Cronica Secolului Xx Anul 1943
26
-r.f: =-;#i;:**t;,;,;;;a*;ti r+ ij :i: .n;d*i i!- {l J tt$ k* .ttjj- :._*. ;!.) ia iii# !g& itr s-,7 ,ie T:E iH s* n:ij- H h* ''t] &ai ;{aB i€ :::tl IE -laar ;rff{ #S;*,:3 Sff S"fl9,{" iiLf- F;t iii- f# il$,ff , #,t firii.* ii;-? $;-:,*i-ff-,ii;:d$ s.#*##g$ F,F*fstr$ Fff ffr*S'$fg'5, gi$ 'W.s$s?fuu U't:,,:i:litltl;- FS€J$.s$g,f#f #g.g#g€s r ffi Fs #.s ${"f F$uS F€ S#S*ffS &-f $$rs$r rTALtE sr $E Pfrslrs{J PILAT AMEN|ICAH PR'ZI//fiffiN UT0KY0 liEF@- :i"\ I 3F i{ i i:q iF:S ,4 :-'fi Fi3.s.,€g$ SSS Sg$#gf r.$ . JT.f,*fg rsf s"€Fs€s.gs
-
Upload
tecuci-colt-de-rai -
Category
Documents
-
view
123 -
download
6
description
ISTORIE
Transcript of Cronica Secolului Xx Anul 1943
-r.f: =-;#i;:**t;,;,;;;a*;tir+ij:i:.n;d*i
i!-
{l
Jtt$
k*
.ttjj-
:._*.;!.)iaiii#!g&itrs-,7
,ieT:EiH
s*n:ij-
Hh*
''t]
&ai;{aB
i€
:::tlIE-laar
;rff{ #S;*,:3 Sff S"fl9,{" iiLf- F;t iii- f#il$,ff , #,t firii.* ii;-? $;-:,*i-ff-,ii;:d$
s.#*##g$ F,F*fstr$Fff ffr*S'$fg'5, gi$
'W.s$s?fuu
U't:,,:i:litltl;-
FS€J$.s$g,f#f #g.g#g€s r ffiFs #.s ${"f F$uS F€ S#S*ffS &-f
$$rs$r rTALtE sr $E Pfrslrs{J
PILAT AMEN|ICAH PR'ZI//fiffiNUT0KY0 liEF@-
:i"\ I 3Fi{ i i:qiF:S
,4 :-'fi Fi3.s.,€g$ SSS Sg$#gf
r.$ . JT.f,*fg rsf s"€Fs€s.gs
*E$sadrila alh6"a auiatearelsr rom$nee
Cei 4un*i astezi ta vArsta a treia isivor snir,ti probabit de'Escadrila ajb#, fiinr
rom&nqitalian {Sguadriglia bianca) datAnddin penultirnul an de rizboi. Film depropagandd, car cu multe fapte de armepetrecute pe cdmpurile de luptA aleEsttrlui. S asernenea 'Escadril3 alb6' azburet deasupra stepelor rusegti, la Son
Mailana Orege.s€.u, atunei..
gi Volga. Ca mutte alte escadrile, dar totaldeosebitd de toate celelalte. FiindeS e fost- fapt fari precedent - pilotati numai defemei!
Fatru femei-pilot, patru rorn6nceaviatoare, viteze g! indemAnatice, acestaera echipajul care a condus in rnisiuneavioanele 'Escadrilei albe' pe front.Avioane sanitare, patru la num6r, cu careaviatoarele noastre transportau rentii e6zqiln focul batdliilor. latEr qi numelecutezdtoarelor: Mariana Drdgescu, Vir-ginia Thomas, Nadia Russo 9i VirginiaDutescu, Escadrila fusese formatd dinaintede intrarea RornAnieiin razboi, la 25 iunie194C, din initiativa Marine[ $tirbei, o altdrorndncd aviatoar e cu numelOaseperforrnan{e la activ. Dotarea s-a fdcut cutrei avioane poloneze de tip RWD 13, de4 locuri, putdnii efectua ateriz&ri pe pisteirnprovizate, reamenajate special pentrunevoi sanitare. Un alt avion de transport,de mai mare anvergur6,.'Pote/ 65, erafolosit pentru zborurile mai lungi.
Odata cu declangarea r4zboiului,escadrila a pArasit baza de la FocSani,
unde aviatoarele f4cusera numeroasezboruri de antrenarnent, deplasdndu-sepeste Prut. Primii raniti au fost adugi depe teritoriul Ucrainei. Erau in stare grava,nar fi suportat transpoi'tul cu alte mijloace,De pe frontul de la Odessa, pAnii lacdderea rnarelui ora$ portuai, escacirila asalvat peste 700 de reniti, aducandu-i latimp ln spitale, pe mase de operatie
"Froniul lnainta, osta$ii rom6ni se
ciep*rtzu de Nistrt:, tteceau Bugul si apoiDonul. "Escadriia alb*' cu avioanelepufidnd Crucea fiogie pe fuselaj zburau
+i ele tot rnai departe de {armul patriei.
fvlariana Dr&gescu gi carnaradele saleajunseserir ln preajma lui i943 laKotelnikovc, 6G km sud de Stalingrad.'Eram toate instalate in patru corturi - i$iaminteste aviatoarea Mariana DrAgescul -
abia avearn rEigazul sil ne ocJihnim putinpeste nCIapte. Dinspre Stafingrad se vedeacerul lnro$it de tirurile cbuzelor, expfoziilelor f6c*au si tremure parn&ntul subpicioare. Trtr-o aterizare forl*t*, aproapede Volga, aviontil rneu a rilmas ore in $irprintre epavel* de tancur!, coloaneleblindatelor ln*remenite Be loc, cadavrelesemanate prerutindeni.,fun euratal cum arnpi.rt{Jt carburatcrul de zgura depusA, cugrzu ar':r reu$it sa decolez per:tru a maiajunge la baz6'.
ilupa batalia de la Stalingrad, pierdutide trupele Axei, aviatoarele noastre s-auretras mai lntAi la Donetk, aBoi laSimferopol, ca pAnd la urrnA sa revina ?n
tard. Avioarele, deteriorate, nici nu maiputeau zbura, au fost aduse cu trenurilernilitare ln retragere. Dar misiunea lorfusese fndepliniti. Un total de 2200 orede zbor, mii de raniii transportati de pe
linia de front, in rnajoritatea lor redativieiii.Fovestea adeviirati a'Escadriiei albe-
a fost readusA Tn arnintire de ?nsaSiMariana Drdgescu, in cotoaneie presei, ca
$iln recente emisiuni de televiziune.Decorat6 cu 'Virtutea aeronautlcA' de
rdzboi cu spade, Vult rR* german", Crucea'Regina Maria", dupa 23 august 1944 afost pilat de legaturA a trupelor romdne, lnofensiva de eliberare a Arciealului,ajung&nd p6na la Viena. La ?ncheierearazbr:iului. activeaza din nou pe avioane
sanitare, in Moldova. Din .i950,
inslructoarede .zbor la baza aeronauticd de laGhimbav. Ca in anul i953, regimulcomunist si-i retraga cjefinitiv'dreptul dezbof . A fosi purctui final 9i l*splata' unorstiadanii eroice.
gi aslii:l
Tudsr Arghezifm lag5rul
de la Tg. Jlupentr$
ry''"v"v-\
&e$s$*
BarcarleASa c'um aratn qi dtlul, ese vortra desigur
de ceietrui pamllet al poendui ,qi gazeiaruiuiTudor Arghezi, intitrlat "Bamrne", care aaparut Ia 30 septemhie 1943, a d:ar nrult*.bffaic de cry autodtfi$or superioore ab serdui&rard !a inl:wziJelea ziarului "lnfbrmaga zilei"$ *miterea a*rxuhii tu}agArul & Ia Targu Jiu
Earonul Mantred von Kllingel
Fifudc[ ii qlphiuia pe alia& gemani si mai,mreie br de la Buoue+d baronul Mar:ftedr-m Killinger. Din lipsi de qraiiu nprodrcemdoar cAteva pasaje:
'Ce sane! erai adiniarE, dragul meu, den-ai nni fi fost $i ce wj'n! ee mitoan!ce hAddnn!Nu te mai rccunlff. ParcA in hainele tale a intntaft am gi parci celalall a pleeatin pielu guli, pe
undeva, prin cwuri ori prin iad" (...) Cred ci numaiieidinineah patru ulele cu Wte, a halci de
$uncd $i opt prdjituri; cu care ti-ai pus din nauinfurwliune intestinul gros, ananial de fiMEri prLllle.
Te unpluse$i birte, p6N la figdiald. (..") Mr-aiiwutit sftun W are te-am culat ni-ai murddritapa din care ai bdat gi cu care te-ai spdlat.Pbioarele lale se s{dldau in 0ll, $i mirosn p1ndla Cal7ht nobil& sryrciciune! (...)
lncepi sd tremui acum, cizdfiird. A$a s-ainffinplat cu tali c*ii au umblat si-mi fure binelece mi ba da! Cumnezau. Te-ai cam s.Jbf,al Sitnvineli!. Abnatii-a inWin gurd, gulerul ti-a cilatpe &t ca un cere ds pulini uxat| Daci te nniuswi nte!, 0 sd-ii adune daagele de pe 'los.
CeItarci plati-n uputtiu! Ce nuskfi ptw1titd! Celehi ilWe1,ti! tund qti un gaarice, scos drn apdtiatti, de eudd, tursarc...'
i::,"':
..'..,
Enril r9fig $egetuStu sfienqitul rdzbotuIafrDin prirnete zile ale anului
19413, r6zboiul continua intorsaturapt'odusa ln a doua parte a anuluiprecedent, o ofensivA puternicdrnilitard, politicd gi economicd. aNatiunilor Unite lmpotriva puterilorPactului Tripartit, trecute lndefensivA. Aceaste ofensivA s-adesfd$urat moderat dupA victoriade la Stalingrad; pentru a deveniextrem de violentd ?n lunile devarA gi toamna, aproape feraintre_rupere. Pauza a fdcut sAcircule zvonuri despre o ?n-
lelegere tacit6 intre germani 9iru$i, $i chiar o eventualA tentativade pace. N-a fost a$a, darslAbirea.intensitAtii ofensivei afolosit refacerii potentialului derAzboi, $i de o parte gi decealalta. Pentru a lnlelegesuccesele aliate din 1943 inEuropa, Af rica de Nord $iOceanul Pacific, este necesar sane amintim cA primii ani ar rAz-l-roiulu! au fost foarte grei pentruacele tdri,nevoite, la 1 septembrie1939. sa declare razboiGermaniei, care, dupd Polonia, ainvadat succesiv Cehoslovacia,Finlanda, Norvegia, Da{iemarca,Belgia, Olanda Si Franta. Maipu{in bine pregatite, democratiiles-au aflat in mare pericol,deoarece au'ramas ln urmA fatAde avansul german ln inarmare,ln pregdtirea de rAzboi.intArzierea ar fi fost scump platitadacA Marea Britanie nu era greu
Fienetrabile, fiind inconjurat6 demAri, iar Statele Unite nu s-ar fiaflat ia adfuost de atacuri directedin cauza marii distante fatA deEuropa. insA in cele 27 luni deagteptare pentru a se hotdri sAintre ln rdzboi, S.U.A. au?nregistrat recorduri nebdnuite inpreg6tirea Si produciia de arma-.ment, blindate, avioane, tunuri,nave $i echipament militar, ca 9iin formarea unor numeroasedivizii militare Si alianle (Canada,Australia, India, S.a.).
in acest context, dupA in-vadarea hitlerista a Fran{ei in'1940, admirabilul spirit de sa-crificiu al britanicilor care ausuportat cu stoicism consecintele'BAtAliei pentru Anglia' dusd cuferocitate de nemti, in aer.$i pemare, a dovedii lumii cA aliatii potsd reziste gi sA spere.
Pe Ce altd parte, de$i sur-prinsd ?n iunic 1941 de invaziagermana Si siliid se se retrage lnprimele luni de rdzboi, UniuneaSovietica da o ripa$a puternicainvadatorilor. Trepiat igi intdre$tefortele. Datoritd eforturilor $isacrificiilor proprii, primind 9isprijin american in armarnent gi
echiparnent, actioneazd rernar-cabil qi obtine cu mari iertfeomenesti succese deosebite, inf a1a Moscovei (1942), la
Stalingrad (194943) si apoi in atreia inclegtare de proportii de laKursk (iulie 1943). Hitler prime$telovituri catastrofale. In fataF0hrerului apare spectrui egeculuitotal. Africa de Nord este pier-duta, se produce debarcareaaliatd ln Sicilia, Mussolini esterdsturnat de la putere, eficacitateaaviatiei si submarinelor germanescade enorm.
de mii de victime civile sidistrugeri incomensurabile. Din
-_acestg cauze incepe sa sedezvolte mi$carea de rezistentA.Se rateazA un prim atentatimpotriva lui l-litler. Se-rdsp6ridesc$i in Germania manifeste care ceroprirea rAzboiului. AutorFiacestora, tineri studenti germanisunt impugcati de trupele SSnaziste (formatii speciale de re.
o Dupe 'solutia tinalf'ln groblema ovreilor, hitlorigtii trec laexterminarca cetot din rtndurile poporului garman cara se docbrelmpotive ccntinudrii rezbaiului. ta 22 februafia tr943, la Miinenen,fratii Han:s Sclrot gi Sopiie Scttoll 0n fotografra de sus) studenti tnvers$ de n gi 18 ani, annt exwutati, ca Si colegii lot CtistaphProbst, Nexancler Schtrrlrctl, WIli Qraf $i profosoru, lar KurtHuber, 9.a., penvu difuzare de manifeste.
. L16ihwtiuni sevaro sunt date pentru instructia fiilibfi de urgwtda finerilor germani lnte 15 gi 17 ani care wr daveni ln ceteva lunicane de fun.
E "up"r"r."
lui Hitler devineparoxisticA. El promite poporuluigerman arme miraculoase, de-clard r6.zboi total $i ordonAinstruirea pentru front a tinerilorgermani de la 15 la 17 ani.Populafia germand din marileora$e este terorizata de cruntelebombardamente ale sutelor simiilor de avioane anglo-ame-ricane, de pierderi de zeci si zeci
presiune). Aceste trupe fac pr&-pdd in rAnduriie miilor departizani sovietici, f rancezi,iuggslavi; olandezi, beigieni,italieni I.a. Nemtii iSi ucid tii Siinamicii care nu vor sa moarapentru Hitler.
Illliatii incep sd definitiveze
liniile directoare ale sfAr$itului derdzboi. Marii comandanti ai
armatelor aliate i$i 'c,oordoneza
planurile, se con\oace conferintepolitice, Churchill 9i Roosevelt seintAlnesc des, igi rezolvd dife-rendele si se pun de acord pentruplanul 'Overlord', de debarcare inFranta Apol, in luna noienrbrie, cei'doi mari' se intehesc la Teheranpeniru prima oard cu cel de-aitreilea mare", l.V. Stalin. in acestora$ ei concep planul victoriei fi-nale $i creioneazd noile frontiereale lumii.
Din cauza zgomotuiul asurzitoral conflictulu! european, caremobilizeazA intreaga atenlie acelor impiicaii in confruntarearnondialA, operaiiunile mllitare dinOceanul Pacific si Oeeanul Atlan-tic, sr.rnt lAsate pe'planul al doilea.?n Pacific confruntAriie se des-fd$r:ard incet Si Ereu. GeneralulMac Arthur reu$egte sa inde-perteze pericolui imediat ce planaasupra Australiei, din parteaiaponezilor, izgcxiili din arhipelaguiinsular Solornon Si Noua Guinee.in Oceanul Atlantic, actiuneasubmarinelor germane este redusafalA de anii trecuti datoritA rnilormiiloace tehniee de deteclie, astfelca transporturile de trupe, arma-ment $i echipament din S.U.A. inAnglia $i U.H.S.S. suntconsiderabil usrrate.
Ilupa catastrofa de la$talingrad, manifestArile impotrivardzboiului, pentru ie$irea RomAnieidin conflict, se intensific& $i inrdndurile armatei 6i aie popula{iei.Unii generali collie$ta continuareardzboiului, oamenii sunt inf rico$ali,cortegiul familiilor indoliate cregtezi de zi. Din trarnvaie 9i de pe2iduri se rup afigele care proclamica 'acolo unde este baionetasoldatului rsmtn sunt fruntariileterii'. Aceasta atmosfera grcxdeterminS intArzierea kimiterii cetrupe rorn&^ie$ti pe front, din carscauzA Hitler se infurle Si obliga pe
maregalul lon Antonescu s6-' t
tr.toreze obligaliile asumatu. Tcii:$'?n 1943, opereazA ?n U.R.S,3numai o treime Cln toialui divitllrrironr€.ne$ti in aciiune pAna icinceputul anului '!943: numai S ii:ncele 26 divizii cai'e s-au rulat cuincepere de la 21 iunie 1941 ctucRcrn6nia a decla€l rdzboi Uniur,;Sorietice si apoi hlatiunilcr i,;1'';in luna noiernbrle :'043, ljar.:':
. Stat Maiar rornAn ccmunic5 ttia..;pjerderiior armatei noastre ,i+ . '21 iunie 1941: 356.586, din i,,i:52.477 mo(i, 180.948 rAnili ;ri123.101 disparuii 9i prizmieri.
RAzboiul continui, dar anui1943 pregateste finalul mariiconf lagratii mondiale.
$4. ln Ce,.leaz, lutrte crAneene.Vf,nAtorii ds r*unte romAni se ap*:e +u?ndeijirs ln fala alaarriior unui inarnic multsuper'ror. Oragul f,laicik este evaeL€l.
7. ?e cursul superior al Donului, inst€pa Kalmuk5 gi tn suirur!:iiieStalingrae.luiui, cu to€ia ci se afiA ?ntr-osituaiie drarnatic6, s*a$ii ermater'sr 3 si 4rom€no continuA lupta. Dir:tr-i.!n total de228.000 da oarneni cfili erau ia i9noiernbrie 1s42, fnainte de declansareaeeniraofen$ivsi sovietice, se mai af!* tnacliune, vaiizi, doar 73.062 ofileri, sub,e:4eri
+i wldatri.21" Felcirnaresalul Ewald von Kieisi
inbrmea:A MarelB Siat Ma;s ffoman sa !a
diviziile noastre d6 cavaleris se eorrsial*'darinla prcnuntaia do e carc sd fe sc.tasedin Nime ,,h;e', orntAftd sa aniinteascalipsa de sprijin ei cooperare din parteaalialilor germa:i.
Euolutia pop$latieibucure$tene
in cursul anului1942, in municipiulBucure$ti s-au lnregistrat urrn6toarele datestratistice cu privire ia'miicarea populatief;
- au fost inregistrate 12.215 decese,
Eonferintade Ea ffasa&famsa
Pregedintele Rooseve!i gi premieruiChurchill se int6lnesc' in secrei laCasablanca Dar, cu gtirea !r..ri Stalin, care nupoaie participa din cauza importantelorcperatii mi[itare dup4 Stalingrad. $ triniteTnsa un mesai prin care eef€ cieschidereaurgentA d celui de-al doilea tront european.
Interesele franceze ia conferln{d au iastreprezentate de generalul Giraud, in tirnp cede Gaulle a fcst adntis numai dupainsistenleie iui Churchiit. Rooseveit nu prea i!
2.500 Gentenari ?m lumeOficiul statistic din Strec*holm publicA o statistic& a persoarelor ajunse la v&rsta
centenari, in lume giin unele tAri. Totalul celor tecuti de 100 de'ani ar fi in 1943 de2.500. Recordul este detinut de Bulgaria care avea ln acea vreme 428 de centenari lamilionul de locuitori(l). Pe locurile 2-3, urmeazA Columbia Oi Brazilia cu 140, Elvetia cu47, Danemarca cu 65, Anglia 9i halia eu 10 (l). Hornania nu apare ln statistica publicata.LaNsrv York exist6, un ciub al centenarilor, ctr 73 mernbri, av&nd ca pre$edinte pe CharlesHughes, fostul rege a1... gumei de nrestecat.
Cai l|ati geffieni pe imfit.llicataa si Castiee
fat6 de 'l 1 .089 ln anul 1941 Si 9.858 in anul
1940;- s-au efectuat 10.432 cdsr-tirrii, fatA de
9.977 in anul 194'1 9i 10.772 in aru:l 1940;- cele rnai numeroase nasteri s-au
?nregistrat in sectorul lV-Verde al Capitalei,respeciiv 4,243 nou nAscuti, iar cele maimiciin sectorul l- Galben, cu numai 1.316nagteri.
Degi raportui cifrelor comparative estenegativ pe ansamblu (1.126 decese inplus), se apreciazA totusi ca populatiaCapitalei a continuat sa creasca $iln anultrecut, datoritd fluxului provincialilor veni$ inBucuresti.
avea la inimi.Conferinta a durat l* ziie, Churchill
$i-a exprimat piirerea ea'infrAngerea farteiorAxei in Alrica de irlord poate permite cdebarcaie in $ieilia, cel t&rziu in luna iunie.Aceast6 conlerinii a stabilit, ia cerereaexpresa a pregedintelui american, caGermaniei, ttaliei, Japoniei gi sateli{ilor lor sdnu li se accepte decAt capitulareaneconditionate. Bineinteles U.R.S.S. a fostimediat de acord. Capitularea necondilionata?nsemnAnd in opinia pres*i franceze'distrugerea viziunii unei lumi decisd sdsubjuge celelalte Bopoare'. Se hct6re$tebombardarea aerianA intensivA a GermanieiSi se intervine, la fala locului, Bentruaplanar ea conf I ictului dintre generalii !ranceziGiraud $i de Gaulle.
Visul spulheratDe$i s-au r6rit_in mod considerabil,
bombardamentele aviatiei germane asupraoragelor din Marea Britanie continua se facevictime. Neputdnd p5trunde asupra Londrei,interce$ate de R.A.F., bombard'erele'Luttwaffe'igi aruncA lrn6rc.*urib de aplozive la inlAmplare.Bornbe cad peste o $coal6 de copii din nord-estul Angliei. Sunt uci$i 23 de m'suli gcolari, caretocrnai asistau la o serbare. Privisera sene din'Vsui unei nopti de vari', cunoscuia feerie a luiW.Shakespeare.
l. Regele Mihai Si Regina-marnA Elena sunt felicitati in salaTronului. ou prilejul Anului Nou, de catre mare$alul lon Antonescu,membrii guvernului gi corpul diplomatic.
3. incep lucrArile pentru introducerea gazelor naturale inmunicipiul Bucuresti.
- Subscriptia na{ioflalA pentru 'Palatul Invalizilor' s-a ridicatp6n6 acum la suma de 265.504.102 lei.
5. SArbdtorirea Bobotezei are loc in CapitalA Si tn toata tara.8. Moare arniralul Sebastian Eusta{iu {86 de ani), 'decanul
amiralilor rom6ni', unul dintre pu{inii supravietuitori ai Rdzboiuluide IndependentA din 1877.
lO. Legile de romAnizarc bazeaze definilia evreului peoriginea lui rasiald, fAra a clistinge pe evreii de cetalenie rom6nAde cei de cetAtenie strAin6.
14. Maregalul lon Antonescu se afla in Germania pentru noiintrevederi cu F0hrerul.
- Evreii repartiza{i in intreprinderi sunt obligati sa prestezegi munci pentru'curAtitul strdzilor'.
16. Monitorul Oficial publicd decizia privind 'ajutorareafamiliilor ale cdror tineri se afld sub arme'.
- in timpul vacanlelor, studentiiin medicind (anii V qiVl) suntrepartiza{i in mediul rural pentru asistenld sanitarA.
