Cronica Nr. 49

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 49 Joi, 26 ianuarie 2012 PAGINA A 3-A Au început alegerile la UP „Nu-þi afectezi cariera pentru cã ai de fãcut curãþenie sau r r e e p p a a r r a a þ þ i i i i l l a a c c a a s s ã ã Salvatorii minieri puºi sã cureþe zãpada din curtea CNH D upã ce au salvat sute de vieþi ºi au fost chiar decoraþi de Preºedintele Traian Bãsescu, salvatorii minieri din Valea Jiului au ajuns la „munca de jos”. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A O nouã „Mineriadã”. Fãrã mineri... P rotestatarii care ocupã locurile de desfãºurare ale manifestãrilor anti- comuniste din þarã (inclusiv din Valea Jiului) din urmã cu douã decenii, dupã câte se pare, au rãmas aceiaºi ca ºi cei din decembrie 1989. >>> >>> PAGINA AGINA A 8-A 8-A N-am sã muºc niciodatã mâna care mi-a dat o pâine! … Astãzi e ziua mea! Pardon, m-am nãscut în 26, dar, întrucât erau zãpezi mari (ca acum) m-au declarat doar în 27 ianuarie. Prima datã au vrut sã-mi punã numele Stalin (aºa era, ãla era pe cai mari). Normal, n-am fost de-acord! Pe urmã, s-au gândit sã-mi zicã Gheorghe. >>> >>> PAGINA AGINA 11 11 Turism la negru printre investiþiile de milioane de euro >>> >>> PAGINA AGINA 12 12

description

Noi suntem principala sursa de stiri, reportaje, opinii, interviuri si anchete din Valea Jiului. Noi luam in serios lucrurile, pentru ca tu sa le afli!

Transcript of Cronica Nr. 49

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 49

Joi, 26 ianuarie 2012

PAGINA A 3-A

Au început alegerile la UP

„Nu-þi afectezi cariera pentrucã ai de fãcut curãþenie sau

rrrreeeeppppaaaarrrraaaaþþþþ iiii iiii llllaaaa ccccaaaassssãããã””””

Salvatoriiminieri

puºi sã cureþezãpada dincurtea CNH

D upã ce au salvat sutede vieþi ºi au fost chiar

decoraþi de PreºedinteleTraian Bãsescu, salvatoriiminieri din Valea Jiului auajuns la „munca de jos”.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

O nouã„Mineriadã”.Fãrã mineri...P rotestatarii care ocupã

locurile de desfãºurareale manifestãrilor anti-comuniste din þarã (inclusivdin Valea Jiului) din urmãcu douã decenii, dupã câtese pare, au rãmas aceiaºi caºi cei din decembrie 1989.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

N-am sã muºcniciodatã mânacare mi-a dat o

pâine!… Astãzi e ziua mea! Pardon,m-am nãscut în 26, dar,întrucât erau zãpezi mari (caacum) m-au declarat doar în27 ianuarie. Prima datã au vrutsã-mi punã numele Stalin (aºaera, ãla era pe cai mari).Normal, n-am fost de-acord! Peurmã, s-au gândit sã-mi zicãGheorghe.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Turism la negruprintre investiþiile

de milioane de euro>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Partenerul meu tãcut 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Aram

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 2012: Sfârºitul lumii (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Asul aºilor 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Beverly Hills Ninja 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: Miami 0:00 Beverly Hills Ninja (r)

7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) -Redifuzare 8:00 Iubiri secrete (r)9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r)10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare12:00 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei -Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi -Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare23:15 Focus Monden 23:45 Zile la Moscova, nopþi înL.A.1:30 Focus (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Cãlãtorie dus-întors23:20 Fãrã frontiere 0:20 Garantat 100% (r)1:20 Tezaur folcloric (r)

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

S usþinãtorii alteiconduceri a

Universitãþii Petroºanireclamã faptul cãinstutuþia s-a limitatla “curãþenie ºi con-strucþie” în detrimen-tul cercetãrii ºtiinþificeorganizate, la ridicareaacesteia la înalte stan-darde, ºi ca urmarenu s-a reuºit obþinereaunui punctaj superiorde acreditare.

Ieri, au început alegerilepentru conducerile facul-tãþilor la UniversitateaPetroºani, alegeri careconstituie prima etapã dinmetodologia de stabilire aconducerilor pe palierepânã la rector. Dupã ocampanie destul de agi-tatã, cum stã bine într-uncadru concurenþial, apeles-au mai liniºtit. Agitaþiade la UniversitateaPetroºani s-a acutizat înjurul absorbþiei sauasocierii cu UniversitateaTehnicã din Cluj.

R eproºuriprivind

calitatea activitãþiiuniversitare

Multe voci din cadrulcorpului universitar spuncã actuala conducere s-atransformat în administra-tor construcþii, respectiv s-a axat mult pe moderni-zarea construcþiilor ºireabilitãrii acestora din

complexul UP ºi a neglijatcercetarea ºtiinþificãrãmânându-se doar la ceaindividualã. În plus, susþinprofesorii universitari, caresunt mai exigenþi în cepriveºte învãþãmântul uni-versitar, spun cã UP nu areuºit sã se ridice la unpunctaj superior de acre-ditare, ceea ce înseamnãprintre altele reviste despecialitate ISI (Institutefor Scientific Information),având în vedere cã sis-temul de publicatii ISI estefolosit ca instrument înevaluare. „Revistaminelor”, de exemplu,susþin specialiºtii, esteclasatã doar la B+, pe oscarã de la A, B+, B ºipânã la C. Adicãaceastã revistã nu esteISI, deci nu se aflã înbazele internaþionale dedate deºi lucrãrile publi-cate de specialiºtii de laUP reprezintã idei ºicercetãri de pionierat înlume.

Aceste tip de reproºuri,printre multe altele, aufost aduse actualei con-duceri de contacadidaþiiactualului rector al UP,prof.univ.dr.ing. mat. EmilPop.

Cei care au susþinut cãrectorul actual a fãcut înaceºti ani ca UP sã arateca o oazã de civilizaþie,bine organizatã adminis-trativ, nu au fost contraziºide tabãra opozantã, ci s-asusþinut cã acest lucru tre-buia „sã fie implicit, adicãnu-þi afectezi cariera pen-

tru cã ai de fãcut curãþeniesau reparaþii la casã”.

B ãtãlia adevãratã va

fi pentru Senat

Ieri, la demararea legerilor, atmosfera eradestinsã la UP, conformspuselor prof.univ.dr.ing.Radu Sorin, membru încomisia de alegeri peFacultatea de Inginerie

Mecanicã ºi Electricã.„Fiecare departament

ºi-a desemnat candidaþiipentru Consiliul pe facul-tate. Directorii de departa-

ment fac parte de dreptdin acest Consiliu. Fiecaredepartament are un anu-mit numãr de consilieri.De exemplu la Facultateade Inginerie Mecanicã ºiElectricã sunt douã departamente, respectivMecanicã ºi altul pepartea Electricã. Pentruaceste departamente suntºase consilieri plus direc-torul la Mecanicã, iar laElectric sunt 11 consilieriplus directorul. În cursã s-au înscris 11 candidaþi pe7 locuri, la Mecanic ºi 14

candidaþi pe 11 locuri,la Electric. Sper sãfie aleºi cei mainimeriþi pentruaceste funcþii” – adeclarat RaduSorin.

Urmãtoareaetapã a alegerilor

se va desfãºura pedata de 8 februarie

2012, unde se pre-supune cã lupta va fi cuadevãrat luptã de idei ºiargumente. Este vorba dealegerea membrilorSenatului Universitãþii,care îºi vor alege la rândullor preºedintele, iar

hotãrârile privind viitorulUP le vor aparþine, încolaborare strânsã cu rectorul.

Comisia pentrualegerile universitare a foststabilitã prin hotãrârea nr.18 a Senatului UP. Dinaceastã comisie „de vârf”fac parte:

1. prof.univ.dr.ing.mat.Pop Emil - preºedinte

2. prof.univ.dr.ing.Dumitrescu Ioan - mem-bru

3. prof.univ.dr. BaronMircea - membru

4. prof.univ.dr.ing.Poanta Aron - membru

5. conf.univ.dr. Cucu

Ioan - membru6. prof.univ.dr.ing.

Cozma Eugen - membru7 prof.univ.dr.ing.

Fotãu Ion - membru8. student Butnaru

Aurelian-Florin – membru.

Dupã încheiereaalegerilor conducerilorUniversitãþii Petroºani ºiUniversitãþii tehnice dinCluj se vor relua negocie-rile privind viitorul UP,respectiv se va hotãrî dacãUniversitatea de laPetroºani fi asociat sau vafi înghiþitã de cea din Cluj.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Au început alegerile la UP

„Nu-þi afectezi cariera pentru cã ai de fãcut curãþenie sau reparaþii la casã”

Amenzi pentru firmele

care nu-ºicurãþa

zãpada din faþa spaþiilor

Î n aceste zile, când ningeputernic iar stratul de

zãpadã mãsoarã în oraº celpuþin 20 de centimetri, uneoria merge pur ºi simplu pestradã este un lucru devoinþã ºi de putinþã.

