CU LEMBERGUL›iile... · cel mare care ducea osti si caravane de la Belgrad la capitala Imperiului...

RBLATIILE CORIUM-,ALE

TERI LOR NOASTRECU

LEMBERGUL106

Regeste 9i documente din Archive le Oraplul Lemberg

PUBLTCAYE DE

N. IORGA44.04

PARTEA I.

BUCURESTITIPOGRAFIA LUCRATOR1LOR ASOCIATI, MARINESCU & SERBAN

Strada Sfinti No. 6, vis-a-vis de Spitalul Coltea1900

--WT.stWo

RELATIILE CONERCIALE ALE TERILOR ROMINE

CU LEMBEI=MUL

Istoria noastrd economicd n'a fost scrisd Inca sinu se 'Ira putea scrie cit timp vor lipsi ca astdzi do-timentele. Am avut legturl de comert cu oraselepolone de la granitd, cu cetdtile sdsesti din Ardeal,cu deosebitele parti ale Turciii, cu Raguza, pentrua nu mal vorbi de relatiile maT tirzii acestea multmai bine cunosarte cu Statele Europei centraleapusene, de ld stabilirea regimultil fanariot, si mai alesde la deschiderea pentru comert a Dundrei si MATH--Negre. Sint unele din aceste relatif economice celedin urmä care ati lost intru dtva studiate, sintaltele cele cu Turciacare nu se pot urmari directdecit prin rarele documente care incep a ne sosi dinConstantinopol; sint in sfirsit unele care s'ar puteastudia admirabil, pe baza unui material extraordinarde bogat, si care au lost trecute tatusi cu vedereapánd

Vreati sd vorbesc de jegaturile noastre de comertcu Nionia i Ardealul.

Cele din urmä se pot cunonte prin numeroaseleimportantele märturii pdstrate mar ales in trei_ din

archivele provinciei vecine ale Brasovului, Bistritei,

§i

aid.

§i

4

SibiiuluT. Vizitind toate aceste trei archive, aiatit pu-blicat pana acum materialul sibiian §i bra§ovean. In

curind va fi tiparit sag studiat in intregime §i acelade o nepretuita importanta pentru Moldova pe

care-I (la BistritaIn privinta materialulul polon, am inceput abia ex-

ploratia luT. 0 calatorie in Ga1iia m'a facut sa maintore cu despoiarea, Inca necomplectä, a documen-telor de istorie economica pastrate in archivele ora-quluT Lemberg. Am petrecut cu ochil, am copiat sadnotat bucatile ce ne privesc din Socotelile Lember-guluT, din actele consulare, din actele judiciare civile,in timpul secolelor al XV-lea §i al XVI-lea. Impor-

tant& celor gasite o va aprecia u§or cetitorul iin-

petent.Innaintea terrninarii publicaiii, innaintea incheieril

cercetarilor, deschise Inca pentru mine, ar fi prematurincomod sa. schitez o istorie a relatiilor noastre cu

Lembergul. le bine insa, pentru orientare, sa fixez deia inceput urmatoarele diviziuni §i gradatii.

/ncepute din timpuri foarte departate, anterioare,de sigur, intemeieriT Statului moldovean, relatiile Lem-berguluT cu noT se impart in &el. perioade.

In cea Marea-Neagra te libera, GenovejiTsint Inca in Crimeia, Muntenii sag fratil lor de pesteMilcov stapinesc cheile Dunarii-de-Jos : Chilia §i Ce-tatea-Alba. Din Lemberg pornWe drumul tataresc" qi

1 V. N. lorga, Socotelile Brafovulut i scrisort romdnesti cdtre Sfat in se-colui al XVII-Iea, Bucure§tI, 1899 ; extras din Anatele Academiel Romine,seria II,. tom. XXLacelaV, Socotelile Siblialut,Bucurestl, 1899 ; extras dinace1ea0 Anale ;acelasl, Documente rominesti din Archivele Risfrite (scri-sari domnefit i scriaort private), Partea r Buevre§t1, Socec, 1899 ; ace1aV,

.1-1urmuzale, XL

si

di umul rnoldovenesc : cel *Inge la Caffa,al doilea la Cetatea-Albd, si am ardtat aiurea cd a-cesta iera cel mai important. Marea lega acesteporti cdtre Rasdrit, de unde se pleca in spre Constan-tinopol, si de aice in spre Levant.

Caffa cd2u. in 1475, Cadtea-Alba. in 1484. Marea-Neagra deveni o mare turceasca, mult timp o mareinchisd, dupá aceia, o mare periculoasd, nesigurd.Comertul lembergez uitâ cele cloud drumuri 'mad su-dice ale veacului de mijloc. Armenif si Turcif salcari dddurd Moldova coloniile armenesti si evreiestidin Siret, Suceava, Iasi, etc., apucard de aid inna-inte, pe la Carnenitd i Hotin, nouele trecdtori free-ventate cdtre Orient, o altd cale. Se trecea din Mol-dova in Tara-Romdneasca, de aid la Silistra, se pare,

de la, Silistra, negustorif i mdrfurile mergeag sagaseascd la Sofia, plind de colon! raguzani, drumulcel mare care ducea osti si caravane de la Belgradla capitala Imperiului otornanl. Aceasta fazd din is-toria relatiilor noastre cu Lembergul merge pdnd pela 1650.

De aid* innainte, relatiile noastre cu Räsdritul devintot mai strinse, pe cind cele cu Apusul se pierd pentrumaT bine de jumatate de secol. Pe cind no! ni schim-barn indreptarea economicd, Polonia, decdzutä poli-ticeste, decade si economiceste. Numele nostru ie totmai rar pomenit in actele Lembergului, i ocupatiaindelungatd a Moldovei nordice de Polon!, rezultat al

I C. J. Jiragek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Consiantinopet unddie Balhanpässe, Praga, 1877, Tempsky. Celelalte informatiT sint luate dinIorga, Studir istorice asupra Oahe.'" $ Cetalit-Albe, editia Academie' Romine;Bucuresti, 1900.

5

doud

§i,

6

victodilor lui Sobieski contra Turcilor, nu schimbdnimic la aceasta situatie.

Veacul al XVIII-lea ni dddu altl furnisorl de fa-bricate, si era relatiilor ntastre economice cu Po Ioniase. inchise airoape : Evreii din Brody si din tirgurilede peste Nistru, bieti precupetl de piei de iepure sicontrabandisti de salitrd, nu ierati, de sigur, vredniciisuccesori al marilor negustori de odinioard din Lem-berg si Cracovia. De altmintrelea, intre tulle ce apar-tinuse Coroand polone si hotarul de Nord al Mol-doveI mutilate, se furisae colicurenta pur austriaca,a Bucovinei ,incorporate"1.

Asupra felului de publicare a acestor regeste, tin O.spun ca am facut tot ce mi-a stat prin putintä pentrua ajuta intelegerea lor. Documentele latine si germanesint tot-deauna precedate de un copios rezumat, pecare de multe od istoricul de profesie va fi adusa-I crede WA utilitate si, unde ie de nevoie, s'alladaus note.

Adaug cd Socotelile Lemberguluf au fost tiparitepand la data la care incep extrasele noastre de d. ar-chivar Czolowski2, cdruia-I multamesc si cu acest pri-lej pentru sprijinul ce a dat cercetdrilor intreprinsede mine.

1 Pentru zomerful nostru in secoluf al XVIII-lea, v. Iorga, Rapoarie con-sulare prusiene din Ifft si Bucuresti (1763-844) (formeazg volumul XI dincolectia Hurmuzaki", publicatg de Academia Romiing), Bucure§tr, 1897 ;

Prefata.2 Pomniki dziejotve Lwowa z ArcItintum Miasta. I. Najsiarsza Ksiega

miejska, 1382-1389 ; Lemberg, 1892 ; Ksiega PrzychodOw i rozchodówmiasta, 1404-1414 ; ibid., 1896 ; in 80.

7

Extrasele din Socotelile secolului al XV-lea sintla inceput de un caracter mai mult politic, i ielecapatä mai tärzia numai o importanla pur economica.

In 1414, avem intaiu un calOor princiar intors dinBasarabia", ceia ce ihsearnna Tara-Romaneasca, TaraBasarabilor.

[14141 Item Georgio Göbel date sunt due sexagene pro unovase medonis duci Sigismundo Koributi, cum revenit de Besse-arabia, assignatis pro honoracione1..,.

Un sol, pentru. comert, sau cu misiune politica, in1416 la Valachi", adeca la Moldoveni" :

[1416.] Exacciones...Item IJ marcas dedimus nunccio qui versus Walachiam equi-

taverat2....

In 1419, darurf Ringaler, solid polone a Voevo-dului Moldovef, Alexandru-cel-Bun :

[1419.] Registrum honoracionum.Pro honoracione consorti domini Allexandri Woyvode Mol-

dawiensis datum est medium stamen angliensis panni, emp-turn apud Iohannern Trawtfrewlen pro VJ sexagenis. Item ibidemdatis IIJC aneca, centum pro quinquaginta grossis. Dona au-tern predicta Iohannes Tolmacz duxit ad Walachiarn proptersupplendos defectus mercatorum civitatis lamburgensis, feriaquinta ante Dominicam Oculi [13 martii], etc. Item recepte sunteodern die apud Nicolaum Scheler tres mitre, mitra pro J se-xagena, etce (sic)3.

1 Ksiega Prz. i rozch. -miasta ; 1414 fi urm., p. 40. CI. Czolowski, II, p. 137.2 Ibid., p. 143.

Ibid., p. 234. Mitra ie o mitsur 5. de capacitate. Cred sit (Ian la sfirsito lista a monedelor i mäsurilor.

8

I.

t

8

In ace1as1 an, incep curierii cu darurI In Moldova,pentru favorizarea negustorilor :

Registrum Reysarum.Ad reysam moldawiensem In factis mercatOrum feria quarta

diei Cinerum [1-a martia exposita una sexagena pro diversisnuncciis. Item, Iohanni Tolmatz date sunt V sexagene et LIfertones super eandem reysam, pro expensis. Item, eodem die,ad reysam predictam predicto Iohanni Tolmacz, pro expen-sis date IIJ sexagene, etc. (sic). Item dati LV grossi propiscibus ad reysam, videlicet ad Wayvodam.Feria secundaproxima post Oculi [20 martii] datum unum gross[um] Minus'duobus g. pro medone ad reysam Walachiel.

Socotelile pomenesc la 1424 iarmatocul de la Sni-atin al Moldovenilor". Pocutia iera la aceastä data otail de amanet, administrata de Moldovenr.

[1424.] Registrum Reysarum.....Nota ad reysarn Snatinensem, ad convencionem Wala-

chorum, exposite sunt expense infrascripte : primo IX sexageneparato (sic). Item pro piscibus, carnibus, medone et aliis

diversis nuncciis IIJ sexagene et XIIJ grossi. Item pro duobusvasis medonis, que ducte sunt ibidem, IIJ sexagene 2....

Avem apoi o lung. lacuna, care ne duce la anul1461. In acest an, vedem iards1 o solie a negustorilorla noul Domn moldovean, Stefan-cel-Mare.

[1461.] Ad viam Valachie, domino Clementi et domino Mi-clasch, ibidem ad Stephanum Wayewodam missis.

Datum Cremel 1 marca, vor IJ Par Retterstegreyffen. DenHem czu Czerung Xli marce, uncie VJ ungrischen Geld. ItemXXXVJ grossi vor Fesche, X grossi vor Mestins.

1 Ibid., p. 239.2 Ibid., p. 374.3 Ibid., vol. 1461 0 urm.

9

tn 1462, o ambasadd cu daruri, analoagd, i chid-toria unel Armence la Suceava :

[1462.] Via in Walachiam, ad Stephanum Woiewodam do-mino Petro Nymant misso.

Item enn Par Stegreiffn vor enn halb Schok. Item vor wy-nesche Hutte .T Schok und ein g. Item VIJ f. vor Heringe.Item )tI.I g. vor Stroczel. Item XLIJ g. vor Fleysch undWurste. Item vor Met und Byr XL g. Item vor Licht XIJ g.Item vor Fesche XXXVIIJ g. Item VJ den Gewant vom fu-nstehalb (sic) Scholt, Item enn Topp Malmezn XVJ g. ItemTIJ mg. zu Czerunge...

[1462.] Nicolaus Felt, qui duxit Keschwicz [Petri] uxoremCokcza Armeno de Soczavia 1.

In 1464, cheltuiell cu un sot moldovean i cu cru-ciatif contra Turcilor.

[1464.] Den walacheschen Boten... Exposita pro cruciferissignatis, in Turcos ituris 2....

In 1465, anul ludril ChiliiI de Moldovera, daruriale negustorilor lui Stefan-Vodd.

Micula.

Domini consules solverunt sibi sex marcas pro sex ulnispanni brucensis, quod cum domino Michaele Nigro, qui in Va-lachiam mitti debuit, domino Stephano Woyewode mittere pro-curaverant et post modum, Miter deliberantes, propter certascausas non misso in ibidem domino Michaele, donaveruntpan. um eundein notario civitatis, eodem immensas gratiarumreferentes actiones 8....

In 1466, daruri, iarmaroc si mentiunea until Ar-mean din Suceava.

1 Ibid., pp. 64, 130.2 Ibid., p. 99,8 Ibid., p. 123.

10

[1466.] Auriga.,. Hodie Sabbato diei Sanctorum Fe lids etAdaucti [30 augusti]. Eodem die Cristianus auriga susceptusest, et dati sibi XIIIJ g. soluteque sunt sibi EU septirnane perIX g., quibus cum dominis erat in Valachia ante suscepcio-nem servicii...

[1466.] Dominis Nigro Michaele et Nicolao Eberko circafestum S. Iacobi [25 iulii .1 in Walachiam misgis...

Datas pro expensis sex marcas, receptas de cista ubi repo-nitur pecunia pro solucione domini Micula, que debet vice-versa reponi, similiter quinque florenos hungaricales et unumflorenum turcensern, que eciam in cistam debent. Item domi-nus Clemens, mutuat sextum florenum hungaricalem, solutus est.

Item pro muneribus aput dominum Peter Nymant receptesunt XJ ulne mia (?), J quartale panni brucensis, ulna per LXXXg., et quatuor fiale civitatis, als Kopchen, sunt sibi dominoPetro date in pignore.

Item a Iacobo de Wislicia domini consules receperunt u-num medium stamen florentinensis brunaticum.

Item pro malvasia XXX les item pro medone et cervisiaXLIT g. Item pro croco XIJ g., item XIX g. pro cassiodolis,alias Karpen.

Item per Frawen Eberlin wrrib. wen (sic). Item XIJ g. vonder Aufschrift : de walocheyschen Hautfoste. Item der FrawenEberken die Schok vor Weyn gegeben. Item Her LangnawenXXXIIJ g. von Lymonien . gegeben. Item aber 'von enn halbhundert Lymonien XVIJ g., 191 quartales. Item XIIJ g. vorI3yr ; 13 g. vor Bier.

Michel 'fil.

An IJ Pferden, dy her in dy Walochey den Hem vermitthet,het man gegeben J mg...

Dominis, videlicet Petro Nymant et St[eph]ano Clopper, adgranicies Walachie, ad convencionem per terram Russie cumWalachis tentam.

Datas pro expensis 4 marcas et 113 florenos hungaricales -etsex g. behemicales malvasie pro J sexagena et IIIJ g. lis ; queest recepta aput dominum Miculka et soluta.

g.

11

Domino Eberko pro vino.Miskoni Ruteno ad expedicionem J marcam.Item XLIIIJ g. pro medone soluto.Item der Niclauken Zon XIJ g. vor Fesche gegeben.Item Jacoben gegeben VIIJ g. vor Lichte

In 1469, gasim un Neamt din Roman si un Ar-mean, poate din Suceava, cari primesc ius civile" laLemberg, cari, avind un proces, recunosc, de si strdini,judecata tribunaulut din acest oras.

[1469.] Ius civile acceptantes....Martinus Wasserbroth ad litteras de Romano Foro est

civitus.Iwanis, Iacub fihius, pellif ex, ad litteras de Soczavia diu

assu[m]ptus est 2....

In 1471, gasim pe un Lembergez mergind in Mol-dova, cu o daraverd la tefan-Vodd.

[1471.3 Cuncze Sbennkeler.Dy Hem Ratrrianne haben ern off seyne Bete gelegen drey

mg., do her mit Her Sedelsky yn seynem Saghen czu StephenWaywodtri czoch; dy hat her globit czu beczalen, so herwader qweme.. Act[um] Sabato ante Martini [9 novembris]3.

Urmeazd un document relativ la daraverele corner-ciale ale Grecului Kaloiannes din Cetatea-Albd cuLembergul. Acesta, i unul precedent, din 1470, segäsesc publicate in Apendicele cercetdrilor mele asu-pra Chiliii i Cetatif-Albe.

In 1474, se pdmeneste un Broda", care tecessitin Walachiam et remansit debitus tres census". Telis1 ldsase femeia la Lemberg 4.

I Ibid., pp. 131, 138, 130.2 Ibid., p. 185.3 Ibid., p. 275.4 Ibid., p. 305.

12

In 1474, sdlitrand luI tefan-Vod5., vine la Lern-berg, pentru a i se cumpära salitra. 0 fabricase pentruluptele Domnulul cu Turcil.

[1475.]Domini consoles. Michael de Walachia.Dy Hem Ratmanne haben Micheln, des Waywoden aws der

Walachey Salnitersyder, alhy XVJ lapides und VJ bz. (sic) Sal-niter apgekawft, den Kentner czu zechs Gulden vygen (sic),und haben cy em beczalit mit bereiten Gulden. Actum feriaquinta ante Pentecosten [11 maii]. Dornoch haben dy Hernvoren derczu der Frawen Andrislen Furmanen beczaltt LXXXg. vor dy Fure, am Sennobendt [13 maii] 1.

In 1476, acceptä jurisdictia specialä a tribunaluluiarmenesc din Lemberg Iacob Armeanul, pielar dinSuceava, To lac Armeanul, din acelW orq, SucevenilZaharia, Hulubel ,Armenii, tefan Ruteanul, din Su-ceava, ciubotar de ciubote r0.1", Iatco, adbeI i Sar-chis pielarul, ArmenT suceverff.

[1476.] Ius civile acceptantes.lacub Armenus, pellifex de Soczavia, susceptus est ad ius

armenicum.Tolak de Soczavia Armenum suscepimus in ius armenicum.Zachariam Armenum de Soczavia suscepimus in ius arme-

nicum.Ulubey Armenum de Soczavia suscepimus in ius armenicum.Stepan Rutenum, rubricerdonem[de Soczavia, suscepimus in

ius nostrum civile...Iaczko Armenus de Soczavia assumptus est in ius nostrum

armenicum et iuravit.Schadbey Armenus de Soczavia assumptus est in ius ar-

menicum nostrum et iuravit.Serkis Armenus, pellifex de Soczavia, assumptus in ius ar-

menicum, iuravit 2....

1 Ibid., p.p.

332.337.2 Ibid.,

13

In 1477, se prime§te ca pästa al jurisdictiiI civilelembergeze croitorul Gheorghe din Moldova".

[1477.] Ius civile acceptantes.Georgius Sartor de Walachia, frater Petri Sartoris, absque

litteris susceptus est 1....

In 1478, un sol moldovean, boierul Stanciul, i unsol la Stefan-VocIA.

[1478.] Itinerancie.....Item pro actuali cervisie domino Stanczul XXX g.

Raciocinaciones.

...Iohanni, servitori civitatis, qui cum domino St[ephlano inWalachiam equitavit.

Item IX g. carpentario feria secunda infra octavas Ephipa-niarum Domini [19 ianuarii].

Item corrigiatori eadem die XV g. Item pro ocreis servitoricivitatis cum domino St[eph]ano versus Valachiam equitantiXIIJ g. Item pro usione ad eandem viam recept VIIJ g. lat.(sic) solvimus... Item pro pane, cervisia"et aliis rebus ad viamValaclile receptis, mediam -marcam 2. .

in 1479, se pornene§te dominus St[eph]anus" i unIohannes murator" (zidarul), care pleaca spre Mol-dokra (recedens versus Valachiam") 3.

in 1484, anul caderif cheilor de Sud ale Moldo-vet, se trimete un spion in sara vecind §i se ieau ma.-surf pentru propria aparare a Lembergului. Acestelocurl din materialul nostru sunt publicate in mono-grafia citata.

Tot acolo se aflä §i materialul din anul 1485, cindun sol polon la Sultan, apoi regele §i fill sal', in fine

1. Ibid., p. 355.2 Ibid., p. 3763 ibid., p. 391,

14

Logofatul moldovean, se infati§ard in Lemberg. Se§tie cä tefan-Vodd fdcu jurdmint de credinta rege-lui polon la Colomeia.

tn 1486, pe lingd o solie a lui tefan, a cdreiamentiune ie reprodusd in studiul citat, se intirnpina§i o misiune a oraplui catre Voevod.

[1486.] Itinerancie et donaria...Via in Valachiam ad Stephanum Woyewodam. Dominus

St[eph]ano cum domino Iohanne Walach.Ad expensas dati sunt X floreni et quatuor marce. Domino

Palatino unum stamen panni macheliensis rubei. Item unuscastor, alias Bobr, pro VI florenis 1

in 1487, mentiune de Moldoveni arestati §i de solpentru afaceri de comers, intors din Moldova.

[1487.] Itinerancie et donaria...Item domino Hilalio media quinta marca pro XIJ ulnis

panni macheliensis brunatici, domino capitaneo trebowlensiVJ et vicecapitaneo VJ, donatis in facto aresti Valachorum...

Item domino Drzewiczky, qui in civitatis negoció iam aPalatino Valachie revenerat, ollam malvatici, duas ollas vinioptimi, 3 centum limoniarum 2

Soli moldoveneni se intilnesc §i in 1489.[1489.] itinerancie et donaria anni presentis...Item pro vase cervisia donato Valachorum nuncciis, una

media marca 3....

Szarnowski ie trirnes de ora§ la Stefan-Vodd in 1490.

[1490.] Item domino Szarnowsky ad dominum PalatinumValachie eunti una olla malvatici octo g. t unarn ollam viniquatuor g. et duos truncos avene pro octo g. et carrum feni,

1 Ibid, p. 493.

2 Ibhi, p. 505.

8 Ibid, p. 531.

15

usurus pro via, duos lapides pro uno floreno, 'et pro ex-pensis 1..

Castelanul se intoarse din Moldova abia in 1491.[1491.] Dominus castellanus Szarnoviensis a Palatino Va-

lachie viceversa redeunti : olla malvatici 8 tt., olla vini quatuorbot, g. ; item duo trunci avene, X g., duo lapides usionis,tres fl., fenum de allodio 2....

in 1492 se pomenWe de doua orr vin moldove-nese" (vinum valachicum"), intre darurile fdcute deora, i se noteazd cheltuielile unel noud solii la Ste-fan-Voda.

[1492.] Via in Valachiam.Ad dominum Stephanum Palatinum Moldavia missus domi-

nus Georgius Wayner in negociis civitatis et pro kniuriis ipsidomino Palatino deponendis ; exposuit XVJ cum medio fl. hun-garicales.

Domino Palatino pro dono sibi misso unum stamen pannimacheliensis brunatici 2....

in 1494, soliile in Moldova i din Moldova ale lufSzarnowski i cancelariuluf polon.

[1494.] Itinerancie et donaria.Dominus Arnestus cum domino Georgio Wayner, in Vala-

chiam missi ad dominum Palatinum Moldavie, missi circa do-minum Creslaum, cancellarium regni Polonie, post-festum SanctiIohannis Baptiste [24 iunii] ; dati sunt ipsis ad expensas XX ti flor.

Domino Palatino Moldavie unum stamen panni macheliensis.Item in adventu domini cancellarii in civitate donatus est

sibi iapis piperis.Item quatuor olle malvatici, quatuor trunci avene per X gros-

sos et duos currus feni.Item dominus Szarnowsky unum vas cervisie pro tribus

f1orenis; duo trunci et cuirum feni et duas ollas malvatici.1 Ibid., p. 545.2 Ibid., p. 564.3 Ibid., p. 627.

16

Item in reditu domino cancellario unam barilam malvatici etquatuor trunci avene. Et domino Szarnowsky duo trunciavene cum uno curru feni.

Item eidem domino Szarnowsky ad ipsius petita datus estsibi unus lapis piperis, qui promisit in civitatis negociis sem-per esse promotor et benefactor 1....

In 1495, se rnentioneaza podul roingnesc" si dru-mul romAnesc".

[14951Edificium pontis valachici in suburbio, in via valachica 2....

Numeroas%le Mentiuni din 1497 privitoare la ex-peditiunea in Moldova a regelui polon au fost tipd-rite in studiul asupra Chiliii si Cetatii-Albe, undese afla s'i acele din 1498 privitoare la acelasi razboiusi locurile din 1500 relative la relatiile dintre regeleinvins si invingatorui Voevod.

In 1502, tefan-Vod6. trirnese la Lemberg pe IlieStec lä cu instructii care capitanul orasului si cdtrenegustori. De la acestia, iel cerea continuarea vechilorrelatil de comert, cu toate ca ocupase in Pocutia,dar fard gindurf rele fata. de rege, mostenirea bu-nului WI". VoeNkodul reclarna. si plata morunuluisi cerel furnisate de dinsul:negustorilor din Lemberg3.

Afacerile Pocutiii provocase si cererile de impru-mut din partea lui Nicolae de Camenita castelan deSandomir, Cracovia. si Szajnoch si din a lui Stanislavde Chodea, ail lui Otta, capitan de Lemberg,ce-rerl pe care ordsenif trebuirrsä le satisfac44.

1 Ibid., p. 642.2 Ibid., p. 679.8 Chau: fi Celatea-Albd, p. 287, No XI, Cf. Hurmuzaki-Densuqianu, III

(II2), pp. 503-5, No. CCCCI.4 Vol. citat, p. 810.

17

In 1503, ord§enif trirnet un spioff la Tatarl §iexpediaza un sol cu po§ta in Moldova.

[15031 Itinerancia et donaria.Item eodem Sabbato [post Lucie ; 16 decembris] dati sunt

XXIIIJ flor. domino Iohanni Kuppek, [pro] panno quod scilicetdominus Georgius in Valachiam recepit1....

In 1505, anul dupd moartea lui tefan-cel-Mare,ora§ul primWe la dus i la intors pe solif luf Bog-dan-Vodd la rege, if intovar4e§te cu oamenif sdf §icere nouluf Domn confirmarea vechilor drepturf decomert.

[1505.]Itinerantia et donaria..,Magistro Michaeli notario, ad Regiam Maiestatem misso, in

Cracoviam iuxta legatos Walachie, dati VHJ fl., ad expen3am.Item domino cancellario V olIe malvatici et centum limonie.Item domino marschalko HIT ollas malvatici et centum malva-tici (sic). Item vicecancellario IJ ollas et J centum limoniarum.Item tres ollas malvatici et medium centum limoniarum, hincinde dandarum. Obtinuit litteras Regie Maiestatis ad Pallati-num Valachie pro confirmandis iuribus in Valachiam servien-tibus. Item restitit Valachis in Lublin iter petentibus, videlicetcirca festa S. Michaelis [29 septembris]. Item XIHJ scotis aurige2.

Itinerantia.

Feria quinta post undecim milium Virginum [23 octobris],domini Georgius Wagner, Iohannes Coszner et magister Mi,chael notarius civitatis missi sunt in Valachiam pro confirman-dis iuribus per Pallatinum, etc. In qua expedicione ista suntexp osita.

Item pro expensis XXXX fl. per mediam sexagenam. Itempro duabus medietatibus staminis stameth, quarum una rubea,

1 Ibid., p. 850.2 Ibid., p. 871,

18

altera brunatica, Pallatino donatis, XXXVJ fl. per mediam sexa-genam et VIIJ g.

