Cronica Vaii Jiului, Nr. 65, Vineri 17 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 65

Vineri, 17 februarie 2012

PAGINILE 6-7

FMI, “vampirul”românilor cu acordul

Guvernului Boc

Când estimic ºi sãrac,

nu este permis sã fii

ºi prostD eputatul de Valea Jiului,

Cristian Resmeriþã, estecontrariat cã Guvernul Boc afãcut sluj pentru bani în faþaFMI, la semnarea Acorduluide împrumut în anul 2009...

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

CCM-ulnegociat de

Muntele,contestat de

FNMC onducerea CNH ºi

liderii SindicatuluiMuntele s-ar putea trezicu plângeri penale dincauza noului contractcolectiv de muncã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

Ce “vrãji” aumai fãcutpoliþiºtii

comandantuluiDumitru

P oliþiºtii lui LiviuDumitru, (cum care

Liviu Dumitru?, ºeful IPJHunedoara) sunt puºi pe datsfaturi.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Sancþionaþidin cauzagerului

I TM Valea Jiului a dat mai multe

sancþiuni pentru angaja-torii care ºi-au þinut munci-torii în frig.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Asfalt-tango pedrumul lui Bãsescu

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamentecompacte, strada Aviatorilor32/33, echivalent 6 camere,douã bãi, hol, la parter, idealpentru amenajarea de spaþiucomercial sau birouri, într-ozonã cu multe spaþii comercialeºi cu potenþial. Telefon0742.087.348

ANUNÞURI

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Deºertul de foc 22:15 Vânãtorul de recom-pense 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Vânãtorul de recompense

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Dragoste de tatã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Captivi în iad 22:30 Lovitura decisivã 0:30 Captivi în iad (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Mania grandorii (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 ªantaj în reþea (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 22:45 Charlie Talisman 0:45 ªtirile Pro TV (r)

8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºidesign 10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare 20:30 Misiune: imposibilã 1 22:30 Trãsniþii 23:45 Trãdaþi în dragoste -Redifuzare 0:00 Iubiri secrete

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 16:30 Arborii lumii 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Teoria unei crime 22:45 Înºealã-mã! 0:30 Sukiyaki Western Django

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri cedoresc sã înveþe tainele dansu-lui. Înscrierile se fac la sediulCasei de Culturã Studenþeºtidupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 -16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele16:30 - 17:30 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi de liceu ºistudenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

A lex Velea - videoclipulla piesa „Whisper”

Noul single al artistului a fostcreat pe contul celor de la HaHaHaProduction, regia fiind asiguratã decunoscutul Iulian Moga.

Alex revine în atenþie cu piesa„Whisper”, un single , dublat de unvideoclip ce nu trãdeazã stilul carac-teristic al artistului: amuzant, dansatorºi energic.

Clipul îl încadreazã pe Alex într-opoveste de dragoste ce este condi-mentatã cu ºoapte dulci spuse la ure-che ºi peripeþii.

El interpreteazã rolul unui grãdinaramorezat de fata ºefului sãu, actorulConstantin Cotimanis jucând rolulangajatorului.

„Întotdeauna am fost un fan aliubirilor pasionale ºi de aceea m-amsimþit foarte bine filmând o astfel depoveste. Sunt cu atât mai mulþumitcu cât piesa Whisper este cea maibunã de pânã acum pentru cã debor-deazã de senzualitate. Sunt sigur cãva aduce multã cãldurã în inimilecelor care o ascultã”, a declaratAlex Velea dupã filmãri.

Albumul al lui Alex Velea aapãtut pe piaþã în toamna tre-cutã ºi va conþine nu mai puþinde 15 producþii, dintre care 5piese lansate ca single-uri:Doamna mea, Secret Discret,Don’t say it’s over, One shot ºiWhisper.

Concertul va avea loc sâmbãtã,18.02.2012, ora 22 la Club 3DStage - Petroºani, Casa de Culturã“Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.

Descoperã o bãuturã la preþ pro-moþional în fiecare searã la Club 3DStage .

PR. Manager:PR. Manager:PetrPetronela Cerbuonela Cerbu

Concert 100% Live laClub 3D Stage cu Alex Velea

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 februarie 2012 Actualitate 3

“N u poþi sã ai toaterelele lumii cu

bunã ºtiinþã: sã fii mic,sãrac ºi prost. Acestlucru nu este persmispentru cã te omori sin-gur, ca guvern dar maiales ca þarã ” –Cristian Resmeriþã,deputat PSD de ValeaJiului.

Deputatul de Valea Jiului,Cristian Resmeriþã, este con-trariat cã Guvernul Boc a fãcutsluj pentru bani în faþa FMI, lasemnarea Acordului de împru-mut în anul 2009, sãrãcindprofund populaþia ºi de aiciscãzând drastic consumul,scãdere care a afectat pro-ducþia, economia în general,þara ajungând secãtuitã.

C u alþii mumã, cunoi ciumã

„Clar Acordul cu FMI trebuiadiscutat ºi negociat altfel de

Guvernul Boc avându-se învedere sacrificiul pe care urmasã-l facã ºi populaþia. Se suþinecã nu aveau încotro pentruobþinerea tranºelor de împru-mut pentru a se putea depãºicriza. Fals! Uitaþi-vã la þãri pre-cum Irlanda ºi Portugalia careau ºtiut sã negocieze ºtiindu-sefaptul cã FMI din aceste împru-muturi trãieºte. Deci ajutoruleste reciproc.

De exemplu, Irlandei i s-acerut sã reducã salariile anga-jaþilor publici cu 10% ºinumãrul angaþilor cu 8.000 depersoane, în timp ce Portugaliascãpat cu tãieri ale salariilor de5% ºi restrângerea personaluluiprin plecãri naturale. Pe cândla noi, Guvernul Boc a acceptatdesfiinþarea a încã 100.000 delocuri de muncã, reducereasalariilor cu 25 la sutã ºi majo-rarea TVA de la 19 la 24 lasutã, lucru care a afectat directpopulaþia în mod extrem dur.Sã nu uitãm cã în fiecare fami-lie existã câte un pensionar ºiîn foarte multe, câte un buge-tar. La noi deja existã tensiuni,

pe bunã dreptate, cu pension-arii din minerit cãrora li s-autãiat gratuitãþile. În prezent sediscutã o liberalizare la gaze ºienergie electricã, dar subaceastã liberalizare se ascundede fapt o scumpire fãrã temei,lucru ce va duce la situaþii ºimai grele.

Clar, noul guvern care se vainstala dupã alegeri trebuie sãrenegocieze acordul cu FMI ºisã oblige, cu argumente, caacest acord sã se aplice ned-iferenþiat pe þãri sãrace ºibogate aºa cum s-a procedatpânã acum” – a declaratCristian Resmeriþã.

Acesta a precizat cã atuncicând ai intrat în hora þãrilorbogate, România trebuie sã fieascuþitã la minte, abilã, sã ºtiecare îi este interesul – prin con-ducãtorii ei, evident - ºi doaraºa va fi respectatã ºi binecotatã. Adicã nu poþi sã aitoate relele lumii cu bunãºtiinþã: sã fii mic, sãrac ºi prost.“Acest lucru nu este persmispentru cã te omori cu bunãºtiinþã” – a punctat Resmeriþã.

R EUTERS:“România nu are

nevoie de mãsuriextreme”

În susþinerea declaraþiei dep-utatului de Valea Jiului se poateinvoca concluzia analiºtiloreuropeni.

Într-un articol de analizãpublicat de Reuters specialiºtiicomenteazã cã “rigoarea exce-sivã” promovatã de FondulMonetar Internaþional înRomânia ar putea provocadaune pe termen lung.Economiºtii de la Reuters pre-cizeazã cã , în tratamentul apli-cat României, FMI a revenit lareputaþia sa de “vampir”.

“Astfel de mãsuri dure arputea sã aibã însã un efect con-trar. Prin întãrirea forþelorpolitice anti-reformã, FMI arputea îndepãrta România destrategiile pe care le încura-jeazã, avertizeazã autorii.

În mod evident, România nuare nevoie de mãsuri extreme.Deficitul de cont curent a atins14,5 la sutã din PIB în 2007,dar problema a fost corectatãcu o depreciere de 30 la sutã aleului, în perioada 2007-2009,în timp ce cheltuielile publice,

de 36 la sutã din PIB, nu suntexcesive, noteazã analiºtii.

Austeritatea fiscalã nureuºeºte, pe de altã parte, sãrezolve problema corupþieiendemice ºi alte problemestructurale, care contribuie lamenþinerea PIB-ului pe cap delocuitor pe penultimul loc înUE.

