Cronica Simeriei, Nr. 2

Publicaþie periodicã � 12 pagini � 1 LEU

Luni, 1 aprilie 2012

Cronica SimerieiIIUUDDAA

SSiimmeerriiaassee aassccuunndd

ee iinn,,,,

P rimarul comunei Bãcia,Emil Rîºteiu poate cu

uºurinþã sã-i ia locul luiIuda. Îi trãdeazã pelocuitorii din Bãcia pentruun pumn de galbeni, îitrãdeazã ºi îi minte ºi pesimerieni. În trecut oricetrãdãtor era pus la Stâlpulinfamiei, unde era biciuit,dupã care era spânzurat,decapitat, sau tras în þeapã.

PAGINA A 3-A

JOS LABELEDE PE

SIMERIA!S imeria ar fi trebuit

sã fie o localitate-etalon cu care sã se mândreascã orice hunedorean, ºi, fãrã sãexagerãm, chiar oriceromân. Simeria este unnume derivat de la denumirea iniþialã de„Sânmãria” „Sfânta Maria”.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 2-A2-A

Deiac Vasile,zis Vivi,

suge din baniisimerienilor,prin clubul

sportiv, pentru gaºcadin primãrie

D eiac Vasile, aliasVivi, suge de ani

buni sume importante dela bugetul local, adicã dinbanii simerienilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Directorul general de la

REVA, un “bagabont”importat dinValea Jiului

D irectorul de la REVASimeria, Nicolae

Petroi, se comportã cã un“bagabont”. Ipochimenul îiameninþã pe toþi subordo-naþii sãi, care nu îiîmpãrtãºesc gândurilepolitice, cã îi dã afarã ºi îilasã fãrã locul de muncã.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 201222 Investigatie

S imeria ar fitrebuit sã fie o

localitate-etalon cucare sã se mân-dreascã orice hune-dorean, ºi, fãrã sãexagerãm, chiarorice român.Simeria este unnume derivat de ladenumirea iniþialãde „Sânmãria”„Sfânta Maria”.

Dumnezeu i-a dãruitSimeriei, Arboretumul(Parcul DendrologicSimeria), care se aflã pelocul 3 în Europa ca fru-museþe ºi numãr de speciide arbori ºi pe locul 11 înlume, creat în jurul„Castelului Gyulay” (maitârziu „Castelul Ocskay”),dar ºi rezervaþia naturalãMãgura Uroiului. Dinnefericire, în ultimii anitoate aceste lucrãri dum-nezeieºti au fost ignoratede primarul Jura ºi clicalui pusã doar pe cãpãtu-ialã.

A dministraþiaproiectelor

absurdeSimeria parcã a fost

bãtutã de soartã în ultimiiopt ani. Aici timpul s-aoprit în loc, iar sãrãcia ela ea acasã. Mizerie pestrãzi, cartiere fãrãcanalizare ca în Evulmediu, drumuri neasfal-

tate, gunoaie neridicate,iar exemplele pot contin-ua. Oamenii au ajuns sãîºi strige neputinþa pe lacolþ de stradã pentru cãuºa Primãriei le este trân-titã în nas. AdministraþiaJura în cele douã man-date de dictaturã a reuºitsã-i dezumanizeze pesimerieni. În schimb,grupurile de interese aleciocoiului Jura s-auîmbogãþit de pe urmaproiectelor absurde aleprimarului ºi ale gãºtii lui.

S emafoareinutile pe

banii simerienilorPrin anul 2006 pri-

marul Jura s-a trezit cuchef de montatsemafoare prin oraº, cicãpentru a fluidiza traficul.S-a gândit cum sã spargãvreun miliard de lei aºa sãarate ce ºmecher e ... ªiuite aºa, la ordinul luiJura, în intersecþiaCloºca-1Decembrie- Cuza

Vodã- Cucului (drumul ceduce la cimitir) a fostplantat un semafor. Afuncþionat vreo 2 luni,timp în care nu a fãcutdecât sã-i ducã la disper-are pe simerieni, iaroamenii sã reacþioneze,înjurându-ºi aleºii. O situ-

aþie hilarã ºi, ca în filmelecu...pardon, cu Jura,familiile îndurerate, caretreceau cu cortegiu funer-ar ºi ajungeau la inter-secþie, erau puse într-osituaþie penibilã: sã fugãcu sicriul prin intersecþiede teamã sã nu seschimbe culoarea lasemafor. Hilar, nu?

Sãtui, probabil deproteste, municipalitateaa decis cã nu se justificãprezenþa lui în trafic, dincauzã cã mai multblocheazã circulaþia,decât sã o desconges-tioneze. Aºa cã acumaratã mereu galben, gal-ben, galben!!!

În intersecþia stãzii 1Decembrie cu DN 7, unobiect „de decor“ ineditvegheazã la bunul mers altraficului. Este vorbadespre cel de-al doilea

semafor a lui Jura, care,ca ºi în cazul fratelui sãudin oraº, nu a apucat sã-ºi facã treaba care l-aconsacrat de-a lungul tim-pului: aceea de a descon-gestiona traficul din zonã.A funcþionat vreo câtevaluni, timp în care s-au

creat adevãrate ambuteia-je, iar maºinile de maretonaj oprite în trafic aufãcut praf carosabilul. Laintervenþia reprezen-tanþilor de la DrumuriNaþionale, edilul-semaforJura a fost nevoit sã-lfacã ºi pe acesta sã arateveºnic galben intermitent,galben, galben, galben!!!(PNL).

„B ani aruncaþiºi bãtaie de

joc“Simerienii, dar ºi alte

mii de ºoferi ºi-au expri-mat cel mai bine pãrerealegatã de semafoarele luiJura când stãteau în trafic,la cozile de sute de maºinice se formau. Dacã am fiîntocmit un clasament alcelui mai înjurat primar,cu siguranþã, Jura prindeaCartea Recordurilor. „Înfiecare zi, când mergeam

ºi mã întorceam de la ser-viciu, dãdeam peste el ºistãteam zeci de minute sãies la DN. Nu fãcea decâtsã încurce traficul ºi îmiaduc aminte cã toþi erauextrem de nemulþumiþi.Cred cã ºi primarul ºi-adat seama cã mai degrabã

încurcã traficul, dar nuspunea nimic ca sã nu sefacã de râs cu investiþialui. Au fost bani aruncaþipe fereastrã ºi bãtaie dejoc la adresa oamenilor“,îºi aduce aminte unlocalnic. „ Îmi aducaminte cã stãteam lasemafor ºi am vãzuto înmormântare,care, tocmai înmomentul în caretrecea prin inter-secþie, semaforul s-aschimbat culoare.Unii oameni auînceput sã fugã, alþiis-au oprit sã le deaprioritate maºinilor.S-a creat aºa o starede nebunie câtevamomente... Bine cãîn cele din urmã s-arenunþat la acestesemafoare!“, spuneun alt localnic.

O raºul gardurilor cu

þepi ascuþiþiUn alt proiect absurd al

gãºtii lui Jura este cel deîmprejmuire cu garduri.Un plan diabolic care atransformat zone întregidin Simeria într-un fel decuºti împrejmuite cu gar-duri de peste 2 metriînãlþime, cu þepi care aucapetele ascuþite. Suntkilometri de garduriinestetice, montate haoticºi extrem de periculoase.De exemplu, ºcoala esteîmprejmuitã pe douãlaturi, pãrculeþul de joacãdin imediata apropierearatã de parcã ar fi ocuºcã unde sunt animale,iar exemplele pot conti-nua. Din câte am înþeles,firma care se ocupã cuplantatul gardurilor cu þepiascuþiþi se numeºteEVYSIM, ºi ar face partedin grupul celor deinterese ale ciocoilor careconduc acum Simeria. Euunul m-am saturat demafioþii aºtia din Simeria!Simeria are nevoie de unom cinstit ºi competentcare sã lupte pentruinteresele oamenilor nupentru intereselemafioþilor!

AndrAndrei DUMITRUei DUMITRU

JOS LABELE DE PE SIMERIA!

Cronica Simeriei

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

DirectorMarius MITRACHE Marius MITRACHE Colectivul de redactie: MirMircea cea SANDASANDAOana STOana STANCAANCAAndrAndrei DUMITRU ei DUMITRU Luiza Luiza ENACHEENACHECCãtãlina POPãtãlina POPAAClara POPESCUClara POPESCURaul IRINOVICIRaul IRINOVICIGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 2012 Actualitate 3

P rimarul comuneiBãcia, Emil Rîºteiu

poate cu uºurinþã sã-i ialocul lui Iuda.

Îi trãdeazã pe locuitorii dinBãcia pentru un pumn de gal-beni, îi trãdeazã ºi îi minte ºi pesimerieni. În trecut orice trãdã-tor era pus la Stâlpul infamiei,unde era biciuit, dupã care eraspânzurat, decapitat, sau tras înþeapã.