Item fella quarta post Katherine dati sunt tres fl. Iwasch-koni Eichnovicz Armeno, ad Regiam Maiestatem in Grodnocum litteris misso propter nuncios Valachorum...

Item duas marcas pro vino quod propinatum est Valachis 1.,

La 1508, socotelile pomenesc iarAsi vin moldo-venesc" (vinum valachicum")2.

In anul 1510, se prirneste ca pktas al jurisdictiiiqrAsenesti un Neamt din Moldova, argintar.

[15101 Ius civile acceptantes....Martinus Wende, aurifaber de IVIoldavia, ad sufficientes

litteras de Moldavia susceptus, dicto Sabbato post lacobi [27iulii] 3....

In 1523, Lembergul trirnese o nouä solie in Mol-dova, pentru a cApata continuarea vechilor sale pH-vilegiI de comert.

[1524.] Sabbato ante festum Sancte Hedvige [10 octobris]...Item dyakovi privilegia rutenicalia Vayvodorum Moldavia

mercatoribus nostris concessa legenti, f. 0, g. 3....Item pro zonis aurige, dominis Walachiam equitantibus...

Item pro expedicione dominorum Valachiam propter libertatesobtinendas, super que ab antiquo iura habuerunt, etc. (sic).

Sabbato ante Clementis [21 noyembris]...Item dati sunt dominis e Valachia venientibus, quos in

Davydow consumserunt, redeuntes iterato... Item aurige quiex VaIachid hic adduxerat dominos narn civilis Auriga illicrelictus erat infirrnus 4.

In 1524, se cläruesc comandantuluI polon, Hatmanu-

1 Ibid., p. 875.2 Ibid., p. 894.a Ibid., p. 890.4 V. pp. 228, 234.

19

14 cloud. oale de vin moldovenesc" (due olle vinivalachici")1.

In 1525, relatiile- find loarte rele intre Stefitnitd

Domnul Moldovel ci Poloni, Lembergul se temea de

un atac al VoevoduluI contra oraculul pe timpul bll-ciulul.

[15251...Sabbato, ipso die Sancte Agnetis [21 ianuarii]... Item do-

mino Lankorsky et peditibus custodientibus tempore nundi-narum, certis suspectis rumoribus increbrescentibus de Palatino

Valachie, valvas custodientibus 2..t

Sarcitul conflictuluf il afidm din cronica : Pre a-cele vremi, Jigrnond, craiul lecescr ail trimis soli

la Stefan-Vodd, poftind ca sd poatd avea negatitoriicale deschisä din teara luI, sä teach la teara tur-ceased, V.- sd fie inteuna asupra Tatarilor. lard tefan-Vodd acijderea ail trimis solil sal intru intarirea prie-tecugulur ci sd trimith la margine sa facd lege celor

cu strimbAtAT ci sti-1 sloboazd solil sal sd treacd laMosc. Dec1, de a facere lege la margine ati fagaduit,iard la Mosc sd teach solil prin teara lul n'aii ldsat,pentru neacezarea ce avea cu Moscul" 8

In 1526, ofiteril regall permiserd unor negustor1 atrece din Moldova ci Turcia cdtre Litvania ci Mosc"prin Camenita, pe cind, dupd vechile privilegli regale,rnärfurile sosite trebuiail depuse" la Lemberg. So-cotelile mentioneazd plingerea facuta de orticeni la

Camenitd.

1 Ibid., p. 267.2 Ibid., p, 290.8 Ureche, ed. Leiopisefelor (ed. a 2-a), pp 188-9.

18

[1526.]Sabbato ante Invocavit [17 februarii]...Item pro expensis dominis ad Camieniecz equitantibus, occa-

sione transgressionis depositi et missionis per Camencz met.,catpruin Lithwaniam et Moskoviam de Valachia vet Thurcia indetrimentum iurium civitatis istius 1.

IL

Un izvor nu maT pulin important 11 formcaza.pentru aceia§t epod Protocoalele, din care extragemtiriI ce urmeazá :

In 1463, la 7 Tulle, proces intre capitanul de Ca-Mihai de Buczacz, §i Italianul din Caffa

Gibleto (Gebeletus) : probabil un Sirianun Genoves alb". Pe un Joan Gibleto din Caffa IIgasim, la 14 April sail 11 August 1464, impreunä cuall Italieni : Antoniu al luf Rafael Centurione, unGenovez, Cristofor (de San Romolo), vamT11 (sup,parius) de Drohobycz i de Grodek 2 ; acesta do. luI

1 Vol. citat, p. 334.2 In 1465, Mtn in aceia§I calitate pe alt Italian, Iulian de'Valetari- (9

Novembre ; p. 89). i tot in 1465, titlurile acestea se dail lui Ainolfo Te-daldi din Florenta, care ie i supparius de Lemberg, in calitate de coleg alluL lulian. fel are un probes cu Petru, Veluti din Venetia, jratele raposa-tului Nemrod, perceptorul vameailor. V. §i Chilia 0 Cetatea-Albd, pp. 287-8.La 29 Maitt 1466, Ainolfo i Petru se impack Msanda-i-se acestuia vama pingla plata and jumatati din datoria ce avea cgtre cel (p. 122). La 22Mart, nrdin regal dare Ainolfo (p. 126). In 1466, mal avem o invoialaa lur Petru cu un Polon (p. 132). La 1467, Ainolfo imprumuta 400 de ughide la, Laarentiu Lomellino, din Tem, cu garantia luT Nicolae de Foligno.In acel4 an, Velluti face o declaratie relativg la testarnentul fratelid sail(p. 142). Dintr'o declaratie, din 4 Iunie 1468, a lul Petru i Ainolfo se vedeea Valetari lera mort la aceasta data (pp. 142-3). In acelaal an, o afacere amu/ Evred din Constantinopol (pp. 147-8), In acestg afacere apare

Gibeleto, ,mercator de Caffa" *i Augustin, Genovez, i iel negustor(p. 149 ; cf. pp. 150-1). In 1468, loan Gibeleto are un proces, ca procu-rator al Anastasiil din Genova, fiica luf Missopero de Ansaldo, cu illustri

lian

menita,lian italianisat,

It,

19

Accursio, tot un Genovez, vre-o tref sute de blanurIde samur (sabelk) pentru a le duce in Genova ta-talta luI Cristofor.

Pe Iu lian il, .gasim in anul 1464 ca martor in pro-cesul de o importantä deosebitä pentru nof --- pecare-1. poarta Gheorghe Polio din Celatea-Alba, im-puternicitul la Dorino Cattaneo, vamesul genovezal ,Moldovel, arendasul vamilor Jul Stefan-cel-Mare,contra Armeanulut Cokcza" din Suceava, pentru odatorie de 416 galbeni (ducati), de pe timpul cindArmeanul si Genovezul ierad tovaras1 la vama. Iu-lian fusese scriitorul vamesilor. Din märturii. lut seintrevede ceva din normele de comptabilitate ale va-mesilor Moldovel din acest timp 1

Iar in 1465 vedem pe Agopsa Armeanul din Suceavaprimind la Lemberg pentru conationalul si concetti:

duce /wan, prefati ducis rurgi Iangwinowicz filio", pentru o datorie a lutJurgi catre Missopero (p. 164). Ainolfo se mentioneadt §i pe p. 172, cuDavid da Constantinopol. In 1469, Anton de' Valetart, fratele lul Iulian, areun proces cu Yoti Armeanul (p. 182). ..Pe p. 201 (am. 1470), contract al luIGebeleto, La 1463 f,sic), Accorso de Calignano prime§te de la Dominicfratele lui Cristofor de San-Romolo, 292 zeliolasw pentru a le da la Genova.rui Pelegro, tatK1 lor. Martorl sunt Lilian Gebeleto §i Nicolae de Stradono (pp.205-6). htr 1470, se confirmit actul in prezenta lui Anton 0 lu/ Augustin albut Gaper Maruffo. Calignana, (Carignano) vinde 256 de sal:null cu 200de ught lul Ieronim, archiepiscop de Greta ci legat pontifical (ibid).- in 1471,do/ Armen/ din Liov contracteazil un angajament cu Chodzigi, mercatoride Caffa" (p. 225), In 1472, se pomenecte Evreul Avram din Constantino-pol (p. 2301. Si pa p. 233 ie pomenit acest negustor.

In 1492, apara in calitate de creditor, famosus Ianoczus Thedaldi deFlorenciis, Ralicus" (p. 628). Pe pp. 679, 687, 706-7 (1493-5), Ainolfo e pomenitca zupparius. In 1496 (pp. 740-1), gasim pe Perocius Thedaldi de Florencia,zupparius drohobicensis".

Pe pp. 935 §i 947 (1506) se pomenecte Octavian, mandatariul lul loanTedaldi, Florentin, proprietar de -cast in Lemberg.

1 Chau: §i Cetatea-Albei, pp. 287-8, No. mi.

20

teanul sail Sahac de la ora§anul. Miklasch 198 degalbeni turce§tta pentru §ese iepuff de casä (sic), \in-dull fie-care cu cite 33 de galbent..

Dominus Midas& Scihak de V alachia.Agopscha von der Soczo, in Macht Sahaken von der Socze,

dy her bewayset het, hot von Her Miclaschen entphangen vonSohaks wegen czwehundert torkesche Gulden minus IJ Gulden,vor dy zechs Kanichen dy her Michlasch vom Freclrichen hotgenomen von Sahaks wegen ; czu XXXIIJ torkeschen Gulden.Actum 'Sabato vigilie Sancti lohannis Baptiste [23 iunii 1465seu 1464] 1

La 2 Ianuar 1466, regele Polonici dd un Salvcon-duct Caffejilor, care Genova §i aiurea ; iet -vor tre-bur" s6. plateasca, insa. la -Lemberg un florin de fie-cesclav (a quolibet capite hominis- obnoxii, quem secumdeduxerint"). Stim ca drumul din Caffa spre Poloniaducea prin h§esul tätAresc" sail prin Moldova 2.

tn 1467, imco, Armean din Siret, §i Hreor (Gri-gore), fiul lut Ohanco, Armean, probabil din acela§iora§, imprumuttt de la unul din pirgaril Lembergulut 240 de ughi, cari se platesc apof in .1468.

Dominus Micula. Schimko de Sereto et Hreor, Qhankofilius, Armeni.

Schimko Armenus de Sereto et Hreor, Ohanko Armeni fi-lius, recognoverunt se teneri certi debiti manu coniuncta du,centos quadraginta florenos -hungaricales ffamoso domino Mi-cula, confratri nostro consulari ; quam summam florenorumpromiserunt sibi exolvere ad festum Sancti Michaelis proximeventuri sub obligacione hereditatum et bonorurn snorum. Ac-turn Sabato post Octavas Epiphaniarum Domini [17 ianuarii1467].-1468, feria MI post Valentini [16 februarii], dominus

I P. 107.1 Pp. 127-8.

21

Micula misit Franciscum, familiarem civitatis, ad dominos consu-les, cum egrotus esset, recognoscendo quod sibi plenam Te-cerunt solucioner1 1.

In 1469, intimpindm pe Dimitrie Rominul dinCetatea-Alba, ca negustor de piper in Lemberg.

In anul tirmátor, o afacere a Lembergulut cu Heremvor Grofen und Burger off der Sotczschen", cu gu-vernul sucevean adecd 2.

Iqouä acte pentra negotul de piper al lui Dimitriedin Cetatea-Albd se gdsesc in Protocoale la 1470.Apare acum i Kaloianni, fiul luI Dimitrie, ca man-datar al tatdlui all 3.

In 1472, Augustin Bruch din Lemberg da un si-n et Armeanulur Coc§a din Suceava pentru prqul acloT morunf prAjitI".

D. Augustinus Bruch. Cokscha Armenus de Soczavia.Her Austen Bruch hot bekant das her Cokschen dern Or-

menigen von der Soczschen vor czwe geröste Hawsen newn-czig ungeriscbe Guldin schuldig ist, off dy czukornfilige Ffast-nacht czu beczalen. Actum feria IIIJ ta Quatuor Temporum postCineres [10 martii]. Vide infra 4.

In acela§I an, vedem pe Coc§a, Armeanul Dom-nulul, aducind pe§t1 domne0 la Lemberg §i yin-zindu-I pe credit, in sama 1u Vodä, altor Armenf.

Calinik Armenus. Cokcza Armenus de Walachia.Calynikunsz Ormenige hot bekant das her Kokczen

ist newnczig Gulden ungerisch v9r IJ Wagen Fesche, dy deswalecheschen Weywoden zeyht, off dy-Fastnacht nest komen-de czu beczalen. Actum feria IIIJ ante Letare [4 martii 1474..

1 P. 133.2 P. 199.8 Chilia i Cetatea-Albei, pp. 289 i urrn.P4 P. 232.

schuldig

22

1473, feria ILI. post Palmarum [13 Kokscha recognovitprefatum Calynik sibf predicti debiti plenariam fecisse solu-cionem.

Cokscha de Walachia. Ca lust Armenus.Kalus Armenus hat bekant das her Kokschen aws der. Wa-

locheyen schuldig ist XLV Gulden vor S Wagen Fesche, deswalocheschenWoywoden, off dy:neste Fastnacht czu beczalen,Actum feria ,IIIJ ante Letare [14 martii].-1473, feria liJa postPalmarum [13 ,aprilis], Kokscha recognovit Ka lust predictum sibifecisse plenam solucionem COkscha de Walachia.

Examit Armenug.Examit der Ormenighot bekant das het Cokschen dem

Orm[eni]gen aws der Walachei schuldig fyrazig Gulden vorWagen Fesche, dy des waloschen Woywoden seynt, off dy nesteczukonftige Fastnacht czu beczalen. Actum feria IIIS-ta ante Le-tare [4 martii].

[In alt Inscris, Philipp der 'Ormenige" recunoaste ca dato-reste lul Cotca eynen Wagen Fesche vor sechs und firczikungerische Gulden, dy des waloschen Weywoden zeynt" ; 4-

Mart. La,k 27 Mart 1473, se face plata de Russel Arme-nus", fratele lul Flip, dare Ohanko, gener et procurator dictiCokcza" .]

fAbraham der Ormenige" recunoaste c datoreate. luT Cotcanewnczicg ungerische Gulden vor czwene Wagen Hawsen-fesche, dy des Waywoden aws der yalochey seynt" ; 4 -Mart ;se plateste la 12 April 1473.]

[Hrehor, Ohonken Zon" recunoaste cä datoreste Iu Cotcanewnczik Gulden Vor Ii Wagen Fesche" ; 4 Mart ; Ohankaprimeste plata la 26 Mart 1473.]

[Ffortat der Ormenige" recunoaste a datoreste luT Cotcaachtzik ungerische Gulden vor czwene Wagen Fesche, dydes waleschen Waywoden seynt" ; 4 Mart plata la 12 April1473.]

[ Ohanko Chasbeyowicz" recunoaste cä datoreste luI Cotcahundert und achtczig ungerische Gulden"; 4 Mart ; plata la7 Mart 1473.]

aprilis],

J

23

[Holowka cum uxore sua Ulka" recuno*e -ca datore4teluT Cotca nonaginta 11. pro duobus curribus usionis dominiWoyewode Walachie"; 23 Februar ; plata la 7 Mart 1473.]

[Dominus Angustinus de Bi-uch"- recunoaste ca datoresteuf Cotca pro duobus curribus usionis nonaginta fl. hungari-cales"; 23 Februar; plata la 10 April 1473.]

[Steczko Perws, Armenus", recunoWe cá datoreste lu Cotcaquadraginta sex fl.. pro curru usionie; 23 Februar ; plata la12 April 1473.]

[Cokscha" dA putere luT Ohanky Cazbeyowicz' a lua dela J,Mathwey pyscator quadraginta quinque fl. hungaricales,quos sibi pro uno curru -usionis [debet]"; [4 Mart 1472 1.]

to 1476, Uil Armean din Suceava, Sahac, acorddun imprumut talmaciuluf armenesc al orawlui Lem-berg, cu zdlogul uner case.

Sahak Armenus de Soczavia dedit Steczkoni interpreti [civi-tatis ; Armeno] decem sexagenas super domum- suam sitampenes domum Chaczig Popp... Actum feria 1IIJ-ta ante Lucie[11 decembris 1471] 2.

In 1477, doi Amen1 din Lemberg, Stetco qi Tu-man, yecunosc o datorie de 128 de ught cdtre Ni-colao Brinsa [BrAnza] de Sereto", de plätit la 15August 1478 ; o .casà ie pusd zalog (20 Februar)3.

1 Pp. 233-5. La 17 Decembre 1472, Luca Lindner face un hiprumutRusseto din Bergamo, care a§tepta cu n4te sclaVe (curn mulieribus obnoxiis

secum adductis"), la Lemberg, pe asociatul sàtl Francisc de Pavia (ibid.,p. 244). La, 1474, Gianotto Lomellino, Genovez, procurator al maI multorItalieni pentru a lua ni0e sclave, llbereazK, la Lemberg, pe Agnes de Ab-casia_ (Agnes de Abogasia, fidei grece"), cumptirat il. de la Russeto. Se men-tionead. 1nvoielI pentru liberare cit Lucia, mulier a0. Abogasia, fidei grece",cu -Martha, mulier genere Getica, de fide oatholice, cu Martha, mulier al-tera, etiam de genere Getica, fidei catholice", cu Maria ancilla de Man-grella, fidei grece", toate sclave ale luI Gianotto (p. 267). La 1475, se po-meneqte un Armean ,de Tochat" (p. 719). In 1476, se intilnqte ,,ChodzigiArmenus de Caffa".

P. 326.8 P 303.

Italianu-

o

24

Dota Rutene din Lemberg : Maria et KatruschHrinczowa" pun zalog jumatate dintr'o casl pentruun-spre-zece ugM, luatf de la. domino Duma, sim-pliciter Sima (in titlu sta. : dominus Duma Wala-c hus") Walachus, [qui] venerat cum illis" (10 April)1.

In 1479, Catru§a (Katherina Rutena") obliga luiDuma : domino Duma Walacho", jumatate de casapentru patru-spre-zece florini ungurWi (18 Decembre).Tot din acest an ie imprumutul facut de Calinic Ar-meanul din Lemberg la Hermann (Hramanul docu-mentelor), pircalabul de Cetatea-Alba, reprezintat prin-tr'un mare negustor moldovean de pe acest timp, Lo-gofatul Mihul, despre care am vorbit §i aiurea2.

Mai avem Inca, din 1480, datorii de Armeni catrevestitul Kaloianni, negustor din Cetatea-Alba". AcestGrec face imprumuturi de banr la deosebiti or4entdin Lemberg 0 in 1481. Tot avc 0 in 14833.

La i-iti Februar 1483, Christoff. et Zacharia, fratereius, anto Armeni", recunoso o datorie de 200 deughi care domino Szimkony de Valachia", fixindca termen pentru plata data de 25 Decembre4.

In 1484, anul caderil Chiliii 0 Cetatii-Albe, osentinta arbitrala intre fiudose de Suceava §i Craco-vianul Hannes Beck face pe cel d'intaiU a plat, penfrustingerea unei datoril, celur de-al doilea o suta de piel.

I P. 333. Pe pp. 361, 362-3, 364-7, 372, daraverele luI Avram de Constan-tinopol. Pe pp. 386-7 (1479), se pomenesc Evreil Avram si Noise de Coo-stantinopol.

-2 P. 392; Chilia §i Cetatea-Albd, p. 291.8 Ibid., pp. 292, 2934 P. 482.

25

Todos de .Soczavia. Rannes. ,Beck.

Dominus Iohannes Beck de Cracovia recognovit quia To-dos de Soczavia ibi satisfecit pro debito .quod sibi teneba-tur, dando sibt cenlum cutes, et prontmciatus est liber per mo-dum .Concordie, et arbitralis sententie inter ipsos per bonos ho-mines facta et Iohannis, servus seu notarius prenominati do-mini Tohannis Beck, prout prefato Thodos culpam dederat prousione dampnum extimando act 80 florenos, eciam de eiusdem

ripsum. Thodos liberum et quittum dimisit perpetue et in evum.Actum.. feria quinta post4ohannis Baptiste [1484)

In 14-89, loan Vilczek (VyIczek") dase in Jude-catä pentru suma de 35 de ughi pe Suceveanicu nurnele de Derewal (Derewal de Seczawia"), caregarantase pentru Arrneanul Zaharia. Suceveanul actuse-scrisoff de doVadd de -la orwil ''sau (Nrtera ex -offi-cio civitatis Soczawa, se deffendente'ln hae causa,rem iudicarn") i nite cardu0, ce fusese Suceavala contractarea datoriif, ca rnartorT (produxit testesceetos vectores qui tunc temporis in Soczavia se fuisseaffirmatunt"1. ConsuliI,,LemberguluI irnpdcard pArtilereducind datoria cloud-zed de ughl, cad se i pld-tesc (19 Iulie) 2.

tr) 1487 sau 1488, Suceveanul Migolos" recti-noWe cä datorWe cpl-zeci de florinf Armea-nului lembergez ThelakA

Din 1489, avern o -serie de chitante ale lui Duca,fiul luI Kaloianni din Cetatea-Albd", venit la Lem-berg pentru incasarea datoriilor tatälui stiu

La 2 Septembre, Nicolae Moldoveanul G,Nicolaug

IP.. 495..2-8. P. 531..4 Chaia fi Celt:tea-Alba; p. 294, le XXXVIIXLI.

uti

In

Ja

fn. aut

4,

Pm-1$.

26

de Valacbia") c16. chitan0 pentru unspre-zece -ugh!Caterind Gwozdzowa" din Lemberg, care-i zalogiseo cask 1.

La 2$ Februar 1490, Telak" Armeanul recu-noaste c. Migolos" din Suceava I-a firatit datoriade opt-zed de floorini lasti zalogul de aur; ärgint) margäritare" (aurumt argentum, margaritas

terto pOndere" -2).Cu aceiasi data,..avem rarturia 1u loan Kynost

din Lemberg si a lui Bogdan din CamenitA pentruo vinzare de- postav la Suceava. Gaspar Armeanulyinde fin tarlink de postav, cuprinzind douä-zeci destamina, until oare-care Frag din Caffa. Postavul a-flandu-se rupt i putred", Simka, Marele-Vamesdin Suceava i pkgarif vroiail arda, dar pe urmdQaspar si Prag se tnleleg, cel scazind pretulcu 64 de florinT.

Caspar ,Armenui, Trag de Caffa.In presencia consularis residencie nostre- personaliter consti,

tuti providi yin lohannes Kynast, concivis poster, et Bochdan,civis de Camyenyecz,. jecognoverunt sub eorum consciencfisquia fuerunt presentes in Soczavia dum Caspar Armenus, con-civis noster, addux[er]at unum -tarlink panni Thefelsky, inquo fuerunt viginti stamina panni diversi coloris, quod tarlinkdum cuiclam Frago de Caffa vendidisset et religatum fuisset,viderunt ipsi et alii boni homines pannum fuisse malum, perfo-ratum et pufrefactum, quod pannum dominus Simka, supre-mus theloneator in Soczavia et consules illius loci cremaredestruere,\sed ad petita bonorum hominum et propter ipsumCaspar dimiserunt, sect ipse Caspar ex invencione bonorumhominum et officialium predictorum oportuit dicto mercatori

P. 562.2 P. 576.

ih

sa-1,

d'intdia

el

pi-I

MO,.

2,

27

dofalcare- et dirnittere ex illa summa pro qua, prius -pannumprefatum Vendiderat, seXaginta quatuot ciorenos, in quibus ipseCaspar est dampnificatual,....

fn 1492, ArTneanuf Aswador din Siret (Asfadur)taghduWe vorbele rele ce le-ar fi spus contra KuStanislav Kapnyk din Lemberg, cere cussor".

Astvador-de 3ereth. Slanislaus Kapnyk.

Aswador de -Sereth, Va1achus, personaliter constitutus, dixitet fassus est quod Stanislaum cerecussorem nunquam infamavit, nec de ipso aliquid mall scit, sect_ ornne bonum, et hoczuo grosso proprio hiscribere procuravit ACtum ut supra [fe-ria secunda ante festum Purificacionis Virgihis Jvlarie gforio-sissime 1493 ; 30 ianuarii] 2.

in 1500i Armeanul ,Baltazar promite a duce la Su-ceava, vamepluI Duca unsprezece bucati de postMr,

Baltizar Armenus. Duka de Saczavia.Constifutus personaliter 13a1tizar Armenus, recognovit e 9b11

gatus est eciam famoso Duka theloneatori dg Soczavia_unde-cim stamina ypanni Trichten* debet dare et suisprOpriis sump-tibus in. Soczavia reponere pro festo Penthecostes proximeventuro absque omnidi1atione. Actum feria secundapost Dominicam Oculi [23 mail] 1500. Sabbato ante Remi-niscere [6 martii 1501] 3.

Urmeazd alte cloud invoielf analoage.

Legen ci Chrin, Duka.

In presencia consularis residencie nostre personater cons*tuti- providi I.egen et "Chrin, Rutheni,, suburbani nostri, recog'noverunt quia famoso Duka the1oniator1 Soczaviensi unclad=stamina panni Trichten debent dare et suis propriis sumptibus

1 P. 825.2 P. 80.

Pe 747-8.

f7 unii],

23

in Soczavia reponere et statuere pro festo Penthecostes proximeventuro. Actum ut supra.

Duka. Iaczko.

Farnosus Duka, theloneator Soczaviensis, constituit IaczkoArmenum ad suscipiendum et faciendum inscripcionem aByalimaczek et a Petro Sartore, rutheno, qui sibi inscriberedebent quilibet XJ stamina panni statuere in Soczavia profesto Penthecostes proxime venturo. Actum ut.supra

tn 1498, tefan adusese pe Turd pand la Lemberg;in 1499, innaintea tratatului de pace, regele poloniilacordd libertatea de comer; Moldovenilor cu Lember-gul, Inca. din 4 Ianuar 2.

La 1500, un Armean din Moldova (Armenus deValachia9 recunoqte eh a primit de la Sava popacel rutenesc" (Sawa, pop ruthenicalis") plata i jibe-teazd ni§te lucruri qi argintdril puse zdlog ; se po-mene§te i Jurjea Grecul" (Jurgi Grecus"), (8 Mart)8.

La 24 August 1502, tefan Armeanul din Su-ceava elibereazti pe Martin Wasserbrot, consul lem-bergez, pentru datorii ale 1u1 i ale lul Ioannotariul, pentru mdrfuri duse in Turcia i Moscovia(et pro mercibus per olim loannem notariurn suumductis in Turciam ac omnibus....(?) et serviciis quesibi ad Turcos et Moskoviarn exhibuitf pro quibusipsum convenerat dictum dominum Martinum ac boa-nem, olim notarium suum") 4.

La 29 Iulie 1508, loan Kelcz din Baia recunoWe,in Lemberg, cd. a primit de la mama sa, Barbara,

1 Ibid., p. 679.9 Chilia i Cetalea-Alba; pp. 294-5 (No. XLIII).8 P. 813.

P. 855.

1

4

8

orl-ce

29

§i de la tatAl sail vitreg, Joan Naytert, din acest ora,toatA mo9tenirea pArinteasa.

Iohannes Kelcz, civis de Moldavia, civitatealachie, perso-naliter assistens, libere- et publice recognovit quia totalem eteffectualem solucionem et satisfaccionem suscepit prel omni-bws et pingulis bonis suis paternalibus, mobilibus et immobi-libus, magnis et parvis, a famatislohanne Naytert, vitrico, etBarbara, matre suis, de quibus eodein quitat et liberos pro-nunciat prornittens nunquam eos, nec ipsorum posteros prodicto suo patrimonio inquietare. -Actum ut supra 1

in fine, la 1516, Laurenliu Budzowsky, nobil dinLemberz, dd Jut Cristofor din Suceava o chitantApentru plat& until vas de vin de Malvasia qi a douAlapides usionis", pentru care garantase Iuchno Stecz-kwicz2.

