Stiri 16 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 16.02.2021

1 EUR 4.8747 ; 1 USD 4.0073

APIA si SUBVENTII

ATENȚIE, CRESCĂTORI DE ANIMALE! OBLIGATORIU PENTRU SUBVENȚIILE APIA DIN ACEST AN! Agroinfo, 16 februarie 2021

GHID SUBVENȚII APIA 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le spune fermierilor, crescătorilor de animale ce trebuie să facă înainte de depunerea cererii unice de plată pentru a beneficia de subvențiile din zootehnie, ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat zootehnic, aferente anului de cerere 2021.

Îți recomandăm ca, înainte de a depune cererea unică de plată, să iei legătura cu primăria pentru a verifica în registrul agricol situația terenului pe care îl utilizezi, în vederea eliberării adeverinței de către primării conform înscrisurilor din registrul agricol.

Dacă ai în exploatație și animale, să verifici situația acestora în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă ești utilizator SNIIA (Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor).

Dacă soliciți sprijin cuplat sector zootehnic sau ANT (ajutor național tranzitoriu) ovine, caprine, verificarea animalelor în RNE trebuie efectuată, după caz, la data depunerii cererii unice de plată/data depunerii formularului de adăugare M2/data limită de depunere fără penalități, iar pentru taurul/tineretul din rasă de carne ieșit din exploatație la data solicitării, verificarea animalelor în RNE trebuie efectuată la data ieșirii din exploatație cuprinsă între 16.06.2020 - 15.05.2021.

1

Dacă soliciți ajutor național tranzitoriu specia bovine, verificarea animalelor solicitate în RNE trebuie efectuată la data de referință, iar la data solicitării în exploatația cu cod ANSVSA din cerere, trebuie să existe cel puțin un animal înregistrat în RNE din speciile bovine, ovine, caprine și/sau suine.

Dacă soliciți P8 din M10 Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, trebuie să prezinți la depunerea cererii unice de plată/formularului M2 de adăugare, adeverința eliberată de asociațiile acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie, care atestă înscrierea femelelor reproducătoare de rasă pură în secțiunea principală a Registrului genealogic al rasei. Adeverința trebuie să fie avizată de ANZ, le atrage atenția APIA fermierilor, crescătorilor de animale.

În anul 2021, fermierii pot beneficia de sprijin financiar din fonduri europene dacă respectă normele de ecocondiționalitate, care cuprind:

a) cerințe legale în materie de gestionare (SMR) șib) standardele privind Bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC), grupate pe următoarele domenii:- mediu, schimbări climatice, bune condiții agricole ale terenurilor;- sănătatea publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor;- bunăstarea animalelor.

Orice fermier care solicită sprijin financiar din fonduri europene și naționale trebuie să respecte aceste norme pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției).

CEREREA UNICĂ APIA SE DEPUNE ANUL ACESTA ÎNTRE 1 MARTIE ȘI 15 MAI 2021!

APIA: ACTE NECESARE PENTRU FERMIERII CARE CER SUBVENȚII APIA ANUL ACESTA! Agroinfo 16 februarie 2021

GHID SUBVENȚII APIA 2021! Documentele necesare pentru fermierii români care solicită anul acesta subvențiile agricole de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)! AGROINFO vă pune la dispoziție lista acestor acte!

DOCUMENTE NECESARE

Copie CI/BI/pașaport;Dovadă cont bancar activ;Pentru persoanele juridice - actele care atestă forma de organizare,

2

înregistrarea fiscală și numirea/desemnarea unui administrator;Documentele specifice, diferențiate pe tipul de sprijin;Documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic (ZIE), precum și a animalelor declarate.

În cazul solicitării sprijinului aferent submăsurilor 11.1, 11.2 agricultură ecologică, fermierul trebuie să prezinte următoarel documente în termen:

- copie fișă de înregistrare a beneficiarului în agricultura ecologică conform Anexei 1 din Ordinul MADR 1253/2013, cu modificările și completările ulterioare, vizată de către Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) și valabilă pentru anul în curs (care se depune la APIA până la data de 1 noiembrie 2021 inclusiv). Conform art.2 alin.16 din Ordinul MADR 1253/2013, în fiecare an, până la data de 15 iunie (inclusiv), operatorii au obligația de a-și înregistra activitatea în sistemul de agricultură ecologică (de a depune documentația prevăzută la art.2 alin.10 la DAJ).- copia documentului justificativ (certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei) și anexa la certificat conformă Anexei 6 din Ordinul MADR 895/2016, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 1 noiembrie 2021 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului, depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M11 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz. Dacă nu respecți toate condițiile și obligațiile care îți revin, se aplică sancțiuni sau chiar excluderea de la plată!

Potrivit prevederilor legislației europene și naționale, orice fermier care solicită plăți în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin trebuie să rspecte normele privind eco-condiționalitatea pe tot parcursul anului calendaristic și pe toate parcelele agricole din caddrul exploatației, indiferent de mărimea lor.

Pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerințele specifice acestor măsuri, iar normele privind eco-condiționalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.

Nerespectarea de către fermieri a normelor de eco-condiționalitate conduce la reducerea plăților sau excluderea de la întreaga sumă a plăților care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în legătură cu cererile

3

de sprijin, din una sau mai multe scheme de sprijin și se poate aplica pentru unul sau mai mulți ani calendaristici, după caz, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale.

CEREREA UNICĂ APIA SE DEPUNE ANUL ACESTA ÎNTRE 1 MARTIE ȘI 15 MAI 2021!

CONDIȚII APIA ANUL ACESTA PENTRU SUBVENȚIA PE HECTARUL DE PĂȘUNE ȘI TEREN ARABIL! Agroinfo, 16 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță care sunt condițiile generale pentru acest an ca un fermier, crescător de animale să beneficieze de subvenția pe hectarul de pășune și de teren arabil. APIA a început de luni, 15 februarie 2021, campania de informare pentru cererea unică de plată 2021.

Potrivit APIA, sunt eligibile la plată, anul acesta, exploatațiile agricole cu suprafața de cel puțin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafața de cel puțin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha.

Fermierii care dețin parcele agricole cu o suprafața de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare în cererea unică, cu condiția ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole, dacă suprafața totală nu depășește un hectar. În toate celelalte cazuri, trebuie declarate toate parcelele agricole și toate zonele de interes ecologic.

Beneficiarii plăților directe, ai Măsurii 11 Agricultură ecologică și Măsurii 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale specifice și alte constrângeri naturale sunt fermierii activi, persoane fizice și/sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare. Pentru accesarea Măsurii 10 Agro-mediu și climă, nu este necesară calitatea de fermier activ.

Pentru pajiștile comunale concesionate/închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăților pot fi:

4

a) membrii asociației care asigură încărcătura cu animale pentru suprafața concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști de către fiecare membru al asociației o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere și centralizatorul pe care reprezentantul legal al asociației își dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafață de către membrii asociației, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare, numărul de animale și codul/codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al exploatațiilor;

b) asociația crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale, iar dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști o constituie copia contractului de concesiune/închiriere și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociație și, pentru fiecare membru al asociației, datele personale de identificare și codul/codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice din Registrul național al explotațiilor, numărul de animale, precum și hotărârea adunării generale a asociației privind utilizarea fondurilor;

c) asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața concesionată/închiriată, prin pășunat cu animalele înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară.

Subventia de 4.880 de euro la hectar, pe care orice fermier o poate accesa. Ministrul Oros face anuntul februarie 16, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anuntat ca anul acesta se va extinde programul „Tomata”, pentru a putea fi posibila acordarea de sprijin agricultorilor care produc o mai mare varietate de legume in spatii protejate si ca se va dezvolta un nou program, dedicat plantelor aromatice, pentru a acoperi un deficit comercial mare.

„Vor ramane acciza la motorina, programul “Usturoiul”, “Bazna si Mangalita”, programul de minimis pentru sprijinul apicultorilor. Un nou program gandesc colegii acum legat de plante aromatice, pentru ca am observat in deficitul balantei comerciale ca si aici inregistram un deficit

5

comercial foarte mare si mult discutatul program “Tomata”, despre care, sigur, in mod eronat s-a spus ca s-a renuntat. Nu. El se va extinde si se va imbunatati. Programul “Tomata” a consumat in patru ani 172 de milioane de euro, iar efectul lui nu a mai venit. In patru ani importurile au crescut in fiecare an, iar acolo unde am fost sesizati am verificat si ne-am dat seama ca programul era atat de prost gestionat incat putea fi foarte usor fraudat. Doar la o simpla verificare, la Olt, am gasit anul trecut 417 dosare fictive, dar cel mai important lucru care ne-a facut sa il extindem este ca majoritatea legumicultorilor, membrii si liderii asociatilor au spus: “Domnule ministru numai tomate exista? De ce nu faceti un program de sprijin al legumelor in spatii protejate?”, a declarat Adrian Oros, intr-o conferinta de presa.

Seful MADR a mai explicat ca, in urmatoarea perioada, vor exista consultari cu privire la viitoarele programe de sprijin ce urmeaza sa fie lansate, atat finantate de la buget, cat si prin Programul National Strategic.

„Impreuna cu legumicultorii vom stabili care anume dintre legume vor intra in acest program “Legume in spatii protejate”. Lumea trebuie sa stie, legumicultorii stiu ca in continuare se va derula sprijinul cuplat vegetal de 4.880 de euro pe hectar anul acesta pentru legume in spatii protejate si de aproximativ de 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Sunt masuri care se continua si merg in paralel cu acest program”, a adaugat ministrul Agriculturii.

AFIR si FINANTARI

1,3 miliarde de euro în plus pentru România. 16 feb, 2021 | ECONOMICA.net

Comisia Europeană a publicat sumele pentru programul privind redresarea economiilor post Covid-19 România va putea accesa anul acesta 1,3 miliarde de euro din pachetul “Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei, REACT – EU". Este dedicat măsurilor de combatere a impactului social şi economic al pandemiei de COVID-19 asupra companiilor și indivizilor.

Comisia Europeană a publicat sumele pe care statele membre le pot încasa din pachetul “Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei ( REACT – EU)”, prin care se pot finanța măsuri de combatere a impactului social şi economic al pandemiei de COVID-19. Potrivit Decizie de punere în aplicare, România va putea accesa anul acesta 1,24 de miliarde de euro (prețuri din 2018) sau 1,32 de miliarde de euro ( prețuri curente), ceea ce reprezintă 3,3% din valoarea totală alocată, de 39,6 miliarde de euro. Prețurile sunt calculate în raport cu 2018 dată fiind programarea efectuată de

6

către statele membre și pentru a se putea stabili resursele disponibile în mod efectiv după deducerea sumei pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei și a sprijinului pentru cheltuielile administrative.

Cele mai mari sume revin Italiei ( 11,3 miliarde de euro), Estoniei ( 10,8 miliarde de euro) și Germaniei (1,8 miliarde de euro). REACT -UE este o inițiativă a Comisiei Europene post Covid cu scopul de a oferi sprijin rapid și suplimentar statelor membre și regiunilor cele mai afectate de focarul de coronavirus, prin adăugarea a 55 miliarde de euro la programele în curs de desfășurare finanțate prin politicile de coeziune 2014-2020. Sumele alocate pentru REACT -UE se adaugă alocărilor propuse pentru perioada 2021-2027 și vor fi distribuite între țările UE în funcție de nivelul lor de prosperitate și de efectele socio-economice ale crizei. REACT-UE permite un nivel de prefinanțare de 50%, astfel încât să fie disponibilă suficientă lichiditate pentru ca sprijinul să ajungă rapid în economia reală (pentru a ajuta oamenii și întreprinderile).

Începutul de an vine cu vești bune pentru fermierii români. Dacă până acum lucrurile erau destul de confuze în ceea ce privește fondurile europene în anii de tranziție 2021-2022, acestea încep să capete contur și să se clarifice. 16 februarie 2021

Interviu reazitat cu Andra Popescu, consultant fonduri europene

„Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR) a prezentat în data de 4 februarie 2021 propunerile pe care Ministerul Agriculturii le are în vedere pentru a le notifica către Comisia Europeană pentru perioada de tranziție 2021-2022.”

„Comisia Europeană a înaintat în data de 31 octombrie 2019 Consiliului și Parlamentului European propunerea de regulament care conține dispozițiile tranzitorii. (…) Regulamentul pentru tranziția PAC a fost aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului). Regulamentul prevede extinderea aplicabilității

7

cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadru Financiar Multianual (CFM 2021-2027). Măsurile de tranziție au în vedere și resursele pentru dezvoltare rurală provenite din Instrumentul de redresare economică al Uniunii Europene ca urmare a crizei provocate de COVID-19.”

„România beneficiază în perioada 2021-2022, la fel ca toate celelalte țări europene, de regulamentul de tranziție. România va avea la dispoziție pentru această perioadă aproximativ 2,15 miliarde de euro prin mecanismul de tranziție, din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) distribuția anuală fiind următoarea:

1,18 miliarde euro în anul 2021 967 milioane euro în anul 2022.

„Acestei alocări i se adaugă Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu un buget de 692,1 milioane euro.”

„Astfel bugetul alocat României pentru finanțarea agriculturii  în perioada de tranziție  2021-2022 este de 2,84 miliarde euro.”

„Pentru partea de dezvoltare rurală, vestea este că o mare parte din submăsurile din vechiul PNDR 2014-2020 se vor redeschide.”

