun-sul la provocãrile legate de evolu-þia COVID-19. Facem tot posibilulpentru a sprijini funcþionarea busi-nessului ºi luãm toate mãsurile ne-cesare în acest sens: fiecare busi-ness a dezvoltat un plan de continu-itate a afacerii, care este permanentactualizat ºi pregãtit pentru a fi im-plementat. La nivel individual, fie-care dintre noi are o direcþie clarãîn ceea ce priveºte adaptarea rolu-lui sãu la noile condiþii de crizã.

Reporter: Ce planuri de investi-þii aveþi?

Ileana Dumitru: Astãzi, vedemnoi oportunitãþi de a surprinde mo-mente ale consumatorului care, întimp, au devenit limitate de schim-bãrile societale ºi de reglementare,dar ºi oportunitãþi de a satisface ne-voile ºi preferinþele în continuãevoluþie ale consumatorilor. Înconsecinþã, ne-am dezvoltat strate-gia pentru a ne concentra mai pu-ternic pe livrarea unei schimbãritreptate în performanþa categorii-lor noi, alimentatã de investiþii careprovin din livrarea continuã a seg-mentului de produse pe bazã decombustie a afacerii noastre.

La BAT, recunoaºtem cã nevoileconsumatorilor ºi ale societãþii seschimbã. Aºteptãrile evolueazãîntr-un ritm accelerat.

Pe mãsurã ce ne dezvoltãm stra-tegia de grup, ne dezvoltãm ºiAgenda de Sustenabilitate: ne-amreîmprospãtat Agenda de Suste-nabilitate pentru a reflecta impor-tanþa reducerii daunelor cauzate

de tutun ºi, de asemenea, pentru apune un accent mai mare peimportanþa abordãrii schimbãrilorclimatice ºi a managementuluimediului. În România, am inve-stit în creºterea gradului de con-ºtientizare cu privire la impactulpe care alegerile noastre îl au asu-pra mediului ºi am dezvoltat cam-pania Alege Asumat Un Oraº Cu-rat în 3 oraºe importante (Bucu-reºti, Iaºi ºi Constanþa), invitândfumãtorii sã foloseascã scrumie-rele noastre stradale special con-cepute pentru a þine mucurile þi-gãrilor departe de strãzi. De ase-menea, investim ºi în oameni: înoamenii noºtri, prin sprijinireaoportunitãþilor de dezvoltareîntr-o gamã largã de sectoare deafaceri ºi, de asemenea, prin încu-rajarea unei culturi a diversitãþiiºi incluziunii; de altfel, în comu-nitãþile în care activãm, sprijinimaccesul la culturã ºi la istoria lo-calã. Aceste programe se aflã îndesfãºurare ºi evolueazã ºi sedezvoltã în timp.

Reporter: Cât din producþia to-talã exportaþi ºi cãtre ce þãri?

Ileana Dumitru: Aproape 60%din volumele produse în fabricãsunt destinate exportului, ajungândla peste 45 de þãri de pe tot globul,inclusiv Rusia, Japonia, Brazilia,Italia, Regatul Unit ºi Danemarca.Fabrica British American Tobaccodin Ploieºti este a doua cea maimare fabricã a grupului din Uniu-nea Europeanã ºi una dintre cele

mai avansate din punct de vederetehnologic la nivel global, dupã oinvestiþie de aproape 500 de milioa-ne euro de la înfiinþarea fabricii, în1996. Fabrica BAT din Ploieºtieste, de asemenea, furnizor de gloNeo (stick-uri de tutun care se folo-sesc în dispozitivul de încãlzire atutunului glo) în întreaga Europa,întrucât BAT îºi continuã ambiþiade a transforma industria tutunuluicu o gamã de alternative cu risc re-dus pentru fumãtori.

Reporter: Ce cifrã de afaceri aþirealizat în prima jumãtate a acestuian comparativ cu perioada similarãdin 2019 ºi care sunt estimãrilepentru anul 2020?