La Petroºani, spre exemplu,nimic de zis, muncitorii de laSPADPP ºi de la RETIM ies constant pe stradã cu utilaje ºi mate-riale antiderapante, dar parcã nu potþine pasul cu vremea. Nici bine nuse curãþã o stradã sau un trotuar, cãîn câteva ore zãpada este la loc.Însã, nu asta este problema, pentru

cã arterele principale de circulaþiepietonalã aratã acceptabil, ci porþiu-nile din faþa sau incinta unor soci-etãþi comerciale, care de cele maimulte ori aratã neglijent. Dacã nuºtiau pânã acum, agenþii economicipot afla cã sunt pasibili de amenzide la administraþia publicã, deºipânã acum, primãria Petroºani nu adat niciuna. “Conform unei hotãrâride consiliu, ceicare au spaþii com-erciale, trebuie sã-ºi cureþe zãpadadin faþa maga-zinelor. Pe trotuareºi pe cãile de acceseste obligaþia noas-trã. Existã aceastãhotãrâre care dãposibilitatea de a fiamendaþi cei carenu fac asta. Noisuntem în teren ºiverificãm acestaspect”, a afirmatTiberiu IacobRidzi, primarulMunicipiului

Petroºani. Zonele cu cele mai mari proble-

me din acest punct de vedere suntcea de la Hermes ºi cea din arealulPieþei Centrale. Aici, sub stratul dezãpadã s-a format gheaþã, astfel cãoamenii care vin sã-ºi cumpere de-ale gurii, trebuie uneori sã facã exer-ciþii de echilibristicã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 201244 Actualitate

D atoriile fundaþiei carepoartã numele

patronului Stelei ºi care areîn proprietate un bloc delocuinþe din CartierulAeroport, se ridicã la peste1, 5 miliarde de lei vechi.

„În urma sechestrului deanul trecut, s-au plãtit 75.000de lei din datoria ce reprezintãimpozite locale cãtre ServiciulLocal de Taxe ºi Impozite dincadrul Primãriei MunicipiuluiPetroºani. În acest moment,

fundaþia figureazã cu o creanþãde 157.000 de lei, reprezen-tând impozite din anul 2011 ºio restanþã din 2010 În perioa-da urmãtoare urmeazã sã sepunã sechestru asigurator dacãdatoria nu va fi achitatã”, a

precizat purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani, NicuTaºcã.

Imobilul respectiv a fostcumpãrat de patronul echipeide fotbal Steaua, în urmã cucirca cinci ani, acesta investindîn repararea acestuia peste600.000 de euro. Becali ascos la vânzare apartamenteleînsã, preþul era prea mare,circa 30.000 de euro pentru olocuinþã, astfel cã nimeni nu afost interesant de ofertã.„Parterul este deja fãcut praf,parchetul s-a umflat ºi caderigipsul de pe pereþi. Nimeni n-a mai deschis o uºã, la acestbloc, de vreo patru ani de zile.Este pãcat cã nu-l închiriazãsau sã bage oameni sãrmani înel”, a declarat unul dintrelocatarii unui bloc aflat înapropiere. Un alt „vecin” al luiBecali, crede cã latifundiarul ar

fi trebuit sã închirieze aparta-mentele sãracilor. „Cred cã eramai ieftin pentru el dacã îlînchiria.

Mãcar îºi scotea banii deimpozit ºi, fiind locuit, bloculnu se degrada”, a precizatacesta. Imobilul aparþineFundaþiei George Becali care l-a achiziþionat, în urma uneilicitaþii publice. În momentul încare a fost preluatã clãdirea,care a aparþinut unei societãþiprivate, aceasta nu aveacanalizare, electricitate saugaze ºi se afla într-un avansatstadiu de degradare. ªefiirromilor din Valea Jiului aucerut, de mai multe ori, capatronul echipei SteauaBucureºti sã þinã cont defamiliile sãrace din Valea Jiului,sau din judeþul Hunedoara, ºisã le dea lor locuinþele.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Becali, din nou, dator

L una ianuarieeste „Luna

Sãnãtãþii pielii”, iarDirecþia de SãnãtatePublicã Hunedoaramarcheazã acesteveniment. ªi tot înianuarie marcãmSãptãmâna de pre-venire a Canceruluide Col Uterin.

Conform DSPHunedoara, luna ianuarie este “LunaSãnãtãþii pielii”-organul ce are 15%din greutatea corpo-ralã, o suprafaþã deaproape doi metripãtraþi ºi o greutatede 3 kilograme. Deasemenea, pieleaconþine 3 milioane decelule, iar stratul sãugerminativ bazal pro-

duce permanent celuleasigurând regenerareade circa 1.000 ori apielii în cursul vieþii.

„Sãnãtatea pieliipoate fi afectatã demulþi factori, printrecare ereditatea, vârsta,clima, poluarea,regimul alimentar,nivelul de stres ºi fluc-tuaþiile hormonale.Multitudinea de factoriexterni ºi interni neobligã, ca fiinþeraþionale, sã prevenimîmbãtrânirea ºi uzurapielii, precum ºi acþiunea factorilor careîi pot cauza afecþiunibenigne ºi maligne -cum este cancerul depiele”, spune direc-torul DSP Hunedoara,Dumitra ªtefan.

Pe de altã parte, în

perioada 23 – 27 ianuarie 2012, DSPHunedoara deruleazãdiverse acþiuni încadrul SãptãmâniiEuropeane dePrevenire a Canceruluide Col Uterin.Campania sãptãmâ-nalã europeanã deprevenire are loc înfiecare an, începând

cu 2007 ºi cuprindepeste 28 þãrieuropene, între care ºiRomânia, iar Direcþiade Sãnãtate Publicã aJudeþului Hunedoarava difuza 1000 deexemplare din pliantulpropriu destinat pre-venirii cancerului decol uterin.CarCarmen men COSMANCOSMAN

Luna pielii, marcatã în Hunedoara

A u prins dinnou glas,

dupã ce câtevazile protestelepãreau cã sesting.Manifestanþii auieºit din nou înstradã, iar laPetroºani au fostaproximativ 100de persoane.

În faþa Casei deCulturã din Deva s-au strâns câtevazeci de persoane,care au înfruntatvremea vitregã. ªi,pentru cã tot a fostZiua Unirii,reprezentanþii PCle-au pus ºi muzicãmobilizatoare celorcare, de aproapedouã sãptãmâniprotesteazã înstradã. Din boxe aurãsunat „Noi sun-tem Români” ºiHora Unirii.

La Petroºanioamenii au începutsã se strângã înfaþa Casei deCulturã în jurul orei

18.00. Iniþial a fostdoar o mânã deprotestatari ºipãrea cã mani-festarea de protestva eºua din nou,mai ales din cauzacondiþiilor vitregede afarã. Numai cãlucrurile s-auschimbat dupã ceun grup masiv s-aalãturat oamenilordeja strânºi. Dupãreþeta deja ºtiutã,protestatarii aumãrºãluit pe strãzi,dar au schimbatpuþin traseul. Audecis sã un popasîn zona campusuluistudenþesc, pentrua-i chema pe stu-denþi alãturi de ei,însã aceºtia aupreferat sã rãmânãîn camerele decãmin.

Au „vizitat” ºisediul PDL, în faþacãruia au cerut dinnou demisia luiTraian Bãsescu ºi aGuvernului condusde Emil Boc. Uniidintre cei care au

manifestat asearãpe strãzi au spuscã, de fapt, vor oreformare a claseipolitice, nu schim-barea unui partidcu altul. Vor sãvinã un Guvernformat din politi-cieni cãrora le pasãde oameni ºi deþarã, nu unii caresã o jefuiascã. Deasemenea, un grupde protestatari caremanifestau în faþaPrimãriei dinmunicipiul Brad audecis sã plece laBucureºti, ca sãparticipe la acþiu-nile din PiaþaUniversitãþii.Grupul de manifes-tanþi au precizat cãfac acest lucru însemn de solidari-tate cu toþi cei careprotesteazã înRomânia ºi laBucureºti au fostînsoþiþi de primarulmunicipiului Brad,Florin Cazacu.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Protestatarii auprins din nou glas

Î n anul 2012 sunt ºansereale ca drumul de cen-

turã al Vulcanului sã fiecomplet asfaltat, dupã ceprimãria a solicitat ca acesttronson sã fie preluat înadministrare localã, deºi arestatut de drum naþional.

Strada Nicolae Titulescu,cum este cunoscutã aceastãporþiune din municipiul Vulcan,are nevoie de reabilitare com-pletã, deºi administraþia localãa mai intervenit pe ici pe acolocu mici reparaþii. “Acest drumeste drum naþional ºi cei de laDrumurile Naþionale trebuie sãse ocupe de el. Dar, acestea s-au transferat cãtre municipii.Am fãcut o adreesã cãtreMinisterul Dezvoltãrii pentrureabilitarea DN 66, ce aparþineMunicipiului Vulcan. Considercã este foarte important ca ºiaceastã arterã de circulaþie sãfie fãcutã de la intrarea înVulcan ºi pânã la ieºire. De alt-fel, noi în fiecare an am fãcutlucrãri de reparaþii pe caros-abil, unde au fost gropi. Amfãcut adreesa, iar acum sã

vedem când vom primi ºifinanþarea. Sperãm ca anulacesta sã intre în reabilitare”, adeclarat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

ªoseaua de centurã aVulcanului în lungime deaproximativ 3,24 km, de laValea Ungurului pânã laParoºeni, la graniþã cuLupeniul, este intens circulatãmai ales de maºinile de maretonaj care vin din ºi înspre ves-tul Vãii Jiului. Accesul peBulevardul Mihai Viteazu estepermis doar maºinilor mici. Pecarosabilul proaspãt asfaltat nupot circula nici mãcarmicrobuzele care transportãpersoane, ci acestea au un alttraseu, prin cartierul Cocoºvar.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Ile trage speranþe la Udreapentru centura Vulcanului

R eprezentanþiiFondului

Monetar Internaþional,ai Uniunii Europene ºiai Bãncii Mondiale auschimbat reguluile încazul ComapnieiNaþionale a Huilei decâteva ori, chiar întimpul jocului.

Guvernaþii fac sluj înfaþa lor - ignorând cã încauzã sunt 7.700 desalariaþi ºi familiile lor -pentru un pumn de banicare vor greva Româniapentru ani mulþi de acumîncolo. Da, spun minerii,dar sã vedem pentru ce!

Sindicatele din mineri-tul Vãii Jiului, respectiv“Muntele” afiliat laConfederaþia Meridian,au fost acuzate cã la ulti-ma întâlnire cu ministruleconomiei, Ion Ariton, aucerut bani pentru mineriîn condiþiile în careCompania Naþionalã a

Huilei este pe moarte.Adicã au pus cãrunþaînaintea boilor.