„În perioada 2021-2022, ghidurile vor rămâne cele din PNDR 2014-2020 (cu unele ajustări, în special în privința criteriilor de punctaj), chiar dacă banii alocați vor fi din noul exercițiu financiar.”

„Se vor redeschide majoritatea liniilor de finanțare prin AFIR cum ar fi : submăsurile 6.1; 6.2; 6.3; 6.4; 4.1; 4.1A, 16.4; 17.1; etc;”

„Printre cele mai accesate măsuri se regăsesc submăsurile destinate fermelor mici, instalării si dezvoltării tinerilor fermieri.”

„Redeschiderea submăsurii 6.1- Instalarea tinerilor fermieri este așteptată cu nerăbdare de tinerii fermieri care vor să se instaleze ca șefi de exploatație. În perioada de tranziție 2021-2022, finanțarea este una semnificativă, de cca 100 milioane euro alocare FEADR. Există premisele ca in scurt timp, pe site-ul AFIR să fie publicat ghidul de finanțare aferent anului 2021,  astfel incât fermierii trebuie să demareze procedurile de elaborare a  documentației în vederea depunerii proiectului pentru obținerea unui sprijin financiar de maxim 50.000 euro.”

8

„Peste 4000 de ferme mici vor beneficia prin submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, de un buget consistent de 60,90 milioane euro alocare FEADR, sprijinul financiar fiind de 15.000 de euro /fermă. La acestea se adaugă alocări distincte pentru fermele din zona montană.”

„Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații  agricole va beneficia de noi sesiuni de depunere a proiectelor anul acesta si anul viitor. Alocarea FEADR pe total componente ale acestei submăsuri este de 634,22 milioane euro.”

Submăsura 4.1 va avea linii distincte de finanțare:

Investiții în exploatații prin achiziții simple și echipamente de irigații in fermă (exceptând legumicultura si cartoful) Investiții în exploatații agricole vegetale și/sau zootehnice prin modernizare, condiționare, procesare (exceptând legumicultura si cartoful) Investiții în exploatații agricole prin achiziții de utilaje pentru tineri fermieri Investiții în exploatații agricole  zootehnice pentru producție primară și marketing Investiții în exploatații agricole pentru legume și cartofi (productie primară, condiționare, marketing, utilaje, irigații/ modernizare, procesare si marketing)

Cei care vor să mai obțină o finanțare de până la 90%, vor mai putea ajunge la acest procent doar în acești doi ani de tranziție, din anul 2023 reducându-se cota de finanțare. Singurele care vor avea un avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%.

Finanțarea activităților nonagricole va continua și in această perioadă de tranziție cu alocări FEADR de:

50 milioane euro  prin submăsura 6.2 – Sprijin pentru inființarea de activități neagricole (cu targetare către acțiuni referitoare la resurse regenerabile și reciclare)

100 milioane euro prin submăsura 6.4 – Investiții in crearea și dezvoltarea de activități neagricole

„În ceea ce privește fondurile europene dedicate irigațiilor, este important de precizat că în lista cu măsuri pentru anii de tranziție a fost scoasa de la finantare Submăsura 4.3 „Investiţii  pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații” care a beneficiat in anii trecuti de un buget de peste 400 milioane de euro. Exista in schimb există o schemă nouă în cadrul submăsurii 4.1, special pentru achiziții simple și

9

echipamente de irigații în fermă, cu o alocare de peste 104 milioane de euro.”

„După perioada de consultări publice și postarea ghidurilor in consultare și ulterior a ghidurilor finale, se preconizează ca toate liniile de finanțare să fie active cel mai târziu in luna iunie 2021.”

Ghidul solicitantului pentru Măsura 15. Cine poate beneficia de fonduri europene, 16 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

A fost publicat Ghidul solicitantului pentru submăsura 15.1 din fonduri europene! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor” , submăsura 15.1 „plăți pentru angajamente de silvomediu, PNDR 2014-2020.

Potrivit documentului, introducerea submăsurii 15.1 în cadrul PNDR 2014-2020 a avut ca scop reducerea numărului de intervenții silvotehnice în pădure și promovarea tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus), prin promovarea de angajamente voluntare care depășesc cerințele obligatorii relevante prevăzute în cadrul legislației naționale în domeniul gestionării pădurilor.

Ghidul solicitantului publicat de MADR precizează că beneficiarii schemei de ajutor din fonduri europene pot fi:

a. Unităţile administrativ-teritoriale care au în proprietate publică sau privată terenuri forestiere,

b. Persoanele fizice și juridice care au în proprietate privată terenuri forestiere,

c. Asociații ale beneficiarilor precizați la lit. a) și b) conform preverilor OrdinulMADR1002/2016, cu modificările și completările ulterioareconstituite în baza legislaţiei învigoare.

De asemenea, documentul subliniază că pentru a fi eligibili în cadrul schemei și a avea șanse să beneficieze de fonduri europene, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a. să fie proprietarii suprafețelor de teren forestier localizate pe teritoriul României pentru care se solicită sprijin în cadrul schemei.

10

b. să se angajeze că mențin angajamentul de silvomediu pentru o perioada de 5 ani, de la data semnării acestuia;c. să se angajeze că respectă cerințele specifice și cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor aplicabile pachetelor de silvomediu pentru care aplică; Asumarea angajamentului se face prin depunerea cererii de sprijin din cadrul sesiunii respective și a documentelor anexate acesteia. Data semnării este în perioada de depunere a cererii de sprijin, iar angajamentul trebuie respectat și în perioada de la 1ianuarie până la data depunerii cererii de sprijin.d. să dețină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru suprafețele de teren forestier pentru care se solicită sprijin în cadrul schemei; Beneficiarul este obligat să asigure continuitatea contractului(lor) de administrare/prestări servicii silvice a terenului forestier de către un ocol/ocoale silvic/e autorizat/e pe toată perioada de 5 ani de angajament.e. să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier eligibilă în cadrul schemei deținută de acesta la 01.01.2021 într-o unitate de producție și/sau protecție.

Potențialii beneficiari de fonduri europene care sunt interesați să citească întregul Ghid, o pot face pe site-ul Ministerului Agriculturii sau cu un CLICK AICI. Proiectul de act normativ a fost publicat astăzi, 16 februarie 2021, iar cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: feadr@apia.org.ro – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Direcția Plăți Directe – Sector Vegetal

Le reamintim fermierilor interesați de accesarea acestor fonduri europene faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat lansarea sesiunii 4 de depunere a Cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, Submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Suma totală din fonduri europene alocată pentru sesiunea 04/2021 este de 22.318.866 euro.

Cererile de sprijin pentru schema de ajutor de stat pot fi depuse în intervalul 01 martie – 17 mai 2021, ora 16:00, cu posibilitatea depunerii până în data de 11 iunie 2021, ora 16:00, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care beneficiarul ar fi avut dreptul în cazul în care cererea ar fi fost depusă până în termenul de 17 mai. Mai multe detalii AICI.

11

Ministrul Adrian Oros anunță plăți directe pe suprafață și cap de animal de 13,6 miliarde euro! Angelica Lefter - 16 februarie 2021

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a specificat, într-o intervenție, în cadrul unei dezbateri online, că are așteptări ca banii alocați perioadei 2021 – 2027, care se ridică la 21,5 miliarde de euro, să fie absorbiți integral.

Dintre aceștia, pentru plăţi directe pentru suprafeţe sau pentru un număr de animale sunt alocați 13,6 miliarde de euro, pentru măsurile de piaţă sunt 363,5 milioane de euro intervenţii sectoriale şi 6,9 miliarde de euro sunt destinate pentru dezvoltare rurală. La acestea se adaugă facilitatea Nest Generation în valoare de 700 de milioane de euro.

Totodată, ministrul a menționat că 6 miliarde de euro sunt destinate perioadei de tranziție 2021-2022. Șeful de la Agricultură s-a arătat îngrijorat de bugetul Ministerului Agriculturii și a subliniat că banii trebuie ”drămuiți” cât mai eficient.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Șef APIA: Dacă ieși din oraș nu mai vezi un teren nelucrat, pârloagă! Roxana Dobre - 16 februarie 2021

Subvențiile agricole i-au încurajat pe fermieri să nu mai lase nicio palmă de pământ nelucrată. Plățile pe hectar dar și sumele ”bonus” pentru culturile speciale sau schemele compensatorii, le aduc producătorilor agricoli sume consistente pentru

12

terenurile pe care le lucrează anual ceea ce îi determină pe agricultori să nu lase suprafețe pârloagă.

Potrivit directorului APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, la nivelul județului Mureș un număr impresionant de suprafețe agricole sunt lucrate astfel că terenurile județului sunt în proporție minusculă nelucrate. ”Noi avem 265.000 de hectare. Suntem un județ care spun eu ca și complexitate suntem în top 10 dar eu cred ca suntem undeva pe locul 5-6 în țară pentru că avem și partea de zootehnie unde ocupă locul 2-3. Plata subvențiilor se vede și în ferme pentru că dacă ieși din oraș nu mai vezi un teren nelucrat, pârloagă. Și o spun fermierii, nu că ne lăudăm noi, care suntem doar niște intermediari ai banilor”, a precizat Ovidiu Săvâșcă pentru citytv.ro.

Conform datelor prezentate de acesta, la nivelul județului, din 2 decembrie și până în prezent, din cei 24.500 de fermieri mureșeni autorizați la plata subvențiilor, peste 23.000 au deja banii în conturi. Restul sunt încă în procedurile de control, dar APIA dă asigurări că și aceștia își vor primi banii până în luna martie.

”Noi vorbim despre o statistică extrasă la data de 1 februarie. Astfel ne dorim să ajunge în curând la 98-99% și să rămână blocate dosarele cu anumite probleme de ordinul zecilor să spunem, după data de 1 martie neplătiți. Noi sperăm ca la 1 martie aproape toți fermierii să fie autorizați. Nu vream să suprapunem cele două campanii, cea de autorizare și cea de preluare a cererilor”, a spus Ovidiu Săvâșcă.

13

Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea ecoconditionalitatii Agroromania.ro , 16 Feb. 2021

Informarea fermierilor cu privire la respectareanormelor de ecoconditionalite intra in responsabilitatea urmatoarelor institutii: APIA, AFIR, ANF, ANSVSA, Directiile pentru Agricultura Judetene si a Municipiului Bucuresti si a altor structuri de specialitate care functioneaza in subordinea sau in coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Ce sanctiuni se aplica, insa, pentru nerespectarea ecoconditionalitatii.

14

Constatarea respectarii sau a nerespectarii cerintelor privind ecoconditionalitatea se realizeaza prin actiunile de control(administrativ si control clasic pe teren) desfasurate de inspectorii APIA, ANF, respectiv ANSVSA sau prin teledetectie. 

 Nerespectarea normelor atrage reducerea platilor sau excluderea de la plata, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai multi ani.

 Sistemul de sanctiuni administrative se aplica pentru:

a) schemele de plati directe (schema de plata unica pe suprafata - SAPS, plata redistributiva, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat);

b) masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole, prevazute in PNDR 2014-2020 (masura 10 "Agromediu si clima", masura 11 "Agricultura ecologica" si masura 13 "Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice");

c) masurile 214 "Plati de agromediu" si 215 "Plati in favoarea bunastarii animalelor" - angajamente in derulare din PNDR 2007-2013;

d) platile pentru angajamente de silvomediu din PNDR 2014-2020;

e) primele anuale in cadrul masurilor pentru impadurire si crearea de suprafete impadurite din PNDR 2014-2020;

f) masura de restructurare/reconversie plantatii viticole cu soiuri de struguri pentru vin.

 Sanctiunile administrative aplicate sunt proportionale, se aplica in trepte, in functie de gravitatea, amploarea, durata si caracterul repetitiv al neconformitatii identificate.

 Cuantumul sanctiunilor pentru nerespectarea normelor privind ecoconditionalitatea se stabileste in functie de urmatoarele aspecte ale neconformitatii constatate:

15

neglijenta – 1% si 5% din cuantumul total rezultat din platile directe si primele anuale;

repetitia - maxim 15% din cuantumul total al platilor directe si primelor anuale;

nerespectarea deliberata (intentia) - minim 20% - maxim - excluderea totala din una sau mai multe scheme de ajutor, se poate aplica pentru unul sau mai multi ani calendaristici.

 Sanctiunile Sanctiunile aplicate constau in:

reducere de 3% din cuantumul total al platilor calculate, daca neconformitatea se datoreaza „neglijentei” fermierului, adica unor greselineintentionate comise de acesta, putand fi diminuata la 1% sau majorata la maxim 5%, in functie de gravitatea, amploarea si persistenta consecintelor neconformitatii;

la fiecare repetare a unei neconformitati se va tripla reducerea aplicata anterior, cu conditia ca reducerea maxima sa nu depaseasca 15% din cuantumul total al platilor calculate; beneficiarul in cauza va fi informat ca, in eventualitatea unei noi constatari a unei neconformitati, se considera ca acesta a actionat in mod deliberat;

reducere de minim 20% in cazul unei neconformitati deliberate („intentie”); in functie de gravitatea, amploarea sipersistentaconsecintelorneconformitatii, se poate actiona pana la excluderea totala din una sau mai multe scheme de ajutor si se poate aplica pentru unul sau mai multi ani calendaristici. 