Ileana Dumitru: Nu existã oestimare oficialã pe care sã o putemface publicã pânã acum.

Reporter: Câþi angajaþi arecompania?

Ileana Dumitru: BAT este unangajator strategic în România, cu2.500 de angajaþi în cele trei enti-tãþi economice care îºi desfãºoarãactivitatea aici ºi alte 25.000 de lo-curi de muncã create în cadrul lan-þului de distribuþie. Numãrul anga-jaþilor BAT s-a dublat în ultimiiani, de la 1.200 în 2013 la 2.500 înprezent.

Reporter: Ce cotã de piaþã aveþi?Ileana Dumitru: British Ameri-

can Tobacco este cel mai mare ju-cãtor de pe piaþa tutunului dinRomânia, cu o cotã de piaþã de53%.


În sectorul producþiei ºi comercializãrii produselor din tutun este nece-sarã crearea unui cadru fiscal predictibil care sã asigure cã diferenþadintre produsele vândute pe piaþa legalã ºi cele vândute pe piaþa neagrãnu creºte, este de pãrere Ileana Dumitru, Director Juridic ºi Relaþii Pu-blice în cadrul British American Tobacco. Domnia sa ne-a spus, într-uninterviu, cã cea mai mare ameninþare pentru afacerile legale adiacentedomeniului, fie cã vorbim de companii de tutun sau retaileri, mai alescei de talie micã ºi mijlocie, ºi pentru bugetul de stat vine din traficul ili-cit cu produse din tutun.

Eforturile autoritãþilor împotriva combateriicomerþului ilicit au continuat anul acesta ºi, chiar

dacã întregul context nu a fost unul uºor, înprimele nouã luni ale anului 2020 autoritãþileromâne au confiscat peste 91 de milioane deþigãri de contrabandã cu o valoare totalã de

53 de milioane de lei,conform datelor de pe www.stopcontrabanda.ro".

Produsele care încãlzesc tutunul (THP), în locsã îl ardã, au potenþial de a reduce riscul asociat

fumatului. De aceea este important ca acesteproduse sã fie taxate mai puþin decât þigãrile

tradiþionale".

Fabrica British American Tobacco din Ploieºtieste a doua cea mai mare fabricã a grupului din

Uniunea Europeanã ºi una dintre cele maiavansate din punct de vedere tehnologic la nivel

global, dupã o investiþie de aproape 500 demilioane euro de la înfiinþarea fabricii, în 1996".

În mod evident trecem printr-o situaþie foartenesigurã, care evolueazã constant într-un ritm

alert, motiv pentru care vom continua sãmenþinem o legãturã strânsã cu sursele oficiale de

informaþii ºi sã ne adaptãm rãspunsul laprovocãrile legate de evoluþia COVID-19. Facem

tot posibilul pentru a sprijini funcþionareabusinessului ºi luãm toate mãsurile necesare în

acest sens: fiecare business a dezvoltat un plan decontinuitate a afacerii, care este permanent

actualizat ºi pregãtit pentru a fi implementat. Lanivel individual, fiecare dintre noi are o direcþieclarã în ceea ce priveºte adaptarea rolului sãu la

noile condiþii de crizã".


PIATA

“Industria tutunului - una dintre celemai reglementate din România”

(Interviu cu Nikos Nikiforidis, director general Imperial Tobacco România)

Reporter: Cu toþii trecem printr-o crizãsanitarã ºi, conform estimãrilor, aceasta seva transforma într-o crizã economicã. Înacest context, care au fost mãsurile luate înaceastã perioadã în cadrul industriei tutu-nului, în general, ºi de compania pe care oreprezentaþi, în special? În ce mod a fostafectatã activitatea Imperial Tobacco?

Nikos Nikiforidis: Imperial Brands îºidesfãºoarã activitatea pe 160 de pieþe ºi arepeste 30.000 de angajaþi: pandemia a afec-tat, în mod evident, toate þãrile în care nedesfãºurãm activitatea.