“Am auzit ºi eu acestediscuþii, dar lucrurile nustau aºa. Uitaþi-vã la pro-tocolul semnat în data de13 ianuarie, cu minis-terul. La punctul unu s-acerut creºterea preþuluipe Gcalorie, nu acel preþ

nereal impus. Asta arînseamna chiar ºi sal-varea minelor neviabile ºifuncþionarea CNH pânãla intrarea în ComplexulEnergetic. Deci bani arputea fi ºi doar dinmunca oamenilor. Amavut informaþii cã s-aimportat cãrbune la 85de lei la poarta termocen-

tralelor. Ni s-a promis unpreþ de 75 de lei ºi astanu pentru cã aºa am visatnoi, ci s-au fãcut simulãri.Acest ultim protocolsperãm sã se respecte,pentru cã noi am infor-mat oamenii cu privire laacordarea în continuare asporului de periculozitate,în condiþiile în care salari-ile lor au fost îngheþatetimp de trei ani. Apoiacest spor este stipulatîncã din 1990 înContractul Colectiv deMuncã” – a declarat unuldintre liderii “Meridian”,Tiberiu Cozma.

Încrederea în reprezen-tanþii FMI, aflaþi înRomânia pentru com-paniile de stat monitori-zate, nu prea existã înrândul minerilor.Rezervele unei soluþionãriurgente sunt susþinute defaptul cã deºi existã docu-mente agreate de FMI,care stipuleazã soartacelor 7 mine din Valea

Jiului,respectiv sã facã partedintr-un complex ener-getic, s-a revenit ºi s-aspus: da, împreunã darcele viabile ºi neviabile sãfuncþioneze cu contabili-tãþi separate. Apoi s-amai revenit încã o datã:nu e bine nici aºa, ciminele neviabile sã seconstituie într-un SRL. S-a emis ºi o ordonanþãde urgenþã a Guvernuluiîn acest sens, cu termeneclare de implementare,dar nu s-au respectatpânã acum nici unul.

“Noi ne-am fi dorit sãse respecte prima vari-antã, adicã toate minelesã fie la un loc pentru cãne temem de o problemãsocialã care ar puteaapãrea prin aceastã sepa-rare pânã în 2018. S-arputea ca oamenii sãrãmânã pe dinafarã, fãrãsã se poatã pensiona saufãrã sã li se ofere alterna-tive. Nici nu vreau sã mã

gândesc la ce s-ar puteaîntâmpla dacã acest ultimprotocol încheiat la minis-ter nu se va respecta.Situaþia este foarte ten-sionatã ºi cu adevãrat netemen pentru securitateazãcãmântului ºi a oame-nilor care lucreazã cuminimul necesar. Unitateasindicalã este foarteimportantã în acestemomente ºi de aceea ar fibine ca oamenii sã nuplece urechea la zvonuricare au ca scop dezbina-rea. Este foarte importantsã fim cu toþii uniþi acumcînd CNH se aflã în celmai critic moment dinistoria sa” – a mai pre-cizat Tiberiu Cozma.

Încetineala cu care seacþioneazã în cazul CNH,adicã FMI-ul ºi Guvernul,este îngrijorãtoare, întimp ce 7.700 de salariaþistau cu sufletul la gurãneºtiind care va fi soartalor ºi a familiilor lor.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 2012 Actualitate 5

D upã ce au salvatsute de vieþi ºi au

fost chiar decoraþi dePreºedintele TraianBãsescu, salvatoriiminieri din Valea Jiuluiau ajuns la „munca dejos”.

Au primit decoraþii ºi felici-tãri de la Preºedintele TraianBãsescu, pentru curajul lor dintimpul tragicului accident demuncã de la Mina Petrila, iaracum au ajuns la lopatã. Celpuþin o echipã de salvatoriminieri de la Salvamin

Petroºani a fost trimisã, miercuri dimineaþa, sã înlãturezãpada din curtea CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani.Asta în condiþiile în care lasediul administrativ sunt zeci deangajaþi care ar fiputut face acelaºilucru. Oamenii nu auvrut sã spunã cine i-atrimis sã se lupte cuzãpada din curteaCNH, asta dupã ceau înfruntat moarteaîn subteran, ºi aupreferat sã îºi vadã detreabã. Directorulgeneral al CNH

Petroºani, Constantin Jujan, adeclarat cã nu ºtie nimic despreacest aspect ºi cã la ora 6.00,când a venit el la birou, zãpadaera necurãþatã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

SSSSaaaallllvvvvaaaattttoooorrrr iiii iiii mmmmiiiinnnniiiieeeerrrr iiii puºi sã cureþe zãpada

din curtea CNH

S ute de copii au sperat,din 2008 pânã acum cã

vor merge la o grãdiniþã modernã în centrul munici-piului Petroºani.

Nu au avut ºansa ºi probabil cã încãnu s-au nãscut cei care vor ajunge sãînveþe primele poezii în sãlile de clasã.Construcþia se ridicã cu greutate, iaradministratorul firmei care construieºtedin greu, Alin Simota, a încasat aproapedouã milioane ºi jumãtate de lei.

Dacã în ultimele zile din 2011 s-alucrat la foc continuu, acum nimeni numai trece gardul construcþiei din cen-trul municipiului Petroºani. Este vorbadespre construcþia grãdiniþei ce vaaparþine de ªcoala „I.G. Duca” ºi lacare nimeni nu mai bate un cui.

Asta în timp ce anul trecut s-a lucratºi în ziua de Ajun de Crãciun sau pânãla Anul Nou. „Nu s-a mai lucrat. I-amvãzut ºi ne-am minunat de ei prin

decembrie. Atunci aulucrat pentru tot anul2011, iar acum poatereiau lucrul la Crãciundin nou”, spune untrecãtor.

Conform autoriza-þiei de construireeliberatã de PrimãriamunicipiuluiPetroºani, termenulde execuþie alucrãrilor este de 14luni, data începeriiacesteia fiind30.10.2007, iar ceade finalizare 30.12.2008.

Pe de altã parte, autoritãþile localespun cã nu mai dau bani, decât dupãce sunt finalizate lucrãrile, pe etape.

Se pare, însã, cã micuþii care vorajunge în bãncile grãdiniþei încã nici nus-au nãscut, pentru cã cei de acum nuau prea mari ºanse sã vadã construcþia

finalizatã. În schimb, conform reprezentanþilor

Primãriei Petroºani firma care executãlucrarea a primit undeva la 1.230.000lei ºi a reuºit sã obþinã o suplimentarede fonduri astfel încât pânã acum valoarea grãdiniþei a ajuns la aproape2.500.000 lei cu TVA.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Performanþã de constructor:

Simota construieºte grãdiniþa din 2007

Minerii nu au încredere în “bâlbâitul” FMI care le va hotãrî soarta

Pãrinþii trebuiesã aleagã

Î n toamna acestui an copiii învârstã de 6 ani vor putea fi

înscriºi ori în clasa I ori în clasapregãtitoare. Alegerea urmeazã ale aparþine pãrinþilor micuþilor.

În principiu, prin înscrierea în clasapregãtitoare, vor fi aduºi în unitãþile ºcolarecopiii care, în prezent, nu sunt instituþiona-lizaþi. Aceºtia provin, în special, din mediulrural sau din unele categorii sociale defa-vorizate. Prin înscrierea în clasa pregãti-toare aceºtia vor beneficia ºi de prevederileprogramului „Cornul, laptele ºi mãrul”. În judeþul Hunedoara vor fi înfiinþate circa170 de clase pregãtitoare. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratuluiªcolar Judeþean aproape 2.500 de copii de6 ani vor fi înscriºi în aceste clase.

Pãrinþii pot opta pentru una sau alta din-tre cele douã variante doar în toamna aces-tui an. Cu începere de anul viitor, înscriereaîn clasa pregãtitoare va deveni obligatorie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Steagul – simbolal revoluþiei, arborat pe

Primãria BradP rotest altfel al Primãria Brad, unde pe sediul

administraþiei publice locale, pe lângã drapelul oficial al României a fost arborat ºi steagul cu gaurã înmijloc, simbol al Revoluþiei din Decembrie 1989.

Steagul gãurit în locul stemei, folosit de revoluþionari în acel sângerosdecembrie 1989, a fost arborat din nou. Nu doar în locurile unde au locproteste, ci ºi pe sediul Primãriei Brad.

Cel care a aluat decizia amplasãrii acestuia alãturi de drapelul naþionala fost chiar primarul Florin Cazacu, care se fereºte însã, sã spunã dacãgestul sãu are legãturã cu manifestãrile de protest desfãºurate la nivelnaþional. Spune, în schimb, cã îºia sumã responsabilitatea, dar nu credecã este un gest sancþionabil.

„Este un steag - simbol al României, drag nouã, românilor. Este unsteag mare, care are, simbolic o gaurã în locul stemei. Dacã în 1989revoluþionarii au folosit acest steag, nu cred cã cineva ºi-ar putea per-mite, acum, sã sancþioneze acest gest”, a declarat Cazacu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

P arlamentariiPNL ºi-au

scris demisiile,dar deocamdatãnu le-au înaintat. Hârtiile oficialesunt pãstrate în

mapã, la partid,pânã când se valua o deciziecomunã a partidelor carecompun USL.

Printre parlamentariiacre deja ºi-au scrisdemisiile se numãrã ºihunedoreanul BogdanÞîmpãu, care a precizatcã „toþi parlamentariiPNL ºi-au scris demisi-ile ºi sunt la dispoziþiapartidului în cazul încare se va lua deciziasã facem acest pas, dartrebuie sã ne consultãmcu celelalte partide dinUSL”. Þîmpãu este

conºtient de faptul cãprin demisia doar aparlamentarilor dinUSL nu vor provocaalegeri anticipate, aºacum se doreºte, ci doaralegeri parþiale, darspune cã se bazeazã peresponsabilitatea parla-mentarilor PD-L, caresperã sã facã acelaºipas alãturi de ei.