III

'Mate Virile care urmedzä sint luate din patru se,rii: Actele consulare, Actele tribunalului civil qi Ac-tele tribunalului special al Armenilor (am --vAzut §imar sus existenta la Lemberg a unel jurisdictif spe-ciale pentru aceastA categorie de cetAtenT).

Cele maf putin numeroase qi cele mail putin im-portante notite se pot culege din Adele tribunaluluiarmenese ; de aceia, dupl ce am strAbAtut unul dinvolumele acestei seril, fgrA &I fi cdpAtat rezultate im-portante, am pArAsit, pentru moment mAcar, ideia dea prelungi cercetArile mele in aceasta directie.

Mal insemnate sintAdvocalialele, §i iele, studiate)

-.1. Vol. II, p. 28. Pentru indentitatea, 31o1dovet-oras cu Bistrita, v. Doc.

rm. din arch. Bisir.,'Prefata; passim.2 Ibid., p. 193.

30

pentru secolul al XVI-lea, 'in parte numaI, au dat unnumar maI mare de §tirf secundare.

Registrele Civilia reau fost nici iele complect stu-diate, totu§f lucrurile adunate de aid sint dintre celemaI insertmate din recolta mea de documente lern-bergeze.

Am vdzut Irish in intregime materialul bogat pecare-1 ofera seria principa16 : Actele consulare, undese cuprind procesele cele mat insemnate pentru is-toria noastra. economich 0 eulturald.

CU toate trel seHile m'arrt oprit de o cam datala inceputul secolultil al XVII-lea.

** it-

Actele uneia ji aceleia§t afacerf Aind une-orl rhs-pindite in seria civilelot §i in a consularelor, deose-bitele procese contribuind sh ni dea o idee vie axiaturil §i intensitgit relaliilor noastre de comert cuLembergul, rfam ,trezut bine sh formez patru serifcronolog ce din cele patru categorif de acte. infalipzdecr ma erialul dind paralel ce se poate stringe pen-tru nof din cele patru despartirf. pornenite.

Incep cu lamuririle anterioare anuluI 1550.

Am intilnit la 1477 pe Sireteanul Nicolae Brinza.Acest negustor romin muri in Lemberg tref-zect dearil mai tirziu, i in 1507 rno0enitorif sal se infati-§eazd innaintea consulilor pentru a reclarnh ereditatea(9 April). Ierau Sucevenif Rymer, Jude, Vlasie, m6.-celar ,i Bartolomelu-, cu scrisorf de la jurgif oratt=1u4 AndreI Rymer, din Siret, plenipotentiar al copii-lor -sal vitregf Anton §i Gheorghe, cu scrisorI aledomnilor din Moldova" ;

$1

Fatnatus et discreti dominus Rymer, iudex, Blasius, carni-fex et BarthoIomeus, cives de Szoczavia, turn sufficientibus lit-teris dominprum civium iuratorum szoczaviensium 1, quibusse consanguineos olim fads memorie Nicolai Brimsa, civis inSereth, ostenclerunt, cum quibus una venit etiam discretus An-dreas Rymer, de Sereth civis, tanquarn plenipotens Anthoniiet Georgii, privignorutn suorurn ac filiorutn uxoris sue expriore marito, sirniliter cum paten tibus dorninorum de Moldavialitteris,,..

Din declaraiia lor §tim din ce se compunea ave-rea unul negustor moldovean din secolul al XV-lea.Gdsim in lista. : ughT, ga1ben1 tatarWi (floreni tar-taricales"), aspri Vechi (aspre antique"), dinarb un-gure§ti vechl, arnestecall cu gro§i vechi roma.neV"(cura antiquis grossis valachicis mixt-0), obiecte deargint (ciphum argenteum, in cui-us medio est SanctiIohannis") ; casa de piaträ din Lemberg 6 lasaseBrinzd pentru milostenii 2,

La 24 Novembre 1509, ArmeniT Manea §i Bogdan(Manis et Bohdan") din Suceava aratd cä nuputeatt, dupd cererea luf Co§zner, sd cheme injudecatd la termenul fixat de acesta pe compatriotullor Nigol, tot din Suceava (quod statuere non po-lerant Nigol Armenum in Szoczavia pro tempore eisex, iure vilnensi determinato Ad instantiam dominiCoszner"). Nigol, care datora reclamantului 120 degalbeni §i o zecime (dimidio quinto va ft che-mat insa la Suceava, In lermen de §ese saptamini§i i se vor aresta mitrfurIle ce are la Carnenita. a.

La 1 Februar 1511, croitorul Cristofor din Cot-

1 Se pomenesc ci domini iudex et dives iurati ii Seretha,2 Consularia, ti, pp. 4-6.a Ibid., pp, 41-2:

S?

nan Gprovidus Cristopherus sutor de Valchia ac o-pido Cothnai ") nume§te plenipotentiar al sau, pina4va sosi nevasta, pe Mihaf Croitorul (providum Mi-chaelem sartorern") 1..-

La 2.2 Mart 1514, executorif bisericii mititspo-litane" recunosc ca, au primit o rata (de chide) pen-tru casa lul Brinza, care le numit greOt : Joan Brinzadin Moldova 2.

In 1526, Martin Wasserbroth se Tntelege cu GianiGrecul din Moldova (cum quodarn Dzany Greco,mercatore in Valachia") pentru ca acesta sa-1 aducala Sniatin ni§te §ofran, in schimb pentru alte mar-furl' : Giani va plati vamile in Moldova (theloneumab ipso proveniens in terra Yalachie"), iar Wasser-broth celelalte din regat, pentru acest §ofran. Con-ditiile se indeplinesc, §1, dupa cererea KIT Octavian deFlorenta, zupparius" al salinelor din Drohobycz §iyame regal la Lemberg, Martin face o declaratiesolemna in acest sens la 7 Februar 3.

La 15 Julie 1527, doI Lernbergeji prornit a platipentru at treilea opt galbenT i jumatate dominoIvano Moldavo d6 Bieled (sic) 4.

Probabil acest loan Moldoveanul ie acelasl carela 1 '" Mart 1529 recunoa§te ai ea platit de atmpielarul Vanicu (Wanyko") Ruteanul din Lemberg 0.

In 1533, la 18 Ianuar, Lembergezul AlexandruIhnathovicz anunta invoiala facuta, pentru o datorie

1 Ibid., p. 81.2 Mid, p. 157.2 Did., p. 644.4- Did., p. 732.6 Ibid.., p. 883.

33

a tataluI sdu, -cu Moldoveanul loan din Roman. (,,pro-vicius Iwan de Romanski tharg, Valachus")

La 8,August 1534, intilnim un,. proces intre An-drel Chalkokondylas din Constantinopol (ofamatusAndreas Carcocandeld, civis constantinopolitanus")fill §i motenitorif tdlmaciulul Vasile Armeanul 2.

Amindoud aceste personagif ni sint- cunoscute deaiurea, intilnim, clese ori in atingere cu tarilenoastre. Primul, de, sigur, cu tot numele säü corupt,un descendent al cunoscutului cronicar 'bizantin, deorigine ateniand, iera Marele-Negustor'al Stiltanului;functie importantd, aI cdref titular furnisa Seraiuldi-Namur! din Nloscovia i alte mat-furl din creOndtate,pe care tnergea sä le caute singuf Sau -trimetea inlocul sda agenti. Trecind necontenit prin Moldova,Petru Rare ii intrebuinta §i ca emisaria comercialal sail si al supuOlor saT i, pe cind rdzboiul cu Po-Ionia intrerupsese relatiile Moldove cu-aceasta tar&schimbq de mdrfurl se facea totusT, pe ascuns, prinChalkokondylas. Descoperindu-se lucrul, regele-1 opriin 1532 de a mat indeplini aceastd sarcind.

Cit despre talmaciul Vasile, iel intovdr4ia de obi-ceiti pe ambasadorii polonj, cad treceau pun adlenoastre la Constantinopol. Tel merse ast-fel cu acelambasador care -se plinse la Poartd, contra anexarifPoulin* de Rams, loan Ocieski 8.

Ibid., III, pp. 144-5.2 Ibid., p. 300.3 V. i Litendurd si arta -romind pe Januar 1900. Cf. i scrisorile regale

inedite din. 11 Iulie 1534, citate departe :Litteras potentissimi imperatorisThurcarum et Illustris Imbraym Basche ad nos datas, quibus Maiestas Illiusnobis declarat quod dictum Andreamt tam ad dominia nostra quam per ea adalias regiones et naciones miserit cum pecuniis et rebus ad comparandurn etcoemendum res varias pro lllius Maiestate, quibus regiones dicionis suecarere noscuntur". Sultanul core qi scutire de vamd.

si

si-f

mal

34

DecT, la 8 August 1534, Andrel si loan Orze-chowski, camerariul regeluT, care venise cu dinsul dinordinul acestuia, adikeind scrisori ale luI igismUnd-August, datate din Vilna, 11 si 13 Julie, reefania de larnostenitorii lur Vasile plata datoriilor. Aceste datorifse cornpuneau din : 83 de florin pentru niste morun rpro una .maza usionis ipsius propa., quam ad so-lvendum debitum Illustri domino Gritti, duciciano, contraxeraf aput Laner, theloneatorem colo-miensem, receperat et que eidem in hactenus nonest soluta." Apo! din 5.000 de aspri, aici se delechivalenta asprilor In monedd polond in etc& :

que 5.000 asprarum faciunt centum undecim flo-renos in numero et, moneta polonicali" ; deo! flori-nul polori ie egal cu patru-zeci i zinc pang la pafru-zee! 4 sese de aspri turdestl, moneda zurenta in ä-Tile In fine, o datorie de 30 de florin poloni,imprurnutatf fiilor Iul Vasile. Procesul se amina.

La 2 April 1541, plenipotenta data Jur Mafia§ Hidek_din Lemberg, de Tudor Moldoveanul (Thodor, Wa-lachus"), care are un proces cu Gavril Byaler, se-curista (fabricant de secur0 din Cracovia 1.

La 9 urmator, atelaSI Tudor ie somat -de GheorgheGutteter,_ negustor cracovian, sä declare daca i-a platitceva sau nu din datoria pe care o avea la iel, Gut-teter, Grigore Rosenberger, pircellab de Cotnarinerosus dominus Gregorius, capitaneus, dictus Bur-kulab, Xothnarensis modernus" prefaius GregoriusRozemberger, modernus capitaneusL Kotnarieribis" 2.

p. 1252.

2 Ibid., p. 1257.

vene-

timp

noastre.

age-

p

35

Dar Gutteter retunoaqte cd, Tudor §i-a plätit faidde dinsul datoria-1 prOprie.

Avem, in fine, din acelaV an 1541, un documentde cea mar mare importantd pentru istoria politicd aMoldoveI 1 La 23 Novembre, Bur14, tnandatariul luiPetru Rare, Domn in Moldova pentru a doua oard,se infati§eazd innaintea consulilor pentru a invinui peRuteanul Sienco Popovic4 fost casnic al Voevoduluf,cd a profitat de nenorocirea stdpinulur sA, gonit deSultan in marea expeditie din 1538, pentru all in-su0; doud-spre-zece caftane cu chiotorl de argint au-rite, de un pret de 20.000 de aspri pentru fie-care, cloud

una de aur curat i eta de argint, un pdharde aur pretuit 500 deughi, patru ginzale" de ar-gint suflat cu aur, cloud alte pdhare i un 1ighean.de argint, un scu1et cu 20.000 de aspri, patru ju-valere de aur curat, cu pietre seumpe i märgaritare,qi. o traista cli galbent Popovici se indreptati, rds-punzind cd nu qtie nimic despre -unele din lucrurilereclamate, cd altele i-att fost ddruite, In strimtorareainfringerli i fugit, de Domn, iar restul i-a intrat inadevdr in niTñä, dar i-a fost luat dd cdpitanul careiera n Camenita pe acea vreme..

Negocium Sienconis Popovycz Ruteni.In presencia nostre eonsularis residencie personaliter veniens

nobilis 'Buda cum litteris magnifici Petri Woievode Moldavien-sis ex parte eiusdem domini sui, uti nuntius, proposuit inet contra Sienconem Popovicz Rutenu,m, ibidern coram nobis

,personaliter astarktem, primum quod ipset prefato domino suoserviens, ab eo aufugisset et sibi recepisset duodecim joppaskaftany cum nodulis argenteis deauratis, singulas estimatas

1 Ibid., pp. 1349 ft urrn.

sulitI,

36

pro viginti minis asprarum. Ad quam proposicionem ipse Siencorespondens, se non recognovit, dicens se de ipsis kaftany nilomnino scire, sed et neque solum eos non recepisse, sed etneque vidisse. Tandem ipse Burls iterum contra eundem Sien-conem proposuit pro duabus frameis ;_,. una puro -auro et altersargento reformatis ; ad quod ipse Sienco respondit quod, dumipso Woievoda Moldaviensis tempore incursus Thurcorum interram suam sub bello illo quod cum Sacra Maiestate Regisegisse ausus fuerat, territus et perculsus existens, in castrumChoczin intrare non permissus extiterat, tune, dum coactus essetsibi de vita alibi consulere et secedere, se tune comitante,ipsas duas frameas, non auro, sed argento deaurato reformatas,ipse Woievoda sibi imponere fecit, ubi demum, cavens postse hosti dare vestigia ab eo et- servitoribus suis, disparuit, itaquod quo se diverterat nescivissent. Verum quia audiverantquomodo debuisset se ad regnum et dominia Sacre Maies-tatis Regie contulisse, cum illis frameis in Camyenyecz, nonsolus, verum etiamr cum cetera sua familia et ipsius Woievodefamilia aufugerat ;.. ubi dum advenerat, ipse due framee essentsibi per olim dominum Nicolaum Iskrziczki violenter recepte,prout hoc manifesturn muftis esse asseruit. Et quod modernodomino capitaneo camenecensi de ipsa re bene constaret, cuiustestimonium literale coram nobis producebat. Cuius testimoniitenor in actis presentibus superius continetur 1. Item ipse Burlscontra eundem Sienconem proposuit pro cratere aureo valorisquingentorum aureorum ungaricalium. Ad quod ipse Siencorespondens, retulit -se nichil scivisse, sed retulit quod cifus illeaureus spud Manik Walachum erat. Item proposuit contra eun-dem pro suatuor gindzali reformatis argento deaurato. Ipse alle-gavit penitus de illis ignorare. Etenim illi fuerunt apud HeliamWalachum, qui tandem per olim dominum Iskriczki, capita-neum camenecensem, ad eum sunt vi recepti. Item proposuitpro duobus crateribus celsis non parve quantitatis et pro la-vacro, alias naliewka, argentea ; ubi ipse Sienco respondit sede rebus talibus nil scire. Item proposuit pro sacculo in quo

I N'arn copiat acest act important.

37

erant viginti milia asprarum. Ipse respondit quod ipse Woievodadonaverat sibi unum 5accu1um cum aspris, in quo numeroretulit se ignorare. Tamen sacculus ipse cum aspris ibidern

in Camyenyecz sibi per dominum Iskriiczki est receptus etnonnisi duo inillia asprarum ex eis sint sibi per ipsum do-minum Iskrziczki pro expensis dati. Item propdsuit pro quatuorclenodiis zaponi de puro auro, margaritis et lapidibus preciosisreformatis. Jpse Sienco recognovit se quidem scire quod. unam..zaponam habuit, una cum catena aurea eiusdern Woievode,quam more suo walachico solebat imponere super habitumad instar crucis. Sed, antequam a domino segregati erant, ye-rum tandem eandem zaponam una cum catena prenominataTurbuloni VValacho tradiderat et quod tandem eandem zapo-nam cum catena olim Stefan Woievoda, antecessor ipsius, ab

ipso Turbulone recepisset. De quo recognovit fore cognitumHerbe, burculabo chotinensi, cuius Stefani olim Woievodeipse pro tune fuerat camerarius, alias postelnik, et dixit quiaipsi Walachi modo sint in terra wallachiensi. Postremo propo-suit pro thaistra recepta cum aureis, de qua thaistra recogno-vit se nescire. -Hee jtaque ipsorum Burle, Palatini Moldavien-sis nunctii, proposiciones et Sienconis Ruteni responsa extite-runt. Actum die et anno quibus supra [feria quarta ante fes-turn Sancte Catherine virginis et martinis proxima, anno Do-mini MDXL.r.]

La 31 Januar a anuluI urmator, Ivasco, ginereleluI Bogdan Sahac Armeanul din BotosanI (Botus-chany"), recunoaste cd i s'a platit de con`sulul 1em-bergez Nicolae Iaczimirski o datorie rezultind dinschimbul a doI caf, vindatI de Armean, cu doud-zecide c6.1dari si cloud torV, primite de dinsul

eidem tenebatur pro duobus equis apud eun-dem pro viginti caldaribus cum duobus ansis emptisiuxta chirografum eiusdem dominL. Iaczimirsky") 1

Ibid., pp. 1360-1.

(Iaczi-mirski...

1

La 1544, aflain pe un Jacob Bobul" din Jaworow(Galitia), care ar putea fl un Romin 1,

In 1547, intilnim, cu ni§te scrisoripe Seremet (Scheremet") iT Fayt", Turd, factorillui Hogea-Isae Emin, vame§ul turc din Adrianopol( in Iedrnpolie"), veniti pentru incasarea unel datorii 2

IV

In 1.551, Constantin Grecul, negusthr din Candia,depune la Hryesko" (Hritco), §elarul din Lemberg,niste 1ucrurt ce apartinuse fratelui sau,necat, se zice, Ir ora§ul." $cheia din Moldova.

Quia a famato Constantino Greco, mercatore de Candia,olitn lwaskonis, fratris sui, qui fertur in Skyey, opido Valathie, esse submersus, hero ipsius (sic), sua propinquitate resinfrascriptas recepit : puta quinque fl. pecurliarum, tres tuni-cellas zupicze, duas rnitras et unam strabonam, alias gunya 3....

In 1552. sail 1553, Jacob gladiator", adich rnq-.terul de sabii, din Lemberg, recunoa§te c. AntOn deAlbori, ItaIian i-a plata doug vase (kuffas") de Mal-vazie, 1,pentru 44 de florire (fie-care ?)) clouä vasede yin muscat (muscatelle") ),pentru 60 de florinI")55 de florini in banf §i xestul para la suma de 335de florinI in muchariris". Datoria luI Anton iera rno§-tertitti de la tatäl s.U, Ioan-Baptist, care luase cii. silala Suceava luL Iacob ese cal i carele lor, aducin-du-1, in total, o paguba. de §epte sute de mAra (Mar-carum") 4.

1. Ibid., IV, p. 177,2 Ibid., p. 609.

Ibid., p. 1417.4 Ibid., pp. 1509 §1 urm., 1512-3.

3a

le Sultanului,

Ivasco, In-

39

La 24 Februar 1554, Noset din Suceava, preutarmenesc, declard cti a primit de la mostenitoriT ar-gintarului Francisc din Lemberg argintul ce fuseseincredintat, pentru a fi lucrat, mesterului Mort; acestargint iera al bisericiT arrnenesti din Sgo-eava, cu hra-mul SfinteT Crud.

Noschecz de Sodzavia, sacerclos armenicalis, recognovit... quiaargentum quod erat ecclesie eorum armenicalis_ Sancte Crucis,Soczavie existentis, olim Francisco auriaci, domini StanislaiWytczek genero, ad laborandum datum a spectabili et famosodomino Stanislao Wylczek, confratre nostro consulari preno-minato, tullit et levavitin efectu, per ipsum Noscherz illi ecclesietradendum et restituendum. Quod argentum ponderat marcastres et quinque letones argenti 1,.,.

In acelasT an avem pe Michailo", Grec din Candia.Pe acest timp, Candipi i, içi genere, Grecif diningule, se innädesc in principate, i un ast-fel deyvii6yrris, agerul i activul Constantin Corniact, vame-sul lui Läpusneanu, deveni apoi vamesul regeluT,Aabilindu-se in .Lemberg, unde trai paina la innain-tate batrinete, ajunse unul din eel maT respectatilocuitori si din eel ma marT tapitalisti aT orasuluT 2.

La 26 Ianuar 1557, niste negustori ronlini, venitila Lemberg pentru iarrnarocul de la 21 (ad nundi-nas presentes pro festo Dive Agnetis celebratas"),anume AndreTco, Toma Stiglet (Thomas Thed [c]-itz"), Rornascu i Manea din SuceavaChadzidor"din Botosanr, Avrarn (Abram") irzincd. din Iasi,Giurgea (Dziurdzi") din Siret, se piing c. Ii s'au

I Ibid., p. 201 (sic).2 V. chipul st1 In W1adyslaw Lozinski, Pairicyat i wieszczansimo In ow-

skie w XVI i XVII wieku, ed. a 2-a, 1892, p. 312. Cf. Hurmuzaki, VIII,p. 98.

§i,

40

oprit la Strzelcze ni§te lucruri ale bor de Evreil FalhekSolomon (Falhek Zelman") i Lazar din Vladimir.Dam lista lucrurilor oprite ;

Utpote, yrefato Andreykovi viginti sex boveS, Thome 29boves1 TeklicZovi -boves sedecim et preterea a ductura mercium[se pare a RomInif pomenitl fAcuse si cArAusie Evreilor]

-cledit flor. 8,0 Romascowi sex boves, et vecture dedit duasmarcas, Maniowi boves guinque, Chadzidoro de -Botuszaniboves octo, duos florenos in auro et florenum unum monetepolonicalis, duo bulati et Shirzinka Abramo de_ Iassi vigintiworow cum medio strab num, alias guni serloznikow elimam crudam pellem cervinam. Dzurdze- de Szeret undeoimboveg et unam kuffam vini valachici 1 -

La 30 Ianuar, Gavril Grecul din Suceava declardcd a primit de la Ana, vaduva lui Albert Zalicki din

,Lemberg, plata pentru un vas (cuffa") de muscat§i doua de malvazie.

i in aceia0' zi, Gavril, cu Iani, alt Grec ucevean,incheie socotelile cu Ana ,2-.

in -1558, se transcriu la Lemberg scrisorile 'regale,datate din 'Vilna, 24 April, prin care se permitea laAlexandru-Voda Lapupeanu a cumpara in Colomeaplumb-§i arama pentru clopote §i unefte la bisericace a cladit 0 a le exporta OA sa plateascA vamä.Je vorba §thn aceasta de_aiurea de Slatina, care .fu sfintita in anul urmator. Extragern partea mai in-senahata din aceste scrisorI :

Sigismundus,o_ Universis.,. Permisimus magnifico dominoAlexandro Palatino Moldavie, vicino sincere nobis dilecto, cen-tum et pito centenarios eris et plumbi ad ecclesie per eutn

1 ibid. V, p. 591.t Mid., p. 5g3

n

41

extructe campanas et alios quosdam usus in regno nostro co-emere coemptumque libere absque ullius thelonei solucione acquovis impedimento ex regno in dicionem suarn educere...Mandamus... Datum 1

Actele tribunaluluI armenesc Mentioneazd in 1563pe Ian!, agentul luI Constantin Corniact, Grecul",in 1564, pe Thsusi Constantin, fratele raposatululMihail Corniact", probabil Candiotul pomenit mafsus, ca si pe lani, fictorul, care poarta aid si nu-mele sail de familie : ;Paczo" 2

tn 1564-5, Civilul judecd procesul intentat de Se-bald Aichinger, perspnagiu care stdtea in dese atin-ger1 cu tdrile noastre, lul Nicoard Stiglet din Su-ceava (Nicoram Theklicz Valachuni de Schoczavia").Nicoard ddduse un sinet, pentru 1130 de florini po-loni, in orasul de locuintd, la 8 Mart 1563 3.

Nu stiu dacd ie acelas1 Nicoard personagiul, care,in calitate de vames de Hotin (teloneator choczi-nensis") vindu pe credit niste boi, in valoare de 418

,iughi de aur, Lembergezuluf Melchior Hase, pe samaDomniil. Hase pretindea insd cd boil ierati al* luT Ni-coard, cd prctul lor nu intrecea 402 ughl, cd plAtise,dupd Thvoiald, prima rata, de 200, in mina lul Crd-ciun (Krzeczon") postelnicul, fratele vinzdtoruluI,la 8 Septembre 1561 si se gdtia a plati restul, cindDespot lud Moldova- si arestd pc- Nicoard vamesul,confiscindu-1 averea :

Antequam ad solucionem residue rate ducentorum duorumaureorum ventum fuerat, interim olim Dispotas terram vala-

1 Ibid., pp. 875-6.2' Ibid., Indicalura Armenorum, v, p. 43.3 Cvvilia, XI, pp. 72-4

in 1565, Civilul pomenqte pe loan Tedaldi, Florentin.*

42

chiensem oppugnavit, in tantove disturbio, licet protunc ipseMe1her Haz solucionem residuam perficere non poterat, cumetiam idem Despotas bona prefati Nicore theloneatoris rece-pit ipsumque Nicoram in custodia habuerat...«

Nicoard cere, liberat de noul stdpin, rata a douaprintr'un not' trirnes, amenintd cd, dacd plata nu

se va face, va interveni Despot, cdruia-I va -ceda si-rietul (quod chirographum eiusdem prefato Dispotetradere debebat, cui repentinarn solucionem facerecogeretur").

Plata a fAcut-o atund, afirma Hase,,si ie probabilcd de bAnI s'a folosit nu Nicoard, ci Despot, ad separe cd acest al doilea trimes al fostulul vame$ a-duce o scrisoare a nouluI Domn, datatd din Hir MO,

tanuar 1562, pulin timp ded dupa instalarealuI, scrisoare prin care se reclamd plata, ca una cerevine Domnii:

Litterae DespOtit, Palatini terre walachiensis.Heradides Iacobus Basilicus, Dei gratia Dispotarum (sic)

Sarni et regni Moldavie princeps.Circumspecte nobis dilecte. Commisirnus presencium exhi-

bi tori Chamsa Gligo, simulque in mandatis dedimus debita ante-cessori nostro, Serenissimo Alexandro, relicta a te exigere, litterasduas obligatorias, quibus te ad solucionem, si necessitas pos-tulabit, cogere poterit, ui tradidimus. Tu hac in re cornmodotuo providere poteris nostraque gratia in pogternm uti poteris.Ex lior1ow 10 ianuarii anno 1562.

Despotas. Subscripcio.Circumspecto nobis dilecto Melchiori Haze, concivi civitatis

leopotensis.

Ca dovadd a plata, Melchior infati-sa chitanta luiNicoard in poloneste, fail data, $i sinetul sau propriu,ce-I fusese restituit, sinet datat din Hotin, 30 Julie1561.

10

si,

43

Redobindind tronul, Alexandru-Vodd trimese in 1566pe Crdciun dupd datoria luT Hase. Tel cdpatd scrisortregale atre orasul Lemberg (Kniszin, 26 Mart' 1566):

.Questus- est nobis strenuus Kzeczon postelnik, magnificiAlexandri Palatini Valachie ad nos nunctius, debere sibi abannis aliquot famatum Malherem. Haz, civem leopoliensem,quadringentos et decem octo aureos hungaricos, quos quidemilli persolvere non curat....

InfAtisarea se fdcu la 8 April in Lemberg, si CM-ciun vorbi prin Zaharia Armeanul, tälmaciul orasulut.La obiectiile insirate mat sus ale lut Melchior, ielrdspunse cd, chitanta lul Nicoard se rapoart6 la oaltd" datorie, iar sinetul a fost cdpdtat in alt"chip, pentru care cerea ca reclamatul sl. numeascdpersoana care i-1 dase. La aceasta, Hase repetâ celespuse, addogind a un an dupd plata a fost in Su-ceava, unde a avut o intilnire prieteneascd (ami-cam conferenciam") cu fostul creditor, care nu i-a re-clamat nimic.

Pentru aceasta data, Hase fu invitat de Tribunasa. jure, dar iel refuza., fácind apel la rege.