Astãzi trãdãtorii nu mai aufricã de nimic, cã de ruºine... cesã mai vorbim! ªi-ai trãdat par-tidul, colegii ºi prietenii? Ei auhotãrât cã mai bine se lipsescde tine. Dupã ce þi-ai trãdatoamenii din Bãcia, de pe urmacãrora tu te-ai îmbogãþit,minþindu-i, înºelându-i cuterenuri ºi cu tot felul de afaceri

ºi combinaþii despre care aicrezut cã numai tu le ºti rostul,acum ai hotãrât sã îþi extinzitentaculele ºi peste simerieni?Iar cu poveºti mieroase, în carete dai bãiat bun, crezi cã s-arputea sã îi prosteºti. Teanunþãm “Iuda”, cã nu va þine!

Adicã în Bãcia nu mai încer-ci, pentru cã ºtii ºi tu cã local-nicii de aici s-au ars o datã cutine, s-au prins de mizeriile taleºi îþi vor da un ºut în cur.

Noi, simerienii îþi dãm unsfat: Lasã-ne, Iuda! Simeriaeste o mare familie din care tunu faci parte! Noi, simerieniivrem sã ne facem un rost, alnostru, iar tu, „Iuda”, pleacã înCongo, cã e la modã, cu cei 30de galbeni pe care i-ai primittrãdându-þi colegii ºi prietenii.

Luiza ENACHELuiza ENACHE

D eiac Vasile,alias Vivi,

suge de ani bunisume importantede la bugetul local,adicã din baniisimerienilor. Vivi-sugativã se dã prinSimeria cu un FordSierra HD 03 BJK.Pe oricine întrebi,îþi va spune cãmaºina este a luiVivi-Sugativã.

Rãspuns greºit! Maºinaaparþine în acte clubuluisportiv “ AsociaþiaSportivã CFRMarmisim”. Cunoscãtoriisusþin cã Vivi-Sugativã aînmatriculat maºina peacest club pentru a fentastatul de plata taxelorvamale. Toate cheltuielilecu combustibil, piese deschimb, revizii, taxe, oriasigurãri sunt decontatede clubul sportiv, adicãde primãrie, adicã denoi, simerienii. Asta încondiþiile în care întregpersonalul de la primãrieîn frunte cu Jura seplânge cã nu are bani dealocat pentru activitãþilesportive.

ªi, atenþie mare!,aceastã maºinã este dinanul 1997 în perma-nenþã la cheremul lui

Vivi-Sugativã. Pãi deunde bani, dacã gaºcaJura- Zdrîncu-Bozdogmulg prin marele om deafaceri Vivi-Sugativã, ºinu numai, zeci ºi sute demii de euro, în fiecarelunã. Pãi e frumos, bã,Vivi –Sugativã, sã sugi ºide la sportivi? Nu îþiajunge cât sugi de la primarul Jura?

Gaºca Jura- Zdrîncu-Bozdog, dacã ar avea ourmã de onestitate ºidecenþã pentru simerieni,de ce nu ar lua atitudinepentru ca aceºti bani sãnu se fure ºi de ce nublocheazã plãþile pe carecontabila din primãrie leface cu avizul lor?

Pãi, rãspunsul e sim-plu: Gaºca Jura- Zdrîncu-

Bozdog nu a avut nicio-datã respect pentru sime-rieni, iar gasca Jura-Zdrîncu- Bozdog nu vreasã renunþe la Vivi-Sugativã pentru cã acestae un fel de “ spãlãtor defonduri publice”. Maiexact, din contractele pecare le primeºte de laprimãrie o bunã parte

din fondurise reîntorcîn conturilegãºtii. Dardespretoate aces-tea înnumereleviitoare aleCroniciiSimeriei.

ªi în loc de încheiereîncã o afacere a bãieþilordeºtepþi de la Simeria încârdãºie cu gaºca dinprimãrie la clubulsportiv. În anul 2008,înainte de alegerilelocale, ciocoii dinprimãrie prin PavelHaþegan, pentru cei carenu îºi mai amintesc afost viceprimar în

mandatul 2004-2008 , a renovat instalaþia electricã de la stadion.Nu pe gratis ci pemarafeþi serioºi. Vreo320.000.000 lei!Instalaþie, care în data de19 martie 2012 a luatfoc chiar înainte deînceperea meciului. Apãi,bunã treabã-i asta....

Cãtãlina POPCãtãlina POPAA

Iuda se ascunde îînn SSiimmeerriiaa

Deiac Vasile, zis Vivi, suge din banii simerienilor,prin clubul sportiv, pentru gaºca din primãrie

S e furã ca în codrude pe liniile de

cale feratã, iar hoþii nuþin cont cã pot pune înpericol traficul feroviar.

Reprezentanþii Poliþiei TFHunedoara au pornit ofensivaîmpotriva acestor hoþi, care sedovedesc din ce în ce maiingenioºi.

Furturile de la infrastructuraferoviarã din judeþulHunedoara au explodat în2011. Practic, în prima partea anului, numãrul sustrageriloraproape s-a triplat faþã deaceeaºi perioadã a lui 2010, înciuda faptului cã legislaþia adevenit între timp mult maiasprã.

„Din cauza acestor sus-trageri s-a intensificat colabo-rarea între noi ºi jandarmeriesau alte instituþii. Dovadã cã,dupã aplicarea acestor mãsuri,numãrul furturilor a scãzutfoarte mult”, au declaratreprezentanþi ai poliþiei TFHunedoara.

Hoþii nu sunt descurajaþi întotalitate nici mãcar deînãsprirea legilor ºi, faptul cãau obligativitatea sã declareprovenienþa fierului predat lacentrele de colectare nu îipune în dificultate. VasileHriþac a precizat cã, cei maimulþi declarã în fals cã îl au dingospodãria proprie. Iar inven-tivitatea hoþilor nu cunoaºtelimite. În primul rând, ca sã lise piardã urma, duc fierul sus-tras în alte zone, cât maideparte de casã, aºa au ajunssã vândã componentele furatede la CFR chiar în Aarad sauAlba Iulia. Apoi, poliþiºtiibãnuiesc cã au apãrut ºi inter-mediarii, care cumpãrã de la„prima mânã”, adicã de la per-soanele care „lucreazã” înteren, ºi vând apoi în cantitãþimari. Dar lucrurile nu seopresc aici. Au ajuns sã leschimbe configuraþia, careprezentanþii centrelor sã nu-ºi mai dea seama ce cumpãrã,iar hoþii îºi fac autogene dinbutelii de aragaz cu care se

ajutã la schimbarea configu-raþiei.

Reprezentanþii Poliþiei TFHunedoara nu se descurajeazã,însã, ºi continuã lupta cu hoþiide pe calea feratã. Chiar dacãpare pãrea o luptã inegalã,colaborarea instituþionalã a datroade. Mult mai puþine cauzede acest fel au fost raportate înultimele luni, dar poliþiºtii ºtiucã mai au mult de lucru pânãcând vom putea vorbi desprereducerea la minimum a aces-tor sustrageri, aºa cã sunt înpermanenþã cu ochii pe ei.

Clara Clara POPESCUPOPESCU

Cronica Simeriei |Luni, 1 aprilie 201244 Actualitate

P rimarul comuneiBãcia, Emil

Rîºteiu, vrea la oraº.Rîºteiu vrea sã can-dideze la funcþia de pri-mar al municipiuluiSimeria. Da, aþi auzitbine, simerieni! Bãiatulasta, un þãran parvenit,un becisnic, nu îºi maivede lungul nasului.

Vrea sã vinã, cu tupeul unuipolitician nesimþit, în faþa noas-trã ºi sã ne cearã voturile. Ce afãcut Rîºteiu pentru locuitoriidin Bãcia ca sã merite voturilenoastre?

Pãi, s-a transformat în sam-sar de terenuri, adicã i-a înºelatºi le-a cumpãrat terenurile peun preþ de nimic, profitând defaptul cã avea informaþii cã înzonã sunt interesaþi sã

investeascã niºte companii. Aºa a cumpãrat terenurile cu

2.000-3.000 de lei hectarul, le-a intabulat pe numele lui, iar lainterval de câteva luni le-a vân-dut investitorilor la preþuri dezeci de ori mai mari.

În combinaþie este ºi socrulsãu cu care controleazã ºi aso-ciaþia agricolã, iar, atenþie! înanii electorali arã pe voturi,adicã la un preþ de nimic.Rîºteiu crede cã dacã a reuºitsã-ºi batã joc de amãrâþii desãteni din Bãcia o sã reuºeascãsã îºi batã joc ºi de noi, sime-rienii.