ALTELE

Adrian OROS: „Anul acesta vom porni exact cu buget pe care o să-l primim”, februarie 16, 2021 agrimanet

Programul Naţional Strategic trebuie finalizat până la finele lunii noiembrie

„Anul trecut, trecând peste neajunsurile provocate de pandemie şi de seceta extremă care s-a instalat în unele zone ale ţării şi a produs pierderi însemnate

16

fermierilor, principala preocupare a fost aceea de a elabora Programul Naţional Strategic iar spre sfârşitul anului a venit şi acea oportunitate în care puteam să prindem în Programul Naţionale de Rezilienţă şi Relansare unele dintre proiectele noastre. Am avut runde de întâlniri cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ şi am analizat împreună rezultatele analizei swot şi analizei nevoilor pe care le-am comunicat Bruxellesului.

Aşteptăm observaţii la cea de-a doua variantă a analizei nevoilor pentru că pe această analiză a nevoilor noi va trebui să creionăm principalele linii de finanţare în perioada 2021 – 2027. Programul Naţional Strategic în forma finală va trebui să-l avem la finele lunii noiembrie, să-l trimitem la Comisie, astfel încât în perioada anului 2022 să putem pregăti lucrurile în aşa fel încât din 2023, de când începe efectiv Programul Naţional Strategic, banii să fie absorbiţi”, a spus Adrian Oros la evenimentul organizat de RFI cu tema “Agricultura românească într-o Europă mai verde. Puncte forte, puncte slabe”.

„În perioada acesta, până la finele lui februarie va trebui să definitivăm programul pentru perioada de tranziţie. Perioada de tranziţie de data acesta va fi de doi ani, 2021 – 2022. Pentru această perioadă de tranziţie sunt alocaţi 6 miliarde de euro din cei 21,5 miliarde de euro pentru toată perioada. Normal că şi în această perioadă de tranziţie vom prinde acele măsuri care au fost şi până acum, dar care se vor regăsi şi pentru viitorul Program Naţional Strategic”, a explicat Adrian Oros.

Plăţile directe se ridică la 13,6 miliarde de euro, pentru măsurile de piaţă sunt alocate 363,5 milioane de euro intervenţii sectoriale şi 6,9 miliarde de euro sunt destinate pentru dezvoltare rurală.

Programe de instalare a tinerilor fermieri

„Apoi avem şi noi acea problemă pe care o are toată Europa în ceea ce priveşte îmbătrânirea fermierilor şi a celor care activează în agricultură şi abandonul zonei rurale. Şi aici va trebui să finanţăm toate programele de instalare a tinerilor fermieri şi cele aferente acestora astfel încât cei care odată de instalează să se consolideze şi să rămână în această activitate”.

 Să consolidăm fermele

“Apoi, trebuie să consolidăm fermele. Suntem ţara cu cele mai numeroase ferme pentru că sigur la noi sunt numărate la ferme şi cele aproape 790.000 de gospodării sau ferme de subzistenţă. Va trebui într-un proces accelerat toţi cei care doresc să devină ferme comerciale, ferme familiale care să reziste pe piaţă, să îi ajutăm ca până la finele lui 2027 să se realizeze acest

17

lucru. Deci practic numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate. Vor deveni nişte ferme comerciale. Apoi avem o problemă reală cu piaţa, atât cu piaţa locală, prea puţini dintre producători reuşesc să-şi valorifice produsele pe piaţa locală, dar în general această problemă a asocierii celor mici care nu reuşesc întotdeauna să aibă putere de negociere nici atunci când cumpără imputuri, dar nici atunci când vând producţia astfel încât să o vândă toată şi la preţuri avantajoase”, a spus Adrian Oros.

Despre budget

„Să ştiţi că şi eu sunt foarte îngrijorat de bugetul Agriculturii şi orice ministru responsabil trebuie să fie îngrijorat de bugetul ministerului. Nu este încă definitivat. El va fi atât cât este posibil. Eu le reamintesc fermierilor că şi anul trecut am pornit cu un buget iniţial mult mai mic după care la fiecare rectificare am reuşit să-l suplimentăm astfel încât să acoperim aproape toate nevoile pe care le-am avut, atât despăgubiri la secetă, cât şi despăgubiri consistente, zic eu, pentru pierderile înregistrate datorită evoluţiei Covid. Deci anul acesta vom porni exact cu buget pe care o să-l primim. Ideea este să-l drămuim cât mai bine ca banii alocaţi agriculturii să aibă efect”, a declarat Adrian Oros la evenimentul organizat de RFI cu tema “Agricultura românească într-o Europă mai verde. Puncte forte, puncte slabe”

MINISTRUL OROS: NUMĂRUL FERMELOR VA SCĂDEA! Agroinfo, 15 februarie 2021 PROGRAMUL NAȚIONAL STRATEGIC! Suntem ţara cu cele mai numeroase ferme pentru că sigur la noi sunt numărate la ferme şi cele aproape 790.000 de gospodării sau ferme de subzistenţă. Va trebui într-un proces accelerat toţi cei care doresc să devină ferme comerciale, ferme familiale care să reziste pe piaţă, să îi ajutăm ca până la finele lui 2027 să se realizeze acest lucru. Practic numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate, a declarat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul agriculturii a declarat că până la sfârșitul lunii noiembrie 2021, Programul Național Strategic, PNS 2023-2027, trebuie să aibă forma finală.

"Anul trecut, trecând peste neajunsurile provocate de pandemie şi de seceta extremă care s-a instalat în unele zone ale ţării şi a produs pierderi însemnate fermierilor, principala preocupare a fost aceea de a elabora Programul Naţional Strategic iar spre sfârşitul anului a venit şi acea oportunitate în care puteam să prindem în Programul Naţionale de Rezilienţă şi Relansare unele dintre proiectele noastre. Am avut runde de întâlniri cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ şi am analizat împreună rezultatele analizei SWOT şi analizei nevoilor pe care le-am comunicat Bruxelles-ului.

18

Aşteptăm observaţii la cea de-a doua variantă a analizei nevoilor pentru că pe această analiză a nevoilor noi va trebui să creionăm principalele linii de finanţare în perioada 2021 - 2027. Programul Naţional Strategic în forma finală va trebui să-l avem la finele lunii noiembrie, să-l trimitem la Comisie, astfel încât în perioada anului 2022 să putem pregăti lucrurile în aşa fel încât din 2023, de când începe efectiv Programul Naţional Strategic, banii să fie absorbiţi", a spus Adrian Oros în cadrul unei dezbateri online, organizată luni, 15 februarie 2021, de RFI România. 

Pentru noul exercițiu financiar, România beneficiază de 21,5 miliarde de euro, din care plăţi directe pentru suprafeţe sau pentru un număr de animale se ridică la 13,6 miliarde de euro, pentru măsurile de piaţă sunt alocate 363,5 milioane de euro intervenţii sectoriale şi 6,9 miliarde de euro sunt destinate pentru dezvoltare rurală. La acestea se adaugă facilitatea Nest Generation în valoare de 700 de milioane de euro, a precizat șeful MADR.

"Până la finele lui februarie va trebui să definitivăm programul pentru perioada de tranziţie. Perioada de tranziţie de data acesta va fi de doi ani, 2021 - 2022. Pentru această perioadă de tranziţie sunt alocaţi 6 miliarde de euro din cei 21,5 miliarde de euro pentru toată perioada. Normal că şi în această perioadă de tranziţie vom prinde acele măsuri care au fost şi până acum, dar care se vor regăsi şi pentru viitorul Program Naţional Strategic", a explicat Adrian Oros.

Ministrul agriculturii a mai spus că fermele mici, de subzistență, trebuie să se transforme într-un ritm accelerat în ferme comerciale care să reziste pe piață, iar în acest proces vor fi ferme care vor dispărea, numărul fermelor din România va scădea.

"Apoi avem şi noi acea problemă pe care o are toată Europa în ceea ce priveşte îmbătrânirea fermierilor şi a celor care activează în agricultură şi abandonul zonei rurale. Şi aici va trebui să finanţăm toate programele de instalare a tinerilor fermieri şi cele aferente acestora astfel încât cei care odată de instalează să se consolideze şi să rămână în această activitate.

Apoi, trebuie să consolidăm fermele. Suntem ţara cu cele mai numeroase ferme pentru că sigur la noi sunt numărate la ferme şi cele aproape 790.000 de gospodării sau ferme de subzistenţă. Va trebui într-un proces accelerat toţi cei care doresc să devină ferme comerciale, ferme familiale care să reziste pe piaţă, să îi ajutăm ca până la finele lui 2027 să se realizeze acest lucru. Deci practic numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate. Vor deveni nişte ferme comerciale. Apoi avem o problemă reală cu piaţa, atât cu piaţa locală, prea puţini dintre producători reuşesc să-şi

19

valorifice produsele pe piaţa locală, dar în general această problemă a asocierii celor mici care nu reuşesc întotdeauna să aibă putere de negociere nici atunci când cumpără imputuri, dar nici atunci când vând producţia astfel încât să o vândă toată şi la preţuri avantajoase", a spus Adrian Oros.

Acuze GRAVE la adresa ministrului Oros: ”Vrea să termine de tot gospodăria țărănească” Autor: Ionuț Fîntînă, 16 februarie 2021

Publicarea în dezbatere publică a Ordinului 24/2021, care stabilește tipurile de exploatații de suine în România, ca stârnit reacții puternice din partea crescătorilor de porci din întreaga țară. Unii dintre ei nu sunt de acord cu condițiile impuse de ministrul Oros, alții nici măcar nu le înțeleg motivația. 

Într-un mesaj postat pe pagina sa oficială de facebook, ministrul agriculturii spunea că ”doar samsarii și PSD-știi sunt deranjați de noua reglementare”, iar măsurile impuse sunt necesare pentru a opri răspândirea pestei porcine africane. ”Pentru a stopa evoluția acestei boli, pentru a diminua pierderile economice uriașe și pentru a relansa creșterea porcului în România trebuie să se respecte regulile de către toți crescătorii de porci și să se controleze numărul mistreților. Asta vrea Guvernul și crescătorii corecți”, a precizat ministrul Oros.

Nici fermierii, nici adversarii politici nu sunt convinși, însă, că șeful MADR are cele mai bune intenții. În emisiunea ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, senatorul Călin Matieș a venit cu acuzații dure la adresa ministrului agriculturii, spunând că prin măsurile impuse, acesta distruge gospodăriile țărănești.

”Ministrul Oros, în ultima vreme, o dă din minciună în minciună. Eu nu cred că am avut un alt ministru mai mincinos și mai slab decât acesta. Spune că doar 2% sunt supărați pe acest Ordin. Nu știu pe ce calcule își face discursul.

Prin aceste măsuri, terminăm ultima redută a tradiționalismului românesc, a satului românesc – gospodăria. Terminăm inclusiv produsele tradiționale, pentru care am luptat atâția ani și acum sunt recunoscute european. Domnul ministru, care ne minte cu dezinvoltură, spune în continuare că asta este pentru pesta porcină africană. Păi până acum, un producător de produse tradiționale lua de la țăran, cu carnet de sănătate, îl ducea la un abator autorizat și făcea tobă, slănină, de toate. În momentul în care domnul ministru Oros face această crimă a satului românesc, nu mai pot. (…) Eu sunt sigur că acestea sunt niște interese făcute pentru multinaționalele care sunt în România”, a spus Matieș.

20

Membrul Comisiei de Agricultură din Senat susține că noile reguli în împiedică pe micii fermieri să mai cumpere porci, astfel că după ce se va încheia acest ciclu de îngrășat, gospodăriile țărănești vor rămâne fără porci.

”Cei care vor să mai crească porci acum, nu au de unde să-i ia, pentru că fermele mari de creștere a porcinelor nu au voie să vândă către ferme neautorizate purcei. Ministrul Oros vrea să nu mai creșteți și să ajungem la un import mult mai mare de carne de porc. (…) Nici de la țăran nu se poate lua, pentru că țăranul nu are voie să vândă. Nu există soluție. (…) Când s-a terminat primul ciclu, asta vrea ministrul Oros, să se termine de tot gospodăria țărănească, să meargă toată lumea la sparanghel și la căpșuni în Spania. (…) Nu s-a lăsat nici cea mai mică portiță”, a mai subliniat Matieș.

Reamintim că Ordinul 24 se află, în acest moment, în stadiu de proiect și mai poate suferi modificări. Crescătorii de porci au lansat și o petiție semnată, până în acest moment, de peste 5.000 de persoane, prin care cer ca acest Ordin să nu fie pus în aplicare.

În ceea ce privește pesta porcină africană, multe voci susțin că principalul vector de transmitere a virusului este reprezentat de porcii mistreți, astfel că autoritățile ar trebui să fie mai preocupate de această problemă. ANSVSA listează pe site-ul oficial următoarele cauze care duc la apariţia de noi focare de PPA:

numărul mare de mistreți; în unele fonduri de vânătoare depășirea densității maxime de 0,5 mistreți/kmp, care se datorează nerespectării cotelor de vânătoare;

nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate, conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgență;

neefectuarea supravegherii pasive în sensul de necolectare a cadavrelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizării ulterioare;

vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;

ieșirea porcinelor din zonele de protecție şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km), în conformitate cu cerințele Directivei 2002/60/CE;

mișcările necontrolate de porcine realizate de comercianții ilegali de animale vii;

sacrificarea porcinelor bolnave fără anunțarea medicului veterinar și conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele

21

științifice au demonstrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile;

administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor; nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile

populație, dar și în unele exploatații comerciale.