Afacerea nu se terminâ insd aid. tn acelasi an,Domnul moldovean trimese la Lemberg pe Tudor popadin Iasi (Todor de "las, Popo") si pe Filip notariul.Cel dol mandatarI moldovenestI capatard de la regescrisort cu data de Lublin, 5 Maid 1566, si iel se in-fdtisard inaintea consulilor la 2 Septembre. Regeleordonase ca Hase sd jure, si acesta iera dispus s'o%ed. Dar greutAtile furd ridicate acum de Moldovent,can pretextard cd aii venit pentru a primi banr, nujuramint. Tribunalul fixeazti juramintul peste fretzile r dar plenipotenliarit Domnulul nu se prezinld, si

44

afacerea se termind cu o u1tim. protestatie a lutFlase

In ziva de 17 April din acela§f an, se judecd o afa-cere de garantie : garantr ieraü, pentru Iona§co Mot-doveanul, lani Paczi, agentul cunoscut al lu Cor-niact, i un Grec constantinopofitan, pe care-I vommai ihtilni in aceste studii, Marc Lani 2

Intre actele anului precedent°. 1565, afldm, Iii Ac-tele tribunalului armenesc, afacerea lu Czarik Ar-meanul, din Suceava, contra lui Grzezko Manczuko-wicz din Lemberg. Cel d'inthiu depusese la loan Du-chna, argintar din Lemberg, ni§te camelot, din carecel de-al doilea iea, supt pretext sd le ardte unei fe-mei, cloud buctiti,doud. undalilia", una neagrdalta ro0e, §i nu le mai restituie. Reclamantul, nepre-zintindu-se, ie condamnat la cheltuielile de judecatd. 3.

La 22 Iulie 1568, tribunalul consular judecd.gerea Moldovenilor Luca Ciobotarul (Czobotar") dinLäpu§na §i Petru, cu Tudor al lut Dumitru (Petrus,Thodoro de Demetrio") din acela§f ora, contra mo§te-nitorilor lui Cristofor Fox, mdcelar 4.

Din ace1a0 an, ar fi declaratia lui Augustin Aichin-ger, ruda lui Sebald, mentionat mai sus, cd. a primit60 de florini de la Armeanul lemberget Donowak,pentru Vartan Moldoveanul" din Roman (Romanskytarg") 5.

1 Consuknia, VII, pp. 559 i urm.,. 652, 664 i urm.2 Ibid., pp. 573-4.3 Iudicatura Armenorron, I. c., p, 72.

Pe p. 97, se pomenesc doI Turd din Alep (1-la1ap"), pe p. 142, IraArmenT din Constantinopol i Adrianopol, pe p. 160, un Evrett din col d'in-Mitt orq.

Consulari4, .VII, pp. 1070-1,5 Ibid., p. 1221.

plin-

pi,_

45

Din aceste cloud procese, cel ocupd si pejudechtoril civil, in mat multe sedirrtl. Aici se vor-beste de Petru, Tudor si Dumitru ca de trei persoanedeosebite. trite un loc, Dumitru ie numit Dumitru Ber-bece (Berbecz"). Fox, contra cdruia se purta proce-sul la inceputul anulul, ie condamnat, pe- baza sine-telor sale 1.

La 13 April 1569, se prezintd innaintea consulilorreclamatia lul Nicolae Klopoth, Lembergez, creditorulluf Dimitrie Moldoveanul din Suceava", pentru osutd de taled, a trei-zeci si trel de grosi 2.

La 26 Mart din acelasI an, Hase flind mort, Pa-raschiva, Ldpusnean,si Mateitr, Vames de Iasi (Math-wiey, theloneator iasensis"), cu attl Moldoveni, inten-teazd ui proces, fa tribunalul civil, unor creditorilembergeji at mortulut, pentru mostenire. 0 altd re-clarnatie, a lor in aceastd privintd cea d'intdiu atin-gea i pe Sebald Aichinger--se intilneste la 30 alelunif 3.

La 4 April, Corniact prezintd scrisorl regale dillLublin, 20 Mart, prin care se ordond -orasuluI ada lui Alexandru-Vodd prioritatea fatd de ceilalticreditori ai Iu Lazar Luchodzovicz, Armean lernber-gez, care, coplesit de datoril, se retrdsese la chino-vie". Hotarirea e rnotivatd alt-fel :

Cum.... et aequitas ipsa suadeat et pacta cOmmullia quenobis cum ipso magnifico Palatino Valachie ac dicionibus suis in-tercedunt, nos hortentur atque flagitant ut is idem.... pre ce-teris creditoribus primus sit in repetendo et obtinendo debitosuo

Ciuiiia, XI, pp. 11.63-4, 1166, 1192 i urm., 1194-5, 1200 ;,1 urm.Consularia, 1. c., p 1484.

8 Civilia, c., pp. 1618 §i urm., 1624-5,

d'intgiu

22.

46

Totusi se constatd o datorie catre Sultan fuseseluatti cea d'intdid in tonsideratie

La 7 Mart 1570, proces inaintea judecdtorilor civili alui Costea din Hotin contra vaduver debitorului sda Sta-nislas Bilinski, care datorid. 270 de florini pentruboi" 2.

Mai multe lucruri pentru acest an ie arldm in se-ria Advocatialia.

Ni se infatiseazd ast-fel o sentintei in procesul din-tre Chircor Armeanul (din Lemberg) i Marcu din

o plenipotentd din partea lui Iurco Baranowicz,Moldovean din Iasi" 3.

Am tipdrit niurea un contract de cdrausie intre E-vreul Haim si niste cardusi moldoveni 4. Ne multdmima rezurna aic un altul, ineheiat la 9 Maiii de card-usul Fringul (Erangul") din Suceava cu Evreii HaimCohen cel de mar sus si Avram Mosso, dinConstantinopol. Va duce la Constantinopol o cantitatede marfd egald cu 52 de centenarii, minus cloud.lapides, cu pretul de patru florini, cinci-spre-zece groside fie-care centenarius : plata se face d'innainte, La in-tors va duce la Lemberg celor cid Turd alti doud-zecide centenarii. De va fi mai mult la intors, i se va spunea doua zi dupa sosirea la Constantinopol5. Marfa Evreilor

Iudicatura Armettornm, I c., pp. 172-3.in restul volumulul, _se cuprinde chitanta data lid Lazitr, in 1571, pentru

aceasttt datorie, de Corniact, devenit vame al Rusiii (pp. 239,-40). Mat de-parte (anul 1577), intilnim un proces al tut Nicolae Grecul (pp. 410-1, 415).

2 Civilia, XII, pp. 130-1.8 Advocatialia, V, pp. 54, 82,

La p. 178 se pomenesc un Turd §1 un Armean din Caffa (p. 178).4 Chilia Cetatea-Alba, pp. 295-6.5 Urrneazá o frazit explicativii : Quominus illi significaverint de imposi-

tione plurium mercium quam cunt eo conventum est, licebit ipsi vectori dietertio ab alio mercatore quantum volet riercium accipere"... Dacá nu i se va(la de otire la timp, decT, iel poata lua kle la altit citä masa mat poate

cd

1

duce.

I.

Iapl",

p1

47

pentru inters o va astepta douä saptamtni, cu chel-tuiala sa', iar, cit va trece peste acest termen, va fipe sama lor. Pretul de incdraturd va fi tel fixat marsus. Fringur 8e indatoreste a lua cu sine dof Evrei :un factor si un servitor (famulus") si a astepta tot-deauna Sirnbäta, dar numaf in parcursul de la Du-flare la Constantinopol, inteo directie si in cealalta 1

La 30 Ianuar 1571, Rusu (Russol"), Moldovea-nul dA in judecatä pe Israel Evreul, care jurase, im.preuna cu fratele i tatäl sail, de si contestd aceasta,

plati septe-zecI de florinl de aur pentru cite-vazecimf" ,( aliquot dena") de bol, cumpkate la Sniatin 2

La 17 ale aceleiasi luni, innaintea Advocatilor" ,

Anton Tetul" i Mihaf, Romini din Birlad (Berlad"),sechestreaza averea perfiduluf " Avram, fiul luiNachman din Olesko, pentru o datorie de o suta deflorinf de aur

La 3 Februar, Holub Trochim", Romin din Ho-tin, declaa cä a luat pe credit de_ la Calman Evreul,din Zloczow pinzá, postav i un bou starnen pa-nni swebodinensis absque ulnis duabus et unumbovem cum petia telae albae coMensis" 4-

La 4 April, Draghicf (Dragicz") Armeanul dinIasf (Iassy") da o chitanp. lui Tatul, Armean dinCamenita 5.

Din acelasf an, aceiasi serie ne d'a" contractul decarAusie pentru Chilia, mentionat maf innainte, si men-

I P. 129. Pe pp. 229-34, alt contract- al luT Haim, pentru ace1a§l drum.(1570):

2 Civilia, XII, pp. 486 i urm.a Advocalialia, V, pp. 246-7:4 Ibid., p. 270,6 Ibid., p. 274.

:

48

tiunea lui Mohammed Celdbi, Marele-Negustor al Sul-tanuluI, succesorul luI Chalkokondylas si predecesorul1u Mihail Cantacuzino $aitan-Oglu 1

La 13 Maiu 1572, gdsim reclamatia unor servitoriai lui Petru Lapusneanu : servitores magnifici do-mini Petri hospodari moldaviensis", atund Inca. inPo Ionia, contra croitorului Torna din Lemberg pen-tru niste lucrurI pe care croitorul le declara

sint ale luI Martin Witewski, nobil polon. Acestafiind absent, se acordd o arninare acuzatuluf 2

In Advocatiale, avem, la 16 Maiu, un servitor allui Lapusneanu : illustrissimi et magnifici dominiPetri Walachorum": trimbitasul sAu Marc, zis Puzani-sta, transruite unpi altuia calitatea sa de procuratoral lui Stanislav Poznanczik, din Vilna 3.

La 2 Iunie, se incheie un contract de caräusie :märfurile vor fi duse prin Camenita la Constantino-pol, cu oprire de tref zile in Moldova. Se prevedesintem in anul luptelor lui Bogdan Lapusneanu cuIoan-Voda cel Curnplit, incepute in Maiti cazul unortulbur&rI in aceastá lard :

.Interim in Valachia hoc tumultuario tempore damnum inmercibus ab eis ducendis illatum a quopiam fuerit

La 27 Novembre, cardusl din Lemberg se intelegcu Italianul Pero Galanti din Constantinopol, negus-tor de Malvazie, pentru a duce citl-va centenarii dernarfg." la Iasi (Iassi") : se va plati de fie-ce cen-

I Ibid., pp. 285-6.2 Civilia, XII, p. 921. Pentru acest pretendent, Domn in 1592, v. Iorga,

Preiendeng domnesit in secolul al XVI-lea, 1898, pp. 238 qi urm.8 Advocedialia, l c., p. 540.

Pe p. 506, meatiunea citrrtulu1u1 Rosso? (Rusu).4 Ibid., pp. 547-8.

ca

49

tenarius suma de tin florin, cinci-spre-zece gro§l. Plataie fAcutd, numar in parte iriainnte; timpul de a§teptarein I4f e fixat la trei zile 1,

zi, Longi, Grec cretan, acuzA pe RoinI-nuL din Ia0,' (Jaszi"), probabil cardu§, cd §i-ainsu0t un sac de '§ofran (saccus croci"), ce i se in-credirrtase 2.

La 7 April 1573, se opresc cind caf §i cloud careuntil cArdu rornin fugar : Crigore- (Hrehor") dinSuceava 3.

La g Iunie, cardu§il romini Ioan Firtat (Fur-fath"), Scriped, din, Roman (Romanski Targ, civitgsmoldaviensis"), recunosc cd Grecul Gheorghe Coresidin Constantinopol restituit noud taleri, cloud-zed

'patru de gro0, pe tad id ti cheltuise cu vdrniW 4.La 15 Iunie, Toros Luchnowic, Armean din Lem-

berg, recunogte o datorie cdtre Hasan-Aga din Ce-tatea-Albh, reprezintat prin Hagi-Flasan, din acelaqI6ro, I promite a plati in postav caragiti" 5,

La 26 urmator, alt debitor al luI Hasan-Aga, TorosSteczkowicz, tot un Armean din Lernberg, recunoWeo datorie de 255 de talerl, pe care se indatore§te aQ pldti, de preferentd in postavul zis girzinek",cind o adtorie la ora§ul turcesc Cetatea-Albte, in-data dupd iarmarocul din Iaroslaw, innaintea Ador-midi 6.

La 19 Septembre, Maty §i Joan Iochtuch", Ro-

1- Ibid., p. 4130.2 Ibid., p, 651.

Ibid., pp. 745-6.4 Aid , pp. 784 5.5 Ibid., pp. 792 3.6 Ibid., p. 801,

In aceia§IIoan

fa-

50

mini' din liotin, del o chitantä lui Namantor"Evreu din ConstantinopoI

La 16 Octombre, carthi§ul Iwanis Wartiris din i4f(Jassi") se indatorWe NA de pomenitul Nahman-Tor a-i duce, prin Camenitd, la Constantinopol, rnarfd,cu pretul de patru florinL de centenarius 2

La 1-iu Septembre 1574, Simon Hannel numWeun procurator pentru a lua suma de 1 al de ugh! dela Orszul, fiul kir Dragalon" (Ursul, fiul luc Dragan)din MO 3.

In acela§i an, un proces, pentru un cal, contra Ro-minilor Petru i Ioan 4.

In 1575, dthn de un Andrei Swero" negustor alSultanului, care insh pare a nu fi decit Andrei Misir,agentul Marelui-Negustor *aitan-Oglu 5.

In August al acestui an, gdsim pentru Int.ia oara.la Lemberg pe unul din eel mai importantr dintre mij-locitorii greci ai comertului lembergez cu OrientulAcest Grec ie numit cu acest prilej Nicolae Domes-tik" din Constantinopol. Nurnele complect iecolae Neuridis Domesticos, §i despre dinsul §i familiasa va fi dese ori vorba in eontinuarea acestor cer-cetdri.

Data aceasta, iel venise n calitate de factor al altuiGrec, Anton Coressi, pentru a-i implini datornicil dinLemberg. Tel se judecd, n numele principaluluicu Nahman Tor i sechestreazit ni§te bumbac la cu-

1 Ibid., p. 810.2 Ibid., pp. 858-9. Volumul nytT cuprinde (pp. 915-6) un contract al cd-

rAupluI Tatul (1574).2 Consularia, LX, p. 424.4 Civilia, XII, pp. 1178-9.3 Consularia, IX, p, 840.

sOS

sari,

51

noscutul Langis, care iera stabilit in Lemberg. tntrepersoanele citate sag pomenite in aceste daravere,gasim pe Constantin Corniact si pe Simon Hanel.

tn Julie precedent, Nicolae (numit aid :-Neuridis)iera cuam in Lemberg si, cunoscindu-i-se misiunea,Corniact reclamd de la iel o datorie a luf GheorgheCoressi. Dar, la 27, iel jurd a nu reprezintd persoariaacestui negustor i ed n'are nici-o misfune de ladinsul i.

In fine, la 26 Septembre, Neuridis, avind sd plece,numeste pe un Simon Carp, Tembergez, procuratmlsdg in procesul cu Sofia, vdduva lui Stanislas Hanel,pentru 150 de florini 2. Din 1578 avem altul publicataiurea, relativ la slugile Jut Ioan-Vodd Potcoavd, tdiatin Lemberg, in funie. Mai avem insd si altele 8

La 22 Maid 1577, Nicolae Neuridis susVne iardsiinteun proces interesele Jut Gheorghe Coressi 4.

La 2 Januar 1580, Petru-Vodd din Moldova (chio-pul) fiind inlocuit cu Iancu Sasul, Corniact facesit se inscrie scrisorile regale din Varsovia, 22 De-cembre 1579-, prin care regele, tiind samd de faptulcd. Vamesul if datoreazd oare-care sume, consimteca toll datornicit in Polonia ai Domnului mazil sa.

pläteascd datoriile lor lui Corniact, creditorul luT Petru r

....11ebet haud exiguam _pecuniae summana magnificus Pe-trus, Walachiae Palatimus, generoso Constantino Corniacto,,theloneorum nostrorum per Russiam praefecto ; quoniam vero

I Civilia, XII, pp. 1557, 1558, 1559-01, 1561-2, 1564.2" Ibid., p, 721.8 Ibid., pp. 1537 §ii urm., 1541-2 0 afacere a lul C. Corniact §i pe

p. 1556 (an 1578). Cf. Hurrnuzaki, XI, p. xxxiv, nota 3.4 Civilia, XIII, pp. 1186-7.

52

is ab imperatore Turcarum eo ipso Palatinatu walachico motus Constantinopolimque accersitus ac in ecus locum alius

-novus Palatinus suffectus esse dicitur, ideo supplicatum estnobig nomine ipsius Constantini Corniacti ut sibi prospectutnesse in eo vellemus ut nomine istorum debitorum apud se perPetrum Talatinum tontractorum liberum licitumque sibi essetdebita eiusdem Palatini quae apud -complures subditos bos.tros diversis in locis habere affirmatur, arrestare atque eademexigeren

Intre altele Corniact sechestrA .datoriile negustori-br fall de vama principatului vecin (rationeteloneorurn ad terram walachiensern per eos debito-rum") vi din suma rezultatA incredilA, la 28 Novem-bre, seniorului Arrnenilor din Lemberg, ca zAlog,665 de taleri

In 1581, sosi la Lernbeg, itnpreunl cu Toma Al-berti, ounoscutul Nicolae Neuridis. Tel fur gAzduit incasa pe care o linea cu chirie_ tovarAsul sail de cale.Aid hind, iel lAsA acasi haina, pieptarul, in care cu-suse cutiulA (cisticula"), cuprinzind trei mu degAlbeni. Intorcindu-se, iel gasi cutiula spattA, iar baniinicAiri. Plingfndu-se consull, procesul s.4 iemes la tribunalul civil, dar pAguba§u1 renunVa indatAsA se mai judece u gAzduitorul sàu, pe care-I cre-zuse vinovat 2.

In curs41 procesului, Neuridis infAtipse rii§te scri-soil ale guvernuluL ora§ului,141, prin care se cons-tatg. cä iel venise n adevAr cu banii de lipsa cdrorase plingea.. Scrisoarea ie in polone§te, §i o traducereurmeazA ;

Consularia, X, pp. 1206 8; XI, pp. 210-11.Ibid., 13. 721,

armeni

o.

trir

k

Is

=

0Icu Alexe, Soltuzul 0 cu doi-spre-zece -JuratI al orasuluT

Iasi din, tara MoldoveI scriem inchindciune prietenilor nostri,Dumnealor sfetnicii, soltuzul si juratif orasuluT Liov. VA damstire despre treaba unur negustor, anume Nikori'Zi DomestikosNeuridis din Chios, -cA iel a venit de multA Vreme In taranoastrA si a fost foarte mare negustor 0 a Nindut marfurilece le avea cu, sine, si tot -,asa cind a Venit si chid ni-a sosittimpul sA platim dajdea cdtre Vistieria- Domneasca, atund ielni-a schimbat -banii si ni-a dat ught ,pentru ban! 0, _cind is'a intimplat- acestul Nikorizi sA._ piece spre tara leseascA, toc-mai atunct ne afdam in casa luI si schimbam banil la lel, siam vazut un caftan in care ierati cusute -3.000 de zloti rosi,si acel caftan Iera alb, de bogasie, si supt iel iera cusuta pinzaleseascA, si a asezat -acel caftan in dulap,. in fata lioastrA, inaceiasI zi in care, a plecat kir Nikorizi, de la not Asa dar vadam de stire Domniflor Voastre, si juram pa sufletele noastre;si catrA aceastA scrisoare am alAturat pecetea orasurut Dum-nezeu sti vA veseleascA inimile Domniilor. Voastre. Amin.

Scris .in anul de la Zidirea Lumer 8790, funa luI Mart 2.1r..

In 1582, tribunalul civil judeca un proces al luiNicoar4" Neuridis cu vamepl Corniact, un altul allui Andre! din. Milo (Andreas Darnilo"), Grec dinConstantinopol, mai tirziti amestecat ib scurta sta.-pinire a lui Petru Lapupeanu, §1 negustorul turcBalibegk

VI.

In 1582, Iancu-Voda fugi din .Moldova, i regelePoloniil, aflind de prinderea 14 gäsi dernn §i gloriosg6.. taie capul bietuluf fugar, care .nu traise tocmaibine cu Polbnii in timpul Domniil sale, §i sa.4. con-

'1 Ibid., XT, pp. 373-4. Datoresc aceastk traducere d-lut T. Bogdan.2 Civilia, X V, p. 1430.

54

fisce averea. De uciderea luT Iancu, de confiscareaaveril luT, de soarta familia, care se stabili in regat,se leagA o sumA de lAmurirT, .pe care prefer a ledesface din pelelalte documente comerciale, i, a leda impreunA, deosebite de acelea.

Le preced prin reproducerea ordinului regal din 20Septembre,-prin care se dlt sarcina de -a decapita peoaspetele fArA vole, pe nenorocitul pribeag, unuT man-datariti necunoscut §i lul Nicolae Sierdawski, castelande CainenitA i Hatman al Rusin'. IeT trebuiail sa. ce-jeascA luT Iancu- lista vinov4iilor te avea fatd deregatul PolonleT : neconfirmarea prin sdlie, la ince-putul Dornniii sale, a tratatelor cu Statul vecin, ar-derea unor sate de peste granitd, pedeapsa nedreaptdcu batAi §i inchisoare, a nobililor le§1, ce venise pen-tru a-T cere dreptate, dechiderea scrisorilor trimesela PoartA, pirile injurioase fAcute la Constantinopol,silinIile de a arunca pe Turd asupra regatuluT.

Copia acestui act de o mare irnportantk pe care1-am cunoscut prea tirziu pentru a-1 face a intre invol. XI din Colectia Hurmuzaki, o datoresc unuf

,profesor ardelean, cara posedA un bogat material i-nedit, privitor la istoria noastrk d. AndreT Veress.

Stephanus, Dei gratia Rex Poloniac, Magnus Dux Lithua-niae, Ritssiae, Prussiae, Masoviae, Samogitiac,

Livoniae, Prineeps Transylvaniae.

Generoso... fideli nobis dilecto gratiam nostram R egiarn,Generose, fidelis nobis dilecte. Satis superque satis insolentererga Regnum hoc et regnicolas subditos nostros, atque etiamerga nos ipsos, sese gessit Iancula, Palatinus Walachiae, tot()

55

hoc tempore ex quo Palatinatum Wa ladhiae obivit. Ici quodnon solum Fidelitati Tux, sed et passim omnibus haud ig-notum esse existimamus. Is etenim, cum a Porta Imperatoris-in Palatinatum ilium missus fuit, nobis atque Republica Regninnstri -contemptis, DOM solum non oblegavit quenquam ad nos,ut nobiscum atque cum Regno pacta antiqua pro more maio-rum renovaret atque confirmaret ; imo vero ihactenus totusfuit in convellendis mobiscum -pactis atque faederibus rumpen-dis, villas aliquot in ,Regno nostro exussit, viros nobiles, sub-ditos nostros, qui eum de iustitia administranda requirebant,fustibus et carcere male mulctavit.1Denique literas nostras, innegociis Reipublicae arduis ad Portam Imperatoris Turcarummissas, aliquoties aperuit, de nobis atque de senatoribus Regninostri ignominiose Constantinopolim scripsit, variisque nos af-fecit calumniis, utque Turcarum vires adversus Regnum nos-trum concitaret atque nos et Rempublicam in. discrimen conii-ceret, operam dedit. Quae quidem iniuriae tantaque sua criminafecerunt, ut binis legationibus nostris cum Imperatore Turca-rum egeremus serio, ne pateretur impune hunc scelestum ad-versum nos insolescere, eoque usque descenderemus, ut, nisiid illi rurae cordique esset, nos Imperatori per legationes de-claraverimus, etiam si id futurum sit_cum lesione pactorum se-cum conventorum, nos haec indigna amplius minime laturos esse.Impetravimus vero id apud Imperatorem, ut id amicitiae nos-tree tribueret atque, restituto ad Palatinatum Walachiae Petro,Ianculam inde pelleret. Is, cum inde fugeret, atque per Alpesnostras manus evitare contenderet, ecce tradidit illum in ma-nus nostras iustus Deus, ut pro tantis iniuriis atque in nos ad-missis criminibus paenas luat. Cum igitur iam eo res redierit,provinciam hanc ad officium Fidelitatis Tuw, atque ad Gene-rosum Nicolaum Sieniawsky, Castellanum Camenecensem Cam-pestrem Russiae et Capitaneum nostrum Strijensem, in absentiaMagnifici Ioannis de Zamosczie, Cancellarii et Generals Exer-cituum Regni Campiductoris, quem hic arduis negociis Reipu-blicae distentum tenemus, neque eum ad praesens- a nobisabesse pati possumus, deferre voluimus. Eidemque manda-mus praesentibus, ut, nulla prorsus interposita mora, una cum

56

eodem Campestri Russiae, aut, si satis mature ei negocio Campestris interesse -non poterit, turn cum eo quern WlagnificusGeneralis 'Exercituurn Regni nostri Campiductor ad id suo no-mine substituet, atque etiam adhibitis ad id negocium Gene-rosis Hiacyntho Mlodzieiowsky, Curiae Regni nostri Thesaura-rio, Krzeczouiensi, Nicolao Jazlowieciky Sniatynensi et Czyr-wonogrodensi Capitaneis nostris, atque roanne Belzeczki, au-lico nostro, propositis isti IanciAlae Walacho praescriptorum Gni-mimmi articulis, ob quae poenarn capitis incurrit, ,eorumquepublica proclamatione, atque per schedas in locis publiciS ci-'vitatis intimatione facta, in eum, tanquam in hostem patriaeatque perduellem iure gentium animadverti iubeat. Neque secus omnino facrat, pro officio sub gratiaque nostra. Datum.Varsovia, die vigesima mensis Septembris , anna Dornini-M LXXXII Regni, vero nostri anno septimo.

Stephanus Rex,

La 20 Septembre, din Var§ovia, tefan Bathory,regele, imputernicise pe tezaurariul Curii, IacintMlodziejowski, capitan de Krzeczon, s. caute pretu-tindeni averile luT Iancu Domnul ,Moldovef."-:

.,..Bona -debitaque et facultates Iancolae, Pallatini Wala-cbiae, -apud quemvis in reno nostro deposita aut cuicunqueconcredita inquirencli et ohiciose in nostrarn ratiodem repe-tendi

Puterea deplind de a face o ancheta asupra ave-rilor lui Iantu, Domnul IV1o1dovei, ucis in regatulnostru", §i chiar ale supu§ilor saf, aflatoare in Po-Ionia, fu confirmata luf Iacint la 23 Septembre ur-Mator :

certo expiscari possit que sit ratio negociorum Ianco-

1 Originalul, ci pecetea paste hirtie cS.zutit, in Archivele Comisiunil financi-are din Varpvia ; volumul III, al colectiunil Asiguratia, No. 190.

r2 P. 913.

Th

na.p.

_IA

57

lae Palatini Walachiae,, irr regno nostro interempti, turn quasille proprias res in regnum et dominia nostra intulerit, nequesolum ipse, verum et meted valachicae nationis homines, turnetiam st apud quaslibet personas in regno nostro res dispo-suerint suas, sive ilia debita fuerint, sive quacunque rationeintra fines regni nostri -importata 1..

Primind scrisorile, consulif chemara pe negustorifsträini, si mai ales pe cei cari se stiau c6.

sinrin legaturi cu Moldova, intrebard in privintaaverilor lul Iancu-Vodd, ale Grecilor" si Rornini-bor" (graecae atque walachicae nationis homines"),despre datoriile pentru boi si orl-ce alte märfurt dinMoldova".