Alo, Rîºteiule......simerienii nu sunt niºte

înfometaþi cum bag de seamãcã ne crezi domnia ta. Rîºteiu eºi un bun exemplu de fripturist,care încã nu ºtie dacã stã înBãcia sau în Simeria. Persoanedin anturajul sãu spun cã pri-

marul ºi-a fãcut mutaþie peSimeria în momentul în care i-aintrat în cap cã vrea sã can-dideze aici, iar legea spune cãtrebuie sã ai mutaþie cu celpuþin 6 luni înainte.

Dar ce sã-i faci, dacã nu l-auanunþat mai repede cã suntalegeri? Mai apoi, probabil sfãtuit de cineva, ar fi revenit laBãcia cã risca sã fie incompati-bil ºi sã intre în atenþiaPrefecturii.

Fie vorba între noi nu ar strica totuºi ca cineva dinPrefecturã sã verifice niºte actepe la Primãria Bãcia ºi cuocazia asta sã-l întrebe ºi peRîºteiu de mutaþii. Cã doar nue aºa simplu sã te toþi muþi,doar – doar dai lovitura. Iarlovitura ar putea sã vinã, dar desus ºi sã-l loveascã fix în man-datul dintre douã luntrii în carese tot scaldã.

Oana STOana STANCAANCA

P urtãtorul decuvânt al PDL,

Sever Voinescu, estede pãrere cã liderulPNL Crin Antonescueste “întruchipareastridentã a unui jalnic personaj caragialesc”, un“Farfuridi pe invers”ºi a arãtat cã “trans-mite un gând bunnoii prietenii întreprincipialii Ponta,Antonescu ºiFrunzãverde”.

Potrivit lui Voinescu“Antonescu este o fig-urã politicã adecvatãRomâniei, care stã subanul Caragiale, acestFarfuridi pe invers”.

El a explicat cãFarfuridi iubea trã-darea ºi nu-i iubea petrãdãtori, în timp cedin discursurile luiAntonescu se înþelege

cã acesta urãºte trã-darea, dar îi iubeºte petrãdãtori.

“Domnia sa rãmâneîntruchiparea stridentãa unui jalnic personajcaragialesc. Farfuridi ºiCaþavencu sunt cu

mult mai bine conturaþiºi articulaþi decât dom-nul Antonescu”, aadãugat Voinescu.

Sever Voinescu aspus ºi cã Victor Pontaafirma în octombrie2011 cã nu-i plac

trãdãtorii. “Transmit un gând

bun noii prietenii întreprincipialii Ponta,Antonescu ºiFrunzãverde”, a adãu-gat Voinescu.

El a spus, în legã-turã cu situaþia dinPDL dupã plecarea luiFrunzãverde, cã îiaminteºte de titlul unuiroman celebru.

“Aº vorbi despreinsuportabila uºurãtatea greilor din PDL, greiicare te lasã la greu,greii care devin uºoriîn momentul în carepartidului îi e greu”, aexplicat Voinescu.

El a apreciat cã “lid-erul politic SorinFrunzãverde a lãsatpartidul la greu” ºi cã,“din punctul de vedereal situaþiei, nu PDLeste vinovat sau maivinovat în raport cuSorin Frunzãverde”.

MirMirceacea SANDASANDA

UUUUnnnn þþþþããããrrrraaaannnn vrea la oraº

Antonescu este “un Farfuridi pe invers”

Ofensivã împotriva hoþilorde cale feratã

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 2012 Actualitate 5

V icepri-marul

oraºului, MirceaIosif Zdrîncu ºiprimarulcomunei BãciaEmil Rîºteiu, aufost daþi afarãdin PSD, dupãce colegii de par-tid ai celor doiºi-au dat proba-bil seama cãaceºtia suntniºte duplicitari,fripturiºti, puºidoar pe cãpãtu-ialã.

Decizia celor de la PSD arputea avea la bazã ºi afacerile,nu puþine la numãr, cu iz decorupþie, unde sunt vehiculateºi numele celor doi.

ªi cum celor de la USL lecam place sã meargã pe lavrãjitoare, vreo Mama Omidale-o fi suflat ceva la ureche liderilor, legat de numele celordoi ºi un zdrãngãnit de cãtuºe.

Aceasta ar putea fi una dintre explicaþiile “minþiiromânului cea de pe urmã”, încazul de faþã a social –democraþilor, de debarasare ime-diatã faþã de Zdrîncu ºi Rîºteiu.ªi, bineînþeles, cum toþi trãdã-torii sunt adunaþi de PRM ori

UNPR, cei doi s-au ºiorientat. De necrezuteste cã ambii ºi-aumanifestat intenþia dea candida la alegerilelocale pentru funcþiade primar al munici-piului Simeria. Mã,Zdrîncule, bã Rîºteiulebãgaþi-vã minþile-ncap! Poate mai aveþivreo ºansã sã vãreveniþi ºi sã uitaþi depoliticã. Asta dacãîntre timp nu o sã vãcaute procurorii anti-corupþie sã vã întrebede....o sã vedeþi!

AndrAndreiei DUMITRUDUMITRU

P reºedinteleComisiei parla-

mentare de control alSRI, Cezar Preda, adeclarat, într-un inter-viu pentru MEDI-AFAX, cã actuala legeelectoralã este “crimi-nalã pentru România”,el arãtând cã lumeainterlopã a intrat înpoliticã, iar beizadeleleprimesc cadou de lapãrinþi locuri de parlamentar.

Deputatul PDL a spus cãla nivelul comisiei a fostfãcutã o analizã a penetrãriilumii interlope în spaþiulpolitic românesc.

“Am vrut sã avem o ana-lizã foarte clarã a penetrãriilumii interlope în spaþiulpolitic românesc ºi evoluþiasa de la aceea de a te foloside oamenii politici ºi pânãaþi atinge scopul. Au depãºitaceastã situaþie în 2004, auînceput sã intre ca ºi con-silieri locali, judeþeni, iar în2008 au depãºit ºi aceastãbarierã ºi au intrat direct înviaþa politicã spunând «Cenevoie mai am eu de politi-cian când pot sã intru cubani sã fac eu politicã?» ºiam ajuns la aceastã nenoro-cire”, a afirmat Preda.

În opinia sa, pericolul dintoamna aceasta este cã “pesistemul acesta labil de vot”vor intra în Parlamentoameni cu bani.

“Beizadelele României numai primesc de la pãrinþiilor cadouri precum Jaguar,Porsche, Bentley. Vor primicadouri locuri de parlamen-tar. Asta se primeºte la 23de ani, fie cã eºti fatã, fie cãeºti bãiat - «Hai sã-þi deatata un loc în Parlament. Ceproblemã e pentru mine sãbag un milion de euro sã facfetiþa mea, care a terminatacum o facultate, s-o fac

parlamentar sau bãiatul meusã-l fac parlamentar?». Asteavor fi multiplicate. S-auîntâmplat ºi în 2008, avemcazuri. Se vor întâmpla ºi în2012 mai abitir, dacã nuschimbãm legea, dacã nufacem societatea civilã sãaibã un cuvânt de spus”, amai declarat Cezar Preda.

Prezentãm fragmentul peaceastã temã din interviulacordat agenþiei MEDIAFAXde cãtre deputatul CezarPreda, liderul PDL Buzãu:

Reporter: Au fostmulte cazuri decorupþie, multe acuzaþii, mulþi membriai PDL în funcþii importante reþinuþi...

Cezar Preda: ªi?Reporter: Cum

afecteazã partidul?Cezar Preda: Bineînþeles

cã îl afecteazã. Vedeþi,apropos de asumareapoliticianului, a lucrului pecare îl face, nu trãim oasumare totalã ºi oasumare corectã. Avem unprodus, o lege electoralã,care este criminalã pentruRomânia. ªi aici am sã vãspun un lucru pe care nu l-am mai spus pânã acum:din analizele fãcute demine, am avut în calitatede preºedinte al Comisieide control al SRI, printreacþiunile pe care le-amfãcut în comisie, ºi aici pot

sã dau numele unui coleg,noi doi am accelerataceastã problemã, domnulsenator Daniel Savu de laPSD, în care am vrut sãavem o analizã foarte clarãa penetrãrii lumii interlopeîn spaþiul politic românescºi evoluþia sa de la aceeade a te folosi de oameniipolitici ºi pânã aþi atingescopul. Au depãºit aceastãsituaþie în 2004, auînceput sã intre ca ºi con-silieri locali, judeþeni, iar în2008 au depãºit ºi aceastãbarierã ºi au intrat direct înviaþa politicã spunând “Cenevoie mai am eu de politi-cian când pot sã intru cubani sã fac eu politicã?” ºiam ajuns la aceastãnenorocire.