N u vrea vrãjitoare

ºi vraci înParlament

Deputatul PNL estede pãrere cã PD-L tre-buie sã înþeleagã cã, pefondul acestei emoþii

negative a populaþieiîmpotriva partidului deguvernãmânt, niciunadintre mãsurile care vafi luatã de Executiv nuva fi îmbrãþiºatã de po-pulaþie. Iar PD-L arputea sã scadã atât demult în sondaje, încât sãnu mai intre deloc înparlament. „Eu, sincer,nu îmi doresc sã disparãPDL de pe scenapoliticã, pentru cã vagenera intrarea înParlament a tot felul devindecãtori, de vrãji-toare, pânã la PartidulOTV. Dacã nu intrãPDL ºi USL nu va lua99%, pe un vid generatde o astfel de cãderecine poate intra?UNPR, dan DiaconescuDirect…Nu aceasta estesoluþia unei democraþiistabile, iar eu îmi dorescstabilitate democraticãîn România”, a explicatBogdan Þîmpãu, care asubliniat cã nu ºi-ar dorisã facã parte în nici uncaz dintr-un partid carear avea 99% din opþiu-nile de vot. „Îmi dorescca PDL sã facã pasul înspate ºi sã rãmânã la10 – 15 procente”, aconchis politicianul.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 2012 Politic 76 Politic

COLÞUL LUI DENISL egea comasãrii

alegerilor, careaparþine Puterii a fostdeclaratã neconstituþio-nalã. Asta a decis ieriCurtea Constituþionalã,dând câºtig de cauzã USL,care a sesizat instanþa cuprivire la aceastã lege,susþinând cã Guvernul anesocotit reglementãrileeuropene, conform cãroralegislaþia electoralã nupoate fi modificatã în anelectoral.

”Noi asta am ºi spus, cã esteneconstituþionalã. Dar magistraþii de la CurteaConstituþionalã au amânatdecizia ca sã vadã care estereacþia din stradã. Verdictul esteunul normal ºi de aºteptat. Dinpãcate, senzaþia generalã este cãaceastã decizie vine în urmaieºirii în stradã a românilor ºi aameninþãrilor noastre cã ne dãm

demisia. Nu este voie ca asupraCurþii Constituþionale sã planezeastfel de suspiciuni, sarcina celorde acolo este sã apereConstituþia României”, a declarat deputatul PNLBogdan Þîmpãu.

Gabriel Lungu, city-managerulmunicipiului Lupeni, considerã ºiel cã decizia CC este una per-fect normalã.

”Este un lucru absolut normalºi legal. CC este un instrument

politic al actualei puteri ºi a dataceastã decizie nu pentru cãrespectã legea, ci sub presiuneastrãzii.

ªi-au dat seama cã dacã vorcontinua cu acest abuz, totregimul actual va avea de suferit.

De fapt, Comisia Europeanãpentru democraþie prin drept,numitã Comisia de la Veneþia, aadoptat încã din 2002 Codul debune practici în materie electoralã, în care este prevãzut faptul cã legislaþia electoralã nupoate fi modificatã decât cuminimum 12 luni înainte dealegeri.

Tot aceastã Comisie de laVeneþia recomanda separaþiaalegerilor locale de cele parla-mentare. Motivul principal invo-cat de actuala putere, acelafinanciar, nu pãcãleºte nici uncopil de doi ani, la câþi bani aucheltuit în mod ilegal aceºtiguvernanþi”, spune GabrielLungu.

”Pentru noi este foarte binecã se respectã Constituþia. Pãcatînsã cã în România legile serespectã în urma presiunilormiilor de oameni care au ieºitpe strãzi, în frig”, a declaratSorin Sanda, preºedintele filialeijudeþene a PPDD.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Alegerile nu vor fi comasate

Liberalii sperã sã provoace ºi demisiile parlamentarilor PDL

P reºedintele PRMHunedoara Costel

Avram este de pãrere cãpoliticienii ar trebui sãlase societatea civilã sã-ºi exprime în stradãnemulþumirile.

„Este un protest al societãþiicivile ºi, corect este ca politi-cienii sã nu deturneze aceastãacþiune. Oamenii sunt pe bunãdreptate nemulþumiþi ºi cer înmarea lor majoritate primenireaclasei politice. Cei de la puteretrebuie sã demisioneze, sã fieinstalat un guvern de tehnocraþiºi apoi sã fie organizate alegerianticipate pentru a reconfigurascena politicã”, a declarat dom-nul Costel Avram, miercuri, 25ianuarie, în cadrul unei confe-rinþe de presã, referindu-se laprotestele care au loc în þarã ºiîn judeþul Hunedoara.

În ceea ce priveºte prezenþaunor lideri politici la acestemanifestãri, liderul PRM a sub-liniat cã aceºtia nu au dreptulsã confiºte nemulþumirea oame-

nilor ºi s-o valorifice în scoppur electoral.

„Faptul cã sunt om politic,nu-mi dã dreptul sã ies înstradã, poate într-o micã saumare mãsurã ºi eu sunt vinovatde ceea ce se întâmplã în þarã.

Politicienii sunt obligaþi sãrezolve problemele þãrii prinmecanismele democratice, nuconfiscând protestul unoroameni nemulþumiþi”, a maideclarat preºedintele PRMHunedoara.

U ninominalul pro-movat de PNL ºi

PSD, un eºec! Costel Avram este de

pãrere cã partidele politice mariau limitat democraþia, iar ceea

ce se întâmplã în aceste zileeste de fapt un efect debumerang.

“Partidul România Mare con-siderã cã primenirea claseipolitice nu se poate face decâtprin modificarea din temelii adouã legi fundamentale: legeaelectoralã ºi legea partidelorpolitice. Este imperativ ca legeaelectoralã sã fie schimbatã, iarsistemul proporþional refãcut.Prin sistemul uninominal, înParlament, poate ajunge oriceborfaº, orice bogãtaº. ªtiu cãunii uitã, dar le reamintesc, cãacest sistem de vot a fost pro-movat de PNL ºi PSD, iaracum vor din nou la putere.Votul uninominal n-a fãcutnimic bun în sensul primeniriiclasei politice”, a subliniat liderul PRM Hunedoara.

Preºedintele Costel Avram amai spus cã oamenii suntpãcãliþi de clasa politicã.Micºorarea pragului electoral.PRM, care a obþinut peste 4%la alegeri nu este în Parlament,iar UNPR care nici n-a partici-pat la alegeri întregeºte coaliþia

de guvernare. În ceea ce priveºte numãr ul

de mandate pe care le-ar puteaavea parlamentarii, Avramcrede cã acestea ar trebui limi-tate la douã pentru parlamen-tari, preºedinþi de ConsiliiJudeþene, primari, consilierilocali ºi judeþeni, pentru a elimi-na astfel posibilitatea formãriigãºtilor, a castelor, care dinmandat în mandat îºi dau uniialtorta puterea. “Din 1989încoace, România se dã dinmânã-n mânã! ”, a atrasatenþia liderul PRM CostelAvram.

În altã ordine de idei, în calitate de vicepreºedinte alConsiliului Judeþean, CostelAvram spune cã s-ar puteaobþine undeva la 120-160 demilioane de Euro pentrufinanþarea masterplanuluiprivind modernizarea sistemelorde apã ºi canalizare din ValeaJiului. “Banii ar putea veni întoamnã, este vorba despre120-160 de milioane de euro.Cota de cofinanþare de 1% vafi asiguratã de ConsiliulJudeþean Hunedoara (50%) ºide primãriile din Valea Jiului(50%)”, a declarat domnulCostel Avram.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

COSTEL AVRAM:

“Politicienii n-au ce cãuta în stradã”

Un consilier deveans-a izbit cu maºina

de un stâlpU n consilier local din Deva a fost

implicat într-un accident rutier,dupã ce a fost orbit de farurile uneimaºini care circula din sens opus

Accidentul s-a produs în zona trecerii pestecalea feratã, iar autoturismul condus de VasileÞonea – consilier PSD la Deva s-a oprit într-unstâlp metalic, dupã ce ºoferul a pierdut controlul

autoturismului. Autoturismul a fost parþial dis-trus, iar în urma impactului una dintre roþi asãrit de la locul ei, însã, din fericire, politicianula scãpat nevãtãmat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Steagul – simbolal revoluþiei, arborat pe

Primãria BradP rotest altfel al Primãria Brad, unde pe sediul

administraþiei publice locale, pe lângã drapelul oficial al României a fost arborat ºi steagul cu gaurã înmijloc, simbol al Revoluþiei din Decembrie 1989.

Steagul gãurit în locul stemei, folosit de revoluþionari în acel sângerosdecembrie 1989, a fost arborat din nou. Nu doar în locurile unde au locproteste, ci ºi pe sediul Primãriei Brad.

Cel care a aluat decizia amplasãrii acestuia alãturi de drapelul naþionala fost chiar primarul Florin Cazacu, care se fereºte însã, sã spunã dacãgestul sãu are legãturã cu manifestãrile de protest desfãºurate la nivelnaþional. Spune, în schimb, cã îºia sumã responsabilitatea, dar nu credecã este un gest sancþionabil.

„Este un steag - simbol al României, drag nouã, românilor. Este unsteag mare, care are, simbolic o gaurã în locul stemei. Dacã în 1989revoluþionarii au folosit acest steag, nu cred cã cineva ºi-ar putea per-mite, acum, sã sancþioneze acest gest”, a declarat Cazacu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

P arlamentariiPNL ºi-au

scris demisiile,dar deocamdatãnu le-au înaintat. Hârtiile oficialesunt pãstrate în

mapã, la partid,pânã când se valua o deciziecomunã a partidelor carecompun USL.