Stanislav Scholcz, Jurat dip Lemberg, rectinoscu,cel dsintaiik, cd a cumpArat de la. nSirna Worsi" si dela Niccoresio" (Vorsi din Chios si Niccorosio Neu-ridis), acesta din urrnd Mare-Vames al MoldoveT"(magno teloneatore walachico"), un nurndr de bol"la iarmarocul din urmä de la Sniatin. A mai Mmassit pläteascdpentru aceastd cumpdraurd swim de 4.410taleri, pand la Dumineca Mare 1583, in banT si inmara, dar creditorii sal* aü promis sa-T ierte cevadin rest.

In aceiasT categorie cu Seholcz sp gdsi losif Na-chimowicZ, Evreu din Lemberg, dator cu 640 de ta-lent, pentru boT, pentru acoperirea- card. datorif dä-duse zece bucdVi (petie") de pinza de Colonia, aopt talerl bucata. Jos& sustinea ca termenul ie Sf. Ni-colae, adecd iarmarocul din Colomea i cA trebuie sd dea

Civ ilia, XII, pp. ,1 30 1.2 P. 012 ;i tam.I

locali gisi-i

58

postav de Lund, dar Scholcz credea cd plata nu ieracu zdbavd.,Scholcz mai numi printre cumpArdtorii de Ix&

moldovene§ti" pe Chaimiecz, Evreg din Buczacz, peGrot (Grotum") din Posen, pe nobilul polon Ja-szowski §i citi-va ,Evrei din Sniatin". Primul recu-noWe cd ie dator a da la 28 Octombre celor dorvame§i trel-zeci §i unul de stamina de postav de Lund§i 1225 de .taltri.

Sefii (seniores") cornunitgeT evre0f, cercetind insinagoge, mai gäsesc Inca un cumpArAtor ca §i eelde mai sus : Evreul Samull, care, luind boi moldo-veneVi la bilciul de la Sniatin, -in-a vindut la Radi-,

rnno §i a plecat dupä bant la Cracovia.Scholcz fu intrebat ji in privinta declaratiii de M-

euse Iancu-Vodd a a dat la Lemberg argintarilor,pentru a-i lucra, cincj iuci (iucos") de taleri, carifac 12.500 de taleri". lel mArturisi cd Niccorosio iidAdea lui sarcina comandelor §i cd ast-fel de comandesint Inca in lucru la argintarul lembergez Joan Rot-tendorff. Joan primise 509 mdrci de argint. In acteleafacerei se and., in polone0e, lista obiectelor ce tre-buiail fabricate din acest material :. solnitr, sfevice,vase, etc,

Din acest material se gdse§te insd numai cantita-tea de 320 de marci; cit despre rest, iel n'ar fi lucratincd, §i nu se poate infAtip. Dar Scholcz i mqterulsau proinit a-I aduce, dad, regele va liberà pe celd'intditi de garantia ce a pus pentru Jancu la o E-vreicd i va rdspldti pe cel de al doilea pentru muncdce a cheltuit.

Cercetat la rindul situ, Manuil [Alphani], agentul

59

la Lemberg al luT Niccorosio, declard cd rolul sduiera numar sd implineascd pe datornicif stdpInulufpentru a plAti pe creditoff sail a da ban pentru ar-gint luT Scholcz. Tel mai ardta cd ie dator cu sumade 3.500 de talerT, dintre cad 1500 la Andrei da Milo,iar restul la Isac Evreil.1 din Lemberg si altiT. Ma-noiL. n'ar fi avind la iel nimic apartinind luT Niccorosio,decit numai scrisorile aduse acuma in urmd, Incare-I -spune Petru-Vocld, Domnul cel nou, ii tineIn slujbd". Ca debitorT al vamesilor, numeste peGavrilKaprus, Armean, si tovardsiT sal (comitiva"),cu suma de .1508 talerT, din cari trebuie insd a sesadea 180 de florinT, valoarea unuT mic vas de argint,dat IncA supt Iancu-Vodd, de Zaharia si Nicolae Ber-nathowicze.

Apor Jurati1 armenest1 marturisesc datoria de vre-ocloud-zed de taleri, fata. de vames, a luf Cristofor,ginerele IluI Filip Wpilowicz.

in finei Grecif veniti de curind cu Malvazie facieT declaratiile lor de datorie : Anton Ierakari pen-

tru 341 de taleri, mai putin pretul obisnuit al untilvas de Malvazie-, Leoni pentru 240 de taleri, Gheor-ghe Paczo din Rettirno i Giani de Rona", asociati,pentru 240 de talerT. Gata a pla.ti, iei cer a se luamasurl pentru a nu li se cere din nou plata In Mol-dova, pe baza sinetelor ce au iscdlit. Tel amintesc

dupd obiceiU, li se prornisese iertarea Ja termena und pArtI din datorie.

Cu aceasta, tezaurariul Ist mintuie rnisiunea, trecindputerile sale asupra luT Corniact. Prirnind scrisori re-gale4 din 24 Octombre, care ordonau continuareacercetarilor i confiscarea, fait consideratir, a intre-

cd

§i

cA,

60-

gului argint apartinind lu Iancu, lucrat 5au ba, nuni pasa, numaI sd nu lipseascd nimic", Corniact seinfati$d innaintea Consulilor la 7 Novembre-:,iel eiteazdpe argintar, i acesta declard -ea a zdlogit, pentru ne-voile lucruluI, o 'parte din materialul de metal pre-tios. "Datoriile nu se pot _pldti, megustorif refuzind asc executa de -frica uner no1 cereri in Moldova. -Laurmd, se dd, in argint brut, luf Rottendorff, recompensade un florin qi 15 gro$1 de fiece rnarcd Iueratd, $i

restul se trimete regelurLa 112-Februar 1583, din Nepolornice, regele OT-

dona stringerea celorlalte datorif $i, 1n urma acestuIordin, Corniact Oita pe GaVrif i pe Grecii negustorfde vim Cel d'intditt obiectd cä marfa -lul, venind dinTurcia, trecu prin Moldova dupd fuga lur Iancu inPolonia (cum iam inde lankola dlita a Palatinatuin regnum Poloniae discesserat"). Cellaftf insistardiard$1 asupra faptultif cd datoria Ii s'ar putea ceredin notl in IVIoldova, la cea calatorie a lorin aceastä tail, De atita luau se ingrijise ief, fi-ind Candioi, supu$1 al Venetienilor i ingrijill nu-mar de negustoria lor" 2.

Prevederea aceasta se si indeplini. La 18 April, seprezinta innaintea Consulilor Ivasco Thorossowicz $iPetru dluskawicz, Armeni din Lemberg, pentru aanunfa ca. Gavril li-a scris 'din Moldova despre ne-placerile ce a intimpinat -sacolo. Mergind $pre Cons-tantinopol, iel a lost oprit la 141 (Jassy") de vame$1$i i s'a cerut cu insister0 (acri et irehementi cum

Ibhi, pp. 92141

2 Ibitt pp. 1019-21.

1.

d'intdiU

61

instantia") sd pateasca banil opriti- din ordinul re-gelur la Lemberg si incredintatI de prietenil saI"mandatarulul acestuia. Gavril n'a putut pleca din Iasi,ou carele, Ona nu s'a indatorit formal a raspunde luiPetruNoda slum de 1500 de florini, datorie catreVarna moldoveneascd, si aceasta paha in trel lunll.

Peste putin, Scholcz platind pentru sine si stin-gind datoria Moklovei care Evreul Isac, regele sehotareste a trirnete un sambelan (cubicularius") lavamesI, cari fusese confirmati in funotiile lor, pentrua cere despagubire i restitutia sinetelor, al caror cu-pins fusese achitat in Polonia (Maiu 1583)2. La 8

Corniact prirni in fine suma de 1227 de floTinIzece grosl de la ArmeniI =Gavril Awedik i .Zaharia

Bernatowicz3,Dar setea de bani a regeluI rut iera .inca indestu-

Iata. La 29 August urrnator, cubiculariul" loan Ros-Oziszowski venia la Lemberg pentru a .confisca Tes-tul averif IanculuI, si in bilciurl, mal ales la Ja-roslaw, i pe drumuri (etiam in quibuslibet nun-

praesertim laroslaviensibus, et itineribus")". Ielacuza in acelasi, timp pe argintarul loan ca primise,innainte de a fi platit de rege, plata sa de la Iancu-Vodd i ca in lucru iel schimbase argintul curat ce-Ifusese dat de raposatul Domn4.

Argintarul ceru pentru primul punct o aminarede trei zile spre a se putea indreptati, iarrpentru aldoilea, 0 aminare maI indelungata, fiind un lucru

Ibid. p. 1070,2 Ibid., pp. 1108-11.8 Ibid., /3 1114.

4 Consularia, c., pp. 1165-7.

dints,

junta,si

62

mare si strasnic, care poate dauna i numele cel bunmestesugul acestul oras al Lernbergului"t.La 31 deci, zabava acordata fiind de trei zile pentru

ambele puncte, argintarul se scutura de banuialajurind, iar pentru a doua ie1. aduce rnartu'ria

luI .114anui1, care afirma ca, In alt rind, examinin-du-se vasele de argint Acute de ace1as1 rnqter, aurost gasite lucrate cinstit de tvreul luda, caruia iel,Manuil, ii dilduse sarcina veriftcaril argintului. DeMart cerea a fi tritnes innaintea regeluf, tribunalul ad-mise judecarea ufaceril la Lemberg 24

in cursul aceluias1 an 1583, in sfirsit, Candiotil :Anton Jerakarii" i Leoni Tura constrinsT a plätiCorniact datoria, mult dezbatuta, catre vama dorn-neasca a Moldovel

La 3 April J585, intilnim pentru intaia oará inActele Lembergulul pe vacluva luf Iancu-Voda, MariaPaleologa, careia, pentru a-srintretinea viata ie i afamiliff ramase, regele-I daduse oare-care teritoril 4.

La aceasta data, Anton Grecul, sluga Doamner :honestus Antonits Graecus, magnificae dominaeMariae jankulina, terrarum Moldaviae quondam Pa-latinae, famulus", ofera sa jure ea nu i-a.ramas dator,curn pretinde iea, cu dol-spre-zece florinT. Doamnanefi ind reprezintata, tribunalul advocatial inchide afa-cerea 5.

Un GRC din Siret, Emanuil, fiind ucis -noaptea

L Ibid.2 Ibid.8 Ibid., pp. 1171-2.

1-Iurmuzaki, Xf, Prefata,5 Advocatialia, 1584-8, p. 72.

§i

l'uT

pi,

63

In Lernberg, mo§tenitorii öi capätd de la rege seri-sorl, cu data de Grodno, 31 Maig, §i recunosc apol,la 25 Tulle, innaintea consulilor cd au primit intreagamo§tenire, compusd din 835 de ugh! i mobile (,sup-pellex"). Declaratia se face innaintea Grecilor sta-bilitr in Lemberg, Procopie Syropulo din Candia, An--ton Confortino, Constantinopolitan, Bernard Gambilidin Rodos, Koko li Kaliota, Cretan, Fante Grelti (FantiiGrelti"), Candiot i iel, §i loan- Affendik" (Aphendi-kos), tnnaintea acestor nume se pomene§te ca intdigmartur dominus Philippus, magnificae dominae Ian-iculina filius". Acest Filip, fiul Doarnnei, iera ndscutdin and citatorie decit acea cu lancu vom maiintilni adesea in aces,te studil. Dar Maria insd§1 punesechestru pe averea lui Emanuii, pentru o datorie deo mie de taleri vechi, la f0 Februar 586 1.

a 7 Mart din anul 1587, Doamna Maria, re-prezintatd prin Stanislav de. Romulin, servitorul jeT(farnulus ipsius"), aflind cd Panasz Syma, zis Gre-cul", din Bogniany negustor, a primit ni§te vin de

exprimä bdnuiala cd acel vin ar fi ti-mes de valne§ul de la§l (teloneator de Jassy"), SimaWorsi (Warszy") §i, pentru a se asigura Sima da-torik lvIariii, cu sinet, 15.000 de taled if cere sdjure Vinerl dupd Pa§tile rutene" dacd. are sag aavut vre-o data legaturI cornerciale cu datornicullea sechestrase lul Panasz patru celaria" de mal-vazie.

Panasz i§rstabili garantl cd va face jurarnintut,dar iel nu:se prezinta pentru aceasta decit la 2 Maig.

Consu1aria;:X11, pp. 536-7 ; Advocatialia, 1584,a, pp. 256-1.

Maivazia,

iel.

1

01-1

ti

64,

Vitzindu-1 hotarit a tAgAdui, Stanis!a ii cruta oste-neala juramintului solemn, cu cele douä degete ri-dicate in sus 2.

Doamnkfacea comert pentru a trai. Ast-fel, iea dddusurna de o mie de florini de aur, pentru a cumparaoare-care märfuri in provinciiie Turciii" (win terrisTurciae"), TuT Leon Grecul din Candia. La sototeal4Grecul restitui capitalul, dar nu imparti drept cis&gul. La 28 Iulie, Doamna numia in locuinta sa depiatra, inchiriatä de la Barbara Lorencowa, locuintAaflatoare in piata din Lemberg spre Nord" (pin cir-culo civitatis eiusdem leopoliensis, versus septentrio-nem"), ca procurator al skil pentru proces pe GreculMihaif_Missiro", care 0 jel trecea puterile apAtatelu Adam Kalinowski. In acest proces intervin mar-toril Kokoli Kalota" (cf. nurnele boierului Calotit dinMuntenia) si Barbarigo, ambiT Greet" din Candia,precum 0 Marc Langis, Grec din Lemberg 1.

La 19 April 1584, si apoT in 1585, pare ,Eini-liana,. fiica legitirn& a lui Ianc-Voda" generosaOmeliana, filia magnifici olim Iankola Palatini Mol-daviae, legittima". Aceasta EmilianA. nu Le nurnkrata.insti printre surorile pe care le xecunoaste maT tirziafiul mar mic al Satulul, Bogdan. Probabil ck de sii se dti calificatia de legitima., Emiliana iera nutnaffiica DoamneT, sora lur Filip, rnentionat innaiote.

La 23 Maiu 1585, in puterea unul sinet din ,Lem-berg, 19 April 1584, consulii acorda. Emiliane dop-tul de a pune sechestru pentru surna de 1300 de florin&

Consularia, 1. c., pp. 822, 892-3.2 Civilia, XVI, pp. 899-70 Vo, 702-3, 898-9.

65

poloni pe averea lui Choma Babicz §i a sotiii aces-tuia Ana 1

Pentru aceiW afacere, la 27 Iunie, Andrei Mos-czicki, plenipotentiarul Emilianei, chiarnä in judecatdpe un Lernbergez, anurne Sienko Lucki. Acesta seprezintd la 1-iil Julie urmdtor, 0 procesul se pertrac-teazd in §edirrtele tribunalului consular din 4, 6,.18Julie. Sentinta se cla abia la a Septembre, §i ie defa-vorabild Emilianei: Sienko fusese numai, ca nepot,epitropisitul lui Chorna, i deci averea lui nu poatefi urmdritti pentru datoria unchiului. Emiliana, ne-multdmitd, face insb. apel la rege, §i i se fixeazd untermen.

La 3 Octombre, in fine, afacerea se mintuie prinbund invoiald : din mWenirea lui Choma, Emilianaobtine casa 0 gradina din Lemberg, iar nepotul pds-treazd numai o insfita". Restul sumei creditate rd-mine sd-t urmareascd Domnita de kt altii 2.

Maria continua in acest timp reclamatiiie sale pen-tru datoria lui Vorsi. Acesta trimesese la Lemberg

1

pentru afacerile sale de negot pe flul sda Constan-tin i pe agentul Cristofor Negri. Pe cind ace§tiase gasiail in ora§, Sima Vorsi, batrinul, fu arestatde Petru-Vodd §i dezbrdcat de averea sa (in con-fiscandis scilicet suis omnibus bonis et in sui capti-vatione subsequenti"). Aflind de aceasta, Doamnastrinse din scurt pe Constantin, §i acesta, care §tiacd sinetul lui Sima iera dat §i in numele celor tel.fli : iel, Constantin, Hector, cel mai mare, personagiu

1 Consularia, XII, pp. 905, 1390-2.2 Consult:aria, XTT, pp. 943-4, 949-52, 955-9, 992-0, 971 3, 1013-9.

*

66

amestecat adesea in istoria noastra, i Antonachi, mortinnainte de 1590, cazu la invoiald cu creditoarea, pla-tindu-I de o cam data in marfurr suma de 2.000 detaleri din totalul de 15.000. Restul trebuia sa-1 pla-teasca familia maI tarziu, in rate i, pentru a indu-pleca pe Sima, Constantin ceru sinetul grec din 1582ca sd i-1 arate, in Moldova. De NA cu cite-va ppr-soane de incredere lucrul se petrecea in taind, pentrua nu se face zvon Maria 1-1 incredinta, fard a ise restitui pe urma hirtia sail .a i se plati complectbanil. De altmintrelea, Sima murise in interval.

La 23 Maiii 1590, Maria, care Meuse, prin StateSpatarul (per nobilem Stati Spadaro"), procuratoral sda pe sindicul Lemberguluf, citeaza pe fratifHector si Constantin, si pe factorul lui Sima, Irma-intea Consulilor.

Acestia trimesera. (la 26) procesul tribunalului civil,innaintea cdruia se prezinta la 2 Iunie. Maria aratdscrisorile, ,clin 19 Februar 1585, prin care regele Po-lonie o lua supt protectia sa, scutind-o de or1-ceand jurisdictie in afacerile ieI :

Stephanus... Significamus presentibus litteris nostris quoruminterest universis et singulis quia nos, precibus certorurn con-ailiariorurn nostrorum pro Magnifica Maria, Ianculae olim

Walachiae relicta vidua, ad nos factis adducti, me-moratam Mariam Ianculinam in patrocinium et protectionemnostrant, regiam, suscipiendarn esse duximus, quemadmodumsuscipimus presentibus, volentes ut nullus iudicutn et magistra-tuum regni nostri, cuiuscunque status et conditionis fuerit, inea iurisdicionem suam extendant, sive quocunque pretextumolestiam exhibeat, a quorum omnium iurisdictione illam exi-mimus et iurisditioni duntaxat nostrae propriae eam relin-quimus. ha ut memorata Maria lanculina in omnibus et singulis

Palatini

67

causis eidem per quascunque personas quocunque pretextuinstitutis et instituendis non alibi quam coram nobis et iudicionostro respondere atque sese, quocunque nomine impetita, iu-stificare teneatur. Nos vero cuilibet de ea conquerenti iusti-tiam debitam surnus administraturi. Quare omnibus in universumofficialibus et magistratibus regni nostri mandamus ut a iudi-canda saepedicta Maria Iankulina abstineant, sed earn in omni-bus causis ipsius ad nos remittant atque presenti prerogativaa nobis concessa uti et gaudere libere patiantur. Facturae Fi-delitates Vestrae pro gratia nostra officiorum suorum debito.In cuius rei Mem et testimonium praesentes manu nostra sub-scripsimus et sigillo muniri mandavimus. Datum Warszaviae,die 19 mensis Februarii, anno DOmini 1585, regni vero no-stri nono.

Steplianus Rex. P. Sczerbicz.

Dupd stdruinta ieginef Ana, Sigismund al HI-lea,noul rege, intärise acest privilegiu al predecesoruluiWI (5 August 1588) :

Sigismundus... Significamus presentibus litteris nostris quo-rum interest universis et singulis quia nos ad intercessionemSerenissimae principis, dominae Ahnae, reginae, materteraenostrae carissimael magnificam Mariarn, Iankulae, olim Pala-tini Walachiae, relictam viduam, in patrociniurn et protectio-nem nostram regiam suscipiendam esse duximus... DatumCracoviae, die quinto mensis Augusti, anno 1588, regni nostrianno primo.

Sigismundus rex, Christophorus Ilmanowsky.

In aceastd gedintd cef treI reclamanlI trebuird sänumeasch un garant cd nu vor trece in Moldova sagaiurea", 0 acel garant fu Constantin Corniact 1 Darla 4 Iunie o decizie analoagd fu luatä qi pentru

1 Consularia, XIII, pp. 984 qi urm., 1004-5; Civilia, XVII, pp. 1173li urm,

68

Doamnd, care fecu apel la rege, ceia ce aduse pefratil Vorsi si pe Negri a se plinge cA, tiindu-li-semArfurile in loc, sufdr o pagubd de 20.000 de gal-beni (aurei") 1

La 4 Iu lie, regele decidea cd Maria va prezintacautie numai pentru cheltuielile de judecatd, si o noudaudientd avu loc la 16 ale lunii. 0 noud sicand aadversarilor sili atunci pe Doamnd sd se adreseze ia-MO regelui, cu toate protestarile acestora cd li ,seirnpiedecd importantele afaceri ce au in felurife lo-cud, precum Ia Roma, Venetia, Ancona, Cipru si laConstantinopol" (21 Iulie) 2.

Minâ o lunge. zdbavd, pänd in Decembre. Mariacdpdtd de la Petru-Vodd o poruncä prin care i serecunostea dreptul, dar fratii Vorsi nu se mai aflatiin Moldova, ci trecuse iardsi, data aceasta cu avericu tot, la Lemberg. Regeld Sigismund ordond la 25Octombre ordsenilor sd facd dreptate Mariii, si acestenoud scrisori furl inflt.isate tribunalului civil la 1-iiiDecembre :

Sigisatundus.... Famatis... Intelleximus... Mariam... vocasse inius... Hectorem et Constantinum... occasione certi debiti, vide-licet tredecem millium talerorum ; in qua causa, asi ilia iamPalatini Moldaviae decretum, quod nobis authentice exhibitumest, pro parte sua obtinuit, sed, absentibus in Moldavia prae-dicti Simae Warsis successoribus, qui Leopolim inde cum bonissuis commigrasse dicuntur, mandamus serio... ut promptam etcelerem iuris ordine praedictae Iankuline ministrent iustitiarn 3....

Abia la 5 Decembre, dupe, o audientd inutild, se

i Civilia, 1. c., pp. 1180-2.2 Ibid., pp. 1301-8, 1305,7,0 Ibid., pp. 15714,

69

ascultard marturii. Cel d'intdiu, Gaspar Przezdziecki,scabin din Lemberg, expuse cd la iscalirea sinetuluiConstantin invdia la iel, la ccoal ci §i avea numatpatru-spre-zece pe cinci-spre-zece ani :

....Sub ipsius scholae leopoliensis regimine dictus Constan-tinus in anno domini 86 et 87 scholam pusillus frequentavitfuitque turn temporis annorum quatuordecim vel quindecim....

Succesorul lui Gaspar, Adam Brzezinensis (de Brzesc),rectorul de atunci al §coalei, confland acest lucru,,adau-gind a §i supt el Constantin a urmat la §coald, invatindartes humatiiores". Dupd un al treilea marrur, carespune acelea0 lucrurf, al patrulea, Wolfgang Scholcz,expune ca tindrul fusese adus la Lemberg de SimonMassari, care i-a luat gazdd la mama sa, pentru amerge la coala." ( qui ipsi hospicium apud matrenisuam conduxit ; ille vero scholam minorennis fre-quentabat").

Din partea Mariii, unul aratd cd a tradus dupd ocopie, din grecWe in latinWe, sinetuL Ginerele Doarn-nei, Anton Catacallo, declara cd a vazut originalul,dar cd, la intorsul dintr'o caldtorie la Lublin, i sespuse de Maria cd I-a cedat conform invoielii. Andrei'dd Milo spune, intdrind spusele lui Anton in aceastdprivinta, cal Negri a recunoscut intr'o conversatie parti-culard cuprinsul invoielii, cuprins pe care ar ft gataa-I mart urisi supt jurAmint. Andrei Achelli aratd cd,a ind, acum trel ani, in Moldova, a vorbit in privintaafacerii cu Vorsi, iar, intors la Lemberg, a aflat dela Bernard Gambik §i de la unchiul sAu Gavril A-chelli despre conventia incheiatd: i0 aduce aminte

70

$i de locul unde a vorbit cu iei : innaintea caselor depiatrd ale fill Constantin Corniact" 1.

Alti marturi se ascultä in $edinta de la 7 Decem-bre. Vedem pe da Milo expunind cd a fost de faldla moartea lui Sima, intimplatd de un an $i cloudluni, pe Confortino care, intärind socoteala, spune cha auzit numai de aceastd moarte.

Mai apar Filip Antonides, fiul mai mare al Doamnef(Philipus Antonides..., actricis legittimus filius, exprimo inatrimonio susceptus"), StanislaV Spdtarul

Spatari..., famulus"), What Pagudi, fiul

unei surori, a Mariii, mdritatA cu Mihail Palamede(Michaelem autem Pagudi, ex sorore actricis, quaenupsit Michaëli Palamide esse nepotem"). Ie, cum vomvedea, tatd1 Cretanului Gheorghe Palamede, istoricul-poet, care a cintat in versuri prozaice cariera de in--

vingAtor a 1u Mihal Voevod 2La 15 Decembre, tribunalul imparte n doud afa-

cerea procesul cu toatd familia (adecd si cu Hector)pentru 15.000 de talerl i cel cu Constantin $i Negripentrq suma insemnata in sinet. Se va judeca intdiuaceasta din urmd s.

Din motive deosebite, ambele parti protestara,in $edinta de la 17, se invoi de judecdtori apelul larege. Natural cd de aid innainte procesul nu se maiyoate urmdri dupd actele din Lemberg 4.

La 2 Iunie din ace1a$1 an 1590, Filip, Stall Spdta-rul, calificat data aceasta de casnic" (familiaris"),

1 Civil:so, XVII, pp: 1576 i turn.2 Ibid., p. 1585 i unn,3 Ibid., pp. 1600-2.4 Ibid., pp. 1602-3,

(Sta-nisloug...

:

71

§i Anton Catacallo, devenit ginerele vdduvef lul Iancu-Vodd (Antonius, magnificae Mariae magnifici olimIankulae, Palatini Moldaviae, relictae, gener"), certifiedInnaintea consulilor cd un Constantin Pandolli §i Nico-lac Zuppa, veniti la Lemberg pentru negot sint boieridin Bucure§11, §i cel d'intdiu rudd a episcopuluf dinacer orar, aqa incit nu ie nimic de temut din partealor, cu prilejul razboiulul inceput de Turd.

....Sibi optime =stare honestos. Constantinum Panda). at-que Nicolaum Zuppa, hactenus Leopoli negotiationis exercen-dae causa commorantes, de Moldavia esse oriundos civitatis-que ibidem Bukorest vocatae incolas, alterum episcopi illiusloci consanguineum, alterum genere inter suos facile prima-rium, cuius necessarii generoso domino Lascz [Albert Lacki](cuius etiam intercessio ad ipsos libere dimittendos accersit)hurnanitatis omnia genera atque benevolentiae non exigiv signaexhibuqunt talesque esse homines a quibus nihil periculi hocpericuloso et trepidatione pleno ab imanitate Turcarum impe-ratoris tempore vereri deberel..,.

Iar, la 21 Iulie, Baltazar Gnieznienski, mester desdllif din Lemberg, imprumutd de la Doamna lui Iancu,pe termen de un an, suma de 200 de florini, pentrucare zdloge§te o casd, in care pand la plata se vaputea muta Maria sail va putea-o inchiria 2

Adese-ori am- intilnit pana aid ca un fel de slug-prieten al familiii instrdinate a lul Iancu pe Stanislavsaü Stati Spdtarulin 1592, la 18 Februar, iel -recu-noa§te, in numele Mariii, c. Gheerghe Paczo a plaito datorie de o mie de florini, in cifrd rotunda 3. Denumele acestuI boierina se leagd un act de antise-

1 Consularia, XIII, P. 1017.2 Ibid., pp. 1130-1.

Ibid., XIV, p. 1085.

72

mitism barbar, sdvirsit de un Rom In in Lemberg, peacele timpuri depdrtate.