FMI ar putea sã ajute þara sãscape de moºtenirea regimuluiCeuºescu. În schimb, severi-tatea exageratã riscã sã sub-mineze democraþia fragilã dinRomânia, iar protestele destradã au contribuit la cãdereaguvernului.

FMI ºi-a atenuat condiþiilecând a împrumutat statele maibogate ºi, pentru a reuºi în mis-iunea sa, ar putea fi nevoie sãofere clienþilor mai sãraci untratament similar”, au subliniatautorii articolului.

Ca urmare, scuza guver-nanþilor noºtri cã aºa vrea/cereFMI în cazul mãsurilor dracon-ice, este de fapt impotenþã ºislugãrnicie ºi fireºte, pasarearesponsabilitãþii sãrãciriiextreme a românilor, dinprostie.

Ileana FIRÞULESCU

FMI, “vampirul” românilor cu acordul Guvernului Boc

Când esti mic ºi sãrac, nu este permis sã fii ºi prost

Arºi în subterande un arc electricT rei electricieni care lucrau în subter-

anul Exploatãrii Miniere Lonea auajuns la spital cu arsuri grave, în urmaunui accident colectiv de muncã.

Cei trei electricieni, printre care ºi ºeful deechipã, lucrau, miercuri noaptea, la transfor-matorul care deserveºte instalaþia electricã aunui abataj cu banc subminat.

Chiar în timpul intervenþiei s-a produs unarc electric, care i-a surprins pe mineri.Accidentaþii au fost internaþi imediat a Spitalulde Urgenþã Petroºani unde primesc îngrijirimedicale pentru arsuri de gradul I ºi II lanivelul feþei ºi mâinilor. ReprezentanþiiInspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoaraºi cei ai serviciului SSM Petroºani au demarato anchetã pentru a stabili cu exactitate împre-jurãrile în care s-a produs accidentul colectiv

de muncã.Ileana Bodea: Se încadreazã ca accident

colectiv, iar din primele audieri rezultã faptul cã,în urma decuplãrilor repetate de la energia elec-tricã, cei trei au intervenit ºi au încercat sãrepare defecþiunea. Din pãcate, întervenþia s-afãcut sub tensiune, lucru interzis. Am luat legã-tura cu medicii, dar accidentaþii sunt în afaraoricãrui pericol, iar rãnile nu sunt grave”

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 februarie 201244 Actualitate

A dministraþiaFinanþelor Publice

Petroºani se confruntãcu situaþii de-a dreptulhilare, cum ar fi exe-cutarea silitã pentruniºte cearºafuri distrusede un deþinut saunepalata taxei deºcolarizare a unui cur-sant de la o ºcoalã mili-tarã. Asemenea situaþiiau fost create dehotãrârile de la centru.

Hotãrârile pe care le iaAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã (ANAF),dupã ce cade la înþelegere cudiverse instutuþii, ºefi de partidsau prieteni, sunt de-a dreptulaberante ºi ridicole.

Î n loc sã colectezebani, îi dã

Astfel, pentru bunul renumeal ºefului de la centru, salariaþiiFiscului muncesc degeaba. Aºas-a întâmplat ºi cu restituireataxei de poluare auto, care înmod firesc este apanajulMinisterului Mediului.

“Persoanele care au plãtit otaxã de poluare auto mai mare

decât cea prevãzutã prin nouaLege, pot cere începând deluni restituirea diferenþei con-statate”, a declarat ministrulMediului, Laszlo Borbely. Caurmare a discuþiilor avute deministrul Mediului cu AgenþiaNaþionalã de AdministrareFiscalã (ANAF), munca volun-tarã a cãzut pe administraþiilefinanciare din teritoriu bulver-sând activitatea ºi fireºte creândsupãrãri.

“În ce priveºte obiectul nos-tru de activitate, nu sunt prob-leme. O problemã este însãnoua taxã de poluare auto,care ne-a perturbat activitatea.Vin foarte mulþi pentru restituiriºi acest lucru îl facem cu titlugratuit. Problema este aMinisterului Mediului, nu anoastrã. Astfel s-a creat o situ-aþie artificialã, care nu neaparþine ºi în nici un caz nu neajutã. Este peste capul nostru.Asta nu face obiectul nostru deactivitate. Noi trebuie sãadunãm bani la buget, nu sã-idãm. Cei de la MinisterulMediului au structura lor, aucorp de control, au structuriteritoriale ºi puteau sã-ºirezolve problema”, a declaratValentin Petraru, directorAdministraþia FinanþelorPublice Petroºani.

F iscul executãdeþinuþi pentru

cearºafuri rupte!!În Valea Jiului, Administraþia

Finanþelor Publice Petroºani seconfruntã cu situaþii de-a drep-tul hilare, cum ar fi executareasilitã pentru niºte cearºafuri dis-truse de un deþinut sau nepala-ta taxei de ºcolarizare a unuicursant de la o ºcoalã militarã.

În lipsa proriilor organe deexecutare silitã ºi fãrã a plãtiserviciile unui executor judecã-toresc, instituþiile de orice felapeleazã la ANAF, care ANAFîºi ridiculizeazã instituþia ºi-ºiumileºte salariaþii prin astfel dediluãri ºi devieri de la menireaunui astfel de organ fiscal al

statului.“Am ajuns ca noi sã recu-

perãm sume din amenzi sauimputaþii ale tuturor organelor,organismelor ºi ce o mai fi.Toþi ne transmit nouã sã exe-cutãm silit pe cei care nu le-auplãtit lor. Este de-a dreptulºocant, de exemplu, ca un pen-itenciar sã-mi trimitã sã executun deþinut pentru niºtecearºafuri rupte. Pãi ce sã exe-cut la ãla? Noi nu suntempreºul statului. Datoria noastrãeste sã recuperez TVA, profit,etc., nu un cearºaf rupt. Sau oºcoalã militarã, unde unul nu ºi-a plãtit taxa de ºcolarizare ºitrebuie sã le recuperez eubanii. Pãi noi în loc de declar-aþii fiscale, de alte chestiuni

serioase, ne ocupãm degãinãrii. Toate cazurile de lainstituþiile care nu au executorini le trimit nouã ca sã nemãnânce timp ºi energie.Existã executori pe lângãJudecãtorii. De ce nu-ºi recu-pereazã banii prin intermediullor, dar pe bani, nu degeaba.Chiar dacã am avea o armatãde salariaþi, dar nu avem, nusunt suficienþi ca sã execuþi uncearºaf rupt pentru cã nu aicum. Ca sã nu mai vorbim cãnici un executor judecãtorescnu ar prelua aºa ceva” – adeclarat foarte supãrat ºefulFinanþelor de la Petroºani,Valentin Petraru.

Dar directorul de la Fisculdin Petroºani are totuºi o satis-facþie. Calitatea surprinzãtoarea contribuabilului din ValeaJiului.

“Noi facem eforturi, ca insti-tuþie, pentru a îmbunãtãþi indi-catorii la încasãri. Cu tot speci-ficul deosebit de greu al VãiiJiului, oamenii au un compor-tament adecvat pe acest palier.Am fost plãcut surprins sã con-stat, având în vedere nivelul deeducaþie în ce privesc finanþelepublice, cã nu existã problemecu cetãþenii din aceastã zonã” –a precizat Valentin Petraru.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Administraþia Finaþelor Publice Petroºani:

“Noi nu suntem preºul statului !”


A cþiunea s-a desfãºuratpe perioada în care

temperaturile erau de nesu-portat ºi au fost gãsiþi maimulþi angajatori care nu le-au facilitat oameniloracces la spaþii încãlzite ºi i-aulãsat pur ºi simplu în frig.

Gerul s-a domolit de o zi, însã,sancþiunile abia acum apar.Inspectorii ITM au fãcut o razie înzilele în care temperaturile erausub minus 17 C ºi afarã bãteavântul. Atunci au gãsit oamenicare lucrau în ger, cu haine subþiriºi cãrora nimeni nu le dãdeamãcar un ceai cald. „PeOrdonanþa 99 am fãcut maimulte controale în toate acestezile în care INM a sesizat cã avemtemperaturi extreme. Au fostcontrolate toate domeniile deactivitate ºi nu numai societãþilecomerciale care îºi desfãºoarãactivitatea pe stradã. Au fost veri-ficaþi ºi cei care aveau muncitori

ce lucrau în hale neîncãlzite ºifãrã geamuri. Au fost verificaþipeste 25 de angajaþi care aveapeste 3.000 de angajaþi”, spuneIleana Bodea, ºefa ServiciuluiSãnãtate ºi Sãnãtate în Muncãdin ITM Valea Jiului.