Pericolul din toamnaaceasta este cã oamenii, pesistemul acesta labil de vot,cu bani vor intra înParlamentul României. ªivor intra oameni care vormultiplica aceste derapajede la ce înseamnã mentali-tate. Pentru cã pe bani seface. ªi ca o concluzie, aºvrea sã mã duc puþin înspaþiul românesc alcadourilor care se fac.

Eu am fost obiºnuit cãîn politicã nu se faccadouri. Trãiesc o mareinsatisfacþie observând cãîn politicã se fac numaicadouri. Inclusiv ieri (marþi

- n.r.), când ne-am adunatdouã Camere reunite aleParlamentului sã votãmcinci, ºase sinecuri pentrufuncþiile acelea de zece miide euro ºi ne-am maiadunat o singurã datã,acum o lunã, tot pentruaºa ceva. Nu reuºeºte acestplen sã dezbatã rapoarteleSIE, rapoartele SRI pe anide zile. Nu reuºim, darpentru cadouri, pentru cãpoate sã-mi spunã oricine,astea sunt niºte cadouri aleapropiaþilor. Cu excepþie,nu pot sã spun cã în totalitate. Sunt ºi oameniresponsabili chiar de la noialeºi care meritau chestiaasta, pentru cã sunt profe-sioniºti, dar aº extindeaceste cadouri ºi aº vrea sãvã spun un singur lucru.

Beizadelele României numai primesc de la pãrinþiilor cadouri precum Jaguar,Porsche, Bentley.

Vor primi cadouri locuride parlamentar. Asta seprimeºte la 23 de ani, fiecã eºti fatã, fie cã eºti bãiat- “Hai sã-þi dea tata un locîn Parlament. Ce problemãe pentru mine sã bag unmilion de euro sã fac fetiþamea, care a terminat acumo facultate, s-o fac parlamentar sau bãiatulmeu sã-l fac parlamentar?”.

Astea vor fi multiplicate.S-au întâmplat ºi în 2008,avem cazuri. Se vor întâm-pla ºi în 2012 mai abitir,dacã nu schimbãm legea,dacã nu facem societateacivilã sã aibã un cuvânt despus. Aduceþi-vã aminte, în2004 noi am dat afarã ºicu Traian Bãsescu mulþicolegi de-ai noºtri, pe caresocietatea civilã i-a conside-rat cã sunt incompatibili ºii-am scos de pe liste petoþi. ªi erau colegi cu carefusesem în bãtãlie ºi amspus: “Mã, dacã þara astavrea sã ne curãþimpuþin...”. În 2008 n-ammai avut acest filtru.

Zdrîncu ºi Rîºteiu la groapa de gunoi a politicii

Cititorii ne semnaleazãPe aceastã cale doresc sã vã aduc lacunoºtinþã un abuz al d.lui primar alPrimãriei Simeria, Jura Petru Pãun.

În ultimul numãr al fiþuicii pe care o adminis-treazã în nume personal, numitul domn se laudãcu realizãrile privind sistarea unor încãlcãri aledomeniului public de cãtre mai mulþi cetãþeni ailocalitãþii Sântandrei. Pentru rezolvarea” gravelorîncãlcãri”, renumita Poliþie Localã Simeria s-adeplasat la faþa locului, dar culmea controlului,adevãratele încãlcãri ale domeniului public nu suntvãzute, deºi sunt mai mult decât evidente ºi vizibilela orice orã, încã de la primii paºi efectuaþi laintrarea de pe DN 7.

Povestea este mai veche. În primul rând, prinmanevre subtile, dl.primar aprobã ridicarea unuidepozit en gross pentru materiale de construcþiichiar la intrarea în sat, în condiþiile în care pentruaprovizionare locul este ºi aºa foarte îngust.

Deoarece au fost înregistrate unele nemulþumiridin partea sãtenilor, ce credeþi cã face dl.primar?

...desfacere, zilnic, a unui numãr impresionantde autotrenuri ºi utilaje diverse, care blocheazãdrumul public.

Ca adevãrat edil ce este, printr-o frumoasãinvestiþie a primãriei, taie niºte copaci, monteazãborduri ºi vis a vis de “PROGES COMLAC”,aceasta fiind firma protejatã, amenajeazã o minunatã parcare.

Revenind la problemele domeniului public vãprezint cum acesta a devenit parcare ºi depozit,toate cu binecuvântarea prietenului de partid alDl.STAN, fost consilier PNL la Primãria Deva,probabil administrator al firmei “Proges Comlac”.Proprietatea acestei societãþi se întinde doar atâtcât þine verticalã dinspre stradã a construcþiei.

ªi ca sã vedeþi culmea culmilor, dacã unlocuitor al satului încearcã sã opreascã autovehicu-lul pe partea parcãrii ilegale Comlac, esteameninþat de paznicii firmei. Halal democraþie!

Am încercat sã gãsesc ºi o adresã de corespon-denþa pentru Primãria Simeria ºi cum nu am gãsit,mã adresez dumneavoastrã ºi celor care doresc sãinvestigheze situaþia prezentatã mai sus cu scuzepentru lipsa de curaj, dar vã asigur cã nu mint.

Cu respect

Cititorii ne semnaleazã

Legea electoralã e criminalã pentru România.Lumea interlopã a intrat în politicã

S unt puþini cei care nu au auzitde Parcul Dendrologic din

Simeria, aflat odatã în proprietateafamiliei nobiliare Ocskay. Dinpãcate, mult mai puþini au avutocazia sã-l viziteze cel puþin o datãºi sã-ºi dea seama ce mult ar fiavut de pierdut dacã ar fi continuatsã-l excludã din programul pentrutimpul liber. Pe parcursul timpului,arboretumul din Simeria a trecutprin nenumãrate dificultãþi,cauzate de inundaþii, zãpezi, fur-tuni, secete, geruri aspre ºi nu înultimul rând poluarea industrialã.Pe lângã toate aceste vitregii, omulare un rol esenþial la distrugereaparcului. Mormanele de sticle deplastic ºi gunoaiele, aduse de râulStrei, nu sunt adunate, prezenþalor pe malul heleºteelor din parc dão notã „mirificã” peisajului.Conducerea parcului se plânge deinsuficienþa fondurilor, fapt careface imposibilã angajarea de personal pentru curãþenie.

Din anul 1949, dupã naþionalizare,parcul a intrat în administraþia OcoluluiSilvic Simeria. În anul 1954, a fost înfiinþatã Staþiunea de Cercetãri ºi Experimentãri Forestiere Simeria, careulterior a preluat, ca bazã materialã,Parcul Dendrologic. La propunereaComisiei Monumentelor Naturii, ParculDendrologic este ocrotit de lege ºiprimeºte numele de monument al naturii,în anul 1954. Colecþia dendrologicã aparcului, moºtenitã de la vechii propri-etari, se ridica la peste 250 de arbori ºiarbuºti, în prezent existând peste 2.200.Ansamblul peisager, stilul arhitectural ºivaloarea datã de vechimea ºi mãreþia colecþiei de arbori demonstreazã o vecheºi constantã preocupare a foºtilor propri-etari pentru arhitectura peisagerã ºi intro-ducerea unor specii exotice rare. Înfi-inþatã în 1954, în incinta parcului den-drologic, Staþiunea de Cercetãri ºi Experi-mentãri Forestiere Simeria a declanºatample acþiuni de conservare, ameliorareºi dezvoltare, ce vizeazã în principalmenþinerea ºi ameliorarea peisajelor,îmbogãþirea colecþiei, realizarea unei

plantaþii pilot cu specii exotice de interesforestier, amplificarea lucrãrilor de aclima-tizare ºi selecþie ºi, nu în ultimul rând,crearea unei puternice baze materiale demultiplicare a speciilor forestiere ºi orna-mentale, valoroase atât pentru nevoileproprii ale parcului dendrologic sau aaltor parcuri ºi grãdini botanice, dar ºipentru extinderea ºi dezvoltarea spaþiilorverzi din centrele urbane.