Anghel, fiul lui Stanislav Vornicul", sparse, lasindsd. cazd de la o fereastä o tigld., capul EvreuluT Bie-niass sau Veniamin, din Lemberg, care cdzu jos a-metit si fu in primejdie de moarte, Prin Mart, co-mediosul Anghel fu arestat, dupd cererea luf IsraelSarnuiloxici, ginerele bdtrinuluf rinit.

Marturif furd ascultati la 5 Mart. Cinstitul Angheldin Moldova" stdtea in casa rnostenitorilor luf IodocGlac, fost consul al Lembergului. Cind sävirsi isprava,iel purta, spune un martur, o haind albd, zisd supan",si avea pe cap o caciula ro§a (purpureus pileus")sau un calpac de postav brunatin" (kolpac brona-tiny in caput") 1

Tribunalul fu pdrtenitor pentru Stanislav si Pul sdil.Märturiile furd gdsite tirzif si putin precise, si An-ghel fu invitat, in sedinta din Septembre, sd jure eänu iera iel tindrul adolescentulus" cu cdciuldrosa si haind alba, care apdru la_ fereastä pentru aldsa sd cadd ligla antisemiticd 2

Evreul apeM la rege, dar sacesta se multdmi sdordone in 1593 jurdmintul din partea luf Anghel,care fusese de multd vreme liberat pe cautie. Afa-cerea se Mintui cu acest juramint, 0 rInitul rdrninecu paguba, pe care o pretuia la 400 de florin! 3.

La 13 Maiu 1592, un mandatariu al luf Aron-Vodd

1 Civilia, XVIII, pp. 602 i urm., 1045 0 urm.2 Ibid., pp. 1045-8 0 urm., 1107 qi urin , 1158 0 urm., 1165 7, 1172-3,2 Ibid., pp. 1448-9.

73

prezintd la Lemberg clouá reclarnatii, care intereseazaarnindoua istoria luI Iancu-Vocla si a familiii sale.

Trimesul se chiarna Nicolae Neuridis Dornestikos,fostul'agent de comert al Coressilor. Tel acuzd intaiupe Catacallo, ginerele Doamnel, de la care reclarna1250 de taleri, o alta -suma pentru felurite lucrurf

rnarfurI", 40 de taleff, fiind-cd garantase pentruPero, care trecuse pe credit prin varna patru sute depiei (avem decf un tarif din cele ale vdmiI moldo-venestf din secolul al XVI-Iea), apof o sumd de bani,care-I priveste, primita de Anton de la Palamed Gre-cul", numit mai departe Mihaf Salaca Palamida"din Rodos. Pentru a probh dreptul acestel din limareclamatlf, Nevridis cita o quietacio generalis" intredinsul i MihaL confirrnatd de magistratif anconitani(Ancene")

La 15 Maiü, Anton Catacallo, care tagaduia a-ceste datorif, fu invitat sa jure ; ceia ce Mind, scapa 2

Dar tot la 13 MaiU, acelasf Neuridis cherna in ju-decata pe mostenitorif lui Stanislav Scholcz, menti-onat mai sus. Spre sprijini pretentiile, iel Info scrisoare a Jul Aron-Vodd si a boierilor sal, datadin Iasl, 28 Februar precedent, prin care se expuneauurrnatoarele Nicolae, tanl mandatariuluf din 142,fusese Mare-Varnes al Moldovel in 1581 si tinusevama pand la 15 August din anul urmator, S. Ma-ria Mare, cind se luau vdmile si se incepeati arenzile,cacl anul financiar pornia de atunci. Conform obi-ceiului, Marele-Vame§ iera in acelasf timp si un fel

I Consularia, XIV, pp. 1265-6.2 Thiji., p. 1291.

si

:

a-pi

:

74

de Mare-Negustor al Voevodulur, insdrcinat cu co-mandele acestuia in strdinittate. intre dinsul i Domniera totdeauna, de alt-fel, un compt deschis, §i inMoldova arenda se minca dese ori cu anticipatie deseful Statului. Luxosul Iancu-Vodd puse pe Vames

facd o cutie de argint, foarte scumpd, al care!pret trebuia scos pe urmd din arenda vdmilor pe1582-3. Dar Neuridis tatal nu functiond decitaptdmini din acest noti exercitiu financial-, did Tancupierdu tronul, oficial, la 1Septembre 1582Wenindnou1Domn, Petrt Neuridis- fu snit a plati toatäarenda : 40,000 de taleri. Aron si boieriT cred deci cds'ar cuveni ca rnosteniforul fostului varnes, pdgubitodatä din pricina tiT Iancu,--sd nu. piardd i avereadin Lemberg, depusd. la Scholcz i sechestrata odi-nioard ca apaqinind DomnuluI tdiat 1.

Nos Aaron, Dei gratia princeps Moldaviae, necnon universiet singuli primarii Valachiae, consiliarii Illustrissimi domini Aa-roni[s], moderni principis, domini nostri clernentissimi, univer-sis et singulis quorum interest ac intererit _et ad quoscun-que presentium harum litterarum nostrarum notitia pervenerit,serenissimis imperatoribus, illustribus principibus, reverendissi-mis ac reverendis, illustribus ac magnificis, generosis et nobi-Iibus ac urbium, civitatum, oppidorum et quorumcumquelocorum ac communitatum rectoribus, burgimagistris, consuli-bus, necnon portu[u]m, pontium et passuum quorumvis custodi-bus et aliis quibuslibet, qui presentibus requisiti fuerint, cuiuscunque status et gradus, ordinis, conditionis et preeminentieexistant, salutem, benevolentiam et gratiam nostram cum omnisboni incremento. Notum testatumque facimus, posteaquamharum exhibitor, generosus ac nobilis vir dominus NicolausDomestichus Neuridi, qui in anno 158 primo (sic), gubernatore

1 Ibid., pp. 1266 i urm.

-cloud

chiopu1,

sit-1

75

provintiae Iankula existente, eiusdern generalis teloneator fuit,homo spectate vitae et singularis pietatis confectus, exacto eius-dem tempore, quod in decimum quintum augusti diem con-sueto more incidebat, de universo prefato sufticien tern reddiditrationem ac per omnia ei satisfecit. Cuius telonei. cum ea sitratio ut generalis existens teloneator omnia quecunque illi de-mandantur in usum proprium existentis Palatini curet, ita ethuic accidit, cui sub finem fere telonei primi Iankula deman-daverat curare elaborandam cistam argenteam. Itaque eius ra-tio in coemendum in sequenti anni telonium, siquidem peromnia Iankule satisfecit, incidere debebat, sed, posteaquamvix dimidium unius mensis, coempto insequentis anno telonio,prefuit (nam primo septembris Iankula gubernatione cecidit)atque prefatus generosus NicolauS Domesticus Neuridi pro in-sequentis anni telonio Illustrissimo Petro, antecessorf nostro,satisfacere coactus est, qui ab ipso vi et violenter quadragintamillia talerorum accepit ; nos, quia honestissima consuetudovitae et rerum hominis, uti et ceteros provintie incolas, protune non Iatuit, nec etiam nunc latet, ultro pietati et amorinostro erga ipsum indulgentes ingenui, salva fide et conscien-tia, presentibus fatemur ac testamur bona ipsius, quoquomodoin Polonia, presertim Leopoli, habuit et habet, nihil quidquamcum- bonis Iankulae communia habuisse atque habere rerum,legitima ar perpetuo iure ipsius propria esse. Quocirca roga-mus omnes et singulos, velint huic testimonio nostro certamet indublam fidem adhibere ac bona ipsius omnia salvo Ian-kule credita ab aresto quietare eaque prefato generoso NicolaoNevridi, uti vero ac legitimo herecli, integra gratiose restituereac restitui curare. Facient in hoc Dominationes Vestre rem etsua pietate et iustitia sancta dignissimam. Atque nos id ipsumde omnibus et singulis benevole demereri studebimus. In cuiusrei fidem ac testimonium sigillum nostrum et consiliariorumnostrorum Presentibus est appressum manibusque propriis sub-scriptum. Datum fasiae, die 28 m-..nsis Februarii, anno 159 se-cundo. Aaron, princeps Moldaviae. Angielton [Agathon], deRoman ep4copus, Nicolaus, de Soczawa archiepiscopus, Geor-gius, de Radowcze episcopus, Barladan. canclerze [Logofat],

76

Buckul [Bucium] marschalcus [Vornic], Andreas,, dux militum[Hatman], Ioannes marschalcus [Vornic], Ioannes tesaurarius,Pankrati referendarius (?), Petrus dapifer [Stolnic], Georgiusvice-cancellarius [logofatal doilea], Georgius exactor, iudex siveadvocatus [de Iassi] cum duodecim scabinis 1,

Neuridis fiul maI aducea cu sine §i nite- socotelfale lui Scholcz, din 1582 §i 1585, un sinet pentrueptc sute de fated, dat/ de Christofor Scholcz, la

10 Maiu 1581, un altul pentru 1401 florin! §i 20 degro0 de la rAposatul Hans Alupek, din Lemberg. Telexhibeazd in stii*t, in forma autentificatA de castela-nul de Lemberg in 1592, dupd cererea lui loan,alias Dziano", fratele poate al lui Nicolae, -- actulprin care Filip, cardinal de Sant' Angelo, cameraritipapal, declard cd Nicolae Neuridis Chiotul se coboarddin familia Giustiriani, vechli dina§tI genoveji af in-sule!. Aceasta o mArturisesc membril in viatA aI fa-milif : Benedict Giustiniani, cardinal de San-Giorgio,Gian-Battista, fiul lui Anton, Gavril §i Cristofor (Roma,1587, 17 Ianuar).

CompArind, la 14 Mail:I, eel do! tutorl a! mo§te-nitorilor luT Stanislav Schola prezintard §i ieI o sumdde acte, intre care unul de la agentul tindrului Neu-ridig, Constanti Bresa", §i arnintiM cd Scholcz a fostcind va scutit de a plAti pentru Iancu, ca garant, eel650 de florin!, imprumutatI de 'Manuil de la EvreulIsac Nachmanowicz, sail macar dobirida pentru ace0ban!, cari trec in sama regelui 2

1 Cf. Iorga, Regeste de documente interne dig secolul al XV I-lea, pentrua servi la intrebnintarea volumului XI din Codeclia Hurmuzald (supt pres6),p, 904.

2 Consularia, XIV, p. 1278 §i urm.

77

Dar la 15, chemat in graba de scrisort ale lutAron-Vodd, Neuridis fu redus sd ceard o ardinare,care, nefiind admisd, iel. face apel la rege 1

in 1594, la 21 Februar, Gniezniensky pldteste-Mariii eel cloud sute de florini ce imprumutase de ladinsa, i i se dd chitantd la 21 Fevruar, de Filip,fiul luI Anton (Philippus Antonii") si al Doamne12.

In 1595, intilnim de mat multe oil in Actele tri-bunaluld advocatial i celui civil nurnele lui Catacallo.

Dar Inca din 1593 Doamna Maria fugise in Apus,de unde trecu la Constantinopol, in ispititoareapericuloasa vinatoare pentru ,Domnie. Una din fetelesale deveni la Venetia o signora Zane, iar fiul säuBogdan nu ajunse nici-o-data s ocupe un tron inprincipate i muri ca sangiac prin Asia 3.

Maria rdmase in Orient, i alltimul act din Lem-berg relativ la dinsa ie din 9 Septembre 1598. Laaceasta data, o altd Rt d. a jet din intdia cdsAtorie,Chrisafina, care se numWe totusl Rica lul Iancu-Vodd ,,generosa Chrisaphina, filia olini Illustrissirniet magnifici domini lankula, Pallatini quondam va-lachiensis", dA marnef sale, dupa moartea sotului ieIAnton Catacallo (consors vero ohm nobilis AntoniiCathacalo Graeci, incolae leopoliensis, relicta vidua"),o procurd, in numele-I propriu si al fetelor ce avusecu Catacallo, anume Ana §i Margare-ta. Chrisafinaautorizd pe Maria, pe prea-iubita sa mama Maria-lankulina", sat administreze imobilele din Chic), it-mast, de sigur, de la Catacallo, i, in special, cloud

1 Ibid., p. 1290.2 Mid, XV, p. 220.

. B V. An. Ac. ROM., XIX, p. 251 qi urtu.

§i

78

case de piatrd ce posedd in aceastd insuld, sd. cu-leagd orr-ce datorii fatd de rdposatul Anton §i sa in-caseze un depozit fdcut la Gheorghe GrAmAticul dinGalata : nobilis ac famatus Georgius Grammaticus,Grecus, civis Gaiatensis" 1

Am povestit aiurea 2 cariera lui Bogdan Sasul, cedeveni intditi un §arlatan, carell ILIA un nume strAin,§i sfir§i ca un renegat, ca un lepAdat de lege", cumse zice pe romdriqte. De sigur, cl, un tirrip, viataMariil se confundd cu a netrebnicului iel fitl, pe carese luptase atita pentru a-1 face stApinitor de oamenl.

VISA. ne intoarcem acum in -urma. pentru a urmari,

in decUrsul anilor strAbAtull pAnd acum pentru re-constituirea vietif aceste farnilil exilate, relatiile obi-nuite, de toate zilele, intre Moldova, mai ales, i ma-rele emporiu polon de la Sud. In aceastd expunerecetitorii vor intilni adesea nume cu care i-ail famili-arizat cetirea paginelor urrndtoare :

In 1583, Lupu (Lupo") cArdu§ul din MO' (Iassi")are lin probes cu negustorut turc Sinan din Silistra,cdruia-1 dusese in Ia§1 oare-care mArfuri, de sigur in-cdrcate la Lemberg. Sinan nu voià sd facd plata, petemeiul cd o parte din acele mArfi nu-i apartineail,.cifusese ale TurculuI Kiemali din Rusciuc (Vrusczuk"),mort in Lemberg. Din contra, Lupu zicea cd invo-iala o fAcuse numai cu Sinan. Tribunalul condamndpe acest Turc, invoindu-1 insd sd ieie, pentru a se des-pagubi, dol-spre-zece taleri din mo§tenirea rdposatulufsail compatriot. Ca marturl fusese infat*I1 Joan

1 Advocatialia, XI, pp. 1416-7.2 V. nota penultima,

79

Neophitus din Carnenita §i Zadig (Sadik"), ne-gustor turc" 1.

in 1585 se mentioneazd Grecul Andrei. da Milo,din Galata 2.

La 16 Februar din acest an, darn de un perso-nagiu care, pe timpul cind Petru, $chiopu1, fugar, 41'petrecea ultirnil ani in Tirol, servL ca agent politic§i ca om de afacerl al VoevoduluI la Constantinopol§i in alte pArtl din Orient. Procuratoril luiArmeanul din Cesarea (providi Bosztani Armeni,de civitate turcica Kaisaro nuricupata") recunoso tes-tamentul until conational, Serhi, din orapl Sithiain Grecia" (de civitate Sitlia, in Grecia consistente")3.

0 afacere pertractatd inaintea Consulilor in acest anne trimete la evenimentele petrecute in Muntenia.Aid, cum se §tie, Curteanul francez Cercel, aflind cdie mazilit de Sultanul, trecu granita, cu baniI §1 os-ta§ii sal, cari, aceSia din urmd, nu-1 irnpiedecard dea fi despoiat ci inchis in castelul de la flust, dinordinul putin scrupuloOor tutorl al viitorulul ratingSigismund Báthory.

Deol, ca un corolar al acestor evenimente, gAsim,la 17 Iunie, declargia lul Petru Prusinowski, cubi-biculariu regal polon i reprezintant al Curtenilor lul

tefan : Albert Lonay, tefan Lepszeny §i Vlasie. Ha-vasely, cd are scrisorl regale privitoare la Ana, sotiaMunteanului (moldavi") Gheorghe Bala§ (Balas").Scrisorile acestea, datate din Niepolomice, 2 Tunic,ardtaii cd se ddduse Curtenilor pomenitl tot ce ar po-

Consularia, XI, p. 992.2 Advocatialia, 1584-8, pp. 37-8.

consularia, XII, p. 40,

13,.tan

1

80

seda- fugarul in Polonia, averea lui fiind acum fárstapin. Se gdsise deocamdatd un potir de aur la -Czen-stochow si se aflase cd la Ana sint cind cal tur--cesti, cari trebuie incredintatl aducdtorulul.

Stephanus... rex... universis... Quascunque res Petrus, pa-1 itinus Transalpinae,Moldaviae, in Iegno nostro habebat, eas,postquam ille profugisset, tanquam desertas et legitirno dominocarentcs, donavimus servitoribus nostris Alberto Lunay, Ste-phano Lepszenii et Blasio Havasely ; paucissimae illae fuissedicuntur : calix unus aureus, qui, ab illo Czestochoviam des-tinatus, eodem iussu nostro traditus est, certis praeterea qui-busdam in locis quinque illius equi esse dicuntur. Eos volu-mus, etc. Datum, etc.

Ana se apara zicind ca barbatul id, care curnpd-rase call in Turcia i avea unul din ief ca arnanetde la nobilul polon Martin Lubienieczki, i-f trimeseseprin rindasul Stanciu Rorninul, pentru vinde ieasi a se hrani cu copill. BalaS o lasase de multd vreme

acurn i oferia si -alte darurt daca, ar consimti sase despartk cad in Tara-Romaneasca, de unde iel nupoate pleca,jea nu poate sd vie, fiind Leasca,". AnaprezintA scrisorile care IntovArd§ist darul cailor," da-tate din Tirgoviste, 6 April, dind nu iera nicl otulburare", zice Stanciu, ,,si Petru domnia cu pace",si adresate 6otier i fratelui acesteia, Isaia, doctor inteologie si calugar dominican.

,,,.0stendit [Anna] literas mariti sui Georgii ex Moldavia, de-civitate Tar6vicze, sub dato sexta die Aprilis, anno presenti,partim ad se uxorem, partim etiam ad prefatum religiosumIsaiam doctorem, codnatum suum, scriptas, quibus scilicet li-teris maritus eius prefatus significat quod ad eius et liberorumsustentationem victus per duos famulos mittit ei equos turci-cos duos et tercium gradarium et quartam equam turcicam,

a-I

$i

81

per generosum dominurn Martinum Lubienieczky, Suae RegiaeMaiestatis secretarium apud eum, ut scribit, ibidem Moldaviaein summa certa debiti iuxta chirographurn eius productum im-pignoratam, eandemque hic in regno pullo auctam) cum aliisrebus, offerens se plura quoque ei rnissurum, si tanturn interse et ilium curaverit efficiendum divortium, quandoquidemex illo dqminio ait tuto se exire non posse, ipsa vero, Polonaexistens) locum ibi iuxta se non habeat. Iuxta quas maritiprefati literas statuit etiam ad officium presens famulum adhuccirca se presentem et equos prefatos curantem, dictum StanczulValachum, qui eosdem equos cum prefatis litteris et aliis re-bus ad se adduxit. Is, comparens, per adhibitum interpretemprovidum Sienko Luczky, institorem, recognovit quia ipse,cum prefato Georgio de Turcia egressus, inde tales equos, cumeodem domino suo emptos, -eduxit sub curaque sua habuit,perveniens4ue in Moldaviam, in hoc dernum regnum ab ipsohero suo recta ad prefatarn earn uxorem et liberos eius able-gatus, commissa ista et concredita pro illius et liberorum eo-rundem victu advexit et atfulit. Quando autem cum Us equis,rebus et literis amittebatur de Moldavia, tune temporis nullaeturbationes erant in illa terra, sed Petrus adhuc Palatinatusibi interim tranquille presidebat....

Cu toatä opunerea Aner, call se sechestreazd petrel saptArninI, pdnd cind adeed Prusinovski va con-sulta pe cel ce-1 trimesese i va aduce porunci de laRege.

Dar cubiculariul mar ddduse de capAt §i altor averiale lui Cercel. Cad la 19 Iunie ieI chemd in jude-catd pe Eufemia, -vdduva unul oare-care Sava, carear fi avind la dinsa n4te lucrurl i trel sute de ru-ble moscovitice, Mmase -dupd moartea luI ApostoloniGrecul.

....Certas res et pecuniam moschoviticam, dziegi dictam,rublos trecentos, numeri moschovitici, morte Apostolonii Graecitid nos t fiscum nostrum iure cacluco devolutas.

82

Iera autorizat a fate reclamatia prin alte scrisorfregale, din 9 Maiti.

La 15, ace1a§1 trimes regal, in puterea altor scri-sod analoage, reclamd pentru Lepsze suma depusade un Grec Sava la Apostoloni i afidtaare la mo-tenitorif luf Sava Fedorowicz. Iera o suma de 300sexagenae monetae et nurneri lithwanici". Dar tu-torif jurd c n'ail la din§if suma pornenitä.

La 15 Julie, Mihd Kuzicz, pentru Lonay, qi Ni-colae Ianowicz, pentru Lepszeny i Havasely, infgi-§eazd cloud scrisorf regale, care, interneindu-se pemdrturia und slugf a luf Cercel aflatoare la Curie,declard caif ca averea luf Cercel i ordond luarea lorde la Ana. Cu loate protestdrile ief, biata femeie tre-bui sd-1 incredinteze trime§ilor.

In acei4 zi, Rrusinowski citeazd, tot pentru do-nalia regala fatá de cef tref Curteni, pe StanislavScholcz. Acesta ar fi avind la iel zece tece de cu-site (cultrorum vascula dicta liagy") §i 400 de flo-rinf, in cifrti. rotunda, precum §i mar-furl ale luf Nic-corosio (Nicoresio Graeco ex Moldavia"), atund a-restat in Ardeal, de sigur in suita lul- Cercel (pro-tune in partibus Transylvaniae certas ob res capto etdetento"). Stanislav asigura insd cd are numaf cloudpiel verzi, comandate de Niccorosio (cutes alcium,zerosie dictas"), qi Inca a dat cu imprunrut unuf amal Grecului doud-zed de florinf. Cit despre averealul Niccorosio, §tie numaf cá a trecut-o la Ancona(audisse quod res omnes suas in Anconam trans-tulerit").

La 16 Iulie, ace1a0 Prusinowsld §i Ianowicz anu-

83

leazA procesul inceput contra mo§tenitorilor lul SavaFedorowitz 1.

Mal avem, din 1585, o punere de sechestru (26Iu lie) din partea lul Mihail Palamida, Grecul"2, men-iunea Roman Doctorowicz din Ia0. (Jasi")3

§i urmAtoarea bucatA, a doua privitoare 1a Rominl cariinvatä carte in Po Ionia. Petru Rominul din Ia§1 (Jassy")incredinteazA in Lemberg lui Grigore, consulul Snia-tinului, un copil anurne Taifan" pentru invgAturA,dar copilul moare. Moartea se constatatA la 31 Ia-nuar.

Gregorius, consul Snialinensis. Petrus Valachus de Iassy.Coram Officio Advocatorum Leopoliensium veniens perso-

naliter Gregorius, cemsul antiquus sniatynensis, palam libe-reque recognovit se accepisse de manibus honesti Petri Wa-lachi de Iassi suae educationis puerum Taifan dictum, quemsibi ab anni unius fluxu periisse asserebat. De quo quidempuero accepto idem Gregorius prefatum Petrum Valachum per-petuo quietavit 4.

In 1586, se pomenesc Manuil Alfani (Arphani"),Andre Damilo §i Langis, un Turc din Anatoliaaltul din Brussa 5.

La 3 Ianuar, Sava i Telega, frati, din IaI, cariadusese lul Avram Evreu1 din Constantinopol ni§tecuppe de malvazie, recunosc o paguba ce-I Meuse 6,

La 29 Mart, Pktra§cu din Ia§f (de Jassy, PalatinatusMoldaviae") acuzA pe MihaT Palamida", Grec dinLemberg, de atitea or pomenit panA aid, cA nu i-a

1 Ibid., pp. 137-40, 155-9, 172 §i urm., 175-7.2 Advocatialia, 1584-8, p. 140.8 Ibid., pp. 29-30.4 /bid., pp. 23-4.5 Ibid., pp. 278-9, 298-9, 300-1, 413.P p. 226.

cArd4u1u1

Ibid.,

si

84

platit, dupg invoiald, la Ia0 preu1 pentru §epte vase"§i jumAtate cj,e vin moldovenesc" (vini valachici")1.

La 22 Iu lie pläte§te o datorie un Alexe (Alexa")din IaO (Jassi") 2.

La 24 Maiu, Iosif,J1u1 luT Grigore, popei anne-nesc din Suceava, sechestreazd averea, depusd laTribunalul civil, a luT Emanuil de Siret (SereczkiTorg"), care trebuie sd revie fratelui acestuia, ste-fan. Aceasta fiind-cd iel, Iosif, zdlogise la Emanuil,pentru 460 de taleri, un giuvaer in valoare de 600de florinT de aur 3.

La 10 Septembre, continua procesul lul PAtracuin potriva lul Palamida". De astd datd Moldoveanulpire§te pe Grec cd a primit noud. vase sau cupe"(cuppas") de vin moldovenesc, care faceaa atunci(cu vre-o doi anT in urmd) 30 de florid- vasul, pen-tru a le vinde. Din suma., ar fi luat 107 florinT, iarrestul 1-ar fi dat lul Patra§cu, dar n'a facut a§a.Mihal umbla in Zadar sd scape, spuind c. vinuls'a varsat- in pivnita i cd. ierd zdlogit Doamnei Maria.Tel fu condamnat la 4 Octombre, dar fdcu apel la rege 4.

Pdtrqcu se maT intilne§te §i dupd aceasta datanumind un procurator §i dind o chitanta 5.

In 1587, dvem un noU proces al WI MihaT _Pala-mida, afacerT de-ale luT Catacallo, procesul dintreMihaT Warschani", Grec din Candia, cu MihaT Ca-cavella", din aceiW insuld 6.

1 Ibid., p. 310.2 Ibid., p. 395.8 Ciwlia, XVI, p. 709.4 Ibid., yp. 906, 933-4, 93 i urm., 940 §i urm., 942, 977 §i urm,, 981-2,

984-5.6 Advocatialia, 1584-8, pp. 448, 45i.6 Civilia, I. c., p. 1387; Advocatialia, 1584-8, pp. 708-9, 771-3.

85

La 3 Ianuar, Ilko Durnaiowski, din orasul Kozlow",recunoaste cá a fost plata pentru o mica datorie de An-drei Rominul, servul lui Ienacbi Grecul, care garan-tase pentru un Craciun (Kreczian") si mama sa 1.

Putin mai tirzig, Mihai Grecul din Iasi (Jassy")pune un sechestru2.

Ienache Grecul, pomenit mai sus, iera Ienache Simon,Negustorul" Domnului Moldovei, si tovardsul sdu(in negociatione moldaviensis Palatini socius") senumia Panasz Sima, un nume care nu ie nog

pentru cititor. Acesta prezinth, la 4 Mart un actdatat din Iasi*, 14 Octombre 1586, prin care Sim'Vorsi, Marele-Varnes, si colegul sag Batti sag BaptistAmorosos (Baplista Amorosos") vind negustoruluiIenachi" cloud sute de vase de malvazie cu o sumd,din care se plAtesc la fata locului 8.000 de talerivecht Ca martur1 se intimpind : Gheorghe Melan-chrenos, care redacteazd actul, Leoni Warschani, Can-diot, iscAlit prin Francisc de Orco (?), Alexandru Rali,Simon Massari, din Lemberg, iscalit prin SebastianMontacuto si David Evreul din Constantinopol. tnaceastd afacere ie amestecatd, cum s'a vdzut maT sus,si Doamna Maria, un Evreg : Mardochay Cohen, Cata-callo, si se mentioneazd o scrisoare a cunoscutulutPero Galantha, datA din Galati, 9 Februar 15872.

0 rudd a Doamnei cred cd iera Dimitrie Paleo-[lo]go' Grecul, care pldteste in Iunie pe un serv alsag polon, Matias Kozminowic 4.