Întâlnire de gradul zero între Adrian Oros și fermieri. ”Unde s-au evaporat promisiunile?” Ionuț Fîntînă , 16 februarie 2021

În urma anunțului că banii pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă la culturile de primăvară nu au fost incluși în proiectul de buget pentru anul 2021, reacțiile din partea fermierilor nu au întârziat să apară. Mulți dintre aceștia, care se află în situații foarte dificile după pierderile suferite, se întreabă de ce nu se respectă promisiunile făcute în repetate rânduri de reprezentanții Guvernului.

În acest sens, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a lansat o scrisoare-protest, adresată atât premierului Florin Cîțu, cât și ministrului agriculturii Adrian Oros, prin care le cer acestora să revină asupra deciziei și să îi despăgubească pe fermieri.

”Stimate domnule Premier, Stimate domnule Ministru al Agriculturii,  vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media. Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!”, le-au transmis oficialilor reprezentanții fermierilor.

După această reacție, ministrul Adrian Oros, împreună cu președintele Comisiei de Agricultură din Senat, George Scarlat, au convenit să se întâlnească și să negocieze astăzi cu reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ștefan Moraru, fermier din județul Călărași și membru al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a vorbit despre subiectele care vor fi abordate în cadrul întâlnirii. ”În primul rând bănuiesc că colegii mei o să întrebe unde s-au evaporat promisiunile? Acesta este primul lucru care trebuie întrebat”, a precizat fermierul.

22

Pe lângă subiectul despăgubirilor, care este unul arzător, reprezentanții agricultorilor vor pune pe masa negocierilor și alte teme de interes, cum ar fi legea arendei sau irigațiile.

”Următoarele chestiuni pe care le punem în discuție de fiecare dată când ne întâlnim cu autoritățile sunt ceilalți pași și celelalte demersuri pe care le-am cerut și vechiului Parlament, iar acum le cerem noului Parlament. Este un moment bun să punem din nou pe tapet niște cerințe mai vechi legate de contractul de arendă, legate de dezvoltarea infrastructurii subterane de irigații”, a mai precizat Ștefan Morarul.

Fermierul din Călărași spune că legislația actuală îi împiedică pe fermieri să-și dezvolte sisteme de irigații performante, iar acest lucru trebuie corectat cât mai repede.

”Pe irigații avem o mare problemă, pentru că nu putem face dezvoltări de infrastructură subterană pe fonduri europene din cauza faptului că se cere autorizație de construcție când trasezi o conductă. Ca să faci această autorizație, legea cere să ai acordul tuturor proprietarilor terenurilor pe unde trece conducta. În momentul de față, ce faci la o conductă de 2-3 km, care traversează 100 de parcele? Sunt terenuri pe care nu există cadastru, nu există titlu de proprietate”, a explicat Moraru.

AGRO TV vă ține la curent cu toate noutățile de la întâlnirea fermierilor cu oficialii.

Cum vrea ministrul agriculturii să relanseze învățământul agricol, 16 februarie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Învățământul agricol reprezintă un sector care are mare nevoie de ajutor în perioada următoare. Din păcate, tot mai puțini tineri optează pentru a învăța în liceele agricole, iar pregătirea din multe astfel de unități de învățământ lasă de dorit. Acest lucru se vede și în forța de muncă din agricultură, o problemă de care fermierii se plâng de ani buni.

23

În cadrul unei dezbateri online organizată de RFI România, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a vorbit despre măsurile care vor fi adoptate în anii următori pentru a sprijini învățământul agricol. Potrivit șefului MADR, se vor aloca fonduri în acest sector și din Planul Național de Redresare și Reziliență.

”Este o prioritate învățământul profesional, pentru că forța de muncă responsabilă și calificată este un lucru foarte important și în agricultură, ca și în alte domenii. Aici avem niște măsuri concrete de a sprijini învățământul liceal și profesional dual, într-un parteneriat cu autoritățile publice locale dar și cu fermierii. Iar o parte din finanțarea pentru acest învățământ profesional o să o prindem în noul Plan Național de Reziliență și Relansare, astfel încât să venim cu ceva în plus față de ce primesc aceste școli de la Ministerul Învățământului”, a precizat Oros.

Ministrul agriculturii a reiterat ideea că învățământul dual reprezintă cea mai bună soluție pentru liceele și facultățile agricole din România, pentru că aceste unități de învățământ nu își permit să aibă propriile ferme sau fabrici pe care să le folosească doar în scop didactic. Printr-o astfel de soluție, însă, beneficiile sunt împărțite în toate părțile – elevii și studenții pot face practică în ferme reale, iar fermierii beneficiază de forță de muncă.

”Niciodată banii nu o să ajungă. Banii de la Ministerul Învățământului sunt câți sunt, știm cu toții. Eu am îndrumat dintotdeauna formele de învățământ profesional sau liceal să facă pasul spre învățământul dual, pentru că este iluzoriu să crezi că vei avea bani să dotezi ferme și laboratoare și fabrici de procesare doar în scop didactic. Peste tot în Europa, acest lucru se face în parteneriat dual, în care elevul sau studentul se duce într-o fabrică de procesare și lucrează pe facilități și tehnologii din 2020, nu din 1965, fără ca statul să cheltuie nimic. Statul trebuie doar să ofere niște facilități celor care vin în acest contract. Statul trebuie să facă doar partea teoretică, pentru că tot ceea ce înseamnă pregătire practică se poate face la agentul economic. Trebuie să fie o relație corectă între agentul economic și sistemul de învățământ”, a explicat Adrian Oros.

Potrivit șefului MADR, există multe licee agricole în țara noastră care poartă acest nume, însă și-au pierdut tradiția, iar lipsa de interes își spune cuvântul.

”Anul acesta am constatat că sunt foarte licee care nu au dorit să facă acest pas. Sunt foarte multe licee care poartă doar numele de liceu agricol, dar și-au pierdut această tradiție. Nici profesorii, dar nici elevii sau autoritățile publice locale nu mai au interes pentru acest tip de pregătire, și atunci trebuie reînviat cumva. Ministerul Agriculturii vine să pună umărul și vrem

24

să îi ajutăm pe cei care doresc să fie ajutați, nu doar să bifăm”, a mai precizat Oros.

Amintim că în luna august a anului trecut, Ministerul Agriculturii a alocat un sprijin în valoare de 10 milioane de lei pentru liceele agricole. La acel moment au fost semnate 56 de contracte pentru finanțarea liceelor agricole din toată țara, sumele de bani fiind destinate pentru realizarea investițiilor necesare, cum ar fi cheltuieli pentru materialele necesare elevilor pentru desfășurarea activităților în cadrul liceelor agricole. Pentru fiecare liceu în parte a fost alocată suma de 175.000 de lei de la bugetul de stat.

ADRIAN OROS: "România dispune de mari efective de ovine pentru export" S.B. Miscellanea / 16 februarie

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potenţial care trebuie valorificat, a afirmat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unor discuţii avute cu europarlamentarii români, membri în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, informează Agerpres.

"Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru susţinerea crescătorilor de animale din România. Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condiţiilor de bunăstare animală. Demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecţia animalelor în timpul transportului (ANIT) şi al propunerii de rezoluţie referitoare la interzicerea transportului animalelor vii şi a sacrificării rituale. În Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuţii privind modificările condiţiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare", se arată într-un comunicat de presă al ministerului de resort.

Potrivit sursei citate, în acest context, ministrul Adrian Oros a subliniat o serie de aspecte de interes a fi susţinute de către europarlamentarii români.

25

Oficialul a punctat faptul că România dispune de mari efective de ovine pentru export, potenţial care trebuie valorificat. Astfel, ţara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare şi, nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

"Pieţele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părţi ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producţia lor şi transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte. Exportul de animale vii să fie corect reglementat şi cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România şi din Uniunea Europeană, interzicerea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. În acest sens, sunt necesare asigurarea şi controlul respectării stricte a condiţiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura şi echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea şi adăparea corespunzătoare a animalelor) şi fonduri pentru modernizarea acestora", a subliniat Oros.

Conform datelor oficiale, în ultimii trei ani, România a exportat, în medie, peste 1,6 milioane de capete ovine anual în ţări terţe, precum: Arabia Saudită, Regatul Haşemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, ţara noastră a avut un comerţ intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste un milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franţa sau Ungaria.

În cadrul discuţiilor, ministrul Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislaţie clară care să asigure respectarea strictă a condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului şi nu să fie interzis, potrivit Agerpres.

MADR susține crescătorii de animale pentru continuarea exporturilor de animale vii Marți, 16 Februarie 2021

Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru susținerea crescătorilor de animale din România. Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condițiilor de bunăstare animală.

26

Demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) și a propunerii de rezoluție referitoare la interzicerea transportului animalelor vii și a sacrificării rituale.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuții privind modificările condițiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare. În aceste circumstanțe, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi susținute de europarlamentarii români :

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producția lor și transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte.     

Exportul de animale vii să fie corect reglementat și cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România și din Uniunea Europeană, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. În acest sens, sunt necesare asigurarea și controlul respectării stricte a condițiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura și echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea și adăparea corespunzătoare a animalelor) și fonduri pentru modernizarea acestora.

În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, țara noastră a avut un comerț intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste 1 milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franța sau Ungaria.

Ministrul  Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară care să asigure respectarea strictă a condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului și nu să fie interzis.

27

Ministrul Oros, noutati despre Programul National Strategic. Pana la ce data trebuie stabilita forma finala a PNS? februarie 16, 2021

Este necesar ca Romania sa creioneze forma finala a Programului National Strategic panna la finele lunii noiembrie, in prezent fiind asteptata cea de-a doua analiza referitoare la nevoile din teritoriu, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„Anul trecut, trecand peste neajunsurile provocate de pandemie si de seceta extrema care s-a instalat in unele zone ale tarii si a produs pierderi insemnate fermierilor, principala preocupare a fost aceea de a elabora Programul National Strategic iar spre sfarsitul anului a venit si acea oportunitate in care puteam sa prindem in Programul Nationale de Rezilienta si Relansare unele dintre proiectele noastre. Am avut runde de intalniri cu tot ceea ce inseamna mediul asociativ si am analizat impreuna rezultatele analizei swot si analizei nevoilor pe care le-am comunicat Bruxellesului. Asteptam observatii la cea de-a doua varianta a analizei nevoilor pentru ca pe aceasta analiza a nevoilor noi va trebui sa creionam principalele linii de finantare in perioada 2021 – 2027. Programul National Strategic in forma finala va trebui sa-l avem la finele lunii noiembrie, sa-l trimitem la Comisie, astfel incat in perioada anului 2022 sa putem pregati lucrurile in asa fel incat din 2023, de cand incepe efectiv Programul National Strategic, banii sa fie absorbiti”, a spus Adrian Oros.

Seful MADR a precizat ca este vorba de o suma de 21,5 miliarde de euro, din care plati directe pentru suprafete sau pentru un numar de animale se ridica la 13,6 miliarde de euro, pentru masurile de piata sunt alocate 363,5 milioane de euro interventii sectoriale si 6,9 miliarde de euro sunt destinate pentru dezvoltare rurala. La acestea se adauga facilitatea Nest Generation in valoare de 700 de milioane de euro.

“In perioada acesta, pana la finele lui februarie va trebui sa definitivam programul pentru perioada de tranzitie. Perioada de tranzitie de data acesta va fi de doi ani, 2021 – 2022. Pentru aceasta perioada de tranzitie sunt alocati 6 miliarde de euro din cei 21,5 miliarde de euro pentru toata perioada. Normal ca si in aceasta perioada de tranzitie vom prinde acele masuri care au fost si pana acum, dar care se vor regasi si pentru viitorul Program National Strategic”, a explicat Adrian Oros.

Ministrul a vorbit si despre deficitul balantei comerciale, apreciind ca este foarte mare, de 1,3 miliarde de euro in 2019, iar aceasta inseamna ca facilitatile de depozitare si procesare vor trebui finantate mai eficient.

28

„Apoi avem si noi acea problema pe care o are toata Europa in ceea ce priveste imbatranirea fermierilor si a celor care activeaza in agricultura si abandonul zonei rurale. Si aici va trebui sa finantam toate programele de instalare a tinerilor fermieri si cele aferente acestora astfel incat cei care odata de instaleaza sa se consolideze si sa ramana in aceasta activitate. Apoi, trebuie sa consolidam fermele. Suntem tara cu cele mai numeroase ferme pentru ca sigur la noi sunt numarate la ferme si cele aproape 790.000 de gospodarii sau ferme de subzistenta. Va trebui intr-un proces accelerat toti cei care doresc sa devina ferme comerciale, ferme familiale care sa reziste pe piata, sa ii ajutam ca pana la finele lui 2027 sa se realizeze acest lucru. Deci practic numarul fermelor va scadea, dar ele vor fi mult mai consolidate. Vor deveni niste ferme comerciale. Apoi avem o problema reala cu piata, atat cu piata locala, prea putini dintre producatori reusesc sa-si valorifice produsele pe piata locala, dar in general aceasta problema a asocierii celor mici care nu reusesc intotdeauna sa aiba putere de negociere nici atunci cand cumpara imputuri, dar nici atunci cand vand productia astfel incat sa o vanda toata si la preturi avantajoase”, a spus seful MADR.

