CSi+Finante+Publice+Locale

Universitatea OVIDIUS Constana Departamentul ID-IFR Facultatea de tiine Economice Specializarea Finante i Bnci Forma de nvmnt ID Anul de studiu III Semestrul I Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual pentru

Finane Publice Locale

Coordonator disciplin: Lect.univ.dr. Niu Oana

Cuprins

Finane Publice Locale CUPRINS

Unitate de

nvare 1 2 3 4

Finane Publice Locale INTRODUCERE CONCEPTUL DE FINANE PUBLICE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1 1.1 Funcile finanelor publice n condiile economiei de pia 1.2 Componentele finanelor publice locale Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1 AUTONOMIA FINANCIAR LOCAL Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2 2.1 Structura spaial a finanelor publice locale 2.2 Autonomia financiar local vs descentralizarea financiar Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2 ELEMENTELE AUTONOMIEI FINANCIARE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3 3.1. Autoritatea n materia de cehltuieli i venituri i mprumuturile

locale 3.2. Relaii financiare interjurisdicionale i mecanismele de egalizare Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3 BUGETELE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4 4.1. Bugetul local- veriga esenial n procesul dezvoltrii zonale 4.2. Dezvoltarea regional i interconexiunea cu autonomia local Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4

Pagina

Numele cursului I

Cuprins

5 6 7 8 9

VENITURILE FISCALE DIN BUGETELE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5 5.1.Sfera veniturilor bugetelor locale i clasificarea lor 5.2. Impozitele i taxele locale Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5 VENITURI FISCALE DIN BUGETELE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6 6.1. Impozitul i taxa pe cldiri 6.2. Impozitul i taxa pe teren Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6 VENITURI FISCALE DIN BUGETELE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7 7.1. Impozitul asupra mijloacele de transport 7.2. Taxe pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7 VENITURI FISCALE DIN BUGETELE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 8 8.1. Taxa hoteliera i taxele speciale 8.2. Alte taxe locale Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 8 VENITURI NEFISCALE DIN BUGETELE LOCALE I FACILITI FISCALE COMUNE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 9 9.1. Venituri nefiscale din valorificarea unor bunuri 9.2. Faciliti comune pentru persoanele fizice i juridice Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 9 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 9

Numele cursului II

Cuprins

10 11 12 13 14

TRANSFERURI DE LA BUGETUL DE STAT Obiectivele Unitii de nvare Nr. 10 10.1 Cote defalcate din impozitul pe venit 10.2 Alocarea cotelor i sumelor defalcate din unele venituri ale

bugetului de stat Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 10 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 10 MPRUMUTURILE AUTORITILOR ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11 11.1. Datoria public local 11.2. mprumuturi din contul curent general al trezoreriei statului Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11 SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 12 12.1. Cheltuielile publice locale: sfera de cuprindere, clasificare, factori

de influen 12.2. Cheltuielile curente din bugetele locale Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 12 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 12 ETAPELE PROCESULUI BUGETAR LOCAL Obiectivele Unitii de nvare Nr. 13 13.1. Principii i reguli bugetare; elaborarea proiectelor bugetelor locale 13.2. Calendarul bugetar Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 13 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 13 CONTROLUL N CADRUL FINANELOR LOCALE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 14 14.1. Controlul politic asupra elaborrii i executrii bugetelor locale i

inspecia fiscal 14.2. Forme ale controlului i auditul intern Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 14 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 14

Numele cursului III

Cuprins

Numele cursului IV

BIBLIOGRAFIE

*** Observaii: 1. numrul unitilor de nvare este egal cu numrul

edinelor de curs la forma de nvmnt zi (28 ore curs = 14 UI, 14 ore curs = 7 UI);

2. ce este scris cu rou va fi nlocuit n funcie de specificul disciplinei;

3. ce este scris cu negru nu trebuie modificat.

Introducere

FINANE INTRODUCERE

Stimate student,

Prezenta lucrare constituie, sperm, un material de studiu i exerciiu util studenilor din anul III ai Facultii de tiine Economice specializarea Finane Bnci.

Concretizarea noiunilor de baz prin studii de caz i evaluarea cunotinelor dobndite la orele de curs prin teste gril poate conduce la o mai bun consolidare a problematicii finanelor publice, la nivel individual.

n elaborarea materialului am urmrit implicarea studentului pe toate planurile finanelor publice: teoretic, practic i metodologic.

Dat fiind perisabilitatea reglementrilor i metodologiilor practice, vom fi deschii oricror sugestii i recomandri de mbuntire i actualizare a materialului, drept pentru care mulumim anticipat.

Spor la nvat i succes!

Finane 1

Conceptul de finane publice locale

Unitatea de nvare Nr. 1 CONCEPTUL DE FINANE PUBLICE LOCALE Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1 1.1 Funciile finanelor publice locale n condiiile economiei de pia 1.2 Componentele finanelor publice locale ................................................................................................................... Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

Pagina

4 5 5

9 10

Finane publice locale 1


OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:

nelegerea noiunii de finane publice locale; Realizarea diferenierii ntre functia de repartiie i funcia de control; Recunoaterea pricipalelor tipuri de control utilizate; Precizarea organelor care realizeaz controlul financiar. Argumentarea relaiilor de intercondiionalitate ntre cele dou funcii. Definirea noiunii de finane publice locale.

1.1 Funciile finanelor publice locale n condiiile economiei de pia Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Finane publice locale, relaii economice, transfer de valoare, resurse financiare locale, fonduri bneti, funcia de control, funcia de repartiie, control preventive, control concomitant, control ulterior, control intern, control extern.

Conceptul de finane reflect procesele i relaiile economice n expresie

bneasc prin care se constituie, repartizeaz i utilizeaz fondurile bneti necesare funcionrii statului i altor entiti economico-sociale.

n sens larg, finanele locale includ finanele publice locale, finanele regiilor autonome i ale societilor comerciale constituite cu aportul autoritilor administraiei publice locale i alte resurse financiare locale.

Finanele publice locale reprezint o parte component a finanelor

publice alturi de finanele publice ale administraiei centrale de stat, care exprim relaiile economice prin care se mobilizeaz i utilizeaz resurse bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerine colective reprezentate de nvmnt, cultur, asisten social, servicii publice, dezvoltare. Coninutul finanelor publice locale este reflectat de anumite trsturi:

a) Relaiile economice prin care se mobilizeaz, repartizeaz i utilizeaz resursele financiare la nivel local se exprim n form bneasc. ntre raporturile economice prin care se mobilizeaz, repartizeaz i utilizeaz resurse bneti i procesele n form material se manifest relaii de interconexiune. Procesele materiale genereaz raporturi economice exprimate n bani prin care se formeaz i utilizeaz fonduri bneti iar acestea la rndul lor influeneaz asupra proceselor materiale;

b) Finanele publice locale exprim un transfer de valoare ce se realizeaz ntre participanii la relaiile economice prin care se constituie i utilizeaz fonduri bneti la nivel local;

Transferul de valoare realizat prin intermediul finanelor publice locale determin modificarea patrimoniului deinut de participanii la relaiile economice de mobilizare i repartizare a fondurilor bneti, respectiv persoane juridice, persoane fizice i autoriti ale administraiei publice locale.



Transferul de valoare exprim un transfer de putere de cumprare, deoarece participarea prin impozite i taxe la bugetul local contribuie la reducerea disponibilitilor bneti i a puterii de cumprare la unele persoane fizice sau juridice i la creterea puterii de cumprare a unitii administrativ-teritoriale;

c) Transferul de valoare prin finanele locale se realizeaz, fr o contraprestaie direct i imediat, ceea ce nseamn c persoana de la care se transfer resurse bneti la bugetul local nu primete n mod direct i imediat un echivalent n bunuri, servicii sau bani. Finanele publice locale reflect participarea persoanelor fizice i juridice sub form de impozite i taxe la formarea veniturilor bugetelor locale fr o contraprestaie direct i imediat. De asemenea, transferul de valoare de la fondurile financiare publice locale ctre anumite persoane fizice i juridice se efectueaz fr o contraprestaie direct din partea acestora.

Transferul de valoare fr o contraprestaie direct i imediat realizat n cadrul finanelor publice locale nu presupune o anumit corelaie ntre contribuiile prin impozite i taxe i sumele de care beneficiaz o persoan fizic sau juridic de la bugetul local;

d) Transferul de valoare prin intermediul finanelor locale urmrete satisfacerea unor cerine colective cum sunt cele privind nvmntul, cultura, ocrotirea sntii, asistena social, servicii publice i dezvoltare.

Finanele publice locale se deosebesc de finanele publice ale

administraiei centrale de stat prin anumite trsturi: fondurile bneti se constituie i utilizeaz la nivelul unitilor administrativ

teritoriale; fondurile bneti depind de mprirea administrativ teritorial a unui stat; (n

funcie de structura administrativ teritorial a unui stat se pot constitui, repartiza i utiliza fonduri bneti la dou sau trei nivele ale organizrii administrativ teritoriale;

formele de participare prin impozite i taxe la constituirea fondurilor bneti locale se deosebesc prin materia impozabil i obiectele asupra crora se aplic impozite i taxe;

contribuabilii de impozite i taxe locale pot fi persoanele fizice i juridice prevzute de legi generale sau prin hotrri ale autoritilor administraiei publice locale;

fondurile bneti ce se constituie i utilizeaz la nivelul unitilor administrativ teritoriale se administreaz de autoritile administraiei publice locale;

resursele financiare ce se mobilizeaz i utilizeaz la nivelul unitilor administrativ teritoriale depind de competenele i atribuiile autoritilor administraiei publice locale. Competenele i atribuiile autoritilor administraiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Exercitarea competenelor i atribuiilor stabilite prin lege revine autoritilor administraiei publice locale care se gsesc cel mai aproape de cetean.