1 Advocalialia, I. c., pp. 487-8.2 Ibid., pp. 559-60.8 Civilia, XVI, pp. 1140-3.4 Advocalialia, 1584-8, p. 630.

86

in Mart precedent, Bogdan din Camenita, fratelelui Iacob, acuzA pe Gherman Rorninul din Iasi'

(Jassy") cd vinduse acestui din urmA niste morun(tria vasa carnis husinae") stricat1.

La ila April, proces al lui Catacallo, care duceamArfuri de la Hotin la Lemberg 2

/n aceiasT zi, cdrAusii Ignat Woskoboinik", StoianBy/ina." si Joan Przybiegec, din lasi (Jassy"), seindatoresc a aduce, pentru Leonard Warschani (Ber-schanae"), Grec, de la Hotin la Lemberg 25 devase de malvazie, pMtindu-li-se la fie-care opt florin!si 22 1/2 grosi 8

Un alt cardus din Iasi (carawz de Jaszi"), Io-nitA, Iuwanicza", 8e infatiseazA, la 1 Septembre, cadebitor, iel si fratele WI Teodor, al until Evreti dinConstantinopol 4.

IonitA (Ianuczo") si Stan, tot din Iasi (Atssi"),cu tovarAsil lot (socii"), cari adusese de la RwI(de Rhena civitate") la IasT, pe pal-spre-zece care42 de vase de malvazie pentru Avram Gambais, E-vreu constantinopolitan, 41 reclamA la 31 Augustplata, in surna. de 126 florini 6.

A doua zi, Avram prezintd, pentru a scApa depirA, un act grec datat din IasT, 11 Iulie, prin careSima Vorsi, Marele-Vames, afirmA cA, in puterea inrvoielii incheiate, s'a fAcut plata. Autoritatea Vame-sului", spune Evreul, ie mare in acea tara, si iel tineloc de judecAtor in daraverile dintre negustori".

1 /bid., pp, 510-11.2 Ibid., pp. 771-2.8 Ibid., pp. 772-3.4. Ibid., p. 686.6 Civilia, XVI, pp. 1264-5.

87

....Genera lis teloneatoris moldaviensis, cuius nimirum magnaest ibidem autoritas et qui in decidendis mercatorum causis

iudicis locum obtinet.....

Actul iera seri& de- notariniVamewhil,,Mihavale--; §f sernnatura lui o recunosc Manuil Massapeta,Cristofor Negri §i Gheorghe Melanchrenos._ Avramsustinea cd datori it fusese lui cArdu§if, call i-ar fipldtit in boi la Lemberg un rest de 71 de taleri i

jumdtate, cd iei ar fi primit la plecarea din Ia§i osumd de 13.000 de aspri, iar ce mai rAmAsese auluat la Ia§i, unde trebuiau sd aducd, patru vase 0tret poIoboace zise berbenite, cu malvazie" (quatuorvasis et tribus -doliis, berbenice dictis, cum vinomalmatico").

Cdrau0 inginati cd se intelesese a ft platiti cupretul curent, 0 judeatorii, intelegind cam cit in-telegem noi acuma din aceastd cornplicatd ceartd, de-ciserd sa jure Avram. Acesta jura, dupd ce secercase a scoate lur Ionita o despagubire de vre-oçei-zeci de florini pentru o amford" cu untdelemnce se spArsese de scuturAtura carulur, eine tie cum" 1.

!a Septembre, un cdrdu anurne Onciul Ryma"face, la Lemberg, o datorie fatd. de Procopie SyropuloGrecul 2.

Acesta din urind are, in Octombre, un proces cuMihai Barbarigo, in care figureazd marturif Melanch-renos §i Warszami 0 se prezintd o scrisoare din Ga-lati (28 Iunie 1586), semnatd de Warschami, VincerrtiuTuriglia, Zaharia Ambrosio, Bernard Persiano, IacobPrikoladis 2.

1 Mid., pp. 1265 0 urm., 1267-8, 1269 0 urm.2 Advocalialia, L c., p. 693.8 Civilia, XVI, pp, 1372-4.

in-

Ca,

88

In 1588, nou proces at luT Manuil Arfani, cdsdtoritcu fata_ lur Stecko Mowchowski, si altele ale la daMilo si Catacallol.

L. 17 Februar, Chaberigt de Iassil Armenus", re-cunoaste o datorie fata de Bogdan, alt Armean, dinCamen02.

Alt Armean din Iasi, Vartic, fiul lui Kirslow", re-cunoaste ca un Lembergez i-a pldtit pentru nistepostav caragia" alb (pro staminibus panni karaziaalba nuncupati")3.

Avrarn, Bogdan, Vartic, Iwanis Geronowic", totiArmeni din Iasl, recunose cd un Lernbergez a plata luiPetru Isaakowitz din Iasi si lui Isaac Bogdan, fiullui Vartic Agopsovici din Suceava4.

Un Lembergez dd chitantd pentru 80 de taleri,vulgo lenki dicti", in moneta polond, lui Iwanis Ge-ronowic si lui Bogdan, fiul luT Harzactor" din Iasi,Romini"5.

Mihai Faurul din Iasi, servul lui Omud" Romi-nul, recunoaste cd a stricat pe cale unui Evrea dinConstantinopol un vas" si o jumdtate de vas" (sic 9cu malvazie6.

In luna urmdtoare, carausif (karausi") din Iasi:Ignat Hostinar", Stoian Munteanul (Multanus") siIvanco Krybek" recunosc o datorie fatd de LeoniWarschani (Berhano"), Grec7.

I Advocatialia, 1584-8, pp. 798, 938; Civilia, XVII, pp, 219, 265, 392-3,1326-7, 1394-5, 1403-4.

2 Advocatialia, 1584-8, p, 770,8 Pp, 779-80,4 Ibid.5 Ibid., pp, 780-1,6 Ibid., p, 781,7 Ibid., pp, 809-10,

89

In Iunie, mentiune a dildtoriii la Hotin, pentru yin,a unlit asociat al lut Catacallol.

In Julie, dad sinet, pentru o datorie, lui Manoli Masino,Grec, al cdruf asociat, Ianuli, statea la Ia§T, ni§te ea-rau§1 din nest ora§, cari adusese malvazie la Lem-berg, §i anurne : Marc Tertatulos" (Firtatul?), MaximLupu, Nichita (Mihita") Socaul", Stan Munteanul(de Multania"), Grecul (Kreous") §i Ilia§. /11 cale,iei stricase donä cupe" de yin'.

La 30 April, Choma Babic (Babió") debitorulEmilianeT, ie chemat in judecatä de Mariana Mol-doveanca" (Valacha"), pentru a spune ca iea n'a§tiut ce fera cuprins in cutia (scrinium"), ce fuseseineredintatti. oare-cind lut Choma 'cle cdtre Sratele jetNicolae Paharnicul, ce mersese in cd16.torie in taranernteascd, §i mai ales la Viena" (in terra Germa-niae, specifice autern in civitatem Viennam")3.

In acela§T an, da Milo are un proces pentru ni§temalvazie4.

Tot in 1588, ina. o mentiune a lut Petru sauPAtra§cu din Ja§T", in calitate de creditor al unuTLembergez5,

VII

In 1590, mentiunea lui Constantin Corniact, fdränici un titld.

La 19 Ianuar, Anton Peccatoris" §i Mihat Pen-dicati, Greet din Lernberg, garanteaa pentru alti Greetdin acela§i ora§, Membedisto Manulufos" §i Panta-

I ibid., /3. 992,2 Ibid., pp, 912-3.8 Cildlia, XVII, pp. 205-6.4 V. mar sus, p. Precedentk nota 1.5 Ibid.

90

leone Rosso, cari pleacl la Zarnosc. Manuluffo, numitaiurea Anirnbodistos", are, in Maiü, un proces, incare se amestec i un al treilea Grec, Simon Si-

monides. Procesul continuA si in JunieLa 16 Iu lie, un Cretan, negustor in Lemberg, apare

cu un t.1maciü, infáimnd scrisori regale de liberAtrecere pentru Grecil din Candid, supusi venetieni,ale cAror nurne urmeazA Niccorosio [Neuridisl, Chozi,Gheorghe Domenego, Leonhardin" (Leoni ?), Manuluffo, Zucco ( czucchus"), Peccator", Pantaleon [Rosso],

Constantin [Neuridis ?], Gravani, Praecari i Ianuli.

Ie ar fi apucat calea obipuitA, prin Moldova siGrecia, darli se paru periculoasä (curn per Wala-chiarn et Turciarn itinerum huius ternporis difficul-

lates transitum minus securum illis ostendant")pornesc deer cAtre casA prin Polonia-MicA, Imperiusi Venetia 2.

In fine, numele 1111 da Milo ie mentionat WA%in acest an.

In ziva de 5 Februar 1591, Andrei Piotrowski,trimesul cunoscutulul Logofat moldovean Luca Stroici,prezintA Consulilor scrisori polone de la Petru-VodA

chiopul (Iasi, 21 Januar), adresate Lembergului, altescrisori de la Stroici (Iasi; 22 Januar) i scrisori a--

dresate acestuia de spiterul, aromatariul Pavel dinLemberg : Pawel aptekarz medik lwowski" (22Iulie 1589). Obiectul sosiril lui Andrei iera sA reclame

contra lui Pavel, care, priinind de la Stroicr nouA-spre-zece cupe" de vin moldovenesc pentru comertpe sama Logofatului, nu miff sA-si deie sama.

Consularia, XIII, pp. 711, 1049 §i urm., 1051-2.2 Ibid., pp. 919-20.

I.

§i

91

Pav el nu recunoa§te tribunalul, pe cind frimesullul Stoic! cere pentru stdpinuI Mit dreptatea grab-nicd ce se da. in Moldova supu§ilor regalI", Consulilprimesc a judeca, in puferea tratatelor (pacta"),mentionate de Petru-Vodd in scrisoarea sa. Apelulla rege fu refuzat, pentru a nu ,icana un strdin, qispiterul obtinu numai 0 arninare..,,

La 9 Februar, in a doua §edintd, se pronuntâ a-tune! sentinta, pe care ambele partt o primird1.

In aceia§i zi, se afla la Lemberg un ambasadordornnesc, Ionwo Stetcovici ( nobilis et honestus 1-wanasko Steckovic"), flul narnestniculuI Ioan (IwaniNamiestiik"), §i scabinii-jurati a! orqului. IT cedeazdun imobil, ce se cuvenia luT Joan 2..

Tar, la 11, Piotrowski §i un alt mandataria al luItuca Stroici recunosc cd. Pavel spiterul li-a platitsuma fixatá de arbitri : de o parte, Dumitraqco Ro-minul din Ia§l §i Ohan din 14', Armean, iar, de alta,Matia§, topitorul de zinc §i Toma Tacik, Lioveni(Lembergeji) 8.

In fine, la 1-ia April, se pronuntä o hotartre in pro-cesul, cu un locuitor din Lemberg, al lur Petru [dinIa§1] Rominul, reprezintat de Leoni Warsami, cum-tim, un Candiot 4.

VIII

Se §tie cd intre multele fete ale lui Alexandru La-pupeanu iera una cu numele de Tofana sau Trofana,cd aceasta trdi in Polonia dupa gonirea lul Bogdan-

1 Ibid., XIV, pp. 65-70, 97-100.2- Ibid., pp., 99 100.it Ibid., pp. 102-3.4 Ibid., p. 287.

92

Vodd, fratele iei (1571), cd se marita cu un nobilde aici §i cd, In fine, iea se intoarse in Moldovaabia supt Domnia lui Aron-Vodd, care-i iera fratevitreg. Se tie thrAi ch in 1592 fu, cite-va luni dezile, Domn in Moldova, pe cihd Aron se bAlabAniacu creditorii sal constantinopolitani,_ un Petru-Vodh,venit din Po Ionia, un fost Cazac", care se dadeadrept fiul lui Alexandru LApu§neanu i fratele luiBogdan, fratele luI legifim.. Duvrianii uzurpatoruluipretinserA cA adevaratul" Petru murise de dumb. laConstantinopol, dar adevdrul spuselor nenorocitului§i frumosului Voevod care muri, -Invins, de groaz-nica moarte a spinzurArii in cidige, ce se infigeatiin carne, adevdrul acestor spuse, pe care le-a repetatpAnA la urmd, in inchisoare, in exil, pe golgota sin-geratului stü e§afod se constata i prin aceia cd To-fana, o incontestabild flied a bdtrinului Lapu§neanu,1-a recunoscut i a primit darurile sale,

Din 1a1, la 8 Octombre 1592, sf4tul lung numai iera sd-1 apuce in ,Domnie, Petru crise o lungdscrisoare polond surorei sale din Polonia, scrisoarecare, fiind unul din singurele cloud documente pastrate dela Petru Cazacul, are o importarfta esceptionalA i me7ritd a fi reprodusd aici, in traducere, mAcar in parte:

Petru Despot Alexandrovici, ru mila lui Dumnezeu Domn siadevarat mostenitor al tareT MoldoveT, dam de stire tuturor indeobste si este-caruia In parte ca noT, ci ajuforul luT Dum-nezeii, am luat locul strabunilor nostri, al Vire! MoldoveT, tamnoastra ereditara. LuT Andrei Damilo i-am incredintat sa ieavama din Hotin, din care ni-au ramas noua 7.000 de le! vechr.Lam dat lul i epte sute de cost de aclaz de felurite color!

arama pastrata in CameniO, la Armeanul ginerele lul Ovac-,cite-va soroace de sobolT i cite-va blanl de sobol i nistesi

93

cdptusald, dupd izvodul nostru isalit de mina noastra. PeIMO. acestea, mg avem depuse, in valoare de o sutd cincl-zedde ler, treI pietre scump6 : un srnaragd si cloud safire, si I-aminstircinat sä le rdscumpere. (Ddruieste banii sl lucrurile To-fanef, ,,avind in vedere c4 n'a luat oirnic de la pdrintl", D(ILA Albotd, 12.000 de lel si 6.000 de bard de aur Greculul_Andre Postelnicul.)

Tel trimetea, in acela§i timp, Tofanei §epte sutade cot!, (ulne") de aclaz, de felurite colod, tre pa-chete (quadragene" ; germ. Zimmer, fr. timbre) debldni de cacom §i de alt fel, un §maragd§i douA safire.

.... Turn s&ici facti, hatlassii dicti, varii color's, septingen-tas ulnas prefati Petri Palatinf comparatas...,tres quadragenaspellium sq.bellinarum, alias, etc. et alterius generis pellium,insuper Iapides preciosos : smaragdum unum et duos saphiros-,centum quinquaginta taleris Carneneciae- apud certos Armenosexemit [citatus]....

Pentw trimeterea lucrurilor, Petru-Vodd cel poi'dddu ordine varne§uluL sAil de klotin, care nu ieraaltul decit cunoscutul Constantinopolitan Andrei daMilo. Dar, intervenind cAderea principelui, Greculopri lucrurile §i, afarA de aceasta, ILIA cu sine 7.000de taled vechl (talerorurn antiquorum49, prodoa alvArnii, care trebuia värsat in vistierie (qUi in the-saururn illius inferri debebant"), §i fugi in Polonia,de Unde venise.

La 15 Decembre din acela§T an, Tofana reclarrade la Andre darurile pe care le considera ca parteasa de profit din Domnia Moldove (ea potissimumratione, quod ipsa hucusque ex suo patrimonio, vide-licet palatinatu Moldaviae, nihil receperit"). Andrei

94

avea cu cc pläti, find mult timp vames la o vamdmänoasd:

Prefatus Damilo citatus sederat in teloneo Walachiae illud-9ue per se et famulos suos- per longum satis tempus (fruc-tuosissima enim ibi eiusmodi vectigalia) exegerat...

Marturil ce se perindeazd: Joan Zawissa, NicolaeKirolicz, Daniil Skrzetucki, fac mkturisiri scurte.

Oferind, din fparte-1, sd. jure,. Tofana, care asteptain hospitio", -adect acasd la dinsa, filnd reprezintatdinnaintea tribunaluluf prin acela dintre nobilil polopf,care, in szenumärate misiuni in Turcia, a calcat maideseori pe acest timp pamintul Moldovel, Andrei Ta-ranowski,Tofana prezinta si o traducere polond aregistreloL de varnd ale lui da Milo, registre scrise ingreceste de notariul, Emanuil Achellis,

Registrelea acestea, foarte scurte, cuprind folostrlde la tirguri, de la, negustorl evrei, de la caravanedin Constantinopol, etc. incep cu 21 August si mergpand la 24 Septembre.

Sedinta urindloare se linu la 16 ale lunii. Noilmarturf, Gheorghe Skotniczkf, Niccorosio, Niklos Ki-rialis si ,,Czuilios Manuili",, vorbesc de vama de laHotin, si unul din fel se plinge- ca. a platit-o si laIa.

Din parte-1, Andrei prezinta o ..noud, scrisoare, mai_malt o insemnare; de la Petru-Vodd, cu pecetea4 siiscdlitura proprie (manuque subscriptam"). Dupdcite-va rindurf grecesti, traduse in poloneste, in careDomnul declard cd a prima de la Andrei da Miloswna de 1600 de zloli de aur, 1a urnad yin acestecuvinte italiene : HO receuto da messer Andrea Mi-

95

linko ducati d'oro mille siecento : digo : 1600." Cu-vintele sint oribil stricate, de alt-fel, in copie. Apoi:Woiwoda, manu propria".

Acuzatul tinu un lung discurs polon de dezvino-vdtire, observincl cd marturii pal-tit adverse n'ail jurat(totusi Dferise a o face), cd ad lost casnicii pre-tinsului" Domn petru si 1-aii servit contra ordinelorregale.

....Non iurati..., famuli et commensales, quia ex certo stipen-dio contra faedera regni se se magnifico domino Petro, assertoPalatino Valachiae, in (?) et contra inhibitionis publicatam inser-tionem intullerunt atque miscuerunt....

Marturii sa sint cavalerul Kawalko, Anton si Mi-hail Perdicari, Batti Amoroso, Kussi Gwiliar Ksks",Candioti, negustori.

TarAnowski obiecteazd, in fine, la urma, cd, Andrein'a dovedit sä4 fi fost impusd la Camenita o cum-pdräturd de Domn, ceia ce ie si neverosimil ; aclazulie cumpärat cu banii lui Petru, cdei Andrei nu poatespune de la eine 1-ar fl cumpArat iel insusr, cd actulVoevodului nu dovedeste un imprumut de la Andrei, .ci o luare de ban! in sarr4 vdmii, cd si iel recu-noaste cä a fost Vames, pentru a pldti din banii in-casati imprumutul si mtirfile luate pe credit de lanegustori, cd Skotniczki a expus cit aduce pe sap-tdmind vama (quanturn enim illud teloneum qualibetseptima[na] perducat emaumenturn, ex testimonioSkotniczkj, qui illud ipso citato solvebat, facile apparet").

Tribunalul nu fu convins si, ca de obiceiti in age-menea cazuri, supuse pe acuzat la jurdrnint. Tara-nowski nu se multdmi cu decizia si Wu apel la

96

rege. Ceia ce inseamnd ca. sfir§itul procesului nu-17=I sum%

Ie bine sl intrerupem seria crpnologica- pentru aexpune un alt proces, purtat de da Milo in 1594,iarAsi in calitate de fost varne§ la Hotin al uzurpa-toruluT.

La 4 Aug 1594, Henric Papa (1-knricus Papae),Getman din Hamburg, creditor al luT Petru-VocldLApusneanu (Petri, ohm Valackiae palatinatus inva-soris creditor), se infatiseaZA innaintea tribunalulufconsular aducind scrisorT regale din Varsovia, 6 April,prin care se sprijinia reclamatialuT contra luT Andreda Milo, numit aici Andreas quidam Danielis", ne-gustor Mrä domiciliu, care primise un numAr marede bor de la efemerul Domn :

...magnum numerUm bourn a Petro, qui Valachiae Palati-naturn nuper invaserat, accepit....

In sprijinul pretentiilor sale, iel aducea i un inscrispolon de la Petru Despot AlexandrovicT, cu mila luiDumnezeu Domn si mostenitor al -tdrii MoldoveT", datin TAsT la 14 Octombre 1592 si prin care recunoastefatã de Henric o datorie de 16.800 de florini, fAcutApentru plata celor cuvenite Sultanului, trirnetindu-1pentru satisfactie la varnesul de Hotin, CreditorulVoevoduluf mort_ poseda si ordinu1 acestuia cdtreacelasT vames, pentru raspunderea datoriii.

In fine, dupA aceste acte, reclarnantul prezintA mar-turiile culese in aceasta afacere la CarnenitA, in zivade 23 Februar precedent. Cea foarte insem-natd, ie a fostului econom si factotum" al lul Petru-

1 Ibid., pp, 1603-7 i urm.

d'intaiü,

97

Voda, Owak Matisovici Armeanul, care stdruise a seda vama Moldovei lul Andrei pentru surna de 80.000de taleri, ca.! turce§ti -si cloud bucAti de aclazuna de §ei-zeci si cealaltA de_ cinci-zeci de cop'. De-ocamdatd, noul vame§ plAti numai o aryuna. de 800de galbeni. Domnul u1 porunci apoi sà plAteascA lutAndrei Papa a mie de galbeni, Jul Nicolae Walpern,alt German, 400 alp si Jul loan Wolda o sutd insama vdmel. tnsä, dupd ce adunâ timp de trei lunivama la Sniatin (sie), la llotin si la Soroca, iel re-fuzA sá pläteasca Domnulul ceva din strmele strinse

fuzi la Camenip, cu vre-o 20.000 de taleri. In-tervenind prinderea de Ardelent a WI petru impreund i cu Owak, necredinciosul arendas al vAmi-lor nu mai putu sa fie urmArit.

tempare non ita pridem preterito, durn et quando cumgeneroso Petro Alexandridez Palatino Moldaviensi, in districtuIassy et terra moldaviensi presens aderat, ibidemque ex brachioillius, uti oeconomus et totum fac de consensu ipsius, aderat,quidam misera Andri Daniel de generali theloneo loci et do-minii illius curam habuit ac propter hoc ibidem obtinendum prointercessione ad Palatinurn Petrum eundem Owak petierat ac,conatus sibi obtinen. fuit, hoc idem ex intuitu illius pro summaoctoginta milfibus taleris integris ad decursum unius anni ob-tin uit et assecutus erat, exceptis certis videlicet eqUis turciciset hatlasow duorum colarum wisniowe, ulnarum sexaginta etviridis quinquaginta. Taulo post, ad precatum eiusdem miseriAnder Danielis, ad manus fideles ipsius, generosurn Palatinumdeprecatus fuit et per unum quartale anni possessor in usuct pacifica possessione fuerat. Ad quod octingentos aureosloco arrhae, in civitate Iassi veniens, dederat. Cui etiam de-

1 V lorga, Pretendenti domne,sli ix secolul al XVI-ka, Bucure§tr, 18987pp. 49-50,

cilf-va

1,

98

mandatum per generosum Palatinum fuit quatenus suis cre-ditoribus, Andreae Papae, pro itinere, mile florenos aureos,Nicolao Walperno quadringentos aureos et Ioanni Wolda cen-turn aureos, ex eadern summa thelonei proverrientes, in instantiipsis daret. Quo quidem contractu ita ex prefati Owak inter-cessione et cura obtento, statim in civitates et loca, et preci-pue Sniatinurn chocimenseque dominium et Soroki, sesecontuferat, ac prefatum generale thelonium, ut par erat, coe-gerat. Post cuius discessurn subsequentibus nonnullis bebdo-madibro propter sibi exactam summam restituendarn Palatinusmiserat ; ea sibi non rernissa, ex ipso moldaviensi dominiotacite et sine scitu prefati Palatini Carneneciam cum tota summapecuniaria iuxta equitat kariranow Leopolien, et bourn tra-ductionern (sic) iuxtaque legitirnarn cornputationem eorundem,ad viginti millia talerorurn integrorurn ; post cuius fugam ge-nerosus Petrus Alexandrides, Palatinus Moldaviensis, cum pre-fato Owak Matissowic per hostes regni nostri capti fuerant,et eadem summa, tam olirn Petro Palatino, quam superius re-censitis personis non erat persoluta et ad praesens idem mi-seria Ander Daniel circa se retinet..

pa Milo, reprezintat prin Ioan Xruszecki, ceru decloud oris o aminare, 0 a treia se "sacordd luT Henric,care aduse ca nol marturi Ile Nicolae, fiul Armea-nulur Ivasco Gieruchna, din Lemberg, si pe un Ni-colae Tonpena. Iel numi apoi ca plenipotentiar peAndrei' Moscicki.

Afacerea se desbatu pand in ziva de 4 Iunie, cindse dddu 0--, sent* dubla : Andref va jura dna afost in adevdr vame§ sail numal un. creditor al luiPetru-Vodd, cdruia sä i se ft dat vama pentru a-sirdsplati; la rindul WI, Benno va jura pentru afa-cerea irnprumutului (propior est instantiam actorishac in parte evadere"). Henric protestd, iar adver-sarul sda refuz'as sd mai aducd patru jurdtori, in

99

calitate de compurgatores". Cererea de a se stramutaprocesul la rege fu deci admisd. Aran' fixard sumade 20.000 de florini Oentru despagubirile ce reclamaul.

Da Milo are trel procese itri 1593. In unul diniele figureazd Anton Catacallo si Anton Perdicari 2.

/n 1595 avem procese ale Grecilor Pantaleon Tarn-bfac (Pantaleon Dzamplako, Graecus"), Andrei- daMilo, Anton Catacallo 3. Tot in acest an se mentio-neaz d. o afacere a nobiluluf Orzechowski" si Vimcá una din surorile luX Petru Cazacul (Lapusneanu)se maritase ea, un Drzech6wski 5.

La 10 Ianuar 'se judecd inaintea advocatilor cd-xdusif lonasco din Roman, si Ionasco din Suceava.1,a 27 urmdtor, un Liovean, Jacob Papuszka, se ju-decd innaintea acelorasi cu Armeanul Ohan din Iasi,al dial tovards, Ionascu (Iwanaszko Valachus"), ifvinduse niste morun, luat de la un Romin din Galatf(certus Quidam Valachus de Galacia, oppido Va-lachiae")- 6,

Armenif Hahabali si Areph-revendicd o niostenire.Dar burgraful de Lublin märturiseste in 'scris cd IJ-garlo Armeanul din lasf, mort in anul trecut la Lu-

1 Consularia, XV, pp. 1246 si urm.- 1361-3, 1367-70, 1382 si1400 si urm., 1431-4.

2 Civilia, XVIII, pp. 1446-7.8 Advocatialia, XI, pp. 241, 244; RIX, pp. 736, 841 si urm., 849urm., 916 si urm.4 Consularia, XVI, pp. 591-2.5 Iorga, Pretendeng, p. 47 ; Hurmuzaki, XI, p. 151, nota 7r V. si mai de-

parte. Se pare a iel e Olihovchi", pircAlabul de Hotin din 1594, colegullul Razvan, din documentul publicat de d. Stingho. Un Paul Orzechowski,poate acelasi, iera la 1601, dup l. cAderea ltu Aron, subcameraritt de Chaim,

impreund cu Nicolae Vrowiecki, egpitanul acelui loc vamc aT RusiifPodoliii. JeT fac proces lui Bersaneo, reprezintantul lui Batiste Vevelli (vmai departe) pentru vami (Consularia, XIX, pp. 185-6).

8 Advocatialia, XI, pp. 7-8,, 21-2.

Civilia,

si

4,

unn.,,

100

Hin, unde venise pentru afaceri, cu nepotul sail desora, Sultan, fusese ruinat de Petru-Vodd fugarul(per Petrurn Palatinum de Valachia) profugum"), sinu lasase nici märfurl, nicI banT. Acestea le-a mktu-risit murindul preotulul armenesc pe care-1 chernasedin Zamoscie, Luca 1.