R aritãþi pe suprafaþã mare

Parcul se întinde pe o suprafaþã de 70de hectare ºi are un relief variat, cu lacuriºi izvoare, poieni ºi alei ºerpuitoare. Laintrarea în parc pot fi admiraþi stejarii piramidali ºi reºedinþa fostei familii nobi-liare, cu falnicele sale coloane toscane.Existã aici douã puncte de acces, simetricdispuse, tipice familiilor nobiliare. Mai potfi întâlnite de asemenea ºi lacuri ºi exem-plare de stejar piramidal, chiparos debaltã, coniferul oriental, arborele de plutã,eucaliptul. Arborii ºi arbuºtii decorativiamintesc de eleganþa grãdinilor asiatice.Parcul este strãbãtut de apele Streiului,care împart rezervaþia în douã zone dis-tincte. Prima zonã se întinde pe terasasuperioarã, pânã la canalul Streiului, cu osuprafaþã mai restrânsã de 5,4 hectare ºinumeroase specii de arbori ºi arbuºti. Încea de-a doua zonã, situatã între canalulStreiului ºi râul Mureº, vegetaþia este

exoticã ºi naturalã, de luncã. Aceasta esteformatã din numeroase desiºuri denepãtruns, cu sãlcii riverane, zãvoaie deplopi albi ºi negri cu trunchiuri acoperitede iederã sau viþã urcãtoare, pâlcuri derãºinoase ºi foioase exotice, dumbrãvi ºipoieni cu arbori solitari ºi gigantici. Toatedau acestor locuri un aspect de pãduresãlbaticã care încet, încet se distrug ºi îºi

pierd valoarea.„La începutul secolului al XVIII-lea, pe

malul stâng al Mureºului, ia fiinþã cea maiveche ºi mai valoroasã colecþie de plantelemnoase exotice ºi autohtone dinRomânia, „Arboretumul Simeria”.Aceastã rezervaþie dendrologicã arevaloare de unicat pentru patrimoniulnaþional. A fost creatã la începutul secolului al XVIII-lea, prin amenajareazãvoaielor naturale din lunca Mureºului,în stil peisager, englezesc ºi romantic. Aufost aduse aici, pe la mijlocul secolului,primele specii exotice. Cel mai vechi do-cument de atestare al parcului, din 1763,vorbeºte despre o alee plantatã cu cas-tani, iar o lucrare din 1860 dezvãluie fap-tul cã a fost introdus salcâmul. Se pare cãaceasta ar fi cea mai veche experimenta-re a speciei în þara noastrã”, spuneinginerul silvic de la Staþiunea deCercetãri Silvice Simeria, Corina Coandã.

De-a lungul timpului, parcul a aparþinutmai multor familii nobiliare de originemaghiarã (Gyulay, Kun, Fay ºi Ocskay) ºis-a transmis pe linie femininã. În anul1848, este menþionat ca proprietar con-tele Kun, când, odatã cu revoluþia au fostsemnalate o serie de distrugeri ºi avari-erea clãdirilor. A urmat apoi o perioadã(1870-1880) când parcul ºi clãdirile aufost refãcute dupã planuri precise.

Au fost introduse numeroase specii dearbori ºi arbuºti aduºi din Extremul Orientºi America de Nord ºi au avut loc schim-buri de seminþe cu parcurile din afaragraniþelor. Proprietarul care este semnalatdupã contele Kun este Fay Bela, membru

al Academiei Maghiare, care îmbogãþeºteparcul cu unele specii exotice.

Dupã anul 1918, Fay Bela se stabileºteîn Simeria, ca ginere ºi membru al fami-liei Ocskay Istvan. Bela era un artist deorigine nobiliarã, cu mult simþ artistic, care a ameliorat parcul sub aspect peisagistic.

L ocul trei în Europa

Colecþia dendrologicã a parcului aveala începutul anului 1949 peste 250 despecii de arbori, iar în prezent în parcexistã 2.200 de specii diferite de plante ºiarbori exotici rari pentru aceastã zonã aEuropei. Aici a avut loc studiul ex-perimental de aclimatizare a arborelui deSegovia Gigantea, care este originar dinAmerica, dar ºi a speciilor de arbori,

arbuºti ºi plante exotice, pentru înfru-museþarea parcurilor urbane din Româniaºi din întreaga lume, staþiunea ºi parculdendrologic de la Simeria bucurându-sede recunoaºtere pe plan mondial îndomeniul silviculturii. Conform Enciclo-pediei Britanice, parcul dendrologic de laSimeria ocupã locul al treilea ca fru-museþe ºi numãr de specii de arbori înEuropa ºi poziþia a 11-a pe plan mondial.

M agnoliul cu flori gal-bene a murit odatã cu

cel care l-a adus la SimeriaÎn urmã cu câþiva ani, reprezentanþii

parcului din Simeria au primit în dar, dinpartea unui olandez, câþiva puieþi de mag-nolii cu floare galbenã. „A fost o întâm-plare foarte ciudatã. Aceastã magnolie

ne-a fost adusã de un domn din Olandacare ne vizita de multe ori, ni le-a fãcutcadou ºi câþiva ani le-a mers foarte bine.Însã, în anul în care acesta a murit, toatemagnoliile s-au uscat”, povesteºte CorinaCoandã. În parcul dendrologic sunt 14specii de magnoliu, unul dintre cei mai„falnici”, mãsoarã un metru , în diametru,ºi are o înãlþime de aprovimativ 26 demetri. Unul dintre arborii de „valoare” aiparcului este cedrul atlantic, care deºi nurezistã în condiþii de frig, a reuºit sã seobiºnuiascã cu clima de aici. Dintre speci-ile care „au rãsirit” în parc se numãrãcastanul indian, castanul indian cu floaregalbenã, poncirus trifoliata (popular -dragonul zburãtor, o denumire datã deforma pe care acest arbore o are, ospecie care face fructe comestibile ce

seamãnã izbitor de bine cu portocala). Între speciile foarte rare se numãrã,

gincobiloba, arborele de lalele, care s-auaclimatizat foarte bine încât seregenereazã natural. Cei mai bãtrâniarbori din parc sunt stejarii, a cãror vârstãdepãºeºte 300 de ani.

N aie din bambusul de laSimeria, pentru

maestrul Gheorghe Zamfir Bambusul este o altã specie care s-a

„obiºnuit” atât de bine cu clima Simeriei,încât a ajuns sã „invadeze” parcul.„Suntem nevoiþi ca în fiecare an sã tãiemdin el ºi îl vindem, pe post de araci, pen-tru 50 de bani metrul. În urmã cu 40 –50 de ani, când aceastã specie a ajuns înparc, trebuia acoperit în fiecare iarnã.Astfel, dacã atunci trebuia protejat, acumtrebuie sã-l tãiam”, precizeazã inginerulCoandã. Inginerul mai povesteºte cã „fãurarul” naielor lui Gheorghe Zamfir a„recoltat” bambus din parcul din Simeria

pentru a-i confecþiona acestuia instru-mentele muzicale. Mai mult, un astfel deinstrument muzical a fost primit în dar dela acesta, de cãtre reprezentsanþii parcu-lui, care l-au aºezat la loc de cinste, înfosta salã de bal a familie nobiliare.

U n proces care ar puteaavea finalul în iunie

De aproape 11 ani, magistraþii nu potdecide soarta parcului dendrologic de laSimeria, cerut în instanþã de foºtii propri-etari, dar revendicat cu tãrie ºi de RegiaNaþionalã a Pãdurilor. În 2001, familiaultimului proprietar, desecendenþi ai fami-liei Ocskay, au iniþiat în instanþã o acþiuneprivind retrocedarea parcului. „Iniþial aucâºtigat, dar noi am fãcut recurs. ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie a decis rejude-carea cauzei. Dupã rejudecare, noi amavut câºtig de cauzã, însã foºtii proprietariau fãcut recurs”, a declarat Coandã.Astfel, în aceastã lunã, în 27 martie,dupã un an de asteptãri, reprezentanþiiarboretumului din Simeria sprau sãprimeascã verdictul. Însã, nici de aceastãdatã magistraþii Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie nu au oprit agonia ºi au amânatcauza pentru data de 5 iunie.

P entru cã nu sunt propri-etari, nu pot obþine fon-

duriOdatã cu apariþia revendicãrii din

instanþã, Institutul de Cercetãri Silvice s-arezumat la cheltuieli minime pentruarboretum. Nici vorbã sã se poatã investipentru amenajãri speciale, care sã atragãpublicul în parc. „A existat cândva omini-grãdinã zoologicã, dar nu mai

îndeplinea condiþiile legale. A apãrutideea unui spaþiu de joacã pentru copii ºia unei cafenele, dar nimeni nu poate facenimic pentru cã oricând sã fie retrocedat.A mai existat ºi o tentativã de accesare aunor fonduri europene pentru refacereagardului. Nici nu s-a ajuns la faza de evaluare a costurilor pentru împrejmuireacelor aproximativ 70 de hectare dearboretum, pentru cã întregul spaþiu este în litigiu”, a conchis Inginerul silvic Corina Coandã.

Pe parcursul unui an, un numãr relativmic de turiºti, aproximativ 15.000,viziteazã unul dintre cele mai impresio-nante monumente ale naturii din Româniapentru a pãtrunde parcã într-o altã dimen-siune, în care linistea te invadeazã ºi stre-sul dispare. Aceasta, în condiþiile în careCastelul Corvinilor are cam de opt ori maimulþi vizitatori, anual. Taxa de intrare înparc este, ºi acum, de doar un leu pentrucopii ºi doi lei pentru aduþi.