Fondurile bneti ce se formeaz i utilizeaz la nivelul unitilor administrativ teritoriale se administreaz pe baza principiului autonomiei locale care presupune iniiativ i rspundere a autoritilor administraiei publice locale, n raport cu finanele administraiei centrale de stat;

Finanele publice locale se individualizeaz n cadrul finanelor publice



printr-o anumit complexitate, datorit numrului unitilor administrativ teritoriale dintr-o ar, nivelului lor de dezvoltare economico-social, particularitilor locale.

Finanele publice locale ocup un loc important n ansamblul finanelor publice datorit complexitii i diversitii aciunilor social culturale, economice i serviciilor publice ce se desfoar n cadrul unitilor administrativ teritoriale i rspunderii autoritilor administraiei publice locale n furnizarea unor servicii publice.

Finanele publice locale reflect raporturile economice prin care se

constituie i utilizeaz resurse bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale, fr o contraprestaie direct i imediat n vederea satisfacerii unor cerine social culturale, economice i a furnizrii unor servicii publice de ctre instituiile autoritile administraiei publice locale.

Finanele publice locale mijlocesc procesele de formare repartizare i

utilizare a fondurilor bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale. Funcia de repartiie a finanelor publice locale se manifest prin

constituirea fondurilor bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale i redistribuirea lor pentru satisfacerea unor cerine colective delimitate prin competenele i atribuiile autoritilor administraiei publice locale.

ntre cele dou laturi ale funciei de repartiie a finanelor publice locale exist raporturi de interconexiune. Mobilizarea unor resurse bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale se efectueaz n vederea satisfacerii unor cerine colective. Repartizarea resurselor bneti de ctre unitile administrativ teritoriale pentru realizarea aciunilor social culturale, a serviciilor publice, a dezvoltrii economice depinde de mobilizarea lor n cuantumul aprobat i la termenele legale.

Fondurile bneti administrate de ctre autoritile administraiei publice locale se formeaz pe seama impozitelor i taxelor locale, a veniturilor nefiscale i a veniturilor cu destinaie special.

Resursele bneti proprii mobilizate la dispoziia unitilor administrativ teritoriale se completeaz prin redistribuire cu sume, cote defalcate i transferuri de la bugetul de stat.

Fondurile bneti de la nivelul unitilor administrativ teritoriale se repartizeaz sub forma cheltuielilor publice pentru aciuni social culturale, servicii publice, dezvoltare, alte aciuni de importan local.

Funcia de control a finanelor publice locale urmrete modul n care se

mobilizeaz resursele bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale, efectuarea cheltuielilor, administrarea patrimoniului public i privat i utilizarea resurselor bneti n conformitate cu prevederile legale i eficient.

Controlul prin intermediul finanelor publice locale este un control bnesc ce vizeaz procesele de formare i repartizare a fondurilor bneti de la nivelul unitilor administrativ teritoriale.

Dup momentul de exercitare a controlului financiar se deosebesc urmtoarele forme: control financiar preventiv, control financiar concomitent,



control financiar ulterior (postoperativ). Controlul preventiv se exercita naintea realizrii aciunilor economice i

financiare, n vederea prevenirii unor operaii nelegale i neoportune. Controlul concomitent se efectueaz n momentul derulrii operaiunilor

economice i financiare, pentru a identifica unele neconcordane ntre obiectivele autoritilor administraiei publice locale i ale instituiilor publice i modul de utilizare a resurselor bneti.

Controlul financiar ulterior (postoperativ) se exercit dup realizarea operaiunilor economice i financiare, iar msurile dispuse vizeaz mbuntirea activitii economico-financiare n perioadele urmtoare.

n funcie de modul de organizare i de apartenena organelor de control, controlul financiar poate fi intern sau extern. Controlul financiar intern se exercit de ctre persoane din structurile de funcionare ale autoritilor administraiei publice locale. Controlul financiar extern se efectueaz de ctre organele din structura aparatului Ministerului Finanelor i de ctre Curtea de Conturi.

Controlul financiar ca expresie a funciei de control a finanelor publice locale urmrete modul de realizare a raporturilor bneti privind constituirea i repartizarea resurselor financiare la nivelul unitilor administrativ teritoriale. Finanele regiilor autonome locale i ale societilor comerciale constituite cu aportul autoritilor administraiei publice locale reprezint aceea o parte component a finanelor locale care reflect procesele de mobilizare i utilizare a unor resurse bneti n vederea furnizrii serviciilor publice corespunztoare fiecrei entiti economice locale. Pe seama resurselor bneti mobilizate i utilizate de ctre regiile autonome locale i de societile comerciale constituite cu aportul autoritilor administraiei publice locale se asigur furnizarea serviciilor i a activitilor pentru satisfacerea cerinelor locuitorilor din unitile administrativ-teritoriale.

Test de autoevaluare 1.1. Completai spatiile lacunare din urmtoarele afirmaii:

1. Controlul .se efectueaz n momentul derulrii operaiunilor economice i financiare.

2. Controlul preventiv se exercita .realizrii aciunilor economice i

financiare, n vederea prevenirii unor operaii nelegale i neoportune.

3. Finanele publice locale mijlocesc procesele de formare repartizare i utilizare a fondurilor bneti la nivelul..

4. Transferul de valoare prin intermediul finanelor locale urmrete

satisfacerea unor cerine .cum sunt cele privind nvmntul, cultura, ocrotirea sntii, asistena social, servicii publice i dezvoltare.

5. Conceptul de finane reflect procesele i relaiile economice n expresie



prin care se constituie, repartizeaz i utilizeaz fondurile bneti necesare funcionrii statului i altor entiti economico-sociale.

6. Controlul financiar extern se efectueaz de ctre organele din structura

aparatului Ministerului Finanelor i de ctre...

7. Relaiile economice prin care se mobilizeaz, repartizeaz i utilizeaz resursele financiare la nivel local se exprim n form...

8. ntre cele dou laturi ale funciei de repartiie a finanelor publice locale

exist raporturi de.

9. Transferul de valoare prin finanele locale se realizeaz, fr o contraprestaie...

10. Resursele bneti proprii mobilizate la dispoziia unitilor administrativ

teritoriale se completeaz prin redistribuire cu .i transferuri de la bugetul de stat.

1.2. Componentele finanelor publice locale Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Bugete locale, finanele instituiilor publice locale, subvenii din bugetul local, venituri proprii, resurse financiare proprii.

n sfera finanelor publice locale se ncadreaz bugetele locale, finanele

instituiilor publice locale finanate din venituri proprii i subvenii din bugetul local, finanele instituiilor publice locale finanate integral din venituri proprii, creditele externe i interne, veniturile i cheltuielile evideniate n afara bugetului local. Sfera finanelor publice locale este ilustrat de structura bugetului general al unei uniti administrativ-teritoriale care reflect: bugetul local, bugetul instituiilor publice finanate din venituri proprii i subvenii din bugetul local, bugetul instituiilor publice finanate integral din venituri, bugetul creditelor externe i interne, veniturile i cheltuielile evideniate n afara bugetului local. Bugetele locale reprezint partea principal a finanelor publice locale care reflect raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizrii aciunilor social culturale, economice i de alt natur din competena autoritilor administraiei publice locale. Bugetele locale asigur dimensionarea cheltuielilor n limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea iniiativei locale, afirmarea autonomiei locale i exercitarea controlului asupra utilizrii fondurilor locale. Bugetul local reprezint instrument principal al autoritilor administraiei publice locale n vederea selectrii prioritilor de finanare din strategiile de



dezvoltare economico-social ale localitilor. Fundamentarea prioritilor i a opiunilor privind aciunile social culturale, economice, serviciile publice care urmeaz s se finaneze din bugetul local, precum i masurile necesare n vederea ncasrii veniturilor se realizeaz n procesul elaborrii i adoptrii bugetului local. Bugetul local constituie instrumentul principal principal de asigurare a autonomiei decizionale a autoritilor administraiei publice locale, de valorificare eficient a resurselor locale i de mbuntire a utilizrii fondurilor locale. Bugetele locale reprezint o component distinct i autonom n cadrul bugetului consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraiei centrale de stat prin sumele defalcate i transferurile de care beneficiaz autoritile administraiei publice locale. Bugetele locale n calitate de parte principal a finanelor locale reflect cerinele de resurse financiare necesare realizrii aciunilor sociale culturale, economice, serviciilor publice i dezvoltare din competena autoritilor administraiei publice precum pentru modul de procurare a resurselor financiare din cursul unui exerciiu financiar.