18. lrvalizii de rizboi pot obtine cu prioritate, la cerere, debitepentru desfacerea produselor C.A.M.
S. Comemorarea solemnd a lui Spiru Haret 9i i.L. Caragiale(30 de ani de la incetarea lor, din viatA).
- Pianistul romAn Alexandru Demetriad obtine succeserernarcabile in ltalia 0n program: Bach, Beetho'ren, Mozart, Cfnpin).
4L Un nou Decret-lege privind.'drepturile rdni{ilor de rdzboi$i ale urma$ilor celor mo(i sau disparuti in rdzboi'.
2I!. Se interzice cergetoria gi comertul ambulant prin trengri.2{. Sunt elaborate noi reglementAri privind regimul evreilor:
autorizatii pentru exercitarea unor profesiuni, munca obligatorie,etc.
- Deschiderea la la$i a Institutului german pentru gtiinte.6. Familia Grigore Stoica Cornea din Filipegtii de TArg -
Prahova, cu Sase feciori pe front, a fost citatA pe Natiune ca uninalt exemplu.
28. I naugurarea ln Capitata a Asocialiei'Romdni a-Germania'.- Apare primul numdr al ziarului ilegal 'Rom6nia liber#, eciitat
de Uniunea Patriotilor.29. intreprinderile particulare sunt obligate sa plaieasca 50%
din salarii angaja{ilor concentrati in armaE.31. Reuniune sportivd de patinaj artistic romilno.germand pe
patinoarul T.C.R. din Bucuresti. Echipa romAna este formata dinMaxim Bindea gi Roman Turaqanco.
Ai feilea capitol al epopeii de ia Stalingrad
care a durat aproape fei luni (19 noiembrie'1942- 2 februarie 1913) se ?ncheie cu o dra-maticd victorie sovieticd gi cu predaieafeldnnresaiului gerrnan von Paulus Si a sefuluiszu cje stat maj,cr, gereralul Scl'midt, impreunacu resturile armatei a 6-a germane.
Comandanful german s-a predat dupd ceHider i-a respins a doua oar6 cererea de a-i
aproba capifularea, cu rdspuns:l de 'a serner{ine pe pozlte pAna la uftimul orn giutfrnul
carU$, ceea ce era desigur valabil gi pentu
ostagii rorndni rarna$i irEA in viatA.
ln ufiinrele zile sifualia devenise mai muft
decAt cahstofald. Aviatia germar6 nu nsireugea sd aprovizioneze trupele lncercuite,p6irea era redusd la 65 de grarre pe I demilitar, gprul depdsea -25 de grade,
disperarea era maxim6, fnregislrAndu-se
sinucideri in rAndurile ostagilor careajurseserA la disperare.
Sovielicii reugesc sa imparta in doudjumedi incercuirea. Blindatele lor ?rrconicar6
connrrdarnenful german, ceea c€ determinipe von Paulus si se predea. Din 270.000
de solddi gernnni gi romAni irrcercufi , 90.000
de osta$i, 2.400 ofiteri 9i 24 de generaligermani Si rorn6,ri mor din czuza priv{iunilorgi a gerului coboret Q -31 de grade, zl0.@0
se pribugesc $i mor-inainte de a ajunge lalagdrele de prizonie'i, iar 34.000 sunt rdni$.
Numai6.0S din tdi ace$i prizonierise vor
inbarce la casele lor.
Ccrnarrdanenful sovietic anuntd cil lnlrfeaga bdtAlie cje tei luni penfu Stalingradgermanii au pbrdut 800.000 milihri, nrorg-,
ranirj Si disparu$, 2.000 de tarcr.,:ri, 10.0S detunuri, 3"000 de avisane, 70.000 dezutrcamioar-e
fursele rcr,.€,-e6ti indlca penb'u perioacia
de la "1 iuiie la 31 dy;enibrie 1942, un lotal
de 177.441 mllitari rnarli, ranili Si tJispdruti,
illnti'e care 80% ?n iunga hditdlie pentru
Stalingrad. Printre prizonieri s-a aflat gi
generalui Mihail Lascra. care, diirf-un efectiv
de 4O.i(S cie miiitari afialisub comatda lui, apierd$ circa 90% din efectl;. Acesta se vaintoarce dupebrfiinarea riaboiului, in iunie
1%.5. infruntea ceiei d+adoua divizii de{cgti prizonieri rcmdni ?n U.R.S.S. ('Horia,
Cloqca gi Crigan'). Generaiul Lasei4r a devenit
rninistu al apArdrii nadonaje in 1%6/47.Batalia de la Stalingrad constituie prin
desf6$urare, diiryensiunile gi cdasfofele ei, una
din cele rnai cut'emur#oare pagini ale celui
de-al doilea r6zboi mordiai, Di:pn aceasta
Hitier a fost obligat sa facA mobiiizerea totald- a populatiei germane pentru rdzboi. $i luptele
au contiruat.
Reneraltgll Eisenhwerfn Afriea
ln Africa de Nord, plecat cu trupelesale din Ciad, generalul francez Leclercajunge, la 15 ianuarie, ldngn ora$ul Tripolidupd un marg de 1.000 km pentru a sprijinipe englezi $i australieni. Superioriin tancuri(450i aliatii dezlantuie lupta cu nem$i (93de taneuri) qi ocupd Tripoli. Ca urmare HiUerpreia comanda de la Rommel $i o trecegeneralului Messe. in a.elagi timp generalulamerican Dwight Eisenhower este numitcornandant supreln ai fortelor aliate dinAfrica.
{Iezas#wl gertrlrnst d€ $a $faillingrad'lrif
ri
giruri interminabile de prizonieri getmani Si rom^ni se indreap$ spre lagere, dar geNl, mlzeila Si foamaa varcontinua se faee ravagii
l. Un taifun pustiitor a fecut in golful BenSd 40.000 devictime $i a Esat fara adepost 100.000 de persoane.
4. in f{qn Guinee, comandanlii japcnezilncw s*gi fae6'hara-kiri'. Au pierdut pane la aceasta dat6 14.000 de militari, iaralialii 2.tr0. infrAngerea se apropie.
tL Deficitul Angliei in 1942 a fost de circa doud miliarde delire sterline.
tO" 43.000 de englezi refuzA si facd serviciul milltar din'motive de constiide'.
t2. Sovieticii lnmuitEsc batalioanele de femei.!3" Hitler ordond'rizboiul total'. Se decreteaza mobilizarea
generala pentru bArbalii intre 1E gi 60 de ani, precum si a ferneilorde la 17 la 43 de ar:i iapficiile de munc6.
iS. ltaiienii se opun depodari: evreilor afia{i in seetoareis loi'de ocupetie din Franta.
!7. A.viatia brltanicd atac* din nou Berlinul.tr& Dupa un an de biocad6 a Lenlngraduirri, arrnatele
sovietice rgugesc s* asigure ': oale de aprovizionare a oragului.E& ge deeiarrseezA *f*r:riva genereld imp*triva trupeiorr Ax*i
?ncercurne ia Stalingrad.- $criiisrul s! aviat*ru! fiamcez Anteine de Seint-Fxup6ry pub-
iici rcmanul "Piloi de razbci".
23. Uniiafib angl+americane ale generalului MontgomerypAtrund ln Tripoli. Coloana generalului Leclerc i se al6tur{
8*, Guvernatorul englez din Hong-Kong dect'eteaze'interzicerea furnatuiui de qium'.
6 Generalul' german Messe preia cornanda ?n loculgeneralului Rornmel, care nu pleacA imediat din Aftiea
- Armata Ro$ie olibereazA ora$ul Voronej.?1. Suprarietuitorilpr itdieni din armata a &s, de la Stalingrad
ii se refuz6 trenuri pentru plecare, acegtia ftodnd o lungd i'etragerepo jos, presaratd din cauza gerului cu mii de mo(i.
ffi. La, Londra ee difuzeazs un docu,'neni care acuzA irupeleS.S. germane de atrocitati comise a$upra prizonierilor.
*}-3@. DupA lupte inverpunate de rnai bine dc o iun6, trupelejap'Jnez* se veld nevoite sa p&tassa$c* insula Guadalcanai{Arhipelagui Solomon}.
SS" ln Gernma BSe earb$oriiA cu fa":t inrplinirea a 10 airi ueaend A Hhler Ei padiJui na[mel-ec'cialist .*r iu* *vducs'ea'MariiGermanii'.
Generalu! de arrnatn Friedrich vcr Pai-,;,";s osicEfadu!'ls ieldnare$al.
- i.'i. Staljn c*r+ rnsisieni irnglo-arfi*rlian:l{ir -ratr-upeie inai"nice dln Afri;a p*n* !a 1 rn*fii* iii4$.
St, La Berlin est* publlcai,A i+gea prii'h*irandstului aci*alulul fteichsia$ pA'"*. le 31 !:*-:,-;,.-:rr+
FusEEne ffiamEas se adresssx&Fw F &Wpssstess S*aesrs5eBfr il
ldeea unei iegiri rezonabile ejintr-c confiagra$e dezasfuoas;lpentru noi, romAnii, piinde tot ri"iai mult teren. Dupll Stalingrad,numiirui celor care md credeau intr-o vict-orie geirnanE scadevertigiri*s. iuliu Maniu, care irisi p&n5 afurici riu crezuse inir-oasemeri*a 'minune', ?l contacteaze, intr€ siteie, r;e ministruiple*ipoien{iar ai I irrcier ia Eucurepti, Sr,ipni Tanri*er, $Fi triilsrnheun nesaj penkr.; gL;ver,rul englez. iliarriu fi asiguri pe Churchili criin iara noaskd 'exfsi5 posr,b:iifiili per:iru a de:ernvna o schintbarea polirieii militare *xferne'. Sr*ui poiitic rcnren eonsiderfl, ins* cemaiinaint* 'rle a p*r*i o actiune eiectiv&, mipcarea nalianald dinRorn#nia f,'ebui* s* cuncesca ysunciu! de veiere p'-ecrs aiguverne!*r englez $i anerican cu privire la grani{a de r*s6rit,problema Arriealufui, reiii/ ce va {i atribuirt Rom$nieiin constelatiiieoe stafe cin aceasfii parte a Europei',
Peste o lun* venea gi rd:spunsul, dar, aga cum €fa de agteptat,?n mesaju! ior *nglezii, ca gi americanii, erau cleci$i (numai inprineipiui sa spriiifte c 'mrscare na{!onald'. E! nrecizeu cA hu-$ipot lua nici o sbligatje spexialit inainfe de a se stabili o tnlelegerein privinta Rsm6.niei cu guvernulsovret'c'.
A$adar, zarurile fuseserii aruncate... '
ffieffigrere g€$€rtrrffi nb$ssfrb#"
,{rmata Rogie tnregisi.eazd noi stJceese in respingerea fortelorinvadatoare din teritsriile so'rieiice ocupate. ln mai pu$n de treiluni, linia trontului s-a mu?at cu aproape 30CI km. spre vest. TrupeleWehrrnacht uiui revin, tn pronuniat6 confuzie, pe pozllile ee iedetineau in 'rara anului trecut 5i de unde porniserd ultima loreif*nsiva. Mari crage, loste baze ale armatei gen'nane, sunt perind eirberate, printre acestea nuinSrAndu-se Rostov giVorogrlovgrad. La rniilocui lunii, este r0ndui Harkcvului de a fietiberat. Comu;-ricatele 0.K.W. iComardanrenfu | *uperior gemar)recurg tot ma des la formula'retragere elasficA, pe pczi{ii maiavantajoase'.
ffserdess$e effi$rfsre 'ff& zto'
Viccprunierul englez Cleirrent Attlee a preruntal recenl un raport in Camera
Comunelor privind pierderile ?n oanreni zuferite de lmperiul Sritaqic de ia incqutulii*siuluigi anume pierderitohle 516.993 persoane, din care 92.089 mo{i,88"294 r&nti, 228.719 riispiruli Si 107.891 prizonieri.
Repartiate Fe liri, pierderile tohle au fost ftegatul Unil 275.8411; Canada
10.422; Australia 53.959; Noua Zeelandd 19.345; Akica de Sud 22.615; India
101.979; restul dominioanelor, 32.829.
8s ngtwu i parotga t$sEna I u iPresa germand cornenteazA pe larg recentui
-Cengres al
slaviior'desf&gurat la Moscova, consider&ndu-l un instrument aiimperialisnrului sovietic. Toate cuv&ntdrile reprezsntantilor {6rilorparticipanie au cuirninat printr-o glorificare a luiStalin, prociarnat'protectorul lunrii slave'. Chiar Si r^nesajui lui Roosevelt a constituito Tncurajare" pe aceast6 iinie. In consecintd, congresul de laMosccva a adoptat lozinca: 'Unirea slavilor de toate profesiunilecie credinta lntr-un singur popor'.
'Pasivitatea Angliei gi Statelor Unite ?ncurajeazd pe StatinSi-i lasi rn8nA liberd in toate actiunile saie hegernoniste $iimperialiste', scrie presa europ€and.
?-2. Lipsiie de alimente Si
muni{ii, cu rf,ndurile considerabil
rdrite. cele dcu* divLii nrmAno
inrpresurate le Sialingrad $e vAc,
nevoite, lmpreun* an truoele ger-
mane, s€*xceteze orice rezist€flta
arrnata.
23" Forlele sovietice
dezieniuie cii:nsiva in regiunea
Kubariuiui, pe c€ile de acces spre
Crirnsea. Trupe{e rorn6ne, in
cocperare cu ce€ gerrnane, sJnt
angajate ?n grele lupie defensi\.'e"
1. P&nA ia 17 iebruarie se va f ce revizuirea tuiuror-dispensalilor $i refcrnratiior' din CapitalA.
2t Evreii cai"e iipsesc de la mullca cE:ligatorie sau de lacurAlirea zdpezii vor achlta eehivalentul in bani.
5. Lisette Dima, Dinu BAdescu, $erban Tassian de !a O-pera Rcrn&nA 6i pianistul Alexandru Demetriad au concerist cumare su*6es la Venetia.
?, LE Sf. Patriarhie are loc o siujba pentiu cinst:rea eroiiorde la Stdingrad, ?n preTenia maregalului lon Antonescu.
9. Persoaneie care practicd traficul de influenl# pe larigeautoritA{ile rnilitare vor ii 'norninalizats'in prese.
t?" Presa crlticA aspru 'eahortele de grirA casca{, acesteaconslituind o mere primeidie in caz de atacuri aeriene.
&. $e pubiica lista centreior de coiectare pentru "ZiuaOstaqrrlui".
glg8, $e efeclue*za un recens6rndnt pe iara al invaiiziior,orfenilsr $i vA*ir',rel{:r din rAzboaieis precedente.
- La CAmpui*rg-Muscel esie instaiata o staiie seismografiedrtcdsrna.' 34. Ccrnuiriuat eil i{inisteluiui ig*6rii Neiionals intre I martle
- 15 mal a.c. vof recruia iineri! diri erg. 1945.- Autarit4tile rac,*rnanej6 ocii*iaiiei ** ele*cangesticneze
Capitala gi alte ce:niie poputate expuse rlscurilor ata*urilor aeriene.€?. $e face verificarea tuturfrr 4i:ertaiflenietor ccupat* da
evrei in sccprr! ca oei fdrd auioriza{ii legale sin fie evacuati.&. Tealrul l,lational iftcepe urr rnere turneu Frin tar&, inclusiv
Basarabia gi S,.rccxina, cu p!*ea "tltheilo' (in disiribrfiie: RonraldS*ltrnski, f'4aria l"ltrhor, lrina fia+hiieanu, Geo Bartan etc).
| €. Dl. Miiosa Grigorescu a fost aies pregedinie al| 5!ry::i-,atului Zraii$tilor .
i
t. ln Guadalcanal, japonezii igi retrag ultimii luptAtori.- li.alia sarbatoresie 20 ce ani de ia infiinlarea 'Miiiliei
iascisie'.3" Finianda ei U.R.S.S. traieaza un arrnistiiiu.4. tncercdrile sovietice de debarcare in zona Novorosiisk
sunl respinse.- in Africa iJe Nord, fo(ele brhanice ating frontiera tunisia€,
iuAnd contaol. cu trupeie germane.6. Guvernui italian este rernaniat. Mussoiini preia personal
Ministerul de Fxlerne, iniaturdndu-i dln func{ie pe ginerele sAucontele Ciano.
8. Generalul .Henri Giraud, ccmandanr civil pi miiiiar inAfrica de Noid francezA, elibereazA pe deputalii comunigti glabroga toaie legile anti-evreie$ti.
t!" SArbAtrorirea ia Tckyo a inierneierii lmperiului japonez(2.603 ani de la ?ncoronarea.primuiui imparat JimmoTenno.
15. Hirnmier decide lichidarea ghetouiui din Vargovia.i&" in scopul alutorArii prizonierilor Ce rAzboi, la. Geneva, ?n
caorul L*iecllei "Mariior Educaiari" este ernisA s ssrie oe tinrbrecu irnaginea iui Titu Maiorescu.
!S. Lupte inver*e*nate ?ntre f'r4area Ce Azov $i Orel. Uniiatilegcrmane pgresesc cenii'a importante ia l-iarkov si Novccerkask.
?X3" -Linia de demarcaiie dintre 'zona de ocupalie" $i cea"liber# din Franta a fost desfllnt6aiA.
€5, In Olanda rprntii fua din gaieriile de artA, pa.rtn:cdeciia lui F'{itler de la Unz, opere ale nregbilor olardezj.
23" Un cornando rnrvegian distruge uzi:';a d* ap& grea d*16*94 arasul Vernork.
28. Pe€iic 450.000 militari negri, cjintre care 2.@0 de ofigerisurit inrolati in arrnaia amerieanA.
tlebutuE ftIarlei T6masepe seelt*
Pe scena Teatrului Al-hambra din Capltale are locpremiera spectacolului'Gic-conda-Palace', un'pretextmuzical' brodat pe rnelodiile lui
lon Vasilescu,ln regia lui Nicu$or
Cbnstaritinescu.De remarsat cd douA acte
Si 15 tabiouri au fost sustinute'*umai de femei', dintre caremen{iondm pe Siliy Popescu,f,vlimi Endceanu, VirginicaRomanowsicy, Joujou Paveiescu,
Elisabeta Hentia, Victoria Me-deea, Lulu hlicolau g.a.
in cadrul acestui spectacoi Si-a fdcut Cebutul pe scenateatralA cunoscuta cAntireatA Maria T6nase, care pdni afunciera auzitd la radio, ia palefon gi in mariie restau:'ante.
lntregul spectacol s-a bucurat de un mare succes. Dupdcum se $tie, Maria Tinase a dat recltaluri pentru osta*ii dinzona fronfului.
ffoul regim al pf,lniiS:au stabilit'prelurifixel pentru Bucure$ti 9i lmaximale' pentru
restul tdrii. l.loul pret al pAinii este de 17 lei bucata (greutate 500grame - din care 50o/n fiini integrald de grAu Si 50% f&ini ints.grald de orz, se admite gi 10% fiinA de fasole; adaosr.ii de cartofinu rnodifici pretul); lipia de orz, 500 gra,ne, 16 lei bucata, iarpAinea'graham' (100 grame) 4 iei bucata.
#ampflrlf fmpofrfsa fsrr frff$erAfiai la Smolensk, Hitler este linta unui atac organizat de
generalui llenning von Treschkow din statul major al Grupului dearmate de Centru. Unul din complotisti, Fabian von Schlabrendorff,locotenent, instaleazA o bornbi in avionul in care se afla Hitler.fu4ecanismul bombei are defec$uni, nu explodeazi, gieste depistalabia ia inapoierea Fuhreruiui la Rastenburg.
Harltav {@&6vlpaf de ffesnftPe fronful sovietic, grupul german de armate 'Sucj", reconsirh'iii
respinge doud divizii sotietice gi reocupi oragele Harkov EiBielgorod. ln Norcl atacurile savietice vizea"z& grupul gerrnan'Centm'. Urmeazi o stabiiizare a frontuiui, dupd iarna dur6194.?J1943 gi fiecare armatd adversd eautA sd se Tntdreascd ineameni gi niateriale, in speeiai rugi!. care primesc ma' ugor ce !eeste nece$ar de ia uzinele disioeale Si reinstelate.?n Ural.
'-He&r'rg F#ffigd' -
vf*dafsr?
n:#:- ff?'n',l,r#Ty';iH1;{i-ffi$ W^rfitrfunrtni,l-,illg*frif{d Wani gi Pegg-v La Rue Satterltr..oalroana unui €KfJ#!1,iij!,1,13{i!l3tf,'runru{!i!Ii ffidin Los Angeles, in compunerea a I femei $i !
3 barbali, Fa achitat pe Errol Flllnn. Fidelul interpret al unor roluri de eroi sau
campioni sportivi, qum au fosi 'Robin Hood", tdpitanul Blood" sau 'Gentb-man Jirn", puloa din nou ci-$i priveasei in ochi, fere ruiine, partenerelo de
film.
3. Se hotara$te ca prAjiturile in ccfetArii sA se v-AndA
numai "o data pe saptamane'.4. Pe lA,rga Inspectoratele regionale ale muncii s-ar for-
mat comisii speciale pentru-"revizuirea anualA a str&inilor!.- La Arad Este executatA criminala luliana Reitz, caro a
ucis pentru jaf douA femei.6. Politia socialA a Capitalei a lnchis 12 'case de rendez--vous', iar patroanele acestora au fost lnaintate iustitiei.
' 8. Se publicd noi instructiuni privind sanclbnarea evreilorcare se sustrag de-la ?nunca obligatorie'.
lO. O delegatie cie romSni dorniciliali ln satelo de-pesteBug lntreprinde o vizitd ?n CapitalA 9i in alte localitAti de tnrii.
13. Infractorii intre 1845 ani care nu au sati$Acui serviciulmilitar vor fi incorporali la 1 aprilie, odata cu ctg. 1944.
2O. ln intervalul 2G24 martie a.c. se va efectua in Capi-tala (gi subtrrbaneli un recensAm6nt ln vederea unei 'eventualeevacudri'.
23. Consiliui Superior Sanitar hotaregte mdsurile necesarepenlru 'unlficarea gi lmbunf,td{irea luptei contra tuberculozei'.
24. Reputatul profesor universitar C. Stoicescu, titularulcatedrei de drept rornan.al Facuftefii de Drept din Bucure$ti,este ales vicepregodinte al Institutului de Drept Rmran din Rorna
%. La Cerntuti, 5 taihari s.rnt cor'danna{i la moarte pentrujafuri comise in timpul carnuflajuiui.
26. Se public5 normele 9i categoriile de evrei care potlocui ln imobile apartinAnd C.N.R. (Consiliul Naiional deRorn6nizare).
3O. Pe lirgd universitAtile din Bucuresti, laOi Si Sibiu (Cluj)sunt lnfiintate'Seminariile Pedagogice'.
i. Aviatia briianica bcrnbald€aza, sistendio, princlpalda cdiferate zuroperp, hlcxsite de germani.
- R.dgaria lnstifuie m&ri severe lrnpoiriva evreils,- la fiintA la tvloscoa iUniunea pd*iica poheztr.e Jcchln van Rlbbmtrop, ntinlstn:l de a{erne geman, drce
trddive la Rorna privind proiectda''Marea Cart6 a sp4iului eumpeat'(ramase, eMdert, pe h6rtie!).
- Aviatia angk>americard exu.qIA un bcmbardanent mas.Iv
ag.pra Borlinllui. Printre ciddirile distnse se alld Si cdedrala Sf.