29

30

31

32

33

INS: "Produsul intern brut a scăzut în 2020 cu 3,9%" A.P. Macroeconomie / 16 februarie

Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât şi în cea a băncilor, conform cifrelor prezentate marţi de INS Prim-ministrul Florin Cîţu consideră că această performanţă "spulberă estimările apocaliptice" şi anunţă că Guvernul nu se opreşte aici, iar 2021 va fi anul reformelor şi al investiţiilor, pentru a corecta "30 de ani de amânări şi de populism", potrivit News.

Produsul intern brut a crescut cu 5,3% în trimestrul patru faţă de trimestrul trei, ca serie ajustată. Scăderea faţă de trimestrul patru din 2019 a fost de 1,5% pe serie brută şi de 1,7% pe serie ajustată sezonier, arată datele semnal publicate de INS.

34

În trimestrul trei economia crescuse cu 6,1% faţă de trimestrul doi, iar în trimestrul doi scăzuse cu 12,2% faţă de primul trimestru.

Prognoza oficială, folosită şi la construcţia bugetului pentru acest an, arăta o scădere economică de 4,4% în 2020, cu scăderi pe toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, conform Profit.ro.

Prim-ministrul Florin Cîţu, fost ministru de Finanţe, consideră că au fost spulberate estimările apocaliptice şi anunţă că 2021 va fi anul investiţiilor şi al reformelor.

"Economia României, performanţa care SPULBERĂ estimările apocaliptice! În trimestrul IV din 2020 economia României a crescut cu 5.3%!!! O performantă fantastică. Cea mai RAPIDĂ revenire a economiei din istorie. Am promis. Am făcut. Am avut dreptate. Revenirea economiei în V, o certitudine! În 2020, economia României, alături de cea globală, a fost lovită de cea mai mare criză din ultima sută de ani. Cu toate acestea, s-a contractat cu DOAR 3.9%", subliniază Cîţu.

El afirmă că Guvernul a luat cele mai bune măsuri din punct de vedere economic şi a spulberat toate estimările apocaliptice.

"Împreună am reuşit să redresăm economia şi să avem acest rezultat. România a PERFORMAT în 2020 cu 5% mai bine decât estimările iniţiale şi în medie cu 2.5% mai bine decât TOATE estimările publicate de instituţiile internaţionale, CE, agenţiile de rating şi instituţiile financiare. Nu ne oprim aici. Anul acesta este anul REFORMELOR şi al INVESTIŢIILOR. Corectăm 30 de ani de amânări şi de populism. În acest prim mandat, de 4 ani, promit să pun economia pe o traiectorie de creştere economică sustenabilă şi să creez un mediu economic în care toţi românii au şansa de reuşi", conchide Florin Cîţu într-o postare pe Facebook.

România, cea mai mare creştere economică din UE în ultimul trimestru din 2020 16 februarie 2021, 18:20 de Melania Agiu

România, cea mai mare creştere economică din UE în ultimul trimestru din 2020 În ultimele trei luni din 2020, tara noastră a avut cea mai mare creştere economică trimestrială din Uniunea Europeană, înregistrând o creştere de 5,3% faţă de al treilea trimestru, în timp ce, la nivelul UE, PIB-ul a scăzut cu 0,4%.

Potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat, în zona euro, economia a avut un declin de 0,6%. În ritm anual, economia românească s-a contractat cu 1,7% în ultimele

35

trei luni din 2020, printre cele mai mici scăderi din UE, informează Profit.ro. Scăderea a fost de 4,8% la nivelul UE şi de 5% în zona euro.

Cea mai uşoară scădere, de 1,3%, a fost înregistrată în Lituania. După Lituania, cele mai mici scăderi au fost în România şi Letonia (ambele cu -1,7%). Astfel, cea mai slabă evoluţie trimestrială a fost consemnată în Austria (-4,3%), iar cea mai slabă evoluţie faţă de ultimul trimestru din 2019 a fost înregistrată în Spania (-9,1%). Conform sursei citate, datele nu sunt încă disponibile pentru toate statele membre UE, Estonia, Grecia, Malta, Irlanda, Slovenia şi Luxemburg nefiind incluse în clasamentul preliminar.

România, destinația investițiilor străine în consum. Investitorii străini recomandă atragerea de firme high-tech • 16 Februarie 2021 • Elena Deacu

România atrage un nivel în creștere de investiții străine directe (ISD) în fiecare an, însă încă rămâne în urma altor țări din regiune, iar ISD sunt în principal orientate către sectoare care aduc valoare adăugată scăzută, arată Raportul privind investițiile străine directe în România, realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), împreună cu Academia de Studii Economice (ASE) din București. FIC recomandă astfel ca România să încurajeze investițiile străine directe cu valoare adăugată cât mai ridicată și în industriile cu grad înalt de tehnologie.

Cei mai mari investitori străini din România provin din aceleași trei țări care au fost și în ultimii ani principalii furnizori de ISD: Olanda (cu 23,9% din totalul stocurilor de ISD din România în anul 2018), Germania (12,7%) și Austria (12,2%). Ponderea acestor trei țări reprezintă 48,8% din totalul stocurilor de ISD în țara noastră, în ușoară descreștere față de anul 2015 (când se ridica la 51,6%) și față de anul 2009 (53,3%). Principalul investitor din afara Europei este Turcia, urmată de SUA în anul 2018. Se observă o scădere semnificativă a ponderii investițiilor din SUA de la valori de 2,5% din totalul soldurilor de ISD în 2015 și 2,1% în 2009 la numai 0,7% în 2018.

36

Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că firmele care realizează ISD în România au efectuat 75% din exporturi și 68% din importurile totale. Numărul de salariați în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaților din România, în ușoară scădere față de anii precedenți.

România, destinație de investiții de consum, nu investiții productive

În România, stocurile de ISD au crescut în fiecare an începând cu 2008, spre deosebire de țările din regiune care au înregistrat cel puțin un an în care valoarea față de perioada anterioară a fost mai mică.

Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ  47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.

În materie de atragere a ISD, diferențele din România se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune. Astfel, România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Fluxuri importante de ISD au fost direcționate în schimb în sectorul comerțului și al construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare, prin urmare în dezvoltarea de centre de afaceri și magazine.

Potrivit FIC, pe termen lung, o evoluție a veniturilor și, implicit, a consumului la dimensiunile din ultimii ani în România, nu este sustenabilă. „În general, ar trebui ca investițiile productive să le urmeze cu un decalaj de 1-3 ani pe cele destinate consumului, lucru care nu este sesizabil în România. În lipsa unor măsuri specifice, România riscă să fie destinația investițiilor de consum, care vor exploata numai dimensiunea ridicată a pieței. Când acest avantaj al puterii de cumpărare va dispărea, vor dispărea și astfel de investiții”, potrivit raportului.

Recomandările FIC: orientare către investiții cu valoare adăugată mare

FIC este de părere că România riscă să intre într-un cerc vicios al direcționării ISD spre sectoare și industrii cu nivel tehnologic scăzut. De aceea, țara noastră trebuie să schimbe paradigma pentru a putea atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată.

37

„Fără măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute”, arată raportul.

Dacă reunim industriile high-tech și serviciile intensive în cunoaștere, specializarea regională este destul de clară și este una în defavoarea României, potrivit acestuia.

„La momentul actual, România are nevoie extrem de rapid de o reconsiderare a avantajelor sale competitive, inclusiv la nivel regional, pentru a ieși din acest cerc vicios și a reuși să atragă niveluri mai ridicate de ISD spre zona high-tech și a serviciilor intensive în cunoaștere”, potrivit documentului.

Astfel, FIC susține că România trebuie să intre în etapa în care ISD sunt atrase după o serie de criterii strategice. Ungaria a făcut acest pas în ultimii ani, prin trecerea de la ISD în sectoarele textile și de prelucrare a produselor alimentare cu valoare scăzută, la comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul și reparația vehiculelor.

Fabricarea autovehiculelor de utilizare generală este sectorul cu cele mai mari stocuri de ISD din totalul celor atrase în industrie. Încurajarea acestor sectoare se poate face prin măsuri specifice, cum este și cazul Ungariei, care oferă stimulente pentru investiții într-o serie de domenii de activitate: producție, logistică, centre de servicii, cercetare-dezvoltare, turism, producția de filme, sport etc.

FIC mai susține că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor, precum Invest Romania.

S-a stabilit prin Ordin de ministru ce plante cultivate va scutesc terenul de impozitare, Autor: Diana Vasilescu , 16 februarie 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis astăzi un ordin privind stabilirea metodologiei de calcul a suprafeţelor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor corespunzătoare numărului de animale deţinute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică care nu generează venit impozabil.

Art. 1. Se stabileşte metodologia de aplicare a prevederilor art. 105, alin (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

38

ulterioare, privind suprafeţele de terenuri care nu generează venit impozabil, cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor, corespunzătoare numărului de animale deţinute de persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică, denumiţi în continuare deţinători de animale.

Art. 2. Deţinătorii de animale nu datorează impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de aceştia, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3.(1) Suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil, se determină pe baza cerinţelor nutriţionale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine şi caprine şi a compoziţiei nutriţionale a furajelor, prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.369/2019 pentru aprobarea compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora, precum şi a producţiilor medii la hectar obţinute la soiurile de plante utilizate în hrana animalelor.

(2) Pentru deţinătorii de animale din speciile porcine şi păsări, furajate cu nutreţuri combinate care pot fi alcătuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/deţinute, respectiv 80% pentru porcine şi 70% pentru păsări şi din concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine şi 30% pentru păsări, suprafeţele de teren care nu generează venit impozabil sunt cele necesare obţinerii soiurilor de plante utilizate în hrana animalelor care intră în structura nutreţului combinat.

Art. 4.(1) Suprafeţele de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil determinate conform prevederilor art. 3, calculate pe perioada de stabulaţie a anului, pe cap de animal şi pe specii, sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(2) Numărul de zile aferente perioadelor de stabulaţie pe specii sunt prevăzute în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.30/2019 privind aprobarea metodologiilor pentru stabilireanormelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole, precum şi a Metodologiei de calcul al reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004.

39

(3) Pentru perioada de vară, suprafețele de pășuni și fânețe naturale, care conform Codului fiscal nu generează venit impozabil, asigură furajele necesare furajării animalelor deținute.

Art. 5.(1) Deţinătorii de animale determină suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil prin înmulţirea suprafeţei, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul ordin, cu numărul de animale adulte deţinute, în funcţie de specie.

(2) În cazul în care deţinătorii cresc mai multe specii de animale, suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil se calculează prin însumarea suprafeţelor determinate pentru fiecare specie, potrivit prevederilor alin.(1).

(3) În afara perioadei de stabulaţie animalele sunt întreţinute pe pajişti naturale, suprafeţe care conform Codului fiscal nu generează venit impozabil.

(4) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) şi (2), modelul de calcul este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

 Model de calcul al suprafeţei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor (exemplu de calcul)

a)pentru specia taurine– număr de animale adulte deţinute 10 capete– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajeriianimalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 ha

b) pentru specia bubaline– număr de animale adulte deţinute 5 capete– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajeriianimalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 ha

c) pentru specia ovine– număr de animale adulte deţinute 100 capete– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajeriianimalelor care nu generează venit impozabil 0,14 ha x 100=14 ha

40

d) pentru specia caprine– număr de animale adulte deţinute 50 capete– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajeriianimalelor care nu generează venit impozabil 0,10 ha x 50 = 5 ha

e) pentru porcii la îngrăşat– număr de porci la îngrăşat deţinuţi 25 capete

– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajeriianimalelor care nu generează venit impozabil 0,06 ha x 25=1,5 ha

f) pentru păsări de curte– număr de păsări de curte deţinute 200 capete– suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajeriianimalelor care nu generează venit impozabil 0,005 ha x 200=1ha

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Decizia nr. 655/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 155 din 16.02.2021. A intrat în vigoare la 16.02.2021

Ordinul nr. 27/2021 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 110/2010 privind aprobarea modelului de legitimaţii de serviciu pentru personalul din cadrul aparatului propriu şi al unităţilor subordonate ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 156 din 16.02.2021. A intrat în vigoare la 16.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 181/ 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a

41

Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 53 din 16.02.2021. A intrat în vigoare la 16.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 82/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a sării de sodiu 6''-sialil-lactoză ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.02.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 173/2021173 de instituire a Agenţiei Executive Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu, a Agenţiei Executive Europene pentru Domeniile Sănătăţii şi Digital, a Agenţiei Executive Europene pentru Cercetare, a Agenţiei Executive pentru Consiliul European pentru Inovare şi IMM-uri, a Agenţiei Executive a Consiliului European pentru Cercetare şi a Agenţiei Executive Europene pentru Educaţie şi Cultură şi de abrogare a Deciziilor de punere în aplicare 2013/801/UE, 2013/771/UE, 2013/778/UE, 2013/779/UE, 2013/776/UE şi 2013/770/UE, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 50 din 15.02.2021. A intrat în vigoare la 16.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 79/2021 privind neaprobarea substanţei active topramezon, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 80/2021 privind neaprobarea dioxidului de carbon ca substanţă de bază în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 81/2021 de aprobare a extractului din bulb de Allium cepa L. ca substanţă de bază, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.02.2021

42

Regulamentul de punere în aplicare nr. 181/ 2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 53 din 16.02.2021. A intrat în vigoare la 16.02.2021

Regulamentul nr. 77/2021 de refuzare a autorizării anumitor menţiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire şi la dezvoltarea şi sănătatea copiilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.02.2021

.............................................