La 4 Februar 1594, Iani Grecul din BucurestI re-cunoaste cA i s'ail restituit mArfurile 'si lucrurile,precurn si basin, ce i se luase, fiind banWt ca spion,de Joan Wrablowski, soldat din regimentul de- cava-lerie al lul loan Felix Herbort, um cunoscut ofitercolon P, la Humacz.

Comparens personalifer honestus Iani de Bukorest, Graecus,palam, publice benevoleque recognovit quia_ ipsi plene et in-tegre reddita est pecunia, una cum aliis mercibus et rebus,que ipsi fuerant interceptae dum in ignota regione suspicionespeculatoris laborasset, in oppido Humacz, per cohortern equitumSacre Regie Maiesfatis, cui prefectus erat generosus IoannesFelix Herbortus, idque per jnanus nonlis Ioannis Wroblowski,de eadem cohorte militis. Quapropter sibi iam perpetuum silentiurn ea de re imposuit 3

In acest timp se ducea frica nAvalirif Tatarilor, carese si savirsi in curind4,

In Maiu, archiepiscopul de Lemberg pune sechestrupe averea lul Niccorosio Neuridis. Si, cite-va zile dupttacest sechestru, un altul ie obtinut de Jacob Pretwicz,castelan de Carnenita Si Trembowla, cdpitan, aparatoral negustorilor straini", contra agentulul aceluiasiNeuridiS, Dziani Grecul, pastratcr al averil mortulut

1 Civilia, XIX, pp. 739-43.9 V. Hurmuzaki, XI, p. 297.a Consularia, XV, p. 1092.4 V. limp, Scurta Istorie a luf Mihar Viteazul (supt pres4

101

(honestus Dziani Graecus, tutor olim Nicorezi Do-mestici"). Mai tirziti, in puterea unor scrisori regaledin 9 Mai0 (Cracovia), care .1i dadeati dreptul desechestru pe averile negustorilor romini, pentru a sedespagubi Armeni pradoci in Moldova, sau rudele lor,Toros Bernatowia si David Serepkowicz opresc averealui Niccorosio, pentru omorul lul Grzesko Iuchno-wicz, savirsit la Iasi. Se mai sechestreazd, de aceiasi,averea Moldovenilor, care se OA la Anton Confor-tino, cetatean din Lemberg, averea Vornicului Cristea(Christe Dwornika Hospodarskiego") 1, afldtoare laGrecul liovean Leonard Bersianus", partea din mos-tenirea lui Neuridis -ce se afld la Grecul Pompeit,tot din Lemberg, i, in fine, averea lui CristeaNeuridis, depusd 14 Confortino si strAmutatä de acestala bogatul Corniact. In sfirsit, averea lui Niccorosiole sechestratd si dupd cererea Evreului David, creditornepldtit al unor negustori din Moldova. si chiar allut Aron-Vodd (et -solum Aaronem principem").

Si acestea nu furd singurele aresturi" de avertaduse de moartea lui Neuridis, Pe temeiul cd acestafusese vistier al doilea (subtesaurarius") si factoral lui Aron la Lemb&g, cunoscutul Cristofor Dzierzek,diplomat polon inrudit cu familia Mircestilor, puse sase sechestreze pentru surna de 2.000 de taleri vechipretul unet bldni de samur (vestis allembasoiveydictae, pellibus sabellinis subductae") luate pe da-torie de la iel, Dzierzek, de Aron-Vodd 2

1 Pentru Confortino (Conforti), v. si Hurmuzaki, XI, p. 318, iar pentru Cristea, Marele-Vornic de Tara-de-Sus al lIff Aron-Vodet, duptt Motoc, Sterie Stinghe,Istoria beséricer $chiilor Brasovului, Brasov, Tip. Ciurcu, 1899, Apendicepp. 2-3.

2 Consularia, XVI, pp. 235, 239, 245-9 ; Advocatialia, XI, pp. 141 142,147-148.

§i

102

Dziani fu chiar aruncat in inchisoare. Tel fusesepus in libertate (e carcere ernissus") la 3 Junie,cind ie martur, irnpreund cu Dziani Coresi., in afa-cerea moVenirif luf Manuil Arfani. Coressi, negustordin Chios, pusese i iel sechestru pe averea Jul Neu-ridis i, ca i dinsul, Grecul Nicolae Anzelrno, altChiot, i un al treilea, Petru Kafaluko

Cercetarea rudelor mortuluf Valachia inte-rernpti") se fdcu la 17 ale lunei. Se prezintä, Inadevdr, dor membri aT farniliir Cosinus sag Nicolae

Joan, verl, dintre cari cel din urmd iera i man-datariul fratelui s.0 Iacob, preoum dovedia un atestatal varneOlor moldovenT, dat in la§i, la 24 Maitl pre-cedent, Tel intrebar6 pe Thai mult1 negustori ce §tiadespre inrudirea lor cu Nicolae Neuridis, Cprteanal luf Aron-Vodd, mort nu de mult" (non ita pri-dem") 2.

Confortino din Pera, catolic, declard cd. §tia exis--tenta odinioard a fret frati, Gheorghe, PantaleonConstantin Neuridis, morti de atunci toti trei. Gbeor-ghe are cu Teodora pe mortul Nicolae ; Pantaleon,din alta Teodora, pe Cosinus, noul venit, §i pe Jacob;iar Constantin, cdsdtorit cu criorgia (Dziurdzia"), pe

Ibid., pp. 286-289, 290-291.2 Ibid., pp. 517/-21: Primum famatus Antonius Confortinus de Galata

ad Constantinopolim, ex catholicis, civis leopoliensis, in vim sui veri tes-tamenti, recognovit quia novit optime Georgium, Pantaleonem et Constantinum

-tres germanos fratres fuisse, Domesticos Neuridi vocatos, iam ad presens vitafunctos. Ex quibus primus, Georgius, ex Theodora coniuge iuxta ritum ec-elosiae graecae sibi matrimonio vincta, procreavit unicorn filium, generosumoHm Nicolaum Domesticum Neuridi, in Valachia nuper interemptum. Pante-leon vero, similiter ex Theodora coniuge, procreavit duos filios : unum Co-sinum, hie, coram Officio comparentem et ad cuius instantiam presens fit tes-timonii depositio, alterum vero Iacobum, a quo ille plenipotentiam exhibuit.Tertius vero frater, Constantinus, ex Dziurdzia coniuge, suscepit filium uni-corn Dziano, alias Ioannem, hic coram Officio adstantem et presentium tes-tium inductorem.

1(in

§i

pi

,1

103

Dzianou sail Joan, al doilea reclamant al mostenirii.In acelasi sens vorbesc Leonard Bersiano, catolic dinChios, Pompeiii de 'tampi, Italian, Anton de' kas-sari, Nicolae Anzelrno, Chiot, Nicolaj Anse lmo Wal-porga, iarAsT Chiot, Pantaleon Oramlako" (Tamblac),Gheorghe Castrati, din Chios, Palamide din Mace-donia (Pan Lirnida -de Macedonia"), Petru Kafalukodin Chios.

La 8 Julie, Cosinus-Nicolae, calificat de Grec dinIasi", arata dolma.' cä a platit kit Manuil Massapetasuma de 1347 de lel si jumAtate, pe care iel si fra-tele a datoriau lut Gheorghe Condo leo (restul se dd.mat tarziti). La 20, Nicolae Anse lmo pornenit matsus, da procurd. Greculul Pavel Caraman (Kararnan")din Moldova pentru reclamatia sa de 180 de lei dinmostenirea ucisulul Neuridis. Caraman ie numit caplenipotent si de Grecul Saul din orasul grecescD an in "1.

Cel dot Neuridis sint intrebatt, la 5 Julie, de tutoiiiminorilor Arfani in privinta inrudiril celor doua fa-milil. Dup6 ce insira. WO neamulul, incepind de 14Constantin, tatal mortulul Manuil Arfani, iet jura cdmama lui Niccorosio, Teodora, iera un fel de vara (so-ror erat quasi amitina") a lut Manuil Alphard 2

Aceasta fiind stabilit, procesul incepu Intre mos-tenitorit direql si colateralil Alfani. In cursul proce-sulut se citeaza un act din 17 lunie de la tefan-Voda, Domnul Moldovel si al Terii-Romtinesti" (sic):

1 .Advocatialia, XI, pp. 195-6, 211-2, 216-7 (Massapeta primcste o noulplatA, in calitate de plenipoteatiar al luI Iacob Matyiowicz, Hadvocatus iurisputenorum civitatis Camenecensis').

2 Consularia, XVI, pp. 351-2 §i urm. IatA genealogia acestel familif, in

104

Räzvan, Interesele Arfanilor lerati reprezintate de v6.-duvk lui Manuil, Ana Stecztcowna, §i de fetele id;Ana i Ecaterina Dar, la 17 Julie-, tribunalul con,sular trimese pe toti reclarnantit la rege, care i iel

ceruse o parte din mWenire, pentru fise 2.

La 18, innaintea lui Pretwicz §i lui Gheorghe Bur-bach, §arnbelan regal, se face inventariul lucrurilorrnárfurilor" cuprinse in sipetele de la Dziani, DzianiSalvago, care continua s6, fie inchis, Se cornpará listanouh CU cea din 16- Iunie, se pecetlue§te lada cusamururile, se constata existenta, n deosebitede yin rornanesc §i de nralvazie 3.

tn Novembre, se arran4 cercetarea unel nouä recla-nMii, a luf Alrnas" Torosowicz, Armean din Lem-berg, contra celor doi Neuridis 4.

tri luna urrndtoare, Arfanif se impacase cu rudelelot. Toi irnpreuna., §i Dziani, acusa pe Toros, peDavid §i pe ufl Ivaco, care ar fi rdspindit párerea

relatif dese de corttert cu terile noastre:

Savasta Nic-Aeltast

Teodora G. Neuridis

Constantin .Catte

Manull Ana Michele Maritlha Manila

douit fete.1 Ibid., pp. 377 si urn,2 Ibid, pp. 387 8.

Ibid., pp 368-.-72.Ibid., pp. 644 st urtu.

.Angetica

3

pi

470,-1.

05-

falsd cd averea ie a lui Aron (fuisse magnifici A-aronis, olim Palatini Moldaviae, propria"). Afacerea setrimete la rege, si Dziani plecd indata din Lemberg:o denuntare din 18 Decembre, acutd. contra luf deCosma de' Campi, Grec", nu-1 mai gdsi in ora§ 1.

Procesul de mostenire continud in 1596. Massapetafu plata din nog de cei dot yeti. Arfanir reincepurdcearta cu xudele lor. In fine, cei dol Neuridis pro-testd contra sechestrului pus de Toros2.

in 1595 mai avem procesul pentru negot si card* dintre Simon Catargi (Caterdzi") si IonaroMoldoveanu13.

La 19 Iu lie din acelasi an, se prezintd C1ementie,cdlugär de la Muntele Sinai, Dima Balagora", DimuMihail, Chrisso Ianachi, Simotos ManuilBano Li-midari", Ierosmoli" Gheorghe, Nicolae Paleologul,Lazar si Dimitrie, riegustori din Iasi, si märturisesccd Nicolae Pogoniadis, Grec din Bucuresti, face negotpe sama sa. Cdlugdrul adaug d. cd a fost cu Nicolaein Moscova, unde acest negustor a cumpArat bldnide samur

In 1596, procese ale lui Catacallo si CretanuluiAndrei da Milo sag Danii13.

In Februar, Anton de Massari se infdliseazd, cuprilejul procesului dintre Than Igumenos", Grec, sifratele luT, Alexie, pentru cheltuieli cu plata \Tamil*in Moldova si allele.

Ibid., pp. 696 0 urm., 740-1.2 Advocatialich XI, pp. 371-2, 585, 630; Consularia, XVI, pp. 760-2.

Advocatialia, XI, p. 152.4 Civilia, XIX, pp. 915-6.5 Ibid., pp. 930 0 urm., 940 qi urrn., 945 0 urp., 961 0 urm., 1458 0 urm.,

1471 0 urm.6 Advocalialia, XI, p. 410.

3

/06

tn aceiasI lund (17), advocatul §i. scabinif aratd iu-naintea Consulilor cd s'ad dus la turnul ce se chiamdpoartaruteneascd", in piata ruteneascd", unde gasindbolnava pe generosa Anna Janculianka", sotia luiAlbert Ponetowski, aü primit de la dinsa declaretiacd renurrta in folosul unul Rutean la suma de 1300de florinI, ce i se datoria de Babicz

Ie vorba de Erniliana? Ie d a treia fan.' a DoamneiMaria din prima casdtorie ? Ie o fatd a altuI Iancu?Cu cit ni spune documentul, ie greil de hotdrit in-trebarea.

In acelasI an 1596, Gheorghe Palamed, in numelesëü §i al frateluI Manuil, recunoWe c. i s'a platade preutul (sacrificus") armean din Suceava, IosifPopovicI, o datorie a taidlul lor, Mihail, care murise 2.

Repet c. acest Gheorghe Palamede ie cintdretul luIMihaI Viteazul.

Afacerea Massapeta-Neuridis urmeazd §i in 1597.2n acest an, Nicolae Neuridis, Kosi", care stdtea la

ie dat in judecatd §i de Macarie, egumenul ma-nästiriI Sf. Nicolae din BucurestI _(honorabilis- Ma-kario legumeno,, monacbus monasterii S. Nicolai deBukorest, civitate Moldaviae"). Gasindu-se impreundla Cracovia in anul trecut (18 Ianuar), calugarul in-sarcinase pe Neuridis a duce la Lemberg, pentru ale depune la negustorul moldovean Chide Ienachi(Kirici lanakj") sail la alt om cinstit, niSe lucrurIbisericqtf",, cuprinse inteun sipet. 2nsd Nicolae nuse tinu de cuvint, ci, sosind in LeMberg, zdlogi lu-

Consularia, XVI, pp. 870-1.2 Advocatialia, XI, p. 596.

IasT,

107

crurt in valoare de 98 de galbeni polont lut LeonardBersano, altele luf David Evreul, intre care i un potirpretuit 57 de galbent polont 1.

La 24 Mart precedent, Grecul-Gheorghe Kiriaki,din Creta, numeste plenipotentiar pe fratele sag Ni-colae i pe alt Cretan, Batiste Vevelli (BaptistarnWewelli") 2. Acest Veveli, Batiste sad Constantin, fuun atot puternic boier moldovean mat tarzig, unnegociator plin. de succes, un dictator supt Alexandru

la a carut gonire din Moldova iel Il gasi moat-tea3. Ce nu stard Domnia de grija luf Batiste, cestara de grija sa; i, numai ce zis ga se depar-teze de ling dinsul, i asa 1-ag apucat si dat pemina taranilor. Nespusa vrajmasie a prostimitt Siasa fara de !lid o mild, de vig, cu topoare 1-ag Mcutfarime !" (1633) 4.

2n 1600, vedem pe Leonard Bersano (Persano"),in numele lul Vevelli Candiotul, chemind in jude-cata pe Dziani Semitecolo, Venetian, factorul lut Bar-tolorneig Paruta, concetateanul lui5.

tn anul urmator, atacat pentru o platd, Vevelli,calificat aid de Venetian (Baptista Vevelli, Venetitanus"), se ap6.0. i, plecind, lasa ca procurator als6ti tot pe Leonard. Cu putin timp innainte, iel Meusedin acesta procuratorul set general, precum insdr-cinase cu o misiune speciald pe sluga sa, GreculTeodor Petropulo. Procesul contra MI continuA qi

1 Ibid., pp. 863-4. in 1538, ie mentionat Nicolae Corniact (Advocatialia,XII, p. 1057).

2 Ibid., p. 751.Iorga, Socotelile Brafovuhti, n Analele Academiet Romine, XXI, pp.

49, 53, 73-4.4 Miron Costin, ed. Kogrilniceanu, p. 294,

Advocatialia, XII, pp. 768-9.

P

6

I-aa

108

in 1602. in_ Ianuar din acest an, Grecul" (BaptistaVevelli Grecus") aratd ca a plAtit contributia pentruyin : exactio ducillaris", n 1599, dar cd pe urmd n'amat adus yin de malvazie i n'a fost nict odatd a-sociatuL de cornett al lut Gheorghe Kiriaki. Mat tdrziii,in 1603, iel prezintd scrisori polone de Ia GheorgheMniszek, din Cracovia, 13 Iulie 1602 1.

In 1602 incd, Cretanul Gheorghe Achieli creazdplenipotentiart at sat pe Leonard. Bersiano" §i peVevelli, Italianul". Murind la last Iacob Felenkino",Evreu din Constantinopol, Bersiano inbdrcineazd mattdrziti sa.4 culeagA o datorie, din marfa i :"'averealdsatd la Hotin de mort, pe Ienachi Simota, Grec,Curteanul tut Ierernia-Vodd -(Ienachi Simon", fostulCurtean al lur-Petru chiopul) (generosum IanakiSimota Grecum, aulicum Illustris et magniflci dominidomini Palatini Moldaviae"), §i pe Vevelli, in absentaamindurora 2.

La 13 Ianuar 1603, dupd cererea LembergezulutStdnislas Szembek, prieten al WI Bat4fe, advocatul§i eel dot scabint at orqulut, se due la casa lut loanLukassowicz, scabinul, ling a lui Constantin Cor-niact, §i afla acolo pe Vevelli bolnav, cu o rand de-asupra ochiulut sting, care rand atinsese osul §i-1sfdrimase 3.

Consularia, 41X, p. 693 ,,Occasione non prestitaa solutionis exactionisducillaris in anno- 1599 sub tempore prorogationis eiusdem, ab aliquot deca-dibus cuffarum vini .malvatici provenientis lato, quandoquidem pars citataasserit se eiusmodi- exactionent persolvisse, quod et quietatione eo nomineobtenta deducit, segue postea nec quicquid vini malmatici sub ea prorogationehahuisse nec cum honesto Georgio Kiriaki simultaneatum eo tempore gessissequo in regestris reperitur advectum vinum malmaticum". V. si pp. 719-20.Gheorghe Mniszek, Voevod de Sandomir, staroste de Sambor, fu socrul luTConstantin Wisznowiecki. n acelasT an 1603, MihaT Wisznowiecki 1u6. peRegina, flica luT Ieremia-Vodil (cf. Papiu, Tesaur, II, pp. 139-40).

2 Advoralialia, XII, pp. 1735, 1897-8.8 Ibid., pp. 706-7.

1

109

....Predictum Babtistam Veveli in lecto decumbentem, qui,aegre assurgens et in sela residens, revinctis fasciis et emplas-tribus per famatum Fridericum Gros, chirurgum, civem leopo-liensem, obduxit et manifestavit ills vulnus in summitatefrontis supra opulum sinistrum sectum, enorme, quod idemchirurgus ad cranium usque penetrasse, ex eo quod duo frag-menta ossium exemptasse, dicebat. De qua se vulnerationeidem Baptista Veveli sic rem gestam enaravit....

lel povesteste lucrurile- numeste ca plenipo-tentiar pentru irtstructie i proces pe Gorycki Fe,rendarius', jurat liovean.

Iar a doua zi o declaratie in aceastä privinlä iefacut d. de chirurgul loan Kaltuski, de Balcer, artischirurgiae socius", de Gh. Achelli 1

La 24 Julie 1601, Andre! Zychowicz, pleban dinUchrinow, numeste ca reprezintant al sa.a in procesulcu Simon Duchna, argintar, absent din Lemberg, peIeronim Rozrazowski de Rozrazow, rottmeisterl roh-mistru" al 1u/ Ieremia-Voda. (illustris ac magnificiPalatini Moldaviae") 2.

In sfirsit in 1603, Iacob Scholcz, fratele raposa-tului Stanislav si tutor al copiilor acestuia, numestemandatariC pentru adunarea datoriilor din Moldovape Stanislav ViIczek 3.

Asupra anilor 1599-1602, avem lAmurir1, de oordine secundard, si in vol. XII al Advocatialelor.

Asa la 5 Ianuar, chrdusif cari dusese yin de mal-vazie pentru Cosma cie' Campi,, cunoscut din cele cepreced, si Teodor Amoroso (Theodorus Amorosi"),

1 Ibid., pp. 714-5.2 Mich, p. 271.3 Jbid., p. 1147.

si-sT

110

ruda ILA Baptist, servitorul la Petru-Vodd chiopul,si cari se oprise maf mult decit dupd invoiall laCerndulf (Czarnowcze") si Sniatin, sint datI in ju-decatd de cef dol negustorl grecI" 1

Campi ie pomenit, in cursul aceluiasr any si pentruprocesul ce are cu Bogdan Armeanul din Sud'elvasi. cu Onciul (Wonczul") Rorninul, din Iasi', cdruiai se sechestteazd unsprezece cat i cloud care (WIBogdan nume doI cal) 2.

Tot in 1599 Chaceris" Armeanul sucevean ddin judecatd pe un vreiIi care nu-I platise unspre-zece piet zise de säftian" (saffianx") 3.

Grigore Moldoveanul slujia pe atunci pc- un Vene-tian, dinteuna din cele mai mart familil ale Venetlif,Joan Foscarini. Tel -pretindea cd fusese liberat incalea prin Moldova" (in valackico itinere) §i jurdydutru aceasta 4.

In 1600, se mentioneazd un Albert Roszul", poateRosu1 5.

Confortino murise, si rnostenitorii lui ail un procescu Formosz" (Frumos), RomirLdin suburbiile Lem=berguluI 6

In 1601, Gheorghe Condoleo, Cretan, si LascariPragiota din Constantinopol fac un contract cu nisteclistiusT pentru aducerea de malvazie de pe malulDundrii" prin Moldova. In contract se pomeneste tre-cerea prin Ia§l si Camenita sail Sniatin 7.

A Ibid., p. 5.2 Ibid., pp. 6-8, 10-11, 30-1.5 Ibid., p. 99.4 Ibid., pp. 607, 508.5 Ibid., p. 583.6 Ibid., pp, 930-931.7 Ibid., pp. 1176 gi urni.

I I I

....Ex Stepanowice vero, civitate valachica, in arbitrio edteorundem mercatorurn vel per Cameneciam vel per Sniatynumiub ere proficisci....

In 1602,-reclarna. o datorie Simon Armeanul dinSuceava 1

Un act curios ie acel din 1602,. 18 Maiii, prin careDimitrie Georgiowitz din Zamosc, Grec, recunoasteo datorie -de 2.888 de taleri si dotsprezece triplicesgrossi" (adecA. incd o junAtate de tater) de la mitro-politul Sucevet Mardarie, actual archimandrit de Dro-hobycz, in tinuturile ducelut Constantin de Ostrog,care mitropolit iera unchiul imprumutAtorutut:

,...Venerabili domino Merdari, metropolitae Soczaviensi, mo-demo archimandrito Drohobiczensi, in ditione Mustris et mag-nifici domini Constantini, ducis ostrogiensis, avunculo suo....

Ca garant figureazA Anastase Georgiowitz, dinZam osc 2,

Cine sä fie acest mitropolit ? Istoria mitropoliel Su-cevei nu ea scris incA, si ar trebui sA se scrie. Inultimele timpurt ale Domniii Tut Petru Schiopul, fugitdin Moldova in 1591, functiona ca sef al clerulutmoldovenese Gheorghe MovilA. Acesta intovArdsi peVoevodul pribeag in exilul tut, si de la dinsul primiPetru-Vodd irnpArtAsenia in 1594, la Zimmerlehen, inTirol. Dupd moartea acelut care-1 dAduse cirja metro-politanA, Gheorghe, un prelat simplu si lacom deban! trecu la Venetia, unde-I vedem amestecat inintrigile conationalilor sAT pentru acapararea mostenirifDomnulul.8. In 1595, leremia, fratele Tut Gheorghe,

1 Ibid., pp. 1480-1.2 Ibid., pp. 1670-1.8 V. Flurmuzaki, XI, Prefga.

112

fiind chemat de Dumnezei1 si de Cancelariul-Hatman.Zamoyski la tronul MoldoveI, Vlddica Gheorghe seintoarce, din Po Ionia, in patrie si ie %cut iards1 mitropolit,demnitate pe care o ocupd de acum innainte netulburat.If succedd alt cleric din suita luI retru Schiopul,,Tudose Barbovschi, dascAlul", profesorul lui tefan,fiul lul Petru-Vodd

Cine a pdstorit pe timpul rdtdcirilor in Europa alemitropolitului Gheorghe ? Ni-o spun cite-va docu-mente. Unul, din 28 Februar 1592, scris in latineste,dd, intr'o ordine neobisnuitä, pe Agathon ca episcopde Roman, pe Nicolae (Nicanor), ca mitropolit, peGheorghe ca episcop de RAdduti 2.

Un altul, slavon, inseamnd, la. 10 August 1594,pe Mitrofan ea mitropolit, pe Nica (Nicanor), ca epis-cop de Roman, pe Mardarie ca episcop de RadhutI 3.

In fine, un al treilea, tof slavon, un documentsolemn, pomeneste ca ierarhi af Moldovei" pe Mi-trofan, Nicanor i Mardarie, la 28 Novembre 1595 4.

Cele cloud documente din urmd se irnpacd foartebine. Cit despre eel iel cuprinde, evident,trei greseli: ierarhul" pomenit la inceput trebuie sdfie mitropolitul, nu episcopul de Roman ; deer Aga-thon iera mitropolit ; Amine ca episcop de RomanNicanor, pe care-I afldm si in docurnentele din 1594,ocupind acest Scaun. In sfirsit, Gheorghe" nu iealtul decit Ghedeon, care iera episcop de Rdddullla 20 Decembre 1587 5.

1 Ibid. Cf. Erbiceanu, Ist. mitropolief Moldavief, p.2 In aceste studit.8 1fl forge, Regeste de documente interne, la aceasta data.4 Stinghe, o. c., Apendice, pp. 1-2.5 Regestele. Cf. gi Melhisedek, Cronica Ronsanulni, L pp. 220 0 urm.

d'intaliI,

VII.

113

4a in cit Aron-Vodd, negasind pe Gheorghe Mo-vild, Mcu mitropolit pe Agathon, innainte la Roman.Probabil prin moartea lui Agathon, Scaunul metro-politan deveni vacant, §i Dornnul, acelaqI Aron, chemdpe Mitrofan, care nu fusese innainte episcop. Mitro-fan, un calugar cu oare-care culturd, care se inte-resa dc politica europeand a timpului, scrie o scri-soare latineascd, sail isctilWe o scrisoare latineascdgcristi pentru dinsul de altul, la 28 Mart st. v. 1595 1

Cind Mitrofan a pdrdsit- mitropolia §i a fost inlo-cuit prin Mardare de RddAull din documentul lem-bergez ? Evident cd, innainte de suirea pe tron a luTIeremia Movild, ,care-q1 aduse fratele ; deci innainte de27 August urrnator. Mardarie fu, prin urmare, mi-tropolitul efemer al efemeruluT tefan-Vodd, Razvan.

Cit despre locul unde iera archimandrit fostul mi-tropolit Mardarie, ie de sigur mandstirea Sf. Gheorghedin suburbiile ora§ului2.

** *

Aid se opre§te materialul ce am strins pant( acuma.Poate adunarea restulul Idmuririlor relative la terilenoastre din archivele Lembergului nu va fi prea multzdbovitä. Atunci cetitorif acestor studii vor avea otabld a numelor i o introducere, pe care nu o potscrie -acuma, cu informaliile fragmentare pe care le am.

I Iorga, Documente romeinefir din Archivele Risirifet, 1, p. LXXIX.2 V. douA stampe care o reprezintA in Oswald Mogi, Illustrirter Ftilu er

auf den k, h. Osterr. Staatsbahnen, Heft 30, pp. 85, 89.

---r,°--1--

CU LEMBERGUL›iile... · cel mare care ducea osti si caravane de la Belgrad la capitala Imperiului...

Documents

Transcript of CU LEMBERGUL›iile... · cel mare care ducea osti si caravane de la Belgrad la capitala Imperiului...