Locul i rolul hotrtor al bugetului local n cadrul finanelor publice aferente unui municipiu se pot ilustra cu urmtoarele date:

Bugetul general al municipiului x mii RON %

Bugetul local 98.500 88,6 Bugetul instituiilor

publice finanate din venituri proprii i subvenii din bugetul local

5.000 4,4

Bugetul instituiilor publice finanate integral din venituri proprii

4.000 3,5

Bugetul creditelor externe i interne

500 -

Venituri i cheltuieli evideniate n afara bugetului local

4.000 3,5

TOTAL 112.000 100

innd seama de modul de exercitare a puterii i de mprirea administrativ teritorial a statului, bugetele locale sunt formate din bugetele judeelor, bugetele municipiilor, bugetele oraelor i bugetele comunelor. n conformitate cu prevederile Legii finanelor publice locale, n fiecare comun, ora, municipiu, sector al municipiului Bucureti, jude i municipiul Bucureti se elaboreaz i administreaz buget n condiii de autonomie. Prin aezarea autonomiei locale la baza organizrii i funcionrii organelor administraiei publice locale, ntre bugetele unitilor administrativ teritoriale sunt relaii de interconexiune, prin care se redistribuie resursele bneti n vederea satisfacerii cerinelor colective.



Veniturile se repartizeaz pe bugete locale n funcie de anumite criterii: veniturile care provin de la agenii economici se ncaseaz n bugetul unitii

administrativ teritoriale care i coordoneaz; veniturile de la instituiile i serviciile publice finanate integral sau parial

din bugetele locale se vireaz la bugetul din care se finaneaz instituiile i serviciile respective;

impozitele i taxele locale se nscriu bugetele unitilor administrativ teritoriale, n funcie de domiciliul contribuabilului sau pe baza locului unde se afl bunurile impozabile sau taxabile. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozit pe profit, alte impozite

directe, impozite i taxe de la populaie, venituri nefiscale i alte venituri cu destinaie special. Cheltuielile ce se finaneaz prin bugetele locale depind de atribuiile autoritilor administraiei publice locale, de coordonarea agenilor economici i a instituiilor publice. Din bugetele comunelor, oraelor i municipiilor se finaneaz nvmntul preuniversitar, aciunile de cultur i religie, asistena social, ajutoare, serviciile de dezvoltare public, transporturi, agricultur i alte aciuni sociale. Prin bugetele judeelor se asigur fonduri pentru aciunile de cultur i religie, asisten social, ajutoare i indemnizaii, servicii de dezvoltare public, transporturi i alte aciuni sociale. Finanele instituiilor publice locale i serviciilor publice reprezint o alt component a finanelor publice locale care reflect resursele bneti ce se mobilizeaz i utilizeaz direct de ctre acestea. Instituiile i serviciile publice locale se deosebesc prin faptul c unele se finaneaz integral din bugetele locale, altele se finaneaz parial din bugetele locale i din alte venituri proprii i altele se finaneaz integral din venituri proprii. Veniturile proprii ale instituiilor i serviciilor publice de interes local pot proveni din taxe, chirii, tarife pentru manifestri culturale i sportive, concursuri artistice, publicaii, studii, proiecte, valorificri de produse din activiti proprii, prestaii editoriale. Instituiile i serviciile publice locale mai pot utiliza n vederea desfurrii activitii lor mijloace materiale i resurse bneti primite de la persoane fizice i juridice sub form de donaii i sponsorizri. Veniturile i cheltuielile cuprinse n bugetele locale, n bugetele instituiilor si serviciilor publice locale, din bugetele aciunilor finanate din venituri n afara bugetului local se grupeaz, dup criteriile unitare aprobate prin clasificaie bugetar. Sfera finanelor locale s-a lrgit pe msura descentralizrii aciunilor i serviciilor publice care implic resurse bneti mai mari ce se administreaz de ctre autoritile administraiei publice locale. Finanele locale au nregistrat mutaii cantitative i calitative pe planul resurselor bneti ce se mobilizeaz la nivelul unitilor administrativ teritoriale i al serviciilor publice locale. Finanele locale exercit influen nsemnat asupra satisfacerii unor cerine de servicii publice ale locuitorilor.



Test de autoevaluare 1.2. Notai in dreptul fiecrei afirmaii A dac este adevrat i F dac este fals.

1. Bugetul local constituie instrumentul principal principal de asigurare a autonomiei decizionale a autoritilor administraiei publice locale, de valorificare eficient a resurselor locale i de mbuntire a utilizrii fondurilor locale.

2. Prin aezarea autonomiei locale la baza organizrii i funcionrii organelor

administraiei publice locale, ntre bugetele unitilor administrativ teritoriale nu sunt relaii de interconexiune, prin care se redistribuie resursele bneti n vederea satisfacerii cerinelor colective.

3. Instituiile i serviciile publice locale nu mai pot utiliza n vederea

desfurrii activitii lor mijloace materiale i resurse bneti primite de la persoane fizice i juridice sub form de donaii i sponsorizri.

4. Veniturile proprii ale instituiilor i serviciilor publice de interes local pot

proveni din taxe, chirii, tarife pentru manifestri culturale i sportive, concursuri artistice, publicaii, studii, proiecte, valorificri de produse din activiti proprii, prestaii editoriale.

5. Finanele locale au nregistrat mutaii cantitative i calitative pe planul

resurselor bneti ce se mobilizeaz la nivelul unitilor administrativ teritoriale i al serviciilor publice locale.

6. Finanele locale exercit influen nsemnat asupra satisfacerii unor cerine

de servicii publice ale locuitorilor.

7. Bugetele locale nu reprezint o component distinct i autonom n cadrul bugetului consolidate.

8. n conformitate cu prevederile Legii finanelor publice locale, n fiecare

comun, ora, municipiu, sector al municipiului Bucureti, jude i municipiul Bucureti nu se elaboreaz i administreaz buget n condiii de autonomie.

n loc de rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1. V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput. Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care urmeaz s o transmitei tutorelui.



Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1

1. Enumerai formele de control financiar.

2. Definiti notiunea de buget local.

3. Explicai de ce controlul financiar este un control bnesc.

4. Ce reprezint transferul de valoare?

5. Enumerai criteriile n funcie de care se repartizeaz veniturile pe bugete locale.

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.1 1. Controlul concomitent se efectueaz n momentul derulrii operaiunilor

economice i financiare. 2. Controlul preventiv se exercita naintea realizrii aciunilor economice i

financiare, n vederea prevenirii unor operaii nelegale i neoportune.

3. Finanele publice locale mijlocesc procesele de formare repartizare i utilizare a fondurilor bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale.

4. Transferul de valoare prin intermediul finanelor locale urmrete

satisfacerea unor cerine colective cum sunt cele privind nvmntul, cultura, ocrotirea sntii, asistena social, servicii publice i dezvoltare.

5. Conceptul de finane reflect procesele i relaiile economice n expresie

bneasc prin care se constituie, repartizeaz i utilizeaz fondurile bneti



necesare funcionrii statului i altor entiti economico-sociale.

6. Controlul financiar extern se efectueaz de ctre organele din structura aparatului Ministerului Finanelor i de ctre Curtea de Conturi.

7. Relaiile economice prin care se mobilizeaz, repartizeaz i utilizeaz

resursele financiare la nivel local se exprim n form bneasc.

8. ntre cele dou laturi ale funciei de repartiie a finanelor publice locale exist raporturi de interconexiune.

9. Transferul de valoare prin finanele locale se realizeaz, fr o

contraprestaie direct i imediat.

10. Resursele bneti proprii mobilizate la dispoziia unitilor administrativ teritoriale se completeaz prin redistribuire cu sume, cote defalcate i transferuri de la bugetul de stat.

Rspuns 1.2.

1) A 2) F 3) F 4) A 5) A 6) A 7) F 8) F

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

1. Gheorghe Filip i alii, Finane, Editura Sedcom Libris, Iai, 2001 2. Gheorghe Voinea, Finane Publice Locale, Editura Junimea, Iai, 2002 3. Gheorghe Voinea, Finane locale - Suport de curs, 2006/2007 4. Ionescu Luminia, Bugetul i Contabilitatea Instituiilor Publice, Editura

Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002 5. Iordan Nicola, Managementul Serviciilor Publice Locale, Editura All Beck, 2003 6. Ian Vasile, Cocri Vasile, Sectorul Public, Iluzia bunstrii generale, Editura

Ankarom, Iai, 1997 7. Moteanu Tatiana, i alii, Buget i Trezorerie public, Editura Universitar,

Bucureti, 2003 8. Moteanu Tatiana i alii, Finane Buget, Sinteze teoretice i aplicaii practice,

Editura Economic, 2001 9. Parlagi Anton, Iftimoaie Cristian, Serviciile publice locale, Editura Economic,

Bucureti, 2001




10. Popeang Gabriel, Managementul Finanelor publice locale, Editura Expert, Bucureti, 2002

11. * * *Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, modificat prin Legea nr.286/6 iulie 2006 i republicat n Monitorul Oficial nr. 123/20 februarie 2007

12. * * *Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, publicat n Monitorul Oficial nr. 597/13 aug. 2002

13. * * *Legea nr. 201/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului publicat n Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003

14. * * *Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utiliti publice, publicat n Monitorul Oficial nr. 254/21 mar. 2006

15. * * *Legea nr. 195/2006 legea cadru a descentralizrii publicat n Monitorul Oficial nr. 453/25 mai. 2006

Autonomia financiar local

Unitatea de nvare Nr. 2 AUTONOMIA FINANCIAR LOCAL Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2 2.1 Structura spaial a finanelor publice locale. 2.2. Autonomia financiar local vs descentralizarea financiar ................................................................................................................... Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2

Pagina

4 5 5

9 10




nelegerea noiunilor deautonomie local i descentralizare financiar. Familiarizarea cu legile ce au stat la baza formrii finanelor publice locale. Recunoaterea pricipalelor tipuri de obiective ale descentralizarii financiare Sublinierea trsturilor caracteristice autonomiei locale enunate prin Carta

European.