Printre parlamentariiacre deja ºi-au scrisdemisiile se numãrã ºihunedoreanul BogdanÞîmpãu, care a precizatcã „toþi parlamentariiPNL ºi-au scris demisi-ile ºi sunt la dispoziþiapartidului în cazul încare se va lua deciziasã facem acest pas, dartrebuie sã ne consultãmcu celelalte partide dinUSL”. Þîmpãu este

conºtient de faptul cãprin demisia doar aparlamentarilor dinUSL nu vor provocaalegeri anticipate, aºacum se doreºte, ci doaralegeri parþiale, darspune cã se bazeazã peresponsabilitatea parla-mentarilor PD-L, caresperã sã facã acelaºipas alãturi de ei.

N u vrea vrãjitoare

ºi vraci înParlament

Deputatul PNL estede pãrere cã PD-L tre-buie sã înþeleagã cã, pefondul acestei emoþii

negative a populaþieiîmpotriva partidului deguvernãmânt, niciunadintre mãsurile care vafi luatã de Executiv nuva fi îmbrãþiºatã de po-pulaþie. Iar PD-L arputea sã scadã atât demult în sondaje, încât sãnu mai intre deloc înparlament. „Eu, sincer,nu îmi doresc sã disparãPDL de pe scenapoliticã, pentru cã vagenera intrarea înParlament a tot felul devindecãtori, de vrãji-toare, pânã la PartidulOTV. Dacã nu intrãPDL ºi USL nu va lua99%, pe un vid generatde o astfel de cãderecine poate intra?UNPR, dan DiaconescuDirect…Nu aceasta estesoluþia unei democraþiistabile, iar eu îmi dorescstabilitate democraticãîn România”, a explicatBogdan Þîmpãu, care asubliniat cã nu ºi-ar dorisã facã parte în nici uncaz dintr-un partid carear avea 99% din opþiu-nile de vot. „Îmi dorescca PDL sã facã pasul înspate ºi sã rãmânã la10 – 15 procente”, aconchis politicianul.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 2012 Politic 76 Politic

COLÞUL LUI DENISL egea comasãrii

alegerilor, careaparþine Puterii a fostdeclaratã neconstituþio-nalã. Asta a decis ieriCurtea Constituþionalã,dând câºtig de cauzã USL,care a sesizat instanþa cuprivire la aceastã lege,susþinând cã Guvernul anesocotit reglementãrileeuropene, conform cãroralegislaþia electoralã nupoate fi modificatã în anelectoral.

”Noi asta am ºi spus, cã esteneconstituþionalã. Dar magistraþii de la CurteaConstituþionalã au amânatdecizia ca sã vadã care estereacþia din stradã. Verdictul esteunul normal ºi de aºteptat. Dinpãcate, senzaþia generalã este cãaceastã decizie vine în urmaieºirii în stradã a românilor ºi aameninþãrilor noastre cã ne dãm

demisia. Nu este voie ca asupraCurþii Constituþionale sã planezeastfel de suspiciuni, sarcina celorde acolo este sã apereConstituþia României”, a declarat deputatul PNLBogdan Þîmpãu.

Gabriel Lungu, city-managerulmunicipiului Lupeni, considerã ºiel cã decizia CC este una per-fect normalã.

”Este un lucru absolut normalºi legal. CC este un instrument

politic al actualei puteri ºi a dataceastã decizie nu pentru cãrespectã legea, ci sub presiuneastrãzii.

ªi-au dat seama cã dacã vorcontinua cu acest abuz, totregimul actual va avea de suferit.

De fapt, Comisia Europeanãpentru democraþie prin drept,numitã Comisia de la Veneþia, aadoptat încã din 2002 Codul debune practici în materie electoralã, în care este prevãzut faptul cã legislaþia electoralã nupoate fi modificatã decât cuminimum 12 luni înainte dealegeri.

Tot aceastã Comisie de laVeneþia recomanda separaþiaalegerilor locale de cele parla-mentare. Motivul principal invo-cat de actuala putere, acelafinanciar, nu pãcãleºte nici uncopil de doi ani, la câþi bani aucheltuit în mod ilegal aceºtiguvernanþi”, spune GabrielLungu.

”Pentru noi este foarte binecã se respectã Constituþia. Pãcatînsã cã în România legile serespectã în urma presiunilormiilor de oameni care au ieºitpe strãzi, în frig”, a declaratSorin Sanda, preºedintele filialeijudeþene a PPDD.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Alegerile nu vor fi comasate

Liberalii sperã sã provoace ºi demisiile parlamentarilor PDL

P reºedintele PRMHunedoara Costel

Avram este de pãrere cãpoliticienii ar trebui sãlase societatea civilã sã-ºi exprime în stradãnemulþumirile.

„Este un protest al societãþiicivile ºi, corect este ca politi-cienii sã nu deturneze aceastãacþiune. Oamenii sunt pe bunãdreptate nemulþumiþi ºi cer înmarea lor majoritate primenireaclasei politice. Cei de la puteretrebuie sã demisioneze, sã fieinstalat un guvern de tehnocraþiºi apoi sã fie organizate alegerianticipate pentru a reconfigurascena politicã”, a declarat dom-nul Costel Avram, miercuri, 25ianuarie, în cadrul unei confe-rinþe de presã, referindu-se laprotestele care au loc în þarã ºiîn judeþul Hunedoara.

În ceea ce priveºte prezenþaunor lideri politici la acestemanifestãri, liderul PRM a sub-liniat cã aceºtia nu au dreptulsã confiºte nemulþumirea oame-

nilor ºi s-o valorifice în scoppur electoral.

„Faptul cã sunt om politic,nu-mi dã dreptul sã ies înstradã, poate într-o micã saumare mãsurã ºi eu sunt vinovatde ceea ce se întâmplã în þarã.

Politicienii sunt obligaþi sãrezolve problemele þãrii prinmecanismele democratice, nuconfiscând protestul unoroameni nemulþumiþi”, a maideclarat preºedintele PRMHunedoara.

U ninominalul pro-movat de PNL ºi

PSD, un eºec! Costel Avram este de

pãrere cã partidele politice mariau limitat democraþia, iar ceea

ce se întâmplã în aceste zileeste de fapt un efect debumerang.

“Partidul România Mare con-siderã cã primenirea claseipolitice nu se poate face decâtprin modificarea din temelii adouã legi fundamentale: legeaelectoralã ºi legea partidelorpolitice. Este imperativ ca legeaelectoralã sã fie schimbatã, iarsistemul proporþional refãcut.Prin sistemul uninominal, înParlament, poate ajunge oriceborfaº, orice bogãtaº. ªtiu cãunii uitã, dar le reamintesc, cãacest sistem de vot a fost pro-movat de PNL ºi PSD, iaracum vor din nou la putere.Votul uninominal n-a fãcutnimic bun în sensul primeniriiclasei politice”, a subliniat liderul PRM Hunedoara.

Preºedintele Costel Avram amai spus cã oamenii suntpãcãliþi de clasa politicã.Micºorarea pragului electoral.PRM, care a obþinut peste 4%la alegeri nu este în Parlament,iar UNPR care nici n-a partici-pat la alegeri întregeºte coaliþia

de guvernare. În ceea ce priveºte numãr ul

de mandate pe care le-ar puteaavea parlamentarii, Avramcrede cã acestea ar trebui limi-tate la douã pentru parlamen-tari, preºedinþi de ConsiliiJudeþene, primari, consilierilocali ºi judeþeni, pentru a elimi-na astfel posibilitatea formãriigãºtilor, a castelor, care dinmandat în mandat îºi dau uniialtorta puterea. “Din 1989încoace, România se dã dinmânã-n mânã! ”, a atrasatenþia liderul PRM CostelAvram.

În altã ordine de idei, în calitate de vicepreºedinte alConsiliului Judeþean, CostelAvram spune cã s-ar puteaobþine undeva la 120-160 demilioane de Euro pentrufinanþarea masterplanuluiprivind modernizarea sistemelorde apã ºi canalizare din ValeaJiului. “Banii ar putea veni întoamnã, este vorba despre120-160 de milioane de euro.Cota de cofinanþare de 1% vafi asiguratã de ConsiliulJudeþean Hunedoara (50%) ºide primãriile din Valea Jiului(50%)”, a declarat domnulCostel Avram.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

COSTEL AVRAM:

“Politicienii n-au ce cãuta în stradã”

Un consilier deveans-a izbit cu maºina

de un stâlpU n consilier local din Deva a fost

implicat într-un accident rutier,dupã ce a fost orbit de farurile uneimaºini care circula din sens opus

Accidentul s-a produs în zona trecerii pestecalea feratã, iar autoturismul condus de VasileÞonea – consilier PSD la Deva s-a oprit într-unstâlp metalic, dupã ce ºoferul a pierdut controlul

autoturismului. Autoturismul a fost parþial dis-trus, iar în urma impactului una dintre roþi asãrit de la locul ei, însã, din fericire, politicianula scãpat nevãtãmat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 201288 Actualitate

P rotestatarii careocupã locurile de

desfãºurare ale mani-festãrilor anti-comu-niste din þarã (inclusivdin Valea Jiului) dinurmã cu douã decenii,dupã câte se pare, aurãmas aceiaºi ca ºi ceidin decembrie 1989.

Lozincile, strigate sauinscripþionate, sunt aceleaºi ºianume: „Vrem alegeri libere!”,„Jos Bãsescu!” – întreCeauºescu ºi Bãsescu doarcâteva vocale ºi consoanelipsesc – „Ni-i foame!” sau„Ultima soluþie – O nouã revoluþie!”. Ba chiar ºi „Joscomunismul!”... Deºi unii îicheamã în Capitala þãrii pemineri, din 1990 ºi pânãacum, multe s-au schimbat... Înprimul rând, minerii din ValeaJiului nu mai sunt 50.000 ci,doar, 7.000... În acest timp,liderii sindicaliºti ai minerilordin Vale au fost în numãr de,doar, trei. Mai exact, în cei(peste) 20 de ani trecuþi de ladata înfiinþãrii, LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului a avut doar trei lideri.Dintre aceºtia, primii doi aufost condamnaþi la închisoare,

pentru matrapazlâcurile sindicale la care au luat parte ºipe care le-au coordonat cubunã-ºtiinþã...