Hedwiga l+ DWa 21 de zile, liderui hindw M$atma Gandhi, aflat in
irchdsoare, reruntA la grwa foamd.$ Presedintele lsmet In6n0 refuzd reorganizarea
Trancrnasmer'rei' in Turcia?. l.V.Staiin a dwenit'Maregal al U.F.S.S.'.
lO lsmet lnonil a fost reaies pregedir{e d Turcid.16 Staiin insistd din nou per*ru deschiderea celui .deal doilea
front in furopa18. Frnclionarii grbliri din Germania rcr lucra cel pu[in 56 de
ore pe septarn€nA (a reoie $ duminica).26, Fs(eie g€rmane continua inaintarea la zudst de Harkov,
?ncercdnd se iase pe aiinianerfrul Donq - rAul Krcnaia27. lrtrd ?n lupta un rnu tip de tanc gaman: 'Tigef.3O. Presa genrmd opireazA cA Roosevdt 'dd un cec in alb' lui
Stalin Si imBate lurnea ?n da.ra $.rndate perrtru S.U.A. $ cealaftapentru U.R.S.S.).
- Fortele sovietice de pe frmtul nord-cancazian ellbereazA ora$..r|
Kmsnodar, capitda linuhiui cu acela$i nume.- Jean Motdin, Seful rezistentei franceze din inter'ror, rEvine din
Arglia in Frar{a
$pectacole teatrale lloua Tnt6lnire?n zona frontului Antonescu-Hitlet
Masacral de Ia KaUnGermanii afirmd cd zu gasitin padurea
de la Katyn, in apropiere de Smolensk, olnpnse groapa conund cu fupurile a 4.500de ofiteri polonezi, asasinati de politiaswiethi Nl{/D. RceStia fdceau partedintr-un total de 15.000 de prizonieri,capturat de sovietici la impd."tirea Polonieiln 1939. O comisie de anehetd a CruciiRoSii Internationale chernati de germani astabilit c{executile zu fost fdcute cu.ryg.
Tmgierilsffirpff al $tetritrltrrli din Vargovia {liYercianea"frritanisd
de Ia |lftllrclva
ln i$ria depcun-lcr $ e*emrlntuii eneilorin cel da-ai doilea rizboi rrcrdlal, ep{m&lghebuluidin Vapia Si, ihdeosbiacela alrsrdteidin rcst g|teta:, h 19 epdlie 1943,sunt d& de cnrde;?rp6t niScA ceb mai dureinimi.
CArd in 19S, rpn*ji zu irtratih VarSouia3$.0m de beftori, o feine din populdie,erau wrei. Rirnele mdsuri h;db de ocupar{iau fust ca rcegti evre sa poarte obiigdoriu givzhil, Be antna $fuga, Eeacia lui Danid', sAle fie mnfsc& bunurite, s6 ru poatd cderyicu t'arsptx[:l piblic Sl sa nu poafia posedaapsrate de radio. $rnt apoi sonstrtnsi lamunci fortati. Zona vargoviand undenujoitalea loctriicdhr era dcdtrftS din srreieste mrsiderdd 2onA epx'deniicS'. Varecryiae$e Fnp*SA in !'ei carliere: gennan, poiorez$i arrelssc.
A*dd b fiintr gh€ficrj d[n Varscvi+ ln caresunt lirghwui|i ?n dara eweilor din Vargoviia,Ei allji din Gerr*anira *ilursbie Offiul e$e?rr.<xr-i'urs da z*Juri de fei m*i?r€lti.Be. Pe osupraffi de 400 de heciar^e s.irfr irnghesultiin |ur de 5ffi.0@ de s/rei.Incepe bamea SiaBare tTesrl. ln '18 funi deaedsazA 60,ffi deir*erna$. $e ciuce bdElia por{nr supraviSuhe,in condi$ile ln sare sunt ?nghesuite 1418p€r$ane hilan apartsrno*. lrferna$i ifcepse se orgsnizse adrrirlsUdiv Si pdilic,lrs6gi gernnanii li folosesc pe unii care sunthgbbali 1lr ludsraf,'Stu&:l wrs'*c" (6.m
de persoare) pertru aclivit4iin frrne germane
Si poli$e in ghetru. Generalul SS Stroop,corpandartul ghetanki, afli de "unele aciivit4isbversivd SitTpscdin sfad6 50 de inten€iinpliea$ in esffilaroa acg'uru'.
Spre stArgitul anului 1942 tncepdeport&rile pantru centrele mortii de laTreblir$<a, ie 1CO km, de VarSoda, Tirrp de$apte septArnAni, zihic sunt dusi infre 5 gi7.000 de evrei la cuptoare gi carre,re degazard. t{LnErul irclnerafib, g€zdlcr, rnrl"bde tfre $ foarne se ridicd la ckca 3&.0m.DupA eeeste rnas€nrs inirnagirnbile r*n6n ?n
ghetru 33.400 evre'. Groaza nage ih ghebrrideea unei rezistenle armate, prin toatendjloaceb pcsibie. Reicfsftllrrenrl S HeinrichHlrrrder viziteazf, gfebul ia ireeputul ar*:hii1943 $i oo*state c& md sunt 3CI.CSO delrderna$ $i ordon* deporta'ea la Treblirka alrsd LW de irfiern4i. ESe npmertul careprod.rco rsrdb, dar e$e twda tn s&-qe:500 de nrsli, Inzuree{ia se rcSA la 15 aprilie,ziua Pagtelui evreiesc, c&nd unit&{ila SSp5t'und tr gheteu, eweii daci din fiecarecas4 s,i p*.Sai* procur@ dardedjn. Dee&sd w predea, prefer6 sA fe arsi in casdeirucerdide. ilJpA pae'u sASeT*li dE lupE,rezist'enta rAse.ulaliior frneteaz5" Ghetoui adsrsnfr o rurr6, rx; rnai rtrn&ls r$ci un snenlln vi4A &rreraful SS SYocp raporteazd laBslin li,chitJarea ghetluluiSi a p-hmbribr, cantrnai 12 $erderi gffrsrr.
Este vorba ln r3ndurile de fatA de unadintre cele ma' spectaculoase operaliuniefectuate de catre serviciile britanice cie
infornra$i, in timpul ceh-.ri d+al doiiea rdzboirnondial. ln apeie Atlantieului, aproape depcrtu! sBaniol Huelva, un avion ianseazdurr cadavru in uniformi militari. lmpirs cievaluri spre tirm, ?l pescuiesc grhniceriispanioii gi-l predau, cum era 9i normal,serviciului de conlrainformalii. .Pe bazaactelor de identitate aflate asupraeadavrului,, se conchide ei victima era...maiorul Wlliam Martin din Marina HegalS
BritanicS. FAn& aici nimic deo€ebil l.fumaic5 ofiterii spanioli descoperi asupra lui,foarte bine'ascuns, un document strictconfidentjal: o scrisoare cfieiah adresatd degeneralul Archlbald l&e, subgetul Statului
major imporiai, citre gsneralul HaroldAlexander, cornandantul $ef din zonaoperationa!6 a M6rii Mediterane, Dincuprinsul scrisorii rezult6 cd aliatii urmausi debarca ?n Grecia, nu ?n Sieilia, cum $ep!'esupunea. Serviciiie spanlole deccntrainforma$i, afiate in str€nse ieg6turi cuamiraiu! Canaris, ge*.ri Abwehr.ului, predauirnediat dacurnentul *ta$arh:iui miiitar gennan
de ia [4adrid. ftiunge pe biroul lui Hi{er,t:are, n*pun&nd nici o clipA la ?ndoiai*veridicitatea, ordond f imiterea de ?ntAriri ?n
Grecia, stfrbind ecnsiderabil ap4rareagern-ene din Sieilia gi hdia peninsular6. Ces-a ?nt8mpiat? Veti alla in paginileurm#oare...
{dospP.!F.=9Eqo
SE$*6
t" -Ora rorndnemcd' la HadioScfia.- Le l-ysl {Rar{a) se ind4ureaza o'exBouitis aflti-bd$evica',
incluaAnd $i o sectiune rcrndneaso&4" Parizul, cruflt bsr,lbardat da avia{ia engloz*. Peste 500
de nrorti.
$. Din'nrotivs citiiitar#, Edsrarci flaiadier, L€on Blum, Paul
Reynaud $i atte persryralitA{! franceze sunt arsstate Si duse lnGermania.
& $fii;ersaroa a clnci ss:ole de la i*filclaree calei rnai vecftiaearJemii italiene: "Aeadar'lia dei Uncei".
- Atacurlle repeiats *te avialioi engleza asupra ora$uluii:eigian Arrvers, aflat s*b acupatie germafie, fac peste 2.600 derr,ofii 9i rEnili
?"'!S. lnt6lnire hlltler - Mussolini la Saizburg. Ei se acuzi,raciprcc pentn: tnfr8ng+rile din Africa de Nord.
1O, in luptele din Bengal, douil divizii angl+indiene sunidistruse de jap*nez!.
I€. i:.: Tunlsis, ?nfr&rrg6nd rezister'ta germar*itaiian*, tiltpelealiate {lcupe sa$eie Scsse $i fiairouan.
t&!3. La F?asienburg, noi convorbiri ?ntre loei Antonescu $i
Adolf Hitlsr.g& Se Alfrint€€za b Mdrid Amciatla fiispar+Ror,€r6 Tiaian .
l?, Hltier lmpune gofului statuiui maghiar, arniraiul Mikio$Horthy, iniernar*a in hg&r€ a tuturo!' evreilor din Ungalia
19, RSscoaia din ghetad,Ji var$ovian.3& Bsnbardaffsntsle arglo-arnericare in Fra:ta zu fdu.ri pdnd
in Brezent 18.7E9 victima dir';tre care 6.349 marti.fi. Ch*rrchill consider6 e4 pericdui atacuribr aerisre germane
est* ai&t de dinninuat incAt ciopotele blsericilor pot fi folasite nunuqrai pentru alarme ci gi pentru slujbele religicase.
ffi. in pcrtril Toulcn, italienii fncearcA sA scoata ia sup!'afala@ei navele franeeze sabordate.
S" ln Anglia se oonstituie Carnandanrerrtui Unificai Americaro-Britanic, dasiinat eiaborArii pianului de debarcare pe oontinentuleilropoan.
tr- ltalienii i$i pun ia ad$sost op€!"ele de afa, inaiusiv statuiacaler patru cai {de la fcsiui tliBodrorn din Csnstantinopote) din PiaiaSan Marco, la Ven*{ia.
ffi. in Marea Baltici aviatia englezd ?ntreprind* eea mai marecporeliune de Bara$utare de r"nine.
3€8. Aviatorii. arnericani, care au bernbarciai Tal,.yc in 1942 gi
au fost iua{i prizoni*ri, sunt oondsrnnati ia nloane.
:'Acesta este tatil meu!"S-au ?mplinit 20 de ani Qe la- impresionanta solemnitate a
inauguririi, in Parcul Carol'l din Bucure$ti, a nrausoleului $in"u:rriantului 'Eroului rectnoscuf. La 18 mai 1923, lR prezentaEegelui Ferdinand l, a Reginei Maria Si a unei imsrge asistenle s-a diesfdsurd acest qreniment istoric.
Mzusded, zirCii in mijlocul terasei Muzzului Militar din acesiparc, a primit pentru 'odihnA vegnicd", osemintele unui osta$amnrm, gdsit stivit pe carnpul de btrilie, oeemintel€ ln fata cirora,la'Biserica Neanrului din MArASeSii", orfanul de rdzboi AndlcarSdndulescu (elev la Liceul militar din Craiova) a rostit solemnaformuli.'Acesta este tatEl rneu'.
lnainte de introdu.cerea ?n criptA, Regele Ferdinand I a adusornagiul na$unii: 'l'ie, ebs nectrnmcut, Regele Rorn6nieiti aducecoroarg de lauri. Astazi, toatA suflarea rornAreasc6 ?9i lhdreaptdprivirile spre tine, care aiinchogd cu sAngele tdu Flordnia Mare.lnaintea lica$;fuitAu, seirphin4 az!, cu adarrce recurloqtintA, faralntreagi" Tu e$t al neamuluiintreg'.
$tolmicu! Galttae$zino !a PadouaLa ljnivssihtsa din Padova (lhlia], are ls o ider6anH solemnitat$ o delstie
msrf d€rica &{ulic dm Bate'&&mieifufiErE hstul sblniailuircnEn CmhniinCsrhudno (1@1716). Ace$b a fo$ tn $rilwitstudent al univenililiidin Padua [lairmmit lucraea catogralid a Tlrii btt€nqti' (tipilrltiln grec$e la Padom -ln arul1700) si a scrb 'lshria lkii R0u6tt0$ti dirfiru ftceput' (hrnre nehrmind), ln caetunorsf€d ryigin€a latine a poporului ron€n, unihM Si culintihtm lui pe britxiulDaier.
Conferinta 'Tlidenf'Dupi campania victorbasd a ali{ilor in Africa de Nlorq, odata
cu cucorirea Tunisiei, ali4iilsiindreaptA aten$a spre ltalia ln acestscop este cohvocata h Washington conferinta interalidi Tridenfcu participarea pregedintelui Roosevelt gi a prinrului minirsfu britanicChurchill, a unor ambasadori Si rnari comandan$. Stalin, ocupatcu actiunile annate gi evit{lnd cdldoriile lungi, nu participd" Sehotiriste scoatersa ltaliei din lirpta (opera$'a 'Husky') printr-odebarcare in Sicilia a unitA$lor engleze gi americane.conduse degeneralu! Eisenho/ver. Se are !h vedere deschiderea celui de-aldoilea front ?n Europa (planul 'Overlord') 9i intensifieareabornbard6rii Germaniei. Este prograrnatA gi o ?rittilnire tripartitA cuStalin.
Cu prilejul vizitei, Winston Churchill s-a adresat Congresuluiarnerican, print-un discurs telwizd, ln care a declard: Vorn fial3turi cie voi ?n lupta impotriva Japoniei, atltt timp c& va curgesdnge in venele maste...'
ffi#,$ffipr€cum $i circa 2m ds tanalri.
47. Trupele romdne, ln 264A- O noud ,ofensivac,ooperare qr cele germane, prin soviet'rcd in Kuban. Degi csd€ezglupte grala pentru fiecare pozllie, teren, trupele rom&te 9i germane
resping o nqre tiltative sorietici continue 3e-9i menlinA pozitiile
de a cucari tinutul K6anubi. principale, lndeosebi cdile de12" Bdtalia din Kuban acces spre pmingrb Taman.
Tilripele Nei pilrilsesc AfricaPrbusir€ fortdor ggfiBne?n AfrF
c4 wnite g aiute pe italienii puSi indificultde de ofensiva bdlanictr, con-
tinutr DuF i4onirea Axei din Tunisia
e ddinitived eliberare progrsivtr a
llrilor din N0dul Afrrcii. Englezil,
amakznii Sifnnceziiau rsi$it ae$ tur
de fofr" Gensalul lrancez Girad $+hut o intrare triurnfaH ln Tunis, pe
€nd gencaiii gemani Rifts von ltona$i Jurgen von Armin s-au predat ffirnareslului engfez Montgomery. ln cxlrrlratut ensrx tv*crxsongty,
infascanpath ddcane, G€rmania $ eanoranzut frwinsaffiw
thlh a phrdut 50.000 de.snqi, nnrli, di$trfiigi prizoniwl,-8.000 de
avioane, 2.600 de blindate, s.aAllaiii obtin $prcrdh strdqit* ?n hzinul rnditemnqn, ltalla fiind
€r$u$ g devini cudnd tedru de rfilol
l. Deschiderea lliilor ryiste rw*te.de Soddetii 'tares'.& Societatea ardeleani 'Tdrnava Mare' organizeazd
oom€rnsarea a 5 ani de la nnartea fui Octavian Goga?. traguare h C4iHe.a spr'talului-d'rpersar Brrcrr.& Dr. Al. Bkkle rnedici leSH al C€ritalei, a hS c@d tl
csnida tefnica intern4imaE ce unneaza se arcfideze rgsscrulofite{ilor pdo'nezi de la Ka\6r.
- nnaeali lsrArtmi este demrat de cere Regde- inp*aal ltdki cu tlarea Cnrce a Odirului Casei de Sa,oid.
14. Desfiitarea artcriz4iihr @ cdfforie pe C.F3.13 O impr#sM sdennitatrs la Bli pentru aniwrcarea a
250 de mi de la rHtere $ mrnermrarea a 175 de mi de h nparteacarMdLtji {i matirrJd rdimd loan lrffiie MkxrClah (19a1768).Arivers€ a S de ai de la'Marea adnare de pe Cenph LiberEtii'
lS.. Se modifica'bg€ pentru recruhrea anrdef.19. Dd condffndi la nparte e:cort4i la Sbiu I dtr ctc* la
Jilara (oqldffin4i ptrfrrr frrduri tt timpulcanLnaiutui).4 Ftani$a Sllvia $t|cesclr o$lrp m rnae $cces la $od'fidrn22 Descfrkjerea fesiva a Scdikr de pilotaj C.F.R. din &rq,rregi23- Inaguraea'lr$ihrtutui dirtcocffrurgbal $ de gpzd din
B.oregi (diredor: prof. dr. lon.f;anu).27. Rdemrul miverdtar Gh. Br&isxr rodege disqrs,ll de
receplie la Acadenia Rornffi T{bdae loga - i$cic al rorn&ibf.2& Cornisia mixti rmrdrp-bulgarA sisteazA 'scfiimbul de
popul4ie'skbilit pdn Trefiahd de la Craiora (7 s$entrie 19aO).
29. C6a |.O.V.R. va *orda 'grddf sal qr redwere de 5096(d+a caz) lsrne de bc p€rtru imalizi, sfdi $ vAchrve de r6trc*.
3, 'turgnrd', crr jodeJ lllrca a ca$igd Detby-r^{ de ga@pe anl 1943.
3t. E$e d€Sde tt CapiHa o rsre bande de:escraci, csesdicitzu 'dsqf pentru dibite 'dirni' $ 'a$ednirfe'inr4jrnre.
l. 500.000 de mineri nord-amoricani intri in grwA.2'3. La M0nchen, Hitler, Keitel Si alti comandanti germani
adopta, ln detaliu, oper4iunea 'Citadela', destinatA lichid6riigrupdrii sovietice din zona Kursk-Orel.
- Scriit1xul american Upton Sinclair primegte premiul'Fulitzef.
tL Uderul polonez tn exil Wdislar Sikorski lqi rotragecererea adresatA Crucii Rqiii Intemalionale pentru irwestigareamasacrului de la Katyn.
e l. V. Stalin declarl cd doregte o Polonie puiemici Oi
liborA dm6 ?ncheierea r6zboiului.d Jn EMetia so descfride o expozitie de artA rorndn6"7. ArUleamericanii rsiau ofensiva ln Tlnrisia- Ali4ii ffiardeazd Sicilial& Dizolvarea Kornintemului.lG ln Alger, oinoi ?nalti funotionari ai gwernului francea de
la VicFy sunt condarrnali la moarte, pentru 'colaborare cu Axa'.2O Roosevelt cere CongreuluitrcA 70 de miliarde ds dolari
pentru r6zboi.2. m de ani de la formularea leoriei heliocentrico' a lui
Nikolaus Copemic (147$1543).2A Mari inund4ii tn S.U.A: peste 3 milioane hectare silb
apa, 50.m0 persofle wacuate din valea flwiului Mississippi.21. la fiiila la Paris'Cornitetul National al Rezistentei', snb
conducerea lui Jean Moulin, reunind migcArile de rezistenlA dint@te zonele Frantei.
3O. Flota.franceza din Egipt trece dc partea aliatilor.3t. Grupdrile de partizmi iugostavi, aflate sb *omanda lui
l.B. Tito, continui si reziste eroic ln valea Suiieska lmpotrivaasaltului color 9 divizii gormane, italierle, oroate gi butgare.
Uiata ciuilf, sub eortrol
FdrS farduri, rochiE $cffilc$i coafurl extrayagante
Prinf-un ocnnrnicat special, Prefectura Poliiiei Capitalei anuntisancliuni se\r'sre, mai ales in cazuriie de recidivi, penUu persoarelegdsite in tinutA szu cornportamenie riecorespunzdoare.
As$el: fetele 9i ferneile care se prezinti in public cu 'fardareexageratA', boafuri ex[avagante', 'rochii prea scud€', 'atihrdiniindecente $i nepermisa' pe stradd, in gridini publice,cinematografe etc; birb{ii care au o tinultd indecenti, lgi scothaina, deschid cirnaSa la gdt sau suffece mSnecile, ?n localuripublice sau chiar pe stradd, precum gi cei care provoacascandaluri indiferent de lmprejurdri; birbatii gi femeile care facdin dezmnt gi vagabondaj o ocupatie; pent'u asenerpa 'abaterf,persoanele respective vor fi identificate gi, dupd caz, vor fisanctionate cu anenzi sau chiar cu intern6ri?n ecoli de reeducaresau lagdre de muncA {pe diferiie termene}.
Copiii care fumeazd sau comit alte abateri, vor fi predatifamilii'tor 'prin poli$e', iar in cazuri de recidivi vor fi internag la$coli de corectie"
lntroducsre& cenzurii totalePe rdwn ?nrtMtiriisittdiei de W {ronWik de lupl6, cemtn, indew&i c*
a pre*i$i adiaiui, se ifldwrc,'le simtitr;,r, dettenind ?n hpt bhld. ts6et k 5 iunk,ewsitwl de Mini$ti bamnitr tuh:tror Nalatuilw un ordin Nin nre se an& e& 'nu
se vor Wblln nbi un hl da iniqffialiiin \ryilurt cu nrtusib de sigunn# W cafiguttffnul le '8, H, ds atsnplu, inbfidtiin b@re, dapufrri eb. Trrlb a$icobte cweau un cwlinul dil0,os sau ln an nu sa ryrficd l&wrll despre eine gi **pre ce
e*e vatM, se vor re{ne w cewra, du4 ca * vor inbnhe w dai:d,Firepllanicile, bc ettcsptie riig;tiiunilt" lihare, careinsl vnr avffi o linu8, yrrdani;d,.'
Cdtwa zib raiEnlu ss cffe u'odu ewuninL dxiz@t su Mrd, exe wprkdctrciliunih lqdturd cu Econnmia lhliwntd' d nu awrd flrd avia$ Nnistulai de
rroft- tltteriu vor fi intenilg ln pre# gi Eflurlte ahrmbb su w iarxter s*a\ional .
,lean ffioulin, gefsl rezistenteifranssze, ssfe arsstat $f rycis
Dupd arestarea generaluluiDelesfaint, geful armatei secretefranceze, Jean Moulin (n,1899),denumit gi"Max', pre$edinteieConsiiiului national frnncez tlerezistent6, decide si fe-organizeze formatilie miiitareciandcstine, El convoacA oreu*iune sscretA la Caluire, cudelegali aj n"ri+edrii i-rartizane dinil'iordul +i $uciul Frantei. lntdlnireaa to*t fatal6, c6ei un kadator aar.untd Gestapoul. iean Moulina fost torturat $i a muritTn cursult'arsferului spre Germania. Urnacu eenu$a sa a fast deBusA inPanteonui de la Paris, in 19@.
& De Zlua Eroilof rnanifestdri Ei solenrnit6ti p'nase Tn Capi-tala gi ih provincie.
$*{6. Mare$alul lm Artonessr inspectaza trupe{e rorn6nre
aflats pe front Si ln spatele frontulur {Crimeea, Marea de Aza\/,Donet, Ktfian).
6" PrenrierA la Opera Rorn6n&: 'La Secari$', oe TlberiuBredima:ir, zu V. Chicidsru, M. An*rtu, Ndla Dinritriu dc. Dk$cr:Alfred Alassandreser.