2.1 Structura spaial a finanelor publice locale Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Istoria politic, motivaiile economice, legea maximului taxelor i contribuiilor comunale, descentralizare, autonomie local.

Finanatele locale ocupa un loc esential in procesul transformarii societatilor

moderne care sunt angajate in realizarea descentralizarii colectivitatilor teritoriale. Partre integranta a finantelor publice, finantele locale au fost un timp indelungat considerate ca ceva secundar. Relative recent s-a cunoscut locul pe care il ocupa ele in economiile nationale.

Finantele publice locale au cunoscut o amploare considerabila in zilele

noastre in majoritatea tarilor dezvoltate. La structurarea finantelor publice pe doua sau mai multe niveluri au condus doi factori esentiali:

Istoria politica- activitatea fortelor care au actionat in istorie pentru formarea natiunilor

Motivatiile economice- care justifica de ce anumite functii ale finantelor pot opera la un nivel centralizat, iar altele pot fi descentralizate.

Din punct de vedere economic cresterea rolului si ponderii finantelor locale in cadrul finantelor publice generale trebuie argumentata prin influente economice pozitive asupra economiei locale si a economiei nationale in general, datorita descentralizarii finantelor publice. In lume se opereaza cu diferite niveluri de descentralizare : Ex: in S.U.A. sistemul finantelor publice cuprinde finantele celor 50 de guverne ale statelor componente, ale districtului Columbia si circa 80 000 de administartii locale; Canada, Australia, Germania si-au organizat finantele publice pe 3 niveluri; Olanda, Marea Britanie si Franta opereaza cu numai 2 niveluri.

Pana in 1924 in Romania nu existau date statistice publice cu privirre la finantele locale. Incepand cu 1924 au inceput sa se publice cifrele evaluarilor bugetare pe judete si comune. In perioada 1831- 1832 regulamentele organice din Muntenia si Moldova au stabilit primele impozite si taxe locale. Aceste regulamente organice au desfintat vechile dari in natura si in bani si au infiintat impozite precum: zeciuiala patentelor si capitatia tuturor locuitorilor contribuabili ai oraselor si accizele asupra bauturilor si tutunului.

In 1923 legea maximului taxelor si contributiilor comunale reglementeaza



impozitele si taxele locale , acestea fiind o reeditare a legii cu acelasi nume din 1903 . Aceasta lege prevedea 49 de taxe si impozite pe care judetele si comunele le puteau percepe cu aprobarea ministrului de interne. In favoarea comunitatilor locale, legea contributiilor directe din 1923 a mai prevazut asa zisele aditionale( diverse tipuri de cote variabile din impozitul pe spectacol, automobile, succesiuni, etc).

1929 ,acest an a reprezentat momentul de referinta deoarece a aparut legea pt

organizarea administratiei locale intemeiata pe principiul descentralizarii si autonomiei administrative locale. In Romania istoria finantelor locale incepe cu anul 1933, pana atunci dominand tendinta centralizata a autoritatilor publice prin lege administratiilor locale din 1929, nefixandu-se norme specifice referitoare la organizarea financiara a administratiei financiare.

Bazele primei organizari unitare a finantelor locale sunt puse prin legea din 14 aprilie 1933, prin aceasta lege se stabilesc sarcinile oblgatorii si facultative ale unitatilor administrative si se prevad resursele corespunzatoare pentru executarea lor.

Legea administrativa din 14 august 1983 ofera un cadru functional finantelor

publice locale bazat pe un sistem mixt de procurare a veniturilor locale(transferul de la stat precum si impozitele si taxele locale in acest sens fiind prevazute un numar de 19 taxe si impozite locale supuse periodic unor modificari vizand numarul, gruparea si sistematizarea acestora)

Dupa 1989 incercarea de descentralizare si de crestere a autonomiei locale in

lumina prevederilor constitutiei a fost timida, ea concretizandu-se pana in present in adoptarea urmatoarelor legi:

1) Legea administariei publice lecale (68/1991) 2) Legea finantelor publice locale (189/1998) 3) Legea finantelor publice (10/1991) -care a fost inlocuita cu legea

72/1996 cu acelasi titlu. Schimbarile legislative itroduse in sensul consolidarii descentralizarii

finantelor au fost adoptate in 1998 prin legea Finantelor Fublice Locale. Principalele consecinte ale noii legislatii sunt:

1. alinierea responsabilitatilor cheltuielilor intre diversele niveluri administrative.

2. delimitarea responsabilitatilor, taxarii di colectarii. 3. transferurile de la bugetul central la bugetele locale. 4. cresterea resurselor disponibile la nivelul bugetelor locale prin

posibilitata ajustarii taxelor pe proprietate si introduerea transferurilor de la bugetul central.

5. introducerea posibilitatii lansarii de imprumuturi la nivel local. Conducerea locala potrivit legislatiei actuale este asigurata de:

1. un organ legislativ:consiliul; 2. un organ executiv: primarul si presedintele consiliului local; Autoritatile administrative publice locale au o serie de competente si



raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale: 1. elaborarea, aprobarea si executia bugeteluor locale; 2. stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor locale in conditiile legii; 3. stabilirea si urmarirea cheltuiielilor publice astfel incat acetea sa

inainteze programe de servicii publice locale, cerute de cetateni in conditii de eficienta;

4. gestionarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a colectivitatii locale;

5. control financiar de gestiune asupra patrimoniului local;

Test de autoevaluare 2.1. 1. Legea maximului taxelor i contribuiilor comunale ce reglementa impozitele

i taxele locale, fiind o reeditare a legii cu acelai nume din 1903, a fost adoptat n anul: a. 1923 b. 1929 c. 1933 d. 1983 e. 1998

2. Schimbrile legislative intrpoduse n sensul consolidrii descentralizrii

finanelor au fost adoptate n anul: a. 1929 prin Legea pentru organizarea administratiei locale; b. 1923 prin Legea maximului taxelor i contribuiilor comunale; c. 1998 prin Legea nr.189 a finanelor publice locale; d. 1991 prin Legea nr. 10 a finanelor publice; e. 1996 prin Legea 72 a finanelor publice.

3. Conducerea local potrivit legislaiei actuale este asigurat de:

a. parlament i consiliul local; b. un organ legislativ (consiliul) i un organ executiv (primarul i

preedintele consiliului local); c. preedinte i parlament; d. ministere i preedenie; e. primar i preedinte.

4. n Romnia procesul de modificare a raporturilor de proprietate prin crearea

sectorului privat precum i prin repunerea n drepturi a instituiei domeniului public i privat al comunitilor locale s-a declansat dup anul:

a) 1923; b) 1929; c) 1983; d) 1990; e) 1991.




2.2. Autonomia financiar local vs descentralizarea financiar Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Administraie public local, descentralizare fiscal, autonomie local, fluxuri financiare, principiul diversitii, principiul echivalenei, principiul compensrii fluxurilor financiare, principiul echilibrului financiar.

Administraia public la nivelul unitilor administrativ teritoriale se

organizeaz i funcioneaz pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor administraiei publice locale, legalitii i al consultrii cetenilor n soluionarea problemelor de interes local.1 CARTA EUROPEAN DE LA STRASBOURG menioneaz faptul c: Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv pentru colectivitile locale s reglementeze i s administreze n cadrul legii, sub propria lor rspundere i n favoarea populaiei respective, o parte important din treburile publice.2 Dreptul i capacitatea efectiv de a administra treburi publice se exercit prin consilii sau adunri formate de membrii alei prin vot liber, secret, egal, direct i universal care pot dispune de organe executive responsabile n faa lor. Autonomia local, dup accepiunea CARTEI EUROPENE de la STRASBOURG se individualizeaz prin anumite trsturi:

exprim att dreptul, ct i capacitatea autoritilor administraiei publice locale de a reglementa i administra o parte important a treburilor publice. Aceast trstur necesit delimitarea treburilor publice ce se pot administra de ctre autoritile administraiei publice locale de cele ce revin autoritilor administraiei centrale;

dreptul i capacitatea de a reglementa i administra treburile publice locale se exercit n cadrul legii, respectiv innd seama de prevederile constituiei i ale altor legi. Autonomia local, n calitate de principiu de organizare i funcionare al autoritilor administraiei publice locale, se poate manifesta numai n limitele prevederilor din constituia unui stat i a altor reglementri legale;

reglementarea i administrarea unei pri importante din treburile publice se realizeaz sub propria rspundere i n beneficiul populaiei. Aceast trstur a autonomiei locale reflect rspunderea autoritilor administraiei publice locale de a reglementa i administra o parte important din treburile publice. n acelai timp rezult c reglementarea i administrarea treburilor publice locale are drept obiectiv principal satisfacerea cerinelor populaiei;

autonomia local confer autoritilor administraiei publice locale dreptul ca, n limitele legii, s aib iniiative n toate domeniile, cu excepia celor care sunt

1 Legea administraiei publice locale nr.215/22 aprilie 2001, art.2, n M.Of.nr.204/23 aprilie 2001 2 CARTA EUROPEAN PENTRU AUTONOMIE LOCAL, STRASBOURG, 15 oct.1985, art.3 (ratificat de Parlamentul Romniei prin Legea 199/1997)



date n mod expres n competena altor autoriti publice. Sfera autonomiei locale depinde, dup Carta European, de

urmtoarele condiii:3 Competenele de baz ale colectivitilor locale s fie fixate prin Constituie

sau prin lege. Aceast dispoziie nu mpiedic a se atribui colectivitilor locale competene n scopuri specifice, n conformitate cu legea;

Colectivitile locale dispun n cadrul legii de latitudinea total de a-i exercita iniiative n orice chestiune care nu este exclus din cmpul competenelor lor sau care nu este atribuit unei alte autoriti;

Exerciiul responsabilitilor publice trebuie, de o manier general, s revin de preferin acelor autoriti care sunt cele mai apropiate de ceteni. Atribuirea unei responsabiliti unei alte autoriti trebuie s in cont de amploarea i de natura sarcinii i de exigenele de eficacitate i de economie;

Competenele ncredinate colectivitilor locale trebuie s fie n mod normal depline i ntregi. Ele nu pot fi limitate de ctre o alt autoritate central sau regional dect prin lege;

n cazul delegrii puterilor de ctre o autoritate central sau regional, colectivitile locale trebuie s dispun pe ct posibil de libertatea de a adapta aciunea lor la condiiile locale;

Colectivitile locale trebuie s fie consultate, pe ct posibil n timp util i de o manier apropiat, n cursul procesului de planificare i de luare a deciziei pentru toate cheltuielile care le privesc direct.