Proiecte de acte normative Marți, 16 Februarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN privind stabilirea metodologiei de calcul a suprafeţelor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor corespunzătoare  numărului de animale deţinute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică care nu generează venit impozabil

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Marți, 16 Februarie 2021 09:03

Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, PNDR 2014 – 2020.

43

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: feadr@apia.org.ro - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Plăți Directe - Sector Vegetal

Descarcă ataşamente: Detalii Ghid M15-2021

………………….

INTERNE

LADOȘI (APCPR): ORDINUL MADR SALVEAZĂ ȘI PORCUL ROMÂNESC DIN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI! Agroinfo, 16 februarie 2021

ORDINUL CARE LIMITEAZĂ LA 5 NUMĂRUL PORCILOR CRESCUȚI DE ȚĂRAN. Președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoși, a declarat că fără respectarea regulilor impuse de proiectul de Ordin al ministrului agriculturii nr.24 care limitează la 5 numărul porcilor crescuți în gospodăriile țărănești, România poate să uite de tradiție și de porcul românesc. Potrivit acestuia, Ordinul MADR salvează de la distrugere și porcul crescut în gospodăria țărănească.

E o chestiune care a stârnit multă pasiune în mass-media în ultimele zile, de la apariția acestui proiect de Ordin 24 vizavi de dimensionarea fermelor de porcine. Trebuie să fim foarte clari în următoarea privință: acest Ordin nu ar fi trebuit să apară niciodată dacă noi nu ne-am fi situat în ceea ce numim pandemia pestei porcine africane. Nu aveam nicio miză.

Dar, fără acest Ordin, care, repet, reprezintă un prim pas și mic pas binevenit, venit oricum cu întârziere, noi ca țară nu avem nicio șansă să stopăm boala care, vă repet, de trei ani și jumătate, practic, distruge nu numai fermele comerciale, ci distruge și gospodăria țărănească, așa-numitul porc tradițional la care toată lumea face referință. Ei, bine, fără acest Ordin, și regulile subsecvente ale acestuia care vor trebui să fie trasate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, putem să uităm de tradiție, pentru că nu o să mai avem porc și ca atare lucrurile trebuie să meargă înainte, a declarat Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, în cadrul unui eveniment live, organizat luni, 15 februarie 2021, de RFI România.

44

Proiectul de Ordin MADR nr.24 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de creștere a suinelor a stârnit scandal între micii crescători de animale și Ministerul Agriculturii.

Vă reamintim ce prevede Ordinul MADR 24 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de creștere a suinelor.

Art. 1

a) exploataţie noncomercială de suine - exploataţie de subzistenţă de creştere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum 5 capete porci la îngrășat înregistrate în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.) și care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului;

b) exploataţie comercială de suine - exploataţie de creștere a suinelor înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, indiferent de numărul de suine, care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate şi este autorizată sanitarveterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

Ordinul este în consultare publică pe site-ul oficial al MADR.

Micii crescători, gospodăriile țărănești pot să crească mai mult de 5 porci, nu doar pentru consum familial, și pentru vânzare, cu condiția să se înregistreze într-o formă juridică și să respecte măsurile de biosecuritate impuse de ANSVSA pentru exploatațiile comerciale de creștere a porcilor.

Oportunitate de investiţie în pachet de proprietăţi din sectorul agri-industrial, în regiunea Moldovei Media-Advertising / 16 - 16 februarie

• Activele vor fi valorificate în bloc, prin licitaţie publică competitivă cu preţ în urcare

Administrator judiciar cu sediul în Bucureşti scoate spre valorificare pachet de active în domeniul agri-industrial, în regiunea Moldovei. Este vorba despre o fermă zootehnică situată în comuna Vereşti, jud. Suceava şi o fabrică de nutreţuri, din comuna Leorda, jud. Botoşani.

45

• Fermă zootehnică propusă spre valorificare este compusă din două loturi de teren însuprafaţă de 91.883 mp şi 135.571 mpşiclădirileaferente.Proprietatea, situată la periferia localităţiiVereşti, jud. Suceava, într-ozonădezvoltată din punct de vedere urbanistic şi industrial, cu spaţii de producţie, ferme, şi spatii industrial-agricole, oferă acces direct la drumul judeţean DJ290. Parte din construcţiile aferente proprietăţii au fost modernizate şi retehnologizate, iar dimensiunea terenului şi poziţionarea geografică a activului permit investitorilor să dezvolte proiecte în domeniul industrial, comercial sau rezidenţial, în funcţie de preferinţe. https://sales.citr.ro/citr3595

• Cel de-al doilea activ parte din pachetul oferit spre vânzare este o fabrică de nutreţuri care constă într-un teren în suprafaţă totală de 13.717 mp, şi este situată în extravilanul comunei Leorda, Judeţul Botoşani, la cca 1,5 km de DN 29B, cu acces indirect din strada principală. Fabrica este propusă spre valorificare împreună cu toate echipamentele şi instalaţiile aferente, aflate în stare funcţionalăşi cu ocapacitate de producţie care se ridică la 20 tone pe oră şi 50.000 tone pe an. https://sales.citr.ro/citr3596

Preţul de pornire al licitaţiei este de 40.701.242 Lei, fără TVA., iar licitaţia va avea loc în data de 16.02.2021, ora 15:00, la sediul administratorului judiciar din Bucureşti, str. Gara Herăstrău nr. 4, Green Court et. 3, Sector 2.

46

Documentaţia de înscriere la licitaţie va trebui depusă până la ora 15:00 a ultimei zilei lucrătoare anterioare şedinţei de licitaţie.

Cei interesaţi pot obţine date suplimentare şi informaţii pe platforma de vânzări a administratorului judiciar sales.citr.ro/Bun căutatTAGRO şi NUTRIMOLD,, la telefon 0721.331.854 sau la adresa de e-mail şerban.arăboaei@citr.ro.

Legume Fructe Live Connect, 17 februarie 2021 Revista Fermierului , Marți, 16 Februarie 2021

Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, alături de președintele Grupului de lucru al COPA-COGECA vor deschide evenimentul Legume Fructe Live Connect, de miercuri 17 februarie 2021.

Evenimentul se desfășoară în intervalul 14 -16, fiind dedicat filierei de legume și fructe din România și organizat de GodmotherAgri în parteneriat cu OIPA Legume-Fructe. Manifestarea din mediul online, care are loc pe platforma dedicată evenimentelor virtuale - www.virtualagro.ro, aduce împreună principalii producători din sector pentru a seta obiectivele de producție, procesare și desfacere pentru anul 2021.

Evenimentul cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai autorităților publice, ai retailului modern, analiști de piață, traderi, producători de legume și fructe, profesioniști din industrie.

În zona de Expo Hall vor fi prezente branduri românești de legume și fructe prezente la raft în lanțurile comerciale.

Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

47

Reamintim, că joi – 18 februarie, ora 14-16, are loc Ziua Cartofului Live Connect, eveniment organizat online tot de GodmotherAgri, de data aceasta cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România), și la care toți cei interesați pot participa prin intermediul platformei www.virtualagro.ro. Se vor dezbate provocările și oportunitățile din sector, iar fermierii vor fi prezenți și la standurile lor virtuale, în galeria brandurilor românești.

„Prin spațiul expozițional pus la dispoziție în cadrul platformei, companiile și instituțiile participante pot intra în contact direct cu cei care vor fi prezenți, generând noi contacte și oportunități de business”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.

Produse biologice pentru protecția culturilor, prin parteneriatul Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions Revista Fermierului , Marți, 16 Februarie 2021

Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions, o filială a Ajinomoto Co. Inc., anunță un acord pentru dezvoltarea, validarea și comercializarea biostimulatorilor destinați fermelor din întreaga lume.

Noul portofoliul global de biostimulatori creat de Corteva este dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, biocontrol și feromoni cu performanțe dovedite, previzibile, care funcționează în paralel cu soluțiile convenționale de protecție a culturilor. Astfel de opțiuni care vor ajuta fermierii să răspundă așteptărilor într-o piață în continuă schimbare, păstrând în același timp terenurile productive și sănătoase, sunt în conformitate cu „Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030”.

Recunoscută pentru combinarea expertizei extinse în tehnologiile biostimulatoare și modurile acestora de acțiune, Dadelos Agrosolutions

48

dezvoltă tehnologii pentru obținerea efectelor dorite asupra plantelor sub aspectul eficienței utilizării îngășămintelor, a metabolismului și a răspunsului la stres. „Acest acord consolidează angajamentul nostru de a oferi fermierilor produse biologice pentru protecția culturilor, inclusiv o linie completă de soluții biostimulatoare bazate pe efecte demonstrate și rezultate previzibile. Acordul nostru cu Dadelos Agrosolutions este un alt pas care arată eforturile noastre de a construi un  portofoliu biologic prin colaborarea cu experți de top în domeniile lor”, a declarat Rajan Gajaria, Executive Vice President, Business Platforms, Corteva Agriscience.

Tehnologiile și soluțiile de protecție a culturilor pe care le-a dezvoltat în ultimii 24 de ani grupul Ajinomoto urmăresc să ajute industria și fermierii să producă mai multe alimente de o calitate mai bună, reducând în același timp impactul asupra mediului. „Misiunea noastră este un exemplu clar al Ajinomoto Group Creating Shared Value (ASV) și al filosofiei Ajinomoto de a se angaja în mod constant în inițiative de rezolvare a problemelor sociale prin afaceri. Prezentul acord cu Corteva Agriscience confirmă interesul colaboratorilor și clienților pentru soluțiile noastre științifice, capacitatea noastră de a inova și eforturile noastre continue de a crea în mod constant valoare adăugată pentru clienții pe care îi avem în întreaga lume”, a precizat Norbert Pons, Chief Executive Officer Dadelos Agrosolutions.

Modificări MAJORE pe piața rapiței. „Este de preferat să rămânem moderați” (exclusiv) Autor: Ionel Vaduva , 16 februarie 2021

Creșterile semnificative înregistrate pe piața rapiței, influențate de prețul energiei Brent, dar și de fluctuațiile pozitive ale canolei canadiene, n-ar trebui să inducă o frenezie a vânzărilor de materie primă, chiar dacă prețul pentru tona metrică de rapiță pe bursa din Paris arată încurajator.

Într-o declarație în exclusivitate pentru ediția online a Agro TV, Cezar Gheorghe, consultant senior și analist al Casei de Trading a Fermierilor, a precizat că în piața rapiței se constată un val de tranzacții, pe fondul destinațiilor multiple ale rapiței canadiene, rapiță care, de altfel, nu prea mai este în stoc.

49

„Canadienii și-au vândut toată producția de rapiță și nu mai au lichiditate. Ei, până la recolta nouă, mai au șase luni de zile. Gândiți-vă că este cerere. Canola canadiană are foarte multe destinații. Este trasă în sus, o dată, de prețul energiei și se leagă subsecvent și de complexul uleiului de palmier.

Dar fiindcă rapița se vinde foarte mult în ARAG (Amsterdam, Rotterdam, Antwerp și Gent), acolo unde este cea mai mare concentrație de pe suprafața Europei cu fabrici de ulei, reprezentanții acestora doar traversează maritim și tranzacționează; este cerere”, a precizat Gheorghe.

Tot el a spus că mizează pe o tendință de scădere a prețului rapiței de la începutul lunii mai 2021.

„Poate chiar un pic mai devreme, pentru că se văd estimările de recoltă din Europa”, a continuat analistul.

Recomandări pentru fermierii români

Consultantul casei de trading citate îi sfătuiește pe fermierii români să facă totuși contracte forward pe rapița din noua recoltă, dar nu mai mult de 1.000 de kilograme la hectar, astfel încât marja rămasă să le permită să obțină mai mulți bani sau să se ferească de efectele nedorite ale secetei.

„Recomandarea mea este să facă contracte forward, dar nu mai mult de o tonă la hectar, tocmai pentru a capta un eventual potențial mai mare sau să evite un risc de default din cauza vremii”, a spus Cezar Gheorghe.

În prezent, a mai precizat el, prețul din piața rapiței la portul Constanța, corelată cu cel de pe bursa din Paris, indică volatilitate mare.

„Astăzi (n.r. – marți, 16 februarie 2021), prețul rapiței pe bursa din Paris (MATIF) este 418,5 euro pe tonă, cotația pentru august 2021. Diferența de preț la portul Constanța, la ora actuală, este de minus doi-trei euro sau cu patru-cinci euro pe tonă. Depinde de cumpărător. Dacă omul și-a antamat vânzarea și vrea să și-o acopere, că este short, trebuie să plătească repede ca să-și cumpere marfa care vine când vine. Dacă vrea să se pună long, oferă minus cinci-șapte euro pe tonă. Vorbim de recolta nouă.

Din recolta veche, ultimele două loturi de rapiță a câte 2.000, respectiv 3.000 de tone le-am vândut în decembrie 2020. Mă uit însă cu stupoare – știți cât este cotația la buy? 456,5 euro tona! Acum pe MATIF, cotația mai 2021”, a mărturisit analistul pentru ediția online a Agro TV.