& 9a decis ca p*nd la. 1 septffilrie a.r:" sd 'nu s maielibereze bonur! de incAilArninte".
tO" Sansiiuni severe, p*n& ta internarea ln iagar, pentru
fmetimarii e,snereiali caie s psart& necwiincios cu ciieltii"t& Inauguraoa'eirnirulad dtenllcr', v$nzttori arnbulfili'.X4" Maregalul lgn Antcnescu impliregte 61 dE ani.
t8" Acad€mia HmidnA ia Tn dsbdere laceli:area n"meluide'Basarabia' pentruJ'Mddc/a transpn:tmnf.
S" Calecta ft tara ptrtru '3ua fsniliiio,r dezrsbitcrilof.*!. Festivltatea punerii 3n fune{iune ia uzirn Grce&vqti a
instala{iilor pentiu aiimeniarea sJ gaze naturale a eepitaiei.- Se dispun mAsuri senku "limltarea extinderii or*+elsf.€A Legisletia eivit& gi eanrerciald dis: Vechiul Regat' ne
e*inde $ ln tudeal,ffi. Mare$alul lm Antonescu serrrneara h Odesa un cjacr*t
prin care se di Trans{iistriei un 'statut propriu de drepturi $ilibertAti'.
ffi, Frernierea proii;ctei*r Sordru edntruirea nnera,rmentuiui
"Froilor l{*arnului" dir: $%ranl earsl ! {Bueurqti}.-
$itre r i I lizare a f a ssre i t s r&Hbul Fffis Chbs$, g dg bt& n*dhdess, cornunid tuiftinrnhr
ce a zus la punet 0 nntod6 ndrirughall de $€rilizare a fsneilor. Duffi aprecicrile
lui, un singur mdb cu 10 obknli po{ sd slailizea Ltt00 de iemei pe zi. Penfu
experirunEea nHodei, el fulose$c tinem evr€iDs 0erora le hleetm$ o solulie. Multora
ie-a lost bhl{.
Sm#efla fase es{nrssreiEO staiistic& a Camerei de Ccmert din capitala Marii Britanii
anunii cE ra$onaiizarea ll'nbrisarnintii a adus statului o economiede 600 miiioane lire sterline, de la irneputri:l rdzboiului" €ngleziicheltr:iesc acum nurnai 7,10 i.s. anual, pe cap de locuitor, fal5 de20 Ls. c&t era tnainte de inslituirea cartelelor. 500,000 tone trans-
t" Prizcnierii eie rdzboi francezi din Germania au fostdeclarati'lucrAtori liberi".
3, Se iorrneaz&, la Alger, 'Cor*itetu! Francez de EiiberareNslionalA' (G.F.L.N.), prezidat alternativ, de c6tre generalli deGauile $i Giraud.
g. Tot la Aiger ?ntrav*dere 'de ll$ru'?ntre Churchll! - Eden- Glraud - de Gauiie.
9. l-a Paris esto arsstat $e oeupantl generaiul Charlos-Antoine Delestraint, *eful seryicillor $ecrete francsze"
f6. Postui arnorlcan Cs raCio Soston anuntA eA 'au fostarnendati cu eAte un dolar pe zi cei 53CI.000 mineri americaniparticipanti !a grav#.
t&14. Partizanii iugroslavi ire6 ia contraofensiv6 pe toatedirectiile. Gerreralul gerriari Lttters se ve.je nevoit sA ecnfirrnecd forieie razistente sunt foart* bine organizale.
t5. Saaiul *ord-arnerieen aCspta'L4ea ftnpotrivra grevelof .
t7. Potrivit presei arn*ricane, banda gangsterulu! Al Cryonede{ine rnonopciul'm,'nerlull;i Regru' B: S.U.A.
t8. Ministrui propagandei naziste Goebels declarA Berlinul'liber eJe evrei'.
€3. Generaiii Giraud 9i de Gaulle exarnineaz4 prgblemelerearganizArii a'nratei francsee ln teritoriile aflate sub controlul lor.
34. ?n $.U"A eete inirodus 'seMciul rniiitar obligqtor"iu'.&?. Prepedintele Roa€eveit invii6 pe ganeralul Giraud la
Washington, pentru a eunaa$te rnai bine situatia din Africa.*$. Fals& alarmA aeriat& la $an Franciseo {Sl min.!8S" tsornbardamsntcle *ngl*arnericane alr distrure superba
catedral& din Messina. ?ndurerat, Papa Pius al Xli-isa ccrldamna[:rutalitatea aoestor atacuri s*riene.
fn genuncfti, hucure$tenii & disp6rut un movator,
al literaturii romf,neLa 16 iulie 194€! a lncetat din
viatd Eugen Lovinescu, reputaUldascil, critic Si istoric literar romAn(ndscut la F<iceni - 1881).Licentiat ln litere (Bucuregti) qidoctrr il'r litere (SorbonaParis), s-aformat sub influenta gAndiriimaioresoiene $i a impresionismuluifrancez. Este indeobste cunoscut'ca fondator al revistei gi cenaclului'Sburitorul' {191.9), in cadrulcarora a combdtut curentele'semAnitoriste' 9i'poporaniste'.
Opere de seamd: 'Critice'(9volume);'lstoria literaturii rornAnecontemporane' (6 volume);'lstoriaciviiizatiei rom6ne moderne' (3volume); 'Titu Maiorescu' (2 volume); 'Titu Maiorescu Sicontemporanii lui' (2 volume); 'Memorif (3 volume); romanele 'Mite'gi 'BdlAuca-.
ge'ziua Etoitc/ bucurc$onil tngaryurtchktze w but€vade $t_sfiezi cinstind Prin modernitatea viziunii gi a procedeelor sale ln critica literarS,a#et jerttete
'dd'[i'ot E or'tedtor -,eni pa tronu de est ca gi prin soliditatea docuneritati6i si analhei, Eugen Lovinescu s-
Rondul scriitorilor din Gigmigiu,il$S,"iol"lffi"if,'f;Higr , __: r!_ _ aspraMuror celcr din i:r, prieteniIn cadrul unei impresionante solemnitati, a awt loc I qtlj]li $ Epretenl. t+a reuslt in 'cariera
Cigtitlglu din CapiHa dearelirea busturilor sculptate ale unora.dinfg lioabtica, in. care-$i dorise ocei mai cunoscuti scriitori Si oameni de cultura rom&ni: M. catedrd universitard. niciodatdEminescu, LL.Caragiale, Al. VlahutA, D. Zamfirescu, G. CoSbuc, obtinuta. lar Acadernja RomAndN. Bilcescu, V. Alecsandri, Al. Odobescu, B'P, Ha$deu, T. l-a primit doar post-mortem,Maiorescu, $t.O. losif Si O. Goga. dupd aproape o jumatate de. Rondul scriitorilor a fost realhat la inilidiva prof. l. Petovici veac,?n 1991.
(rninistrul Culturii Nationale), general D. Popescu (ministru de in-terne) $i general l. Rigcanu (primarui general al Capitalei).
$aEarii pentru personalul casnicPrkt decizia forurilq de regort au fost stabitite 'salarii lunare
maxinlr/e'pentu perwtaful casnb, dupdctrn urneazd: Teteln a,$'- 1.W3.m bi; ldl:rda{ - 1.W2.ffi ld;teneilatsldre'- 2.ffi-3.ffi ld; 'sdragi@itie'- 2W-3.ffi bi; 'b,rcdarf - [email protected]@ ld;Ttgrtiltmrc Wfr'(fAre ltnti *eire) - 3.W5.W lei.
19. Intervenind inspdjinul trupekr germane dinsectorul Bielgorod, avialiaromAnA doboarA 7 avioanesovielice, 'fArA nici opierdere', cum mentbneaziun comunicat ofic'ral.
Eugsn Lovinewu
PtinM, otitar gupefro{ s'reindin Were aliate Gennaniei
ctecord en "Cr.rcea de Fief a tostm?fuNl Etorj N. tH$ce,rescu
a Presa romana menlioneaza la bc de frunte cA vice-premierul Mihai Antonescu a semnat la Roma acorduri cultural-e _conomice cu ltaiia, av6nd totodat& tntrevederi cordiale ou Regele- impArat Wctor Emanuel al lll-lea Si Papa Pius al Xll-lea; -
3. Morile tarene$ti sunt obligate se macine numai fAinA int+gral6"
5. Pensiile personalului inferior C.F.R. sunt majorate cun%.
- Patru condamnAri la moarte la Galati pentru jafuri ?n timpulcarnuflaiului. l-a BrcureSti 56 astfel de condarnnAri, dintre care doudaduse la lndeplinire.
8. Modificarea Codului Civil privind 'stabilirea paternitAtii lacopiii naturali'(nu vor fi recunoscuti copiii adulterini sau incestuogi).
9. Decret-lege prMnd desfiintarea "asocia[iunilor religioase'(altele decAt cultele recunoseute prin lege).
- Prelul grAului din recolta 194t!: 260.000 lei vagonul.tO. Este prornulgata legea privind 'unificarea gi armonizarea
pensiilor functionarilor publici'.f? Prefectura Politiei Capitalei decide ca vagabonzii 9i
persoanele ce vor fi gdshe prin piefe, cArciumi, parcuri etc. inorele de seMciu sd fie internate ln tabere de munca. '\
15. incep lucrArile de restaurare a mdnAstirii Flumbuita din
cartierul Colentina - BucureSti.l?. CeremoniainAltAiii ln grad, la Sibiu, de noi sublocotffienti,
promo[ia 'Mihai Viteazul', ln prezerrla regelui gi a conducdtoruluistatului.
tr8. Inaugurarea gtrandului Ciurel (Grant-CrdngaSi), unul dintrecele mai bine amenajate ii dotate (13@ cabine).
f9. Comandamentul Capitalei ordond pedeapsa cu moarteapentru producerea de irrcendii, inundatii, furturi de la oficiile po$talesau din vagoane etc.
21. Deo!'et-lege privind "mAsuri de excep[ie pentru recrutareaarmatei' (de ia 18 ani, cei cu studii devin in scurt timp ofiteri derezeruA).
25" Lilare serbare cAmpeneasca organizata in GrddinaCi+migiu ?n beneficiul Consiliului de Patronaj.
- S-a adrnis sa se acorde 'prime' tuturor persoanelor caredenunF sau con$ata evaziuni fiscale.
- Modificarea Codului.Justitiei Militare, prwAz6ndu-se intre altelecA 'cine va purta f6r6 drept uniforma militarA, in timp de rizboi, vaputea fi @ndamnat la rnoarte'.
28. Siguran[a Capitalei a descoperit Si anihilat mai multeorganizalii subversive care actionau in slujba inamicului (formatedin ru$i, armeni, greci, evrei etc.).
30. Reputatul scriitor francez Panl Morand este numit ministrual Frantei la Bucuregti.
A nwd mffiate genmffi: K$rck Massslini demls $s aresfsfAW unmtlian de aanwfi grwifica0
Dupd eSeorl de proportii de la Stalingrad, Germania md dispunea,totuSi, in Uniunea SovieticA de 232 divizii, din care 196 germane, 15finlandgze, 9 romdnegti, 5 maghiare, 2 slovace gi una spaniolA, cu untotal de 2.500.000 de oarneni, 5.800 tancuri, 54.000 tunuri $i 2.900avioane. Disperat, Hitler organizeazA o houA operatie gigant pentruvara anului 1943, codificat5'Citadela', constdnd in doua bvituri csr-centrate de la Orel 9i Bietgorod inspre Kursk, cu gcopul de a lncerqrigrup5rile de fo(e sovietice aflate in acea$a zond. Tn operatia'Citadela'germanii implicd 900.000 de militari, 2.7@ de tancuri, printre carenoile 'Tiget, 10.00C de tunuri 9i 2.000 de avioane. Cu tot secretulriguros al operaliunii, sovieticii ulnt avertiza[i de pregdtirile hitleriste decAre reteaua de spianaj 'Lucy'din Elve{ia Totalul frmturilor sovieticedispune de 6.000.000 de oanreni, 10.000 de tancuri, 28.ff0 de tunuriOi 8.300 de avioane. La Kursk sunt trimise doud fronturi: Vormej (g+neral M;F. Vatutin) Qi Sud-Vest (greneral Malincn/sid) anprinzAnd 1"000.'000de militari, 3.6@ de tmcuri, 20.000 de tururi $i 20@ avioane.
CunoscAnd dda de start a ofensivei 'Citadela' (5 iulie), armatascrrfieticA occute, in zorii zilei, lwituri dryastatoare de artilerie, cu10.000 de tunuri, ludnd-o mtfel inaintea ofensivei germane. Actiunileinamice swrt lngrqmate de tn sistenr defensiv sovietic de $anluri anticar,c0mpuri de mine gi rrchete. Timp de 18 zile luptele se duc in bAi des6nge 9i printre cirnitire de metale. O dublA ofensivd cue ffig$eaze1.200 de tancuri in cea md mare bAtdlie de blindate a acestui rdzboi,sprijinite de arnbele pArfi de avioane, se desfdgoard la Prohorovka. La23 iulie, grupdrile germane lncercuite intre Orel $i Kursk sunt lichidate.Datele sovietice indica pierderi germane de circa 500.000 de oameni,fdrA sA le indice pe cele proprii.
A\rAtd in wdere dectivele 9i miiloacele 4ro<inativ egale de rcesteidramdice lLpte, se poate aprecia cd $ pierderile mvietice de oaneni simderiale zu fost pe er@pe, ceea.ce insearnr6 € Mt6lia de la Kurcka fod m m€lsaru de 4roxirnaliv rn milisr de oamer$ g c'rritke de zecide mii tore de nnterial.
"$anlarile mortir" de Ia Vinnita. in zona oragului Vinni[a din Ucraina (pe Bug) au fost descoperite
numeroase 'gropi comune', ln genul acelora de la Katyn, a caroridentificare este in cs*inud cre$tere. A fost constituitd o comisieinternationale de medici legigti, pentru investiga{ii de specialitate.
Rezultatele pa(iale arata ce au fost cornise adevdrate mAceluri;mii de barbati si femei, ucraineni 9i moldoveni, au fost asasinali prinlmpugcare in ceafd Si apoi aruncali ln gropi cornune (tega{i de mAini,imbrecali sau go;i). Actiunile represive au culminat in perioada 1937-1938, in urma procesului de 'epuralie'.
'$anlurile rnortii'din Vinni[a addpmtesc osemintele a mii de martiriucrainieni gi moldoveni (basarabeni), fiind'mArturie a 'barbarieibolsarice'.
La jumdtatea lunii iulie, Rooseveft Si Churchill lanseazd un apelitalienilor sii aleagd 'dacd vor sa rnoara pentru Mussolini gi Hiter,sau sa f4iasc6 pentru halia Si civilhatie', 9i ca unnare, dacd alegprima solu[ie, siinceteze lupteie. lntre timp debarcarea din Siciliazdruncind puternic pozitia lui trlussolini ln rdnduriie populatiei,lncurajeaz6 migcArlie de partizani, iar regele Victor-Emanuelcautdsolutii de salvare. Partjdul fascist italian se scindeazd. O parte,sustinuti de contele Ciano, ginerele Ducelui, dore$te setrnareapdcii, cealatd fractiune in frunte cu Dim Grandi vrea sd continuerdzboiul. La 19 iulie, Mussolini se intAlne$te eu Hifler, la Feltie inItaiia. F0hrerul ilindeamnd sd continue sd lupte cdci 'capaeitateaofensivd germana este intreag6'. Dar, ln aceeagi zi, Rema estebombardati de 500 avioane americane. lritonument*le istoriceale Rorneisunt neatinse, totu$i raidurile fac peste 2,000 de victime.De la balconul regedintei pontificale Papa Pius al Xll-leaindeamn4la rdbdare 9i linigte.
ln Sedinta Marelui Consiliu Fascist din 24 iulie, Ducele insist6sd continue lupta aldfuri de Hitler. Cererea sa este respinsd.Mussolini este demis. Regele Victor Emanuel al lll-iea preiacomanda armatei, iar mare$alul Pietro Badoglio (1871-1956) esteinsarcinat si formeze un nou guvern care va semna armistitiul cualiatii. Radio Roma anunti sfArSitul fascismuluiin ltalia.
Hitler nu renunt6. Elaboreazd planul 'Alarich' care prevedeeliberarea Ducelui, ocuparea Romei Si a ltaliei, revenirea luiMussolini la putere.
Aliatii dehared in $iciliaLa 10 iulieincepe aplicarea planului aliat'Huslqy' de debarcare
in Sicilia. Armata a 7-a americand (general George S. Pattrn) Siarmata a &a britanicd (general Bernard lrfiontgomery) constituite
,ln grupulde armate 15 (general'Harold Alexander), cu un efectivde 160,S0 de ostaSi, se lmbarcA ilr 3.000 de nave, sub protecljaa 1.000 de avioane care decoleazd. de pe termul african,Debarcarea se face pe plaje izolate ln sud-vestul insulei, ca gilansarea a 3.000 paragutrgti.
Feldmaregalul german Kesseiring firnite diviziiie blindate, Ali4iifolcsesc artileria de pe nave 9i avioane. Luptele sunt grele,dureaz6. Abia la 22 iulie arnericanii ocupa Pabrmo. ln acela$itimp orapele italiene sunt bornbardate. Rorna este terorizatA denemli, ftalia inti intr-un veritabil co$mar.
4. Generalul Wladislaw Sikorski, $eful gwernului polonez din
emigralie, moare lntr-o catastrofA aerianA ln apropiere de Gibraliar.Funcfia sa este preluatA de liderul politic Stanislaw Mikolajczyk.
Pregedintele Roosevelt incearcd sA aplaneze conflictuldintre generalii Giraud 9i de Gaulle, am6ndoi afla{i ?n Alger.
8. Jofrn F. Kornedy (Mitorul pregedinte al S.U.A.) se salveaza
imprzuna cu echipajul vasului sdu, avariat d€ o torpila japonezd ?n
Pacifis.
9. Remarcabila performanfd a unui sportiv argentinian: ooolui
lumii, singur, lntr-o barca cu pdnze, in 297 de zile.
lO. Pe Frontul de Est, introducdndu-si in luptA rezervele,Armata I germana, comandata de generalul fVodell, reu$egte sepatunda 3$40 !*m. ln apArarea s€vietica amsninlAnd Kursk-ul cuinvAluirea.
ll. S.U.A. refuza sa predea tezaurul polonez guvernului inexil de la Londra.
12 ln Sicilia, trupele angleamericane inainteazA vertiginos,ocupAnd, lntre altele, localitAtile Siracusa $ Comiso.
14. Parisul din nor.r bombardat violent de cAtre aviatia
angleamericana.f5. Se tonrwazL un Cmritet Nalional al 'Germaniei Liberd.t6. S.U.A e,reazd baze aoriene in Egipt.17. Mesaj csntn Rmsevelt - Cturchill (prin Radio Alger) cdtre
poporul italian de 'a se elibera de regimul fascist in frunte cuMrssolini.'
t8. O no€ mare b&Alie,navalAln Pacific, intrs arnericani Sijapmel.
19. intflnire Hitler - Mrcsolini la Feltre, ln ltalia de Nord. Ceidoi_zu hotdrlt ca 1upta va continua cu toatA fofta'.
?O. Primul bomb'ardament aerian anglo-american asupraRomel, ln plinA zi, sddd cu multe vic*ime g pagube rnateriale.P4a Pirc al Xll-lea condarnna ac€st atac afirmfud cA'Ronra e$eorasul sfAnt. al catolicisrnului'.
2A Fortele germane, angajate ih ofersiva din intrarrdul de laKursk, wnt lnfrdnte 9i anncate pe pozifiile ini[iale.
- ln Sicilia trupele anericsre elibereaza orap.rl Pdermo, e+italainsulei.
- 3c*, EVe$a"interzice partidelo de orientare nazistA.26. La Milano ia fiintA 'Comitetul de unitate a opozitiei
antifasciste', care iSi propune sa pur6 capd rdzboiului Oi sA lichidezefascisrnul.
Bmffimrul miem de la Ploie$tiDuminica 1 august,ln plini zi, tnfa orele 1&16, dinf-o formatie de 178 de
bombardiere americane'LiberatoF de lipulfortiretelor zburdoare'B 24'decolatedin Libia pentru un raid tn Rorninia, 164 au aiuns fn zona petroliferA de laPbiegli, celalatte inapoindr-se din cauza unor defecliuni. Pregdlirea a fo$ fEculepenlu atacuri la mic6lndltirne ln vaderea distrugerii instalatiilor gi rafin6riilor,?nsA avioanele americano s-au lovit de o riposti nsagteptata a apirdriiantiaeriene romenGgermane gi a avia$ei de vindtoare romAne$ti. Raidul n-aavut eficienta sperat6. ln afara pagubelor materiale mai mult sau mai pu$n?nsemflate, la Ploiesti 9i Ctmpina s-au lnregistrat 11S mor$ Si tr47 de rini$,dinfe care eg rno$ 9i.60 de r6ni$ ia penltenciarul din PloieSti, peste care acAzut un lrombardier incendiat.
ln firnpul luptslor aeriane, pilotul stt. Carol Anastasescu doboard douibsnhardierc amsricar€, arunctndr-se pur gisimplu cu avionul sau ln aparatelginamieg, a$a cum povsstsgls ln textril alAfurat.
Conforn datelor dintro carte scrisi de doi piloli americani paru-cipanli laraid, atacatorilor le'au bst doborAte 53 de avioane $i au murit 310 membri aiechipajelor, din cei 1620 ajungi la Ploiegti, adic6 unul din cinci. Numai 88 deavican€, dinke cars 55 lovite, s-au lnapoiat la baza de la Benghazi, resfulabrizend ln Bulgaria, Turcia, Cipru, Sicilia sau Malta. ln Romtnia au fosi ficutiprizonieri 108 mcmbri ai echipqielor, din care 70 de renfii. Autorii c64ii 'Ploiegti',James Dugan gi Caroll Stsward, laudi tratamentul civilizat pe care l-au avut lntirnpul intern6rii lor ?n RomAnia.
lleeesul mare$alului PrezanLa 27 a€ust lnceteaza din vi46, la, varsfri de 74
de ani, la $chinetoa (iud. Vaslui) unul dintre cei rnaistriluciti cornandanti ai armatei rom6ne, mara:afulConstantin Frezan.
Nascut la 27.iarilari9 1861, ln Etutimaru - lllw,Constantin Prszan face studii militare ?n tare $i lnstralnffa$e. lndeplineste functii de rdspurdere 1n unitati$i $coli rnllitare, cornandAnd din 1910 diverse divizii$i corpuri de arunatA Se distinge cu strdJucire lnprimele luni ale iEzboiului de re?rtregire,ln comecir{flfiind rumit Sef al Marelui Cartier General (191S1918),apoi sei al Statului Mairr General (191&'1920). ft4ariteau totul dessebito ?i revin ?n rsalizarea aliniamerduluidefensir/ de Be linia $iretului Oiln Carpagi OriEr*ali,care explici lnV-o mdsuri insemnatA rnarile victoriirom&negti de !a MiriSti, Merese$tr +i Oituz.
?n 1930 e$e avansd lagradul de maro$al. Alos nembru al Acadenniei RomAne,Nieolae brga 1l corsidera un olitor "0u ilruta $gur5 gi vorba socc*itA {...}, de cugetiarolndelungatS'.
Marcsalul Prczart
'Torpila uie" ataci!*Apat ca pin mimme cu vlatA,
dupl ce a dabor&t singur dou*."{aftetef@ burebare'ln luph aeriandde la Plde#, wilocp/rgterttd avlatarCarol Anastasescu a intrat ?n legendd, cuWwilxnste de Torpila vie'.