Trei agenþi au fost sancþionaþidin cauzã cã angajatorii nu auþinut cont de condiþiile în care îºiþineau oamenii, iar alþi 17 au fostsancþionaþi cã nu aveau docu-mentele puse la punct. „Au fostdepistate 36 de neconformitãþi.S-au dispus mãsuri, 17 angajatoriau fost avertizaþi cã le lipseainstruirea personalului, sau nuaveau ataºate fiºe medicale,deºiexamenul era efectuat, - proble-me care nu afectau angajaþii, întimp ce trei comercianþi au fostsancþionaþi cu amenzi de 17.500de lei în total, pentru nereguliledepistate”, a spus Ileana Bodea.

Practic, au primit amenziangajatorii unei firme care dis-tribuie bilete pentru un joc denoroc difuzat la tv, angajatorii

unei firme ce are ca domeniu deactivitate salubrizarea ºi trans-portul pe cablu la Petroºani ºi ceide la o societate comercialã careavea ca obiect de activitate prelu-crarea lemnului ºi în care angajaþiilucrau într-o halã în care condiþiilede lucru erau exact ca afarã.

Inspectorii ITM spun cã auconstatat în acest an cã o partedintre angajatorii care anul trecutau avut deficienþe,acum au ºtiutce au de fãcut ºi ºi-au luat mãsurica oamenii sã nu sufere de frig.

În Valea Jiului, timp de maibine de o sãptãmânã a fost codportocaliu de ger ºi temperaturile,însoþite de vânt puternic, au fostextrem de scãzute. Toþi cei careau primit avertismente vor fi dinnou controlaþi. Cei care nu ºi-auremediat deficienþele vor suportaamenzi

Îmbucurãtor, este, însã, faptulcã gerul nu va mai avea putere ºicã acestea sunt ultimele zvâcniriale vremii reci.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Sancþionaþi

I TM Valea Jiului a dat mai multe sancþiuni pen-tru angajatorii care ºi-au þinut muncitorii în frig.

din cauza gerului

Z ãpada a pus, din nou,stãpânire pe traficul

din Valea Jiului ºi drumariiabia fac faþã.

Tone de nisip ºi sare au ajuns pestrãzi, în timp ce edilii locali vorbescdespre lucru în flux continuu. Asta întimp ce afarã ninge de zeci de ore.

Pe trotuare, cei care au creat poteciau strâns munþi de zãpadã ºi în unelezone troienele sunt de mai bine de unmetru. Totuºi, primarul din Petroºanispune cã s-a lucrat încontinuu. “Încã demiercuri searã am ieºit cu toate utilajelela deszãpezire, dar la un moment dat cutoate eforturile noastre, zãpada aveapeste 10 cm pe drum. Am acþionat lafoc continuu ºi am deszãpezit arterelecentrale, drumurile spre spital ºi ºcoli”,aspus Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Oamenii, însã, par sã nu se teamã dezãpadã ºi, chiar dacã troienele suntimense, ei îºi croiesc drum printre aces-tea. Cei mai mulþi sunt mulþumiþi de

starea drumurilor ºi se descurcã aºa cumpot. „E greu, dar avem pe unde sã tre-cem. Au lucrat oamenii ºi am vãzutchiar cã se lucreazã încontinuu. E o bilãalbã pentru Petroºani”, spune un trecã-tor. „Mai greu cã pe drum e gheaþã, daram reuºit sã rãzbat pe drum. E iarnã ºise vede asta”, spune o femeie.

În Valea Jiului este cod galben de nin-sori ºi acestea se vor opri cel mai proba-bil sâmbãrã. De luni, însã, vin altezãpezi.

A pe “împietrite”în ValeaJiului

Au îngheþat la începutul iernii ºise mai dezgheaþã la primãvarã.Cursurile de apã din toatã ValeaJiului sunt în continuare bocnã, iarunele aproape cã nici nu se maicunosc din cauza gheþii ºi azãpezii. Cele mai afectate pârâurisunt cele vestice ºi estice, iar dinaceastã cauzã, la captãrile de apãale SC Apa Serv SA, sunt proble-me. „Avem poduri de gheaþã cuochiuri pe cursurile râurilor Jieþ,

pe Jiu, la Livizeni, poduri de gheaþãcompacte pe afluenþii Jiului de Vest,Lazãrul ºi Buta. De asemenea, maiavem poduri de gheaþã compacte ºi peJiul de Vest, în amonte, pe Rostoveanu,la Câmpul lui Neag ºi la Bãrbãteni ”, adeclarat Adriana Surdu, inginer SistemulHidrotehnic Petroºani - Apele Române.

De altfel, pe unele cursuri de apã,cele din vestul Vãii, la Uricani, zãpadã ºigheaþã formeazã o imagine ca de dan-telã. Stratul de zãpadã în zona BarajuluiValea de Peºti mãsura ieri 82 de cen-timetri.

Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE Diana Diana MITRACHEMITRACHE

D rumul cãtreAninoasa este unul

de toatã praºtia, cumzice românul de rând.

În toamna trecutã s-auastupat craterele din carosa-bil, care începeau sã aducãmai mult a tranºee, însãacum, dupã toatã zãpada dinultimele sãptãmâni, gropile aurãsãrit din nou. Astfel, laprimãvarã, nu este de mirarecã drumul cu maºina pânã laAninoasa va fi unul degroazã. Explicaþia primaruluidin localitate este aceeaºi decând lumea. “Dupã cumcunoaºteþi, în proporþie de90%, drumul din Aninoasaeste betonat, nu asfaltat. Dar,atât cât am putut sã-lîntreþinem, l-am întreþinut”, aafirmat primarul Ilie Botgros.

În afarã de asta, circulaþia

rutierã este îngreunatã ºi dezãpada de pe drum. Laaceastã întrebare, primarul nua pãrut cã nu este de acordcu noi... “Care zãpadã?Zãpada de pe lângã drum,probabil vreþi sã spuneþi...”Însã, în cele din urmã s-asucit ºi ne-a dat dreptate, darnu oricum, ci în felul lui. “Pedrum mai este ºi zãpadã, pen-

tru cã mai ninge dupã ce tre-cem cu utilajul de deszãpezit.Sincer sã vã spun, nici nuavem atâþia bani încât sãmergem toatã ziua cu utilajelepe drum. Eu zic cã suntcondiþii normale. Au fost anicând s-a circulat mult mai rãuîn Aninoasa”, a mai spus pri-marul Ilie Botgros.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Drumul cãtre Aninoasa, plin de gropi ºi zãpadã

Zapadã ºi trafic greoi

C hiartrenurile le-

au jucat o festãneaºteptatã pen-sionarilor CFR dinPetroºani, care auajuns la protestulorganizat, ieri, laDeva, cam la spar-tul târgului.

De fapt, trenul care îiaducea la deva peprotestatarii din ValeaJiului a întârziataproape 40 de minute.Chiar ºi fãrã “ortacii”lor din Vale, zeci depensionari CFR aumãrºãluit pe strãzileDevei, de la garã laPrefecturã, pe ritmurilemelodiei „Puºca ºicureaua latã”, dar lacare au înlocuit ver-surile. Oamenii sunt

nemulþumiþi de faptul cãli s-au redus drastictichetele gratuite decãlãtorie. În faþaPrefecturii lumea se uitacu mirare cãtre grupulde manifestanþi care,pentru a fi cât mai plas-tici, au conectat unMP3 player la o portav-oce. Nu se auzeau scan-dãri, ci versuri care maide care mai originale:“Stau samsarii toþiperechi / Sã te vândã lafier vechi / Sã te vândãºi apoi / Sã ne vândãºi pe noi” sau „Drum defier, cale feratã / N-amsã te las niciodatã / Pemâna unor cãlãi / Caminiºtri rãi”.În frunteacoloanei de manifestanþis-a aflat un mecanic delocomotivã care s-afãcut pentru prima datãremarcat anul trecut, la

Þebea, când ºi-a strigatnemulþumirile în faþareprezentanþilor Puterii.“ªi eu sunt afectat dedeciziile Guvernului caremã pun sã scot bani dinbuzunar ca sã cãlãtoresccu trenul”, a declaratBarbu Bãrbulescu,mecanicul de locomo-tivã în cauzã. Prefectulde Hunedoara a discutatcu o delegaþie a pne-sionarilor CFR, care i-auexpus nemulþumirile.Pensionarii din CFR cerrestituirea permiselor decãlãtorie gratuite înnumãr de 24 de filepentru fiecare pensio-nar, iar pentru membriifamiliei de 12 file. Deasemenea, oamenii aumai solicitat ca acestetichete sã fie valabile peorice tip de tren.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

C hiar dacã activiºtiiecologiºti au atacat în

instanþã Agenþia Naþionalãpentru Protecþia Mediului,pentru acordarea avizuluinecesar reluãrii construcþieidrumului DN66A, Câmpullui Neag – Herculane, jude-cata poate avea loc atuncicând muncitorii aproape vortermina lucrarea.