Organizarea i funcionarea administraiei publice locale pe baza autonomiei presupune o latur juridic, care se reflect prin asigurarea personalitii juridice a unitilor administrativ teritoriale. Colectivitile locale se pot organiza i administra autonom dac sunt subiecte de drept, au capacitatea de a realiza atribuiile prevzute de lege, dispun de resurse financiare i au dreptul de a administra un patrimoniu distinct. Descentralizarea fiscal reprezint un factor important de influen asupra autonomiei unei administraii locale. n msura n care o administraie local beneficiaz de sume i transferuri de la administraia central, depinde de aceasta i are o capacitate redus de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizeaz cetenilor. Prin descentralizarea fiscal, autoritile administraiei publice locale sunt investite cu dreptul de a institui i administra unele impozite i taxe pentru a asigura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor din bugetele locale. n acelai timp, descentralizarea fiscal ncurajeaz autoritile administraiei publice locale s organizeze i dezvolte aciuni din care s rezulte venituri ce pot acoperi consumurile de utiliti publice furnizate pe plan local.

3 Carta European pentru autonomie local, art.4 4 Vezi: Sona Capskov, Problemele administraiei locale, n Finane publice, Teorie i practic n tranziia central european, Ars Longa, 1997, p.407.


Descentralizarea fiscal se realizeaz n forme diferite4: delimitarea unei baze fiscale a administraiei locale i acordarea dreptului de

a decide asupra exploatrii ei; baza impozabil proprie favorizeaz procesul decizional local de colectare i administrare a impozitului;

bazele de impozitare i cotele de impozitare sunt de competena autoritilor administraiei publice locale, dar colectarea i administrarea veniturilor se realizeaz la nivel central;

autoritile administraiei centrale colecteaz i administreaz veniturile generate de o baz impozabil, iar autoritile administraiei publice locale determin baza de impozitare;

autoritile administraiei publice locale hotrsc asupra unor cote de impozitare ce se adaug la cele stabilite de administraia central la o baz de impozitare.

Trecerea unor venituri din impozite din competenele autoritilor publice centrale la dispoziia autoritilor administraiei publice locale depinde de anumii factori:

selectarea acelor obiective i aciuni ce se pot administra mai bine prin baza de impozitare de ctre autoritile administraiei publice locale;

echitatea presupune urmrirea modului n care se repartizeaz impozitele locale, respectiv povara fiscal local i eventualele comportamente ale unor contribuabili ce suport diferenele de impozite;

baza de impozitare s corespund din punct de vedere al cerinelor informaionale tehnice i administrative;

corelarea impozitelor i taxelor atribuite autoritilor administraiei publice locale cu cheltuielile necesare funcionrii serviciilor publice locale;

De asemenea, descentralizarea unor aciuni i servicii poate s contribuie la mbuntirea furnizrii serviciilor publice, la creterea eficienei prin urmrirea corelaiei dintre aciunile locale i cheltuielile necesare.

Sistemul de descentralizare administrativa este indisolubil legat de componenta financiara, de descentralizarea financiara sau autonomia financiara loacala intrucat descentralizarea administrativa nu se poate manifesta in lipsa autonomiei financiare.

Descentraliazarea financiara este considerata coloana vertebrala a oricarei autonomii locale, elementele de natura financiara fiind cele care fac legatura intre necesitatile colectivitatilor locale si mijloacele puse la dispozitie pentru satisfacerea acestora. In articolul 9 al Cartei Europene a autonomiei loacale din octombrie 1995 referitor la resursele financiare ,se arata ca in cadrul politicii economice nationale Autoritatile administratiei publice locale au dreptul la resurse proprii suficiente, de care pot dispune in mod liber in exercitarea atributiilor de putere. Descentralizarea financiara mai poate fi surprinsa ca fiind transmiterea de catre guvernul central a unor functiuni specifice pe linie de autoritate administrativa si venituri fiscale catre autoritatile piblice locale.

Obiectivele descentralizarii locale: 1. Alocarea eficienta a resurselor financiare; 2. Furnizarea echitabila a bunurilor publice in diferite arii geografice;



3. Asigurarea stabilitatii macro-econmice; 4. Promovarea cresterii economice;

Instrumental de baza prin care se realizeaza autonomia financiara este bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii sau subunitatii administrative teritoriale, iar organizarea distinctiva a finantelor publice pe baza descentralizarii financiare permite:

a) degrevarea finantelor centrale de o serie de cheltuieli b) reducerea numarului de fluxuri financiare intre autoritatea centrala si

autoritatile locale; c) crearea unei imagini mai clare a modului de gestionare a finatelor publice

nationale; Indiferent de gradul de autonomie a comunitatilor locale se considera ca

implementarea componentei financiare a acesteia trebuie sa aiba in vedere urmatoarele principii:

1. principiul diversitatii potrivit caruia descentraliazarea finaciara se infaptuieste intr-o varietate de forme si in masura diferita , date de deosebirile dintre comunitatile locale in ce privesc solicitarile de bunuri si servicii publice.

2. principiul echivalentei in finantarea serviciilor publice care trebuie interpretat strict in legatura cu beneficiile geografice pe care acestea le aduc cetatenilor.

3. principiul acceptarii costului descentralizarii determinat de diferentele fiscale regionale care se interfereaza cu raspandirea in spatii a activitatilor economice.

4. principiul redistribuiriisi stabilizarii centralizate , principiu impus de realitatea ca, comunitatiile locale nu dispun de instrumentele macro-economice pentru infaptuirea lor si nici de perspective politice.

5. principiul compensarii fluxurilor financiare dintre colectivitati- este cauzat de transferurile involuntare de venituri pe seama deschiderilor economice si care prejudiciaza infaptuirea programelor de cheltuieli pentru unele din acestea.

6. principiul asigurarii serviciilor sociale vitale- sarcina ce cade in seama autoritatilor centrale.

7. principiul accesului echitabil la resursele financiare pulice- determinat de situatia multora dintre colectivitatile locale a caror balanta dintre nevoi si capacitatea fiscala este deficitara.

8. principiul echilibrului financiar conform caruia repartizarea intre nivelurile de autoritate publica a finantelor publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii in limita atributiilor si competentelor ce revin fiecaruia.

Test de autoevaluare 2.2. 1. Indiferent de gradul de autonomie a comunitilor locale se consider c implementarea componentei financiare a acesteia trebuie s aib n vedere urmtoarele principii:

a) principiul diversitii; b) principiul echilibrului financiar; c) principiul asigurrii serviciilor sociale vitale;



d) principiul redistribuirii i stabilizrii centralizate; e) toate principiile enumerate mai sus.

2. Unul dintre principiile descentralizrii locale determinat de situaia multora dintre colectivitile locale a cror balan dintre nevoi i capacitatea fiscal este deficitar, poart denumirea de:

a) principiul echilibrului financiar; b) principiul echivalenei; c) principiul diversitii; d) principiul accesului echitabil la resursele financiare publice; e) princiliul acceptrii costului descentralizrii.

3. Obiectivele descentralizrii locale sunt:

a) asigurarea stabilitii macro-economice; b) promovarea creterii economice; c) alocarea eficient a resurselor financiare; d) compensarea fluxurilor financiare dintre colectiviti; e) a+b+c.