Din psoritle rdd6ri, fAa/e presei ln timo.tlspi8itzAlfl, ryrtcdltral:. p sc.tt'An Md & laPlpra, cu eilaltl trei eamarazi din patrula devtniltuare; am burd ps gi am lnttlnit rep&ehwl1fu,!, are twa gimit'a; f@': sn dnd # nrt,W @ h6ld a W &e un avlm a'neiicelrt;sn rctlgi| &-t }lrylfi$en $ sA{ s,fim b fpF psfi pryiu; weam tn albr b&1 (lAR 81) qr @{et*uwn 9 um@tte cb k tullngrrd $ MtlDcrxlLi, tue#ffil lovtt. DtpE al +lea abrc asupra@nbardleruhn flnH., sn ranSt &1 ffirh fl*Ai:san la 6-fr m e @t, m'an rUbrd dn ngt,ffi sn vdzi n*Ei g h a&nl mzu; oeo" fi.esnf<ndf S zu A,Wq sn M*& cd vci anthmlt@, d @'ds ru rlilglt.{e. in-an tW q,tms*n*n & vttezA p/e @/ md apofid'@W,m-a prtnfr a,t t@ prtsr..ric, &r ru * puW @d lac*i pregdtisem. Distanta dintre noi scddeafdWM... 1@ m - 4O m, *n lhc,:is oefiii 9... am -irw dire k twnie M-sn teil aici, h Wital, dWtei zib k ffie {n,b* fpslt da ftr6f,F. ftlsesrngN p un qpt &.M & go la Beste fi m deavitmi nla; we ar@ dAfrJrt # av*xtl srsicslurffi rte-a anM Wl u penflrerl,Affi se es&ze ffirile &. la dap wtMe $... g rheuc din rtott tn calhga al*xvld & vMe + adeclarat acest verltabll 'kamikaze' al aviatielrm*tpgd..
ln seara prernergfroare bonrbardanrentuluiannerican, aflat la o 'guet6' cu camarazii deescadrilS (la restaurantul dln pasajul 'Mercur' dinCapilala) s[.Carol Ana$aseseu, lntrebat de unprieten cfuil ce va face dac6 vin americanii, ardspuns: 'Daci ln lupt6 voi fl kl/it, hl voi pltriscurnp pielea 9i vcl intra, eu lrsunni, cru adonullnprimul inamic'. Ceea ce a $i f&nt"
unul din redactorii nostri a fost prezent iamasa de la restauranful "Mercur',
t. Noul regirn al pAinii: sparoso raliiie la pAinea neagra -
20 loi, 600 gr., iar p4lnea a|ba, nerationalizat6 - 50 lei, 600 gr.
& Un nou Decrei-lege priv.ind aplicaroa pedepsei cunwartea pmtnl unole infractidni ca,mise ?n'stars de r6zboi' (tAlh6rii,
delapidAri grave, distrugerea instalatiilor de telecornunicagi ele.).*k La "Cirnitirul Eroilof din Pioiqti srrnt lnhumate solornn
victinrele bonrbardanrex':tului ang!+arnerican din 1 august (ctasiremani Sl german!; precum 9i avia*orii angloarnericani ctobordti).
8, Introduc*rea de arnenci tntre 200 de rnii gi r,n milian delei pentru fabrieanlii care nu respectn norul regim al pdinii.
tO, intr-un artiml intitulat Torpila vie', ziarul 'eurentul. pub-
iic6 un interviu cu -Ercrul Carol Anastasescu' avlatorul rornAn carea rer,r$it perfornanta incredibilA ds a doborf singur dou6bombarciiero americane.
€?. Ministerul S6n4atii anuntA misuri aspre {amenzi 6i?nehisoare, pentru persoanele care transrnit boli v;nerige.
*aS. O "rug&minte' a d-nei Maria maregal Antonmcu c&tre
sinrpatizanlii ei: 'Cei care eventual doresc sd-i trimltd flori (de Sf.
Maria - n.n.), si depunA mai bine aceeti bari pentru aiutorareasinistralilor'.
ttl C iloua serbare c6mpeneasca ln Gr4dina Cigrnigiu, lnscopul $rfugerii de fondurl pentru 4uiorarea sirm*lor.
tA Pioas6 Si solernn6 wnerrlorars la Cflir;gnreni-Vl$ca '950de ani de la venirea la dornnie a lui Mihai Wteazul'.
!?" Trupa de teatru a Marelui Stat Majo at armatei rcrnAnea Blecat lntr-un turnou po front.
g}' Se recornandi everc{Iarea copiilor din eapitald per'iru anu{ expure riscuriior unor bornbardarnente aeriene.
%. In cornuna Oancea - Covuriui a f6t *fintit cimitirul simcnumontul 'Prirnitor eroi romAni c&zuli pentru dezrobirsaBasarabiei".
tr. Trei ani de la aderarea Rorn6niei la'Paetul Tripartit'.ffi" La Schinetea fiud. Vaslui) au lrx luneraliile nationale ale
maro$alului Constantin Prezan (1861-1943).
- Csnerncrarea a 30 de ani do la rnoartea tragicA a lui AurelVlaicu {188€-1913i, unul dintre pionierii aviatiei ri:rn8nwti.
Agi a! aYiatiei rom6ne$tiGrupul \41 - v€n&oare 'Cpt. Corrandcr Popigteanu' obline vidorii
strghrc'*e t$otrh/a lnsnkxriri, pe frqrtul ds r6sdrit. AstEl cpt.av.rez. BAzue€ftffirzlm - 94 de viclorii (prinul de la sEnga ft imagine); cpt.av. Al-
$e6enesar - 21 victorii; sfr.av. loan Mikr - 14 viclorii; slt ar. lm Dbezare- 14 vftXorii; tt.av. Greceflu Thodor 12 victorii (la m$loc, connetdanlii kr).Pentru faptele hi ero'rce, cd cirpi '+i' ai ask4iEi noastre do van&oare a{,dewnii Cavalori ai Ordinului 'Mhai Weaaf dasa a lll-a.
G anlirmarea as:tul ai'Tramikaza"al pri otutr ui frasfasescu
S&Enllmlul grman '0e flehh" (dln E a{u$ ac.}, in afinlul 'Sundn de
la Plob$!i', publi$,mituriile piloliilui arnerican Esvh Kiilrol, parlhipant la
OommrUrnertut dln 1 augu$ nrtra zonei pdrCIlilere Glfipim-Pi0h$i, vhrd pdn
'par4ular'. Dh dmbaliilo sale ciHm: rM st s$s d va fidoar un anEena*ml &dor la rwe dbhflF $l d nu vom hfimpina rezi$stF din pafiea +5r&ii anfiariene
giwhlkr de v?ndwe ahsll behrh Efll matt spre Etnfa nocftit, am fstgltni$ cu fuc hbm ds aiiryda$ Si de 0 Wbmi* scadile & raniloalfi multe din
bqnbadierele noasfe ar b$ lovle pdhr$indu-se h llictui uu uplo&nd in dn iit
cs nd prire$e, duF ce ffi suponal 5 sau 6 realturi, dnd nni avean ta brd un
shgur un apt d€ lryg, am rc$l I ninc$c un ruion @-yerffoa€ rolr6nosc, al
c&uimotor a lud foc 6i a iuprhs repede frrbeul aprd: Sc ulnrirm nna, pilofirl
nspedlv, Sr ls S se safoeue fh preuHe, s-a npeal er apantul s&, Fasfornafl
itrf-o hlie, dilct ih copul hrtrdienihi nosfru; eu an ani nrm I nE pol
par$uh itr ullirn cli$ PblS[ ffirie I ne fr ifndffiuil de mfiile'.
inffilnirc sesrete Ia Qaebec
"Planal 0verlort' sau YariantaEaleanicd'?
O ffidlnire secret6, denurnitA'Qradranf, are.loc la Quebec,la 14 august, ?ntre Roosevelt Sl Churchill. eonferinta lor sedefisoard din noti fir6 Stialin, dar cu cersrea expresi a acestuiade a se rediza cel de-al doilea front ln Europa. Aeeastd preblemi a prilejuit o confruntare intre pre$edinteh american careprefara debarcarea alidd in Franta +i prinrul ministru englez careera favorabil acliuniiln Balcani. Churchill a fost nevort si cedezepresiunii americane gi sd accepte aga rumiful Blan 'Overlcrd'.Acesta prevedea fecerea peste Canalul M$neciiin Europa, subcornanda generalului american Dwight Eisenhower. fn schimb,Anglia obtinea Comandamentul suprem pe teatrul de luptdmediteranean. Hotfifrea a fost corunicatd lui Stajin Si primi[i deacesta cu safiisfactie"
Controverse angle'americane au avut {oc $i cu privire lafronturile din Pacific. TotrcdatA, ei zu semnat un acord asupracolabordrii ln domeniul cercet6rilor atomice. Pc de alt5 parte, afost accept€ile propune!'ea gwerrului sovietic pentru o intAlnire acelor 'trei rnari'ih proxirnitatea granrtelor U.R.S.S. lrfetnire ce aveasd se dgsfe$oare ln miembrie 194K1, la Teheran.
Ong;ul llamflarg uisfrsrsTirnp de cirrci lle, sute de avicane engleze gi americane au
bombardat oragul german Hamburg. Au fost lansate aproape300.000 de bornbe, mirp gi bidoane cr fosfor pentru incerdii.30.000 de hamburghezi au muG aiti zeci de rnii au fost rdni$.
"Fli'ibarc' frttr-w psiA€1l awdiptb
2 Rsrolt6 tn lagaru| de exterminare Treblirka din Polonia.t. BAtdlia din intrdndul Kursk ia sfdrsit prin eliberarea de
catre armatele 3 si 63 sovietioe a ora$elor Orel gi Bielgorod.& Ribbentrop si Keitel se Intdlnesc la Tarvisio cu
reprezentan[ii noului guvem italian. Convorbirile au loc lntr-oatrnosfer6 glaciaE, plin6 de rdncredere.
7. Forteb sayi€tice dezltrr$r're pe un fror* larg ofersiva pentru
eltrberrysa Bielquski, fircep*tdu-$ lnaintarea pe dkecliile $nolensk$i Boslav.
& ln Chha apdo flwiuluf Gdben au rupt d{ryile de prdectieln multe locuri; Pesb 20 de prodncii se afld sub ap0.
lO. in cadrul unei cons'fAtuiri cu orpErti militari, presedinteleRoossrelt aduce la currcstiinF hot&frea de a dw-hide cat dsddcSlea front ln Europa printr-o debarcare in Franta, resping&rdlarianta baleanicd' a lui Churcfiill.
l{. Trec la ofensiv6 trupele sorrietice de la vest de Don,ang4fuidu-se cu fc4ele principale ln centrul Donbassului, iar o,rcele secundare la s.!d de Haftor.
- DupA cum scrie presa sovietici, Stalin se va lntAlni cuRooseveft $ Churc*rill rx*nai dtpn descfriderea de catre atiati acelui deal doilea frmt ln Europa
li Gwemul italian a declarat Roma'oraS descftis', mdiv*tdcA'centrul catolicisrnului nu poate fi teatru militaf.
17. DupA lupte de o rarA intensitate, campania din Sicitia iasfdrgit, ultimele unitAti italo-gsrmane retrAgindu-se pestestremtoarea Messina, in Calabria
18. Aproape 6@ de avioane britanice bornbardeaz6 zona
Peenern0nde, ln Marea Baltice, unde sg prodrc arme secrete (Vl
si V2), qi se finalizeazA pregatirile pentru fabriCIarea bornbeiatsnice. Distrugerilo $int oonsiderabilg.
ZL Trqele sovietice elibereazA ora$ul Harkw.- M" Litvinov e$e desercinat clin furrc{ia de arnbasador al
U.R.S.S. la Wasfringrtm, luAndur'i loanl Andrei Grorniko.2a S.U.A., Marea Brltanie si U.R.S.S. recirnosc oficial
'Comitetul truvaz de eliberare natioriala:.- BErlinul este iarasi bornbardat cu violefta de ariatia anglo
arnerican6.
29.A tncetal din viatA, ln timp ee se Tntorcea din Germania,
regele Boris at lll-lea al Bulgariei (n.18S,4).
30' Pe Frontul de Reserit; trupele sovietice au eliborat ora,wlTaganrog, lnsennd oentru portuar la Marea de Azov.
$coli specialenentru eleuiievrei din Rcmfinia
Prinple misuri discriminatorii rasiale au fost hrde, la nc{ inlarn, inca din 1938, pe timptii gwerrHrii Gog*Cuza. Ace$ea sesituau lhsi, ehiar Si rnai tllrziu, foarte deparE de cele adoptale inGerrnania nazist6.
El€vii $ studen$i ryrei - cei din urrnA lffir-un nunr6r lirutat -ccqrtiruau sd invete llnpreund cr: ror*6nii. Dup6 irstauraraa prinlnait necret Regd a'st*.rir.ri *4iona! legional' ln septembrie 1 940,acestia sunt exelugi din hvitAn€ntul ds std gi privat r*rn8nesc"Sercina organizdrii activfte$i $colare ifr sadrul aeestoi dnil revenaade ahi inainte Federdiei Uniunilor de Corrunitdli Evreie$t!,'iirlocuit*la sfnrSihl lui 1941..cu'Cenfala eweilor din Ron6nia'. $i as$el lalncoputnl anului $colar 1943-1944 func$onau, pentru cetiteniirom8ni de prigine erreiascA urm!fioarele insiit$i de ?nvdtim6nt:?5 gridhite (1.258 copiigi45 eedrs didactice), 74 gcoli prirna'e(13.460 elevi Si 563 cadrs), 40 ecoiisecurda'e {6.955 elwi).
{tat ia $efinfieag awnistitialSupi disputele dint'e ali.ati privind conditjile de arnistitiu su
italia s-a ajuns la un compromis. Condi$ile de armistiiiu zu fostprezsntate italienilor sub bmi de dictat. Acestea au lost semndela 3 septernbrie de gereralui italian Gius_eppe Castelarrer, enuntareasrnn6rii s-a ftuutirsi la I septembrie. Intre timp alia!'i au pregdtitdabarcarea af€cfuatah aceeagi zj ln Catabria F,loul Sef de gwerniblian, rnaregalul Badoglio ar ff dorit ca aiiatii sf, realizeze undispoziliv rnliitar ?n jurul Rornei. Comandarnantui s.rpren germanluase ?ns5 nrisurile do apdrare a prrrctelor stdeghe italiene, ?nprin*il r$nd.aeroporturila din Ronia. Hiilerigii mai dispunezu lnItalia ds 16 diviz'i dintrs care 7 ds blindare. UniEgls italier€ s-audesccrnpus gi au fost dezarmate de nemg, unele dir'tre elealiturAndu-se rnai tirziu ReaistEnlei italiene, care dupAevenimentele pehecute au luat amploare. Annafele germane aucontinud sE lupte, ?n retagerea lor spre nordul ltaliei.
ffrrssofnrs esfe eliberatDupd arestare, Mussolini a bst internd ihtr-un loc ce pi4rea
sigur, ?n Abruzzo, pe mrntele Gran Sabso, la ncfeiul 'Carnpo-lmperdoro". Hder afl5 do ascunz&toare giorganizeazd un comandode asialiE gr paraputigb, mndus eie lt. eoionelul SS Ofto Skcrzeny.Acegtia reu$nisc siJ elibsreze la 12 septembrie pe fostul dictatoritalian, 1l fansBortd la o bazA gerrnar6 ds lenga Roma 9i apoiil
duc la Rastenburg, via Viena -M[rnchen, ?n vederea ?nt&lnirii cuF$hrerul. ?nFevederea est€ cordia!6dar $i autoritari, Hider ordonindocuparea totala a ltaliei, fir€eoneursul Ducelui. $tabilescnefacered partidului fascist subnt;mele de Paitidul Fascist ftepubii-ean. Tot*dat& este eanstih,rit u,'l troustat fsssist, in lceaiitatea Gal$ dinnordui ltaiiei, eunoscut sub numele'ReBublica de la 5ial0".
rgcuilOscute $i dg SuvaranulFasgniei, cere i-a acordat ulteriol0rdirul'Mittai Viteezul'.
li.- Trupale romtne, lncooperarg cu cala g€rrnane,dekraca 0 t€ntativa sovieticg deZ. Atacurile soviotice deixca 0 t€ntativa ovieticg de
asr.pra pozitiilor trupelor rorndne deb.areale p€ Frmul de nord at
din'Kuban' sunt iespinso cu Metii Aev..plerdeti grda pantru iiurnb. ?1. Nensiputlhd s{ rezHa' 4.-Pmtrucmrpetr4gar mq.tortesvidbernutts.perioaqcarelsiconducgtrupetah iyge $rEt'qlule *t de ps rnars, !rupeloiupto din Kuban, colorielul toman6 evscueezi" dup6 luptecoft€lijTeodorir"ri,cgnanasratt crEncen€, orsarFptrt AndBa.Divizbi 0 carals,is, sS€ deorat 28. Un grup da evioanede A Hinar cu Ordinul "Cnrcea sai/i€tico btrr$ard€€r* !a arabz€de Ca€6r el Crucii ds Fie,,. Corstafita, i€r6 a prodwe pasibeAcosts marite i_au fost deosebite. Fatru dhtre spardsio
insnice slnt dobsfip. @. SS &is Skw:zeny
A "Spcruri de scurrnpete'mrdate fr,rnctimarlior publici:50% la alocaliila pentru,eqii ei 30% la salariul brui.
& Inaugurarea eentrului do ac{iuno sociali .Casa
Marosalului'din mdierul Tai - Buctrrsfti, ot prilejul aniws4rii atrei ani do regim antmescien.
?. la fiint6 'Cornisariatul general pontru probiemoloovreie$ii".
& $e deschirJ luer*rile rnarelr,ri garitior psfitru dwcoperireacetiliior dacice din Muntii ffie+ului - Hundoara {wrduc8toride bcrari: prof. C. Daiccnriclu e$ prcf. Gh. Bretianu).
la L€ la+l sunt inzugurato busturiia scriitoriler junimrqti"15. Dupe eliberare ds eetre gerrnani a iui Mussoiini gi
ifistalarea lui ln fruntea aga-zisului Suver.n ds ta $atd'aste"rdnfiintari# gi "Fascla d€ iupta a fescigtiior iiatie*i din Buourelti""
{9" Episeepul lulir: }-iessu +i attl preia{i dilr tud*aliji esda{Ungariei,ln pblerina; ia m&*4stirea $tr6r*ba din FizrySiuj.
ffi, lncop.*rid eu rnul *n seoiar 1S4g/1S44, 'stenografiade'\,ine discipliriA obiiget*rie' ln ?nv&t6rrr*ntul csrierci*i"
- Fresa rcrn*esaseA scnie dospro maiiie suceese alepianistului Dinu ilpatti la Slocktrctm, ufide a sustinut mai multeeorrcode 9i reciiaiu;i.
P'f . irmsnr*rrtaea ia Medieg a iui ,{la<e Fedor€s, uad dini,'suitirnii .'memcrardigti" ardeleni ir viat*"
??, Abalorul munielpal Eueure$ti esie rnilitarlzai.G, AccreJar*a da ajutcare in alimonte *inistralili:r
bcre'rb.ard*rnefitelcr aerieno sRericane de la C6mp!*a gi ploi6ti.3O. Rorn&s:ia rectnca$e nqtl gLiltrn refljbli{yafi fe$cist iiaiial
condus de Benito. Mussolini.
g, Vacl*ul orag papal Civitte Vecchia {ltaiia) este distrusrje bo*lbardamorrtslg anglo-ernericano.
2. ln Ucraina sorietiai lnainteaz6 rapid.- g, in Sicilia, la Cassibile, s€ sarnftgaze in s€cret oonvefitiaprelirninarA de armistiliu lntre llaliunile Unite +i ttalia.
- La Kiasnogorsk, iAngd Moscova, ars loo conferinta<iolegagilor rni+cArii ar*ifascisfie a pdmrlerilor ron€ni din U"H.S.S.
?" Dupi ziarul suadsz 'llolsinsb*rg Dagbladet.,rmrgaRirarea bisericii oslodoxo din U.H.S.S. Si ?nfiiniarea u*ui$iett giilad oerrriiituie "nal menevre ingol6tcar# ale lui Staiin.
9- Eerlinul 9i Tokyo ecnsiderE 'armistitiul ltaiiei. c.a p6 olr&dare a Pactului Tripartit".
- i-a Universitataa i"iarvard din $.U.A, Cl'rurchitl prspuneea dupd rdzbo! englezii 9i arnerica*ii sd arb6 aeesaEi **t&tenieper"itru cA au o linrb* +i traditii csnune"
SS. Trup*l* germane u*up& Roa"na gi celelalte mari or*ge;iaii€ne din contrui ei nardul t6rii.
- Pa ircnii,ti ds Esi, iortelc scviotise stiberaazi* zeci deloeatftAii, ilrinlre *ara Slalirn {azi Dorstk}, Mariupoi 9.a
t?" fieg*l+irnperet al iteiisi csra'proteciia aliatilof.8& Gurverrul Badogl'lc aste res.rrroscrit'de angle'arneric*r*.- in nordul lt#iei ia fiint&, ?n iiegatitat*, "Ceniitetul militar al
d€t*$erefltelor de partizani', cqrdus de Luigi Lsngo" lar?r.! munti,brlgade 'Garibaldi".
&&" Wilhelrn Kube. gauleitonil Flutaniei Albc, ssie asasinatla i*linsk ds c*trc un gnip do par-iizani s:vietici.
*. il"{*s*ri excep{ionato 3n Japtr:ia: ai;i*rlt*lile, institdlilagl serclellie pubilce sufit evac"uete din Toky* 9i cragele nari.
Gentenarul artilerieiromf,neSti
Sau frnplinlt lffi de ani de dN amtu nn$rd a awt prfrn Mqie de uliHia(10 nolsnhrib 1W), ltwiaV u \nrt awb', h Wdurb, $b Bilrccu yde(fir{ aturci'frtrwib' intnu Il, oryaniaw khnfiiei). ln ttulfuva, Nilm ba&b haililsie a tudintilnhb itt 1849, sttu donnb lui &igue N. GltM.ln lW, subAbnNru loan C,& sa lonfr pdmul rqinwt de alilede dln hturctnbla Unlb.Sub donnh tui Cuol l, elllrsusi ofiW de utilsie, na# and gdenolE pana-nantsi e$e lolgstrEitt nod grehrcilln Hzhqlul fu lNWaNa$- frt 1899, Ronfrnhaw 12 rqinwle da ailibde de dW gi 2 rqhnab ulileia da ubE.
Un'tamuai ntrluct"Tn SapitaldS-a inenpht lfr Capilali, lnt*m din sedle d€ toanne, pe la orole 21, pe linia
tramniulni nr. 1, ihfo Caba t/ber$fi $ PhF Sf. Ghooruhe.
h uma unui hcilenl lhto nnFuhnbl tannnfului $i un pasros agrcsi$, uHifirul
a.rerSil 9{ fel h ahd p0 conduc4orul v4onului frr tip ce tarnraiul s-a prn irimitcarc cu viloA m nni rrm, fue pdhp de milevr?rt. h tinp ce $armralultecea
llrviM prh +5 sbliil un Et* bbbibt sesidnd pericolul, a retnit si pffidi fdtnghh
ds lqlutl o fohl, thberuStd alimcnhrca elecfhl Si n[el, @htwgoanele s-ar oprl, hahb de a se produce o iminenE cahs$oE. T0n&ul $Faconlinud drumul pe bicicleE, ca $i cun nu ta llr€mpld ninb.