În perioada de vârf din primãvarã, uneledintre unitãþile noastre de producþie au su-ferit transformãri pentru a produce mãºti deprotecþie ºi soluþii de igienizare a mâinilor.

Încã de la începuturile perioadei de ur-genþã de sãnãtate cauzatã de rãspândirea vi-rusului Covid-19, toþi angajaþii noºtri auînceput sã lucreze în regimul telemuncã, ex-perimentând (sau inventând) noi moduri dea lucra în siguranþã ºi, în acelaºi timp, înde-plinind toate nevoile de afaceri. Suntemmândri sã arãtãm cã, mulþumitã pasiunii ºiflexibilitãþii tuturor angajaþilor din cadrulImperial, nu am desfiinþat niciun loc demuncã – absolut niciunul –, continuând sãachitãmfãrã întârziere sau reduceri accizele,astfel contribuind la bugetul României.

Reporter: Cum caracterizaþi legislaþiadin domeniu? Care sunt deficienþele ace-steia ºi ce ar trebui fãcut pentru a fi optimi-zatã?

Nikos Nikiforidis: Astãzi, industria tu-tunului este una dintre cele mai reglemen-tate industrii din România, iar legislaþiaaplicabilã domeniului este deja foarte com-plexã. Imperial Tobacco susþine reglemen-tarea echilibratã, armonizatã în întreagaEuropã, al cãrei scop este de a proteja con-sumatorii în alegerile pe care le fac aceºtia– fãrã a limita în niciun fel libertatea ace-stora – ºi de a susþine drepturile consuma-torilor de a fi informaþi cu privire la produ-sele achiziþionate. Nu susþinem complica-rea legislaþiei la nivel naþional, care îngreu-neazã normele europene deja stricte. Desi-gur, acest lucru se reflectã în poziþia noastrãgeneralã cu privire la noile (ºi numeroase-le) seturi de norme europene care urmeazãa fi adoptate: Directiva privind Produseledin Plastic de Unicã Folosinþã, DirectivaUE privind Taxele ºi Accizele, urmãtoareaDirectivã UE privind Produsele din Tutun,în prezent în etapa incipientã a discuþiilorla nivel UE.

Reporter: Ce pãrere aveþi despre evolu-þia comerþului ilegal cu produse din tutun?

Nikos Nikiforidis: În ciuda implemen-tãrii complete a sistemului Track & Tracecare, deºi au fost efectuate investiþii sub-stanþiale la nivelul întregii industrii, a pus opresiune operaþionalã majorã, comerþul ili-cit cu produse din tutun continuã sã repre-zinte o problemã semnificativã în Româniacomparativ cu þãrile vecine care nu suntstate membre UE. Preþurile pe piaþa localãau continuat sã creascã în trecutul recent,ca urmare a majorãrii accizelor.

Trebuie menþionat cã taxele ºi accizele înRomânia sunt deja la nivelul celor din þãrileeuropene dezvoltate din Europa, fãrã ca, înacelaºi timp, venitul per capita sã fie la ace-laºi nivel. Din punctul nostru de vedere, ori-ce politicã fiscalã ar trebui sã ia în conside-rare atât nevoile bugetului de stat, cât ºiaspectele macroeconomice, pentru a evitaorice ºoc pe piaþã sau forþarea oamenilor sãgãseascã alternative – în detrimentul absolutal þelului iniþial. Cu alte cuvinte, pãstrareaunei agende fiscale clare în sensul stabilitãþiiºi al previzibilitãþii este esenþialã în asigura-rea unor venituri la bugetul de stat fãrã ca,pentru aceasta, consumatorii sã fie împovã-

raþi, astfel împiedicând orice stimulare a co-merþului ilicit.