Cãtãlina POPCãtãlina POPAA

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 2012 Reportaj 76 Reportaj

PARCUL DENDROLOGIC DIN SIMERIA, unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii

din lume, îºi aºteaptã verdictul

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D irectorul de laREVA Simeria,

Nicolae Petroi, se com-portã cã un “bagabont”.Ipochimenul îi ameninþãpe toþi subordonaþii sãi,care nu îi împãrtãºescgândurile politice, cã îidã afarã ºi îi lasã fãrãlocul de muncã.

Nicolae Petroi, nimeni altuldecât actualul director general alREVA Simeria, are un trecutextrem de controversat, numelesãu fiind în strânsã legãturã cuValea Jiului.

Petroi a fost în mandatul trecut consilier local din parteaPNL la Vulcan, s-a visat chiar ºi primar, a fost director EdilTherma Vulcan, dar ºi alSucursalei Electrocentrale (SE)Paroºeni. Toate poziþiile pe carele-a ocupat au fost doar datoritãrelaþiilor politice ºi mai puþin

abilitãþilor manageriale. Înperioada când Petroi conduceasocietatea de gospodãrie, SC

AlmaServ S.A a fost un adevãrat scandal generat demetodele barbare care se

foloseau pentru exterminareamaidanezii. Zeci de cadavre deanimale au putrezit la groapa degunoi a oraºului. În perioada încare a fost manager de “suc-cesuri” Nicolae Petroi a fostacuzat de o parte a foºtilor consilieri ca ar fi contribuit laîngroparea firmei în datorii.

De asemenea, Petroi a fostacuzat de consilieri ºi defolosirea fãrã drept a unor sumede bani care nu aparþineau societãþii, ci Consiliului LocalMunicipal Vulcan.

Mai apoi, pe vremea cândera director general alSucursalei Electrocentrale (SE)Paroºeni, Nicolae Petroi, aîncasat, timp de mai multe luniindemnizaþie ºi în calitate demembru în AGA la una dintresocietãþile beneficiare de energietermicã furnizatã de termocen-trala pe care o conduce. SC EdilTherma SA, firmã aflatã în sub-ordinea Consiliului Local Vulcanºi unul dintre principalii datorni-

ci la SE Paroºeni era un fel devacã de muls pentru Petroi.

Petroi încasa lunã de lunão indemnizaþie de 10% din retribuþia directorului firmei deinteres local din subordinea CLVulcan. Dupa ce i s-a atrasatenþia asupra incompatibilitãþiidintre cele doua funcþii – cea dedirector general al termocen-tralei ºi cea de membru în AGA– Nicolae Petroi a decis, în celedin urma, sã iasã din AGA. Darziua de 13 aprilie 2009 cu sigu-ranþã nu va fi uitatã de actualuldirector general de la REVA. Dece? Pentru cã Nicolae Petroi aaccidentat grav, pe trecerea depietoni, un bãrbat de 36 de ani.Sunt doar câteva secvenþe dinviaþa directorului general alREVA. Simerienii poate nu-lcunosc pe directorul generalNicolae Petroi, dar le promitemsã îi þinem la curent ºi vom aveagrijã sã-l facem cunoscut.

Clara POPESCUClara POPESCU

B olnavii nu vor fi daþiafarã din spital, dar

trebuie sã fie internaþi atâtcât este necesar, nu sã steadouã sãptãmâni cu oamigdalitã simplã, adeclarat, joi, ministrulSãnãtãþii, Ritli Ladislau, laconferinþa Mediafax Talksabout Health Reform.

“Trebuie sã þinem bolnavii atât câteste necesar, nu dãm afarã pe nimenidin spital, toatã lumea va rãmâne înspital atât cât trebuie. Nu trebuie sã

stai douã sãptãmâni cu o amigdalitãsimplã sau dupã o intervenþie simplãsã stai trei zile. Vom cere pãrereaunor experþi pentru aceste lucruri”, aspus ministrul Sãnãtãþii.

Ritli Ladislau a subliniat cã oriceom are dreptul la pachetul de bazã,iar sistemul public de sãnãtate garan-teazã gratuitate pentru urgenþã, bolileinfecþioase, naºtere ºi lãuzie.

“Oricine are dreptul la pachetul debazã. Acesta cuprinde ºi garanteazãsistemul public de sãnãtate, urgenþele,bolile infecþioase, naºterea ºi lãuzia.Am umblat la spitalizãri. Acestea suntextrem de costisitoare, extrem descumpe”, a mai spus Ritli Ladislau.

Ministrul Sãnãtãþii a precizat cãdeocamdatã nu se ºtie cum va arãtapachetul de servicii de bazã, dar toatesistemele încearcã reducerea listelorde aºteptare.

“Nu ºtiu cum o sã arate pachetul

final de bazã, dar toate sistemele de sãnãtate încearcã sã reducã la minimum listele de aºteptare. Sunt inevitabile în anumite circum-stanþe. Nu este simpatic ºi nu esteagreat de niciun sistem de sãnãtate”,a mai spus Ritli Ladislau.

Întrebat ce s-a întâmplat cu spi-talele care au fost închise în mandatulfostului ministru, Ritli Ladislau a spuscã banii economisiþi prin reorgani-zarea lor au rãmas în sistem.

“Pe lista de spitale au fost 67 deunitãþi care nu aveau voie sã încheiecontracte cu Casa de Asigurãri. Lacele care s-au desfiinþat, personalul afost distribuit în altã parte, iar bunurileau fost transferate la alte spitale.Acea sumã care s-a economisit arãmas în sistem. A fost orientatã spreambulatoriu de specialitate, spre sis-temul de spitalizare de zi”, a spus Ritli Ladislau.

Ministrul Sãnãtãþii a þinut sã pre-cizeze cã este surprins de faptul cã nua fost agreatã ideea organizãrii unorcentre multifuncþionale.

“Sunt foarte surprins cã nu au fostagreate centrele multifuncþionale.Acestea pot înlocui aproape înîntregime un spital. Diferenþa este cãse oferã îngrijiri medicale populaþieidin mediul rural foarte aproape dedomicilul acestora. Centrul multi-funþional are specialiºti, are paturi dezi, iar pacienþii pot fi supravegheaþi24 de ore din 24. În plus, existã labo-rator ºi radiologie. Nu este însã spi-talizare ºi nu este persoanã juridicã”,a explicat Ritli Ladislau.

La conferinþa Mediafax Talks aboutHealth Reform au vorbit despre noulconcept de organizare a spitalelor ºisistemul asigurãrilor, propuse înproiectul legii sãnãtãþii, ministrulSãnãtãþii, Ritli Ladislau, preºedinteleCasei Naþionale de Asigurãri deSãnãtate, Lucian Duþã ºi secretarul destat Vasile Cepoi, precum ºi reprezen-tanþi ai pacienþilor, ai companiilor pri-vate de asigurãri ºi ai producãtorilorde medicamente.

Gabriela RIZEAGabriela RIZEA

Directorul general de la REVA, un “bagabont” importat din Valea Jiului

P rimarul din Simeriarãspunde doar

secvenþial la întrebãrilesau interpelãrileadresate de cetãþeni pesite-ul .

Nu existã nici un dubiu.Primarul cunoaºte bine acestportal un de oamenii pot sã-ºispunã, în mod liber, pãrerea. Aºi rãspuns la unele dintredoleanþele localnicilor din oraºulpe care-l pãstoreºte. Atuncicând a avut chef, probabil. Elsau subalternii lui. Peste unele asãrit, încã, cu o graþie demnã deo cauzã mai bunã, chiar dacãunele opinii erau mai mult decâtpertinente ºi chiar de interesedilitar. De exemplu, prin augustanul trecut, o femeie din Simeriaîl întreba pe primar dacã poatesã-ºi înfrumuseþeze strada pecare locuieºte.

„Buna ziua,D-le Primar, amsi eu o intrebare:Locuiesc pe

strada Petru Maior nr.8B si asdori sa stiu daca am voie saplachez cu dale nu foarteinalte, trotuarul din fata caseimele, iar pe marginea lui,inspre sosea,sa plantez tuyapitica sau gardulet viuetc.,deoarece imi stropescmasinile partea de jos a caseicand ploua.Multumesc”.

Ei bine, femeia nu ºtie niciacum dacã poate sau nu sã facãacele lucrãri, chiar dacã nuimplica cu absolut nimic autori-zaþia localã financiar vorbind. Înmartie 2011, adicã acum un an,un altul avea o altã problemã:

„Buna ziua. Vine primavara,prin Simeria, pe langa borduri,PRAF LA GREU.Oare se maiocupa cineva cu maturareastrazilor sau mai exista cinevacare sa faca acest serviciu???Te plimbi pe trotuar, trece omasina la o distanta mai micade tine si inhalezi praf la greu.Exemplu: 1 Decembrie. Asteptun raspuns. Va multumesc”.