50

Majorarea bonusurilor pe piața internă

Într-o postare a aceluiași analist, din data de 15 februarie 2021, de pe site-ul Clubului Fermierilor Români (CF), acesta vorbește de prețuri premium pentru marfa locală.

„În plan intern, remarcăm creșterea premium-ului. De la o cotație de doi-trei euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de cinci-șapte euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării.

Este un efect firesc, deoarece contractele de furnizare biodiesel sunt semnate pe o perioadă de doi-trei ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de biodiesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă”, a menționat el.

Și pe site, Cezar Gheorghe îi îndeamnă pe fermieri la cumpătare, dar și la respectarea contractelor semnate cu jucătorii din piața rapiței.

„O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minim 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, a conchis el.

Indicațiile EURONEXT urmează prețul energiei

Suprafața de rapiță a României însămânțată în toamnă este estimată la 380.000 hectare – un nivel încă mic, față de potențial, dar care va asigura necesarul pieței interne de producere a biodieselului, susține același expert. Și asta în condițiile în care, în anul agricol 2020-2021, am avut o suprafață însămânțată cu rapiță de 270.000 hectare.

Principalul factor generator de preț în piața rapiței rămâne în continuare prețul energiei și consumul generat de industria de transport. Prețul barilului de petrol în Brent este unul destul de pozitiv, circa 63 dolari americani, deci motivele de stabilitate sunt la locul lor.

Citând declarații ale oficialilor ARAG, odată cu demararea campaniei de vaccinare la nivel european, transporturile de marfă și persoane vor cunoaște valori mai ridicate decât cele din prezent și, astfel, al doilea factor de piață al rapiței vă influența pozitiv prețul acesteia.

Sursă foto: colaj (Cezar Gheorghe, Clubul Fermierilor, Pixabay)

51

Asta să fie soluția pentru dezvoltarea legumiculturii? Viziunea pe următorii 5-10 ani, Autor: Ionel Vaduva , 16 februarie 2021

În condițiile în care s-ar creiona un plan menit să susțină dezvoltarea legumiculturii autohtone, în principal a celei în mediu protejat, sectorul de profil din România ar ajunge în următorii 5-10 ani să atingă potențialul de a produce intern, pentru a avea siguranța necesarului de hrană pentru populație.

„Bani se găsesc. Ce ne lipseşte nouă, atât în producerea de legume, cât şi în procesarea legumelor, este faptul că nu avem oameni curajoşi“, a precizat Marius Petrache, director general al Marcoser, în cadrul emisiunii ZF Agropower, unde s-a discutat despre sectorul legumicol.

Potrivit precizărilor sale, suprafaţa cu solarii dedicată legumiculturii din România este în jur de 4.000 de hectare, iar ele susţin grosul dezvoltării în legumicultură, crede Marius Petrache.

„Suprafaţa pe care am avea nevoie de solarii în România este de 8.000-10.000 de hectare, pentru a acoperi consumul intern. Suprafaţa pe care este posibil să dezvoltăm hectare în România este de cel puţin 20.000 de hectare în primă fază“, a mai spus reprezentantul Marcoser.

Pe de altă parte, Irinel Crăciun, inginer agronom în cadrul Cooperativei Agricole Bioprod Colibași, este de părere că statul trebuie să intervină prin susținerea suprafețelor irigate, dar și a depozitării, astfel încât legumicultorii autohtoni să asigure materia primă pentru consumatori în perioada de iarnă.

„Noi trebuie să asigurăm legume în perioada de tranziţie (decembrie – februarie), când nu putem produce în România, iar atunci apar importurile foarte mari. Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorităţilor statului, avem nevoie de creşterea suprafeţelor irigate şi eficientizarea sistemelor de irigat. Acum, avem o problemă în depozitarea culturilor şi ar trebui să construim spaţii de depozitare moderne, astfel încât să evităm pierderile pe timpul depozitării“, a explicat Crăciun.

52

Tot el a precizat că, în vederea diminuării pierderilor înregistrată în sectorul legumiculturii, dar și pentru aducerea de valoare adăugată în domeniu, sunt necesare fabrici pentru procesarea legumelor.

Legumicultorul a mai spus că, de când el și alți cultivatori s-au asociat, au avut parte de o multitudine de facilități pentru investiții, producția din ferme a crescut, iar retailerii mari de produse alimentare au devenit mai deschiși.

Energie electrică subvenționată

Ștefan Jipa, administratorul Chirana Serv, unitate producătoare de legume în seră, a spus la rândul său că în vederea majorării producţiei de legume, în special a celei din spaţiile protejate hidroponice, se pot face printr-o tehnologie adusă la zi, „cum folosesc cei din Vest”.

Dar tehnologia necesită consum de energie electrică, subvenționată, spre exemplu, în Olanda.

„De exemplu, olandezii folosesc iluminatul artificial mărind ziua de lucru a plantelor de la 7-8 ore la 16-18 ore, dar ca să folosească acest iluminat au subvenţionată energia electrică din partea statului olandez.

Subvenţionând statul român energia electrică, putem mări producţia la hectar cu cel puţin 20-30%. Subvenţionând transportul, putem aduce pe raft un produs de calitate bună la un preţ mai mic, astfel încât să intre în competiţie cu produsele din Turcia sau Maroc, care sunt cele mai ieftine”, a menționat Jipa.

De asemenea, legumicultorul a mai declarat că încălzirea reprezintă o altă cheltuială importantă, una chiar și de 15-20% din cheltuiala totală.

În condițiile în care statul ar interveni prin subvenţii, el crede că producătorii ar reduce foarte mult cheltuielile şi ar ajunge într-un punct optim.

„Noi reuşim să creăm calitate şi preţ competitiv, dar totul se reduce la subvenţii, la ajutorul din partea statului să putem să ne aliniem la acel preţ“, a mărturisit Ștefan Jipa.

Viitorul legumiculturii, acum

Nu în ultimul rând, Lucian Rus, administratorul Grup Prod Corvinia, consideră că o dezvoltare firească ar fi trecerea de la culturile în câmp la producţia în solarii şi de la producţia în solarii la producţia în sere hidroponice.

53

„Este un proces pe care ar trebui să îl accelerăm în România. Suntem câţiva care cultivăm astăzi în spaţiu protejat, în sere hidroponice, pentru că oferă timpurietate şi productivitate mai mari, doar că trebuie susţinută de către stat această dezvoltare. Sunt anumiţi producători care cultivă în sere şi au început în 2010-2012, ca şi noi, dar avem nevoie de susţinere să ne dezvoltăm mai mult şi să ne retehnologizăm, pentru că tehnologia noastră după zece ani a rămas în urmă faţă de cea din occident“, a menționat la rândul său Lucian Rus.

În cazul Poloniei, unul dintre principalii furnizori pentru legumele comercializate pe piața din România, există sere hidroponice pe 2.000 de hectare, la o populaţie dublă faţă de cea a țării noastre.

Mai mult, asocierea este la ordinea zilei, motiv pentru care legumicultorii polonezi pot face un schimb de experienţă, fapt pentru care au reuşit să dezvolte producţia de profil. De altfel, potrivit precizărilor lui Rus, Polonia are subvenţionat transportul.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, țara noastră a importat legume în valoare de 516 milioane euro şi a comercializat peste graniţă materie primă în valoare de doar 95 milioane euro, potrivit datelor INS.

Importurile de legume din acel an s-au cifrat la 740.000 de tone, iar exporturile la 121.000 de tone, potrivit acelorași statistici. În 2019, România a produs 3,57 milioane de tone de legume.

Sursă foto: ZF Corporate, Pixabay (colaj, de la stânga la dreapta – Marius Petrache, Irinel Crăciun, Ștefan Jipa, legume – caracter ilustrativ).

Ce-a făcut DAJ Vaslui pentru viitorii tractoriști, lucrători în cultura plantelor și legumicultori,: Ionel Vaduva , 16 februarie 2021

54

Specialiștii DAJ Vaslui continuă să organizeze diverse cursuri de formare profesională. Cele mai căutate astfel de cursuri sunt cele de tractoriști agricoli, la care s-au înscris 11 persoane, pentru lucrători în cultura plantelor, unde au fost 11 cereri şi pentru legumicultori unde sunt înscrise 15 persoane.

Nu mai devreme de luni, 16 februarie 2021, angajații instituției citate au demarat trei astfel de cursuri de formare profesională la care participă cele 37 de persoane, potrivit precizărilor făcute de reprezentanții instituției pentru Agerpres.

În plus, potrivit precizărilor acesta, nu mai puțin de 31 de cursanți au absolvit în 2021 cursuri de formare organizate DAJ Vaslui. La final, aceștia au obținut certificate de calificare, 11 dintre ele pentru apicultori, 7 lucrători în creșterea animalelor și 12 lucrători în cultura plantelor.

„Este vorba despre persoane care au început cursurile anul trecut şi le-au absolvit anul acesta, însă avem permanent înscrieri pentru cursuri şi în momentul în care se adună un număr de doritori, începem serii noi. (…) Cursurile au o durată de trei luni şi se derulează în baza unui contract încheiat cu instituția noastră”, a afirmat directorul executiv adjunct al DAJ Vaslui, Aurel Ghineț.

Certificatul obținut în urma finalizării cursurilor le asigură absolvenților, printre altele, obținerea unui punctaj mai mare la selecția proiectelor finanțate cu fonduri europene.

De altfel, în ultima perioadă, cererea pentru aceste cursuri a fost crescută, mulți absolvenți accesând astfel de proiecte.

Anul trecut, un număr de 119 persoane au absolvit diverse cursuri organizate de specialiștii din cadrul DAJ Vaslui, cei mai mulți absolvenți, 43 la număr, obținând calificare în meseria de apicultor.

DAJ Vaslui este autorizată să organizeze cursuri de formare profesională pentru meseriile: lucrător în cultura plantelor, lucrător în creşterea animalelor, apicultor, legumicultor, pomicultor şi tractorist agricol.

Ce fac specialiștii DAJ pentru buna desfășurare a cursurilor

Compartimentul de formare profesională, promovare și elaborare proiecte al Direcțiilor Agricole Județene elaborează programul anual de măsuri privind activităţile de instruire, iniţiere si formare profesională continuă, în funcţie de nevoile identificate în teritoriu, inclusiv pentru zona montană, de

55

obiectivele şi tematicile prioritare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

De asemenea, specialiștii DAJ din țară întocmeşte documentaţia necesară pentru autorizarea ca furnizor de formare profesională pentru cursurile de iniţiere şi formare profesională continuă.

Totodată, compartimentul specializat al DAJ-urilor colaborează cu instituţiile specializate din învăţământ şi cercetare de la nivel județean, precum și cu Agenția Zonei Montane, pentru elaborarea programelor de pregătire şi a suporturilor de curs necesare transmiterii cunoştinţelor de bază, conform tematicilor de pregătire.

Experții DAJ organizează, de asemenea, cursuri de instruire, iniţiere şi formare profesională continuă în colaborare cu instituţiile de învăţământ, instituţiile de cercetare agricolă, agenţii economici din agricultură sau alte domenii, după caz, și lista continuă.

Potrivit APIA, DAJ organizează cursuri la solicitarea beneficiarilor M.10 și M.11, atât cu prezența fizică a participanților, cât și online. Grupele organizate vor avea un număr de  articipanți de minim 12 și maxim 20. Sursă foto: DAJ Botoșani (caracter ilustrativ)

Asociația Forța Fermierilor va picheta joi și luni Ministerul Agriculturii pentru acordarea despăgubirilor de secetă agrointeligenta.ro - 16 februarie 2021

Asociația Forța Fermierilor – prima organizație din mediul asociativ al sectorului agroalimentar care organizează acțiuni de protest față de absența din proiectul pentru Legea bugetului de stat pe 2021 a sumelor necesare pentru despăgubirile de secetă.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Asociația Forța Fermierilor, membrii organizației vor solicita, în stradă, prin protest public, ca despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020 să fie incluse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În prezent, proiectul de buget nu include aceste sume, estimate la un miliard de lei, deși ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis, în mai multe rânduri, în ultimele luni, că banii pentru fermieri se vor regăsi în Legea Bugetului de Stat pe 2021.

Asociația Forța Fermierilor este prima organizație din mediul asociativ al sectorului agroalimentar care declanșează o acțiune de protest prin care vrea

56

să transmită decidenților politici că nerespectarea angajamentelor luate în fața agricultorilor nu este acceptabilă și nici negociabilă. Astfel, în zilele de joi și luni, 18 februarie 2021, și luni, 22 februarie 2021, între orele 14:00 și 20:00, membrii Asociației Forța Fermierilor vor picheta sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din bulevardul Carol I, nr. 2-4, București, pentru a trage un semnal de alarmă că neacordarea despăgubirilor de secetă va însemna falimentul a zeci de mii de fermieri români. Acțiunea de pichetare a MADR se va realiza cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare.