„Procesul se judecã laBucureºti. Am primittermenul,care este februarie2012, dar este prea mult. Amfãcut o nouã solicitare pentru ase judeca în regim de urgenþã,pentru cã într-un an de zile sepoate termina drumul dacã seîncepe, iar atunci rãul va fi fãcut.Noi cerem îngheþarea lucrãrilorpânã la soluþionarea în instanþã”,a declarat Gabriel Pãun,preºedintele Agentul Green.

Cât priveºte reacþia primaruluiDãnuþ Buhãescu de la Uricani,aceasta a fost una temperamen-talã, cu reproºuri ºi acuzaþii laadreesa ecologiºtilor.

“Ei pot sã atace. Acum, rãu-tatea unora care vor sã se afirmepe spinarea noastrã, e oarecumfireascã. Astfel se pot afirma.Aici este dacã vrei “ Hoþul strigãhoþul” sau lupul paznic la stânade oi. De exemplu, domnul Pãun,care are un tic nervos a la’ VadimTudor, când vorbeºte, a mers ºi amâncat în zona Retezatului,partea dinspre Haþeg. L-auumflat aici, dom’le cu mese ºi cuspagã, cum se discutã…

Acolo n-a vãzut cã s-au con-struit case ºi vile în ParculNaþional Retezat? Acolo a tãcutmâlc! De ce? Pentru cã a luatdreptul, a mâncat moca, a bãutmoca. Sunt unii care trãiesc depe spinarea banilor publici, dinONG-uri, puþini, ce-i drept, darcare pur ºi simplu stricã imaginea

acestor Organizaþii care sunt debun simþ. Noi am fost cei care,atunci când am realizat acel PlanUrbanistic Zonal, am gândit ozonã de restricþie în construcþie,de protejare. Noi am venit cuaceastã idee. Oricum, una pestealta, mã bucur cã s-a dat avizulde mediu. S-au alocat ºi bani în

bugetul de anul acesta pentru 10kilometri. L-am rugat pe domnulsenator Nicula sã verifice bugetulde stat ºi mi-a confirmat. Am dis-cutat ºi la Asociaþia Oraºelor ºiam aflat cã deja este licitaþia ºi cãse încep lucrãrile anul acesta ºidin partea dinspre Herculanepânã la Cerna ”, a declarat

Dãnuþ Buhãescu, primarulOraºului Uricani.

Contactat telefonic pentru a-ºiexprima un punct de vedere viza-vi de acuzaþiile primaruluiBuhãescu la adreesa sa, preºedin-tele Organizaþiei Agentul Green,Gabriel Pãun, a fãcut urmãtoareleprecizãri: “Noi tratãmameninþãrile asupra Retezatului ºia peisajului forestier intact, sepa-rat.

Una este drumul, alta esteproblema tãierilor ilegale de peValea Râul Mare de care ne-amocupat, de asemenea. Aici s-aajuns la o concluzie, tãierile aufost stopate ºi zona va deveni deprotecþie integralã. Tot o altãproblemã o reprezintã ceahidrotehnicã sau de construcþiede pensiuni sau mai ºtiu eu celucrãri de infrastructurã haotice.Atâta timp cât ele nu se supra-pun cu teritoriul peisajului foresti-er intact sau în imediata vecinã-tate, sã aibã o influenþã indirectã,nu intrã în atenþia noastrã”.

Oricum, în cazul reluãrii con-strucþiei la acest drum care

însemnã deschiderea Vãii Jiului,lucrurile se vor aºeza favorabilpentru Uricani, mai crede edilulºef. „ Încep lucrãrile anul acesta,dar dupã pãrerea mea, dureazãcam 3 ani de zile. Sunt lucrãrigrele!Gândiþi-vã, 177 de milioanede euro pentru 31 de km de laHerculane încoace…Sunt zonelecu prãpãstiile acelea mari.

Acolo trebuie ziduri de sprijinde 50 de metri înãlþime, plus,sunt zone unde trebuie umplu-turã. Drumul trebuie ridicat înunele locuri cu 5, 6 metri. Asta elucrare mare, dar una carereprezintã întradevãr deschidereaVãii Jiului spre sud-vestul þãrii. Eumã bucur cã lupta noastrã pecare am dus-o greu ºi constant,are ºi rezultate. Mai dureazã câteva luni procedurile de lici-taþie, dupã care încep lucrãrile.Asta înseamnã angajarea maimultor oameni ºi sunt convins cãprioritari vor fi cei din ValeaJiului, începând de la Uricani ”, amai declarat Dãnuþ Buhãescu,primarul Oraºului Uricani.


Asfalt-tango pe drumul lui Bãsescu

C ei mai mulþidintre copiii

sau adolescenþiilegitimaþi la ClubulSportiv ªcolar dinPetroºani se aflã, înaceastã perioadã, înplinã activitate depregãtire.

Fie cã este vorbadespre schiori, sãnierisau tenismani aceºtia seantreneazã, pentru com-petiþiile viitoare, înzãpadã, în Parâng. Încursul sãptãmânii

viitoare, în speranþacâºtigãrii unor noi cupeºi medalii, sãnierii ºischiorii vor participa lacompetiþiile naþionale, învederea acumulãrii depuncte pentruCampionatele Naþionale.Cea mai importantãcompetiþie la care va fiprezent un sportiv carereprezintã Petroºaniul vafi, însã, CampionatulMondial de Sanie, acolounde reprezentantul nos-tru este Daniel Popa.Întrecerile se vor derulaîn Austria, în perioada

17-18 februarie.„Suntem realiºti aºa cãne dorim un loc întreprimii 10-12 competi-tori. Dacã Daniel nurateazã niciuna dintremanºe, atunci, se vaclasa pe unul dintreaceste locuri pe care, ºivaloarea, îi permite sã leocupe.

În ceea ce-i priveºtepe ceilalþi sportivi ainoºtri, schiorii, sãnierii,tenismanii dar ºi cei dela alte ramuri sportive seaflã în plinã perioadã depregãtire sau de partici-

pare la unele competiþiinaþionale, în vedereaacumulãrii de punctepentru viitoareleCampionate Naþionale”,a precizat Zoltan Toth,director CSª Petroºani.În acest week-end, maiexact sâmbãtã, 18 februarie, în Parâng seva derula o competiþiede schi destinatã copiilorde pânã la 9 ani.

La „Cupa PiticotParâng” se vor alinia lastartul întrecerilor copiiilegitimaþi la cluburileºcolare din Petroºani,Sibiu ºi Sinaia.

Sãptãmâna viitoare,în Masivul Parâng, sevor desfãºura „CupaCSª Petroºani” –Memorialul FlorianStãnescu (22 februarie),Campionatul Naþionalde Sanie – copii (23 fe-bruarie), CampionatulNaþional de Sanie – sim-plu, cadeþi (24 februa-rie), CampionatulNaþional de Sanie – sim-plu, juniori II (25 febru-arie) ºi CampionatulNaþional de Sanie –dublu, juniori II (26 feb-ruarie).

MirMircea cea NISTORNISTOR

Impozitele, încã, se plãtescP ragul celor douã puncte de lucru

ale Biroului de Impozite ºi TaxeLocale din Petroºani este trecut zilnic,în medie, de circa 400 de persoane.

Oamenii se grãbesc sã-ºi achite dãrilelocale, în special, pentru a beneficia de bonifi-caþia de 10% valabilã pânã la data de 31martie. „Oamenii vin sã-ºi plãteascã

impozitele, în numãr mare, în fiecare zi. Cei mai buni platnici au rãmas tot

pensionarii dar, ºi salariaþii, vin sã-ºiachite dãrile, în special, în zilele în careintrã în posesia salariilor”, a declaratIoana Mãrgulescu, ºef Biroul deImpozite ºi Taxe Locale Petroºani.Deocamdatã, în Capitala Vãii Jiului,valoarea impozitelor ºi taxelor locale arãmas la aceeaºi valoare ca ºi anul tre-cut. În plus, ºi categoriile sociale scutitede la plata dãrilor locale au rãmas ace-leaºi, ca ºi în 2011.