În plus, autoritãþile vamale, care deja facfoarte multe eforturi în acest sens, ar trebuisã aibã resurse ºi echipamente suplimenta-re, pentru a-ºi putea intensifica operaþiunilede control ºi capacitatea de a combate con-trabanda. În calitatea sa de companie re-sponsabilã, Imperial Brands crede cu tãrieîn colaborarea completã ºi în dialogul de-schis în sensul îmbunãtãþirii controalelor lafrontiere (mai ales la cele cu Ucraina ºi cuRepublica Moldova) ºi al eficientizãrii ace-stora. Comerþul ilicit trebuie combãtut pen-tru a garanta oferirea cãtre consumatori aunor produse controlate ºi a permite statu-lui sã colecteze veniturile estimate, astfelreducând necesitatea impunerii altor taxeîn sarcina contribuabililor pentru a com-pensa pierderile suferite.

Pentru o scurtã perioadã de timp, decurând, traficul ilegal a suferit o încetinirebruscã: pandemia cauzatã de virusul Co-vid-19 a pus ºi þara noastrã în postura de alua mãsuri importante pentru a reduce trafi-cul de bunuri ºi circulaþia persoanelor, iarimpactul asupra comerþului ilicit cu tutun afost imediat ºi impresionant. Închiderea

graniþelor în luna martie a acestui an a con-dus la o scãdere a ponderei comerþului ilicitde la 12-13% la circa 4%. Din pãcate, dupãredeschiderea acestora, nivelul contraban-dei ºi-a revenit rapid, ajungând deja la7,7% în august.

Reporter: Din punctul dumneavoastrãde vedere, care sunt mãsurile ce trebuieluate pentru a reduce comerþul ilicit cu pro-duse din tutun?

Nikos Nikiforidis: O abordare integra-tã prin colaborarea sectorului public cu celprivat este vitalã pentru aplicarea ºi pre-venþia eficace, la fel cum sunt echipamen-tele tehnologice avansate care fac posibilãdepistarea ºi identificarea activitãþilor decontrabandã ºi a produselor falsificate. De-sigur, suntem de pãrere cã intensificareacontroalelor la frontierã ºi pe teritoriul na-þional, unde sunt comercializate þigareteilegale, este fundamentalã; mai mult, anga-jamentul nostru este de a crea produse decalitate superioarã, în baza unor standarderidicate. Transparenþa noastrã ºi respecta-rea legislaþiei naþionale ºi internaþionale sereflectã în deschiderea noastrã spre colabo-rare în cadrul luptei împotriva contraban-dei, în interesul consumatorului, al proprieiafaceri ºi al þãrilor pe ale cãror pieþe ne de-sfacem produsele, care pierd milioane deeuro anual ca urmare a accizelor neîncasa-te. ªi, prin compensare, acest fapt are dese-ori rezultatul împovãrãrii consumatorilor, aproducãtorilor ºi a distribuitorilor, prinadoptarea de noi taxe. Este vorba despre re-laþia cauzã-efect care, în mod inevitabil,conduce la majorarea preþurilor ºi, drept ur-mare, la cãutarea de cãtre consumatori aunor produse mai ieftine în afara canalelorcomerciale legale.

Reporter: Care a fost evoluþia produse-lor NGP din portofoliul companiei compa-niei?

Nikos Nikiforidis: De mai mulþi ani,Imperial Brands investeºte multe resurseîn activitãþile de cercetare ºtiinþificã ºi îndezvoltarea Produselor din GeneraþiaUrmãtoare (NGP) pentru consumul denicotinã, cu risc potenþial redus, conform

viziunii „de creare a unor produse maibune pentru fumãtorii din întreagalume”. Aceastã misiune a fost confirmatãde Stefan Bomhard, noul CEO ImperialBrands, care a preluat postul la 1 iulieanul acesta, iar în cadrul Nerudia(start-up achiziþionat în 2017, cu sediul înLiverpool, Regatul Unit al Marii Britaniiºi al Irlandei de Nord), centrul curent deinovaþie ºi de cercetare al Imperial, acti-vitãþile de investiþii ºi de cercetare se de-ruleazã mulþumitã activitãþii a peste 300de oameni de ºtiinþã, designeri ºi inginericare fac eforturi în fiecare zi pentru a rea-liza „Ceva mai bun”.