Cu ce s-a ales omul? Ei bine,doar cu praful de pe strãzi. ªi lafel ca el mai aºteaptã încãrãspuns un alt bãrbat, dintr-unsat aparþinãtor. Iatã ce scriaacum mai bine de un an:

„D-le primar, sunt unlocuitor al satului Saulesti,satcare cotizeaza la impozitele si

taxele adunate de primariaSimeria si nu cred ca avetiprea multi restanti asa cumprobabil se intampla cucetatenii urbani.Deci daca noine facem datoria de contribua-bili , dvs. de ce nu va facetidatoria de administratori? Atifost in ultimii ani in satul asta?

Majoritatea cetatenilorlucreaza la Deva pt ca inSimeria nu au unde, si trebuiesa treaca in fiecare zi pe subpodul ala nenorocit unde apaare o adancime de jumatate demetru.Cei de de la balastierastiu doar sa exploateze drumuldar nu il repara niciodata.Drumul inspre Simeria parcaar fi fost bombardat. Utilajelede curatat drumul se opresc laiesirea din Simeria(decantoare) si lasa zapada inbataie de joc in mijlocul dru-mului dupa care fac caleintoarsa. Ocolul prin Simeria

pentru a ajunge la sosea pre-supune foarte mult carburantconsumat pe luna si dis-trugerea masinilor cu care nedeplasam deoarece transportin comun nu exista. o saspuneti probabil ca ati facutceva pt comunitatea astabagand apa...si unde o dever-sam? canalizare nu exista. De

ce lasati agentii economici sipersoanele fizice sa deversezegunoaiele pe campurile noas-tre? am facut nenumarateapeluri la 112 si primarie cuprivire la masini care aruncaugunoiul pe campul de la balta,odata chiar am asteptat sa vadce se intampla , dar nu a venitnimeni. OARE PE DVS CACETATEAN NU VA DERAN-JEAZA SA LOCUITI INTR-OCOMUNITATE MIZERA SISUBDEZVOLTATA? DEGEA-BA VA FACETI BANI IN TIM-PUL MANDATULUI , O SARAMANETI TOT AICI INORASUL ASTA,INCONJURATDE GUNOAIE , CAINIVAGABONTI SI OAMENISARACI,O SA VINA ALTULCARE LA RANDUL LUI O SAFIE PREOCUPAT DOAR DEPROPRIA BUNASTARE SIUITE ASA O SA LOCUITITOATA VIATA INTR-O COMU-

NITATE SUBDEZVOLTATA.ASTA DACA NU VAHOTARATI CA AR FI TIMPULSA FACETI CEVA SI IN DIREC-TIA ASTA.VA MULTUMESC”.

Chiar aºa, domnul primar. Pece criterii vã alegeþi doleanþele lacare daþi pânã la urmã unrãspuns?!

Clara Clara POPESCUPOPESCU

Unul da, altul ba.

Primarul Simeriei rãspundepe sãrite contribuabilor

Ritli: Bolnavii nu vor fi daþi afarã din spital, dar trebuie sã fie internaþi

atât cât este necesar

Suntem alãturi de problemelevoastre ºi vã punem la dispoziþie

paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii,

sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduribune ne puteþi contacta la

adresa de e-mail

[email protected] pe facebook la

http://www.facebook.com/CronicaSimeriei

V ivi- Sugativã, e unul dintre bãieþiideºtepþi de la Simeria. Deja v-am

familiarizat cu el. Vivi-Sugativã seocupã de tot ce vrea gaºca Jura-Zdrîncu-Bozdog. De curãþenia de prinoraº, de sãpat, de clubul sportiv, decâini, de reparaþii la grãdiniþe, sãli desport ºamd... Bineînþeles de bugetulgãºtii! E un tip policalificat.

Dar sã revenim la ale noastre. Fiþuica lui Jura neinformeazã pe ultima paginã cã, cicã, a începutcurãþenia de primãvarã! În parantezã fie spus, aºtiade la fiþuicã or fi un fel de Mama Omida ºi deja ºtiucã vor zbura cu fulgi cu tot toatã gaºca din primãriedupã 10 iunie....

Deci, Jura, ne ameninþã pe noi, simerienii cã neamendeazã dacã nu ne facem curãþenie în faþalocuinþelor. Pãi, bã, Jura, da cu banii noºtri ce faci?Nu îi dai tu lui Vivi- Sugativã sã facã curãþenie?

Atunci, nu ar trebui sã-l amendezi pe el pentru cãnu îºi face treaba! Noi, dacã nu ai observat, ne-amfãcut curãþenie, dar în imaginile urmãtoare îþiarãtãm anumite locuri din Simeria, ºi poate îi spuimatale lu Vivi-sugativã sã nu îºi mai batã joc debanul public. Aviz ºi pentru gaºca Jura-Zdrîncu-Bozdog!

AndrAndrei DUMITRUei DUMITRU

Vivi-Sugativã, te amendeazãgaºca pentru mizeria din oraº!

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 20121100 Diverse

INTEGRAME / În sala de teatru

În aceastã integramã se foloseºte ortografia cu î- Ce faci, domnule ! De ce pleci?

Piesa încã nu s-a terminat.- . . . !

Oamenii petrectot mai mult timp

în faþa televizoruluiT elespectatorii din toatã lumea petrec

tot mai mult timp în faþa televizoru-lui: în 2011, ei s-au uitat la televizor înmedie 3 ore ºi 16 minute pe zi, cu 6 minutemai mult ca în 2010 ºi cu 20 mai multdecât acum 10 ani, potrivit celui de-al 19-lea studiu anual difuzat de Eurodata TVWorldwide, informeazã afp.com.

Pe regiuni, cei mai fideli telespectatori se aflã înOrientul Mijlociu, cu 4 ore ºi 55 de minute pe zi (4ore ºi 47 de minute în 2010), urmaþi de cei dinAmerica de Nord (4 ore ºi 47 de minute, neschim-bat faþã de 2010). Europenii sunt la egalitate cuafricanii - 3 ore ºi 48 de minute, faþã de 3 ore ºi47 de minute, fiind urmaþi de locuitorii AmericiiLatine (3 ore ºi 30 de minute, neschimbat faþã de2010) ºi cei din Asia-Pacific (2 ore ºi 45 deminute, faþã de 2 ore ºi 34 de minute în 2010).

În perioada 2009 - 2011, s-au înregistratcreºteri semnificative în câteva þãri europene: 15minute în Franþa (3 ore ºi 47 de minute pe zi), 7minute în Italia (4 ore ºi 13 minute), 5 minute înSpania (3 ore ºi 59 de minute).

În Statele Unite, timpul petrecut în faþa televi-zorului a crescut cu 2 minute, la 4 ore ºi 53 deminute. Neluând în considerare programelesportivele, în fruntea celor mai vizionate 10 pro-grame se aflã filmele artistice (41% audienþã),urmate de divertisment (38%). ªtirile, docu-mentarele, dezbaterile se bucurã de o audienþã de21%.

Studiul, intitulat ‘One Television Year in theWorld’, a cuprins 80 de þãri din cinci continente.Eurodata TV Worldwide, organism creat deMediametrie, oferã date ce þin de mãsurarea audi-enþelor în lume, acoperind peste 3.000 de posturiºi reprezentând peste 3 miliarde detelespectatori.AGERPRES

M uzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane

Deva organizeazã, înîntâmpinarea proiectuluinaþional ªcoala altfel,douã expoziþii în cadrulcãrora se vor desfãºura ºiactivitãþi educative.

Astfel, în cadrul Zilelor Icoanei,manifestare care se va derula înperioada 2-4 aprilie va fi vernisatãexpoziþia ARHETIP III în data de 2aprilie, orele 11,00, la clãdireaMagna Curia ºi va putea fi vizitatãpânã în 31 aprilie. Parteneri înacest proiect sunt Episcopia Devei ºiHunedoarei, Grupul Sfântul IoanDamaschin din Cluj-Napoca,Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva, Teatrul de ArtãDeva, Colegiul Naþional Decebal ºiLiceul de Muzicã ºi Arte PlasticeSigismund Toduþa din Deva.

Potrivit organizatorilor, ZileleIcoanei vor cuprinde o serie deevenimente culturale: În incintaclãdirii Magna Curia va fi vernisatãexpoziþia de icoane ºi studii dedesen ARHETIP III, în cadrul cãreiava funcþiona un atelier de artãbizantinã cuprinzând picturã deicoane, desen, muzicã, arhitecturã,imnografie ºi activitãþi practice cuelevii (2 – 3.04.), foaierul Teatruluide Artã va gãzdui expoziþia colectivãde artã fotograficã MÃNÃSTIREA(2.04.), la Colegiul NaþionalDecebal va fi vernisatã o expoziþiefoto-documentarã dedicatãPãrintelui Paisie Olaru de la Sihla(3.04.) ºi organizatã conferinþaTradiþie muzicalã bizantinã înRomânia, susþinutã de bizantologulElena Chircev din Cluj-Napoca, laLiceul de Muzicã ºi Arte PlasticeSigismund Toduþa va fi încheiatatelierul de artã bizantinã, unde vaavea loc ºi o întâlnire a elevilor cuinvitaþii (preoþi, muzicieni ºi muzi-cologi, pictori, arhitecþi º.a.), pre-

cum ºi o lecþie interactivã interdisci-plinarã (4.04.). Închiderea proiectu-lui se va face printr-un concert demuzicã bizantinã susþinut de GrupulSfântul Ioan Damaschin din Cluj-Napoca.