Sportivii, la zãpadã!Trenurile i-au dus cuîntârziere la protest pe

pensionarii CFR

Încã douãsãptãmâni

pentru SNEPS istemul Naþional

Electronic de Platãon-line a taxelor ºiimpozitelor, în Petroºani,va deveni operaþionalpeste circa 2-3 sãptãmâni.

Pânã una-alta, contractuldintre primãrie ºi opera-torul sistemului a fost dejaîncheiat ºi semnat.Urmeazã negocierile...

În parantezã fie spus,bãncile vor impune primãri-ilor, pentru efectuarea uneiplãþi electronice prin sis-temul www. ghiseul.ro, uncomision de 2% din val-oarea tranzacþiei care, însã,nu va putea depãºi sumade 30 de lei.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 februarie 201288 Culturã

T ermenul deMomârle, (de la

care se pare cã vine, defapt, denumirea demomârlan, adicãlocuitor al þinuturilormomârlelor) este maipuþin folosit azi. Ceimai mulþi, mai ales dingeneraþiile mai noi,folosesc denumirea deOameni de Piatrã, sau,prin etimologie popu-larã, momâi sau gomile.

Aºa cum nu mulþi mai ºtiuazi de bisericile de brazi, alecãror urme sunt incredibil degreu de gãsit, atât de greu,încât momârlanii de aziaproape cã se îndoiesc de exis-tenþa lor realã. Dar acesteurme existã. ªi aceste þineri deminte mai existã. ªi trebuie sal-vate de la uitare.

„Cred cã pentru prima oarãîn literatura Vãii Jiului omul depiatrã a fost adus în discuþie înurmã cu aproximativ 15-20 deani de cãtre scriitorul Ioan DanBãlan, un îndrãgostit almuntelui.” ( Dumitru Gãlãþan-Jieþ)

Nu se mai ºtie cum auapãrut aceste momârle în þinu-tul momârlanilor. Nici de ce.Cele mai multe momârle dinþinutul momârlanilor se gãsescpe muntele ªurean. Existã vagimãrturii cã vor fi existatmomârle ºi pe ceilalþi munþiapropiaþi.

Cum au putut fi ridicate, cuce mijloace, nu se mai ºtie.Legendele încã vii ale unorlocuri pãstreazã memoria unorfiinþe cu puteri uriaºe care auvieþuit un timp pe acolo.

În marea lor majoritate,Momârlele din þinuturilemomârlanilor sunt cam deînãlþimea unui stat de om, saunu depãºesc cu mult un stat deom. Sã zicem cã doi-treimomârlani puteau cãra pietrelepentru construcþia uneiMomârle ºi le puteau aºeza,dupã tehnici de ei ºtiute, astfelîncât sã reziste mii de ani vân-turilor puternice, chiar furtu-nilor care pe spinãri golaºe demunte se puteau dezlãnþui învoie.

Dar existã ºi Oameni de

Piatrã mult mai înalþi: „În vâr-ful Mãgurii Mari întâlnimprimul „om de piatrã”. Înalt deaproape 3 metri, clãdit dinlespezi mari de piatrã, simbolal strãvechilor ciobani, consid-erat de scriitorul Ioan DanBãlan un altar pentru închinaresau poate pentru jertfe, aldacilor, „omul de piatrã”strãjuieºte vremile ca un pust-nic tãcut ºi neclintit, mãrturie acivilizaþiei dacice de pe acestemeleaguri.

Sunt câþiva astfel de„oameni” pe vârfurile dinapropiere, însã pe acesta uncioban a pus o cruce din lemnde brad, transformând astfelun simbol pãgân în unulcreºtin”. (Petru Birãu). E greusã ne închipuim cum puteaumomârlanii, cu puterile lor, sãurce lespezi mari de piatrãpânã la înãlþimea de 3 metri.

Dar Oameni de Piatrã, subdiferite denumiri, existã înfoarte multe locuri din vecheaDacie. ªi diferiþi cercetãtori aulansat diferite teorii privindapariþia ºi rolul lor.

Astãzi nu li se cunoaºte unalt rol decât acela de areprezenta, eventual, un punctde reper. „O parte dintre oieriicu care am discutat afirmã cãrolul oamenilor de piatrã ar fiacela de a se constitui într-unpunct de reper. Aºa dupã cumîmi menþiona Moian Liþã, atun-ci când este ceaþã ºi ai ajuns launul dintre aceºti oameni depiatrã ºtii unde te afli, încotroeste stâna, cât mai ai de merspânã acolo.” ( DumitruGãlãþan-Jieþ). O altã referinþãafirmã acelaºi rol actual alOamenilor de Piatrã: „ciu-datele semne de orientare depe crestele munþilor, folositenumai de ciobanii momârlanipe timp de ceaþã, acele momâidin blocuri de piatrã, conside-rate de unii drept reminiscenþedacice.” (Ioan Lascu, Tradiþiicare dispar. Comunitateamomârlanilor din zonaPetroºani).Aceastã idee estesusþinutã ºi de alþi cercetãtori:„Obiceiul de a marca drumurilede mare circulaþie este binecunoscut la romani. Pe munte,ciobanii, pentru a feri locurilerele pe timp de ceaþã,marcheazã drumurile lor cugrãmezi de pietre numitemomâii..” (Paul Emil Rascu).

Spre deosebire de menhire,care erau în general formate

dintr-un singur bloc de piatrã,sau cel mult încã unul folositdrept piedestal, în rare cazuridin mai multe blocuri, con-strucþia oamenilor de piatrãera, invariabil, din multe pietresuprapuse. În simbolismele cul-turale, „construcþia, aºezareapietrelor una peste alta evocãîn mod evident ridicarea unuiedificiu spiritual.” ( JeanChevalier, Alain Gheerbrant,Dicþionar de simboluri).

Unele studii au relevat faptulcã încã de la strãvechii ktistai,preoþii anahoreþi zamolxieni,localnicii din masivelemuntoase ªurean, Parâng,Vâlcan ºi Retezat desfãºurau laOamenii de Piatrã ritualuri înrang celest, întru slava Înaltu-lui.

De asemenea, studiile aurelevat faptul cã: „Existauinterferenþe între spiritualitateaindiano-tibetanã ºi spirituali-tatea, ºi ea elevatã, din zonacarpato-danubiano-ponticã ºiaceasta deoarece zonaCarpaþilor a constituit din celemai vechi timpuri o regiune cuo spiritualitate dezvoltatã ºi înacelaºi timp o strãveche vatrãlingvisticã euro-indianã dincare s-au adãpat multe culturiºi civilizaþii (…)

Pe lungul sãu traseu întreTransilvania, Caucaz ºi estulM.Caspice, aceastã construcþiemegaliticã primeºte diferitedenumiri ca: Drumul Zeilor,Caile Sacre, (…) (Or, în ªure-anu, avem Drumul Regilor,n.n.)

Este, de asemenea, cunos-cut cã marile centre religioaseale antichitãþii aveau câte ocale sacrã mai lungã sau maiscurtã, dar decoratã în moddeosebit, care marca intrareaîn incinta zeitãþilor respective.(..)

Lãsând frâu liber imaginaþieicreatoare, N.Densusianu emiteipoteza cã una dintre denumi-rile cãii sacre Termini LiberiPatris se referã la calea sacrã aHyperboreenilor, popoare decare vechii greci amintesc cumultã teamã ºi respect (…) .

Aceste mãrturii, completatecu ceea ce s-ar mai putea gãsiprin efectuarea de cercetãri ºistudii mai aprofundate, arputea pune în evidenþã lucruride deosebitã valoare din preis-toria locurilor din þara noastrãde acum 6000-7000 de ani.” .(Paul Emil Rascu).

„Zamolxe ºi spiralacelestã a timpului. Alte surseleagã monumentele megaliticede druizi, clasa intelectualilor ºia preoþilor celþi, constituitãîntr-o confrerie despre care sespune cã dãinuie pânã în zilelenoastre. Tradiþia esotericãspune cã puterea ºi culturadruizilor ar veni din vremurianterioare celþilor, de la unneam de o mare spiritualitatedin care s-ar trage chiar zeulgeto-dac Zamolxe.