“Trebuie să fim foarte bine înțeleși. Acordarea acestor despăgubiri de la buget nu înseamnă plata de ajutoare sociale, nu vorbim de pomeni. Acești bani reprezintă o investiție în economia reală, care vor susține producția agricolă din acest an, care vor permite ca zeci de mii de familii să trăiască din munca lor. Sumele alocate de la buget vor fi recuperate chiar din acest an de către Ministerul de Finanțe prin plata taxelor rezultate din producția agricolă suplimentară. Estimez că dacă aceste despăgubiri nu vor plătite, producția agricolă a acestui an va scădea cu 25%. Ar fi un dezastru, securitatea alimentară a Românei ar fi în pericol. Fermierii noștri solicită acești bani pentru a-și putea înființa culturile din acest an și pentru a-și plăti datoriile către furnizori. Pentru mulți din membrii Asociației Forța Fermierilor este o chestiune de viață sau de moarte. Noi nu avem solicitări politice, este treaba decidenților politici pe cine desemnează ministru al Agriculturii. Vrem însă ca ministrul Agriculturii să își respecte promisiunile făcute fermierilor. Atât solicităm prin acest protest public. Rămânem parteneri onești de dialog și consultări însă doar în condițiile în care fermierii sunt tratați cu respect”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Consiliul Director al Asociației Forța Fermierilor face un apel la celelalte organizații din mediul asociativ al sectorului agroalimentar să ni se alăture la acțiunile de protest pentru apărarea intereselor legitime ale agricultorilor. Le reamintim tuturor reprezentanților asociațiilor de fermieri că protestul public, atunci când este autorizat, este un drept garantat de Constituția României și protejat de legi naționale și europene.

Pichetarea Ministerului Agriculturii de către membrii Asociației Forța Fermierilor este autorizată de către Primăria Capitalei, prin Protocolul nr. 1926139/566/15.02.2021.

Având sloganul „Agricultura în ofensivă”, Asociația Forța Fermierilor este o organizație profesională recunoscută legal, înființată în luna octombrie 2020, care militează pentru drepturile și interesele legitime ale sectorului agroalimentar din România. Asociația își propune să obțină o voce unitară a

57

fermierilor din România, indiferent de domeniul de activitate și de mărimea fermei. Membrii Asociației Forța Fermierilor sunt fermieri activi, dinamici, de toate vârstele, din toate regiunile țării, atât din sectorul vegetal cât și zootehnic. Obiectivele pe termen scurt ale Asociației Forța Fermierilor în dialogul cu autoritățile publice centrale sunt: acordarea despăgubirilor de secetă și transparentizarea consultărilor MADR cu mediul asociativ prin transmiterea în direct, integral, a tuturor discuțiilor, pe pagina de Facebook a MADR.

Tânăr fermier: Legea este lege pentru toți, nu doar pentru „popor” , Food Biz , feb. 16, 2021

După ce nici la acest moment nu și-au primit sumele cuvenite prin lege pentru plata despăgubirilor la culturile afectate de secetă în toamna anului 2019, fermierii primesc o nouă lovitură acum: nu sunt bani la buget pentru despăgubiri nici în cazul culturilor calamitate din primăvara 2020.

Tot mai mulți fermieri își pun întrebarea – și pe bună dreptate: oare de ce se mai dau legi, dacă nu sunt respectate și încă și mai grav, chiar de către autorități? Ce să mai zică fermierul de rând care se vede cu toate planurile date peste cap, în loc să-și vadă de treburile câmpului?! Despre ce business plan mai poate fi vorba în acest caz, ce planificare sau strategie de business?

„Faptul că în România respectarea legilor este cam unilaterală, în sensul că acest aspect este cerut doar cetățeanului, nu și autorităților, este o reală problemă.

Luăm ca exemplu Ordonanța de acordare de către stat a despăgubirilor fermierilor afectați de seceta din anul trecut.

În momentul în care se dă un OUG se stabilesc niște sume pe care Guvernul și le asumă la plată, acel proiect ar trebui să fie dus până la capăt și respectat cu sfințenie.

Fermierii au văzut că din toată suma aceea au primit doar 90% fără nicio altă justificare, fără nicio explicație sau alt normativ care să justifice măsura respectivă, iar aici au început să apară problemele.

Poate fermierii respectivi își făceau un business plan pe acești bani, sigur aveau nevoie de ei pentru a-și achita datoriile, se bazau pe acele sume. Cred că o lege nu este dată doar pentru popor, cu ghilimelele de rigoare, legea este lege pentru toți, unde este lege nu-i tocmeală’’, a declarat pentru FoodBiz Raul Mărunțoiu, fermier din județul Constanța, licențiat în drept.

58

Raul Mărunțoiu este reprezentantul tinerei generații de fermieri, care vine puternic din urmă. Muncește alături de tatăl său la ferma proprie din județul Constanța care administează o suprafață de circa 1.400 ha de teren agricol. Este absolvent de drept, dar are studii și de agronomie.

2020 a adus secetă, 2021 promite inovație, Petronela Cotea Mihai , 16 februarie 2021

Deși din rețeaua hidrografică a României s-ar putea iriga jumătate din suprafața agricolă a Europei, problema apei este tot mai acută. Cerasus Grup Cotnari are câteva soluții.

Pentru acest an de producție pomicolă, speranțele membrilor din organizația de producători Cerasus Grup Cotnari, din județul Iași, par a fi cu mult mai mari decât anul trecut, dar problema asigurării apei pe timpul verii rămâne încă una dificilă și deocamdată fără orizont de rezolvare prin implementarea de sisteme de irigații. Totuși, la Cerasus Grup Cotnari capitolul investiții rămâne prioritar pentru 2021. Principalele direcții vizează gestionarea apei provenită din precipitații.

 România poate iriga Europa

 ”În România, avem multe resurse de apă, probabil am putea iriga jumătate din suprafața agricolă a Europei, dar nu știm să gestionăm apa nici măcar pentru a ne asigura propriile nevoi naționale de irigații. Uitați-vă câtă apă cade la o ploaie torențioală și curge aiurea, distrugând ceea ce găsește în cale. Aceasta, deoarece nu sunt bine gospodărite bazinele pârâurilor, ale râurilor și ale celorlalte ape care străbat teritoriul românesc”, observa pomicultorul ieșean Dănuț Băianu, fondator al Organizației de Producători Cerasus Grup Cotnari.

  În vara anului trecut, pentru a iriga pomii, am fost nevoiți să cărăm aproape 1500 mc de apă cu remorcile. Chiar dacă din trei tone de apă transportate într-o remorcă ajungeam în livadă cu

59

două tone și jumătate, am reușit să salvez o parte a producției de cireș, iar aportul de apă s-a văzut îndeosebi la calibrul cireșelor - DĂNUȚ BĂIANU, fondator Cerasus Grup Cotnari

Soluția: lacul de acumulare

 Acesta consideră că din cauze legislative, și nu numai, nu se scot din circuitul agricol anumite suprafețe din preajma unor asemenea cursuri de apă și nu se amenajează structuri de acumulare, astfel încât apa să fie utilizată la irigații atunci când este necesar. ”În loc să se acorde tot felul de ajutoare și despăgubiri, mai bine s-ar aloca acele fonduri comunităților locale pentru a crea lacuri de acumulare de 5-10 hectare și, de acolo, când situația o impune, fiecare să poată lua măcar câteva cisterne cu apă pentru a iriga”, propune Dănuț Băianu.

Ne batem joc de apă

 Fermierul consideră că ”ne cam batem joc de ceea ce primim ca resurse de la natură și că demonstrăm lipsa aptitudinii de a gospodări cum trebuie apa care vine de peste dealuri, iar apoi ne plângem în mod inutil și chiar păgubos. Mi-aș dori să apară un decident care, în loc să tot acorde despăgubiri, să intre în istorie prin faptul că a umplut țara cu lacuri de acumulare a apei, care aduc și multe beneficii conexe”, încheia pomicultorul ieșean.

Cerasus Grup Cotnari produce anual peste o mie de tone de fructe şi are propriul brand certificat GlobalGap. Citește povestea de succes a organizației de producători AICI!

 un articol de PETRONELA COTEA MIHAI, redactor Radio România Iaşi

Xgrupul MARI VITICULTORI deschide seria de evenimente "Romanian Agriculture"Nicoleta Dragomir, Publicat: 16 februarie 2021

Seria de evenimente “Romanian Agriculture”, organizate de BORO Communication este dedicată marilor fermieri, antreprenorilor din agricultură, producătorilor şi procesatorilor, companiilor cu soluţii şi cu tehnologii pentru agricultură şi pentru industriile conexe.

“Romanian Agriculture” include Xgrupuri organizate online sau în format fizic şi evenimente organizate organizate inside: RALF - Forumul Internaţional al Marilor Fermieri, ajuns la cea de-a şasea ediţie.

60

Ediţia 2020 a inclus o serie de 6 evenimente: 5 Xgrupuri regionale, evenimente online organizate în perioada iulie - noiembrie, şi evenimentul principal RALF, organizat în format mixt, în Bucureşti.

Xgrupul MARI VITICULTORI

Pe 16 februarie 2021 are loc primul eveniment din calendarul Romanian Agriculture 2021, Xgrupul "Mari Viticultori". Membrii Xgrupului se întâlnesc online, într-o dezbatere despre provocările recente din viticultura românească, cercetarea vitivinicolă şi locul ţării noastre pe harta mondială a vinurilor. Parteneri: Corteva Agriscience şi Netafim Romania powered by EPRSPartener media principal: Revista FermaLista speakerilor o puteţi accesa aici: Xgrupuri Agricultură - Mari ViticultoriDezbaterea va beneficia de o amplă promovare post-eveniment, online (www.borocommunication.ro, www.revista-ferma.ro, www.agroinfo.ro) social media (www.facebook.com/romanianagriculture) şi print (Revista Ferma).

Calendarul ROMANIAN AGRICULTURE 2021

Februarie Xgrup RALF Romanian Agriculture – “Mari Viticultori” (online), Marţi, 16 februarie 2021Martie Xgrup RALF Romanian Agriculture – “Mari Legumicultori” (online), Vineri, 26 martie 2021Aprilie Xgrup RALF Romanian Agriculture – “Mari Pomicultori” (online),

61

Vineri, 23 aprilie 2021Mai Xgrup RALF Romanian Agriculture – “Fermieri pentru Viitor” (online), Joi, 20 mai 2021Participanţi: fermieri din noua generaţieNoiembrie RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum, ediţia a 6-a (inside), Joi, 25 noiembrie 2021• Xgrup România Construieşte – “Construcţii Agricole” / în cadrul RALF 2021 (inside), Joi, 25 noiembrie 2021• Romanian Agriculture Processing Forum, prima ediţie (inside), Vineri, 26 noiembrie 2021

Dezastru în „Patria tomatelor”. Vântul și gerul au făcut prăpăd în solarii. „Plesnea de mureai” Elena Ailuțoaei 16/02/2021 |

https://www.cancan.ro/dezastru-in-patria-tomatelor-vantul-si-gerul-au-facut-prapad-in-solarii-plesnea-de-mureai-20371322

Fermierii din Izbiceni, „patria tomatelor” din județul Olt, au dublat costurile la încălzirea solariilor unde deja au plantat roșiile. Din cauza gerului, fac nopți albe în solarii, să le încălzească. Mulți dintre ei au pierderi mari, pentru că vântul le-a distrus culturile, le-a luat folia de pe solarii şi au îngheţat plantele.

62

„A rupt folia şi rămăsese aşa. Vântul a bătut din partea asta. Plesnea de mureai”, povestește unul dintre legumicultori.

Şi acum cultivatorii din Izbiceni trăiesc momentele de groază în care vântul le-a luat pe sus folia care acoperă solariile, iar îngheţul le-a compromis plantele. Gerul le dă în continuare bătăi de cap.

Vântul a sfâșiat multe dintre solariile din Izbiceni

„- Ne descurcăm binişor, dar consumul de combustibil este foarte mare în aceste zile, pot să spun că sare de dublu. Faţă de zilele trecute sau o seară normală. Sunt cheltuieli foarte mari.

– Cum o să le amortizaţi?

– Sperăm să avem un preţ bun”, spune Doru Dinu, legumicultor.

Roșiile ar putea costa 30 de lei kilogramul, în primăvară

„- Este totul distrus, cultura este distrusă, vântul a bătut foarte tare. Se vede, nu sunt doar eu în situaţia asta, e multă lume la care le-a rupt solariile.

– Despre ce pierderi e vorba? (VEZI ȘI: LA 21 DE ANI, O OLTEANCĂ SCOATE BANI DIN… AGRICULTURĂ SUB ZĂPADĂ!)

– Undeva la 10.000 de lei, poate mai mult”, se plânge un alt fermier.

Costurile s-au dublat, iar acum ar intenționa să scoată pe piaţă, în primăvară, roşii la preţul de 30 de lei pentru un kilogram.

63

Cheltuieli mari pentru încălzirea solariilor

Noaptea, în Izbiceni, temperaturile au scăzut foarte mult şi ajung şi la -10 grade, astfel că oamenii încălzesc mult mai mult aceste solarii. Pentru o zi, cheltuielile ajung şi la 600 de lei.

„Cred că cele mai grave probleme în ultimul timp au fost vânturile foarte puternice şi au accentuat frigul.

Cultivatorii se plâng că le-au crescut dramatic costurile, din cauza frigului

Oamenii au folosit agent termic foarte mult, mulţi aveau agentul termic pentru perioade scurte, acum au fost nevoiţi să se aprovizioneze mult, şi îi afectează şi economic”, spune Gheorghe Zăvăleanu, reprezentant Camera Agricolă, Primăria Izbiceni. (VEZI ȘI: FABRICA DE AGRICULTORI)

În Izbiceni sunt peste 2.500 de legumicultori.

... citeste si partea a doua ...

64