Reporter: Ce alte proiecte mai existã înacest segment?

Nikos Nikiforidis: În vederea reduceriinivelului de risc din perspectiva sãnãtãþiipublice, Imperial Brands depune eforturi ºicontinuã studiile asupra întregii game deproduse cu eliberare a nicotinei: vaping(EVP), tutun încãlzit (HTP), nicotinã pentruuz oral (OND). Un portofoliu bogat ºi cu-prinzãtor al tuturor acestor produse este înprezent testat ºi cercetat în mai multe þãri încare Imperial Brands îºi desfãºoarã activita-tea, urmând a fi programate lansãri de noiproduse. Tutunul continuã sã reprezinteprincipalul pilon al afacerii, chiar dacã Pro-dusele din Generaþia Urmãtoare, care pre-zintã cea mai interesantã evoluþie în indu-stria tutunului, devin din ce în ce mai impor-tante pentru Compania noastrã, acestea ofe-rind posibilitatea unei noi niºe în domeniu,inclusiv a creãrii unui numãr mare de locuride muncã, atât în compania-mamã din Re-gatul Unit, cât ºi în cadrul filialelor din între-

aga lume, precum ºi noi posibilitãþi de obþi-nere a veniturilor pentru distribuitori.

Reporter: Care a fost evoluþia compa-niei dumneavoastrã în anul care a trecut?

Nikos Nikiforidis: Deºi filiala noastrãdin România este încã la început de drum,evoluþia noastrã este impresionantã de la anla an!

Brandul nostru premium Davidoff seaflã pe o traiectorie de creºtere solidã însegmentul þigaretelor premium, noi cã-utând în acelaºi timp sã ne consolidãm por-tofoliul de brand pentru a rãspunde maibine tuturor schimbãrilor privind cererea ºinevoilor consumatorilor. Un exemplu clarîl reprezintã povestea de succes GoldenVirginia, un brand de top din segmentul tu-tunului fin tãiat (FCT) care, datoritã tradi-þiei sale de necontestat ºi calitãþii superioa-re, conduce procesul de creºtere a întregu-lui segment FCT din România.

Reporter: Ce investiþii intenþionaþi sãefectuaþi în anul care vine?

Nikos Nikiforidis: România reprezintã

o piaþã cheie pentru Imperial, iar de laînfiinþarea acesteia în 2006, companiacreºte progresiv valoarea investiþiilor pepiaþa localã în fiecare an, continuând sã in-vesteascã în proporþii mult mai mari decâtreuºeºte afacerea sã se dezvolte. Ca organi-zaþie tânãrã cu un portofoliu stabilit perce-put pozitiv de consumatori, atenþia Compa-niei principale rãmâne asupra distribuiriiproduselor noastre ºi accesibilizãrii acesto-ra în toatã þara.

Reporter: Care este cifra de afaceriestimatã pentru 2020 ºi care sunt planuriledompaniei?

Nikos Nikiforidis: Ne aºteptãm ca în2020 sã continuãm sã ne dezvoltãm,estimând o cifrã de afaceri anualã de apro-ximativ 125 milioane de euro, adicã o altãrealizare incredibilã având în vedere toateproblemele generate de COVID ºi dificul-tãþile cu care se confruntã economia în ge-neral. Astfel, ne consolidãm în mod con-secvent prezenþa pe piaþa româneascã,având planuri ambiþioase de dezvoltare dinperspectiva ofertei de produse ºi a echipei,în anii care vin. Suntem foarte mândri decreºterea consecventã ºi organicã a activi-tãþii noastre în România: suntem prezenþipe piaþã din 2006, iar activitatea noastrãaici a dovedit o creºtere constantã ºi puter-nicã în fiecare dintre aceºti 15 ani. Suntempregãtiþi sã continuãm aceastã tendinþãmulþi ani de acum înainte, datoritã pasiuniiangajaþilor noºtri ºi portofoliului nostru deproduse premium (Davidoff ºi Golden Vir-ginia). Suntem foarte atenþi la identificareaoricãrei oportunitãþi care apare pe piaþa dinRomânia de a lansa noi produse din bogatul

portofoliu cu multiple categorii de produseal Imperial Brands.