L iga, „cuibuºor denebunii”

În urmã cu douã decenii, înPetroºani se puneau bazeleLSM VJ, o structurã sindicalãcare a avut „meritul” de a întina imaginea României post-comuniste. În afarã de lucrurilebune fãcute pentru minerii dinValea Jiului, Liga, prinreprezentanþii sãi de frunte, aparticipat activ la coordonareamiºcãrilor care au primit faimo-sul titlu de „Mineriade”. Timpde 10 ani, sub conducereapumnului de fier al lui MironCozma, minerii au fost cei careau bãgat spaima în oameni,pendulând între subteran ºiCapitalã. Deºi la acþiunile dinBucureºti (din iunie 1990,nicidecum cele din prezent) auparticipat nu doar mineri dinVale ci ºi din alte zone ale þãrii,ba chiar ºi mulþi alþi „oamenide bine” (la fel ca ºi în prezent),ortacii componenþi ai LSM VJau intrat ºi rãmas în istoriedrept „plantatorii de margareteºi petunii” de pe strãzileCapitalei. În parantezã fie spus,înfiinþatã în luna martie a anu-lui 1990, Liga l-a avut drept

prim lider pe Miron Cozma, celcare a fost capul tuturor mineri-adelor din perioada 1990 –1999. Pentru atentatele adusetinerei democraþii româneºti,„Luceafãrul huilei” a fost con-damnat la ani buni de puºcãrie,adãstând în spatele gratiiloraproape un deceniu.

P rimul lider, primul„puºcãriaº”

Dacã Miron Cozma a fostprimul ºef al minerilor con-damnat la închisoare, în urmãcu doar câþiva ani (vreo 2) avenit rândul ºi celui de-al doileapreºedinte (în ordine cronolo-gicã) sã primeascã o con-damnare similarã. Totuºi, existãºi o micã diferenþã... Astfel, întimp ce Cozma chiar a stat

prin puºcãrii, Vasile Ioan Savua primit trei ani (de detenþie)dar, cu suspendare... Adicãrespirã ºi în prezent aerul libertãþii prin Timiºoara, acolounde s-a mutat cu ceva timp în urmã. Apropo, tot prinaceeaºi zonã are ºi familia luiMiron o vilã...

A l II-lea lider, al II-lea puºcãriaº

Vasile Ioan Savu a primit,dupã câþiva ani de procese,decizia în dosarul în care eraacuzat de diferite matrapa-zlâcuri financiare, instanþa con-damnându-l la trei de ani deînchisoare cu suspendare ºiîngrãdirea dreptului de aaccede în funcþii de conducereîn organizaþii sindicale, tot pe oduratã de trei ani de zile. Înplus, al doilea conducãtor alLSM VJ a mai încasat 1 an ºi6 luni de închisoare pentrusãvârºirea infracþiunii de abuzîn serviciu contra intereselorpersoanei. De asemenea, de-alungul urmãtorilor 4 ani Savuva trebui sã se prezinte periodicla Serviciul de Probaþiune de pelângã Tribunalul Timiº pentru aanunþa schimbãrile de domiciliusau excursiile cu o duratã maimare de 8 zile. Nu în ultimulrând, ex-preºedintele nr. 2 alLigii va trebui sã returneze, cu

titlul de daune materiale,sumele de 862.085.122 de leicãtre LSM VJ, respectiv680.558.242 de lei cãtreConfederaþia SindicatelorMiniere din România. În paran-tezã fie spus, în afarã detitlurile de preºedinte al LSMVJ ºi CSMR, Savu a fost, timpde un mandat, în perioada2004-2008, chiar ºi deputatdin partea macedonenilor deorigine slavã (!) din România.ªi, tot în parantezã fie spus, înanul 2001, când a ajuns pefotoliul de lider al LSM VJ,Vasile Ioan Savu spunea cã „de acum încolo în Valea Jiuluiºi la Liga Sindicatelor Miniereva fi liniºte”. ªi, într-adevãr afost liniºte, pentru cã numai înliniºte au putut dipãrea vreocâteva sute de milioane de lei,în doar câþiva ani...

MirMircea cea NISTORNISTOR

O nouã „Mineriadã”. Fãrã mineri...

F oºtii mineri din ValeaJiului se luptã în

instanþã cu reprezentanþiiCompaniei naþionale a HuileiPetroºani, pentru aºa –numitele gratuitãþi.

Astãzi la Tribunalul Hunedoarase desfãºoarã un nou termen dejudecatã în procesul pe care LigaPensionarilor Minieri din ValeaJiului l-a intentat Companieinaþionale a Huilei Petroºani, Foºtiimineri îºi cer în instanþã cotelesubvenþionate de energie termicãºi cãrbune, de care au beneficiatpânã anul trecut. Foºtii angajaþi dela minele din Valea Jiului, aflaþiacum la pensie, spun cã fãrã aces-te facilitãþi de care au beneficiat

pânã în 2011 nu pot nici mãcarsupravieþui.

Pentru aceste drepturi, mineriipensionari au organizat ºi maimulte mitinguri de protest laPetroºani, iar o parte dintre eiameninþã cã vor pleca la Bruxellesca sã protesteze. CNH a suspendatplata acestor facilitãþi din cauzã cã,în 2011 nu a primit nici un leu dela bugetul de stat ºi nu a mai avutbanii necesari.

Pentru subvenþiile pe care pen-sionarii minieri le primeau la ener-gia electricã, conform contractuluicolectiv de muncã, efortul bugetaral Companiei Naþionale a Huilei seridicã la aproape 10.000.000 delei pentru cei aproximativ 14.000de pensionari mineri.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

CNH, chematã, din nou la barã,de pensionarii minieri

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 2012 Actualitate 9

F ãrã prime de Paºtipentru angajaþii

Companiei Naþionale aHuilei, dar cu un întregpatrimoniu de adminis-trat de la 1 februarie,în lipsa procentului de5,8%.

Cu asta se vor alege sindi-caliºtii de la Muntele dupã data

de 1 februarie 2012, dupã ceau semnat recent noul contractcolectiv de muncã. Cel puþinasta spune Radu Voina,vicepreºedinte al LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului (LSMVJ), care susþine cãse intenþioneazã îmbogãþirea”Muntelui”.

”Tot ce înseamnã cabane,baze sportive, vor fi dateSindicatului Muntele, prin noulcontract colectiv de muncã.Totul este de fapt o ingineriefinanciarã, pentru ca toatecabanele, cluburile sindicale ºibazele sportive sã fie scoase desub sechestru în momentul încare se va înfiinþa ComplexulEnergetic Hunedoara. Darprime de Paºti pentru oameninu sunt prevãzute, asta aratãbunele intenþii ale lui BebeNica ºi grupului lui”, a declaratRadu Voina.

În noul CCM, art. 29, alin.

1, se aratã cã ”Unitatea, pen-tru buna funcþionare a activ-itãþii, va asigura gratuit sindi-catului reprezentativ la nivelulunitãþii, spaþii adecvate,funcþionale ºi dotate corespun-zãtor, precum ºi acces laaparaturã (telefon, fax, copia-tor, tehnicã de calcul, internet)etc”, iar la alin 2. mijloacele detransport ale CNH vor fi pusecu titlu gratuit la dispoziþiasindicaliºtilor de la Muntele ”lasolicitarea justificatã a sindica-tului reprezentativ”.

În urmãtoarele aliniate semai spune cã baza materialãcu destinaþie cultural-sportivã,construitã de sindicate înaintede 1990, va trece în propri-etatea sindicatelor, în urma”stabilirii modalitãþilor legale”.

Bebe Nica, preºedinteleSindicatului ”Muntele”, susþineînsã cã prime vor fi acordatepentru angajaþii CNH, ba, mai

mult, de la 1 februarie le vacreºte ºi salariile cu pânã la10%. Totodatã, liderul sindicalîi acuzã pe Voina ºi pe ceilalþicomponenþi ai LSMVJ de fap-tul cã pun beþe în roate sindi-caliºtilor care vor sã facã cevapentru angajaþii CNH-ului.

”Este o minciunã sfruntatã,este o gãselniþã a unui grupjegos, format din ZoltanLacataº, Radu Voina ºi ValterCojman. Vizavi de prima dePaºti, acest articol din contracta fost scos pentru cã CCM-ulvechi nu mai cuprindea încã unPaºti. Se prefigura înfiinþareaComplexului Energetic de la 1ianuarie 2012 ºi de aceea noiam scos referirea la prima dePaºti, iar la semnarea CCM-ului, din cauza frânelor acestuigrup, acel CCM a fost preluatde pe cel vechi. Dar se va faceun act adiþional, iar minerii îºivor primi prima de Paºte. Tot

de la 1 februarie va creºte ºisalariul cu pânã la 10%. Darsunt unii care numai beþe înroate vor sã bage”, a declaratBebe Nica.

Cât despre baza materialãcultural-sportivã ce ar urma sãrevinã în patrimoniul sindi-catelor, Nica susþine cã o partedin acele alineate sunt preluatedin CCM-ul vechi.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Noul CCM al minerilorFãrã prime de Paºti, dar cu cabane ºi alte bunuri pentru Muntele

U n TIR aderapat ºi a

oprit circulaþia minteîn ºir la Lupeni, iarcirculaþia s-adesfãºurat în condiþiide iarnã. Stãrile aufost acoperite depolei ºi vizibilitateaa fost redusã.

Aºa s-a desfãºurattraficul rutier pe maitoate arterele dinValea Jiului, dupã cepe carosabil au ajunscantitãþi uriaºedezãpadã. Un TIR a derapat ºi,pentru cãºoferul nu a mai pututcontrola mastodontul

din cauza poleiului,traficul în zonaBãrbãteni, la ieºireadin municipiul Lupeni,a fost oprit mai multeminute.Nici celelaltemaºini nu au circulatmai uºor ºi foartemulte derapaje ºi ieºiriîn decor au avut loc

dupã doar o noapte ºio zi de ninsori abun-dente. “Administraþialocalã a mobilizat toateechipele de inter-venþie, încã dedimineaþã, dar a ninsfoarte mult ºi s-a circu-lat în condiþii deiarnã”, spãun cei dinPetroºani. ªi la Vulcans-a acþionat pe strãzi ºichiar ºi la Lupeni auieºit drumarii în stradã,dar traficul tot a fostbulversat din cauzagheþii de pe carosabil.