8 ons ol i darea c oal iti eiantihitleriste
' La Mo6co/a, tntre 19 9i 30 octsnbrie, ministrii afacerilor el*emobritanic Ai arner'can, Anttmy Eden $ Cordell Hull, tntAlrpsc pe colegullor sovietic Viaceslav Molotov. La conferintA sunt exarninate uneleprobleme esentiale privind atAt desfA$urarea rdzboiului cAt Siorganizarea lurnii dup6 lnfr6ngerea puterilor Axei. Fe ordinea de zi aacestei Conferinte, propuse de gwerndl U.R.S.S., figura ln principal'Examinarea mdsurilor privitoare la scurtarea duretei r6zbciului lnrpctrivaGermanilor gi a aliatilor lor din Europa', lnteieg6nd prin aceastadeschiderea grabnic6 a celui deal doilea frmt pe omtinentul european,propunere lrsugitn de delegatiile americane gi engleze. Tn schimb,sugestia fdo.rtA de S.U.A Si Marea Britanie, un proiect de federatizarea t&rilor mici Si rnillocii din Europa centrala gi de sud-est, a eguat,deoarece anter'pr aliatii dmlarasorA cd marile puteri nu urmareso saobtind zone de influenti ?n Europa.
Cmferinta a adoptat "Declar{ia cu privire la ltalia', Fra ce trebuiosA lichideze pe deplin fascisnul 9i sA instaureze un rogim dornocratio.Corera lui ltloldor ca o parte a flc*oi itaiierp sA revinA Un[nii Sovieticenu a fo$ ffi€ptatA, in schimb toti ar fost ds acord ca la dArgitulrdzbcriului Gennania s{ fie impdrtit6 ln mai mults teritorii. Cu prMre laFranla postbelica, dh€rgentele ivite sunt lnaintete Comisie{ cone.rltativezuropefle.
Cde irsi rnari puteri sLnt de acord ca e'iminalii do razboi germanisA fre judecati ln iArile in caro au,i:onris atrocitSfile, an orcop$a oelorfnai importanti ce unneaza sA fie judecati de un tribr.nal internatkinal.In ultima zi a Conferinlei a fost sernnatA de U.R.S.S., S.U.n g 4*1;*,ca Si de reprezentantul Chinoi, 'DeclaraiiA iebr patru $airn,cu privkela securitatea generalA', cu princ$pala prwedero ca rezboiul sa con-tinue ?mpotriva .ptrterilor Axei p6nA'la capitularea nepcditiond6 Oivictoria finald. Aceasti corlferinp a consolidat eoalitla mtihitlerista Si apreg4it conferinta apropiatA a conduc&torilor celor trei rnari puteri,inc[siv cu LV. Slalin, la Teheran.
Yieti saluate ile pe*ieilindta Fei anl du$ inlrducwm Tn pmctin tsryzuth& a penlcilhei idescoperig in
lgg d€ Flemhg), gin upodenlele unuiCrup de sawti englezi& la 0dwd, nrulrndhment mh fplmfr $ in spilalele milihro ale Alhlilor. PFsa ocsidedali nhkadpe hq @rl sp6hflrl6 al unuissldd dnt, eu pl6gi hftdnhllr Sdtulde s+limath,cm a b$ sahrd eu {utorul mnhilimitntr-un spital dln Alge.
3. ln Kuban, d$6 lLpteextrem de grele, trupele rornanegi gernnane pA?asesc oragul-portTaman, trecAnd ln peninsulaKerci.
4. Corpul aerian rom6ncomandat de generalul ErmilGhmrghtu este cital ps annalApentru rezultatsle o(c@lionaladob6ndite ln lupt5"
9. Trup6l6 romAne
fncheie aclfunoa de anao;are prinbde a penhsulei Tarnan.
tg. ln peninsula Kercl,Corpul 5 armat4 gennan, ciruiafisunt s.bordonate diviziile 3 mtntegi 5 cavalerie rorn6ne, trcearceimpiadicarea debarcdrii soyietbe.
14. Puternic angajate lnluplele de aparare de la vest deMelitopol, aviatia romAn6 estarsnarcate pentru efici€nta 6i chhrih cornmllatele germane.
28. Trupelo romAne, lncooperarg cu cele gennane, duclupte grele la vest de lvlalitryl.
l. ln cursul noptii, avioane inamice au aruncd manifmteln jud. llfor, Arad Si Timis.
- Canemorarea a 5 ani de la npartoa mare$alului AlexandruAveresou (185919S8).
3. Procesele iuridice intentate de tdrani sunt scutite de tirn-bre.
!t. Se inatgureazA Stactimul sponiv al Facuna$i ds Dreptdin &rcuregi.
tZ Moartea Gnd Elens G. CoSbuc (necut6 Sfetea), lnvArstA de T7 de E'fi. A donat Acadomiei Rmr&e manuscrisele sibibl'oteca'poetului Franimii rsn*u.
ld Dupa aproape troi ani cle fomal'rtali, cercet6ri, expertizeetc. ?ncepe la Epurdgi lroce*l Carlton'(blcd prebrsittn unnacutremurului din 10 noiernbris 1940).
18. lnaugurar€ fn iudetul Argeg, fntr-o zone distrusa deinunda{iile din 19d1, a'satului rnodol Antonegf.
t9. 9a hotarat ca la 1 noisnrbris 194i! se fie recrutati totltinerij oxe au absolvit cel putin patru clase ssc-uridare, n&scxdi tnanii 19*3, 1924 Si 1P5.
"!. Convocarm'Cavabdlor Ord'ruhi Mihai Vlteaanl', irplusiv
a dmcmdentllor eelor dscedat!, pantru aSi alege loturilo dop*n*nt ol- oars zu foa* ?snpropriet6ril! tr Bucoryina de Flcrd 9iBasarabia
g.$, Se c!*chHe la Craiora'Si66m6na Ofteniei" tt prezentamarqaluirii ton.ffionescu gi a altor oflcialit4ti.
2lL Decret-foge prin care se stabile*e in ultim ten"flen do30 de ziie pontru declararoa originii etnice a evrsilor.
- Se inzuguraazA S€aua Bucuregtl-MAgurole.3t. la Csne$i, fnca trei condanneii h rnoarte prrtru 'jafuri
lh timpul caruflajului".
l. lnsurec[ia popularA din Neaflole ia sfArSit prin alungareadin ora$ a garnizoanei gerrnane Ei a colaborationi$tiior.
3, Tn fialia, lupte violente pe autostrada Neapol*Roma.8. Nenrtii furi din muzeele italiens oporelo de ade rdmase
nscrscunse lnainte de @uparcla oragelor de cdtrs aiiatl.9. Unitdtilo sorietice eliboreaza Caucazul.
12 Maresalut Cian Kai-$ este numit oficial prqedlnte alRepublicii China
l$ Gwemul'rtaliar srdus de maregalulFieks Badoglio setteclaa ln stare de razboi w Germania Aliatii se grdheso sa-ideclare pe italieni dret.," cobeligeranti.
lr0, in Ucraina, trupele soriotico elibereazi orasul Zaporoie"15. Aviatia japonozn atac4 insula Crylon.l& Cepitanul avlator Walfer Ni"rvoiny, cornandantul unei
oscadre germane de venatoare, obtine eea d+a 244-a victorieaerian6, fiind considErat de cAtro presa german* dropt 'primulaviator din lume'.
17. lnundatii catastrdale ?n Chica p,rin revArsarea flunrriulul
Galben. Peete 200 oe mii de persoene ?nscate. lrnense pagubemateriale.
?S. Pentru a spori moralul trupelor, presa german& scrie cA?n cur&rd va fi dat Tn foleintd 'un ffiJ explozit', eu o fcrl6 dodlstrugere il'rc& fiecur$scuta pan? ac,rn.
- Continu&ndu-gi ofenslva, !rupele scvietioo d-in Ucrainaelibefeeee ara$ele: Bnepropetrovsi( gi Dneprodzerjinck.
2?, Guyernul fascist al lui Mussslini sa rnut& la VenetiaS@. Gwernul francez de !a Vichy doereteazA pedeapsa
oapitalA pentru furtul de cartels alimsntare.8lP. Fresedintele Roosevelt invitA pe general{.ll Girauci la
Washington, per''tru.a cunoagte mai bine situa{ia din Afrioa.
B$lamBEII ftffiarelesE $ta€ HfiaEer
ffim mar*er remss! Ea tragodia$$tEmaaEsri Iar al RaEs[cE,
ffiieslae aE lE-EeaFntut rs$n tngrahsn Atunie lww,To {tldg;u[k Ahbitrdiu
{n 18&l s-a h&rs aeagd?n &affi*lA tufr 37 ds wi pdtwtdiin
exil, gin rmi nulb ane dEt flusia anpmrfr gi din Siter&?.
aryd hirotanisire,ln 1918, a twt prnt h TInBK W ttt ifitwa@l
fi1e89 a to# obl$Sat sd sFa # dbrerjtn cunw&ai e{K @pwat nlliflr. ffi a aiuns h ioicr$& th SMb" wda *lgsryd adryidwd rewbE din ffilan*$6 t9t7 Si fualNtrsbs al $-laWwieu hnith irrlwbF., hlrMsa hwltiut AWei t{baWhi, ttwlleilndn 0ln l&b,Tdbxn ti.Arlasbg, "ilEdrti ds tl:ediilit 80t*1h,tarwisb Dmlfuua Si tei ser{tri, Pifikbta Artsth ',4 aErt &uips Iat ffi$ rdtme & tufi rn ffifitghb, syr&N'sd nr $. dmd
e$e scns si.irnor lti firs& Mtis g-frti fp ong&st{tfsfit$tf.in wilh 1918, un tinb il Ffioy;ovsi (cunisutWwW] a
ffiaffit il,twa hnilie irWhL Si ltsatmti lntun tffi , fttit:@tipe loahici cA wr fr fuSi h ttwow portuu 'getu*& tonului'. Autcstffiftafi Siffiaf lncxawwi rWdw din &MneMN.Ahia torll do affil, axsffi pfin 8'Wr$a,o tufinag funllie,, de ditrcanisruul ro;u Jrkwski,frr iulb 1918. C&vrele au fr$arse iltr-o
N,wdinagWwe.Mi&niubWbiiw arg6twgrup & WW'acufid*i
da rcilwgghniliei ffip$hlq a &Silrcald un finesh uryilPmt W citlci dfifraei u b#cwfuwuli hflffi g sxmubli.
ilyt msfrc perggfidri, Aisils ilxwtfia aiuwa k lhain &mm06f/.il a prst Si pW aprsfuru g revifg ln Baffib. $ashhitil k nenl&ba lfibnvel dk it&M Arhai.
t. rortete swietirp, dlalo
in ptir6 ofensivA ftr regiwea
Kerssn (Ucraina) fnf€ng
reeistenta fnvor$uflatA atrupsier ga,rnarte $ ronrdne
din FFnul Puekcp, ihcetcuind
pe uscd Crimeoa
2. Luptaie defensiva
din peninsula Ksrci creec ?n
ampbare. Ostagli rorn$i sa
bal cu detzenie.
9. ln igmul Perekop,
trupele romane gi gerrnarn
contracareaaA prin' acliuni
indarjite lncercerib trupolol
sovistic€ de a pAtrunde tn
raioanab de riord ale Crimeii.
lOeC. Ls set ds Kercl
lirpto grsle lntre truPeleg€rmgno-rgnnAno si cele
tln "cal $fofem"pemfrsfttallla
Ld cartierul general al maresaluluiPietso Badoglio {1871-1956}, premier Sicomandant suprem al armatei italione, aavut loc o reuniune a'Ccrnisiunei inter-aliaispentru ltalia', ln cadrul c&rsia s-au luathotfifri decisive cu privire la viftorul rela$ilor
cu ltalia ?nvinsd" Rzuniunea a fost prezidatA
de reprezentantuI Uniunii Sorietice, Andreilanuarevici Vlsinski ('!883-1954), carg ajucd un rol impartant in orientarea acestorhstertri".
Pre2enta aceshli fandie reprezentantal bo!$evismului a contrariat p&nn giVatbanul, care sg ten"le cA acesia va jucaroiul 'calului troian', roi pe care ternufulcomisar sor4etic 6i.l-a asurnat cu prisosirg5,ln spocial dupA terminarsa rdzboiului, lnmulte din tirile eare zu cdzui in sfera dsinfluenF a U"R.S.S., irclusiv RornAnia,
t{n&&$&EatWtffiwtrsiRdplrtKsffi
r, S-a lmplinit un secol do Ia nagerea
ftAUui om de gtiinfx ge,rman Robert Koch(1843-1910). La frcepu, medic de disuictla Wollstein (1875), a desfisurat oprodigioasl activitafa *iintific[ ahturi deLouis Pasteur, a fost unul dintrelntcmei€{oii'bactecologiei modcnre". ln1882 a descoperit agentul tuberculozei(baccilul Koch) iar rlterior a reu$t saproercn "grberculina", srbofiar4i rovelafioale
fotositi !n diagnosticul tuberculozei; tn1883 a descoperit $i desclis nvihiorurl" crepro&rce holera la oueni
3 Decret-lege privind reforma iustitiei.A. ln rnoO sadic, Ana Marton, o servitoare din Bucuresti,
ucide cinci persoane prin otr6yire cr arsenic" Dascoperitd depolitio, se sinpcide.
{. Concert festiv al 'Asociaiiei Rermdn+Germans' laAtenzul Rffiran. Diriior: George Georgo.scu.
& Inaugurarea noului rPalat Al Camerelor de Munctr dinBucureqti.
tO. S6rb6torirea solomnA a 'Centenarului artilsriairorn®ti'. Presa publicA mesajele adresate artilerigtilor de calreFegele Mihai I qi maregalul Antonescu.
{1. lau fiintd la Bueuregti patru centro antirabice pentru
tratamentul porsoanelor mu$cate de animalo susBeetg.
- Inaugurarea liniei f srato Bucuregti-Urziceni-F&urai.
t3, Ministerul Agriculturii si Daneniilor intentionsaza saorganizeze'asigurArile sociale pentru lucretorii agricoli!.
15, S-a hotAr6t ca zafrArul sd se v&rdA fdrd carteiA, tntoata tara, la Brolurile manirnale ln vigoare: toe - 170 leiftg;cubic - 176 lei/kg.
- Stabilitea unei stranse colaborAri tntre M.A.l. qi C.F.R.
pentru'electrificare€ unor oornune'.
19, Diriiorul romAn George Georgoscu lnregistroazi la
Madrid un mare succes, conducand Orchestra NationaldSpsrioH.
ar. Monitorul Oficial puuica fsta preofilor admi$i sA facA
pario din cadrele astive ale armatei.Zf. Sunt constituite la Bucuregti primole 'Sfaturi de
lmBaciuire'.
2l*. La Constanla, un periculos jefuitor de biserici estecondanrnat la moarte.
28. Este.rharcata oflciallmptinirea unui sfert de veac de laUnirea Btrorinei cu Rom6nia
- Sfintirea $i dezvelirea statuii lui Consiantin Basarab
BrAncoveanu, po rnul bulward cu acelagi nume din Bucuregti.
39, Comemorarea unei jwnat4i de veac de la nroartea lui
Vasile Boersscu (183S1883), orn politio, fost ministtu de e$erne,care la 24 ianuarie 1859 a propus ln Adunarea ElectivA de laBucuresti alegerea lui Al. L Cuza ca domn 9i In |araRom0neasci.
Saf ftrermam, perefreaprrma ear# Fmprecsff#, fa FeftsremPrirna ?nttlnire a conduc&torilcr celor trsi meri
pt$eri, FloosovElt, Churchill $i Stalin, are lsc la TB-henan tfitre 28 noiembrla gi 1 decsnnbris. eei 'trslrnari" sunt tnsotitl de ministrli ds extarne {Tndelag,$ia arnerican€ apare l-larry i{cpkins in loculiui CIordal $iull) Si consilieri militeri. Confsrirdte rFaavut ordins de zi prestabilitS. Fiecare delega$e apus^?n discutie cssa e€ eorsidere in'podar$.
Inc6 do la primele c*ntacte a fost pus&problerna doschidarii cslul de-al doilea frcnt"ehurehiil a propus ds aee€$e dd6 eol"nbinareaapsretrel 'Otrerlord' idebarcerea ?n Fraffia) eu odebarcare tn Bslcani, care lra fost aceeptatd deS.U.A. Ei U.R.S.S., unn*nd sE se realizezo trr 1944numai oBeratia '&erlord'. Stalin a deslerat c6U.R.S.S. va dsclan$a, soncomitent cu debarcaraalrr Franta, o rnare ofersivd pe frontul scvleto-germsn.
La Tsheran s-a discutat despre statutulGerrnanisi de^ duBi rdzboi, problennd foartecontrorersatA. In ultima zi a conferintei, Roosevelts propus lmp6rlirea GerrnEniel ln einci statEautonome: 1. Prusia; 2. Hanovra; 3. Soronia SiRegiunea Leipzig; 4. Hessen, Darmstadt, lGssel 9l Regiuneade la Sud de Rin; 5. Berraria, Badon-Wiirtternberg, HamburgSl Canalul Kiel. Rogiunile Ruhr SiSaar urmzu st fio puse subcontrol international. Ch{trchill propunea lzolarea Prusiei gifomnrea urpi feder4li dun{ren€ Incluzind Bavaria gi unelestate din Europa cantral& Stalin rra lrnpedegit sceste p€red,sWinA.d cd nu sa poata exclude posibilitdaa unei Gennanilunite. Astfel problema a-fost trensferd& Cornisiei consrutte*ivsGurop€ne de'la Londra. ln cesa ee Briveste viitaarels frontlere4le Poloniei, la cersrea U.R.S.S. de a i se etribul podurileKdnigsberg Si Mernel, revsrdicarea a r6rnes ?rr studlu. Ca gialtE cerere a Uniunil Sovietica, ca ln schimbul recunoa$tarilsweranit{i! Finlandei se p&$re4e JArlle Baltice $i s6-i rsrin&B*arabia gi Nordui Bucorlnei. In privinla Japcniei delegatiasnrietic6 s.a declarafi dE acord oa dup& terminarea eonflictuluiln Europa, U.R"S.S. s6 intre tT rBzboi ltnpotriva Japoniei"
BupA ftcheieree conferlrgei, Floeeveh ql Churchill s-aureffiors la Cairo unds au a./rlt -o tnttlnire cu reprezontenliiChinel t0ian Kai-Si) 9i Turelei. [n *esa ca prilregte Chind,cele trel puteri obligau Japonia s! lRapoiaze RepublicilCilneze, ilhneiuria gi Talwanui, gi sE amrde indeBendenlaCorEii. Gwerrul Turciei a refuzd 1trcA o dde ca intre h coaii$aantihitlerbH, pAstrfud reutralitstsa.
d}sss{rfn seerege prflvilnd Hfiina'lJndeva ?n Africa de hlord' are loc o lnbevedere secreta a
presedirtelui Rmslelt gi pre*ieruiui€iurclrll cu rnaresahrl Gan lGiSi (1887-1975), liderul Chirpi nati,onaiiste. 0l c&sra zirle ?nainteaCsderir*e{ ds h Tetreran Wfii $ate{or dide occldenhh diss"dA cureprezentantul chir,ez vii&mrea dssf6$urare a r5zboiului'irn@iv-aJaponbi$ plarudb postbelice. Prwa conrer*eaze posib{liBtea catrvfiH sd fie iLndiUiH Sf Carh kcifrailui, ctip6 n$deful cde{ a Afiar**:nlui.
i pena h unn6 pe acegtia laAdverssuls6u prirrcipal a tost MaoTzedun i1ffi-1$76),cornunist, care l-ahloctrit la trrtare lnt*l$, C$an l€isi atrebuit sA serefugieze ln insulaFonnosa flalwan),urde a mnstilrit unncr"l skt driinez.
.l'l .itw".":JH
8e la Sdnga la. dreapta: t f', Stafr?, F.O. @wtt 6i W. e'harchiil
w,#
l. Un convoi ?ncercat cu opere de arta italiand a plecai dinGibrattar oake S.U.A
2 Peste 500.0@ de miner! norcFamericani, din ror,rln grevA.
Preg*iintete R*ose,velt a dispus 'seehesirarea' minelor tn cauz&3. Cercurile berlineze consider* Gonferinta da la Mosccva
drept "o capituiare a Angliel $ji S.U.A in fala U.R.$.S. $i e preter{iilor
sale irnporialiste'.
8.G. DupA lupte extrem de violente, tor'fele soviotlceelibareazA oragul Kiev. capitala Ucrainei.
?. Angloamerlcanii ?ntreprind puternic€ ecliun: cfwrsive 9n
italiE moridiosiald. De segnenea, bombardaazi din ncLl Rarna, mai
muhs Llornbe cd:&rd chia' aproape de Catedrala Sf. Petru.
8" eu priielui 'c*rnemordrii capitulArii Germaniei" ($11noiembfie 1$18), Hitler slsfine emfatic cA "avslimefltele din 1918
nu se lor mai repota, iar Germania nu va mai capitula nieiodath'.t6. Pe teritoriul U.R.S.$. se cglstituie Divizia de voluntari
'Tudor Vlaciirnires*u', aleAtuit6 din prizanieri rorn6nl, cu seopul doa lupta lmpotriva hitlerisnului.
19; La Bruxelles, i6 belgieni 9i un polcriez sJrrt cwrciarnnati
la moarte de c€lre gennani, pefltru -spicfraj ln favoarea angiearnericaniior".
?2 Presa sovietlcA rnenlioneaza cA U.F.S.$. pretinde fa{6
de vecinii sii de la Apw frwtierole existente la 22 iunie 194"!.
- Gwemul briiaric asigur6 poputalia cA dispure do s:frciefilicrtrctri, hc& cd ptiljn o fsr*lie... dln 10 sa aiba q:roan de Crtuim.
33. R.*sr*c n*ac aerian bitmie assra Berlirulri.
Z|. Fortele nipone zufera noi tnfr*ngeri tn batalia p*niruantripelagul Soiornm.
8* Conilnu*ndu-gi ?nainter*a ?n Bielcrusia., fortele sor'riet!*e
elibereazl ora$r.ri Gcrnei.A?. ?n $panh ar foef r#usi &C00 de spi din cei 35.C{S
fi/ffi,ldi de c#re rryub|i€?iFt $rdin&te, in perbeda r6zbai*ul ei#|.
2S. in regiunea Gonrel Si"lntra Nipru qi FrlBet, luBte Srele gi
sctrirnb6toarE: forlele germana npiica stratagia tipostei imedide'.3$. k .iai*e i$csiiiei are ioc sesiunca Veceior regiorm;e
6rtii*eigc, care s* euHihri*Fl wg,rxx,rl s.pren tegLqlatv $ exm,ilv el
lugGlavie. Aeeste al€gs CsniteEld f!4lmal de Eliberse ln fnriie zul.E.Tiia, prcdand' nuregd. G:.renrul iugrelarln exii do la Lmdra €edodard llegd, br regshri PSU al li-lea i se ii*erzice rwenirq ln ter6-
Gemtenarul rcginei ElisabetaPrincipesa Eilsabeta de
Wied, ngscut6 la 29 decernbrie18fi1, e*setoriti cu domnltorulCarsl I de Hohenzoliern le tr5noismbris 1868, devenea prirnaiegin6 a tirli noastre la 10 mai1881.
ln 1874 a trdit o mare drarrriprln pierderea singurului copil(Maria - ia vtrsta de aproape 4ani). Particip6 activ ia manite$ericulturale gi de binefacere (aziluipentru nevSzdtorl 'VatraLuminoas#, inaugurat ln 1908,
$rena|ia fra$frtffis lamarwrufrelioeFentu a impiedica comandamenfui gernnn sd mai aducA
trupe din aEe sectoare ?n regiunea Kursk, armata sovieticd apornit c mare ofensivi. ln cAteva luni de la declanparea acestordacuriau fost eiiber€de irnportante l@alita$ prinb'e care $molenskgiBriansk, aiungAnd pe alinian-rentulflwiului Nipru, de unde sepornege fn directia ora$ului Minsk. O attA ofersivd de proporliise rjesfdsear6 pentru eliberarea Donbasului, ora$ele Taganrog
9i Stelino. DuBA ircheierea bddliei penUu Caucaz, la sfdr$lhrianului,lntreaga Ucraind din st6nga Niprului este liberd. Astfel,lnaintarea spre vest a trupslor sovietice s-a produs pe oadAnelme de aproximativ 80G1.000 de kilornetri.