4. Principiul diversitii:

a) exprim faptul c descentralizarea financiar se nfptuiete ntr-o varietate de forme i n msur diferit, date de deosebirile dintre comunitile locale ce privesc solicitrile de bunuri i servicii publice;

b) este cauzat de transferurile involuntare de venituri pe pe seama deschiderilor economice si care prejudiciaza infaptuirea programelor de cheltuieli pentru unele din acestea.

c) Presupune ca repartizarea intre nivelurile de autoritate publica a finantelor publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii in limita atributiilor si competentelor ce revin fiecaruia.

d) Nici o variant de mai sus un definiste principiul diversitii.

n loc de rezumat



1. Enumerai i explicate trei dintre principiile descentralizrii financiare.



2. Definii noiune de descentralizare financiar.

3. Explicai in cteva rnduri de ce exist o interconexiune ntre autonomia local i descentralizarea financiar.

4. Enumerati dou dintre trsturile autonomiei financiare aa cum reies ele din Carta European.

5. Care sunt condiiile de care depinde sfera autonomiei locale?


Rspuns 2.1 2) a 3) c 4) b 5) d

Rspuns 2.2. 1) e 2) d 3) e 4) a









Bucureti, 2001 10. Popeang Gabriel, Managementul Finanelor publice locale, Editura Expert,

Bucureti, 2002 11. * * *Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, modificat prin Legea

nr.286/6 iulie 2006 i republicat n Monitorul Oficial nr. 123/20 februarie 2007 12. * * *Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, publicat n Monitorul

Oficial nr. 597/13 aug. 2002 13. * * *Legea nr. 201/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului

nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului publicat n Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003




Elementele autonomiei financiare locale

Unitatea de nvare Nr. 3 ELEMENTELE AUTONOMIEI FINANCIARE LOCALE Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3 3.1. Autoritatea n materia de cehltuieli i venituri i mprumuturile locale 3.2. Relaii financiare interjurisdicionale i mecanismele de egalizare ................................................................................................................... Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3

Pagina

4 5 5

9 10




nelegerea noiunilor de aautoritate n materie de venitrui i cheltuieli Definirea noiunii de asiet fiscal Recunoaterea pricipalelor reguli de baz n repartizarea autoritii n materie

de cheltuieli Sublinierea trsturilor caracteristice mprumuturilor locale. Definirea noiunilor de transferuri financiare Enumerarea tipurilor de transferuri realizare dinstre autoritatea central ctre

autoritile locale nelegerea noiunilor de cote defalcate, sume defalcate i cote adiionale.

3.1 Autoritatea n materie de cheltuieli i venituri i mprumuturile locale Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Autoritatea n materie de cheltuieli, autoritatea n materie de venituri, mprumuturi locale, asieta fiscal, prelevri fiscale, impozite i taxe locale, resurse financiare, finanarea de investiii publice, refinanarea datoriei publice locale. Repartizarea prerogativelor in materie de cheltuieli.

Se refera la dreptul unei autoritati locale de a efectua anumite tipuri de

cheltuieli publice in conformitate cu prerogativele legal stabilite, adica a impartirii atributiilor in materie de furnizare a bunurilor publice intre autoritatile centrale si jurisdictiile locale.

Repartizarea autoritatii in materie de cheltuieli pe verigile sistemului de finante publice trebuie sa aiba in vedere urmatoarele reguli de baza:

a) Cu cat calitatea informatiilor privind bunurile publice se diminueaza fata de locul producerii acestora, cu atat respectivele bunuri ar trebui finantate de entitatile publice situate la nivele ierarhice inferioare(deoarece autoritatile locale detin informatii mai bune decat autoritatea centrala despre conditiile locale si transmiterea lor catre nivelul superior ar fi costisitoare si le-ar deturna, jurisdictiile locale pot lua decizii mai bune in furnizarea unor bunuri publice comparative cu autoritatea centrala ).

b) Cu cat anumite bunuri publice au o deschidere spatiala mai redusa, adica aria beneficiilor este mai restransa, cu atat acestea trebuie furnizate de autoritati aflate la nivel inferior.

c) Cu cat mobilitatea populatiei intr-o zona geografica corespunzatoare unei jurisdictii este mai mica, cu atat politica de redistribuire ar trebui atribuita respectivei jurisdictii.

Nota: conceptul de competitie fiscala presupune faptul ca cetatenii se pot muta in jurisdictia care le ofera bunuri publice in concordanta cu preferintele; o jurisdictie locala lucreaza mai bine decat guvernul central, deoarece ea percepe mai corect utilitatile si preferintele individuale ale cetatenilor.



d) Cu cat bunurile publice oferite de sectorul public variaza cantitativ si calitativ de la o localitate la alta, cu atat furnizarea acelor utilitati ar trebui repartizata nivelurilor superioare de autoritate.

e) Cu cat efectele economico-sociale generate de catre o autoritate locala se rasfrang mai mult asupra alteia cu atat finantarea productiei bunurilor public ar trebui asigurata de guvernul central.

Nota : cu cat efectele positive sau negative generate de o autoritate locala asupra alteia sunt mai mari cu atat productia bunurilor public ar trebui asigurata de guvernul central astfel incat sa se realizeze internationalizarea acelor efecte si asigurarea uni nivel optim de productie.

f ) Cu cat exista posibilitatea furnizarii unor bunuri publice ce confera o utilitate permanent noua, cu atat finantarea acestora ar trebui sa fie facuta de autoritatile publice situate la nivelul inferior.

Autoritatea in materie de venituri.

Vizeaza dreptul unei autoritati locale de a dispune de resurse financiare in

conformitate cu prerogativele legal stabilite sau ,altfel spus , prin analogie cu cazul cheltuielilor publice se invoca problematica partajarii materiei impozabile si implicit a surselor fiscale de venit intre autoritatea centrala si jurisdictiile locale.

Mobilitatea in teritoriu a contribuabilor si a capitalurilor cauzeaza o serie de neajunsuri pentru atingerea respectivului deziderat.Atunci cand o autoritate locala impune o fiscalitate ridicata sau duce o politica redistributiva agresiva, exista tendinta ca cetatenii acesteia sa o paraseasca cautand un mediu fiscal mai putin ostil. Pe acest fond Richard Musgrave aprecia in 1959 ca functia de redistribuire trebuie atribuita guvernului central ; mai tarziu in 1983 reuseste sa emita cateva reguli de partajare a veniturilor intre verigile sistemului de finante publice: impozitele si taxele cu progresivitate ridicata trebuie orientate spre autoritatile publice situate la nivelurile superioare, impozitele pe beneficiile firmelor trebuie alocate la autoritatile intermediare, iar prelevarile fiscale cu baza impozabila imobila trebuie atribuite entitatilor de rang inferior. Printe cei care dezvolta ulterior regulile lui Musgrave se numara si Richard Bird care afirma ca: principalul criteriu de partaj este dat de mobilitatea asietei fiscale sau capacitatea acestuia de a se deplasa dintr-o jurisdictie fiscala in alta, in vederea sustragerii partiale sau totale de la obligatiile fiscale. Cu cat asieta este mai mobila, cu atat ea trebuie sa fie supusa jurisdictiei unei autoritati ierarhice de nivel superior. Asieta fiscala a impozitelor pe avere este prin definitie imobila, respectivele impozite fiind o buna sursa de venituri pentru finantarea serviciilor locale, in acest sens ele trebuie sa fie imobilizate la esaloanele inferioare. In cazul impozitelor pe venit ale persoanelor fizice si a impozitelor indirecte (T.V.A., accize sit axe vamale) asieta acestora este mult mai mobila decat cea aferenta celor pe avere, fara a o depasi insa, din acest punct de vedere, pe cea a impozitelor pe capital. Din aceasta optica multi specialisti considera faptul ca impozitele pe venit trebuie sa fie mobilizate la nivel central, pentru a se asigura in acest fel politica generala a autoritatilor centrale in materie de redistribuire a veniturilor in economie , iar impozitele indirecte sa constituie resursele autoritatilor de sorginte locala.



In concluzie, asieta impozitelor pe venit a persoanelor juridice se caracterizeaza printr-o mobilitate foarte ridicata, fapt ce determina ca aceste venituri fiscale sa fie afectate cu mici exceptii, verigilor administrative situate la nivelurile ierarhice superioare. Oricare ar fi modelele teoretice privitoare la partajarea veniturilor intre componentele sistemului de finanate publice se pot desprinde cateva reguli de baza privitoare la conferirea autoritatii in materie de venituri:

1. Cu cat baza impozabila a unei prelevari fiscale este mai mobila in teritoriu, cu atat impozitul aferent acesteia ar trebui sa fie mobilizat la un nivel superior de administratie.

2. Cu cat baza impozabila este distribuita mai inegal la nivel de teritoriu statal, cu atat venitul fiscal corespunzator acesteia ar trebui conferit unui palier de administratie de rang superior.

3. Cu cat un impozit este mai vizibil sau transparent, adica poate fi perceput si insusit cu usurinta de catre contrbuabili, cu atat acesta ar trebui atribuit componentelor administrative de ordin inferior.

4. Cu cat baza de impozitare de caracterizeaza printr-o mai mare variabilitate cu atat impozitul aferent acesteia ar trebui mobilizat la un nivel administrativ superior. mprumuturile locale

Ilustreaza resursele financiare atrase de pe piata de capital, interna sau externa, in conditii contractuale prin plata de dobanzi acordare de avantaje subscriitorilor, precum si rambursare a sumelor astfel contractate. Prin intermediul acestora alaturi de transferurile financiare, autoritatile locale isi intregesc necesarul de resurse financiare. Imprumuturile locale servesc la finantarea de investitii publice de interes local sau la refinantarea datoriei publice locale, iar in majoritatea tarilor lumii autoritatilor li s-a impus anumite restrictii la accesarea unor asemenea venituri.