În Valea Jiului suntdouã drumurinaþionale închise, spreCâmpu lui Neag, peDN 66A, de la Km47,pânã la km 88 ºiDN 67 C, de lakm67+400 pânã la km79+200.Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Zapadã mare ºi trafic de iarnã

N ãmeþi mari,copii blocaþi

în þcoala de laCâmpu lui Neag þidrumuri pe carezãpada este de zeci

de centimetri, fãrãca vreun utilaj dezãpadã al societãþiide gospodãrire saua Primãriei Uricanisã intervinã.

Oamenii se declarãfoarte nemulþumiþi defaptul cã nu s-a intervenitpentru deszãpezirea dru-murilor, dar spun cã pri-marul Dãnuþ Buhãescunu are vreo emoþie, cãzãpada încã nu a ajunspânã la el, la etajul patru.Mai rãu este pe dru-murile lãturalnice, dincartiere, unde zãpadadepãþeþte cu uþurinþãjumãtate de metru.

”Copiii de la Câmpului Neag au rãmas blocaþiacolo, cã nu poþi circulape drum, este foarte periculos. Au venit într-

un târziu cei de la dru-muri naþionale sãdeszãpezeascã, fiindcãeste drumul lor. Dar înoraþ e jale”, spuneConstantin C., dinUricani.

Un alt uricãneanspune cã utilajele luiBuhãescu sunt beneficia-rii venitului minim garan-tat, înarmaþi cu lopeþi.”Au fost scoþi niþteamãrâþi de la ajutorulsocial, care-s vai mamalor, sã dea zãpada de pestradã cu lopata. Pãi,pânã dãdeau ei, se puneala loc. Nu a dat cu mate-

rial antiderapant, nu avenit nici un plug pestrãzi, nimic, nimic. Îþieste fricã sã mergi cumaþina, cã ajungi curoþile în sus. ProbabilBuhãescu aþteaptã sã-iajungã zãpada la nas, darel stã la etajul patru, aþacã mai e pânã ajungeUricaniul sub nãmeþi de

tot. Atâta nepãsare la elnu am vãzut în nicioiarnã”, spune bãrbatul.

Fotografiile realizateieri de reporterii CroniciiVãii Jiului confirmã dinplin spusele uricãnenilorsupãraþi.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Buhãescu s-a îngropat în nãmeþi

Vacanþã din vinamicrobuzului ºcolar

C opiii din Câmpu lui Neagnu mai merg la ºcoalã cã

nu mai au cu ce. Autobuzulºcolar s-a defectat ºi altul derezervã nu a mai ajuns, iarprofesoarele, ca ºi copiii nu maiscot bani din buzunar.

De 10 zile elevii ºi copiii degrãdiniþã nu mai ajung la ºcoalã,din cauzã cã s-a defectatmicrobuzul.Ultima zi când au datbani din buzunar a fost în 15 ian-uarie, dar nimeni nu mai dã baniide pâine pe transportul ºcolar.

Primarul spune cãsitzuaþia vamai dura pentru cã microbuzuleste unul dintre puþinele din þarãcare face peste 200 de kilometrizilnic, iar altul de rezervã nuexistã. “Copiii au venit în 15inauarie, dar cele douã învãþã-toare nu,pentru cã s-au sãturat sãdea bani din buzunar.Un biletCâmpu lui Neag – Uricani cost 5lei ºi o pâine un leu, iar la fel auprocedat ºi copiii, pentru cã nuavem un microbuz de rezervã. Al

nostru parcurge zilnic între 150 ºi201 km ºi e vechi de 5 ani. De laInspectoratul ªcolar tot ni sepromite unul ºi nu mai ajunge dinpãcate ºi asta va mai dura. Decicopiii nu au venit din 15 septem-brie ºi reparaþiile maºinii vor maidura ºi le facem pe cheltuialanoastrã”, a precizat DãnuþBuhãescu, primarul din Uricani.

Pe de altã parte, cei de laInspectoratul ªcolar Judeþeanspun cã ºcoala a fost întreruptãdin vina zãpezii. ‘ªcoala este situ-atã într-o zonã montanã, undezãpada este mare. Am aprobatsuspendarea activitãþilor ºcolare ºipreºcolare pentru douã zile,urmând ca orele sã fie recuperateulterior’, a declarat miercuriinspectorul ºcolar general adjunctMarta Mate.

Buhãescu susþine, însã, cã nu eadevãrat. “Drumul Naþional 66Aeste curãþat. Circulã ºi maºinimici ºi mari, nu e de la zãpadã,dar la maºina ºcolii s-au stricatmai multe piese. E blocul motor,pistoanele, distribuþia ºi toate tre-buie reparate”, a mai precizatBuhãescu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

2 6 i a n u a r i e 2 0 1 2

Propunerile pe care le vei primi vorfi tentante, dar nu este cazul sã teimplici decât în acþiuni pe termenscurt. Unele schimbãri pe care leaveai în minte de mai multã vremenu vor mai putea fi evitate.Activitãþile te vor favoriza cãci îþi vorpermite sã-þi pui în evidenþã spiritul.

Te aºteaptã o zi bunã în plan senti-mental. Farmecul personal este lalimita superioarã ºi oriunde te veiduce þi se vor face complimente.Iniþiativele tale în acest domeniu sevor bucura de succes dar nu estecazul sã faci schimbãri de mai mareanvergurã.

Astãzi vor exista unele tensiuni înceea ce priveºte relaþia ta cu fiinþaiubitã. Nu este un moment prielnicpentru a discuta despre nemulþumir-ile pe care le ai, deoarece în oriceclipã poate izbucni o ceartã obosi-toare. Nu este momentul de a faceschimbãri de anvergurã.

Pe ordinea de zi vor apãrea tot felulde urgenþe. N-ar fi exclus ca o activi-tate pe care o practici în timpul libersã îþi dea ocazia sã îþi îmbunãtãþeºtisituaþia materialã. O bunã parte dintimpul liber þi-l vei petrece în compa-nia prietenilor. Colaborãrile nu suntindicate, aºa cã f[ totul singur.

În cazul în care ai o problemã desãnãtate, ea ºi-ar putea gãsirezolvarea. În plan financiar poþiavea o realizare. Câºtigurile nu selasã prea mult aºteptate ºi eforturilepe care le-ai fãcut îºi vor demonstraeficienþa. Energia fizicã nu este lanivelul obiºnuit ºi suprasolicitarea.

Este posibil sã aparã uneleneînþelegeri cu colaboratorii cel maibine ar fi sã faci totul de unul singur.În cazul în care þi se vor repartiza noisarcini de serviciu înarmeazã-te curãbdare, cãci soluþiile vor veni cuîntârziere. Nu te încrede în oricezâmbet amabil.

Ziua se anunþã a fi deosebit de favor-abilã tuturor iniþiativelor în plan sen-timental. Relaþia cu fiinþa iubitãevolueazã cum nu se poate mai bineºi acest lucru vã ajutã sã vã simþiþimai relaxat. În schimb, dacã eºticãsãtorit poþi avea parte de discuþiiobositoare.

Eºti cam irascibil, ceea ce te poatedetermina sã iei decizii pripite. Fii câtse poate de atent, deoarece esteposibil sã faci greºeli cu repercusiunimajore! Evitã discuþiile în contradic-toriu cu cei apropiaþi, deoarece esteposibil sã ai parte de o surprizã maipuþin plãcutã.

Vei avea un sentiment de frustrare,cãci eforturile tale nu se vor con-cretiza atât de repede pe cât te-aiaºtepta. Cineva din familie te vasusþine cu condiþia faci tot ce þi sespune. Fii însã atent, deoarece esteposibil sã fii victima unor persoanecare te invidiazã.

Cineva din familie ar putea interveniîn relaþia ta cu partenerul de suflet,ceea ce ar putea genera unele dis-cuþii. Dacã nu vei vorbi mai multdecât este cazul, nu se va întâmplanimic neplãcut. Este posibil sãprimeºti o veste care te va bine dis-pune.

Te vei agita cu tot felul de treburi,care mai de care mai importante, ºinu îþi va mai rãmâne timp pentrudivertisment. Dacã ai de gând sã teimplici într-o nouã activitate, nu teaºtepta ca rezultatele sã se vadã ime-diat.În schimb vei avea posibilitateade a finaliza o situaþie.

Starea ta generalã va fi în ansamblubunã, în ciuda agitaþiei ce te carac-terizeazã de ceva vreme. În cazul încare pânã acum te-ai confruntat cuceva probleme de sãnãtate astãzi eles-ar putea rezolva. Ar fi bine totuºisã nu te implici în activitãþi care sã tesuprasolicite.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

… Astãzi e ziua mea!Pardon, m-am

nãscut în 26, dar,întrucât erau zãpezi mari(ca acum) m-au declaratdoar în 27 ianuarie.

Prima datã au vrut sã-mi punãnumele Stalin (aºa era, ãla erape cai mari). Normal, n-am fostde-acord! Pe urmã, s-au gânditsã-mi zicã Gheorghe. Mi s-apãrut degradant ºi i-am refuzat.În final, m-au înregistrat Mirceaºi aºa mi-a rãmas numele, numi-ar mai fi rãmas…

… Dupã ani ºi ani (vorbaãlora de la “Compact”) mi-amdat seama cã, de fapt, eu mãnãscusem în aceeaºi zi ºi aceeaºilunã cu Nicolae Ceauºescu. Înfiecare an, în ziua aceasta, toatãþara îmi cânta “La Mulþi Ani,iubit conducãtor!”. Recunosc,

aºa cum ar trebui sã recunoascãorice om, cã eram fericit. Deºifericirea este o noþiune abstractã…

Am un coleg tânãr care credecã ziaristica a început cu el ºi cãgenurile gazetãreºti sunt ingredi-entele pe care le bagã la maþe înfiecare searã. Nimic mai fals!