Reporter: Câþi angajaþi are compania?Nikos Nikiforidis: În prezent, Imperial

Tobacco Romania are 81 de angajaþi faþã de75 anul trecut ºi, în ciuda perioadei dificile,cifra noastrã de afaceri continuã sã creascãfaþã de cea din 2019. Persoanele care ocupãpoziþii în cadrul serviciului de asistenþã îºidesfãºoarã activitatea în sediul nostru dinBucureºti, cei mai mulþi dintre noi gãsin-du-se în întreaga þarã, pentru a putea fiaproape de clienþii noºtri. Avem o strategiede HR clarã ºi consecventã în România,pentru a continua dezvoltarea propriei ca-pacitãþi, ceea ce înseamnã cã suntem încontinuã cãutare de oameni talentaþi pecare sã îi angajãm. Acest fapt merge mânãîn mânã cu planul nostru de investiþii pe ter-men lung al cãrui obiectiv este de a pune ladispoziþia angajaþilor noºtri tehnologii lazi, pentru sprijinirea competenþelor ºi a abi-litãþilor angajaþilor noºtri.

Reporter: Vã mulþumesc! n

În ciuda implementãriicomplete a sistemuluiTrack & Trace care, deºiau fost efectuate investiþiisubstanþiale la nivelulîntregii industrii, a pus opresiune operaþionalãmajorã, comerþul ilicit cuproduse din tutun continuãsã reprezinte o problemãsemnificativã în Româniacomparativ cu þãrilevecine care nu sunt statemembre UE".

Pandemia cauzatã de virusul Covid-19 a pus ºi þaranoastrã în postura de a lua mãsuri importante pentru areduce traficul de bunuri ºi circulaþia persoanelor, iarimpactul asupra comerþului ilicit cu tutun a fostimediat ºi impresionant. Închiderea graniþelor în lunamartie a acestui an a condus la o scãdere a pondereicomerþului ilicit de la 12-13% la circa 4%. Din pãcate,dupã redeschiderea acestora, nivelul contrabandei ºi-arevenit rapid, ajungând deja la 7,7% în august".

ANUL TRECUT

IGPF: Am înregistrat cel mai scãzut nivel alcontrabandei cu þigãri din ultimul deceniu

l Piaþa neagrã a þigaretelor a scãzut în pandemie, conform Novel Research

Anul trecut, þara noastrã a înregistrat celmai scãzut nivel al contrabandei din ulti-mul deceniu, acest aspect fiind o consecin-þã a eforturilor autoritãþilor de a combatefenomenul, dar ºi a campaniilor de infor-mare organizate la nivel naþional, la care auparticipat activ ºi structurile de preveniredin cadrul Poliþiei de Frontierã Române,ne-au declarat reprezentanþii Inspectoratu-lui General al Poliþiei de Frontierã (IGPF).Cu toate acestea, poziþionarea României învecinãtatea unor state terþe, unde preþul þi-garetelor este de 3-4 ori mai mic, coroboratcu nivelul de trai scãzut al populaþiei dinzonele de la frontiera cu Moldova ºi Ucrai-na, indicã un nivel ridicat al ameninþãriiprivind contrabanda cu produse din tutun.Luna cu cel mai scãzut nivel, începând dinanul 2008 (anul în care compania NovelResearch a demarat cercetarea ºi monitori-zarea periodicã a fenomenului) pânã înprezent, a fost septembrie 2019, cândvaloarea înregistratã a fost de doar 10,5%.

În urma activitãþilor desfãºurate la nive-lul P.F.R., în anul 2019, pe linia combateriicontrabandei cu þigarete, poliþiºtii de fron-tierã au ridicat în vederea confiscãrii91.690.180 þigarete, din totalul de149.860.960 þigarete descoperite la nivelnaþional. Capturile înregistrate au fost rea-lizate în cea mai mare parte la frontiera cuUcraina (72%).