Test de autoevaluare 3.1. Completai spaiile lacunare din urmtorul text:

Mobilitatea in teritoriu a contribuabilor si a capitalurilor cauzeaza o serie de ..pentru atingerea respectivului deziderat. Atunci cand o autoritate locala impune o fiscalitate ..sau duce o politica, exista tendinta ca cetatenii acesteia sa o paraseasca cautand un mediu fiscal mai putin ostil. Pe acest fond Richard Musgrave aprecia in 1959 ca functia de redistribuire trebuie atribuita.; mai tarziu in 1983 reuseste sa emita cateva reguli de partajare a veniturilor intre verigile sistemului de finante publice: impozitele si taxele cu progresivitate ridicata trebuie orientate spre, impozitele pe beneficiile firmelor trebuie alocate la autoritatile intermediare, iar prelevarile fiscale cu baza



impozabila imobila trebuie atribuite entitatilor de rang.. Printe cei care dezvolta ulterior regulile lui Musgrave se numara si Richard Bird care afirma ca: principalul criteriu de partaj este dat de mobilitatea ..sau capacitatea acestuia de a se deplasa dintr-o jurisdictie fiscala in alta, in vederea sustragerii .de la obligatiile fiscale.

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

3.2. Relaii financiare interjurisdicionale i mecanismele de egalizare Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Transferuri fiscale, transferuri condiionate, transferuri compensatorii, transferuri limitative, transferuri deschise, transferuri ad-hoc, cote defalcate, sume defalcate, cote adiionale, politic structural, mecanisme de egalizare. Relatiile finanaciare interjurisdictionale

Relatiile finanaciare interjurisdictionale reprezinta o componenta de baza a autonomiei financiare, prin intermediul careia autoritatile locale isi pot suplimenta necesarul de resurse financiare, avand forma transferurilor financiare efectuate in scopul atingerii unor obiective diverse.

Transferurile financiare cele mai cunoscute in practia finanaciara sunt: 1. transferurile fiscale 2. transferurile conditionate; 3. transferurile neconditionate; 4. transferurile compensatorii 5. transferurile necompensatorii 6. transferurile limitative 7. transferurile nelimitative 8. transferurile deschise ( rambursarile deschise) 9. transferurile ad-hoc

1. transferurile fiscale (transferuri partajate) reprezinta o fractiune dintr-un anumit tip de impozit atribuita unei autoritati locale, rezultata in urma unei operatiuni de impartire a aceleiasi baze de impozitare, sau a aceluias impozit cu autoritatea centrala. Aceste fractiuni sunt considerate transferuri bugetare deoarece, stabilirea lor este facuta strict de catre guvernul central, atat sub aspectul alegerii tipului de prelevare fiscala partajata, dar si sub aspectul alegerii cotei de impozitare. Procedeul practicarii transferurilor fiscale confera acestora trei variante concrete de manifestare:

forma cotelor defalcate- din unele impozite ale bugetului central, aceasta reprezinta cote procentuale din anumite impozite de sorginte centrala stabilite prin legile bugetare anuale, in virtutea carora in cursul exercitiului bugetar incasarile din respectivele impozite sunt impartite intre bugetul central si bugetele locale;

sumele defalcate- ilustreaza cuantumul in valoare absoluta prevazuta in



legile bugetare anuale, care se acorda autoritatilor locale din incasarile efective dintr-un anumit impozit ce reprezinta venit al bugetului central (in Romania se practica tehnica sumelor defalcate in folosul bugetelor locale din impozitul pe venit, precum si tehnnica cotelo defalcate din taxa pe valoare adaugata);

cotele aditionale- la anumite impozite directe sunt procente care, in vitutea legilor bugetare anuale se adauga celor pe baza carora se calculeaza respectivele impozite centrale si se constituie venituri ale bugetelor locale, fiind considerate veritabile impozite locale legale ale impozitelor de stat;

2. transferurile conditionate reflecta transferuri financiare cu caracter

conditionat catre jurisdictiile locale care pot fi utilizate de acestea in functie de realizarea unor anumite activitati, masuri sau obiective in multe cazuri acestea avand caracter obligatoriu. Scopul practicarii unor asemenea transferuri vizeaza fie promovarea prioritatilor politicilor nationale la nivel local fie prevenirea furnizarii suboptimale a bunurilor publice la nivel territorial. In context euroean, foarte importante sunt in ultimii ani si transferurile financiare efectuate din bugetul Uniunii Europene vizand:

a) politica structurala promovarea dezvoltarii si adaptarii structurale a regiunilor cu un grad mai scazut de dezvoltare si a caror P.I.B. pe cap de locuitor este mai mic decat 75% din media inregistrata in Uniune ; vizeaza sustinerea restructurarii sociale si economice a regiunilor care se confrunta cu probleme structurale si care nu sunt incluse la obiectivul anterior, precum si a regiunilor aflte in tranzitie economica, a celor in care populatia depinde de pescuit , cat si a celor urbane cu diverse probleme economico sociale.

b) Colaborarea cu terte state ce reflecta cheltuielile Uiunii Europene facute in favoare unor tari, instrumental de baza luand forma protocoalelor de finantare. Principalele sunt cheltuieli care iau forma unor ajutoarelor umanitare, ajutoare cu alimente initiativelor din domeniul sustinerii democratiei, a drepturilor omului, a initiativelor in domeniul politicii externe si de siguranta a Uniunii , precum si a finantarilor de masuri in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.

c) Ajutoarele pentru pregatirea la aderare a statelor candidate nonmembre:

- programul PHARE presupune acordarea de asistenta pentru privatizarea intreprinderilor de stat , consolidarea unui sistem bancar sanatos, crearea structurilor economiei de piata, etc.

- programul ISPA serveste la ajutorarea tarilor candidate in consolidarea mecanismelor, procedurilor si organizarii structurale.

- Programul SAPARD sprijina procesul de preaderare in domeniul agriculturii , facilitandu-se adoptarea legislatiei comunitare in domeniu si imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol.

- 3. transeferurile neconditionate reprezinta transferuri financiare anuale

catre autoritatile locale care pot fi utilizate in mod liber de acestea , fara restrictii; stabilirea si distribuirea lor pe nivelurile inferioare se realizeaza de catre autoritatea centrala in baza unor asa numite module de distributie, care au la baza algoritmi complicati de calcul chiar oculte cateodata.



4. transferurile compensatorii- ilustreaza o forma a transferurilor

conditionate acordate de autoritatea centrala celor locale, atunci cand acestea se implica sustinut intr-un anumit domeniu sau activitate. Acestea sunt acordate in masura in care colectivitatile locale se angajeaza sa faca si ele un efort comparabil intr-un domeniu particular considerat oportun de catre guvernul central si in care acesta urmareste stimularea finantarilor.

5. transferurile necompensatorii- vizeaza transferuri acordate de la

bugetul central fara angajament de finanatare complementara din partea autoritatilor locale.

6. transferurie limitative- sunt transferuri anuale ale caror cuantumuri se

stabilesc riguros, in valoare absoluta fiind strict limitate.

7. transferuri nelimitate- presupun existenta unui angajament din partea autoritatii centrale care va putea atinge niveluri diferite in functie de nevoile resimtite de autoritatile locale.

8. transferurile deschise- reprezinta angajamente prin care guvernul se

oblige sa ramburseze o anumita cota din cheltuielile efectuate de autoritatile locale atunci cand acestea implementeaza la nivel local politicile guvernamentale.

9. transferuri ad-hoc sunt transferuri discretionale, efectuate din fonduri

aflate la dispozitia guvernului in favoarea unor colectivitati locale care au sprijinit in campania electorala partidul sau coalitia aflata la putere. Entitatile locale beneficiare le pot considera veritabile recompense din partea guvernului pentru orientarea politica imbratisata, iar practica acestora creeaza de cele mai multe ori disesiuni inter-regionale.

Mecanismele de egalizare

Au drept fundament faptul ca autoritatile de stat trebuie sa asigure o furnizare uniforma a bunurilor publice pe intreg teritoriul statal indiferent daca colectivitatea teritoriala este bogata sau saraca. Daca acest lucru este indiscutabil legat de capacitatea fiscala a colectivitatii, in realitate apar totusi o serie de impedimente in atingerea dezideratului care nu tin seama numai de gradul de dezvoltare economica ci si de preferintele cetatenilor.

Test de autoevaluare 3.2. 1. Transferurile necompensatorii ca i categorie a transferurilor financiare:

a) sunt transferuri anuale ale cror cuantumuri se stabilesc riguros, n valoare absolut fiind strict limitate;

b) presupun existena unui angajament din partea autoritii centrale care va putea atinge niveluri diferite n funcie de nevoile resimite de autoritile locale;



c) vizeaz transferuri acordate de la bugetul central fr angajament de finanare complementar din partea autoritii locale;

d) sunt transferuri discreionale, efectuate din fonduri aflate la dispoziia guvernului n favoarea unor colectiviti locale;

e) ilustreaz o form a transferurilor condiionate acordate de autoritatea central celor locale, atunci cnd acestea se implic susinut ntr-un anumit domeniu sau activitate.