'Zi dal Atlantlcatraf ' ?n dificyiltateDe doi anise constuiegte pe coastele olandeze, belgiene 9i
frarcgze un faimos zid de apnrare itnpobiva urnr debarcdri aliate,numit Zdul Aff anticului'. Planul prevede 1 5.0@ de lucrdri prircipalede beton pentru a addposli tupele Si bateriile de tunuri. Lucririleau necesitiat 13,3 milioane de rneti ctdci de beton, 1,2 milloane.tone de fier si 175 de mii de lucrdori. Ea irceputul anului 1943erzu terminde nurnai3.700lucriri din cele 15.000 prevdzute ini$al,
ceea ce nu asigura un sistem defensiv pentsu evenfuatul accesinamic dirspieCanalul Me-necii, MareaNordului sauOceanul Atan-tic. MaregalulRommel, in-spectAnd indecembrie'Zidul Atlan-ticului' dsciarica acesiia pre-zint6 multesldbiciuni.
14 Gwernu! U.RS.S. Ei cd d Cehodcad fsr rqeAinph Lordra) ssnneazA m tratd de lridenie, aliste$e rnt*uaa bia$or poetbelb'.
l.* U.R.S.S. rffimoa$e'Cornit€hJ f,&asonal de Etiberare diolugoslavia', ln frurte cu l.B.Trto.
1& Dupa $rse genrerle, 4O de preoti ar fost asasln4i departizanii iugnslavi ?n Croalia"
20. Large aministie Tn Spania A fo$ desfiinlatd 'militiafalangistA'.
ea. nostut ambasador al Bulgarioi la Londra, Monrcilrw, afost condamnat la rnoarte pentru spionai tn faverea aliatilor"
€. La Siockhoim, cornrorbiri neoficiale ronr6lesoriErtlee tnvederea lncheierii unui wentural armisthiu.
S. in apelo Mdrii Nordului, fiota engtez6 soufurid6cnci$dtorul Senaan 'Sdramlrorst {38.9ffi tcne}.
S. Generalul ongle; Bernard Mcntgorflsry este numitcomandant al for{elor britanice din vEst {sub ordinele luiEiserfioroii.
3S. L-i-pte cr$rceneln Bidon$ie gr Ueraina Trupde sovioticeelibgrEaz6 ora*ul Jitornir.
- Cdile ferate aftrerioane trec sJb er{Ttrolul statului.
Ca'man€ylva l.e m3lsa ds l,reru
sste opera'sa); eprijins pe tlnerii artietl ei nnjzicisni, th spe-cial pe George Frwseu numindu-l 'copilul s&t de suflef. Aawt o activitde llterer6 bogate, scrilnd (tn lirnba gorrnand)sub Bsaudonirnul Carmen Sylva poozil, prozi, taatru,memorialistic6 etc.'
Dupd rxrartEa rogalui Carol I (19f4) a dus o viat* foarteretrase, h Paiatul episcopal Cudea de Argog, unde a gi murit(martia '!916), Tn urma unoi pneurnonil. A fet thmormtntdBaldturi de Oaral l, la mindstlrea Curtea de fugeg.
{Iperatiu nea "Autom omus"Suil ftdeob+le cunosculo rslaliilCI shbiine ft anii dfroiuluililrs opozilh
antianlonescian6 $i guremele ocsidenhle. Pfin cele mai diverse canale, S.O.E.
{Biroul de openliuni speciale) din Marea Brihnie decide si lrimiti ?n Ron€nia
un gruB spechl uro si inlte in lagituil cu lidedi oporilisi ror6ne$ti $i, llacela$itimp, sl expedieze la Londra informalii cu car&ler polilic, economic $imilihr. $i aslfel, la 22 dscombrle esto pan$utat grupul 'Aulonomus', constituit
din locolenenl-colonelul Gardyne de Chastelain $i maiorul lvor Poiler, care
lueraserx inainle de flzboi la noiitr lafi, precum $iSilviu Melianu.Grupul va fi,
insl, caplunal $i internal {in co*dilii speciale; evident), penlin seara zilei de 23
augusi 19,f4, clnd ace$lh vor deveni principalii consilieri ai Casei Regalo $iguvemului S&llescu.
l. Manifestnri cornernorative ln Fra Si strAinAtate cu prilsjulinplinirii unui sfert ds veao do la 'Adunarea NalionalA de la Albalulia' (1 decernbrie 191S), la care sa Marat 'SfAnta Unire aTransilvaniei an Jara'.
t. Colegiui Sf. Serva din Bucuregi sdrbAtore$te 265 de ani.& l-a lasi s:a aniverseil solemn Frpliniroa t.rrui secol de la
lnaugurarea de cailo M. Kogdlnicearnr a catedrei de 'lstorienationdll' la Academia MihAibane
fO. Lta Aiene{i Rornen, traditionah*'eonoert de Cr&itn' dhiotdii ecrale'Cannen', sub'corducerea prof. lmn D, Chiresql.
l& Consiliul Superior Sanitar a d&ord proiectul unoi 'legip€riru pre\rsniroa Si combatereE rabiei (turbedii'.
l?' A fost instald un rnr'cablu ffire Giurgiu g Fnrsse pentrucsmmica$ile telefonics Si telegrefice dintre Rornturia Si Bulgaria
!& Eeoret-lege privind 'Modificarea legii p*tnr orgafzareatsissricii Ortodoxe Rorndne'.
{9. Apare la Bueuregti primul num&r al ziarului 'Ecouf (di-rector: Mkcea Grigoreso"r), ?n paginile ciruia vor sEmna ziari$ti'de st0nga", lnclusiv do origine evreiasc6 (Ov.S. Crohrn6lnbeanu,Nina'Cassian, lon Mih6ileanrJ g.a.).
?jrpffi. filunroroase serb6ri ale 'Pomului de Crdeiun' g!
Esncurs;ri peniru dalini str6n'ngegti" ln Capiia|A 9i tn pro*incie.3& $a dscliid 3n Buareti spoctacdole "Cir*n:lui PallaCiurn,
soe.it pentru ur: lung t*rneu Tn tam ns€stre.f& S!-a hotdrit ca de Anut Flor.i, Br**tssza, Si Sf. lm (1944),
res$aurantele $e fio dmchisB pani la org 3 dirnineata3!. Da-;t gwerr*rlui ranr6n pentr.r copiii frmcezi: 51 vagaane
e$ alimente.
I l. Rrtemic cutremur ln Anatolia (furcia)" Peste 4.000 deI morli 9i 5.000 de rdnifi, precurn Si enorme pagr.{re mderiale.I Al5. Mare ofemiva germana ln lugodada mddentaElirnpcfriva partizanilor lui Tito, firA rezultde inportarte.I g 'P@a de zuf de la Rangpsr (Binnania) e€*e lo/iteI de bornbele angleanrericano, slderind se{io€ss a/aril.i a Tib furneaza m gwsn prori4o{iu F| lqgoslavia
lG Dupa alegers unui,?atriati ortodor', t.V. $alin aaprobal gi rurnirea rnui 'Mare Mriiiu". por$r0 m{.6rdrnanii din
lJinea operetei rornen€gi. luminatiitrn& la lnceButui secofului de sfra,ucir€fi tJiLeonard, t€m{ul G1J voee de zur gi ctrip deF€-Frunns, alea s& cun:agdin acest an1943 o nou{ *i MraA rcreF,ere. Despre€ce.$ ngrtaff d€ verf d seer€i nmge decper€fE, ne dice pgicase n*,'trtrii C{mrgaMltuiacts. ctrrcs€LrtLd ggzetar de Aad".jiispoa ft|
'&i&rrile s6 unre*z&
Ns tefminrqe{E iilsa 's pdra" h Li#tt.e$e!'flAiiru (Eu€S Bmtnr era htu-a "$ry&a., daq judam!rrya&a h €riripo de ftdba! a Xkrulu$ drd ta*Beadu nn ruhse pe Fo$ @ r€portrr !ag@b s6,fuirmsa "ffia", se f& firmi h v:rmea mea*Er4 de @ rn fl de "goeliar€ d6 euli$", efttr&rdslt*ere c$trnni mrheml{eli $iearcsrngi dh hrtrE€sc{#i }{ai aias la "Tkrac+", fuf-.j Rsvisbi wdeCmstantin Ttue, dicstcrul qi irapiaabed aecr,mI Fafidaru epfirnd d€ '?r&lea cel eurio$".
"Disee4 ln6 infryd'tfea Jacf', dai o rairjt la@i veei ce $o I ri oace roh" $i &xn g lr.iBrciac irltimels sclisori dE !a a&rirdoae!"
$Ft8i ftnann;l . tdb &t#!a & plicriri & laadmfucmrb'"linfdui Opweil', cae oH6s,rian s#d eryertea misiveb rxr ruSirdc de arno h'?ogaR€d*fi€i" psfionaH dc 'Clrmro", un peeudoniru|@,ks
-Cabina bi Ion Dacian w dh armoe dc sceoi$q ca dc ot{cei era tixitA su fd ds fe!'de Fi.*sticaae ilr-i dfdeau pae nli tu tilr'trrt qpecteobhnAfla+:n msi d6 nmdt c{ Daciao a r*nnd DrEDef laCh$ $i tdoddn ab$ohise mosralsul, htt€siEttudrolul lui Cavmadossi din 'Tosca''. Desdxii deNrcolae Yl*biaau - rnimetcqrl e*enrnuricab sipcessd uri avqi cm.sidembib - fuses bot€zdDrio Gt loc & Pulca, ma* sta !cat) $i insrhthr+ grwirl deasryca Teanrtui Sa'roy, h c*4iulpslnr Rfeetend rrai 'qin un maae srees n ogaia'TA{Fil sffillui" devenise pc$e aoatre mrit Cinfotolii Bncxe*iutui, rdula de pubtiq Carmai ates Oelim'
fe aripile6Fperetefi
i{ssr ara cooarnd h truieu, n,tucs pe Adafil<tb'\'&zimd de !*sei" ib Z6!!es, fiind-evcit sAbiw {i tiis$e fur' firc@ srr& cebtsa sis "C&rds&$rau!i tqttl rosln-,
"la & rriQ juqe{, ta dado:ie!" hri zlrnbi elhbrqi$rxiu-rrd.,, "De,l4' asb p pss de po*tac, re!*lcai flr,d{rric&-i t+lba ca srrhsrab de agnor, Ffisese
Autuul aftjgduhri tn&€ trer qwi cg]nbi ei &arlfli (de. Ia sL{oga la droapta): Dan o€'f1'n8,rc5pu, lut
Antonasfl!{ereb{rg S l.las Bo.ner}
adniraofieib mrte{r uitd nbi $gimtna aste"."Dra8eb & eb, sweseDeim, we c&d snb
mai ciF pe toate?""\'kor g rxri, vkm
'S rai, grasia n:bfonnful
Nbob GArdc*u, Bai hstsE rS rcu4 dbg{, rru lChn tu pe toase!"
G&descu era nonmr* @ lu m de ryirit,avea ul haz ndrrn h "Bawrl Weps'. {islfiiri deMeiaWru\rina aberfumorylu teeilil cap ffea
h@a sI e prsideasci do ft la fiece€ redici"Buore$iul triia zile cend "opseta ra rege!"VHdoiatrr l$i taca baii ayerca de dr€ul teftututToste somig4ib sti$ice ftssere c{Etcetrde peseudia ryaele Porytrn Grir ieprta{ii negizsi aiN4itnalului, Soa* Z Soae sar im ghaghiaqdiriJoilt Egpio n'4.tr;tti de la Opart nrseseracosfta$ siu c<nkade f*utca.gc, c* si'd€a Sr,Jluciregenufui lrl-area s{ tre4ei mull $i mari pelscnalit{ite&alg 'c4ete de a*t" la k€gEh de pvzA, caGeorge Timici, .tilvia Durnitrescu. MarcelAeglrlesa g.a rffruur s& 'blindsrl' Cfutntxqiiiecgr.Jreisior "0 noapte ta Venegia'," ',GheM',"trtagabffiaii" n "$#nurnul Jcsrsthst'., Ca aFoise eryl+der 'bomiu ncrnrixhr',: i$aria T*nase !af}gede &r "l\dc$€d}'" de Arl&aq h,apiu ar lonSrrm-.
Dir ;riaj extctra r;sva, ryr41x incrdihl, dac*ue$ Ila*iasa ea s ddrti{s *faordinr{ jr:ca zeeespefficde pe s@*mer:.1 {te* la matineu), sr,a.* d*seaii 'Radar-ut" s*r era trsn &.Gsbriel pqres*r"
E€A sa inftsrisA tr ei4e f,lipf, Aufcxtcaaci cfudDaeigt *a tezit dbirees qr o rigs$eale sdAdciofdperrtide "rl4drei" sde a!an$i! se cSBi*seara la ryectacol-Ecau InegAtite birenietes gi"&rbluri" (&riu $ecbli, Mi$ Fetcrdeseu, AuEie&xmtess$ dm fose m fcbsip. Spcchtcii nr:aooe$et iafxtiuni, dc€ar *-l vadeNUllAi FEDACIAN, irr aces" drtst o vial[ rydffii, liptrl4 cn ahgqb 5i rewe ponce odetritqiisab,
Lc us Reveli@ unde fuses€m tlvital lncasa-pal4t a lui Nicolse W4doi.anu, (fostaAmbasadi a;gklzd dh $trada Julec l6chcllet),
G{rdceil aves se lmseze celetralui butsdd care elogia htr-so fel sue€esel*t€Furtarg tts Oper$A b acca nreme:
"DA S AN bua 4 foS g anul esta" dlagtIocele!..""
lon PllldG. R&tluloecu MdruMlhal RalealJvlu RebrenuMlhall SedovaanuDarnlan StimluRdu TudoranTrdof Vianu
Traditie Si literatur4'"Ofensiva contra fitozofiei qtiintifice.'intre doua h.nrri''Arnalgam'?orogtilo ds la Bradu Str&nb'?rect fArd voie''Anc*impuri'fllozcfie gi poezie', 'GheorgheFefrasqr'
lm Ag6rbiceanuMihai. BenlucLucian BlagaEmil BottaGeorge Cdlinescu'Dumitru Caracoetaa
lqn CaraionMiraea Eliade
Octav DeosllaConstantin GiureeeuMagcta lanosEugwr Lovlneecu
lon Mlnulestnl
Mlron Rartu krascf$,er
Urernuri Si oameni', 'Lurne noui'?oezif,'Orasul pierduf'Trilogia qrnoastsrii''Pe o gurd de rai''$un sau catea neturburat#'Creativitatea orninescianf ,'Criticoliterard'Parppticum''Cornentarii la legenda FrlsteruluiManolo', 'lnsula lui Euthanasius'"Uitdrn prea ropede''Studii de istorie sociald''PoezilT. Maiorescu 9i posteritatea luicriticd', T. Maiorescu Si csrtern-poranii s6i','Antologia sciitorilorocazionali'Versurii,'Cirsi zutorul acestui reman senzalional?'PAine, p&n6nt Si ierani'
. t Din reertoriulTeatrului N{lonal: ,AWs de soare. gi yrtoruf9g
g"rby. Delavrancea (crr G. Calboreanui; "Goana Ctn'nfa, de V.Afocsandri; 'Don Carlcs'de Fr. Schiller (an Mihai eOpesiu, MariaBotta); 'Horalru'de P. Comeilte (cu Torna Dimitriu); ,f{siesfero veseledin Winds" de W Shakespeare; ,Hsnarx, de V. Hrno (cr.r
"{1. Crit.rcaUfi. Carandin9..A. Pop Martian); ,Revizoruf cle ft. 'Gqol (cu LFntesteanu); "D\ lalo *.htrupeaze H@tra, de Eugene d,tteitt 1cuG. Vraq, AgeBsina Macri, Auia Buzosol).* $tudio Teatrul Ndional: :Strtgotf de H. tbsen (cu MihaiFpescu, Vqior" Vo-kaies€il); Du nu E Ante sen'os'de t_ pirmOelfo;"lntr-o vard /a rnogi'e', 'Uftima roapte,^
* Teatrui Cornddie Tqaze. de fv,t. pagmt (eu Gr. V.asitiu-Birtic];
'Bdrbatul d4ui avooaf de. r'. Vemeuil (cu-Virginice poeescu, viiiiPIoj'- S" cautd o.perec!re".(c,: Mariotia $ad&a, er. Vasifiu-'ei,-iilf;'Umut al.meflaaga'de G. Ciprian {cu G. Cipr.ian, Gr. Vasiliu_Birlii,Coty Hociung).
_ .-*.Te+_ Municipal: g&eta din t_a pat (cu i-ucia Sturdzatsulandra $i Tofiy Bulandr4; 'Dama at cametii,; ,ganii urcttiuluf.* Tsatrul l.lostru: ,Dirdo ds zare" cle Eugare O,rueiff (cu fani
Cocsa, Fory Etterl6, N. Siretsanu); 'funirp'de Marcol A$lard (crtDina Cocea, Fory Ettsrl6); '9candalut'(cu Dina Cocea); 'Patima dewb ulmf de Eugerla 0'Neill.
* Tcdrul Mlc: 'Ocersto'(cu lon lanoovoscu); 1hMld termeot(cu lon'lancovescu, Maristta Rareg); 'Secreful' de E. Bourdet (cuEugenia Zalmria, V. lalentineanu); 'Ana Christie'de Eugono O'Neill;'Dornnigra sr geamanta,lul'(cu Mia Steriade, Cctadte Antoniu).
* Tetrul dln $irlnadar: 'N-o fi adevdrat...'de Peppim deFifoppo (cu Maria filotti, lon lancorescu); 'Rsnanta'{cu R. Bulfinski,Tanti Cooea, G. Demetru); 'Sextet'(m Ractu Beligan, f.lora Piacentini).
* Tsdruf f,luno6 gi L*rmlne 'Un du$grcn al pryrului" de t{"lbsen (cu Nely Nicotau, Raluca Zarnfirescu).
* Tgatrul Alhambra 'Vddsva ve€eld'$i "Cmtelo de Ltxunburg'de F. Lehar {cu lon Dacian; 'Giocsoa Palace'; Gr'wda rubefts'.
* Teatrul C6rdbug: 'A saard ta Tdnasg'Ei iAvanti lenass' (ctlC. Tinass, fvlis Apostclgscu, Trti Botoz, Hadu Zarnfirescu,- ValericaCev'ie, Zizi $erban; 'Un heiat de zahil'(cu V. Vasilache, N. Gdrdescu,Florioa Dernoin, Luiu Saw); 'lhtr-un eaas bun'; 'Rdbdare T6nase'.
Fe eEranele Euouttgti$lui...'
I "A$e cs6ri nlmlc nw" (Alida Valli, Fcsco Gid€tti)tB 'Bscoacclo' {Owaldo Vaienti, Clarg Calarni)O'Ollpa de r&t6clfe" (lsa Miranda, Gino CeM)O 'Cele dg'rl orfolinel {Alida Valli, Marie Denis)I'Escedrila alb&'{r. lon Sava}C 'lnlmA vegnlc tgnilre' {Ernil Jannings, r. Erich Engel}g Tn talna noptll'{Viviane ftornarpe. Georgos Flamani}C 'Mlneiurnlle baronului M&ndtausen' (Hans Albers, Brigitte
t'lomry, r. Js€ph von Baky)t3 "Odesaft fEoer!','CetrtF rogiF {Maria CSc*ari, Carlo Nirnhi,
Silvia Dumitrmcu-Tjmic6, G. TimicA, r. Carmino Gallona)C'Odinioar6' (Zarah Leander, Hans S:tuwe)G 'O noapto furtunocse" (Radu Beligan, Alex. Giugaru, G.
Denrdru, Florica Dennlon, Maria Ma,rimilian, rogia Joan Qeorgoscu)3 'Parada notalor' (llse Werner, Viktor de l(owa, mua Peter
KreudeDO "Scampolo' (Amedeo Nazzad, Ulia Siivi)O "$apte anl dE noroo'(Hans Mcsr, Theo Ungen)tD "Seranada inlrnii' (Magda Schneider, Paul H6rbiger)a'Sgnce de mdrgean'(Jean Gabin, Mich€le Morgan)t "$trsnge*eb' (lqrid Bergmqr)ls 'Teresa Vsrgrdl' (Vittorio de. Sica, lraserna Diliarr)* Vrezu ee mi m*rh" (ilse Wemor, Heinrich Goorge)
...$ alc lumii
3 iBal la castEl'{Fiono Brassour, Madeleine Rpbireon)G'Coplii ne privffic'{r. Vittorio de Sica}3 "Corbul' {Pierro Frmnay, Ginetie Leclerc, r. H.G. Clouzot)tE'Cuifi bate csasrl' (Gary Cooper, Ingrid Bergman)t'BiEe lrao'{r. Cerl Th. Dreyss{E 'Lsgsnda hdrAgn*titilor" {'Ueternel retouf - Jean Marais,
Madeleine Sologne, r. Jean Delanncy, sc. Jean Cocteau)G "Maria Mallbran' (MarlaCebotari, Rossano Brazzil9'Obssle'(Massirno Girctti, Clara Calamai, r. Ludrino Viswrti)€ "Omul lh gri' (Jarnec Mason)3'ftomanta pe uapad8'(Sor{a Henie}O'Pafihmef (Vara Marelleiq Hc*r, Al€jrnil<ov, Nikdai Bosdiubo/)lD 'Ftrltru un $Aruf {Deanna Durbin, Franclpt Tme)t'Un ccfl de csf {r. Virrcente Minelli}& Yiaul alb' (Olly Hclanan, Wolf Albach FeV, ansamblulWiensr
'Acps;t*i intryretul lui Griq? Se gfudea desigur la foda, tumultulgi patosul necesare pa olaviaturA pentru faimosul 'la-minor' alronranticului norvegian. A inceput repetitia Nici o oprire, nimic deFdl$d, capertul anrge nEvalnic, ca un tortrrt de primdvar6. 'l3sfry,cAN stJb aryola'Atmeuiur mai rdsna ultimul mrd - lsi aminteotedl. Vaistin Lipatti, profwr universitar $ fast ambasador la UNESO,fratele regretatului piarllst - rnaesfrul Mengelberg, carc era ctt unmuate delnaft, a l&ai baghata pe pupitru, *a aplxat peste pdiumE'i l-a ridioat ln srs pe Dinu, s1ltindu-l pa amtudai turaiii. Dagi laprtma rarytttie, sala era ahiphtE w auditwi pasionati gi tunete deaplauze as saruiat gestirl dirijorului...'
A fost 9i ultimul eoncert dat de Diru Lipatti ln Fra. Stabilit lnacela$ an ?n Elvetia, n-avea s4sr mai bucurE multi vrems auditorii curninunata sa arte O boaE necrutAtmre l-a rdpit de timpuriu vielii, ?n
toan'rna lui 1S0.
fn eelile & Gonce,t....h ta tncEputul anului, douA mernorabile conoerte la Atonzu. Cu
Filarnmica slb bagheta lui Goorgo Enescu, t&t6ra pianistd SiMa$orbescu interpreteazA Varia{iunile pentru pian $i orchestrA de C6sarFrank. j Sosqte dirijorul german Hermann Abendroth 9i violoncelistulitalian Enrico Mainardi, pentru do{.re aplaudate concerte. .l! TheodorRogalschi csrduoe orohestra ACf, ar6ndu-l ca solist pe virtuozulviohnir* italian Carlo Felice Cilar'o. J Stragiunea de toarnnA se deehidequ cmcortul Filarmonicii din Berlin, dir'rjatA de Hans Knappedsbusch..B Oaspsti din Bulgaria, dirijorul Sasa Popcxr $i pianlsta Vera Popova,sotia sa" ,l George Enescu initiazA tradltia concertelor de Cr6ciun, lapupitrul Fllarrrpnicii bucuregtsne.