Tot în ceea ce priveºte rolulmegaliþilor, radiestezia ademonstrat cã aceºtia au fostamplasaþi în punctele defocalizare a curenþilor energeti-ci telurici. Astfel se explicã ºide ce multe catedrale romaniceºi gotice au fost construite pelocurile în care se aflau vestigiimegalitice, preluând în struc-tura lor arhitectonicã precisconceputã, conform legilorechilibrului ºi armoniei univer-sale ºi difuzând în spaþiu,asemenea unor impresionanterelee, formidabila energie spiri-tualã degajatã în acele punctede intensã vibraþie spiritualã,aparþinând geografiei sacre.

Dincolo de toate ipotezele

ce cautã sã încadreze în con-cepþia modernã, materialistã aepocii noastre, aceste monu-mente, hieraticii uriaºi din pia-trã, prinºi în dansul lor etern,scântei din spirala celestã atimpului ºi a astrelor, continuãsã-ºi pãstreze misterul. Saupoate se aºteaptã momentuldeschiderii spirituale aomenirii, pentru ca mesajul înpiatrã transmis de iniþiaþii vre-murilor de legendã sã prindãcontur pentru însetaþii cãutãtoriai izvoarelor de înþelepciunedin mileniile ce vor veni. »(http://www.inventatori.ro/view_article.php?id=1036#).

Ipoteza cea mai plauzibilãeste deci aceea cã, la origine,momârlele aparþineau uneigeografii sacre, unui edificiuspiritual, având rol ritualic. Iarfaptul cã momârlanii ºi-au luatnumele de la aceste momârlecu rol sacru îi înnobileazã spiri-tual.

Fragment din carteaFragment din carteaMomârlanii. TMomârlanii. Tradiþii,radiþii,

crcredinþe, obiceiuri, deedinþe, obiceiuri, deIoan Dan Bãlan ºiIoan Dan Bãlan ºi

Elisabeta Bogãþan, Ed.Elisabeta Bogãþan, Ed.Confluenþe 2011Confluenþe 2011

MMoommâârrllee ((OOaammeennii ddee PPiiaattrrãã,, MMoommââii))îînn þþiinnuuttuull mmoommâârrllaanniilloorr


C onducerea CNHºi liderii

Sindicatului Muntele s-ar putea trezi cuplângeri penale dincauza noului contractcolectiv de muncã.

Valter Cojman, preºedin-tele executiv al FederaþieiNaþionale a Muncii (FNM),spune cã noul CCM nu estevalabil, deoarece legea subcare funcþioneazã a fostabrogatã.

”Chiar pe prima paginã aCCM apare cã acesta a fostnegociat în baza Legii 130din 1996. Legea aceasta afost abrogatã prin Legea 62din 2011, prin articolul224, alineatul ”d” ºi a fostsemnatã de Muntele, carenu avea dreptul s-o facã,fiindcã nu are reprezentativi-tate. Dosarul legat dereprezentativitate are un nou

termen de judecatã în datade 3.05.2012”, susþineCojman.

Totodatã, el a înaintat osesizare ITM-ului în acestsens. ”Eu amfãcut o sesizarela ITM ºi le-amcerut sã speci-fice în bazacãrei legi a fostvalidat noul con-tract colectiv demuncã. Suntdouã chestiicare nu merg,cea legatã delegea care a fostabrogatã ºi ceacu Muntele,care este în plinproces”, spuneValter Cojman.Totodatã, acestamai susþine cã,dacã ITM-ul nuva da un

rãspuns satisfãcãtor, va faceo plângere penalã împotrivaconducerii CNH ºi a liderilorSindicatului Muntele.Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

CCM-ul negociat de Muntele,contestat de FNM

B ugetulConsiliului

JudeþeanHunedoara a fostrectificat, ieri, încadrul uneiºedinþe deîndatã, cu 60.000de lei.

Suma reprezintãsponsorizãrile fãcutede firmele care aucontracte în derularecu CJ Hunedoara.Practic, firmele care

au contracte cuConsiliul JudeþeanHunedoara au donat60.000 de lei, banicare vor ajunge înjudeþul Giurgiu, subformã de donaþii,pentru achiziþionareacombustibilului nece-sar deszãpezirii înzonele afectate deninsorile abundentedin ultima perioadã.„Banii au ca desti-naþie achiziþionareade motorinã pentruutilajele dedeszãpezire. Am avut

o întâlnire cureprezentanþii acestorfirme, le-am explicatcare este situaþia ºiabsolut toþi au fost deacord. Nu a fost nici-unul care sã aibãobiecþii”, a declaratpreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaMoloþ. El a menþionatcã oficialii din Giurgiuau solicitat motorinã,dupã ce au fost între-baþi de ce anume aunevoie, la fel cum s-aîntâmplat ºi cu cei dinCãlãraºi sau Vrancea,cãtre care au plecatdeja convoaie cu aju-toare umanitare pen-tru sinistraþi. De pre-cizat cã, printrefirmele care au donatdiverse sume de banisunt ºi cele care seocupã de deszãpezirepe drumurile judeþenedin Hunedoara.CarCarmen men COSMANCOSMAN

Bugetul CJ Hunedoara, rectificat cu60.000 de lei, din donaþii

V accinul antigripal a fostretras din spitale ºi de la

medicii de familie, dar cumrãmâne cu pacienþii care încãnu s-au vaccinat ºi vor acum são facã?!

Distribuirea serului în instituþiilepitaliceºti ºi în cabinetele medicale,era în regim gratuit, de la Direcþiade Sãnãtate Publicã. Dar, acumdacã medicii nu mai au fiole, undele-am putea gãsi ºi mai ales cum?!“ Doar în farmaciile cu circuitdeschis, nu în sistem gratuit, datede Direcþia de Sãnãtate.Trebuiecumpãrate !”, a declarat Dumitraªtefan, director Direcþia deSãnãtate Publicã Hunedoara.

Motivul pentru care vaccinulantigripal a fost retras, printr-unordin al Ministrului Sãnãtãþii, esteacela cã o tulpinã a serului nuconþinea toate elementele de imu-nitate. Pe piaþã, însã, existã ºi un

alt timp de vaccin, care nu ar aveaaceastã problemã, dar care esteprodus de o altã companie farma-ceuticã, firmã care nu are contractde furnizare cu MinisterulSãnãtãþii. Pânã una, alta, cert estecã anul acesta, pânã la finalulsezonului rece, în sistem gratuit nuvom mai avea parte de alte dozede vaccin. Familiile cu mulþi mem-bri, spre exemplu, ºi-au manifestatnemulþumirea cã trebuie sãplãteascã o sumã destul de marepentru acest vaccin. Spre exem-plul, în cazul uneia cu 4 copii pluscei doi pãrinþi, banii care seplatesc din buget sunt în jur de150 de lei noi, asta în cazul încare facem referire la un vaccin cupreþ mediu, de 25 de lei. Deasemenea, nu toate farmaciile aupe stoc vaccinuri antigripale, cimulte din ele trebuie sã comandeîn prealabil.


C ei care au idei pentru dez-voltarea municipiului

Petroºani vin vineri la primãrie,unde se întâlnesc în cadrul unuiseminar denumit Pro Urbis.Primele idei deja devin proiecte ºidouã dintre ele vizeazã douã sãp-tãmâni în care locuitorii dinPetroºani sãrbãtoresc natura ºifamilia.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cãvineri este a doua întâlnire ºi cã se aºteaptãca sã fie puse bazele unor proiecte de viitor.„Este a doua întâlnire cu membrii comu-nitãþii din care fac parte foarte mulþi tineri.Vineri la ora 14,00 o sã mã reîntâlnesc cumembrii forumului local Pro Urbis. Este oîntâlnire axatã pe organizarea grupurilor delucru ºi pe punerea la punct a primelor acþi-

uni din agenda de activitãþi. Vom vedea pro-gramul pentru fiecare secþiune în parte, fiecã e vorba despre domeniul social,celeducativ ori culturã”, spune Tiberiu IacobRidzi, primarul din Petroºani.

Primarul spune cã deja s-au concretizatcâteva acþiuni ºi cã pe viitor existã douãacþiuni care se vor concretiza. „O sã dis-cutãm despre Ziua Verde care va cuprindela începutul primãverii un numãr mare decetãþeni. De asemenea Ziua Familiei este oacþiune amplã despre care o sa vãpovestesc în curând pe larg. Dupã aceastãîntâlnire, o sã urmeze constituireaForumului Tineretului, care va fi parte inte-grantã din Pro Urbis”,a mai precizat Ridzi.

Pro Urbis este un proiect care s-a nãscutdin ideea cã o comunitate are ceva de spusºi ideile oamenilor pot fi prinse în proiecteviabile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pro Urbis, în sprijinul comunitãþii

Vrem sãnãtate?O cumpãrãm!