În primele 6 luni ale anului 2020, com-parativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut,a fost înregistratã o scãdere cu 57% a de-scoperirilor de þigarete la nivelul frontie-relor României (20.352.492 de þigaretecomparativ cu 47.225.273 de þigarete de-scoperite în perioada similarã a anului2019). Evoluþia din acest an se datoreazã

mãsurilor restrictive adoptate de stateledin regiune, pe fondul limitãrii efectelorpandemiei de SARS Cov-2, conform sur-selor citate.

ªi în acest an frontiera cu Ucraina conti-nuã sã fie cea mai afectatã de traficul ilicitcu produse din tutun, capturile înregistratela aceastã frontierã reprezentând 50% dintotalul descoperirilor, dar cazuri semnifica-tive s-au înregistrat ºi în alte zone ale þãrii.

Reprezentanþii IGPF ne-au declarat:“Din cazuistica înregistratã rezultã cã prin-cipalul mod de operare identificat la fron-tierele cu Ucraina ºi Republica Moldovarãmâne introducerea þigãrilor peste frontie-ra verde, în colete, transportate de cãrãuºipânã la locurile de depozitare sau pânã lamijloacele de transport. Pentru transportsunt folosite autoturisme sau microbuzeînmatriculate în alte state, cu plãcuþe deînmatriculare false sau chiar fãrã plãcuþe deînmatriculare. Sunt exploatate capabilitãþi-lor autovehiculelor de teren, care pot circu-la pe rute ocolitoare, drumuri forestiere sauneamenajate, ocolind în acest fel zonele depatrulare ale poliþiei de frontierã. Ruteleutilizate pentru transport sunt asigurate decãtre grupãrile infracþionale cu observatoriºi antemergãtori. Un alt mod de operareeste reprezentat de folosirea dronelor, modde operare ce permite transportultransfrontalier nedetectabil, pe distanþelungi ºi într-un timp relativ scurt”.

La nivelul punctelor de trecere a frontie-rei de pe aceste segmente de frontierã(Ucraina ºi Republica Moldova) se menþi-ne tendinþa introducerii þigaretelor ascunseîn diferite spaþii din mijloacele de tran-sport, în pãrþile componente ale mijloace-lor de transport, pe corpul sau în bagajele

personale ale pasagerilor.De asemenea, de la începutul anului

2020 au fost identificaþi mai mulþi factoricare au influenþat evoluþia fenomenuluicontrabandei cu tutun la nivelul acestor

frontiere, cum ar fi:ü închiderea temporarã a traficului in-

ternaþional în unele puncte de trecere afrontierei de pe teritoriul statelor vecine;ü unificarea de cãtre Republica Moldo-

va a cotei accizei pentru þigãrile cu filtru ºifãrã filtru, concomitent cu creºterea valoriiaccizei cu 14,8%;ü eliminarea de cãtre Republica Mol-

dova a preþurilor minime de comercializarecu amãnuntul a produselor din tutun ºi a fa-cilitãþilor fiscale pentru produsele acciza-bile vândute în magazinele duty-free;ü creºterea preþurilor þigãrilor în Ucrai-

na cu 40% începând cu data de 01.01.2020,dar ºi închiderea unor facilitãþi de produc-þie de pe teritoriul acestui stat.

La frontierele cu Bulgaria ºi Serbia, þi-garetele sunt descoperite în general prinpunctele de trecere a frontierei sau pe co-municaþii, fiind traficate prin metoda ”ca-pac” sau ascunse în spaþii special amenaja-te în compartimentele de transport marfãale autovehiculelor. Procentul ridicat al þi-garetelor fãrã timbru descoperite pe acestesegmente de frontierã, poate indica exi-stenþa unor fabrici clandestine pe teritoriulBulgariei sau Serbiei, existând astfel pro-babilitatea ca þara noastrã sã fie doar o þarãde tranzit, destinaþia finalã a þigaretelorfiind reprezentatã de statele din centrul ºivestul Europei.

Din punct de vedere al provenienþei þi-garetelor, situaþia se prezintã astfel:

La frontiera cu Ucraina se constatã cã44% dintre acestea sunt fãrã timbru, 25%sunt marcate ”Duty Free”, 11% au timbrude accizare ucrainean ºi 20% alte timbre. Oserie de mãsuri implementate de autoritãþi-le ucrainene începând cu a doua jumãtate aanului 2019 au început sã-ºi facã resimþitefectul. În ultima perioadã s-au diminuatmãrcile de þigarete ”consacrate” (Ashima,Jing Ling sau Marble), locul acestoratinzând sã fie preluat de mãrci provenite

din þãri învecinate Ucrainei (spre exemplu,Belarus). Mãrcile de calitate superioarãsunt cel mai probabil destinatecomercializãrii în state membre ale UniuniiEuropene sau ale Spaþiului Schengen;

La frontiera cu Republica Moldova seconstatã faptul cã 93% dintre acestea poar-tã timbre specifice R. Moldova, diferenþafiind constituitã de cele din ”Duty Free”(aproximativ 7%), aspect ce poate indica oeventualã schimbare a ”furnizorilor”, încondiþiile în care în semestrul I 2019 þigare-tele fãrã timbru ºi cele de provenienþã”Duty Free” reprezentau 54% din total.

Sursele citate au conchis: ”Din punct devedere al mãsurilor adoptate pe linia com-baterii contrabandei cu þigãri ºi a evaziuniifiscale, menþionãm urmãtoarele:è intensificarea acþiunilor informa-

tiv-operativ ºi cercetarea calificatã a cazu-rilor înregistrate;è documentarea temeinicã a activitãþi-

lor ce urmeazã a fi derulate, stabilirea zone-lor de risc, sarcinilor ºi responsabilitãþilorforþelor implicate, modalitãþilor ºi a timpi-lor de acþiune în scopul eficientizãrii misiu-nilor operative derulate;è constituirea de echipe mixte de lucru

din reprezentanþi ai Poliþiei de Frontierã,Direcþiei Generale a Vãmilor ºi DirecþieiGenerale Antifraudã, în scopul investigãriicauzelor complexe, sub coordonarea pro-curorilor din cadrul parchetelor competen-te sã supravegheze activitatea de cercetarepenalã;è evaluarea periodicã a activitãþilor de-

sfãºurate în domeniul contrabandei în sco-pul identificãrii vulnerabilitãþilor ºi adop-tãrii de mãsuri eficiente de prevenire ºicombatere a riscurilor. n

Ultimele date ale companiei de cercetare Novel Research aratã un nivel al pieþei negre a þigaretelorde 7,7% din totalul consumului, în scãdere faþã de 12,1%, cât s-a înregistrat la începutul anului, îna-inte de declararea pandemiei.Marian Marcu, Director General Novel Research, explica, în comunicatul din septembrie: „În majori-tatea regiunilor þãrii nivelul comerþului ilicit cu þigarete a scãzut, conform datelor prelucrate în pe-rioada martie - iulie. Doar în regiunea centru contrabanda creºte cu 1,5 p.p., pânã la 1,8%, iar însud-est cu 0,4 p.p., pânã la 4,9%. Nord-est continuã sã fie cea mai afectatã de piaþa neagrã, cu unprocent de 22,5%, cu toate cã se aflã în scãdere cu 7,1 p.p. faþã de ianuarie 2020. Din punct de vedereal provenienþei produselor de pe piaþa neagrã, ponderea „cheap whites” creºte cu 19,7 p.p., pânã la51,8%, iar Moldova scade semnificativ, cu peste 18 p.p., pânã la 9,7%. Ponderea produselor din Ucra-ina scade cu 4,3 p.p., înregistrând un nivel de 5,1%, iar Serbia rãmâne relativ constantã (0,6%)”.

PAGINA 7 - Bursa

Documents

Transcript of PAGINA 7 - Bursa