....9i Fe $EB$a QetoiJl La 9 mai,ln reprezefitatia cu 'Nwta k$ frgua'de W.A Mozart,
pontru uitima oara rAsuna lroc-ea marei sprane Maria Cebdari, lnfata conatimalilor sdi" Nescda b Chigindu (10.02.1910) a absolvitConsalvatorul din oragul natal, dupi ce cefiase ln corul Catsdralei.$i-a coniirnrat studiile la'Hochschule fft Music' din Berlin, dupa carsdorifio solista a Operei din Dr*da O carierA piin6 da srcoess apurtat-c apoi po scenele de oBere din Berlin, Viena Paris, Milano,Salzburg gi multe altels. A iucat fn filme, fiind parteriera preferate alui Benjarnim Gigli. Departe de tarA gi Basarabia nataF, ?n$rairiaias^b oop4ia sovidice, Maia Cebdari a rnuit la Viena tti 1Str'.
Dupd o lntrerupere de trsi ani (19{&1942}, in anul 1943 a fostreluata docernarea Promiilq NOBEL Lzuraalii sunt urm6torii:
Fizicd: OTTO STEHN (€8e19Ge), GermaniaS.U.AChimie: JO€EFt-l GYOffif{Yl lrat ltEVmf {188*19S}, $rdnMedicin* HEffi16 CAfiL PE|ER DAhfi i18ge1$4, Drprnarca
EDWARD ADtrLBERT DOISY {n.18&}?), S.U.A
O Pictorul lan fi"aulescu la a cineea sa expozilie personald,prezintA o serie de tablwri. finisate recry*. inspirate din fsndul artis-tic national {'CAmpuri de rapitA, 'lnterioare tar6nasti', "PAdure' etc)ele denoti $i o net6 tendintd expresionistA"
O Apreciatul mastru Jean N. Steriadf ssts invitat pentr,r oaxpozilie retrgspectivA ln Suedia, unde tatlierile sale se bueur€ deaprecielile unanime ale publicului gi presei.
il ln sah & la Mini$ed Ptopry*i {$l WSn), graficim n4fuaMnJesalopne lrcr&i dn nnzdo, rarwc*ile pi* irqtr{ie $,i ssnditde.
'&ffi'Fudllr lobol1943
nksllrllna do lilnc gXffiln ultimelo zils ale lui lunie '#!, Atenzul RornAn so prqAlea sa
prirneascA oaspell de seam&. Celsbrul diriior olandez WillemMerplborg,ln turneu prh Ron€nh,Ihc€ptse repotitiile q.r Filanrmbabucureqteane pentru concedul de tnchidere a stggiunii. La sosirealnCapitala, a aflat cd olist trebuie sd fre pianistul rcnAn Dnu Upatti.Gerge Georgesou, directond irs'titutiei, care tinoa barte rrult la Lipatti,i l-a prezerdat ?naintea repet'rliei. fr/engelberg a fosil pufin Socat deacelt6nAr firar, cu agpest do licean, desi implinise ahrci 26 do qni:
IttElEfl e is tucuregi,'lr*Ahire htsmafiorcl& iiorn$r*a4r*atie,ces[getil ds ate$i nsti cu.11OS. * &tu! k4r ldo*H esbs dkf*s cEr
Frsntul |&fonsl pentu Sportfgn'|. C Olpa Rom&ri6l ediilia 1s4? 19,q3 c$t6 c*g{]at€ ds CF.t?.
Turu Sevott dh 56 de ecfiFe patth'par,E. S Tarnpbmtll de r**o{'tet,irc raE bm4l F.C. Crabra Se rsrerc&., di+ r$ndul craixeniicn, *'erii#cerl$ OerE $ Drnirearru.
$ll O C€rpiondrl 'de rE6of e cgsbat de Pefs Seinearu, unnatde O. Tro&rpsor, G. Alexandrccti, T. Popq S. Sarnaftr\ A P'chbr 9.a.til O bi pesrezA litudle de csrptrii rsnal C T{nisesal tvlagdafutrc Si A Scfn*Jt - C. T6n*eser P€ntrrl prtna oare bur6ali, la dubb mkt
Eiss-fisn e)
C. Gmtlb Oi &a Sdhcesw. Aveau se rcpets perbnlur$ abki psb 11ar$l
Burgheloa, Dan (n. R6mnicu VAlcea). Matamatician, profesorunivois'rtar h Bucuresti gi |a Univ. Cdumbus (S.UA.i; Contrih4ii itiporttr*eln giintele matematice.
Clumara, Mircea (n. CdlAra$i). Economist, doctor tn $tiinteleeconomice. Gm polttlc, deputat PN[CD {din 1992}.
Grigore, Dan (n. Bucuregti), Pi€nist, elev al profesoarei CellaDelavrancea. Vast6 activitde concsrtistklA gi p€dagogiee" Dup6 tgSO,activeaze pe plan sociaFpofitic, rftembru P.A.G.
Patzahfiin, lvan (n. Mila 23 - Tulcoa). Canoist rornAn, da 4 ori cann-pirn olimpic, da 7 ori campion npfldiat, da 25 ori carnpier natbfial.
F6slgru, Mergiareta (n. Brcuregti). Indrdgit6 interpretg de muziceugoarA, a^centat th sp€clacole de revisH, radio-tel€'viziune gi dtcc. Aparitiitn filme (Tmpugcdturi pe portatM, Voronkx', 'Mebdii...'"
Piurocu, Adriln-(n. Cop&eni - Basarebiai. Poet, prrbliclst $i ziarist"Animator al,cerxlclului 'Fhcera', ln per'nrada 1975-85. Gn politic, sen€itorP.$.M. (1se2).
Pittig, Flodan.Actor talantat, c.tl rnultilateralA *tiviiate pe sceni $iecr€n, ln tralsnisii radio 9i televiziune, festivaluri de muzic6 'rock'.
V€c6roiu, Nbolaa (n. Bolgrad - Basarabiai. Ecorsnist; acfMtatedidastic€ (A.S.E. gi Universitatsa Bucuregti), funclii de conducere lnMinisterul Eemsrlisi Nalionale qi Ministerul de Finanle (199S92)" Frirn-ministru din noiembrie 1992.
Da Slh'a" Farrelra, alias Eusebio. Mozernbir:an, reputat fotbalist, fnechipa Portugaliei.
Denelo, Cather'ns. Vedetfi a filmului francez, roLlri de mare succesln'Urnbrelele din Cherbanrg" (1963),'Domnisoarele din Rocheicrt' (1966),'Piele de mAga/ (1970), 'S6lbaticul'(1975).
Killy, JtrrFClaude. Schior frarrcez, triplu campion olimpic (1968).* King Billletlean. CanpkranA arnericand de tenis. 20 de ti$uri cucedleln tume€le dg "mere glern', dintre care 6 la Wimbledon, ultimul in 1975.
Waleea" [.ech. tjder al shdicaligtilor pobnezi, a condus din 1980organizalia muncitoreascA Solidaritdea, cu netd tendinle ailkremunistg"Actualrmnts, prsgsdinte al Pobniei.
Buhndra, Torry (n. 1881, T&gwi$te). Mare actor de teefru, roluri denqritat din r€partoriul clasic ai rnodem. Aperitii fn primele filrne romanegti.
Ghic*BudeSl, Nlcola8 (n. 18@, l4i). Arhirecr, adept at sritutui ne+rornenesc,,aJtof a numerocebr trcrAri de sp€cialitats. Mernbru de orGa{eal Acaderniei Rorn€ne (1937).
- loachimescu, Andrei (n. 1868, Ploie$t}. lnginer Si maternatician,profesor universitar h B{rqrr€$ti. Lucreri |r| dorneniul mecan'Eii t€orelice,wul din fonddorii 'Gazetei Md€rnatlce'.
Lorinsscu. Eugen (n. 1881, F6tticeni). Critic Si istoric literar.Minsq ll'le (n" 1881, TulShag). lstoric, profwr univershar le lagi.
Sp€ctalist ln istoria Ewlui Mediu rornanesc.Papahagi, Paricla (n" 1872, AvdelaGrecia). Lingvist 9i fotciorist de
origine arorndn*, specialigt llr cuttura romana sud-dunereana. Membrucorespondent at ecaO@
|gtt, ttgy-_(4. te$l. Actortqrcoa ro&rd rnerno€bih p€ $ene $iecran fMizer$fii, t{tr6 $ 1@e', VoFare'). Perwrtdih thi:ul G+qieinazi$e, dh ca,'a orighii sale evrele$i.
Vcn Q/o, W.S. {n €e). Cwtosflt reg|zor areri:an de fibn, r€elizdsulpelixlolctr Taruf (1@), €at Ranclsm' (1936) S.a
Hward, l-edie (n. 1g). Persor€lftae de prirrphn a fiknutui.eng[ez gsrErisrjdtr iir€g''zor tJntrtlT apreciat, credof al uror per*naie de excepteifi'ilracrlfioflr', HqrF g &tda','B/gnnfon", "lntenneezo', fr ari:iie vdrejM;'Mr.S'nih'.-_ i{orrlrt, J€e (q 1gg).$d al Rez'Fterr1ei ftarrceze, exefltat de GNry.Glrtffirt s.b nflEb
pstru
EqJt s.b nmeb cgqireliv de'Mrat'.Ralmgrinor, S€rgtt€i (n. 1873). Frari$ virfi*z g profrfic corrpozibr, dep tr.rsd" 9a a.toexildt't S.UA dtpA ranft.{h ig**. Ar^&r a4 concerteoriJine nrsa S€ a.toexildt't S.UA drpA ranft.qh iS**. Ar^&r a4 concerte
psfiru pin, 3 stunbtl opera 'Alelo', pk?se pentru pl4 lucreri cilnerale, lieduti.t*zk;a se qtelodi# $ qr iz rcnelnt'c, a c.rr#irit o larg6 popularltde"
Vei't, Cmrad {n. 188$. A.*or g€{rnfi de flm, erngr*ln S.UA lrtalprrulVedq qmrad {n. 188$. A.*or g€{rnfi de flm, erngr*tn S.UA lrtalprrulqeal al roF{q dh pei''ct&le axpresinbrnrhl srbr'4, er nrerncrabile aparilnuherbere Xn'Evreul S&ss',',tucdoru| de gah",'Flqrl dh Bagdd', E€$g'ca-'.
0RIZISIA!: l. Gel mailmtt gnd ln arnnfr - Unlane*r?friatilor.2. Cei cv *hdwhuspre vidorle - $ofh fosftilui regeMthal 3. Una din pulineterepublicl nerecunosute. 4. NupM tine - ttai putin $iret" 5"
llsnoria scu[E - Muzw tn aer
tiber. 6. hr$ ln Rusta. 7. Artlneterninde - TaH 50% - Facepafte dln Hereule. L TudorArghezl tn ...escul 9. Nu naltuhxo vl61- lyps. 10.1mul deatel - Uniuns A,Sransmicl lnta-rdionalt.
WTIC&: 1. 0mpalitic in-transigcnt-CIanexeamotocieletei 2. Cea ce,plaee
dlchrilor. 3. thzln veotw ortografre - Ninati n-eto* nal crdlrclas a e\.4. Miifid ap - Regdul Unit. -fn#lktune. 5. Pdgubttart. 6. Aer de adintmrt- Conryiede avidle. 7. Eplhlwi blblkn - AumnwL B. At Fella na&el ron6n. L Singurd Ia
Nnntr - Primut fiu al rrylui Csal al ll - la fi.[-a rw&ere - l,taSini de rd&oi,Octavian GOREA
DEZLEf/REA CffiEULUI 0lN Nr.4: BNABABW UNICATE, M, CtTlT1Rt, ft,OVALL ilOO, VMACITATE,IN, IW EI, /1|S, Sil, ALE, AAC, OTUTAN, NETMSEE!,MIHAI. Ml
ndista rpal€ cr& ogidaSo€icffilii'RffiFlYGOmn|Pgf $.R L
(RG.: U4&556tr1991)
Pn+edints - red*ctor See fiffi. EAHIDirecbr executiy: 8l{. BntIEffil$ecrekr genenal de redaclb: SEA *ffi*tfigdacbri: 0SSTdE!!S TAItl, RASIVE& AIJFEES $BUIESH|Consilion dr. isbrie R0SF& FffiffitFocumenhra, fi$e, eoialicnare: R([Al.l[ RA&&FffiffilE$Gl!.Deeigner: Fl*W lffiF#ffitTehnoredac'taro compubriag: fffiA !ffi0ffH$ Slll*frT$e# hi$ografia€W{*frf - Bucure$$ffiesa' Pbb Prcxi Llbere nr. 1, 0fr;i.$ W$kr,g9, d$r& pc$fird eS,
#zwn$tiTalafon: 8l 8.57.76 gl 61 7.6A.fiW1 4E
Tf,ARGHUAUt12 3 | S I ? E CtG
ti0
iari si a celor care lur
ili'-lX,?E?A%'flt
ftesa,aicum 50 de ill
"Conditiite pdcii milenare a lui Adolt Hitler"' Spicuim: "DelaKANT t'a HtTlgR spre pacea eterni in omenire?nsemneazicalea care duce d'ela'o idee pura ca tinte finale ln lumeaabstracta a cugetdrii, la trepiata ei infiripare sensibili in'lumea realitdlilor concrete, PAn{'lq <<pacea eterni>> afilosofului deli Koniosberq, Marele Fuehier al Germaniei ddlumii speranta unei-stari de pace, limitatd, deocamdatd, intimp si'spatiu: nu o pace eteind pentru intreaga omenire, ciuna DE UN MILENIU, ceea ce pentru eternitate nu e mult,dar e foarte mult pentru viata isttiricd a popoarelor. $i stareaaceasta de pace milenard, nu o gAnde$te pentru Tntreagaomenire, ci humai pentru Europaf ceea ce este enorm fatede vechea stare de raporturi egoiste dugmdnoase lntreooooarele continentului' european, si o vastd bazt deSphiJre sotioE in Conira eventuilelor cdmpetitiuni siveleititiabresive ale licomiei puterilor celorlalte continente, Deci,d6la punctul de plecaie al ideii lui KANT, un imens pasinainie - pasul lui HlTLERcdtretintafinald a idealuluikantian(...). Acdm, pentru cucerirea primei mari perioade de paceintie oopoar'e, fatalitatea istoricd a cerut rdzboiul mondial deaziincdre marele HITLER, cu intreaga Europd, lupti pentrulibertate, pentru dreptate, pentru civilizatie.
Ce destin istoric drandios nimbeazd aparitia acestui omorovidential (..,). Ad'olf HITLER, cu un fanatism de trimis albestinulul orirehirei, gi-a incordat extraordinara viziune acaoacitdtii sale de qAnditor pentru determinarea sterii deluiruri a dezechilibru'iui mondial $i pentru elaborarea mareluisistdm de reconstruire mai solidi.a viefii popoarelor", Curatprovidenlial! _.
slnBtrronnrn DontltElMARIA MAnE$At AHT0I|ESGU
Festivitatea dela Spitalul Z.l. 303. "Rdnilii acestui spital,ofiteri sitrupa au tinut sd-si arate, cu prilejul zilei de Sf6ntiMdria,
-recu'nostinta si qratitudinea lor pentru neobositul zel
cu caie tovaraia cie viala a MaresaluluiConducdtorinlelegesa particjpe la alinarea suferintelor rdnitilor noStridin RdzboiulSfAnt." ihca o "mame a rdnililori...
,'B0L$EVISMUL lt HGHI0ARE"Sub acest titlu, "Universul" publica o fotografie cu un Ert
lapidau: "Pe drumurile victorioasei inaintiri germane dinrdsdrit. Un simbol: Statuia decapitatd a lui V.l, Lenin".
lJnete statui parce stnt blesteimate: dispar dintr'un loc giapar in altul; iSi pierd capul sau numai sioclul; se intorc inslavd sau stribat istoria pe ios...
SUCCE$ FORMIDABIT"Marele cintdret lon Dacian obtine un succes formidabil la
TeatrulAlhambra, companiade opereti N. Vlidoianu. Numaipdnd !a 2 Septembrig, qelebra opereti de uriage montareVINZATO RUL D E PASARI", Iol VinzAtorul, sdracul...
Itffi$ls-f,-,#[fr fi dn[f ;#*#i$"-ffr''$lt
n.i#,t.1ruyi;jlt{rr i+r'.L:,lm;BelHH[, I HrRr El =&ok iffii rry6u4t:?!]l{[;j+E["f 3f1'Isft +A'ipitUl*1.,*l;li.?l"J:$iitt,ini-iibltt.a..rgurfliffi HFt-%i$l+Xr^{"r'"1f,il3!X"9tflHHl[19t'"'oii,-'nte'lei3iiq1,li19"ii"iiiintirLt"t'l:desiobite. o viati nd'i oil-"'aia noastrd" Un an de munca
FffiH.rf,,tjl'*'sa'ii*+r**[:H*^ulmp;constituit pe sectiuni'iisI'a lrqsqt programul de activitate'
ffi;it.iiqo'i{i-gotlillrti'Ant6'ie:''l-.;f; :;PJ'ii*tt;$d onli r i ili|ri J" m i n i si ri' Fo to: S u b po rtlet9ie- | t
$l$l$siffi u+$#nitt:$:if :tFl#+1illilIbl"cta'es-anel!,'ri,33B;j,f,'iijfu'gtllU::it'{fr-1ljii[
;-lgbt^lXt At'F* Ht mJi ii6f9,e 1 9 1i'i
r'l i o e Fiiron a1 s' a
lxl:gil;fl]:B;,1;u"i,F-t{'ii}T'o'f, i''i''Ei?HllE'J;'t}lcuclr"rrea Stalingradulul
frmt On plil$,Revista itali an a " S^p"ii;' publicd un interesant articol sem nat
de d-ra Tica Bobici,-;;';";i;;"rdupl c3 face o istorie
Zh,.ft ::r^zeffii''r6s:d'{tv6bli&!?:iit'i*!i:il!llai vechilor colonigtr rat'ni-t6"iticu tenacitale la orice proces
de asimilare 9, .on."tHi'^iicle' TmptgY,Eiu limba' trEditiile
ilffi lii;;si;'iie1.ti+S$5-,''',;E'#Hil6ii1'.Uffitrebuie sd credem ,tnavdlirilor "r.
.otp,.ia' liub dominatiarctgqand' l9[Tlbalcan ici s' au bucu rafd? Jiutono.m iq,99l9l "te
ca erovr ncr e
soecial6, dar au pattt"iiiitiiiiiiter oe unitate na!'ro-nal6' Cu
;[tiirefii il si lbiiu itatLi -t oi Tnlet iserll, 9i "u
tran s m I s I n
intreout sector Dalcan,iilementete iivilizatiei latine 9i bizantine
;;"alifel Jar fi Pierdut cu totul"'vs' q q \ v' PAdEA niiirltnn[ A Lul HITLER '
o!i,""r'',#;griji:Y:,f:,r':fl trr"Y j":f,i*::ii:::"i}i!'a $leleflc de lon BUINIIRU
, o: pnoc&aMATIA IlOnrIFgUttJI GESSreBAA, rAW '&i${$O!StE$CtI : ,oBas&rabeni" Bucovineni" Cu 'vre$e& DoA?48s-I
prin singele Eroilor nostri gi a} b,ravilon e.liattr eerma*t$"bm izgonlt de pe p&mAntul atrarn,osesq Be dtr#nanil 3{sa'rnului, r'edAndu-v& libertatea Si eredrnta" oxlo&rea Si' dr€Epturile ("""), ,f$e iRtoar"eeml nbzbuge&tori $rn Elia snoXdoveneese*& lui 'stefan eel &Iare, peaseu&nd ateapu"ruri Smelitle.'' 8S'ae-
. tnutrui ro.l'xran.ese ("o"). Enoil g,$ bnavii arFmatel' A$agtr6^'v_:e$' Siberat t ei.nstiti*Ie Sertfa ri &upta prin faBta v*l& ff& 3. DiqB
lneercatrea ' mi , jertfa- noastnu s$i 3u&rm 3nv66€tttf& {"".}.:,,Str$..cutul sler &*!ps, s& $ntemeiem viitorylf ("".). Y*i eondUde eU$nsumi pigu*id**lu* Bmsarah'iei si Buesvine$ si' vcl refneot,oate a+bz$*ie {,."}u $ ffiomnmie s}ou& si' curats. 8l n$SS , or*eiine intei'neiat ft pe einste -,qi ffi3tsfee6. pe qfneptate $i edev$r.st* ezi. e 5:ez&$ie & viifiozutruri, Von: due e Supta gi, '€rapoifea
rnal, dep€Lrte. preixr&Ilnd tn *6net&gi tq:s e€._ q lrnpiediegtlTee,imul lrsst,ru s& se fraalte, Xtom$,.$it vog" f;fl eU aden;Esatst$,pani 'fn Sana lor" iar 'ilfir'anifl v$r sin:,f;i eu adev&ret bpeg-
, ria- muncl! gi rociutr " p&m&satulu[ ler" Voi .veglt€a p&nfl " Ia
nrsarte ca drepturi3e voastre sS fie sinrti&er .da vlatia neu&, ee laterxreiern s6 rytearg& ,toate amirntlrile,., p&eatel@ ltCIdstFe''din treeut" Frindeti-w& datr" eu ' $"ne red€ne. fit. rohrl, ' de
, nauRe& pe -@re-
!l flnew,ern asb&zt" Eas*rcbeni gi Bucovlngni,I Prln ,d{seiplin&, prim mdine,- prln muncs;' efist$ It!"'naergtlttnvierii ,matisn&!e. Surb squtr*3 ar;matei desrpbitoqre.' rrornitt'&a;-fapt$- nou$. Am pHtit seump ,blesternul grepdlflon tqeeu-tuiui. S& r6zbunfrnn; prin \rrednleia noastr[ de ,,aui, 'ullpiende ieri. Meritati-vfr mortif . menitati=v6 nat,ria ! , Tfiinsgf,,Itomflnia '! Trf;iasefi, Regete nostru Mihai tr t Trf,insef,,, ,alistiinostri Si nnarele eonduef,tor af Germanir-',1. . ddntt }Iii.ler tGENER'I,L ION AI\ITONESCU* O D. ROOIiEVHIT, n'u"re!:e-de eH Sta"tel*: Unlte'se vor putea mentine in afara,r5.lboiu-Iui c Ronr.{NrA a recunoseut ,,d€ iure" .guyernrrl nationi;lal Republieii eh,irneze
\ Setee{ie de lon BLTTTARU
,. :1,
*;,': .,:i:.:r;::,*.+,1*+r. ::lr:j.:.;l:..i
lsi&iQLla${*84ff4+.'*i*3:3:.+*le-.a1$U;c!.e!iri:i+kti*59{?.:s1*+:d.i.Jj&!:r1;1{i;:iilr
WV,rP;.l ii::ti'l::i:titii:tit:t:::t:::,:i;.t:l,t';;;;111;111;1,,l11;:111:1':;",i;ii1,1i1,;';::i:::,iii,:,:i:il:;ii.f:i{,#lEl,
![Alexandru Hertzug - Dincolo de Stele [1943]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5536c03c4a7959361a8b4a6d/alexandru-hertzug-dincolo-de-stele-1943.jpg)