1 7 f e b r u a r i e 2 0 1 2

În plan sentimental vei avea parte dediscuþii aprinse. De asemenea, esteposibil ca problemele cu care te con-frunþi în cãmin sã te împiedice sãaloci persoanei iubite tot timpul liber.La slujbã vei avea mult de muncã, iarrezultatele nu te vor satisface într-oprea mare mãsurã.

În carierã vei avea o reuºitã care îþiva demonstra cã nu ai muncit degea-ba în ultimul timp. Este posibil sã þise dea noi însãrcinãri sau sã te impli-ci într-o activitate mai deosebitã. Esteposibil sã cunoºti o persoanã de sexopus cu care te vei înþelege excelentºi vei petrece clipe deosebite.

Fiinþa iubitã va avea unele problemeiar ajutorul tãu îi va fi de un realfolos. Relaþia cu aceasta tinde sã seîmbunãtãþeascã. La slujbã este posibilsã ai parte de unele schimbãri, demicã anvergurã. De asemenea aiputea sã te implici în activitãþi denaturã intelectualã.

Nu te implica în activitãþi riscante!Vei face o mulþime de drumuri ºi veiavea ocazia de a cunoaºte o per-soanã de care te vei lega afectiv.Surprizele nu vor lipsi, dar vor fi din-tre cele care îþi vor face plãcere, aºacã nu trebuie sã ai nici un fel deemoþii.

Eforturile pe care le-ai depus se vorbucura de aprecierea celor din jur,ceea ce nu te va lãsa tocmai indifer-ent. Popularitatea în rândul celor dela serviciu va creºte ºi vei reuºi sã-iconvingi pe colegi sã îþi susþinã iniþia-tivele. Totuºi, pregãteºte-te sãînfrunþi ºi unele obstacole.

Este posibil sã fii pus sã faci uneleactivitãþi dificile ºi nu are nici un rostsã vociferezi. N-ar fi exclus nici sã fienevoie sã faci câteva drumuri pentrua finaliza sarcinile de serviciu.Încearcã sã fii mai perseverent, maiconºtiincios ºi îþi va fi mai bine dintoate punctele de vedere.

La slujbã vei avea o mulþime de tre-abã, dar eficienþa de care dai dovadãte va ajuta sã rezolvi totul în timputil. Activitãþile intelectuale te avanta-jeazã ºi îþi dau posibilitatea sã-þiîmbunãtãþeºti situaþia materialã. Nutrebuie totuºi sã te aºtepþi ca rezul-tatele sã se vadã imediat.

Relaþia cu colegii nu va finemaipomenitã, aºa cã nu este cazulsã mizezi într-o prea mare mãsurã pesprijinul lor. În cazul în care þi sepropune o colaborare, nu te grãbi sãsemnezi pânã nu îþi sunt clare toatedetaliile. Cineva din anturajul apropi-at îþi va da o informaþie interesantã.

Vei fi cam nervos ºi înclinat spreimpulsivitate. Ar fi de dorit sã nu îþiasumi riscuri inutile deoarece nu esteexclus sã ai mici accidente. Dinpunct de vedere mental însã, veifuncþiona foarte eficient. Inteligenþaºi maturitatea judecãþii tale vor fi cusiguranþã apreciate.

La serviciu evenimentele încep sã seprecipite, dar în ceea ce te priveºte,nu ai nici un motiv de îngrijorare. Bas-ar putea spune chiar, cã schim-bãrile care se vor face te vor avanta-ja într-o mare mãsurã. Totuºi þii contde faptul cã finalizarea unor lucrãriîncepute este mai favorabilã.

Energia mentalã va atinge cotemaxime ºi îþi vei pune în practicãideile. Eºti deosebit de sensibil, iarrelaþia cu fiinþa iubitã evolueazã con-stant. S-ar putea sã plecaþi la drumîmpreunã, ocazie care îþi va permiteconsolidarea relaþiei dintre voi. Ocunoºtinþã te va pune pe gânduri.

Tendinþa spre impulsivitate îþi poateîncurca planurile. Încearcã sã gãseºtio activitate care sã te relaxeze.Popularitatea ta continuã sã creascãaºa cã, vei avea din nou ocazia sã îþilãrgeºti cercul de prieteni dar ºi sã îþifaci noi relaþii. Relaþia cu partenerulde viaþã va fi ceva mai tensionatã.


Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

G ala PremiilorExclusiv,

ediþia a XII-a vineºi îi aduce ºi înacest an în primplan pe cei careajung în paginileziarelor.

Un grup de ziariºtidin Valea Jiului propunean de an titluri onorificepentru cei care înþelegcã prezenþa în presã tepoate urca, dacã eºtiom de afaceri.

Exclusiv Media Groupºi publicaþia “ Afaceri înValea Jiului” orga-nizeazã miercuri, 22februarie, ediþia a XII-aa “ Galei PremiilorExclusiv”. ªi aceastãgalã este gãzduitã deSala de Marmurã aPrimãriei Petroºani ºiare drept scop pro-movarea valorilor locale.Fie cã e vorba de pri-mari, medici, directori ºioameni care au ajuns înpaginile ziarelor localeori centrale, aºteaptãacum nominalizãrile.“Evenimentul îºi pro-

pune sã aducã în faþaopiniei publice din ValeaJiului acei oameni care,atât prin personalitatealor, cât mai ales prinactivitatea lor profesio-nalã ºi performanþeleobþinute în anul 2011au reuºit sã aducã înatenþia opiniei publicedin Valea Jiului aspectenotabile din activitateainstituþiilor pe care lereprezintã”, declarãTiberiu Vinþan, organi-zatorul manifestãrii.

Gala PremiilorExclusiv include maimulte secþiuni, inclusivsecþiunea Mass Media,iar mulþi jurnaliºti susþin

cã este cel mai impor-tant eveniment media alanului, în Valea Jiului.

În plus, premiileobþinute la astfel demanifestãri sunt o mân-drie pentru cei dincomunitatea localã, iarunora le-au folosit chiarîn instanþã. Acesta esteexemplul unui om deafaceri prins bãut lavolan ºi care a scãpat desancþiuni, dupã ce aprezentat, printre altele,o diplomã obþinutã laaceastã galã, lucru ce i-afãcut pe judecãtori sã-lconsidere un pilon debazã al societãþii.

DianaDiana MITRACHEMITRACHE

Valea Jiului se pregãteºte de Galã

M i-am permis câteva zile de con-cediu. Nu din cauza nãmeþilor, ci

pentru ceva necazuri omeneºti, legate decineva mai bãtrân ºi mai trist decât mine.

Deşi cred că tristeţea nu e o stare de spirit, uitându-mă în jur, tristeţea a devenitobişnuinţă. Până să mă dezmeticesc, amaşternut pe blestemata foaie albă de hârtienişte gânduri. Care s-au nimerit să-mireuşească în versuri.

Nu e o poezie. E o stare de fapt. Poate oprofeţie. Poate o profesiune de credinţă.Dar, cu siguranţă, sunt gânduri sincere.

Sunt „mijloc fix” într-un local,În care, una-ntr-una, e la fixVă tot invit la dans, ultimul bal,Iar dacă nu dansaţi, mă doare-n pix.

Am locul meu, cuierul personalizat,Am, uneori, parte de omenieN-am bani întotdeauna, însă am rabatLa ciorbe, la grătare şi ce-o mai fi să fieOricum, orice, oricând, pe veresieSunt „mijloc fix” într-un local anume,Sunt ce vreau eu, oriunde şi oricândSunt lacrima ce picură pe lumeSunt gândul care pune cărămidă peste gând...Vreau să rămân un „mijloc fix”, acum, Când lumea nu mai ştie-ncotro mergeAm o bănuială sumbră – va fi scrumŞi tot ce e pe PC-uri se ştergeRămân un „mijloc fix”, la PetroşaniO să vedeţi. Dar vor mai trece ani...

Nu sunt adeptul ideilor sau alucubraţiilordespre Apocalipsă. Ce e sigur, suntem cammulţi pe Pământul ăsta... Mulţi şi răi...


VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Sunt gândul care punecãrãmidã peste gând

P oliþiºtii lui LiviuDumitru, (cum

care Liviu Dumitru?,ºeful IPJ Hunedoara)sunt puºi pe dat sfa-turi. Sunt bune ºi alea,dacã de altceva nu suntîn stare...

Într-un judeþ ca Hunedoaraactivitatea pe o zi a poliþiºtilorconduºi de Liviu Dumitru serezuma la “Sfaturi utile pentruo cãlãtorie sigurã în condiþii deiarnã”, o bãtaie într-un bar dinVulcan ºi, atenþie! mareainfracþiune, un amãrât prins cupatru saci cu cãrbuni. ªi, ca sãnu fiu acuzat de Liviu Dumitrucã sunt cârcotaº îi sugerez sãciteascã buletinul de presã alIPJ Hunedoara din data de16.02. Adicã, pe raza unuijudeþ de dimensiunea judeþuluinostru activitatea pe o zi apoliþiºtilor se rezumã la ogãinãrie, o bãtaie, ºi era sã uit,(mã scuzaþi domnul Dumitru),de contrabandistul prins cu 20de cartuºe de þigãri care nuaveau timbru.... Cred cã, orivine sfârºitul lumii, ori coman-dantul Liviu Dumitru ºioamenii lui de încredere dinteritoriu, nu dau nume ca sãnu se simtã careva nebãgat în

seamã, sunt cam plictisiþi demuncã în aceastã perioadã. S-or fi bãgat în bârloguri sã nuîi prindã ninsoarea ºi viscolul.

Pãrerea mea este, domnuleDumitru, cã vã bãteþi joc decetãþenii acestui judeþ prininformãrile privind activitateadumneavoastrã pe care le oferiþi presei. Oamenii i-aubãtaie pe stradã chiar lângãsediul poliþiei, iar poliþiºtiidumneavoastrã nu au nicioreacþie! Eventual un “Sunaþi la 112…”

Adicã, în judeþulHunedoara, sã înþelegem cãnu mai existã infractori(apropo l-aþi gãsit pe ataca-torul din Lupeni?), ori cã i-aþiprins pe toþi corupþii...

Domnule comandat, în cazcã nu ºtiþi, deºi aveþi ºi serviciicare ar trebui sã vã spunã tot,nu prea mai existã poliþiºti pestrãzi. S-or fi înzãpezit! Dabine, de la dumneavoastrã dinbirou, sau în week-end dinParâng, nu se vãd lucrurileacestea. ªi, ca sã parafrazez o„urare” pe care cei din MAI aufãcut-o celebrã, ar trebui sã vãtransmitem ºi noi, cei carecontribuim la salariile dum-neavoastrã ....”Ieºiþi afarã,javrelor ordinare!”.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Ce “vrãji” au mai fãcut poliþiºtii

comandantului Dumitru

C ele trei inculpatedin Dosarul “BRD

Petroºani” suntnemulþumite de sentinþaprimitã ºi au formulatrecurs faþã de hotãrâreapronunþatã deJudecãtoria Petroºani.

Dosarul se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, care a stabilit primul termen dejudecatã pentru data de 20martie. Claudia Munteanu ºiAnca Maria Popescu, angajateale BRD Petroºani, precum ºiGyongy Socaci, clientã a bãnciirespective, au fost cercetate deprocurori ºi mai apoi condamnate pentru delapidare,instigare la delapidare, fals, uz de fals ºi favorizarea infractorului.

Prima instanþã de judecatã adispus condamnarea ClaudieiMunteanu la 7 ani ºi jumãtate

de închisoare pentru comitereainfracþiunilor delapidare ºi falsîn înscrisuri sub semnãturã pri-vatã. Gyongy Socaci a primit 7ani de închisoare pentru insti-gare la delapidare, în timp ceAnca – Maria Popescu a primitdoi ani închisoare, pentrusãvârºirea infracþiunii defavorizare a infractorului, dar cususpendarea condiþionatã aexecutãrii pedepsei închisorii.

De asemenea, cele trei aufost obligate, în solidar, la platasumei de 851.570,05 lei,22.560 euro sau echivalentul înlei, la cursul oficial de la dataplãþii efective ºi 1.800 lire sterline sau echivalentul în lei, la cursul oficial de la dataplãþii efective, cãtre parteacivilã BRD Groupe SocieteGenerale SA.

U n dosar complexcu prejudiciu mare

În acest dosar extrem decomplex au fost, iniþial, cerce-tate 9 persoane, din care treiau ajuns în instanþã pentru ofraudã de peste un milion delei. Dosarul fraudei de la BRDPetroºani a fost deschis lasfârºitul anului 2009, când,dupã un control efectuat lasucursala bãncii, s-a descoperitcã lipseºte peste un milion delei. Cercetãrile au stabilit cã maimulte angajate ale bãncii aufost cele care, în timp, au sus-tras diferite sume de bani dinconturile oamenilor. Pe rolulinstanþei de judecatã dosarul aajuns la începutul lunii august2011, când au fost trimise înjudecatã Claudia Munteanu ºiMaria Popescu - angajate alebãncii, precum ºi GyongySocaci, reprezentanta unei soci-etãþi private din Petroºani.


Inculpatele din Dosarul “BRD Petroºani”au atacat sentinþa


T rafic în condiþii pericu-loase pe Defileul Jiului,

la intrarea dinspre Gorj.Aici, s-au produs mai multeavalanºe în ultimele zile.

Alunecãrile de zãpadã, cele maipericuloase, au avut loc la circa 2kilometrii de la intrarea în Defileul,dinspre Bumbeºti Jiu. Drumariigorjeni au fãcut eforturi conside-rabile pentru a debloca drumul,

lucrând cu utilajele câteva orebune. Motivul pentru care zãpadaa luat-o la vale, este acela cã stra-tul nou nu a fãcut prizã cu cel maivechi, iar din cauza vibraþiilor ºi alzgomotului produs de maºini, auloc aceste avalanºe, care suntdestul de multe. Din fericire, niciu-na nu a avut loc pe teritoriuljudeþului Hunedoara, astfel, de laPolatiºte spre Petroºani s-a circulatnormal, fãrã restricþii.


Atenþie, ºoferi! Avalanºe peste avalanºe

pe Defileul Jiului

P entru prima oarã,cetãþile dacice din Munþii

Orãºtiei sunt cuprinse într-unprogram de guvernare, careprevede atât cercetarea sis-tematicã, dar ºi restaurarealor ºi punerea lor în valoare.

Primul Ministru Mihai RãzvanUngureanu este decis sã punã în valoare cetãþile dacice din munþiiOrãºtiei, care vor fi restaurate.

Pentru prima oarã, acestea suntincluse într-un program de Guvernare,iar premierul ºi-a propus ca în 2012 sãfie demarat un amplu program deinventariere, cercetare, conservare,restaurare ºi punere în valoare aCetãþilor dacice.

Practic, ºeful Guvernului preia ºisprijinã ºi programul lansat la fineleanului trecut de ministrul Culturii,Kelemen Hunor. Pentru acest an,Ministerul Culturii ºi PatrimoniuluiNaþional a prevãzut un buget de 10

milioane de lei în vederea începerii unuiprogram de cercetare sistematicã lacetãþile dacice din Munþii Orãºtiei,proiectul fiind prevãzut sã se desfãºoarepe durata a patru ani. Ministrul Culturiia precizat cã în acest buget a fostinclusã ºi achiziþia unor echipamentenecesare specialiºtilor.

Î ncepe bãtãlia pentruadministrarea

Cetãþilor

Directorul Muzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane din Deva,Liliana Þolaº, a precizat cã acestprogram este extrem de binevenitpentru cetãþi ºi sperã cã va fi pusîn practicã. Rãmâne de vãzut, însã,cine le va primi în cele din urmã înadministrare, pentru cã în aceadirecþie vor fi îndreptate ºi fondurile necesare derulãrii programului.

“Dacã va fi pus în aplicare, programul înseamnã foarte mult.

Deocamdatã, însã, nu avem nicio infor-maþie concretã. Sperãm, totuºi, cabanii sã vinã la MCDR, întregul proiectsã se deruleze prin intermediul muzeu-lui din Deva, ºi sã le primim noi înadministrare”, a declarat Þolaº.

Aceasta spune cã, la rândul sãu,instituþia muzealã din Deva va încheiaprotocoale de colaborare cu alte insti-

tuþii, cu care ºi în trecut s-a colaboratfoarte bine.

“Deocamdatã nu ºtim cine va primiîn administrare cetãþile dacice, care vafi aceastã instituþie, dacã va fi una sin-gurã sau mai multe”, a subliniat LilianaÞolaº. La ora actualã, cetãþile dacicesunt ale statului român, în sens generic.


Cetãþile dacice, cuprinse în programul de guvernare

Cronica Vaii Jiului, Nr. 65, Vineri 17 februarie 2012

Documents

Transcript of Cronica Vaii Jiului, Nr. 65, Vineri 17 februarie 2012