Expoziþia Lumea pãsãrilor va fivernisatã în data de 3 aprilie, orele12,00 la clãdirea Magna Curia ºi vaputea fi vizitatã pânã la sfârºitul luniimai. Se ºtie cã pãsãrile, mai multdecât oricare altã grupã devieþuitoare, au constituit obiectulunui deosebit interes din partea

omului, atât pentru aspectul lor plã-cut, cântecul melodios, cât ºi pentruobiceiurile lor de o mare originali-tate. În România trãiesc 383 speciide pãsãri din care aproximativ 100sunt sedentare, 150 migratoare, 40oaspeþi de iarnã ºi 65 specii depasaj. Mai apar accidental circa 20de specii sau cele rãtãcite, în puþineexemplare. Ecosistemele naturaleale României pãstreazã o biodiversi-tate ridicatã a pãsãrilor. O serie deregiuni geografice ca Delta Dunãrii,sud-estul Dobrogei, zonele colinareºi montane ale Carpaþilor, malurilerâurilor frapeazã prin densitatea ridi-catã la multe specii, care sunt rareîn alte zone ale þãrii.

Organizarea acestei expoziþii aavut în vedere faptul cã data de 1aprilie este declaratã ZiuaInternaþionalã a pãsãrilor. Încadrul expoziþiei vor fi organizate ºiacþiuni educative cu elevii, precum ºiieºiri în naturã.

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva este partener înproiectul Sãptãmâna familiei, sãp-tãmâna fãrã TV, în ziua de 3aprilie intrarea fiind gratuitã lamuzeu. Expoziþiile pot fi vizitate demarþi pânã duminicã, între orele10,00 – 18,00.

Carla POPESCUCarla POPESCU

ªcoala altfel, la Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 2012 Dezvãluiri 11

A facerile liberale de laPrimãria Simeria au fost,

nu o datã, în atenþia presei hunedorene.

Ziarul Hunedoreanul publica în ediþia de vineri, 2 februarie 2007, o amplã anchetã, în care erau scoase laivealã afacerile grupurilor de interese

care se învârteau pe lângã gaºca liberalã de atunci.

Vã prezentãm integral ancheta luiOvidiu PETROVAI, legatã de firmele

deþinute de membrii locali ai PNL de la aceas vreme, iar o bunãparte din ele sunt ºi astãzi abonate labanul public.

Cronica Simeriei | Luni, 1 aprilie 201212 Actualitate

A genþia Bloomberga descoperit recent

cã dolarul este mai puternic în raport cu 10 din cele 16 monedemajore, printre careyenul japonez ºi euro.Din acest motiv, ameri-canii pot profita detranzacþionarea valu-tarã, dacã au pregãtireaºi cunoºtinþele necesare.

Pentru turiºti este mult maiuºor însã sã profite de putereadolarului american, fãcându-ºivacanþa în locuri cu monedemai slabe. Publicaþia prezintãîn ediþia de miercuri nouãlocuri unde dolarul asigurã ovacanþã de neuitat, printre careºi România.

Deºi are staþiuni ‘’orbitoare’’la Marea Neagrã, castelemedievale, biserici, oraºe ºimaiestuoºii Munþi Carpaþi,România este una dintre desti-naþiile cele mai trecute cu ved-erea din Europa, potrivit publi-caþiei menþionate.

Deºi România este membrãa Uniunii Europene, nu aadoptat încã moneda euro,folosind în continuare leulromânesc. Acest fapt o faceuna dintre cele mai bune ofertedin Europa, în contextul în caredolarul a fost mult mai puternicfaþã de leu decât euro.

Turiºtii pot sta într-o replicãa castelului lui Dracula dinromanul lui Bram Stoker din

1897, pentru suma de 75 dedolari pe noapte ºi profita deoferte mari în Transilvania ºialte zone.

În Argentina, altã destinaþierecomandatã, dolarul americana crescut în mod constant faþãde peso argentinian în ultimiicinci ani. Unul dintre motiveeste inflaþia, despre care uniiexperþi spun cã este de 24%.

În Republica Cehã, care nua adoptat încã moneda euro,folosind în continuare coroanacehã, dolarul este mult mai put-ernic faþã de coroanã decâteuro. La Praga, unul dintre celemai frumoase oraºe dinEuropa, poþi bea una dintrecele mai bune beri din lumepentru suma de 2 dolari jumã-tatea de litru ºi sta la un hotelde 4 stele cu sub 135 de dolaripe noapte.

Nu a existat niciodatã unmoment mai bun decât acumpentru americani de a vizitaIslanda. Nu numai cã turismul asuferit în urma erupþiei vul-canice din 2010, dar cu o crizãa datoriilor coroana islandezã s-a depreciat în raport cu dolarulamerican. Acest lucru înseam-nã cã turiºtii pot merge la spa-ul geotermal Blue Lagoon pen-tru aproximativ 40 de dolari.

India a fost întotdeauna unuldintre locurile cele mai accesi-bile din lume pentru turism. Lasfârºitul lui 2011, dolarul aatins nivelul cel mai înalt din 5ani faþã de rupia indianã ºi deºia scãzut puþin de la începutullui 2012, dolarul rãmâne puter-nic. India are unele dintre cele

mai luxoase hoteluri din lume,dar turiºtii pot merge încã la unhotel de patru stele dinMumbai pentru suma de sub125 de dolari pe noapte ºiangaja un ºofer care sã îi ducãla Taj Mahal ºi alte obiectivepentru sub 50 de dolari pe zi.

Deºi siguranþa a fost o pre-ocupare în ultimii ani privindKenya, iar unele grupãri teror-iste rãmase active au determi-nat Departamentul de Stat alSUA sã emitã un avertismentde cãlãtorie, din punct devedere financiar, þara este omare valoare. Dolarul a atinscel mai înalt nivel din cinci anifata de ºilingul kenyan, înoctombrie 2011 ºi rãmâne put-ernic. Trei zile de safari camp-ing cu masã, taxe de parc ºitransport costã 560 de dolaride persoanã.

Nicaragua este o destinaþieturisticã majorã ºi o destinaþiela pensionare. Dolarul a fost peun trend ascendent constantfaþã de cordoba oro, ceea ceface din Nicaragua una dintredestinaþiile cele mai accesibiledin America Latinã. Se poatecumpãra o casã cu douã dormi-toare la Tola sau Popoyo lângãplajã, la preþul de sub 160.000sau o casã de 2.000 de metripãtraþi, cu trei dormitoare, cuvedere la ocean, în San Juandel Sur pentru suma de sub200.000 dolari. Turiºtii pot staîn hoteluri de lux în Nicaraguapentru mai puþin de 200 dedolari pe noapte.

Valoarea dolarului este încãputernica faþã de lira turceascã,

dupã maximele de la sfârºitulanului 2011. În Turcia, turiºtiipot merge la un hotel spa all-inclusive de cinci stele, înoraºul mediteranean istoricAntalya, pentru suma de sub115 dolari pe noapte,mâncând fructe de mare pentrusuma de sub 10 dolari de per-soanã.

Dolarul a câºtigat în modconstant valoare faþã de mone-

da dong vietnamezã în ultimiicinci ani. Cuplat cu cât deieftin este deja Vietnamul,aceastã diferenþã valutarã facedin Vietnam una dintre desti-naþiile cele mai accesibile dinlume. Pentru suma de aproxi-mativ 20 de dolari, turiºtii potavea la dispoziþie un hotelmodern, în principala zonã tur-isticã Saigon.

AGERPRES

Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!ACTUALITATEA LUI CARAGIALE

“... mi s-afãcut lehamitede a mã lupta

pentru o cauzã

pierdutã...”I.L. Caragiale

TTÇÇââÄÄ \\AA__AA VVttÜÜttzz||ttÄÄxx

“Carnavalul þine cât þin balurile mascate, ºi balurile mascate se fac numai în carnaval.

Postul cel mare, în anul acesta, ca întotdeauna, pentru sãraci seþine tot anul, pentru bogaþi cât au poftã de icre moi”

România, printre cele nouã destinaþii turistice“de vis” în care dolarul este puternic

Cronica Simeriei, Nr. 2

Documents

Transcript of Cronica Simeriei, Nr. 2