2. Transferurile fiscale reprezint:

a) transferuri financiare cu caracter condiionat ctre jurisdiciile locale ce pot fi utilizate de acestea n funcie de realizarea unor anumite activiti;

b) transferuri financiare anuale ctre autoritile locale ce pot fi utilizate n mod liber de acestea fr restricii;

c) resurse financiare atrase de pe piaa de capital; d) o fraciune dintr-un anumit tip de impozit atribuit unei autoriti locale,

rezultat n urma unei operaiuni de impartire a aceleiasi baze de impozitare sau a aceluiai impozit cu autoritatea local;

e) politica general a statului. 3. Programele PHARE, ISPA, SAPARD reprezint:

a) ajutoare pentru pregatirea la aderare a statelor candidate non membre; b) colaborarea cu tere state ce reflect cheltuielile UE fcute n favoarea unor

ri; c) politica structural; d) transferuri financiare anuale ctre autoritile locale ce pot fi utilizate n mod

liber; e) promovarea dezvoltrii i adaptrii structurale a regiunilor cu un grad sczut

de dezvoltare. 4. Transferurile nelimitate, ca i categorie a transferurilor financiare:

a) sunt transferuri anuale ale cror cuantumuri se stabilesc riguros, n valoare absolut fiind strict limitate;

b) presupun existena unui angajament din partea autoritii centrale care va putea atinge niveluri diferite n funcie de nevoile resimite de autoritile locale;

c) vizeaz transferuri acordate de la bugetul central fr angajament de finanare complementar din partea autoritii locale;

d) sunt transferuri discreionale, efectuate din fonduri aflate la dispoziia guvernului n favoarea unor colectiviti locale;

e) ilustreaz o form a transferurilor condiionate acordate de autoritatea central celor locale, atunci cnd acestea se implic susinut ntr-un anumit domeniu sau activitate.

5. Transferurile necondiionate reprezint:

a) transferuri financiare cu caracter condiionat ctre jurisdiciile locale ce pot fi utilizate de acestea n funcie de realizarea unor anumite activiti;



b) transferuri financiare anuale ctre autoritile locale ce pot fi utilizate n mod liber de acestea fr restricii;

c) resurse financiare atrase de pe piaa de capital; d) o fraciune dintr-un anumit tip de impozit atribuit unei autoriti locale,

rezultat n urma unei operaiuni de impartire a aceleiasi baze de impozitare sau a aceluiai impozit cu autoritatea local;

e) politica general a statului. 6. Programul PHARE nu are ca scop:

a) acordarea de asisten pentru privatizarea ntreprinderilor de stat; b) ajutorarea rilor candidate n consolidarea mecanismelor, procedurilor i

organizrii structurale; c) consolidarea unui sistem bancar sntos; d) crearea structurilor economiei de pia.

n loc de rezumat



Pe baza datelor statistice internaionale precum i naionale realizai urmtoarele studii de caz:

1. Finanarea SAPARD 2. PHARE Autoritatea pentru Coordonarea instrumentelor structurale

3. Finanri actuale: SAPARD vs PHARE 4. Programul ISPA instrument pentru politici structurale de pre-aderare




Rspuns 3.1 Mobilitatea in teritoriu a contribuabilor si a capitalurilor cauzeaza o serie de

neajunsuri pentru atingerea respectivului deziderat.Atunci cand o autoritate locala impune o fiscalitate ridicata sau duce o politica redistributiva agresiva, exista tendinta ca cetatenii acesteia sa o paraseasca cautand un mediu fiscal mai putin ostil. Pe acest fond Richard Musgrave aprecia in 1959 ca functia de redistribuire trebuie atribuita guvernului central ; mai tarziu in 1983 reuseste sa emita cateva reguli de partajare a veniturilor intre verigile sistemului de finante publice: impozitele si taxele cu progresivitate ridicata trebuie orientate spre autoritatile publice situate la nivelurile superioare, impozitele pe beneficiile firmelor trebuie alocate la autoritatile intermediare, iar prelevarile fiscale cu baza impozabila imobila trebuie atribuite entitatilor de rang inferior. Printe cei care dezvolta ulterior regulile lui Musgrave se numara si Richard Bird care afirma ca: principalul criteriu de partaj este dat de mobilitatea asietei fiscale sau capacitatea acestuia de a se deplasa dintr-o jurisdictie fiscala in alta, in vederea sustragerii partiale sau totale de la obligatiile fiscale. Rspuns 3.2.

1) c 2) d 3) q 4) b 5) b 6) b







Bucureti, 2001 10. Popeang Gabriel, Managementul Finanelor publice locale, Editura Expert,

Bucureti, 2002 11. * * *Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, modificat prin Legea




nr.286/6 iulie 2006 i republicat n Monitorul Oficial nr. 123/20 februarie 2007 12. * * *Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, publicat n Monitorul

Oficial nr. 597/13 aug. 2002 13. * * *Legea nr. 201/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului

nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului publicat n Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003



Bugetele locale

Unitatea de nvare Nr. 4 BUGETELE LOCALE Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4 4.1. Bugetul local- veriga esenial n procesul dezvoltrii zonale 4.2. Dezvoltarea regional i interconexiunea cu autonomia local ................................................................................................................... Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4

Pagina

4 5 5

9 10


Bugetele locale


Definirea noiunii de buget local. Familiarizarea cu noiunea de buget propriu la oraelor, comunelor, judetelor

i municipiilor. Recunoaterea pricipalelor tipuri de Agenii naionale i teritoriale pentru

dezvoltare regional. Sublinierea trsturilor caracteristice pentru fiecare tip de agenie pentru

dezvoltare regional.

4.1 Bugetul local veriga esenial n procesul dezvoltrii zonale Aici cuvinte cheie Cum se realizeaz

Finane publice locale, buget local, unitate administrative-teritorial, autonomie local, fluxuri de venituri i cheltuieli.

Finantele publice locale isi au originea in automatizarea unitatilor teritoriale

in administrarea comunitatilor respective. Acestea reprezinta colectivitati distincte de stat, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Aceasta este o conditie a autonomiei financiare absolut necesara, deoarece autonomia administrtiva nu ar fi posibila fara autonomia financiara care-i asigua suportul material al functionarii.

Organizarea distincta a finantelor locale pe baza autonomiei lor financiare

permite degrevarea finantelor centrale de o serie de cheltuieli, reducerea numarului si amploarea fluxurilor banesti intre cele doua niveluri structurale ale finantelor publice, precum si o mai clara urmarire a modului cum sunt folosite fondurile constituite. In conformitate cu prevederile legii privind finantele publice locale, principala raspundere a autoritatilor a adiministratiei publice locale este aceea de a elabora si aproba bugetul local la termenele prestabilite. Prin buget local intelegem, actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale pe o perioada de 1 an. Ele se intocmesc de unitatile administrativ teritoriale in conditii de autonomie si reprezinta instrumente de planificare si conducere a activitatii financiare a acestora. De asemenea, bugetele locale reflecta fluxurile de venituri si cheltuieli ale administartiei locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale se

stabileste de catre organele de decizie ale fiecarui judet sau de lege, in functie de subordonarea locala precum si de necesitatile de echilibrare bugetara.

Bugetele locale prevad venituri de realizat de la unitatile de stat de

subordonare locala din impozite platite de personae juridice, impozite si taxe percepute de la populatie si din alte resurse stabilite prin lege, resursele fiind folosite pentru finantarea unor obiective si actiuni economice si social culturale pentru


Bugetele locale

acoperirea cheltuielilor de intretinere si functionare a organelor autoritatii executive locale. Toate aceste bugete proprii ale comunelor, oraselor , municipiilor fac parte din bugetul centralizat al judetului constituind componentele acestuia.

Bugetele locale constituie veriga principala in anasmblul finantelor locale. Ele exprima relatiile de formare, de repartizare si de utilizare a fondurilor financiare publice la nivelul unitatilor administratiilor teritoriale. Ele reprezinta un element structural cu rol deosebit de important al bugetului national public. Daca avem in vedere oganizarea administrativ-teritoriala, finantele locale se diferentiaza in finante judetene si finantele unitatilor administrativ-teritoriale componente.

Fiecare unitate administrativ-teritoriala are bugetul ei propriu. Pe langa

resursele banestice ce se mobilizeaza si se repartizeaza prin bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, la dispozitia organelor locale sau a unitatilor din subordinea lor se formeaza si se repartizeaza si alte fonduri banesti.

1. Fonduri speciale 2. Activitati extrabugetare.

Aceste fonduri se formeaza si se utilizeaza pentru satisfacerea cerintelor locuitorilor din unitatile administrativ- teritoriale avand acelasi scop ca si cele dirijate prin bugetele locale. Legea administratiei publice locale prevede dreptul consiliilor locale si judetene de a stabili impozite si taxe locale. Pentru a asigura aplicarea principiului constitutional al autonomiei financiare locale au fost reglementate impozite si taxe locale sub forma unui sistem unitar structurat. Au fost nominalizate obligatiile fiscale care constituie surse ale bugetelor locale si judetene, s-a stabilit competenta majorarii impozitelor si taxelor de catre consiliile locale si judetene in limita anumitor cote, s-a prevazut posibilitatea stabilirii unor taxe pentru servicii noi create la nivelul local si s-a reglementat includerea in legea bugetara anuala a unor cote defalcate, diferentiate pe unitatile administrativ-teritoriale din impozitele si taxele datorate bugetului de stat.

Fiecare unitate administrativ- teritoriala are buget propriu care se adopta de consiliul local. Comunele, judetele , municipiile si orasele, odata cu aplicarea bugetelor proprii in consiliile locale adopta si bugetele regiilor autonome de interes local si planurile de venituri si cheltuieli din mijloace extrabugetare. Bugetele locale constituie o parte distincta in cadrul bugetului de stat prin care se mobilizeaza si se repartizeaza resursele banesti pt realizarea actiunilor eco

CSi+Finante+Publice+Locale

Documents

Transcript of CSi+Finante+Publice+Locale