…Lucram la “Steagul Roºu”,ziarul comuniºtilor de pe vre-muri. În fiecare an, în 6 ianuarie(ziua de naºtere a Elenei, altãElena!) ºi 26 ianuarie (ziua lui) peadresa ziarului soseau zeci depoezii omagiale.

Întrucât nu întruneau condiþi-ile, redactorul ºef îmi dãdea osutã de vodcã ºi un pachet deBT sã scriu o… poezea.Poezeaua aceea era plãtitã (adoua zi!) cu 360 de lei. Euaveam salariul de 1500 de lei.Nu fãceam altceva, decât unexerciþiu de “limbã” (ºi rimã!).

Cu 360 de lei (un kilogram demuºchi de porc costa 18 lei…)faceþi dumneavoastrãsocoteala…

… Da! Aºa a fost. Lerãspund, acum ºi aici, celor carem-au categorisit ca fiind comu-nist. Recunosc. Îmi pun cenuºãîn cap. Mã iau de mânã cu ceide astãzi (Pleºu, Liiceanu,Patapievici, Cãrtãrescu, SeverVoinescu) cu deosebirea cã, pevremea aceea, era una, iar acume alta! Atunci pe mine mã puteaobliga cineva sã fac ce fac, acumpe ei nu-i obligã nimeni sã se-nhame la ceva în care nucred… Sau, în subconºtientul lor,chiar cred!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 2012 Actualitate 11

AMINTIRI DIN “EPOCA DE AUR” de Mircea BUJORESCU

N-am sã muºc niciodatãmâna care mi-a dat o pâine!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]* oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

M ai este puþin pânãcând ultima ºcoalã

din Vulcan, care a mairãmas de reabilitat,respectiv Teodora Lucaciu,va fi datã în folosinþã.

Aceastã investiþie a costat ºi adurat mai mult timp, pentru cãeste vorba de o lucrare maicomplexã. “Aceasta este ceamai amplã investiþie din proiec-tul care a însemnat reabilitarea a5 ºcoli din municipiu, în sensulcã este o clãdire foarte veche,având peste 100 de ani ºi fiindconstruitã în timp, adicã i s-amai adougat câte un etaj pe par-

curs. Aici au avut loc intervenþii ºila infrastructura clãdirii. Au fostramforsaþi anumiþi stâlpi de rezis-tenþã. Întreaga tencuialã a fostrefãcutã, atât exterioarã cât ºiinterioarã.

Dar, suntem în grafic cu exe-cuþia. Termenul de finalizare ar fi undeva în data de 12 februarie”, a declarat Alin Fara, directortehnic la primãria Vulcan.

Costurile de reabilitare a acesteiunitãþi ºcolare au fost mai maridecât s-a prevãzut iniþial, însãbanii au venit de la UniuneaEuropeanã.

“Întreaga investiþie estefinanþatã prin Programul

Operaþional Regional, Axa ¾, iarcofinanþarea de la bugetul localeste de 2 % din valoarea lucrãrii.Total lucrãri pe proiectul careinclude toate cele 5 ºcoli, secifreazã undeva la 110miliarde de lei vechi fãrãTVA. Investiþia de laºcoala nr. 1, actualaTeodora Lucaciu, estecea mai scumpã, pentrucã este undeva la 22 demiliarde de lei vechi fãrãTVA.

De reþinut este faptulcã nu se face doar uni-tatea ºcolarã, ci tot ceeace înseamnã împrej-

muire, terenuri de sport moderne,groapã de sãrituri, plase de pro-tecþie ºi dotãri sportive ºi nunumai”, a mai declarat Alin Fara.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Tranformare totalã la ºcoala Teodora Lucaciu din Vulcan

P.S. “Pe surse”, am aflat cã fostul meu pri-eten Genu Tuþu (sã trãiascã, la mulþi ani!)intenþiona sã reîncãlzeascã o ciorbã expiratã,cu scanãri din presa comunistã, despre felulîn care era preamãrit… “Conducãtorul”. I-amcerut o “poezea” scrisã de mine pe vremea

aia ºi mi-a dat-o. Nu mi-a cerut bani pe ea.Mare om, mare caracter! Drept pentru care,cu acceptul ºefilor acestui ziar, o reproduc, înfacsimil, în aceastã pagina. Am fãcut-o, amfãcut-o! Dar nu mã dezic! Niciodatã n-am sãmuºc mâna care mi-a dat o pâine!

Î n Valea Jiului, muzeele careprezintã file din istoria ºi

viaþa celor mai vechi locuitori aiacestor meleaguri pot fi numãratepe degetele unei singure mâini.

În fapt, sunt doar 3, unul înUricani ºi douã în Petroºani.Cele din Capitala Vãii suntamplasate în incinta Bisericii„Sfânta Varvara” din cartierulAeroport (inaugurat anul trecutîn luna decembrie), respectiv peSlãtinioara.

Cel din urmã, însã, nu a fostdeocamdatã acreditat ca muzeudeºi are cele mai numeroaseexponate. Este vorba desprecostume populare din zonã ºiobiecte de uz gospodãresc, gãz-

duite de o casã construitã în urmã cu200 de ani.

În ceea ce priveºte muzeul amplasat înimediata vecinãtate a Bisericii „SfântaVarvara”, acesta s-a nãscut, ºi el, dupãani buni de eforturi depuse de cãtre

pãrintele Octavian Pãtraºcu. La fel ca ºimuzeul din Slãtinioara ºi acesta sebazeazã, deocamdatã, tot pe o casãtradiþionalã, veche de câteva sute de ani,care a fost reansamblatã aici, dupã ce afost mutatã din locul de obârºie.

Pânã în prezent, celedouã muzee „momârlãneºti”au fost vizitate de foartepuþini oameni, pentru cãnici mãcar locuitorii dinPetroºani nu au habar deexistenþa acestora. Puþiniivizitatori, cel puþin în cazulcelui de pe Slãtinioara, aufost doar turiºtii, unii dintreei chiar din strãinãtate, careurcau pe jos spre MasivulParâng.

MirMircea cea NISTORNISTOR

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului Bãºtinaºii au, totuºi, câteva muzee

În timp ceMinisterul

Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului imple-menteazã în Parângun proiect de dez-voltare a domeniuluischiabil, unii cabanieripreferã ºi acum sãfacã turism la negru.

Nu îi intereseazã ce seîntâmplã în jurul lor ºicontinuã sã practice turis-mul la negru.

Sunt încã destuicabanieri în staþiuneaParâng care nu ºi-audeclarat activitãþile decazare. Municipalitatea

din Petroºani cunoaºteaceste aspecte ºi spunecã va încerca sã-i sprijinepe proprietarii de cabaneºi pensiuni care doresc sãse clasifice conform

normelor legale. „Nusunt suficiente locurileclasificate ºi vom încercasã-i sprijinim pe cei careau pensiuni sau facilitãþide cazare în Parâng ast-

fel încât ei sã se înregistreze ºi sã se clasifice dinpunct de vedere al mar-garetelor sau stelelor carese dau pensiunilor sauhotelurilor”, a declaratprimarul Tiberiu Iacob –Ridzi. Acesta a explicatcã, dacã se clasificã,cabanierii pot sã intreîntr-un circuit de infor-mare al ministerului ºi alprimãriei.

„Avantajul pentru eieste mult mai mare decâtdacã rãmân aºa într-oformã care nu e ceea cetrebuie. Pot accesa fon-duri europene ºi intrã înprogramele de dez-voltare”, a mai declarat

primarul Petroºaniului.În Staþiunea Parâng se

deruleazã un proiectinvestiþional în valoaretotalã de peste 68 demilioane de euro.

Potrivit proiectuluifinanþat de MDRT, dome-niul schiabil din Parâng

se va întinde pe osuprafaþã de 150 hectare ºi va avea17 pârtii. Pentru acces,intre Petroºani ºi staþi-unea montanã Parâng va fi amenajatã otelegondolã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 ianuarie 201212 Turism

Turism la negru printre investiþiile de milioane de euro

Cod galbende ninsori înValea Jiului

M eteorologii au emis oatenþionare de cod

galben de ninsori începând denoaptea de marþi spre miercuri,ora 2 :00 ºi pânã astãzi, la ora18:00, în 30 de judeþe din þarã.

Pe parcursul zilei de ieri, însã, aurevenit cu un anunþ în care se pre-ciza cã pentru 17 judeþe din þarã,codul se transformã în portocaliu,

iar pentru celelalte rãmâne galben.În acest interval de timp, conformANM, va ninge abundent, iar stratulde zãpadã depus va fi consistent.Vântul va avea intensificãri susþinute,cu viteze ce vor depãºi la rafalã 60-70 km/h, în special în judeþeledin sud-estul þãrii, unde va fi viscol.Valea Jiului este de asemenea subatenþionare.

“Iniþial, codul nu a fost ºi pentruHunedoara, dar astãzi (ieri) amprimit ºi noi o avertizare pentrujumãtatea de sud a judeþului, deci ºiîn zona Vãii Jiului. Avem cod galbende ninsoare pânã mâine (astãzi) laora 18:00”, a declarat Sorin Corici,ºef Sistem Hirotehnic Petroºani –

Apele Române. Þinând cont de seceta din acest

an, faptul cã în ultimul timp s-aumai înregistrat precipitaþii este vãzutca un lucru benefic, mai ales pentruzona noastrã. Lipsa de apã se res-imte peste tot, mai ales dacã facemun remember al perioadei de sãrbã-tori, când cabanierii din Straja autrebuit sã care apã cu butoaiele dinoraº pentru turiºti. “ Este foartebine, pentru noi este o veste extra-ordinarã, pentru cã în felul acestapreconizãm cã poate o sã creascãnivelul lacului de acumulare ºi alprincipalelor cursuri de apã”, a maiprecizat Corici.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE