Inuentii $i descoperiri-Robert Oppenheimer (1904-1967), fizician american, calculeazS

masa critictr a uraniului -235 si a plutoniului -239, adicd masa miniminecesartr pentru producerea unor reaclii de fisiune.

- Englezul SirFrank H. Whittle (n. 1907) rcahznazaprimul zborcu un avion cu rcac1ie, echipat cu un turboreactor whittle-w.1., la.Cranwell (545 km. p€ orA).

- se produc industrial rrbre de "Terylen". Americanii whinfield 9iDickson obtin fibre sintetice poliesterice, care inmd in produc[ieindusriaH' fiind comqcializate sub numele de "Terylentr" sau

;o".n".- Pe marile nave transoceanice de pasageri se instaleazf, radarul

pentm detectarca aisbergurilor- In fronturile de abataj ale minelor de ctrrbuni se realizeaztr'mecaniz31p4 extractriei gi a transportului, prin folosirea combinelor gi

transportoarclor blindate.- Metalurgistul american R. Mehl folosegte pentru prima oari.

microscopul electronic fir metalografie ohinand fotografii ale struc_turii unor ofeluri..

- Se prepard cortizonul pentru prima oari" de c{tre Vincent duVigneaud, biochimist american, laureat al premiului Nobel.- Intra in funcfune, la Chicago, primul reactor atomic._ - Uzinele Copga Micb produc, pentru prima oarl ln lurne,formaldehidi, prin oxidarea dirccttr a metanului

- -Din cauza lipsei de combustibil, in perioada celui de_al doilea

riaboi mondial, ciile ferate elveliene introduc la locomotive turbine cugaz€ $i folosesc transformatoare electrice.

Gis6torie in umbra rizboiului2 martie. Z de referendum, cbrut

de generalul Antonescu, condu_c6torul statului, moment marcatde opreocupare generald. pentru familiaTetarascu, a fostului prim-ministrurom6,n, era insi ziua unui pritej debucurie. Sanda Tatiriscu, fiicaomului politic, se cdsdtorea cu UtiseNegroponte, vl6star al unui neam demari bogdtagi. Cisitoria nu s-a f6cutla bisericd (Potiga avertizase despreposibilitatea unor acliuni violehte alelegionarilor), ci numai la casa

!:l'ltl::1 9ll.:,', lg!:ni 50. printre i@prieteni apropiag ai Teteregibr, nelipsind Constantin Arg"toianu,Petre Bejan,. generatut. Victor. Dornbrovski, tragi' tonet iie""ig"ilnculel, famiria V6ntu. Mariajur n-a avut parte de un inceput reriiitT6ndrul.sol a trebuit sd plece pe front, so$a s-a dedicat a*ivitailoisociale legate de rizboi. A lucrat pe o annbutanti a Crucii Rogii,care ducea rinig ra liceur Notre Dame de sion, undeinainte fusesel91,,Iill"rmat, in ispitat.de.carnpanie. Cativa ani mai tArziu,amanoot au sutentdetenlii Si domiciliu oblggtoriu, aldturi de GheorgheTdtir6scu. Ast6zi, Sanda Titirdscu_l{egropont" este una dinfruntagelg Partidului Nalional Liberal, in t'un{ia de pregedintd aorganizafiei de femei a p.N.L.

*,"T:j;::u"',1,*""';*'J,:n':#: x lte-ausclis $,moisitiinanunfuloer:are?l nrrhrinim?namar

err. l,/"\ otto Kuusinen, fintandez, a fost unul dingqsitiin anunlutpe carefl puuicim inacest rehtate ra aceeasi data, cifra nu se repetd, ci ""rHili"'o:?l1fr;i' :iffJJJt' lll

|!:fljlifl'H#1"ffrfixedeapanlie' ['oun"olinioaa?nainte Finranda,sir*,,"t,"rKoriitirnurui(1s21-

Gtrea en., ireoear. ca semn de effit"iF*J#|;:,"Jffi"11?T nftflffif*mmf;X*;recunogtintipentrufrumoaselecuvinteceni luminoase' Aoa le dorim qi noi, ringi inJ ilin ,onorcerii sovietice situatia dinte_a! transmis, aveg nr. 1 a!revistei, care v6 seama ce toate acestea {1lr^g.!!f i-f" Hr:l;", inainte ca U.R.S.S. si inceapilipsea;expediatpeadresadvs. cutitugratuil unorimaginidearhivi,adeseagielereproduse *nirou,"u

"osteFre. Kuusinen acazutinConstantinescu Gh., Br,nurest. Ca $ dupi_cele originale. :l:1:

alti ciblori, ne intrebali ce semnificatie au GherghjNicoaa, Bucuregti. Aga este. disgrafia ld Stalin, insi nu a fost execuht,cilreledelafecarecapderanO,iniuL*clle Actorul Conrad-Veirit a interpretat 9i rotul aF^cum s-a scris necontrolat in presa

"Evenimente interne.-silil;,;;" prinfului Mererniich, cancelarul eusdel, in ;om6lSavremiideundeampreluatgtirea.

;tr:;ffi:ffi*, +"5jffiT ffi'ffi'ffiffit :H: ll,l:'*J:Hff;i:,',:?ilH#ni:$::Aturcicindexistiidoudsaumaimufterapte *rm:,,.Hh::na' Bucuresti' Am

f,?:S?:? sovietice soclri"te carelo-

Guuinte inuuci$ate _

. Orizon6l: 1 .- Secolul )0( in pasni - Dou69rg* pe btze. 2.-La c6rma sitiui,*an, . +

Gurier judiciar- . ^.

Coftcrcbsul dmk&ntiv debate dlumi1t iugtilie pornitE de sendorut ton Mihdadt; de;;;;;i sn inuzis Wiciparca ta rw niu nite sniiit iiiiimenDru at ft1ntului Rnqtaii Nalionale giimbdf,ltinun fi o rma a@sbi organizali i.l' Armand Celinescu, fost prin_ministru.acaa,inatin 1939_de lqionai, sE fimisin iuleatipast-maftem lapuprena instanld, spre a fiiestitumsanMi 0 EnE dln bNwbsffiefe tmde fre it$if,we.- l' parchetul ancheteaze manipuhriietr3udutgree de 107 mitione Ae bi eriicii{ii ;iitiuna Striiii fdrii.

+ himosulMoruzof, gdul informaliilor s*crete .i! ti!tp!!! domniei regetui Carot a fin, iiempuE nejustificarea sumei de llg milione lei.

+ Fostul ministru de inteme M.Ghetmeonnuptg.g.bliqa u rstituie statutui oaa niaaie-Eiriijustificui legate.

t . Sunt delerili Tibunatului milita aaa;inii tuiM@rae nrga 9i Wrgil Madgearu, ucisi la Streinic SiVryor, Traiin Boeru, ton-fuan, giefn Ciiuir'i,Tudor Dercu, St. laoobuti, S"a

MARGINALII

2t a 5 6 ?

in vremuri vfuege.3.- A muncicumire-Jfort' l- rnquonstatnescu.4.-Liutireainversurile

2Iti Goga - A a/ut rd pe mbcffoarge carari afecelui ded Ooltea r'azbof monOia-.

-t-*Oiu 3

rezultateingcoal6-SutiagricoE.G.-Aintnil |Tpilar.T- 4 cepk - Nu iipseste din revista"cazieriS.-Locutstampitei b.-prim,irri"inil s

allqneruUirege Mihai | (2cuv.). 10.- tJnutdin 8

mlnFfriitimpuluiladepartamentuleconomiei 7

nationale.

Veflical:1.- La cutremurul din 1940 s_apribusit complet - Rece. 2.- Din "ronir:d

_

vocalize - Verbd celui instiirit 3._ Cu jumdatraclg semliq.urma g lelnut recorduliorupG,circa 90 milioane lei- Gene. 4._ Dupd UoriUdatomica - procedeu mititar. 5.- Suht aOeGape front ca Si in fr{a - Nae lonescu.-6._Henunpri h teritorii- Te-mbie la pescuit. 7._

Ig

10

lqgito.ri asiatici - Mijloc de amor. B.- Umed.9.- UJrd" gtefan odihhegte...-Osman ?nceo;i1 0.- De doui ori pe tonut tirii - Vrea si priridlfirul..l

Octavian GOREA

)

OdaE cu atacarea Uniunii Sovie{ce, inanul 1941, de cdte Germania hiileristd si aStatehr Unite ale Americii de dte Japniaimperiald, cel de-aldoilea rdzbai mondial,irrcqutln anul 1939, a dev€nit primul rdz-bai flanetar din Etorie, in adevdrab luiaeeplie. Din Europain Africa gi Ameia,din'Oceania ln Asia un cerc de foc si demmrte a inconjurat globul pdmilntesc pedurata a 6 ani.

Timp de 21911de zib, scriein lucrarea'H doilea rdzboi modial'autorul rcesteia,Leonida Loghin, au fost angajate uriageeforturiumane Simateriale. Au participat laaceaste conflagralie fdrd precedent unnumdr de 61 de state, cu o populalie de 1,7milioane oameni, adicd 3/4 din intreagalume. O@ratiunile militare s-au desfdsuratpe teritoriile a 40 de state din patru conti-nente, W o suprafald & 22 mil'aane dekm/p, supuse unor mari distrugeri girqercursiuni addnei in viata posbelicd aWpouelor.

N um drul celor moti lizali ?n a@g rezfu ia fost de 110 mitioane de oameni-iararmamentul fabricat si folosft s-a cifrat Ia653 0@ aviune, 287 0@ tancl.tri, cira un

. milion de tunuri, enumerfutnd doar cele maiimporhnte arme de rdzbai.

Omenirea a suferit jertfe imense.Nwndrni viclimdor urnane * Ni& la

4$50 de mitioane. in tagdrete de con-centare au fost exterminatiin jur de 12milioane de oameni. Autorul lncheieprezentarea pierderibr cu cifrade 167 000militari aiarmatei romdne numai p duratardzbiului anthitlerist, din luna august 1944

findln funa mai 1945. Nu prezlntdinsd nkio cifrd desge jertele romdnegti pe frontulde Est, antisvietic ai antialiat, timp & 3ani, 1941-1944. Desigur, n-a fost permissub regimul comunist. ln articolelepostevolulionare sau vehiculat cifre de300 000 de soldafi, sufufrterigi ofi[eri ro-mdni, morli, rdnifi, prizonieri sau disfiruf,de latreerea Nistuluiin 1911 €iintoarcp,-rea Ia Prut in 1944. Adevdrata istorie aacestot ani trebuie cercebte 9i scd,sd.Revista noastd inearcd # umple ac€F,tgoL at€rt cet * cunoagte din presa vremiiprin gu.entarea urwr tapte, date Si cifre.

Seimflinrec patru anide chnd in taranoastrd se poate scn'e Si vorbi liber,neenzltral deqre orhe asped al vieliprezente Si tecute. Cum doregte fiecare.Rerlr'eaflnd su nu adevdrul, oalidu-lsau deform1ndul, ascunzdndu-l sauexagerddu-L Manipluea adevdrului se

'fE,te face mai upr sau mai difrcil siin

fun$ie de domenM tratat ln mderie derdzboi, secretul gi folosirea unor stiriintenlonat false pun in dificulbte trans-

miterea situatiilor reale de p front. Se cu-nosc cazuri in care, de pildd, numdrulavioanelor dobordte depdsea cu muft h-tarea adversarilor, sau numdrul prizonieri-lor lntreea efeaivul dugmanilor. Agenliilede slirislodelie- procedau Si elein acelasifel, probabil cd nici alialii, degi recuno*ulica frind mai corecti, nu puneau driar toatedatele Ia dispoz@presei. Prer,a romAndde aunci acorda prioritate agenfilor ger-mane 6 sursd principa&, publicdnd rarcomunicate ale aliatilor. Deci, realitateaotiectivd din perioada rdzboiului era greude redatln aei ani. Azi, acea$e realitateeste mai aprup de adevdr, dupd o cere-tare lndelunga6 a arhivelor. ln cazulistoriografrilor romdne, autoii acestora aufefi ere&ri lndelw$, trrd din anzamultor deformdri din comunicatele@nWtr@ gt, mai ales, a firtid dlr*taregcgimun&e Siry.osvieli@ & nre aubriiau bg M04i # W seam4 ureb wdt zil,dde gr clhe, suntfe etagerab, fie minimalt-zde. De a@ea,ircer&m # publicdm unjurnal de front romane6,c, ca gi datele sicifrele de p afte fronturi, dupd ceretdri gicomparalii cu diferite surse ale timrylui Si aianibr pshelici Wntru a fi cAt mai aproapede adevdr ?n prezentarea pe sauft a unui'Jumal de front' al celui deal dollea rdzbimondial, cu adevdrat flanet*.

. - muncitori calificati, mecanici 4 500 - 7 000 lei.- sublocotenent I 000 lei, cipitan 12 000, maior 15 000,

colonel 18 000, general 28 000.. preot 6 000lei, arhiereu 24 000, mitropolit 240O0.- ministru 54 000lei, prim-ministru 42 000.- Mirirea pensiilor s-a ficut gradat pAni la 750 lei, cu 1 00%,

pAnS la 1 500, cu 50%, pini la 2 500, cu 307o, pini la 5 000 cu2O/",pAnA la 10 000, cu 15%.

PnEIUnl- pAine neagrd 10lei, piine albS 14,'p6inea de rizboi'(cu

25% m6lai si 1 5% terate de grdu) 8lei, la finele anului 1 3 lei. Fdinaalb6 costii 14lei, iar fdina albi de patiserie 27 lei.

- carne de vitd 60 lei kg, m&nzat 66, berbec 56.- carne de porc 80 de lei kg, cotlet 90.-lapte de un litru in sticld capsulatd, 14lei, brAnzi telemea

68, unt 230 kg, cagcaval 1 1 0-1 30 kg.- crap 60 lei, somn 70-80.- giini 100lei, oud 6,50, gAgte '120-150, curcani2T0-300.- cartofi 7-8 lei kg, ceapi 25, fasole grasd 7-10, varzd 4-8

bucata, mere 15-20 kg, pepene verde 15 lei bucata.Preturile ridicate la alimente, ln compara$e cu 1 939, de 20-60

la sutd sunt consecinta cregterii exporturilor, indeosebi pentru

tirile Axei (Germania, ltalia), consumurilor gi stocurilor militare,ceea ce reducea cotele pentru popula$e giducea la majordridepreturi.

$alariile crcsc putin, ptelurile urce mai mult !Unul din articolele primului numdr al revistei 'Cronica

Secolului )OC care a produs un interes deosebit cititorilor, a fost

si acela prMnd raportul dintre salarii gi preluriin 1 939, deci nivelulde trai al acelui an. intrucat si dupi tipdrirea unui tiraisuplimentaral numirului 2 al revistei noastre am primit cereri telefonice gi

scrise de a reveni cu asemenea date, satisfacem aceasticuriozitate redAnd salarii si preturi din anul 1941 de care se ocupiacest numar al revistei.

De la bun inceput men$on6m ci intervalul 1939-1941 atitsalariile cAt gi preturile au crescut, dar nu in acelagi raport, firegtein avantajul preturilor.

SALARI I

Salariulminim alfunctionarilor cu studii liceale erain 1941 de5 000 lei, iar al acelora cu diplome universitare 6 000 lei, cu ocregtere in jur de 1 000 lei fa15 de 1939. Lefurile din 1941 pentru

categorii profesioanle publicate de presavremii erau urmdtoarele:- impiegat stagiar 4 395 lei, impiegat cl. ll (licien$at) 5 228,

subgef de birou cl. | - 6 500, grefibr d. | - 7 305.- invetetor 5 000 - 6 000 lei, profesor secundar 6 000 - 9 000,

asistent universitar 8 000, gef lucrdd 10 000, conferenliar 12 000,profesor universitar 17 500.

- avocat, procuror, judecdtor, de la 12 000 lei.- perceptor fiscal6 000lei, contabilde la 8 000.- medici, farmacigti din spitale, 7 000 - 10 000lei, asistente

medicale 6 000, moase 3 000 - 5 000.- ingineri, arhitedi, de la 10 000 lei.

Debutulamului

2 ianuarie

e Generalul lon Antonescu seadreseaza bgionarilor, de Anul Nou,indemnAndu-i: "SA fiti ecoul nddejdilorde bine ale RomAniei' evoc6nd"adinca nevoie a lSrii de a ?ncepe

anul 1941 in liniste si infrdtire."3 Horia Sima, comandantul

Legiunii, tot cu acest prilej, cere inpresS:'Dezmortirea tuturor puterilorl,leamulti pentru a realiza Anul Puterii

Legionare, cuprinzator de jertte,.."

c Tot la inceputul lui ianuarie1941 , inalia Curte de Casaiie declardnule sentinla de condamnare aCdpitanului Legiunii, Comeliu ZeleaCodreanu, la 1 0 ani de muncS silnic6,pronunlate h 29 mai 1938, pentru

'uneltire contra ordirii sociale $i crimdde razvratire" si "crimd de detinere deacte secrete interesand siguranlastatului". Prin aceaste hoterare,memoria luiComeliu Zelea Godreanu

co/lNELtU 7Ft Ec@RFl.Nu

a fost rcatiliEtil postflortem. El a fostimpugcat fmpreund cu alli legionarila 30 noiembrie 1938, penru fugd desub escort6, cum s-a anuntat inpresa vremii.

ame. Cu o unihte de ure da lapd $iosfa$i, umstatfttcota a/clcaree cadrnii gudienilor. Dupd nici doul ore,rcbaliunaa din aamrt esb tfif dttE. Sunt victime. 70A delegianari sunt aree&Iti. ln Eucure$ti $i ln tud" anaalichilled tm/c puncwla de rezEEnF legionad" Sumformab dffiSamenb vobn/r,, @mpusa din infanteriepwffi eu cue da lrytt, pentu tm piedicaraa devasfiillor$ifwturilor.

ln dimineap zihi de I ianuaia ss ins8rtaad tiniitu9i ordirnatn toa6 Fra. Au fast tei zile de grwd.'

Bilantsl rcboliuniifn Capibttgi-au pierdutviap2l de ofileri, subofileri

$i soldali, iar civili236, dintre care 92 au fost masacrali

in pddurea Jilava de legionari. Numirul rdnililor este de

53ln rilndurile armatei gi 245 printre civili.

Arestiri: 4 198 in Capitald Si 4 AA6 in prd, cilrereduse dupi trierc.

Au fost confiscate 87 de mitraliere, 464 puSti

mitraliere, 19 30A arme $icarabine militaie, I 106 arme

de udn\toare, 9 726 revolvere, 300 A00 cartuge de arme,

41 000 pentru revolvere Si 18 40A kg. de dinaniti.

LEchEdarea reheE lrsni3 EegEtnrrareLa 2l ianuarie 1941 a fost declansatd la

Bucuregti Si tn Frt rebeliunea legianar\lmpotriva guvarntrii generalului lonAnt0nescu, ln scopul pralu{rii puteili tut FrA.

latl cun descris presa vremii cele trcizila cara au cutemunt tan:

'ln dup| amiaa zitei de luni 20 ianuarie,legionariise grupeadln faB Universitttii dinBucuregti unde rnanifesteue vehementlnpotriva deniterii generalului Petovicescu,ministru de inteme gi a dircdoru,ui pollitiilor,Gfiica, ambii legionari, care f usesare destituilide Conducdtsrut Statutui atlt pentru vina de a

nufi luatmdsaillo necesare pentrlt asigunreavietii ofitarilor din misiunca nilitard germanE,

6t Si pentru talenrca unor dezordini (la 19

ianuarie fuseso asasrnat tn CapiAlE naiorulgeman Halmuth Daering).

Cdtre ora2l, cbcaS 000 de nanffestanti se aflauln fata Pregedintiei Consiliului de Minigtri din PiapWctariei. Ei ceroau 'demitarea unor minigtri dinguvem pe care-i acuzt de incapacitate gi de protectiea masoneriei gi evreilot'.

Marti 2t ianuarie, prefedul legionar Mironoviciretuztsd predea conanda noului prefecl numit de lonAntonoscu, genenlul Mitrea. 6teva sute da legionadse adund tn Caarma gardienilor publW, afla6 tnsrrl&le Cwslliului e MiWn de wde iw Si cliu fr se

dau arme. Ofthri ai Armahi intdln aama gardlenilorpefitru awrbi cu legionaii. Ei sunt aresff. Unii rebeli

tncep qd fraN cu pistorill 9i arma tn ferestele clilkiiPrqsdintiei. Doudnre de IuNala armateist pffituz'tn fahcaarnei. Rebelii acrrlpE putamenttri cu /ur/naE,rdmese Ert re u l8,l Gs ne ral ul Anto rw c u acor& b rm en

de gtMin legionuilor finlmiercuri 22 intnrie, on 12lnte timp se orgniaad nai Mricade legionarc,lnprincipal h sediul legiamnibr din strila Rona. Se frcE ntrIive de ocupae a Pahtului Tehfor,rclar, flrl suc@s.

lne;p jdwite, devastfiite, innndiite gionorudle, mai cuseamlln cgrfiierela Dudegti gi Vlcfiegti, rcliuni la nre se

nli ad gi scu rso rile hp ib,b i.Mierwri la on tiffi nu se semnalinart nici un

senn de supurcrc. Dimpottil4 eofttinue focwile de

t. La Predeal, generalul lon Antonescu invitd la dejun peregele Mihai | 9i regina-mamd Elena.

2 Mare succes al operetei "VAnzdtorul de pds6ri" deZeller, la Teatrul "Alhambra". In distribuge: lon Dacian, OlgaKirifescu, Virginica Popescu Si Lulu Savu.

7.Ziua de nagtere a conducdtorului statului rom6n,generalul lonAntonescu.

8. Ambasadorul Germaniei la Bucuregti, dr. WlhelmFabricius, igi incheie dupi patru ani misiunea in Rom6nia.

lO. Mare succes al dirijorului lonel Perlea la pupitrulorchestrei Filarmonica din Berlin.

| | . Decret+egal de decorare cu Ordinul'Steaua RomAniei",in gradul de Mare Ofiter, a lui Horia Sima, vicepregedinteleConsiliului de Ministri gi comandantul miscirii legionare.

16. Maria genaal Antonescu timite ld Hider daruri lucratede mAinile ldrincilor rom6ne.

17. Accidentul unui avion de cursi la Oradea: 17pasageri decedati.

19. Asasinarea la Bucuregti a maiorului H. Doering dinmisiunea germanSln Romtnia, de cdtre grecul D. Sarandos.

2O. Decret-lege prin care se aplicd pedeapsa cu moartea

in cazul de omor cu premeditare sivirgit asupra unui militar dintrupele germane aflate in Romania.

- Apelul conducitorului muncitorimii legionare, Dumitru'Grozea, publicat in presS: "Nu mai putem rebdan, 1/rempedepsirea tuturor slugilor masonicen, Vrem guvern legionar","Cerem armatei si nu dezldntuie uciderea intre frali'.

21. Se declangeazi in CapitalS 9i ?n 1ar5 rebeliunealegionar6.

23, Rebeliunea legionari este infrAnti de armate. Linigteagi ordinea sunt restabilite in tar6.

24. Sunt militarizate mari intreprinderi, uzine de slat 9iparticulare printre care: Arsenalul Armatei, Laromet, Malaxa,Vulcan, Standard Telefoane, Petrolifera RomAnS, s.a.

- Sunt militarizate ciile feratg porturile gi aeroporturile.- Orice feldeintruniri 9i manifestatiisunt interzise.- Sosegte noulambasador german la Bucuregti: Manfred

von Killinger.25. In Piata Victorieidin Capitali se desf6$oar5 ceremonia

funeraliilor na$onale ale militarilor c5zul la datorie in zilelerebeliunii.

6. OblQativitatea acceptidi perchezigilor domiciliare.8. Este format un nou guvern, alcdtuit din militari 9i

tehnicieni, sub conducerea generalului Antonescu.

A HI-a EWhlieA Franeert dispue Harleae Bietrieh pe frontMarcle Soc sufenr de Fru4a si francezi In 1940, infrfuryerca

militaft, armistitiul umilitor, Impd6fupa tedtoriului, ocupagiagermand gi prdbugirca economicl, produc In wtul 1941 o starccontinud de dezechilibru si denddejde. Ca urmare, ceade-a III-a Republicd Francezd rtrceteaza sd exisfe. Guvemrilm*esatului Pi tain 0ncearcL o cale de rcdrcsarc. k locA nepubliciieI instituie "StatulFnncez" gi re declarirpregedinte alfrancezilor,cu rcpdinSa Ia Vichy, unde se afld gi guvemul.

La 24 iwuarie, Pehin fonneazA un 'Consiftu Nafional" tideclarA o "Revolulie Natiandd" bazatL pe educaSia tinerctului,proteclia familiei 6i arganizarea mwtcii. Regimul de la Vichy setrnsformd lna-w stat politist, autaritar. OpoziSia clandestind Ilc alific d reactionar, dictataial,v 1ndtor de adversni politic i, frucezigi strirni, pe care ti aresteazd gi Ii tximite In Lagdrc. Yiata cotidiffiaa francezilor devine din ce In ce mai dificild. Se introduc cntele,tncep grevele, atentatele, se tnfefe$te represianea hitleristL.

La 4 iaauarie, celebtaactilA germand & fi Im MarleaeDbt'lrcb, contimfufi Ia Holly-wood succesele din patie,primeste @Etenia anericanl.Pravenea dinF-o fanilie aris-tocratic[" a studiat actorta b

condus de marele regizor giscenbgraf Max Reinhafit.D ebuteazt In 1 922 pe ect an, cuo tel*iv. tilrzie consacrare In"ingerul albastru" (1%q,av Andu-l ca p aftcner pe ilustulactor Enil lannings. Regizatde loseph von Stember g, ace stfilm o aduce In ateatiapr o du c Etor ilo r t anso ce anic i"care-i aferd un contract.impreun| cu mentorul e,i

trtalienii tzgonitt dtn Tebrukin rdzboiul din Africa, unde armatele italiene, sub comanda

maresalului Graziani, au inregisraf succese, apar sinaSii noi Inwma lntdrfuii forlelor armatei a 7-a brttanice, sub comandamarcvlului Archibald Wavell. Corpul expedisionar esfe compusdin englezi, austalieni, sud-afrieani gi contingente gaulliste.Ofensiva italiane este oprttd tuLibla,Ia 22 ianuarie. Australieniiintrd InTobntk.Italienii sunt depdgisi pe toate frontwile dinLibia,suferind mari pierdefi.

turneaztin total7 pelicule, cele mai etatoscute fiind "Shanglai Express"si "Vicitil blond". Dupd sepanrea de von Stembery suwenitl In 1935,Marlene Dieuieh nu-gi va mai rcgdsi niciodatt v aloarca interpretArilor deodinioafi, oblinind totusi realizdri notabile In "Pasiunea mea" (cu GaryCoopet) - 1936, "$apa pacate" (cu lohn .Wayne) - 1930, "MutinRow4agtac" (cu len Gabin) - 1946, "hocesul de la Nilmberg" - 1961.

h timpul rdzboiului, exprimfufiu-gi dezacordul fatA de nazism gipolitica stanlui german, se angajeazd fut detasanenble artistice ale armateiS.U.A. si apare fut spectacolele "Stars in Uniform", destinate solda4ilorameicuti de pe front Motiv penfrltcare, dupLfizboi, laintoarcerea ei tnGermania int-o scurtA vizitd" fostii ei compatiogi au i-au fdcut o pdmireprea afectuoas* A mwit Ia Beverly Hills (Califomia), In 1991. Aveavflrsta secolului.

Prediolii din anal lg4l pentra al 34ea nilenisLuna, un aeroport al pimfintului?

Luna va deveni, ln mileniul al ll l{ea, un aeroport de tranzitpentru comunicalii aeriens interplanetare. Savanlii vor mergepe luna pentru a construi telescoape. Ei vor trsbui si trdiasciin mari caverne scobitein solul lunar, respir6nd aertrimis depe pimint sau produs pe cale chimici din stAncile lunii.Aceasti anticipalie este f 6cuti de savantii de la ObservatorulGriffith din Los Angeles. Problema gisirii unui carburantadaptat pQntru propulsarea rachetelor nu e un lucru imposibil.Atunci observatoarele lunare vor deveni realititi.

180 de ani, limita vietii?Profesorul rus l. A. Lazarev este sigur ci omu! poate trai

1 80 de ani. Ajunge la dceasti concluzie studiind "sensibilitateaopticS" a ochiului omenesc- Sensibilitateaeste nuli la nagtere,maximi la 2o de ani, apoi descre$te ca si nu ajungi la zerodecAt la 1 80 de ani. Aceasta ar fi deci adevdrata limiti a vietiiomenegti. Studiul "osificirii scheletului omenesc" conchide ovirstd de 140 de ani. Biblia ne spune cd Adam a murit la 930de ani, Noe la 950, in vremurile edenice, Abraham moare la175 de ani, iar Moise la 120 de ani.

l. in Mesajul de Anul Nou adresat lui Mussolini de citreHider, amintind de situa$a din Balcani, Fflhrerulafirmd: 'Fird nici

o indoiali attudinea cea mai clari in acest conflict au adoptat-oUngaria $i Rominia. Generalul Antonescu a recunoscut civiitorul regimuluisiu gichiar al propriei sale persoane depinde

de victoria noastra. El a tras concluziiclare $i directe care au

fdcut ca stima mea pentru el si fie gi mai mare".2.PAnA la acesti dat6, alarmele aeriene la Londra, in

num5r de 485, au insumat 1 180 de ore.3. in Anglia sunt instrui$ 19 000 de striini pentru rizboi.E in Mesajul ad resat celui d e al77 -lea Congres a! S. U.A.,

pregedinteld american Roosevelt declar6: "in nici un monnentpdni azi securitatea Statelor Unite nu a fost atAt de amenintatddin ahri. Ea se imdiF in mod inexorabl cu e/enimdde care sepetrec at&t de departe de S.U.A.. Guvernul se angajeazi sispriiine in mod integraltoate acele popoare hotirSte sd reziste

agresiunii gi sd lini rdzboiul departe de Noul Continenf. Degi

mesajul a lost primit, in general, favorabil, s-a reprogatpregedintelui ci vrea s6 sperie poporul american $i si

pregiteasci drumul unei dictaturi care si permiti ca S.U.A. sdintre in rdzboi.

?. inchiderea ambasadeiS.U.A. de la Paris.9. Statele Unite ale Amaricii opresc imigra$a.

lO. Acbrd germano-rus pentru efectuarea schimburilor depopula$e. , '

13. Trupele engleze $ indiene pdtund in Eritreea, iar cele

std-africane in Somalia.18. in Turcia apar 113 cotidiane 9i 227 reviste.22 Englezii 9i australienii ocupi oragul libian Tobruk.?/5, La Mena este inmormintat maiorul german Helmudr

Doering, asasinat la Bucure$ti.27. Consfituirisecrete la Washington intre sta'tele maiore

american gienglez.- 1 500 000 persoane sunt stremuhte din oragele engleze

hFre28. Contele Ciano, ministrul italian de externe, pilot, preia

comanda unuigrup de bombardiere.29. Razii intense in Franta impotriva comunigtilor.3O. Comandamentul suprem qerrnan definitiveazd planul

nBarbarossa'de invadare a Uniunii Sovietice.

Ecourile reheEiunEiFrimele condamnari

. .Tribunalul Militar al Capitalei a iudecat in prima jumdtate a luniifebruarie zecide participan$ la rebeliunea din 21-23 ianuarie. 21 depersoane au fostcondamnate la pedepseintre 5 gi25 de ani muncisilnic6, 28 la ?nchisoare intre 3 luni si 5 ani. Pedepse de la 5 la 25 deani au fost dictate giimpotriva unor participang la masacrele de laJilava.

tl expozitie sui-gelteri$!Polilia Capitalei a organizat o expozi$e de obiecte provenind din

devastirile 9i jafurile sivArgitein zilele rebeliunii. 162 de camioane auadus la expozi$e mii qi rnii de lucruri fu rate din vitrine, magazine, casegi tirouri. Miigimiide persoane au venitsd-gi regiseascddin obiecteledispdrute. Des[ur, pol$stii investigau poiengalii proprietari penf u aavea certitudinea ci acegtia sunt definetorii reali ai bunurilor.

Gamuflaj totalComandamenlul apdrdrii

anliaeriene a Buaregliului anuntd cdincepand ar 9 tebruade esb inEaisaaprinderea po timpul sedi gi nopg asurselo'r de lumind, vibine, ferestrefari camuflaj, ca qi farurile maginilor,luminile framvaielsr gi autobuzelor.Un carnuflaj total. Zarele ss amuzdscriind ce tramvaiele circul6'asemenea urpr fantome'.

$por la salariiO qtire, cel pulin curioasS,

anunle cd SAYa din funclionariiMinisterului de Inlsme rom6n nu auabsolvit decAt 4 clase primarel Dintotalul de 33 756 salaria$, 17 523,deci circa 50%, se afli in aceastdsituatie. Numai 3 327 salariati aiministerului au sfudii universitiare.

acestora este in jur de 4 000 lei.Prelurile fatd de 1 939 cresc. Camea,in loc de 3040 lei kg, a ajuns 60€0lei. AEe produse se scumpesc, chiardacd nu la bl cu c€unea. in plus,hsHrarca mai prevede p6ntu cei cese cisStoresc prima oari o in-demnizatie de doud salarii lunare,care si reprezinte cel putin 4 000 leisau cel mult 12 000 lei.

l{mai4 Elme?

O hotirAre guvemamentaliaprobi unele adaosuri la salariilemicilor functionari, de la 1 000 la1 500 lei, pent'u impiega$, subgefide bircuri, arhivari, s.a. Salariul

&ev6 a$tggqsrrwtfr tn tWaMaObnda oary& de nuigti surytE gnu tsoaru camisrului Rebhului, Arthur

Sqs4nquat, el we a fsiliht i/''irara armabi gemfie tn hsstth. frdtrim a doipoffi namli duw la arw8rree a 4N de ewei, ,bbETi ca os&trc,: lnpouiua *ar;f;in&uri popuwa obnded ded8figs8 a grefi generald, prtma da fieFlt fd de tatncg,,ufrtl rtrzfuiului. Trupeb ffi trw ta spargeraa gnvsi, sjnt nofii 8i r&iti. fuctelN de abnduisufitarn&lti e Wtianigi e,onunigi. Graua rtnlna un sinbot alc:angtiinPi $ an! ului almduilor.

Amiralul E/iartan, $ef dc grnsern,nred.i Pazin nurreg;te gin ninbtu W aniralLl F@Wis furtm, in tc ,ul lui

Pkxe l-anl ffi.fi1 F€€€,ta cgr|sfr'Atie & gilvqt & tetn*JffiL Dxls mqiirc potti-ca& dtuare at title'igi W Ca}..r civl, in vfua retffid wW Frartei.Dz,€E'Udbltr tui rydt naM drqe r&k gafiqnff aE il 6f/':F/ic€,re tffitar, c& Sisrcficfurite rcmM cse il Ex@ze a dLp[dd.

"AfiFka Kory.'iin aefilrrlneDWe ce au ocLpat oragd lbian Tokr.dl

trupele aliate continud ofensiva, iar la 6februarie cuceresc ai importgntul centruBenghazi.-ltalienii rezisti greu. Hider sedecide s6-i ajute, pentru a zdrobi ofensivaenglezi in Africa. Trimite escadrile deavioane care bombardeazl stramtorileSiciliei $i Cirenaica, insd fSrE rezultathot6rAtor. Fiihrerul pluseaz6 ajutorul Siapeleazd la un corp expedigonar "AkikaKorps'condus de Enrin Rommel, cel maipopulargeneral al armatei hitleriste. Primeleunitd$ germane reugesc si debarce la Trl-poli pentru a ajuta armata generaluluiGraziani. Diviziile de tancuri gi trupemotorizate "Afrika Korps" depdgesc lortelealiate, afl ate?n inferioritate numericS. lhcepeo mare bitSlie intre armatele generalilorErwin Rommel 9i Archibald Wavell,comandantul trupelor engleze.

ERWIN ROMMEL(1 891 -1 944)

Maregal getman, s-aremarcat Ia inceputulluptelor de pe frontuloccideilal, Apoi a fosftrimis in Africa,deuNea revenit ln campaniaeuropeand. Simpatiz Andc u eo nj u r ali a I m ptriv a I uiHitler, el a fast obligatdetrimisii acestura sd sesinucidd prin atrdvire.

l. Rorn6nia participS cu o delegage la a B-a aniversare ainstaurdrii regimului na$onal-socialist din Germania.

& Adunarea generalS a Societ6lii Scriitorilor RomAni.3. Refugialii din teritoriile cedate care nu vor sd

munceasci nu maiprimese ajutor.- Noul ministru al Germanieiin Flom&nia, Manfred von

Killinger, prezinti regelui scrisorile de acreditare.5. S-a instituit pedeapsa cu moartea pentru cei care

primepdesc exisega $ inteesde stafild rom6n.?. Prof.univ. Dumitru Caracostea este numit director al

Fundatiilsr Regale pentru Literature 9iArt6.8. Regele il avanseazd pe generalul lon Antonescu la

gradulde general de armat6.{4. Radu Derneuesc+Gyr e$e inloffit ?n furc{ia de direc-

tor generd al Teatrelor cu scriitorul Liviu Rebreanu.- Membrii Legagei engleze din Rom$nia pirisescpra.15. Este interzise orhe actiune politici, ca gi orice alte

manifestdri de asernenea nature.t ?. Militarizarea tuturor institr4iilor giintreprinderilor de stat.t9. Red'rzilionarea imprimerid twAntrf, unde se lipdrea

ziarul legionar cu acelagitidu.- 25 de anide la moartea reginei Elisabeta.- Se interzice membrilor cleruluiorice activitate politici sau

de afaceri.25. Natiunea romana este convocate in adunarea

obgteasca pbbiscitarS.28. Seincheb untaEt decorne4g navigatieinfe RomAnia

siU.R.S.S.

3. Mari pierderi italiene in luptele din A.frica de Nord,130 000 de oameni.

6. Camera Reprezentantilor a S.U.A. respingepropunerea republicanilor de a fixa o limiti ajutoarelor trimiseMarii'Brianii.

-Trupele engleze ocupi oragul libian Benghazi.8. Grecia cere ajutor Angliei pentru respingerea

agresorilor italieni.9. Fo4ele navale engleze bombardeaz6 oragele italiene

Genova, Pisa Si Livorno.I O. Marea Britanie rupe rela{iile diplomatice cu RomAnia gi

extinde misuri de blocadi asupra tdrii noastre.1 1. Sgia timite in ajubrul Grecbi pat'u dlvili $ do're h$ezi.14. Prirnele regimente gerrnane din "Afrika Korps',

comandate de generalul Eruin Romrnel, sosesc in Libia.f 8. S.UA. deea,ze o floti de ddjatfle prevEzub cu

mihaliere.19. incepe in Franta un mare proces al ofiterilor partizani

ai generalului de Gaulle.2{i Marele transatlantic francez 'lle de France" este

sechestrat la Singapore, de citre englezi.- Grecia cere ajutorStatelor Unite.26. Primul avion german doborAt deasupra teritoriului

francez este victima unui pilot al "Franfei libere', lt" Laffont.- infrAngAndu-i pe itialieni, trupele britanice ocup6capitala

Somaliei, oragul Mogadiscio.28. In Franta, consumulde piine se reduce cu20/,

t

Ministru de externe gnodelNicolao Titulescu, jurist

5i on politic, ilusru diplo-mat romino s-a ni'scut laCraiova tn anul 1882 gi s-astins din viafl ln Franta, laNisa, in martie 1941, dup6 ocarierl de excepXie pe planintemagional ln. favoareaRon6niei gi a pEcii atit deameninfate ln al patruleadeceniu. Temeinica luipregltire juridice qi talentul ,

de mediator i-au fost puseexcelent ln valoare de unstrtrlucit har oratcria caf,e aufdcut din Nicolae Titulescuunul din marii diplomali ouropeni ai perioadei interbeliee.

Profesor universitax tra Bucure$i gi lagi, academiciaa,Titulescu tndeplineqto frn4ia de ministru de extpme al Romfinieitn perioada 1927 -!928 $ 1932- 1936. Un mare partizan al ptrcii"al transformfii zoaei din sud-estul Europei tntr-o zonl desecuritate acontinentului, el esteln 1934, unU ainfondatoriiPactului Balcanic, iar hr 1936 un partizan al negocierilor cuministd de externe sovietic, M. titvinov, pentru reluarearelaliilordiplomatice dintreUR.S.$. qiRomtniaca gi tncheiercaunui protocol de asistsntamutuala romano-sovietic. Acesta dinrirml rtrmas ln stadiu de prircipii.

N. Titulescu este delegat permancnt (1920-1936) alRomfinie-i la Liga Nagiuilor, al c{iei pregedinte devine tn 1931si 1932. In luna august 1936, guveraulTittrr[scu giregele Carolal tr-lea rentmp la seryiciile acestuia- Profuad dezamdgiqTitulescu emigreazl tn Franla Potrivit dorintei explimarc htestament osemintcle i-au fost aduse tn tar[ gi relnhumate lnScheii Bragovului. Abia ln 1992.

{ugaslavia fn prugal dezastruiuiLa 19 martie, regentul Paul al lugoslaviei convoacd Consiliul de

Coroani al tarii qi prezintd cerersa ameninlatoare a Germaniei des€mnara a Pactului Tripartit. El aratd cd lugoslavia nu are, ln afari detrupe, decAt 290 de avioane Si 70 de tancuri. Dar, guvernul regentuluiPaul, condus de primul ministru Jvetkovici, este de acord cu semnareaTratatului. Generalul Simovici, geful armatei 9i Patriarhul Gavrilo se

_qpun, in timp ce delegalia iugoslavi, condusd de Jvetkovici, pleacd la

Berlin pentru aderarea la Tratat. La 26 martie se produce la Belgrad olovituri ds stat, condusd de generalul Simovici. Unul din conspiratoricitegte noaptea la radio o proclamalie neautentica a regelui minor allugoslaviei, Petru (17 ani). Acesta, c6nd se trezegte din somn, nureactioneaza in nici un fel. Deci lovitura reu$egte. Regentul paulperasegt€ tara. La inapoierea de la Berlin, delegalia iugoslavi, infrunte cu ]vetkovici, este arestate.

Surprins de intorsitura luatd, Berlinul reactioneaze prompt. HitlerdeclarS cd lugoslavia trebuie distrus6 f6rd mil6. Rezidenlilor germani lise face apel sd pdrdsesci grabnic lugoslavia. Frihrarul ordon6 ca"Belgradul sd fie bombardat in valuri suecesive pAn6 ce nu va riminepiatrd pe piatra".

NICOLAE TITULESCA

Femein yreniti tn faffrrilei !trn aeeastd primdvard de

rdzboi, Anglia asediatd trdieStegi evenipente cu implicaliisociale. lmpotriva mentalifitiitraditionale britanice, care vedeafemeia numai ca o garanlie avietii fam iliale, dedica6 cregteriicopiilor, necesitdlile momentuluispun altfel. Ministrul munciienglez, Ernest Bevin, lanseazdun apel eeVe intreaga naliune,cerilnd integrarea in producliaindustriald a 1a0 aa? de femei.Sunt admise numai tinere de 2A5i 21 de ani, fdrd copii. Exeepgiefac femeile cu pregdtire indus-fiale, ai ceror copii vor fi ingrijiliin crege sigrdilintte.

2 Se desfisoard, In toate Fra, operaguni de votare incadrul unui Plebiscltcerutde generalul lon Antonescuin vedereao[inerE adeziun! poporufui roman penfu actiunlegwemtld siu.

3. Trecerea in patrimoniul statului a bunurilor gi valorilorfostd uganiz4i lsfiajaTeri", care frrseserd getuaF de hdonad.

: Decret lege pentru declararea mor[ii prezumate a celordispdruli de cel pu$n 10 ani.

6. Premiera operetei "VAnt de prim6vari" de JohannStrauss la'Alhambra", cu lon Dacian in rolul principal.

9. Incep lucririle pregititoare pentru recensimAhtulpopulaliei.

ll. Este proclamat oficial rezultatul Plebiscitului. S-aupronuntd in favoarea gereralului Anbrescu 99,9/o din alegfibri.

l2 Regele Mihai I felicltd, public, pe generalulAntonescupentru rezuhatele plebiscitului.' 18. Moare la Cannes, in Fran{a; Nicolae Titulescu, fost

ministru de externe romin gi pregedinte al Ligii Nagunitor.4. in Ardealul ocupat, sunt confiscaie toate bunurile

imobiliare ab ceror contracte de curnpdrare au fost intocmiteintre 28 octombrie 1918 Si 15 septembrie 1940.

ZLO delega$e de ofr[eri rom6ni viziteazd fosta liniefrancezd de apirare 'Maginot!.

Zl. Proprietdtile urbane evreiegti din Rorn€n{a trec inpatrimonM statului, inclusiv acelea ale Elenei Lupeseu, &mantarggelui Carol al ll-lea, ca gi bunurile fostei migc6ri legionare.

3O. Sunt fixate Cote lunare pentru ajutorarea familiilornevoiage ale celor concentrati:' 1 300 lei pentru Capitali 9i de la500 de leila 1 100leipentru satete Sioragele judelend.

t. Bulgaria adera h Paclul Tripartit {germanoitalo-japonez).2 U. R. S. S. protest&ze impotriva aderdrii Bulgariei la PaaulTripartit 9i a irtdririi trupelor germane in aceasti l'ari.

3. Fortele "Franlei Libere' inM rg pe italieni la Kouf ra, in Lltia.tL Copul expedigonar britanic,debarcd ln Grecia 58 000

militari Si B0 avioane.- Turcia indride $ramloarea Dardanele.5, Se public6 tilantul pierderilor franceze in campania 1 9S9-

1940: 100 000 mo4i, 1 00 200 rSniti g 1 500 000 prizonieri.- An$ia gi Bulgaria ?ntrerup relaliile diplomatice.G Sripu$i bdtanici sunt invita$ sa pereseasca lugoslavia.8. Este intocmit un proiect pentru apararsa New-York-ului

?mpotriva atactrilor aedene.9. In Albania trupele italiene dezldfiuie o putemicdofensivd.

I O. Anglia igi spor€gte randamentul construcNiilor navale.- Turcia r.efuzS sd adere la Ax5.I l. S.U.A. lnroleazi in armati pesle un rnilion de oameni.- in Statele Unite es{e promuliata "Legea de imprumut g

indilrierd (Lend andleaseAct) care permiteajutorul american pdntrualia|i.

15. Incepe ofensiva germano-italiani pe frontul libian.18. Americanii p6rdsesc teritodul francez ocupat.2Fl. La Berlin va fi expus vagonul istoric de la Compi{;ne, unde

in 1 91 8 a fost seinnatii cap$tularea Germaniei, iarin 1 9{0 capitulareaFranlei.

S. La Berlin este constituit concernul romdno-german"Kontinental O-, pentru expoatarea petrolului romtnesc.

27. ln oragul pontifical Vatican se introduc cartele pentrualimente:300 grame pdinegi90grame decame pezi, 100grarno untpe sadamana $ 1/21!9. zahir pe lun5.

Asistenta medicali fn RomdniaDfui recensdm6ntul medicilorefecluat hinceputul anului 194'l in Rom6nia

mutildA rezulti urmdoare situ4ie:' - in RomAniasunt 8 421 medici pentru aproximativ 1 4 000 000 de locuitori.- Din acest numdr de medici, 7 009 sunt berbali, 1 412 femei.- 5 675 sunt de origine etnicA romAn6, 2 089 evrei, 490 germani, 71

maghiari si, in jur de 1 000, alte etnii.- 5 260 medici lucreaziin municipiidintrecare 3 115in Bueure$ti,,141 la

lasi,326in Sibiu,9.a.m.d. inschimb, numai 1 520mediciau re$edinlain mediulrural.

Prin urmare, pentru2572427 locuitori din municipii gi orageseingrijesc6 901 medici, deci un medic la 400 de ord$eni, iar pentru 10 726 758 locuitorila sate, doar 1 520 medici, deci un medic la 7 000 de setenil

Ministrul senetatii prof. dr. P. Tomescu s-a sesizat qi a fecut apel laabsolventii de liceu sd se inscrie la cele trei facultdti de medicina existente, inBucure$ti, laSi Si Sibiu.

Bogitia pomicole $i.,. tuica!in anut 1940 statisticapomicoleagrii noastreindicio bogagie depedte tO0

de milioane de pomi, ceeace arreveni in jur de300 depomi pekilometrul pitralRepartizarea soiurilor de pomi este umatoarea:

Hitler ataed simultanNeela rl Mgoslavla

Trupele germane, impreun{ cu unit6li italiene, ungare gi bulgare, pAtrund

in aceea$i zi, 6 aprilie, in Grecia $iin lugoslavia. Propaganda nazistA prezintaacest act ca un respuns la debarcarea britanicilor in insula Creta gi in Greciacontinefiah. Cu toatA rezistenla elena pe linia de aparare 'Metaias", GreciacapituleazA h23 aprilie. Primul ministru grec, Koridzis, se sinucide. Mussolinicere lui Hitler sA fie recunoscut ca partener lq infrAngerea grecilor, solicitAndca semnarea capitulirii sd se face o zi mai tarziu la Salonic aiin fala ofiteriloritalieni. Englezii, aflati in inferioritate, se retrag prin cunoscutul defileuTermopile, pe mare, in insula Creta si in Egipt.

Prir*r-un bombardament barbar asupa Belgradului (17 000 morti) annatagermane incepe atacul asupra lugoslaviei. Trupele invadatoare pdtrund prinAustria, Ungaria 9i Bulgaria. Complet depasite, armata iugoslavd depunearmele. lmediat CrOatiaigiproclamd independenta. Osta$ii croati progermani,ca$i noullor presedinte, Ante Pavelici, se instaleaza la putere.intr-o lugoslaviecare se dezmembreaz6. lnsi, monarhigtii iugosiavi, ?n *unle cu Draga Mihailovici 9icomunigtii condu$i de losip Broz Tito, nu recunosc capitularea. Ei constituieunit6ti de partizani $i continud asifet lupta impotriva hitleri$tilor.

Bilanlal Eampaniei ilin Balcanilugoslavia gi Grecia au fost invinse in numai 23 de zile, zdrobite de

superioritatea fortelor germane. Ele capituleaie fe?econditii. Bilar{ul campanieidin Balcani este urmetorul: 3rt4 000 prizonieri sirbi, 223 000 greci 9i 21 900 dincopul expedi[ionar englez. Ca mderial, sarbiigi grecii au pierdut 600 000 armede foc, 1 500 tunuri Si circa 8 000 vehicule.

Vilcitime pe teritoriul Fomenesein conjuctura canflicttlui german*iugoslav, unde actiuni ale torldor

sefuegtiin teritoriul romenes,c ude se aflau unileti gennane Ia Orgova, Arad,Oravita Si Timisoara au prdts cAlva modi Si rAniti ceeace aingrijuat guvemu!romdn, care a pratestat- in 19aI lrcuiesc pe taitwiul iugostav 5N 0OA decetdteni de origine romAnd in Vala Timocului, 13d 0N in Banatul sArbsc,12A 0AA in Mrcedonia gi restul Sqbiei. Ac6tia au unele Wrddri Si privatiuni.inTimrc nu existe gatdd sau biseicd rcmil,r:F-asce gi sunt tipsif de dreptudpolitice. Erafirac, Mi, ca dtpd dezmembrarea lugaslaviei mulli etnici rom^nisd doreascd imbunddlira subtantiald a situatiei lor sau se vinA in Romdnia.

65 000 0008 000 0007 000 000 - nuci4 000 0002 500 000

pruq .. .- cue$r, vr$rnr

car$t, zarzanpiersici

1 700 000 - gutui, s.a-inaintea primului ridoi mondial rodeau in Fra numai 4? 000 000 de pomi

dinte carc 42 000 000 erau pruni. In anii primului rizboi mondial ,existau

h Fra 60 000 de cazane de luiciAproape sigur ca, atunci, Romenia era campioanimondiali labiutul tuicii

pe cap de locuitor!

IfupE cedarea GadrilateruluiCgnform prevederilor Tratatului romAno-bulgarde la Craiova gi

a protocolului din 11 aprilie 1941, pAnS la data de 25 mai sercalizeazA un nou schimb de populatie intre RomAnia gi Bulgaria.

Astfel, inci 3 600 de cet6teni romAni de origine bulgard dinjudetele Tulcea gi Constanla se vor muta in Bulgaria, iar 4 700 depersoane de origine romAnddiniudetelecedate, Durostor gi Caliacra,vor veniin RomAnia.

l. Pentru apirarea nationald, se instituie un impozitexcep$onal de 4% latoate categoriile de vinzdriqiconsumatii.

2 Este lansat Apelul cite popula$e "Da! obolul vostrupenuu Paitele ostagilor".

Z Trenurile europene "Simplon" nu mai circul6in RomAnia.I O. Reincep lucrfuile lacanaluldeaducliuneArgeg-Bucuregi.- O sr.*i de anide la nagterea scriitorului Si publicistdui losif

Vulcan (1S41-1907).ll. A luat fiinF Uniunea Fundatillor Culturale Regale ale

RomAniei (U.F.C.R.).14. Hoda Sima, fo$rl gef al Migcirii legionare, fimite din

@nnanh o scrisoare de conciliere generaluilui lon Antonescu,care, ins5, li refuzi net propunerile.

16, Sunt executa$ dcti fogti legionari, Constantin lorescu SiAlexandru Niculescu, condamna$ pentu asasinarea libraruluievreu Max London.

19. La Zririch, premiera piesei "Mufier Courage'a scrihoruluigermanin exil, Bertolt Brecht

2O. Un record in presa rom6neascd: in ziua de Pagte, ziarulturentul" a aparut in.250000 de exemplare, din care 64485fn CapitalS.

21. In locuinta dr. Ana Marin, din Bucuregi, fostdgefi decuiblegionar, s-a decoperit un arsenal de arme de foc. CondamnatiiIa moarte", regele Mihai i-a comutrt pedeapsa la'1Oani'.

2tt. Captii de familie se inscriu la magazine in vederea cartelirii zahdrului, uleiului comeslibil, pAinii, fiinii albe Si cernii.

3O. Horia Sima Si ah fogti fruntaSi legionad sunt soma$si se prezinte in fata Parchetului militar. Evident, nu se vorprezenta, maiodtatea fiind ft4i$ in Germania.

I . Lovituri de statin lrak unde se formeazi un gwern anti-englez. Conductele de petrol sunt intrerupte.g Contele Telelq, premierul Ungariei, se sinucide.

4 Lupte grele pe frontul african; oragul Benghazi estereocupat de f upeb iAb-germane.

- In Etiopia, o divizie bdtanicd piturde in Addis-Abeba.5. Paa de prietenie sovieb-iugoslav.9. Lupte invergunate pe fronturile din Balcanl Unia de

apirare greaci "Metaxas'este s85puns5. In lqgoslavia suntocupate ora$ele Skoplje, Madbor $ NiS.

12 Trupde germlrne ocupi Belgradul. Regele Pefu alll-lea gigwernulsiu se refugiazd la Lordra.

| 3. Teritoriul lugoslaviei este impS4it intre Germania, ltalia,Ungaria $ Bulgaria. Numerogisolda$ $ ofilerise retagln munli,constituind primele detagamente ale rezistentei iugoslaveantifasciste.

14. Rusia $ Japonhincheie un pactde neagresiune.18. Franta se retrage din Liga Naliunilor.I 9. EngleziiconfisciinfeagafrotielenS.Tezaurul Coroanei

greceqli este evacuatin Egipt?/|l. Pe munble Olimp este arborat drapelulgermanB. inapropiere de Salonic, armata ebna cafrituleazS.24. Rizboiuldin Balcani poate fi consideratterminat. Regele

George gigwernul elen se retrag in insula Creta.26. Trupele germane intri in Atena. Drapelul Reichului

fAffAie pe Acropole.29. Trupele bribnice din Grecia reugesc sd reimbarce

43000 din cei58000 mililari debarca$ la inceputrllunii martie,dar pierd tot armamentrl.

Comemorarea lui l. C. BritianuI-a 2 mai I 941 * tnpline* 50 & ani de h stingerea din vi4d

a maralui om plllic lon C. Br&ian t, care a fosl alilwi de MihailKqdlnieanu St alg oe/irtofr romdni, ginte manodi Fi rrlrtbiorrtttiiacfiivi latode madlemomqrte is/lodcetrcefillld an wenimqntetememorabile ale anului 1848, Ia Pafis si Buurqti. De numele lui *Ieagd cursul mdem al btoriei tdrli n@stre, Unira PfirciqtelorRomflrc ln 1 859, itptituirea regalltflii prtn aduerea Nntdui.Carol& Hohenzollern ln 1866, rdfuM de lnderyt*ntl din1877-1878.

ln 1875 dcvztp unul din todatuii Partidului N4rrlnat Lhral,apoi pregedinte al P.N,L. pilnd Ia m(nrte. A fosf de mai mufteori ministru gi prim-minhtru (1876-1888).ln 1885 AcademiaRomlnd I-a alesmembru de onoare.Patimile, intilgile Siirgntitudinlle polUe n ul-au oalit niei pe el, tnuftima perioadd a vietii.

'Comemorarea so-lemnd a semicen-tenarului marelui ompolitic a avut loc lamormtntul sdu de laConacul familiei dinoomuna Florica-Argeg.

ASa cum scriupublicagiile vremii, lonC. Brdtianu rdm1ne'unmarc patiot romAn, unadevdrat Cavour alRomAniei'.

ASa arelain anul 1941 statuia lu.

l.C.Bratianu situate in PialaUniversitAii, inala, maiestoasa.puncl de alraclio penlrubucuregteni, iuri$ti romani 9islrani. A fosl dgmolata in 1948.

Fuga lai Badalf flessLa 10 mai 1941, ziua uhimului raid al

avia$ei germane asupra Londrei, un pilothitlerist sare cu paraguta dintr-un avion'Messerschrnitt 1 1 0', in c6dere scrAntindu-giglezna. Internat in spital, el cere s6 vadi pelordul Hamihon, ca pe un cunoscut al lui.Ofiterul german, care pretindea la inceput cise numegte Horn, declari ce este de faptRudolf Hess, nr. 2 al Germaniei naziste. LordulHamilton refuzd si-lintAlneasc5, dar trimiteun fostata$atenglez lq ambasada Marii BriAniide la Berlin. Diplomatulfl recunoagte ca atare. Hess ii mdrturisegteci a venitin Marea Britanie pentru a obgne un acord de incetare ardzboiuluigermano-englez giin acest scop solicitd ca Germania siorganizeze Statele Unite ale Europei, si ise retrocedeze coloniilede$nute pAnd la prirpul rizboi mondial, iar Uniunii Sovietice si iserezerve dominaga in Asia.

Drept raspuns, Churchitl ordone internarea musafirului nepoftitca prizonier de rizboi. La Berlin, fuga lui Hess a fost considerata cao manitestare patologicS. .

La sfArsitul rizboiului englezii l-au predat pe 'fugar" lribunaluluide la Nurnberg care l-a condamnat la ?nchisoare pe viati.

frdfnnairen' Wffifl ai Anti*rwtrinteril'in uttima decadd a lunii ne{embrie are loc la Berlin o conferinti

i ntenia$onaH consacrata reinnoirii "Pactului Antikomintern". incheiat la25 noiembrie 1936 lntre Germania, ttalia gi Jqronia, el igi va ldrgi in aniiurmitori componenla. La noua reuniune partidpe, ln afara statelorfondat@re, alt€ 9 tdd: Bulgaria, Croalia, Danemarca, Finlanda, Manciukuo,Rom3nia, Slovacia, Spania g Ungaria. Se hotirSste prelungiraa peintruinci 5 ani a acestei alianle.

Din partea Rominiei, la reinnoirea "Pactului Artikomintern,' aparticipat o delegalie condusi de prof.Mihai Antonescu, vicepreq€dinteal Consiliului de Minigtri $i ministru al afacerilor e)dorne.

L Sereinfiinleazicelepafuprimlriidesecbarein Brcurestipe culori: galben, negru, albastu gi verde.

- Apare publicalia lunard "Rwista romAnd'sub direcliascdibruilui Zaharia Stancu.

S la sfArgit greva muncitorilor din Valea Jiului, irnepuE la15 aprllie.

G Productia de peste in sezonul 1940-1941: pegte de apedulce 16 617 500 kg. sipeste marin 1 590 300 kg.

& 50 de ani de activitate a "Fundaliei universitare Carol l'.9. 1 0 ani de la infiinprea Sociai{ii Romdne de Telefoane.

lO. Gu prileiulsirbitodriizilei de 10 mai, regele Mihai I estein6ffi la gradul de Maregal.

ll. Sute de persoane swceptiUle de impofivire fati deregimul antonescian au domici[u odigatodu.

16. Regele Mihai I este ales pregedinte de onoare alAcademiei RomAne.

17. la fiintd'Consi[ulde Pafonaj al Operelor Sociale OinRom6nia". Pregedinte: Maria general Antonescu.

I 8. Se modifici legea organiztuii BisedciiOrtodoxe RomAne.25, In cimitirul central din Timisoara a fost descoperit

mormdntulprimei iubite a luiLudrig van Beefrioven, JaneftevonGrath.

29. $edinta solemniaAcademiei Romtnecu prilelutimpliniriia 75 de ani de la fondarea ei.

3O. Boxerul romAn Lucian Popescu (fost triplu camprioneuropean) este invins la Mena de austriacul Ernst Weiss, print-odecizie discutatila.

31. Prof. univ. lon Simionescu este ales pregedinte alAcademiei RomAne.

l. Pregedintele Rooseveft cere Congresului asigurareaunei flote de cel pulin 2 000 000 de tone pentrulransportulmaterialelor de rizkri destinate alia$lor.

- La New York, premiera filmului "Cetdteanul Kane",capodoperi a cineastului Orson Welles.

3. Trupele australiene gi neozeelandeze au suferit maripierderiiq Grecia.

5. In Germania maisunt 170 000 de evrei.

^ - S.U.A. extinde asupra Ghinei "Legea de imprumut 9iinchiriere".

7. ifratii sub ocupa$e german6, Grecia dwine republicd.9. lmpdratul Etiopiei, Hail6 S6lassica I revine la Addis-

Abeba.14. Poli$a lrancezd aresteaze 1 000 de evrei strdini pe

care-i predi ocupantilor germani pentru deportare in lagdre.- Prof. Karl Haushofer, prieten apropiat al lui Rudolf Hess,

este arestat de nazisti.19. Avia$a englezi pdrdsegte insula Creta, ca gi regele gi

guvernul grec care se refugiazi in Egipt.2O. Paragutigti germani debarci in insula Creta.4. C rucisdtorul englez'Hood" (35 000 bne) este scuf undat

de omologul siu german'Bismarck'(40 000 tone) care, pestedoui zile, va avea aceeagi soarti fiind grav avariat de marina derdzboi britanic6.

27. Proclamarea stiiriide urgenli nelimitatd ?n S.U.A.3O. Averea din Franta a generalului Charles de Gaulle, aflat

la Londra, este confiscatd.- Trupele engleze ocupi Bagdadul.31. Tinerii Manolis Glezos 9i Apostolis Santos ridicd pe

Acropole steagul Greciei, ?nlocuindu-l pe cel al Germaniei naziste.

"Azi noapte la Prut sdzboiul a Tnceput""Piine de Edoi

La fabrica de pAine romAnizati (fostd

'Herdan") dup6 mai multe experimenteincepesi se produci "o pdine de r6zboi., ficuti dingrdu, milai 9i tarale de grAu. Amestecul se

face dn 6 hg.de faina popudara de grAu, 2,5 !9.milai si 1 ,5 kg. taratd de grAu. O pAine neagra,negustoasi. PAinea se vinde numai dupi 12

ore de la coacere, pentru a nu fi consumatiprea repede.

Tineri condamnati

in ziua de 1 iunie, pe stadionul ANEF, intimpul meciului amical de fotbalflomania -

Germania (14), un grup de spectatori format

in maioritatedintineri, elevi, studen$ 9i muncitori

cAnti melodii interzise, indeosebi de sorgintelegionarS. Poltiia intervine in tribune, tineriisunt molestati, 93 dintre ei sunt aresta$ 9i

iudecati in regim de urgen{d. La 7 ianuarie,43 dintre ei sunt condamna$ la pedepse pe

termene de [a un an la 15 ani, iar 50 achita$.

lUlare proiect; dal...Societatea de Tramvaie Bucureqti - STB,

optimisti, brine intentionaE, vrea s6 mareasca

Si si imbundtiteasci transportul in comunprintr-o comandi de circa un miliard de lei lavaloarea timpului, pentru a completa dotarilecu 100 devagoane motor, 100 remorci,300de autobuze mari, un depou de vagoane, ungaraide autobuze, utilaie 9i lungirea traseelorliniilor de tramvai cu 20 de kilometri. Oimbunitdtire substantiah, numai cu realizAri

in Fra. Preciplitarea evenimentelor in direc$arSzboiuluia stopat, din pacate, bunele inten$i.

"Gu Dumnezeu Tnainte, ulmati'md!"in dimineata zilei de 22 iunie

1941, la ora 6 dimineata, radioul atransmis agteptata si totugitulburitoarea veste: 'Ostagi, viordon, treceti Prutul l' - ordan sem nat

de generalul lon Antonescu. Fiecare

cetetean romin a plecat la birou, lafabricd, la Scoali gigospodinele lapiate, cu. emolie sufocantd:"Rizboiul a inceput. Gine Pleaci,cine se maiintoarce?" Cu ordinelede chemare cunoscute, ceimobilizabili s-au indrePtat spreunit6$le militare. Coloane de militaripe strezi cantdln cor:'Azi noapte laPrut rizboiul a lnceput' 9i'Mergemln tara Basarabilor, plini de vise,plini de dof.

Dupd emotii, o atmosferaentuziastd cuprinde tara. Teritoriilevremelnic ripite de UniuneaSovieticl prin amenintare cu foda,Basarabia,

-Bucovina de Nord si

tinutul Hedei, pot reveni la patria -

mamd. Proclamatla catre tare ageneralului lon AntonescuIndeamnd 1a lupta sfintd PentruNeam Si Rege", 'la lupta dreaPtiallituri de matea natiune germanS,pentru dreptatea viitorului omenesc"

si selncheie cu cwintele: "Rizboiulsfant a lnceput'.

Generalul lon Antonesou:

I Lel *rffBr spstt*rg * tntmr*k t|m$s|n

ffiffim n]ilffiflffi [ lnffil!a hbat ia rigono nd nmptCI $i se n la$. indfuifualb -o""4 l*r .r'* octu*d|trum&dt.@

D()Milr|f,.B (}ANIIIAIkDm dlodd' o..'dd k rd"

''^ 6 adaart .r e, t!,1

+" ia.tud 1Y. bM ,.e

llS5ura ct t.otnn atL lFpstr dc tLmiilll€ eri$n€t*Fl,?n,

vt ot, Dontut c&.r.|. sslgraf,oa lntlleiscli dsldcatlluhl.' flin'rtfu \ud'rri' \dr.'nsr.

&&f!l d.C.rrd.AilnRdrdi.l. tacoBtcl

23. Sovieticii trec in defqsivd, limitAdu-se la miciincursiuni si trageri & artileie asupra unor asezeri de pematut drept al Prdului (Galali, Oancea, Fdbi! s.a.). Aviatiainamice fumbadeaze unele orase rcmene$ti 'fere seprwoace pagube.

26. Avialia rcmaneasca abca obiective militareimportante; &tinend pretutindeni rezultate aprniabile. Treiaibane sovietice execfie fe6 srcces pimul raid aspraBucwestiului, doudfiird d6orAte. Un grup de nave sovieticebombadeaze Constanla. Distrugebrul "Moskva" estescufundat, iar un altul avariat.

27. Aviatia sovidicd bomfurdeazd Sulina, Galati,Constanta, Tulcea, Erdila 9i lasi. Pe frcntultercstru trupeleromAno-germane integistreaze primele succefa

Eroul primelor lupte aeliene: lt. Hoda AgariciDe la inceputul rdzboiului, militarii romini au dat dovadi de mari acte de patriotism 9i eroism

pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord Si linutului Hedei. Unul dintre primii eroi este

aviatorul locolenent Horia Agarici care a doborAt intr-o lupta aeriani trei avioane sovietice. I s-a

dedicat un cAntec de mare succes: "A plecat la vAnitoare Agarici, a plecat ca sA vAneze bolgevici".

22. Din munlii Bucovinei PEnA

l. incepe in Capital6 verificarea refugialilor din teritoriilecedate.

2. 'Boer-Bibi' (armisar pur sAnge englez al herghelieiPeriq) a cdstigat Derby-ulde galop.

- Seconstituie Societatea rornAno-germani'Rogifer" pentru

metalurgie.3. Tenorul Tomel Spitaru este angajat la Opera din Viena.4. 1 022 de romAni revin in tari din Germania, unde se

refugiaseri din Bucovina de Nord, dupd ocuparea eide citresovietici.

9. Se deschide traficul feroviar intre RomAnia gi Bulgariaprin intrarea in func$une a ferry-boatului pe Dunire, leg6ndlocalititile Giurgiq 9i Russe.

- Tripagul "Avion'cAgtiga Derby-ulde trap.t2 Pe aerodromul Popegti-Leordeni se inaugureazd pri-

ma gcoald rornAni de paragutism.13, Generalul lon Antonescu, in Germania: convorbiri cu

Adolf Hifler gi von Ribbentrop. Conducitorul romAn r6spundeafirmativ la cererea F0hreruluica RomAnia s6 participe la riz-boiulcu U.R.S.S.

14. Potrivit recensimAntului, RomAnia are, in cadrul

actualei frontiere ciuntite, 13535757 locuitori, dintre care1876674in municipii.

15. Un avion de pasageri al Companiei rom6ne LARES sepr6bugegte pe aeroportul Bineasa (15 morti).

f 9. Profesorul lon Gheorghiu este numit director al Educa-

tiei Fizice siSporturilor din RomAnia.21. Se emite'Decretul de mobilizare generald a Armatei..22. Proclamatia cete fala a generalului lon Antonescu,

Conducdtorulstatului: "Poporul este chemat la luptd, aldturi dearmata germand, pentru cauza'sfAntd a dezrobirii Pyovinciilor.romilnegti repfte samavolnicde U. R.S.S. Ostagi, vd ordon, treceyiPrutd RAzboiul sftnt a inceput". fn telegrama expediatd deregete Mihai I generalului Antonescu, se exprimd "deplinul acordfatd de mdsurile luate".

26. Comandamentul Militar al Capitalei ordonS: "T6iereafirelor telefonice sau telegrafice se pedepsegte cu moartea".

29. 2 000 de romAni din Banatul sArbesc au cerut si seinroleze voluntar pentru frontul din Basarabia.

3O. Un comunicat guvernamental anunta ce "h lagi au fostexecuta$ 500 iudeo-comuni$ti care trasesera locuri de armdasupra soldalilor germanigi romAni". Cu acest prileise maiarateci ;cine nu divulgi la timp pe acegti tulburitori ai ordinii Si

siguranlei vor fi executa$ impreund cu toate familia'.

Ap{icarea plantri|lwi "Earbarossa" Sisoarsal

3 58{t $00 de militari germani gi aliatii lor pdtrund Iai W. fiharehill

Ia 22 ianiein fr,R,S,$,lnifral, planulde invadare a

Uniunii Sovietice de cdtreGe rmania hidei sti afost Mifrcatcu numele de "Otto". AWi s-anumit"FriE", pentru cain cele dinurmdvasta operaliune de rdzboidin estul Europei sd se dteme"Barbarossa", actualizand nu-mele lui Frederic I Babarosaa, imperat 9i rege al Germaniei (1 I 22-l I 9O).

Actiunea fusese prevdzitii pentru lunile aprilie sau mai, dar comf,ieliile ivite pentruagresori dincauza Tdzboiului balcanic" (interuenlia intempgstivd a lui Musoliniih Grecia gi insubardonarealugoslavieila PactulTripartit) au dus la amAnarea deschiderii lrontutui antisovietiC pilnain dinineatazilei de 2 iunie. La Mosava, h ora 2 noaptea a a@stei zile, contele von Schulenburg, ambasadorulGermaniei in Uniunea Sovieticd, inmdneazd lui V.M.Molotov, ministrul de externe sovietc, textutdeclarariei de razfui. La ora 3,15 avialia, artileria germand 9i trupele terestre incep sd atace ErrtoriutUniuniiSavietice, de la Marea Nordului pilnd la Marea Neagrd. La Kremlin, stupfiat, l.V.Statin nu-gi revine din ulukea produsd de acest evenimentin care nu a crezut, degi a fost avertizat de agenlisecref 9i diplomali. H ii considera pe Hitler ftdeltratatului de neqresiune germano-sovietic.

Cdnd, Ia 22 iunie, s-a fdcut ziud, aviatia hitleristd bombardeazd 60 de aeroporturi svietbedistugdnd la sol 1489 avioane gi pierzdnd numai 35 de aparate. Cele 153 de divizii germane, t4finlaMeze si 12 ronAnegti, cu un efecfu & 3 5@ M0 oameni, trec fronterele U.R.S.S.

Atia la ora 12,1 5, V.M.Molotov anunld ppulalia sovieticd 9i lumea despre agresiunea hideristd,indreptatdimpotivateritotiuluiu.R.S.S. PAndseara,grupuriledearmategermane"Nord"$i'Centru"pdtrund in interior aproximativ 50 km., in timp ce grupul'de armate "Sud", printre care gi diviziiteromdnqti, in jur de 2A km. Pe toatd lungimea rdului Prut rezistenta ArmateiRogii este mai puternfu,d

decdt in alte sectoare, astfel ce inaintarea armatei romdne spre r\ul Nrbtru se face mai greu gi cupierderimari.

PremierulbritanicWinstonChurdtiltdectardseara,laora2l,cdMareaBitanievasprijiniUniuneaSovietid. Doud zib maiEzii gi pregedintele S.|JA., Franklin Delano Roosvelt, tansmite un mevjde sprijin gi simpatie fald de noua pre agresatd de hitleristi. in sdtimb, govacia, l)ngaria st FinladadeclardrdzboiUniunii Sovietice. Trupele germarre ocupd pAttd la 30 iunie orqele Wnius,Minsl<SiLvov.

in discursul radiodifuzat atpremierului britanic Wirston Churchill,la 22 iunie 1941, la inceputulgeneraliz5rii rizboiului prin invadareaU.R.S.S., eldeclari c6'M6slul dejnt $ prsfi|re dedanSat de Gsrmar$aamenintd ldarea Britanie 9i S.U.A.'si suHiniazi cu hotirdre: "f$irneni maimult decit mlne n-a fost un adversarmai statcrnic al comunismului lncursul ultimilor 25 de ani. Nu voiretrage niei un cuvint din ceea ceam spus despre acest subiect. Dartotul se uita ln fata priveli$tii care sedesfisodrd acum... Pericolul careameninti Rusia ne ameningi 9i penoi 9i Statele Unite, asfiel cifiecare ostag rus care se luptipentru cemanul patriei lui, se lupti 9ipentru libedatea tuturor oamenilor9i popoarelor din toate tarile lumii'.

Wt''rma a$erLa 5 iunie moare Wilhelm al ll-

lea (n.1859), fost rege al Prusiei 9iimparat al Germaniei (1888-1918)"Palron6nd politica agresivd acercurilor imperialiste germane, el acontribuit din plin la declangarea

creatadeinfran-gerea Ger-maniei,ln 1918a abdicat Si s-aref ugiat inOlanda. A fostinmormantat (9iunie) in capelafamilieidin loca-litatea Doorn.

,I K,

3. Conferinla feroviare internagonali de la Paris stabilegtereluarea circulatiei trenului Orient-Expres pe linia Paris-Viena-

8. Trupe engleze gi ale'Frantei libere'ataca Siria gi. Libanul.

- ln luptele pentru cucerirea Beirutului de c6tre aliali,' cipitanul Moshe Dayan, din trupele evreiegti 'Hagana', pierde

definitiv un ochi; situagecare nu-limpiedicS, pesteani, sideviniministru de rizboi al lsraelului 9i si fie consideratinvingdtor inldzboiulde 6 zile" israelo-arab din anul 1967.

12. Celebrul atlet american Cornelius Warmerdamstabilegte un nou record mondialla siritura cu prijina de bam-bus (4,75 m). in prezentacest record este de 6,15 m realizatcuprijin6 din fibre de sticli de ucraineanul V. Bubka.

13. U.R.S.S.-dezminte zvonurile unui apropiat conflict cuGermania.

17. S.U.A. dispune blocarea tuturor bunurilor germane gi

italiene, ca gi rechizigonarea vapoarelor straine nefolosite, cese afld in porturile americane.

{8. Presa germand considerd 'inchiderea consulatelorgermanedin S.U.A drepto noui provocare la adresa Germaniei".

I 9. Arheologli sovietici descoperi mormAntul ?mperatuluimongol Timur Lenk, supranumit Tamerlan (1 336-1 405)-

20. Aplbarea planului'Barbarossa' de.invadare a U.R.S.S.' AL Adolf flitler lanseazd "Proclamalia cdtre poporulgennan", evocAnd masinatiile sovietice, impreund cu englezii,

impotfiva Relchului gi declard rdzboi IJ niunii Sovietice.- $i ltalia'sg considerd in rizboi cu Uniunea Sovieticd.23. W. Churchill qi F.D. Roosevelt declard ci vor sprijini

U. R.S.S. impoiriva Germaniei hitleriste.z/l.t?. Finlarda, Ungaria gi Slovacia sealituri Germaniei.25. Trupele italiene inlocuiesc garnizoana germand din

Atena gi, ca urmare, pe Acropole este inSltat tricolorul italian.27. Seincheie alianta militara intre Anglia, S.U.A. Si China.28. Trupele italhne intri in luptr impoUiva t lniunii Sovietice.29. La Madrid se formeazi o legiune de voluntari spanioli

pentru "margul impotriva [olgevismului".- Adevirat potop in Japonia: 40 000 de case.sunt luate

de ap6.

2. Trupele romane Vfrla ofensivd pe intr9gul front din

Carpati find Ia Dundre. La ora

1 6.e, in Fezet@ generd&ti ton

Antane*<ca, Divizia 35 infanteietrece Prutul.

4. tJnftAfi ale Aimatei 4trec Prutd f n a$e daue se€toare.

5. ContinuAndu-giotensiva victor,'oasd, trupeleArmatei 3 romhne etibereazd

oragul CemAuti, capitalaBucwinei.

6. Loeotenentul aviatorHoria Agaici este d&orat cuordinul "Virtutea aeronautic1 de

rdzboi".

9. Regele Mihai I sigeneralul lon Antonescuinsp@teaze trupele de pe. trontin zonele Fdlciu Si Vezere1ti,

ultima localitate afl1ndu-sedincolo de Prut.

'lO. inaintlnd vijetios,Divah blindatd romene atinge

fluviul Nistru, aliberAnd ora ele

Soraca si BeIi.15. Diuizia 5 infanterie

dibereazd oralul Ofiei, iar Div izh21 infanteie Si Divizia de gardd

ies din capu! de pd de la f iganca

Si i n ai nteaz d i n d i reoIi a C hi S i n du.

- Avhtia sovieticd executd un

bqnbar&ment & noage asugaoragelor Bucureglisi P/oie9t. Se

lnregiEtreaze pagube usoare : 4morti Si mai mulli rdniti dinrAndurile populaliei civile.lnamicul pierde 5 aparate.

16. DupE lupte crdncene,

QorpulS romAn,in cooperare cuCorpul 54 german, elibereazd

ora$ul Chifindu, capitalaBasarabiei. Alte trupe romdnepdtrundin Hotin.

19. Suntcvrmunica|eofr;ialpierderile inrqistrate de cdtre

trupele romdne de ta incepereaqeraliunilor de luptd:4 271 de

modi, 12 326 reniv si 6 188

disperqi.21. Divizia 10 intanterie

trece Dunerca, elibereazdora$ele lzmail, Chilia Noud gi

Vdlnv, c onti nu 6ndw Si i raintare aspre Cetatea Albe.

25. Trupele romdne, lncooperarc cu cde germane, auincheiat eliberarea teritoriilorBasarabiei, Bucovinei de Nord Si

tinutului He4ei.

Noul dialog eplstolar dintre lon Antonescu,'getul statului, Siluliu Maniu, liderul Partidului National-f6rinesc, care va dura lntot timpul rizboiuluicontra UniuniiSovietice, dobuteazi la 6 iulie1941. Printr-o scrisoare adresata generalului, Maniu aprob€

rizboiul din Estin care Rominiase angaiase alituri de

. Germania:'Astizi,c&ndarmataromane lgi varse sangele dinabundente (...) pentru intregireapatriei Si gloria nafiunii romane,nu pot sA intru ?n polemici cuacela care este chemat se duceostirea noastre h izbtnd!".

Demersul liderului nationaFteranist se va bucura de

. protuireacwenita,lns6, 12zilemai tarziu, el li va cereConduc6torului Statului sa nu

contin ue rezbiul di ncolo de N istru. Cererea este asttel motivatl :

"Trebuie si crulSm armata noastra pentru scopurile noastreromgnesti, care sunt multe Si mari Si de tragice actualitate pentrufoarte apropiate vremuri. Continuarealrizboiului ln Est artncuraia Ungaria care sustine cd <spaliul vitalal Rominieiestela est de Carpati, iar al Ungariei in partea de vest a Carpatilob'.

Cit priveSta rizboiulsfint contra Rusiei, pentru organizatiaei interne de stat $i social6, luliu Maniu ll considere "preten{ios",ad5r48nd cd 'r6zboiulsfgnt, militar 9i politic, s5-l purtim pentruRominia Mare, ln toate provinciile sale". Generalul lon Antonesculiva rispunde cunoscutului om politic cu argumentul ce oricerdzboi, odatd lnceput, trebuie dus p8ni la capdt.

La 19 decembrie 19!11, luliu Maniu li trimite ConducdtoruluiStatului - devenit intre timp maregal - o a[a scrisoare, de dataaceasta?mpreun5 cu Constantin LC. Bratianu, liderul PartiduluiNa$ona!-Liberal. Referindu-se la rdzboiul contra Uniunii Sovietice,e! vor sublinia cE acesta "nu poate fi poputar daca este impinsprea mult ln afara hotarelor t6rii".

Dialogul ep:stolar va continua gi in anii urmetori, fiecareparte rinnandnd fernnS pe poziJie, dezrrediimirtd hd g6sindu-giexpresia,,aga cum se cunoagte, In lovitura de stat de la 23

Dialog epistolar Maniu-Antonescu Recensimf,ntulpopulatiei

La inceputulanului 1941, guver-nul antonescian aorganizat un rec€n-sdm6nt in RomAniadin care desprindem urmdtoarele:

- RomAnia, fdrd Basarabia,Bucovina de Nord, tinutul Henei 9iArdealul de Nord, are o populagede 13 535 757locuitori.

- Bucuregtiul numird 992 536locuitori din care 187 535 locuiescla periterii.

Desfiintate la inceputulguvernirii Antonescu, sectoareleCapitalei se reinfiinteaz6 dupSacest recensdmAnt, tn num6r depatru, fieciruia aldturindu-i-se 9i oculoare: Sectorul lgalben, Sectorulll-9egru, Sectorql lll-albastru,Sectorul lV-verde.

Evolulia numdrului de locuitoridin Bucuregti este interesanti. Subdomnia lui Cuza Vodi, exista in1860 un numdr de 121 734 debucuregteni; in 1918 Capitalanumira 382 853 locuitori; ?n 1928cifra trece de o jumdtate de milion(569 855); in anul 1930, an derecensdmAnt, sunt 631 288bucuregteni; ajung la 786 929 in1936, la 870 000 inaintea celui deal doilea rizboi mondial (1 939) 9i la992 536 in 1941. Cre$tereapopulaliei bucuregtene este de 1 27la su{e in ullimii20 de ani. Aceastdratd mare de creslere se datoreazagradului intens de indusUializare al

' Capiialei. RecensimAntuldin'l 956comunicd 1 236 905 locuitori, iarpenultirnul recens6m6nt (ianuarie1977) a indicat cifra de 1 934 025.

Ultimul recens6m6nt oficial,din 1992, nu a comunicat inc6cifra exacte pentru intreaga tara,cea probabild fiind evaluat6in jurde 23 000 000.august 1944.

l. Apare prirnul num6r algazeteimilitare"Soldatuln, avAnd 9i un supliment in limbagermand ('Der Soldat").

3" ViorelV. Tilea, fostul ambasador romAnin Marea Britanie, rdmas la Londra, este somatsd pfdteascd statului nostru suma de 5 222 622lei, reprezentdnd pagube in gestionarea bunurilorambasadei.

4. Tinirulcomunist Filimon SArbu estecondamnat la moarte gi executat la 1 9 iulie 1 941in incinta inchisorii Jilava.

5. Unititile militare din interior suntangajate in strAngerea recoltei.

9. Un Decret-lege hotaregte ca toatebunurile pdrisite de trupele sovieticein retrageresd treaci ?n patrimoniul Statului. Contravenienfiivor fi ped^epsiti cu moartea

lO. In Basarabia, Bucovina de Nord gi

$nutul tl ertei adm inistratia romani reintrod uc-eIeul,ca unici monedi cu putere circulatorie.

14. Se prevede folosiiea evreilor, indivi-dual sau in grup, pentru nevoile armatei noastreori ale altor institulii publice.

- PretulgrAuluidin recolta anului 1941 afost stabilit la 11 lei kilogramul.

16. Gomertul gi eirculaga cerealelor suntstrict reglementate, contravenienlii riscAndpedepse privative de libertate.

2O. Se constituie in Capitali 'Liga pentrudezvoltarea economiei nationale". In frunteanoii organiza$i este ales cunoscutul industriagC. Garoflid.

21. Se inaugureazd o noui emisiuneradiofonicS: "Ora rdni$lor'.

24; Regele Mihai I gi generalul lonAntonescu viziteazd oragul Gerniuti.

28. Apare la Bucuregti gazeta"Transnistria', prima publicatie a rom&nilor depeste Nistru.

- Curtea Martiald a ComandamentuluiMilitar al Capitalei condamnd la moarte pecA$va dintre autorii masacrelor de la Jibva dinnoiembrie 1940 Si ii executi ?n aceeagi zi.Printre ei se afl6 $ fostul gef al Prefecturii PoligeiGapitalei, mbnelul $tefan Zdvoianu. MajodEieavinovalilor sunt condamnati insi in lipsi, fiirdtugiliin Germania.

Invazia germand cigtigd terenlrceputul tunii iufe gesegt€ frontul de Esttntr-o situ4io care

prevede o victorie germani facilil. Generalul german Halderafirma ci Tndoue $eptemini campania din Rusiava fi ca$Uate'.Succeseb de la Minsk $ Elialystok ale invadatorilor, soldatecu 324 000 ds prlzonbri gi capturarea a 3 300 blindate si I 800piese de artilerie, justificd acest qptimism. Hitler cere maregalibr9i goneralilor sli ca Moecova 9i Leningrad "si fie rase de pesuprafata pimintuluil. Totust eltnt8rzie ofenslva asupra acqitordoui orase In favoarea lngonunchiedi complete a Ucrainei, pepemantul c6reia, ln alara rezister$ei &rle a Armatei Rosii,dstapamont€le'de partizani hi(uiesc trupele germane gi lepronoaci pierderi.

La 6 iulie divizli ale armatei.a 3-a romine intri tn oragulCernlluti, tn timp e ln Sud unit6ti sovietice se aflS lnci laDunire

La I 8 iulie, armatele sovieticeocup6 alinhmentul Volokolamsk- Moiaisk - ]Gluga pontru a apira Moscova. Trupe hitleristeexecutlcontralovitudln directia Smolensh ln alte zone ele aiungla Tallin gidesdtirl drumuri spre Leningrad.

f,erts|anta iugoslavdlnvazia lugoslaviei de citre armata

germani produce o reactie energicd inpopul4ie, din rindgdle cireh aparformaliunide partizani. Dar, nu in lnteaga lugoslavie seacsona la fel. Usta$i tui Ante Pavelhi fac dinCrotia o anexl a Germaniei, iar cetniciicolonelului sirb Draga Mihailovici suntn4ionaligti, detip fascist Opus acestora estelosip Broz Tito, comunist care'doregte ofederalizare a tuturor fotelor rezistenleiitrgoshve. El reugegte s-o realizeze, porninddin Muntenegru, unde ia fiiile un coman-

r dament suprem al detagamentelor de parti-zani, pe careil conduce.

Tito, croatdeoriginS, arein 1941 vArstade 49 d. ln perirda primdd rizbci mondida fost prizohier la rugi, unde a cunoscutcomunismul si i-a devenit adept. Revenit inlugoslavia, activeaza in acest partid sir ealizeazd obisnuitele epuriri de cadre. l.B. TITO, Frtizan

ilist al a tost deFdSFtLa 25 iulie, Cartierul general al frontului germano-romAn

comunici:"Lupta pentru dezrobirea brazdei romE.negti de la Rtrsirit s-a

terminat. Din Carpali 9i phnA la mare suntem din nou stipAni pe

hotarele strtrbune. Trupele germano-romdne au inaintat adAnc

dincolo de Nistru". (

Pierderile souieticeBiroul de informatrii sovietic anuntd cd de Ia 22 iwie la 1 5 iulie

armata sovieticd a pierdut 28 din totalul de 174 de divizii angajatelnpima zi de rdzboi, in altele 70 aupiefiut 50/o din capacitatea

opentivd. Trupele getmane au ocupat Letonia, I;ituania, parte dinBelorusia, Ucraina din dreapta Nipnrlui, regiwi importante dinR,S.F.S.Rusd gi au intnt pe cdile de acces spreLeningrad, In acelagi

timp ameninSfutd grav ora$ele Smolensk,sj IC'ev.

Felicif9rri Si tndemnuriLa 27 iulie, Adolf Hitler il felicittr pe generaldl Ion Antonescu

cu prilejul incheierii victorioase a b[t6liei pentru eliberareaBasarabiei gi Bucovinei de Nord..F,{i,}nerul solicittr in telegrarna sa

ca trupele romAnegti sl actigneze la est de Nistru si si preia sub

supravegherea lor teritoriul dintreNistru gi Bug.Cu patru zile mai tdrziu, Conduc6torul Statului romAn

mulgumegte pentru felicitlri 9i rIspunde afirrnativ lui Hitler,exprimdndu-$i, totu$i, "tncrederea in justi{ia pe care Ftihrerul-cancelar... o va face poporului rom0n".

Se innultesc coloanele de $izonieri sovietbi

l, Uniunea Sovietice so$cita arme din S.U.A si se dedarigata se b pliteasca.

- la fiinli Comitetut de Apirare al U.R.S.S. condus de LV.

Stalin.

2 Von Ribbentrop trimite o telegrame omologului siu,ministulde externe japone Matsuoka, pdn care ii soliciE ca tarasa se atae neintAziat U.R.S.S. prin Exfemt{ Orient.

- Marea Britanie r4ionalizeazi cdrbunele.

$ in numele Franteilibere, generalulG. Catroux prodamiindependenF Siiriei.

, & la Londra, membrii misiunii militare sciviethe sunt primili

cu aplauze.

lO. Finlanda atacd frontierele sovietice.12 Acord britanicosovietic de asistenti mutualE semnat

la Londra.' 14. la sfirsit rizboiul de 36 de zile din Levant {Odentul

Mi$ociu) cu vicbria ali4ibr.

. 15. ih urma unui recensdmAnt, fiecare trarrcezprimegte un

numir de identitate.qL 250 de avioane germane bornbardeazd pentru prima

oari Moscova

34. GuvernuldelaVldry expulzeazd pe toli cetalenii brita-

nici afrati pe teritodul francez.- Generalulvrrcfryst DenE se predd englezilor pe frontul atri-

can impreun! cu 5 688 oftteri;37 736 trupd.

26. Generalul D. Mac Artrur este nu mit comandant al fortelor

S.U.A. in Extremul Orient2-1. Churchill informeazi pe Stalin cd la Arhanghelskvor sosi

200 de avioane, 2-3 milioane de perechi de bocarrci, cauciuc,

@sitor, aluminium, 9.a.29. Vidry semneazi cu Japonia un acord pentru aparare

comundin lndochina.- Anglia rupe relaliile cu Finlarda3O. Harry Hopkins,'consilierul pregedintelui RooseveR,

sose$te la Mqscova pentru tratalive economicomilitiare. Este pri-

mitimediatde Stalin.

lott AntoResGU - lmprumutul refntregiri iMaregal al Romdniei

La nu-mai doudluni dupa?ncepereardzboiului,generaluldearmata lonAntonescueste inatatla graduldemaregal alRomAniei.lata cumsuna textulInaltulni Decret-regal, semnat de regele Mihai | 9icontrasemnat de membrii ouvernului:

"Pentru serviciile aduse Patriei 9i Tronului pecAmpul de bataie in conducerea r6zboiului nostrupentru dezrobirea hotarului de rdsarit, generalulde armata lon Antonescu, Conducdtorul StatuluiRomAn gi Comandantul de Cipetenie al Armatei,se inalld pe ziua de 22 august 1941 la demnitateade maregal al RomAniei".

lon Antonescu devine cel de-al 3-lea maregalromAn, dupaAlexandru Averescu, decedatin 1 938,gi Constantin Prezan, care in 1941 se afla inci inviata (moare in 1943).

^ Decretul-lege privind lansarealmprumutului Retntregirii pentru acoperireacheltuielilor de rizboi, semnat la 31 iulie,insd publicat la 12 august, se b.ucurd de olargd mediatizare. Cqndiliile de subscrieresunt de aga natura incit subscriitorul nuindeplinegte numai un act patriotic, dargisegte in aceasti depunere gi o multimede avantaje.

Un gest simbol

Razboiul drept pentm eliberarea Basarabieiqi Bucovinei de Nord genereazir nenumirateacte de vibrantpatriotism: Nu numaipe ftont, inlupta ci qi.in spatele frontului.

Elevul-caporal t.r. Ioan I. Mihailescu, aflatintr-un spital deranitiderazboi, adreseazdo scrisoare

emolionantA Mariei general Antonescu,pregedintele Consiliului de Patronaj, insofita de

sumade 1 000 lei, cu rugiminteade afi distribuitasoldalilor de pe front. Banii ii fusesera trimigi de

parhtn sii, dar el renunfase sa-i cheltuiasci.

La 2 octombrie, Vasilelonescu, directorul general al

Societatii RomAne de Ra-diodif uziune, rostegte la microfon

o cuvAntare reprodusd a doua zi

de toate cotidianele dinBucuregti. Sunt prezentate cifre

comparative griitoare in ceprivegte numdrul total 9i la suta

de locuitori al abonalilor radio, in

Gomparatii greftoarehomAnia 9i in cAteva tarieuropene. Astfel:

o Olanda - 1 500 000 (75 deabonali la o suti de locuitori)

o Daremarca-8gs 000 (25%) '

. Elvetia -655 000 (17%)

o Ungaria -691 000 (8%)

c Romania -270 000 (1 ,5%l

Bucuregtiul, cu un milion de

locuitori 9i 270 000 de gospodd-

rii, statea ceva mai bine,dispunAnd de 80 000 de abonati-

radio, Vasile lonescu sustine ca

spre a eluda rigorile cenzurii in

tara se afld mulli posesori

clandestini de aparate de radio.

I . Printr-un ordin al prof. MihaiAntonescu, vice-primministru, Grigore Gafencu 'Tnceteazi sa faca parte dincadrele Ministerului Af acerilor Straine".

4. La posturile de radio romdnegti se inaugureazd oemisiune zilnica pentru trupele italiene de pe Frontul deEst.

?. in presa centrald ?ncepe publicarea listelor of icialede ofiteri, subofileri Si trup5, cezuti eroic in luptele pentrueliberarea Basarabiei 9i Bucovinei de Nord.

- in "Curentul", un ampiu reportaj cu titlul: "Dinamitatgi incendiat, Chiginiul nu mai este azi dec6t un imensrnorman de ruine".

8. Consiliul de Minigtri dezbate intr-o gedinli laChiginSu o noui organizare administrativd 9i problemede reconstruc(ie a Basarabiei.

9. Se redeschide in Bucuregti vestita berarie"Gambrinus" (proprietar Vasile Naumescu).

I 2. la f iin[i, la Bucuregti, Academia de Agricu ltu ri di nRomdnia.

- Este publicatin presd Decretullege privindlansarea"imprumutului ReTntregirii'!, pentru acoperirea cheltuielilorde rdzboi.

15. Se sdrbitoregte'Ziua Marinei", simplu dar maiinaltitor ca oric6nd in condiliile primului an de rizboi.

l9.Presa din Capitald omagiaZi personalitatea lui'George Enescu, la implinirea vdrstei de 60 de ani.

- Guvernul obligi toate fabricile constructoare demagini sd confectioneze unelte agricole standardizate(semindtori, batoze, treieratori etc.).

2iS.Ministerul de Interne comunicd, din ordinulmaregalului lon Antonescu: in situa{ia ?n care "se va ivivreun act de sabotaj sSvirqit de comunigti, vor fi impugcati 20de comunigti evrei gi 5 comunigti neevrei". t

- Se reglementeaza statutul urmagilor celor mo4i saudispdruli in rizboi, precum 9i al invalizilor, accidentati lor 9iurmasilor lor.

26. Functionariitransferali in Basarabia Si Bucovinade Nord vor primi,,in afara salariului, o indemnizalieneimpozabiln de 30 la sutd.

Semnarea "Gartei Atlanticului" In metraal BarbilsLa 14 august, Tntreaga lume all6, nu

fera surprindere, despre o Conferinl[ a

Atlanticului la nivel inalt intre preSedintele

S.U.A., Fnnklin Delano Roosevell, $i

premierul britanic, Winston Churchill,

care a avul loc la 1 2 gi 1 3 august, pe

vasele'Frince o{Walles' (britanic) 9i

?ugusta' {american), in'.apele At-

lanticului, din jurul insulelor New-

foundland, in largul Tern-Novei.

Churchill Ti exprimi lui Roosevelt

temerea ca nu cumva maiinainte ca

$. U.A. sl intrein rAzboi Germania siinvingi Uniunea Sovietici, ceea ce

ar li un dezastru pentru Anglia,

S.U.A. Si intreaga lume. Cum este

bine cunoscut, Roosevelt are mari

probleme cu mi$carea i2olalionisti

Oin 3.U.R. care se opune intririi in

rizboi. Dupi douizile de disculii, conducitorii

$.U.A. gi MariiBritanii, semneazi un program

denumit'Carta Atlanticului'. Tn preambul si

cele opt puncte se precizeazi ci'cele doui

guverne semnatare nu urmiresc expansiuni

teritoriale, respectl dreptul fiecirui popor de

l-gi alege singur forma de guvernemeil, ca

fiecare om slaibtr d upi rtrzboi dreptul de areiliber in afara fricii $i foametei', Roosevelt gi

Churchill adreseazd un mesaj lui l.V. Shlin Tn

care se expriml decizia lor de a ajuta U.R.S.S.

?n rlzboiul provocat de Germania Si propun

o conferinli tripartitil la Moscova. Aceasti

Carti a Atlanticul ui a prefalat crearea viitoarei

0rganizalii a Naliunilor Unite.

LaPariq in ziuade2l august, seproduceprirnul atentat asupra unui militar din unititilegenqane care ocupi capitala Franfei.

In stalia de metro Barbes-Rochechouafl"subofiprul de marini Alfons Moser, este uciscu doui gloan{e de revolver in momentul incare urca in vagon. Un tinAr de 20 de ini,Pierre Georges, trage in militarul ocupant 5iapoi dispare prin rnullimea din staliamerroului, farasf poatifi prins. Acesta devinemai tdrziu "colonelul Fabian", nume dereferinla in rezisten;a freancezA.

Reactia germana e$e crunta. In zileleuematoare ocupanlii execula numerogiostatrcl.

Iranal onapatGuvemul irarrian refuzSnd a doua oarA

sA indeplineascl cererile britanicilor Sisovieticilor de a expulza din kan pe spioniigermani, tranzitul trupelor britanice 9isovietice, ca gi arigurarea conductelor depetrol care aprovizioneaza pe aliali, unitaliale amralelor Marii Britanii si U.R.S.S.palrundin ora$ul Tabriz din nordul Iranului 9iin sudul acestei !ari, in zona cdmpurilorpetrolifere. $ahul lranului ordontr trcelarearezistenfei 9i abdica in favoarea fiului sauMohamed Reza Palrlavi, care domneSle in[-otara impa4ita in doua zone de influenfir.

| .D. ROOSEVELT rcanga)I ci W CHI l9aHll I I

0ebatul celebrei "Katiuge" ratatSituatta rdzboiului este din ce in ce mai critca pentru t I.R"S.S . Dezastrul produs de

pierderea a 300 000 de militari f acufr prizonieri. 2 500 tancui 9i 1 400 de piese de artileriecentereste multin balanla confuntdrilor. Lainceputul lunii august armatele germane seafla la 300 de km. in teritoriul sovietic aiincep ofensiva pentru a cuceri oragul Smolensksituat la 350 km. de Moscova. Ordinul de apdrare cu orice prel a acestui orasil au gasecorpuri de armatd sovielce in a caror dotare intra pentru prima oard celebra magina derazboi"Katiuga" denumitd Fi"orga lui Stalin", lansatoare de rachete, cu 24 de tuburi carepermit apnrderea ehdica gi lannrea radletelor la 9 km. de shi*iv. SoldaljigenEraluluisovietic Rokossovskl strdpung incercuirea germand 9i degajeazd o parte din trupaasediata. Hitler, avid sd ajungd mai repede la Moscova, trimite gruparea a 2-a de tancuricondusd de generalulGuderian. O aprtga bdtdlie de tancuri gi infanterie seincinge pentruSmolensk pe care o c1gtigd nemsii in pofida surpr'zei f dcuta de "Katiuga". Nici rezultateleluptelor din Ucraina n-au fost favorabile sovieticilor care s-au retras in timp ce nemlripdirund ad1nc,750 km in direclia Leningrad 9i 800 km in directia Moscova.

1. S.U.A. opregte exportul de petrol pentru Japonia.

2. Primele ajutoare de materiale 9i echipament din S.U.A.

incep sA soseasca in U.R.S.S.

5. Se desfisoari marea batalie de la Smolensk.

7. l.V. Stalin preia comanda directi a armatelor sovietice

gi a operatiunilor militare.

8. Berlinul suporti primul raid aerian sovietic, fard mari

pagube.

12. intAlnirea de la Terra Nova dintre Roosevelt giChurchill

se incheie cu adoptarea "Cartei Atlanticului".

14. Toli functionarii francezi de la Vichy sunt obligati sa

depund jurdm6nt de credinti fata de maregalul P6tain.

16. Stalin se declard de acord pentru negocieri directe la

Moscova intre U.R.S.S., Marea Britanie Si S.U.A.

20. in Franla ia f iinla lagirul de la D rancy, centru de deportdri.

21. Acord comercial intre U.R.S.S. 9i Anglia

22 5000 cie evrei din Paris sunt internafi in cAmpul de

concentrare, la Drancy.

2i!. DeSi este in rdzboi cu Uniunea Sovieticd, Finlanda

refuzd sa-9i coordoneze acliunile cu Germania.

24. Congresul S.U.A. aloca 5 miliarde de dolarisub formi

de imprumut pentru arme 9i materiale aliatilor europeni.

25. lranul este ocupat de trupele engleze 9i sovietice.

27. Batelia de la Smolensk este pierduti desovietici.

- Pierre Laval este {inta unui atentat, la Versailles, firdurm6ri.

29. Trupele germane intrd in Tallin.

3O. Declaralie italo-germanA privind instaurarea "noii ordini'

in Eurooa.

31. Contraofensivd sovieticd pe Nipru.

- Finlandezii obligd armata sovieticd sa se retraga h fron-

tiera din 1940-1941 .

1. Pe frontul din jurul@essei, trupele -romdne suslinIupte crAncene. ln numai 24 deore, unkdlile nors,te au I nregistrat6@ de mo4i,

"271 rdnili 9i 591

cfisparutl3. Marele Qartier Gene-

ral al armatelor germane anunlAc4 !€nelastdrgitul lunii august"aviatia rom*te a nimicit 433aviMne sovietice sia suslinul inchip admirabil operaliunileamatei ter6tre".

10. Armata 4 romdnd iSiintensifici otensiva impotrivatrupelor sovietice din jurulOdessei. Se urmaregtedisWerea inamicului de la vestde Dalnik.

18. Generalul de brigaddNexandru loaniliu, gef al MareluiStat Maiar 9i al Marelui CartierGeneral al trupdor romane dinT rusnbtria, isi geseste moafteafntr-un accident de pe unaerodrom din preajma Odesser.

21. Armata 4 rom^ndoryeste ofensiva destesuratelmpatriva poziliitor sovietice dinjurul @essei. Marile unitdli aupierderi grele, unele dintreacestea rAmAnAN cu efeotiveapte de lude sub 60 la sutA.

30. 8e lace cunoscutbilanlul fiovboiu al pierde+ilorarmatei ru$ne in lu4,tele pwta-te in cursul lunii sqtembrie:8911morti,317E rAniti si 60€3

AniuersareLa 6 septembrie se implinegte

un an de la proluarea puteriide citemaregalul lon Antonescu. Momenlulaniversdfii este marcat pe larg in pre-sa romdneascd gi stdina.

Bilanlul guvernirii sale faceobiectul unui arnplu discurs la radio alprof . Mihai Antonescu, pregedinte ad-interim givbepregedinte al Consiliuluide MiniSffi. Acest bilant este sintetizatpe doud coordonate: 'Relnnoireaprestigiului monarhiei gi mareaimplinire nalionalS a dezrobiriirom3nilor de la Risirif.

AdministratiereG0nstituitdBasarabia si Bucovina revenite la

Patria-mamd sunt reconstitrite, printr-unDecret-lege; in provincii cu adminisralieproprie, conduse de guvematori, caadministratori generali $ tnputemicifi aiConducitorului Statulul Basarabia, cucapitala la ChiSineu, are 9 judete: Be[i,CetateaAlb4 Cahul, Chilia (ChiliaNoui),Ianail L@ugla (Chisinau), Oftei, Sorccagi Tighina. Bucovin4 cu capitala laeemAuli" include 7 jude(e: Cemau$ Si

Storcjinet recent eliberate, cdrora li se

adaugl judeple din partea de sud a

provinciei (CAmpulung, Ridnufi siSuceava), dar gilrdqeleDorohoi SiHotin,primul apartinAnd isOriceqts Moldovei,iar al doilea Basarabiel Acesta din urrndse aflase sub ocupalia sovietici- Celilaltteritoriu eliberat - finuarl Herfei - estercrntegrat judeglui Dorohoi"

$ituatia pe frontal antisoYieticLa 8 septembrie grupul de amrate gennane lncercuieqte

Leningndul impunfudu-i q severi blocadn prin ocuparea oraguluiSctrlusel$urgdinapopiere. krexhemulNordfinlandeziiintercepteazacomunicafia feroviarf, Leningrad-Murmanslc Hitlerordon[canici unlocuitor sinu fie lisat siiasi din in0ercuire,pentru ca l'leningredeniisi moartr de foame". De asemene4 Fiihrerul ordoni ca "ericeprizonier care incearcf, orice fel de rezistenli si fie lmpugcaf pe loc".

Dupi o rezistenll inverSunatil oragul Kiev este cucerit de arnatagemane h 19 septembrie si, asdel, inci in jur de, de o jumltate demilion deprizonieri suntcapturali, rima$i ffu thgdjire, hran6, ceimaimufi fiind sortiti pieirii. Panizaniilocali distrug gara de mtrrfiri Kiev,podurile de cale ferati" fabrici, uzfule, g.a

La 29 septembrie grupul german de armate "Sud" declangeaz6 onoui ofensivi si oltin $rccese, iar grupul "C€ntrul reia ofensiva lndirectia Moscova. In ace$timp, laMoscov4 igi incepe lucrlril,e primaconferintl a reprezentanlilor Uniunii Sovietice (V.lvL Molbtov),Ivtarii Btitanii (lordul Beavertrook) $i S.U.A (Averell Haniman).

deculoarede la 29

"{lirectiva Taitun"Comwtdanentul german difuzeazd Ia L 6 *ptembie "Dircctiv a

Taifun", carc lnseanind otdin de ocupare aMosovei. Atacal este

WvAzwcuofo4ddeexcepfie: 74 de divizii fttcorporfurd 19WWde oaneni, 1 7N de tancuri, 14 Offi funud fl 1 390 avioane.Tennenul exesutdrii ordinului este 1 octombrie.

Steaua lui l}avidLa 6 septembrie, polilia din Germania

introduce gi in frontierelor saleoUigalia in Pdonia SiFranp, ca sapoarte pe 5, inparteacolpri,

in gase

gabene.sepEmbie, copi in varsH &la sase ani in sus.

l. Regele Mihai I decoreazd cu Ordinul"MihaiVlteazul",clasa a lll-a, pe generalii germani Eugen Ri$er von Schobert SiEridr Hansen, pentru conuibulia acesOra h e[berarea Basarabieisi Bucovinei de Nord.

3. Este inhumat cu onoruri militare locotenent-cdonelulde rezervd Alexandru Rioganu, gwernatorul Bucovinei. lncalitatea sa de ministru subecretar de stat la Interne, in perioada8 septembrie 1940 - 24 ianuarie 1941, aavut un rol importantinindbuSirea rebeliunii legionare." 4. Basarabiei $ Bucovinei li se aordi admirisfatji propri.

6. Generalul Constantin Voiculescu este numitguvernatorulBasarabiei, iar generalul Corneliu Calotescu, al Bucovinei.

7. Directia Generali a Regiei Autonome a G. F. R. hotiris-tesi constuiasci in cartierul GrMfa, din Bucuregti, locuinte ieftinepentru mecanicii de loeomotivS.

8. Pentru prelungirea traseuluibulevardului Britianu Sinormalizarea liniilor de tramvai, primiria Capitalei hotiirdgtedemolarea a doud mariimobile (Solacolu giOrghidan).

12. in ctidirea renovatd T'earului ttitionitdin Bucurestiare loc o importanti consfatuire pe tema spectacoluluiteatral.

15. Incepe si funclioneze Institutul de Credit Rom6ninsdrcinat cu achizi$onarea intreprinderilor evreiesti si striine.

ZiL Teatrul Na$onaldin Bucuregti deschide stagiunea cupiesa Ylaicu Vod5" de Al. Davila,.cu actorul G. Cahoreanu inrolulprincipal.

!Xl, S-a trecut la organizarea administativi a Transnistriei.Prof. G. Alexianu este numit guvernator cMl.

27. Aniversarea a 75 de ani de la nagterea scriitoruluiGeorge Cogbuc (1866-181 8).

l. lgi iau zborul primele escadrile de vAnitoare gibombardament ale "Frantei libere".

3. Prirnele gaziri masive la AuschwiE.?. Doui avioane germane scufundi in golful Suez'car-

goul american'Steel Seafarer'.8. Se semneaztr la Teheran acordul anglo-sovieto-

american prin care lranul trece de partea alia$lor cirora lefaciliteazi transporturile.

9. Pe strdzile oragului.Mchy apar primele biciclete-axi.12 Tppele generalilor germani Guderian 9i Kleist

incercuiesc patru armate sovietice.16. Fode engleze $i sovietice intre in Teheran. gahul

lranului abdici in favoarea fiului siu, Reza $ah.19. Ciderea Kievuluiin mAinile hideristilor. 660 000 de

prizonieri sovietici.41. Generalul de Gaulle anuntd la Londra formarea

gwernului francez provizoriu in exil.4. Gwernul U.R.S.S. publici o declaratie de aderare la

"Carta Atlanticului".2$3o Lupte grelein suburbiile Leningradului.26. G uvernul sovietic acceptd si colaboreze cu migcarea

gaulisti, recunoscAndu-l pe de Gaulle "conducdtorul fran-cezilor liberioriunde s-ar afla".

€. La Babi lar, in Ucraina, 35 000 de evrei sunt masa-crati de trupele S.S.

3O. Prima conferinfd a reprezentanlilor U.R.S.S., Anglieigi S.U.A. se deschide la Moscova. Sunt stabilite modalitS$le Sipropor[iile colabordrii.

Gucerirea llfesselLa 16 octombrie, ora 19, prof. MihaiAntonescu, pre$edinte ad-interim Si

vicepregedinte al Consiliului de Mini$tri, di citire comunicatului 0omandantului

Hasoovain perieolDupl cucerirea Kievului, drwrul spre Moscova este mai accesibil

pentru diviziile gennane. Pentru Hitler, cucerirea Moscovei inseamnisf6rsihrl rizboiului. De aceea el angajeazf, in acestA lupta 44 divizii deinfanterie, 14 divizii de tattcuri, 8 divizii motorizate, 950 avioane, efegtiveinsumfud peste un milion de oameni, fo'r1e superioare replicii sovietice.Biriliaincepe la 2 octombrie.I-a 14 nle lunii, nemlii sunt la 140 km. deMoscova- Ei ocupi orasul Kalinin, Populafiamoscovi6 incepe si pirAseascloragd guvemul sovietic se mutf, la Kuibisev, insi StalinrAmine la Moscova.El aduce de la Leningrad pqgeneralul Jukov care devine comandant +ef alarma€lor Nord si Centm. In jurul Moscovei se ridicl fortificatii Sibaricade. Circa 300 000 de tineri moscovili (comsonioligti) sunttrimisi inprimele linii de apirare. Concentrarea sovieticl de apirare este alcatrita din800 000 de oameni, 782 tancuri 6 800 guri de foc, 545 de avioane si 796tunuri antiaeriene. Lupte grele se desfAsoarl intne cele doui tabere. Nernfirreu$esc se stripunge aliniamentul Kaluga - lvlojaisk - Volokolamsk, ultimuloras fiind cucerit la 27 octombrie. Marea confruntare continui in lunileunnaloate.

Richard Sarge anestatLa | 8 octombrie este aftstat la Tolcyo spionul

sovietk Richud Sorge (1 895-1 944) are afunclionata agent ser,ftt al llniunii Sovietice din aul l929,inGermuia, China 9i Japonia. LaTolap lucreazd de maimufii ani drqt cortpondent al ziuului TrankfufterZeitung'.'ln rcastd czrtihle el treamtnzi ambretdele Gqmaniei 9i inaltele institutii laale de undecubgeainformalii pentru Maxava Unadin ele maiinpo rtnte trnsmise, ziuainuddii lJ. R.S.S. de cdtreGermania, n-a fost crea6 de Stalin.

5. in lJcraina, ta est deNipru, in.zona Mdrii de Azov,corpurile romAne de VAndtori demunte Si de Cavalerie, aclionAndimpreund cu trupele germane,resping contraofensiva inami-cului muft supeior ?n tehnicd de1ufi6, silidu-l se se retrage. LaOdessa, aducilnd forle dinCaucaz gi Crimeea, sovieticiiincearcd se sparge frontulromdnesc Ia est de limanulKuialnik si'in srctorul Dalnik-Tatarl<a.

14. DufidoudsdptdmAnide lupte neintrerupte, Armata 3romAnd, com adata de generalulPetre Dumjtre*u, dingein stepaNiprului, intre Maiupol si Sa-hamvka, litoralul Mdrii de Azov.

16. Printr-un asalt imptuos Armata 4 romene, in co-opuare cu trupe germ ane, iitrdinOdessa. Sunt lichi&te prin ltptdultimele rezistenle sovietice.P qtru c u cei r q Odeg. se i, Arm d aa tl-a romdnd, cu un efectiv demat<imum lW N0 de oameni,p'ierde 1 7 90 0 sodati s i otilen n wil,ffi 300 renili si I8!r0 dsperqi.

18. Suril dedansate qe-r fli u nil e pentru c trc er ir e a pan i n su -leiorimeea.La lupte pafiicipe sinuiwi6li ale Armatd 3 romArn.

armatei romine, maregalul lonAntonescu:

'Trupele Armatei4 au rupt ultimapozilie de rezistenli inamici ce apara

oragul 0dessa $i au petru$s in dupi-amiaza zileiin orag, simultan pe toate

direcliunile. Rezistenlele din odessasunt in curs de lichidare prin lupte de

strade. Ebmentele rapide de asalt segeses'c inca de h orele 16 in portul

odessa, unde reduc ullimele rezistente

sovietice. Populalia primegte cu

entuziasm lrupele romino-qermane".lnaltul Comandament German

apreciaza a$fel victoria dobinditi de

romdni: "Piez6nd 0dessa, inamicul a

cedat unul dintre cele mai imDortante

centre ale industriei sale, unul dintreoragele cele maiinsemnate $i csl mai

mare port al seu h Marea Neagri".

Bilant de rizboi. Acest prim bilanl rezulE din

Comunicalul oficial al Marelui CartierGeneral alArmdei rom6nedatpublicihliila 5 octombrie 1941 . Se{ cilim:

'De la inceputul rizboiuluiinregistrdm 20000 de morliSi76000de rinili, dintre care 80 la suti uSor

rinili gi recuperabili, 15 000 disparu$,

dintre care 7-8 000 trebuiesc socotiliprintre morti gi numai restul printreprizonieri. in schimb, adversarul apierdut in sectoarele in care au luptattrupele noastre 70 000 morli'.

l. Regimul munciiin timp de rizboi se prelungegte la-56-72 ore siptimAnal (9-1 2 ore pe zi).

I ?. in intreaga Fra se serbitoregte ocuparea Odessei decdtre trupele romAne. La Bucuregti se incinge Hora Unirii.Regiunea Odessa este incorporatii administra$ei civile romAnedin Transnistria. Avocatul Gherman Pintea din Chigindu estenumit primar general al Odessei.

- Prin inaft Decret-regal sunt inminate insem nele Ordinului"Mihai Viteazul' unor personalitS$ germane de prim rang:Goering, Raeder, Brauchitsch, Keitel si Halder.

- Li ChE n4l 16 teroristi de apartenentd comunistd suntcondarfrna$ la moarte siexecuta$.

22 in Capitali sunt condam nati un numdr de 1 7 com unisti.- Mitropolia Basarabiei revine la vechiul ei rang de

arhiepiscopie.2$ Prin Decret-lege, se restabile$te. inamovibilitatea

membrilor corpului judecetoresc.- Gheorghe l. Britianu, cunoscutistoric si om politic, care

a participat ca ofiter de rezewd la luptele de pe Frontul de Est,

este decorat de germani cu Ordinul "Crucea de Fief.26. Este publicati in presi scrisoarea maresalului lon

Antonescu cdtre Wlhelm Filderman, pregedintele Federa$eiUniuniilor Comuniti$lor Evreiesti din RomAnia, in care serispunde negativ cererii acestuia de a nu fi trimisiin ghetourievreii din Basarabia, Bucovina 9i Transnistria.

31. Cu ocazia implinirii a 60 ani de viati, marele muzicianGeorge Enescu este decorat cu Ordinul 'Steaua RomAniei'.

l. Anglia si S.U.A. se angajeazi s6 furnizeze U.R.S.S.pdni in funa iunie 1942,400 avioane, 500 tancuri, 30 000camioane, 100 000 tone de carburan$.

3. La Paris sinagogile evreiesti sunt dinamitate.{. Premieri new-yorkezi a Slmului "$oimul mahez', cu

Humphrey Bogart, in regia luiJohn Huston.5. Avioane sovietice vin in ajutorultrupelor iugoslave din

rezistentd, condusi de l.B. Tito.lO. Referendumul privind anexarea Luxemburgului la

Germania este respins de,popula$e prin... 97% absentd la votare.. 13. Statele Unite abrog6'Legea Neutralit6$".

16 Trupe germane gi romAne intra in Odessa.17. Acuza$ de infrAngerea Frantei, demnitarii Blum,

Daladbr, Mandel, Reynaud 9i generailul Gamelin suntcondamna$la inchisoare pe viati.

I 9. Moscova sub amenintarea ocupirii. Se produce panicS.

Miide moscovi$ pdrdsesc orasul.2O. GuvernulU.R.S.S. se mutS din Moscova,la 700 km.

distanld, in oragul KuibiSev.23. Pentru a evita represaliile, Charles de Gaulle cere o

suspendare tactici a atentatelor impotriva ocupan$lor germaniaflali pe teritoriul Frantei.

24. Ofensiva germani pentru ocuparea Moscovei esteopritd de armata sovieticS.

25. Dup6 Orel gi Briansk este randul ora$ului Harkov si fieocupat de nem$.

3O, Avia$a englezi (RAF) bombardeazd baza navaligerrnand din Norvegia.

Farad6 milEtarf, Ha Baraure$ti Fw&vflsntul "Artr frW{' aste sevflmfutin atnrosfera generat4de vietoriile din RAs6rit, ?n cursul zilei de

I noiembrie, Gapitaia Rom5niei €sie martora unor grandibasetestivit6ti. Dimineaia, in prezenla Regelui Mihai l, a maregalului lonAr,toneseu, a feldrnaregalului Wilhelrn Keitel, precum gi a altorpersonafitaii rornAne gi germane. are ioc o paradA militareimpresionante a t!'up€icr sosite de pe front. Defileaza unitAli militare

romAne gi germane eare au luat parte la eliberarea Basarabiei, Bucovinei deNord $i Transnistriei" Pe rAnd, pe sub Araul de Triumf trec Divizia de garde

icomandanl: general N. $ova), Divizia de griniceri {general Gh. Potopeanu)giDiviziaBlindat*{generali. $ion). Def;leaz{gidoudunitd$germane participante

ia luptele de la Odes$a. Sunt decorate drapeiele unor mari uniiali. inalte ordinepririresc membrii guvemului, alte pensona;itAli militare gi civile. Feldmare$alul

'{*iiel este decorat cu "Stcaua Romaniei".

La amia;{, cavalerilor Ordinului 'Mihai Viteazul" li se oferi un dejun degal6. l.uAnd cuvantul cu acest prilej, mare$alul lon Antonescu subliniaz* "A fi

eavaler al Ordinului .Mihar Vitea:ul" inseamnd se nu uili niciodatd traditiavoievodala a aeesiui neam Si s51i faci din sirnbolul celui care a luptat $i a muritpentru sfanta noastra unitate, o iemelie de viala $i o poruncd de romdn'.

La 1 3 n oi en bri e mai na reg al a b ritanicd a sufe rit o n ar e pie rde re.in apete Mediteranei, tdnga Gibraftar, portavionul"Ark Rayat", de pecare tocmai denlaserd 17 avioane "Hunicane" cu destinatia Malta,este lovit de o torpila expediata de un subm ari n germ an gi se scuf undd."Ark Rayal" era in dotare din 1 933 gi avea f aima de a fi doboriltin doiani de rdzfui peste 1 A0 de avioane germane. Echipajul a fost safuat decontratorpiloarele care insoleau poftavionul , totryi 1 I marinari au fostdafr dispdruti. ln mnsecinld, forla operalionald britanicd din Mediterand

ln uhima decadi a lunii noiembrie are loc la Berlin o conferinlFinternalionalS consacratd reinnoirii "Pactului Antikomintern". incheiatla 25 noiembrie 1936intre Germania, ltalia siJaponia, eligiva lSrgiin anii urmitori componenta. La noua reuniune participe, in afarastatelor fondatoare, alte 9 l6ri: Bulgaria, Croatia, Danemarca,Finlanda, Manciukuo, Rom6nia, Slovacia, Spania gi Ungaria. Sehotare$te prelungirea pentru ince 5 ani a acestei aliante.

Din partea RomAniei, la reinnoirea'Pactului Antikomintern" aparticipat o delegatie condusd de prof.Mihai Antonescu,vicepregedinte al Consiliului de Miniqtri gi ministru al afacerilore)derne.

1. Trupele rom&ne gi ger-

i inane ecupe oragul Simferrspo!,

! eaprfaia Orimeii, confi*udndu-5ri inamfarea spre SevastopoL

I 4. ln Crimeea, prirnele

I unitali romdne gi gerrnane ating

I titoralui Mhrii Negre, intre taita 6iI Feadasia, divizilnd tartele

I sovieticein daud mari grupuri: unul

$e retrage spre Sevasfopol, attul

spre Ker-cL

8. Submarinul ram*nesc

" 9 elf in ul", cam an dat d e cdpitanul

eonstantin Cosfdchescu, scu-funrid in targul Mdii Negre onavA sovietice pentru transportultrupelor eu o deplasare de 1 2 A00

tona.

,{6. Trupele romAno-ger-

nane acupe oasd Kerci,incl:p;ind

astfel aperatiunile de curdlire de

elementele soyieilbe a partii de

esla Cnmeri f,Jumdrul prizonierilar

capturati {n luptele din aceastdzond a Frontului de Rdsdritdeptsegfe cifra de o sutd de mii.

&dtnnairm "fuetului Atffii*rwstlifitsrrf

at. La lagi se inaugureazi postul de radic "Moldova'.- La Chigin6l!, Curtea Ma(ial5 condamnd la moarte 14

terorigti sovietici pentru activitate de spionaj.' ?. Pentru pregatirea unor actede sabotaj, Curtea Marlialiidin Capitali condamne h moarte pe militanlii comunigti Adalosipovici-Marinescu, Francisc Ai Lili Paneth, dr. A. Kornhauser,Elisabeta Nagy pi Francisc Moses. Sentinta este executateimediat.

$15. Are loc un Plebiscit na$onaldeschis eare aprobd cumajoritate covergitoare de voturi actele de guvernare alemaregalului lon Antonescu. Conform celor publicate, la vot auparticipat 3 446 889 cetateni. 3 446 821 au spus "DA., iar 68,'NUN.

tr 3. PrimSria Municipiuluri Bucuregti stabileqte ci evreii potsi-Si facd cumpirituri numai dirnineata, intre orele 1 0-1 2.

i3. Curtea Martiald din Capitali condamne h moarte penumitul Dimitri Sarandos, grec de nagonalitate. Acesta, in ia-nuarie 1941, Fa asasinat ?n lata hotelului 'Ambasador' dinBucuregtipe maiorulgerman Doering. \

15. Apare la Tiraspolziarul 'Glasul Nistrului".19, Evreii, care nu vor sI presteze munca obligatorie, vor

pliti o taxd fixi 9i o cota din venit.2e S-a stabilit trimiterea in Germania 'pentru specializare'

a 10 000 de romini.Zf. Se stinge din viap Ecaterina lorga (n. la Bragov, in

1878), so$a marelui savant Nicolae lorga.3O. La Tiraspol igi inaugureazi cursurile primui liceu

romAnesc din Transnistria:'Duca-Vodi'.

2. Congresul S.U.A. hotera$te extinderea legii deimprumut 9i?nchiriere gi asupra achizitiilor facute de U.R.S.S. Si

aloci un prim fond de 1 miliard de dolari.3. Ambasadorulamerican la Tokyo anung pe pregedintele

Roosevelt despre existenta unui plan japonez de a ataca S.U.A.et. TAnSrul actor Jean Marais pdrdseste Comedia

Francezd numai dupd trei luni de la admiterea sa in acestcelebru teatru.

6. Ex-ministrulde externe sovietic N. Litvinov este numitambasador in S.U.A.

?. Americanii acordd Uniunii Sovietice un credit de unmiliard de dolari pentru cumpirarea de rnaierial de rdzboi.

'tO. Pentru prirna oari o navd americand escorteazi unconvoi brftanic.

- W. Churdrill asigurd pe amedcani cd va ajuta S.U.A 'in decursde c6teva orede h dedanSarea unuieventualaEc alJaponbl'"

17. AmbasadorulJaponieila Washington, K. Nomura, ddasigurdride intentii pagnice ale tirii sale.

t8. Pe frontul nord-african, amiralul britanic A.B.Cunningham relanseazi ofensiva in Libia.

25. Guvernul chinez de la Nankin 9i Bulgaria ader5 laPactulAntikomintern.

t. S.U.A. cereJaponieisS evacueze China.2i7. in numele "Franlei liberen, generalul Catroux proclamd

independenta Libanului.- Se semneazi capitularea armatelor italiene in Abisinia.

Marea Brltalliedeclar6 16*o9 Rominiel

La 30 noiembrie, lvlinisterulAfacerilor Striine al Flom&niei primeadin partea guvernului Marii Britanii onotE uftimafvd, menlionAnd ci lipsa unuirispuns pozitiv, in termen de 5 zile, vaatrage dupA sine starea de rdzboiintreceie doui t5ri. In ziua de 7 decembriemaregalul lon Antonescu r6spunde cddeclara$a de rdzboi britanicd nu are niciun temei 9i regreta cat de pufin s-ainteles zb,uciumul 9i tragedia in care desecole se zbate bravul, necontenitincercatul 9i nedrept lovitui popor romAn.

,..iar Som6nla ,

$latelor tlniteLa 12 decembrie, insircinartul cu

afaceri al S.U.A la Bucuregtieste invitatla Ministerul Afacerilor Strdine, unde iseinmAneazd urmdtoarea notd di-plomatied:

Gwernd Regd Rorndn are onoareasi comunice Statelor Unite ale Amerlciic5, in conformitate cu dispoziliile PactuhliTripartit 9i respect3nd obtiga$ile solilareprevdzute prin acest Pact, ca urmare astirii de rdzboi ce a intervenitintre S.U.A.pe de-o parte, $i Reichul German, ltaliagi Japonla, pe de altd parte, FlomAnia seaflE, ea fnsisi, in stare de razboi ctrStatele Unite ale Americii.

17. DiskugAturul"Regele Ferdinand l"seutundA in apele de nord-vesl ate Mdrii

Negre un submarin scvielic se incercase

se1 aj€ce.

28. Luate prin suryrindere,trryele ger-

mane Ei ramine din partea de est a Crimeii

angajeaze fupb crancene cu unilei savietice,

debarcate in zonele Kerci $i Feodosia.

30. in Crimeea, aperAbrii germani gi

romini, degi rezLsld cu invergunare, se vAd

nevoili sA cedeze ora1ele-porluil FeorJosia SiKerci, realipindu-se pe noi poziiii.

WEiteresE Romdrlie!*E6turi de &ermaniaLa mijlocul anului 1941,

Conducitorul statului romAn, generalullon Antonescu, a ficurt o viziti oficialS ?n

Gerrnania unde a fost primit cu mareprotocol.

Presagermand califrci drept rodnieeconvorbirileirdelungate cu Adolf Hiter siministrul de externe von Ribbentrop,conduzia fiind ci \izita conduc6toruluiromAn consacrd asigurarea ci RomAniaisi va fiuri viitorul alSturi de cel alGermaniei.

Sapanezii imgrreeese AmerseaDisensiunile din-

tre Statele Uniie qiJaponie erau binp-cunoscute. Expan-siunea japonezilor inAsia de Si.rd-Est nuconvenea arnericani-lor. Convorbrile gi tele-gramele abundau in-tre Tokio giWashing-ton, spionaju! activaintens, taberele sesuspectau. CI tele-gramE descifrat6 deamericani anunta cAJaponia pregetegte onoui ofensiviin Asia.in afara interven$eiinChina. in fapt gtireainducea in eroare,pentru a ascundeintentia reald de atac impotriva S.U.A. lmagine din timpul bmbardamentului japnez

Stratagema japonez6 prevede ca declara$a de rizboi si ajung6 la Washingiton di:ptlovitura de fort5 care va fidati la Pearl Harbour ("Portul Perlelor') din insula Hawai. Diferenlade fus orar ugura $anuljaponez astfelcA diplomatii acesteitiri remit secretaruluid* seiamerican, Cordel Hull, dedaratia de razboiin ziua de duminicd 7 decernbrie, ora i4. (or;rWashington), in tmp ce la Pearl Harbour era ora 8.30 9i ataculincepUse de la ora 3.30 {oraHawai).

Acliunea a debutat cu lansarea a 5 submarine mici, din 5 submarine mari, cu ech$aj t!*doi aameni, pentru a se strecura neobservali la baza navalE din Pearl Harbour. Acestesubmarire de buzunar aveau rol de cerceSi g! de transmitere de date. Forp de goc japnnezE,de sub comanda amiralului Nagume, se afla la 275 de mile de Pearl flarbour, la baza de atacmarind forrnatd din nave gi avioane. Era ora 6 dimineata. Degi condif ile meteorologice n:: sunt{avorabile, decoleazidepeportavioane4Odeaparatelansatoaredetorpile, l00debomberdiereqi 44 avioane de vdn5toare de escortS.

ln diminedla acesteizile ceata persistd deasupra bazei navale d* la Pearl Harbour. Estezi de duminici $i domne$te calmul. La un ryoment dat observatorii americani z6rsse pe

urmare in pag. 20

Sesef sa$ryeas# &fesesyaln primele zile ale luniidecembrie, am'tatagermand se aflala 35 km. de Masmva" G*rul

persistent, in lur de -15-20 de grade, un*orisub acesfe cifre, zdpada, viscolulgip+lerr:tr faeaptaary impasi$e actiunile rnilitare. Qarburantii, uleiurile din motaare cedeazd gcrului"Btindatete abiase migcd. in aeeste andilii, milttarii sovietici, rezistenti, maicdlili cu areste iernivrtrege, mai abi€nui* cu lipsuri, mai rdbddtori, au un avantajtatd de capacitatea de rezisten{dmai sb!rt a tupelor germane. ln Blus, canta 6i motivatja tuptei.

Ofensiva *te opritd, planurile lui *lider sunt dejucate. Acesta este furios fdr& margini. lldeslituie pe maregalulRundstedt Ahemat de la Leningrad ca sd apere fulascova, gen*raluJJtkav rcre luiSfalin sddaff ot tancirri. I * trimit lffi de Fmuri p zi cu soldaf , blirdde si avimrle.

in noaptea de 6decembrie, ia -3& deg rad e, J u krsv &ittnegrecontrao{erwwa, penfr#i n de pdrte r * * i n am ie i! *rdin jurul &?oscsvei.s av ieti ci i c& Fti g d ter e n.Ei elibereaz& aragitlKalininla f fcf*eembnsgicontihrr# sF respngdpe invadatori aprcape1AA km. Fdifirerud esfedisperat. 9e ia ince-putwl eampaniei 7n

lJniunea S*vieticd apierdut 70C AA0 deosfagi, subofileri gi

Sub grcazainghelului umarcln pag. n

"Suterul de iarn6", o idoe6are ar putea fi reactualizat6

g"to16n66deqiileda ziare de acum 52 deani, Afisul de alituri,publicat atunci in prese,ne-a atras in moddeosebit atsntia, firmaacestuia, CONSILIULOE PATRONAJ siactlunea "fuUTORULnr nRM".0 initiarivain baneficiul vistimelorirontuiui (invalizi, rdniti,orfani, vdduve) dar gi insprijinul farniliilor siracec.tj mulli cop{i, bif Anilorsrnguri, persoanelor;iafldicapate, I.a. Unape! smolionant sraacrssai populatiei cur:"rilcace peste nivelulrnadiu, de a dirui celornevoia$i din bunurile cele prisosesc, alimente,imbracaminte; tncdl-lemint€, etc.

in condiliile primei ierni de rdzboi aceas6 chemare gsneroase a ga-sit o largi audienld in rAndurils familiilor mai avute, cu disponibilit6li, ca qi

ginfe cei cu mijloace mai reduse. Dislribuirea pacfietelor se fdceaorganizat prin depunerea lor la sediile politiilor.

Reluarea ideii qi adiunii in condi$ile iemilor noaste din perioada detanzitie ar constitrri o alinaro pentu cei foarte sdraci. Poate cu alt numa,cu oameni generogi care $i-ar m6ri bunul lor renume, cu confibulii alesocietelilorcom€rciale ce gi-arface o reclamdin plus, cu aportulpartidelorpolitice ce gi-ar aduce noi adepli. OganizAndu-se acest ajutor pe blocuri,strSzi, cartiere Si sectoars, ajutoarele pot ajunge repede la desiinalie.Daci in limp de rdzboi a fost posibild o asemenea activitats gen€roasa,de ee nu ar fi realizatd Si in timp de pace, in ciuda gdlcevei din societateanoasfa.

Jryanedi fngrcirlse Anerieacontinuare din pao.,19

ecranele radarurilor avioane necunoscute. Sunt uimi$. Se uiti maibine Si v6d ci sunt aparate japoneze. PAnd sd se desmeticeasci,bombardamentrljaponez asupra vaselor 9i bazei incepe, la ora 7.55gidureazd doud ore, productnd urmdtoarele distrugeri:5 cuirasatescoase din lrytA, 3 crucigStoare 9i 3 torpiloare grav avariate, 188 deavioane distruse pe punlile vaselor gila sol, 2 400 de militari pierduli.O $ans6, totugi, pentru flota american5 a fost lipsa celor douSportavioane ale bazei, la ora bombardamentului.

Fregedintele Rooseveft si ministrul sdu de rdzboi se intAlnesc cumembrE gwernudui qi corqresmeni p€nFu o urgenti resiune specialia Congresului american, in vederea declara$ei de rdzboiimpotrivaJaponiei, produsd a doua zi,la I decembde. Ca replicS, japoneziiinvadeazd Malaezia, Birmania siameninti Hong Kong-ul.

Eerul safueafr frfroseovacontinuare din pag. 19

oqeri. il destitub gi p com afiantu! blind atebr sa!e, generalu! Gu&rian.H nu mai are incredere in generalii.#i 9i preia mmanda totald aarmatei germane.

ln a doua jumdhte a lunii &embrie, Moscova este @mpletdesgesuratd gi nu mai pate fi ameninate.

La Leningrad, armata 54 a frontului \rolhov" infrdnge tentative{ede inaintare ale nemtilor, cr,desiti de aceleasi vitregii ab iem# rusegd.

ln alte zone, unitdti navale sovietie defurcd in Crimeea, laFffisiq in S& tr-@w gennane atuE in gajma &vasqdduLComanadantul hitlerigtilor, generalul Sponek este des0tuft de Hitlerfiind peste dtva ti mp nndamnat 9i exe{lJta[

Hong Kong caBitaleartLe 25 decembrig gamizoana britanica din Hong Kong se prcda ftupelor

jryoneze. Din 1937, coloniaHong Kong a fostdeseori ameninpri de japonezi gi

chinezi. La 8 decernbrie, 38 divizii japoneze se regnrpeaza pentnr atm. Engleziidistrrg podurile peste fluviul unde se afla uupele inamice. Totugi, japonezii

rangesc sd se infilueza Guvernrorul irsulei respingeun ultirnrum al rcestora" Inffih a{lune artileria gi aviafia" iar bornbardancntele lovesc centrul ora$ului.

Rezisenta devine inutill

4. La Institutul ltalian de Cufturd din Bucuresti are locreuniunea 'Centrului de Studii Corporatiste.

7. Sunt publicate num_ele celor 68 de cetSleni romAni

care au spus deschis 'NU" la plebiscitul din 8-15 noiembrie,consacrat aprobarii gwerndrii mpregalului lon Antonescu. Pelist6 doar c6teva nume proeminente: prof. univ. Emil Petrovici(1899 - 1 968), cunoscut lingvist giviitor academician, dr. AndreiNicola, fost senator nalionaFterinist, 9.a.

tl. La Bucuregti are loc, sub pregedintia lui MihaiAntonescu, o reuniune atuturor directorilor de ziare, preSedintilorasocia$ilor profesioanle gi ziarigtilor profesionigti din Capitald, invederea "organizirii profesiunii de ziarisf .

13. Se hotiir6gte ca pdinea si fie fabricati numaidin l6inaintegrali (10% t6r6!e), sd aibi 600 gr.9i si se v6nd6 cu 13 lei(pe carteH).

t4. Feder4ia Urfunlor de Comunit4i Evreiegi dn RomAniaeste dizolvatii giinlocuiti cu "Centrala Evreilor din Rom6nia".

{S, Opera RomAnd igi deschide stagiunea cu lucrarea"Alexandru LSpr.rgneanu'de Al. Zirra, interpret principal fiindbaritsnul Petre $tefdnescu-Goang6.

tg. $edinla sobmnd la Academia RomAnS, inchinatieomernordrii a 250 de ani de la moartea marelui cronicarMirsn eostin (1 633-1 691 ).

ry" Este inaug,prat5 la Bucuregti 'Casa Asocia$ei Gene-rale a Invdtitorilor din Romdnia".

3S. la ftinlE organiza$a cu caracter paramilitar nMunca

Tinerejtului Roman" (M.T. n.).

2. Nemtii Sterg urmele deportdrilor pentru extermindri.

. 5. Dezastru german la Moscova.- Marea Britanie declari rizboi RomAniei, Finlandei 9i

Ungariei.

6. Presedintele Roosevelt face apelimparatului Hirohitopentru a impiedica un rizboilapono-american.

7. Atac japonez surprizd la Pearl Harbour.

8. Declar6 rizboi RomAniei, pe rAnd, Canada, Noua

Zeelandi, Australia gi Uniunea Sud-AfricanS, dominioane ale

MariiBritanii.lO. Trupele japoneze pitrund in Malaezia giin Filipine.

15" Gabriel P6ri, ziarist, unul din conduc6torii Rezistentei

franceze, este impugeat impreuni cu alti 100 de ostatici.

18. Britanicii recuceresc garnizoana asediati din Tobruk.

{9. Hider preia Comandamentulsuprem al armatei.

XL W. Churchillsoseste la Washington pentru convorbiricu pregedintele Roosevelt.

23. Generalul german Erwin Rommel continud s6-Si

retraga trupele.

25. La Leningrad, in fiecare zi mor, in medie, 3 700 deoameni.

26. Engleziicapituleazd la Hong Kong.

8O. La Ottawa, Churchill declard: 'Roata istoriei se vaintoarce!"

,l

*******+*+****+***********++++***+'+****+***+**+**************+'********+****+*++*.E

\L/dtr\&T,-|w'-qy

ryrNE-TAGUSTI

{Fl^. //

W Uosilothe 615.".Stroe

i c*g trsi Hemleli{*, Evenimentulcentalal sagiwiieste,fbrttudoiali,tnlficul -* hamletian interprr,tat trE rcena Teatului Nationatr,de marii

I no* actori G.Calboreanu, V.Valentineanu gi G.Ynca. tln

$ veritabil "meci" care a pasionat pe spectatori gi-Lva consacra

4' &ept trwingdtor - In opinia cvasiunanimd a presei - pe

f i* ga"Afut| George Vrrca. kr iI:tmlet"de Sft a&espeare, actotul

i atinge wrul din piscwile carierci. sale. Dar, In acelaEi timp,4 Vraca lnegisreazd succepe fur alte doud premiere. iln "Aitnee"

t, a" H.coibiet alaturi de Elvira

63a cume sessftede EeliEea

Genul aga-numit bulevardiercapteazd tn continrare intercsulspectatofiIon SdIi pline frce "AnSuI'fdrd

avacagi", unde ftriu lancovescu Iiare ca pateneri pe debutantul RaduBelign Si sptintan Nineta Gusti. Doudcamedii cu titluri ononime, "Papalnbonnard" (V.Maximilin) gi "Papa se lustnriegfe"Fotino), * joacd cu casa hchisd. Teacul Nostru,teafrald nou formatl, prczintd tu sala de jos depemiera " scadenla dngo.stei ". fn disti butie : Eugeni(MmaE&uhti),&igaelufuanlwtafrrJtF:rglr,

C.e * mai joacl pe *ena teaaelor de rcvistd? Laserepezintfl totTfuraw!" (fitcarc

Godeanu, A.Pop\ Ma4ian SiI.Fintefieanu, apoi In "Margul nuplial"de II B ataille, cu Aura B uz,e *u, EIv b aGadeanu, V- Yalentineanu. AmfuIe

* piex, In tegialui Soate Z. Soarc. Un alt

| ^o "nt import;rrrt din aaivitatea lui

4 George Vnca, estc alegerca sa tnfnntea* Sindrcarutui actorilor, atwci Infiintat.

**t***

*it******

*

A$azi, Ii mai auzim v@ea cu inflexiunr' de violoncel, fut

Integisfrtrile Radto-ului, Ii mai vedem chipul plin de fatmec Infilmele care s-au mai plstat ('Se apind f}lcliile", "NepoSiigomistttlui", "T\tdor").

eu lcsl

GEoRGEVRACA parcdiazdlnt-un delaNational)slngur,

dupd i lur N.Stroe,actot evreu).afig rcvifia.

arcpe,dt

directorul Wddoianu,promite operctL

fostul TearuBan$eum (aI cwwitiltii eveiegti) sipezintA spedacolele "Lwra gtie darnu

Sfir$ifirl de an ar fr tebuit sd marcheze o impotantlaniversare. La 8 decembie re tmplineau doud d*enii de lalnfiinlarca Operei Romfurc. Presa releveazd fapfiil cl acest

eveniment nu declanwazL nici o initiativd oficiald penat a-[pune In evidensd. Rev ista de specialitate "Ramp a" team i ntegemomentul inaugwal, de acun2o de ani, cdndprimril spectacolpe *ena Teauului Liic era dedicat operci "Lohengrin" de

W agner, sub conducerc a maestttlui George Enescu.

i J':Y tatdsinI i-, '= \ " wP;;;";i{ .\,' ( carc ate ca lal* ,t ?^ I.constarnint

spune" g.i "Frate cu dtacul", ultimul v'

foarte alwiv chiar dintitlu.kfrne, o altlcompanieteatrald *implicd direct In actualitate, cu N.Giugaru si Sily Vasiliu Inrevista'Eu $i Sfalin".

**

I

i ..+F+__?..t{..t r:uveHtv MiaApostolese

i ilffi deiozz

I - .ffi:q:t r::!.*,Y::.:fl v

Dup6 l0 de oni

i nunffiSate fi inclus si rccitalul de

i danffiHtrr wsgirl.n de aprcciatul Oleg

* DqtsFEh. AcompaniazA,In rttrr de

I jah) orcnestra Dinu $erbdn ewu, avfuid

! i*,a" solisti pe YirginicaPopescu si

$ LouiwFley. emorul o$eoptiVIRGINICA POPESCU

'D k acelagi diapazon, n ultim fapt insolit. Dupd 28 de nii nphuzG lo t5tudictt

de Ia premien operci ,Amarur ma&at, de ron Hartulary

i in viaga tearald bucwegteand, o noud scend lgi c:6gtigd m D^atcl& (Iotino 19137, areloc giprimaauditie inte8lratl1m1rr.r.A-

I notabit prestieiu. Este Sfudioul Teafului Na tional. cu sala In Compozitorul, fiul marii noaste cfufiArele Hariclea Darcl&, a

I waa-ni-{riei de Gal1",n (piata Amzei), care & rcamarcd diriiatpaniar4lntannisiadins*udioulpostuluinalionaldef ___-I Pnnv-un rcpefionu mooem, cu o,eoseotra pftza ra puouc.

I rnetii actori uiha ropo,u si Marietta;,;;;;;;;;i vocile In rolwite principate'

! deneuitatfutcomedia'*rineirte",*tisdparcdanttmepentuei, cadcaturile din aoeastl pqgint

i iar ron Manu este rn fruteaunei disaibu tii de etita ln'Aste aparlin'""liH#ll3"Jlfifi[i

I seare * joacd fbra piesd..." de Luigi Piranilelto. EtS---\ .m s--''-1 .t*.= traf-n\ EIst s*-?

I**^o.**.*^***--*o.*--*xxxxxxxxx xxx* Kg- /& Wru Eg Et; E xxxxxxxx

V. VASIT.ACHE

Alexandru, loan. - Poet, membru al conducerii P.N.J.C.D.,senator.

Andrei, Violeta. - Actrte deteatru 9iftlm.Buzea, Constanta. - Poeti, de un lirisin grav, dominat de

sentimentul erotic.Druc, Mircea. - Economist 9i om politic. Fost prim-ministru in

Republica Moldova (1990). Candidat la functia de presedinte alRom6niei (1992).

Melegcanu, Teodor. - Jurist si diplomat de carierd, ministru deexterne al RomAniei (1992).

Petrescu, lrina. - Actr{a de teatru sifilm.Popa, Magdalena. - Balerini remarcabiliprintehnice$ivibra$e

Huntrice a rolurilor clasice gi moderne.Tomoroveanu, llinca. - Actita de teatru gi ftlm.

, Zamtir, Gheorghe. - Celebru "naist' rom6n de notorietateinternationali.

Dylan, Bob. - Autor, compozitor 9i ifierpret american de muzicirock.

Bibescu, George Valentin (1880-1941). Unul dintre primii

aviatoridin lume, cu brevetul nr. 20. Erou al rdzboiuluide reintregirea neamului romAnesc. Pregedinte al Federatiei Aeronauticelnterna$onale. Fondator al Automobil Clubului Rom6n (A.C. R.)

Bogdan, Petru (1873-1 941). Chimist, creator alinvitimintuluide chimie 9i fizicd din Rominia, prof. univ. la lagi, membru alAcademiei Romine.

Bratu, Gheorghe (1881-1 941 ). Matematician giastronom. Prof.univ. la Cluj.

David, Gonstantin (1 908-1 941 ). Om politic, militant comunist,asasinat de legionari.

D rigoiu, lon ( 1 879- 1 94 1 ). Anatomist Si histolog. A editat prim ul"Tratat de histologie'din literatura medicald rom6nd.

Gavrilescu, Constantin (1856-1941). Medic veterinar, prot.univ. la Bucuregti, a pus bazeleinvetemantului anatomiei descriptivegi comparate in Romdnia.

Madnescu, Ada ( 1 904- 1 94 1 ). Militanti in rezistenta antihideristi,intemnitati siexecutata h Jilava.

Minovici, Niculae (1868-1941). - Reputat medic legist.Numeroase studiiin domeniul histologiei, intemeietorul muzeului despecialitate care-i poarti numele.

U recfi ea, Alceu V. ( 1 860- 1 94 1 ). Medic ai scriitor, f i u al reputatuluimedic V.A. Urechea.

Kogilniceanu, Vasile (1863-1941). Ziaristgiom politic, fiu alluiMihail Kogilniceanu.

Bergson, Henri {1859-1941). Filozof francez.Chevrolet, Louis (1878-1941). Constructor american de auto-

mobile.Joyce, James (1882-1941). Celebru scriitor irlandez.- Metaxas, loannis (1 871 -1941 ). Om politic arec, general, dicta-

tor alGreciei (1930-1%1). ln 1938se prodamd gldegwern pe viata.

Paderewski, lgnacy (1860-1941 ). Celebru pianist, compozitorgiom politic polonez.

Prevost, Marcel ( 1 862- 1 941 ). Scriitor francez.Rabindranath, Tagore (1 861 -1 941 ). Scriitor si filozof indian,

ddindtor al Pre,miului Nobel (1 91 3).Woolf, Virginia (1 882-1 941 ). Scriitoare britranici.

GEORGE CALTNESCU 9r CAPODOPERA SACritic literar, eseist, romancier, gazetar gi pedagog, George

CSlinescu (1 899-1 965) a excelatln toate mutlideletatefie ale activitdliisale creatoare, puse in slujba cuiturii romAnegti in principal. LaslArSitul lui iulie 1941 apare Q Bucuregti, in Editura FundatiilorRegale, opera sa capitali: 'lstoria literaturii romine de la origini9i ptnn ln prezent'. O stradanie uriag6, diseminati pe distantamultor ani, este cuprinse in acest volum, care impresioneaza nunumai prin con$nutul sdu de exegeze, ci 9i ca dimensiuni graficedeosebite, cu aproape 1 000 pagini, lormat mare (1 058 pag. la edi$aa ll-a, 1 982). CSlinescu a lucrat cu o pasiune ardent6 la redactareatextului in forma sa finali, a$ezarea pe teme 9i capitole, a lecutsingur corectura in gpalti, a participat la punerea in pagini, pe meselede montaj ale tipografiei 'Monkorul Oficial'. A $nut neaperat sepublice in uhima pagini un Colofon, cu numele principalilor sdicolaboratori la muncadescoatere ac6(ii, de la redactori $i ilustratori,pAnS la tipografi gi lucrdtori in legitorie.'Prezenta opor* nu iese dingoluri - scria autorulln prefata la prima edi$e, 1941. Ea reprezintio jumitate de pas tnainte poste munca onesta maitotdeauna,cgteodate excelonti, a atgtor arhMsti Si istorici literari. Nu s-afecut tot cs sra de trebuintt, dar s-a fecut muft..." Exemplu demodestie des6vArsiti, trdsitura caracteristicd a adevdratilor oamenide cultur6.

PREMlERE EDITORIALElon Agirbiceanu - landarmul. O mare drami in Maramureg.'

. Nicolae Bagdasar -."Filozofia rom6neasci de la origini piniastdzi'

$tefan Btrsinescu - "lstoria pedagogiei romAnegti'Lucian Blaga -'Despre gAndirea magici'Dan Botta -'Charmion sau despre muzic6"Geo Dumitrescu -'AritmeticS' {

Constantin Virgil Gheorgfiiu - "Ard malurile Nistrului"Octavian Goga - "Poezii'D. Jov - "Privelisti din Basarabia"Eugen Lovinescu - "Aquaforte" (vol. lV Si uhimul din seria

Memorii)P.P. Negulescu - 'lstoria filozofiei contemporane' (vol. V,

uttimul)Andrei Otstea - "Renagterea gi reforma"Miron Radu Paraschivescu - "CAnticefudnegti'Mihail Sadoveanu - 'Ostrovul lupilor"Zaharia Stancu - 'larba fiarelor' (vers.uri), 'Oameni cu

joben'(roman)lonel Teodoreanu - lintoarcerea in timp'Tudor Vianu -'Arta prozatorilor romAni"

o'Aloma" ( Dorothy Lamour)o'Calea triumfuluf (Zarah Leander, Hans Stiiwe)c "Casa din vale'(Maureen O'Hara, Walter Pidgeon)o fstateanul Kane" (scris, regizat gi interpretat de Orson

Welles)o'Cine l-a ucjs pe Mos Criciun?'(Harry Baur, Raymond

Rouleau, Bernard Blier, r. Christian-Jaque)o "Copiii de pe Broadwaf (Judy Garland, Mickey Rooney, r.

Busby Berkeley). 'Eterna Eva" (Deanna Durbin, Charles Laughton)o'Femeia cu doui fete'(Greta Garbo, MeNyn Douglas).'Lady Hamilton' (Laurence Olivier, Mvien Leigh)o 'Marele rege'(Paul Wegener, Gustav Friihlich, Cristina

Sbderbaum, r. Veit Harlan)

o'Montmartre po S€tta'(Edifr piaf, J.L. Barrautt)o 'Mba lume da afta date'(r. Mario Soldati)o'Minciuna csa maro'(Beue Davis, George Brent)c'Ospiful nebunilor'(Amedeo Nazzari, Clara Calamai, r.

Alessandro Blasetti)o 'Paralela 49' (Laurence Olivier, Leslie Howard, Anton

Walbrook)o "Pre$edintele Kruger' (Emil Jannings, r. Hans Steinhoff)o'Prima lntAlnire" (Danielle Danieux)o'PrMghetoarea Nordului' (llse Werner, voce Erna Berger)o rSeranada din Valea Soarelui'(Sonja Henie, John payne,

orchestra Glenn Miller)o'Seceri vantul slbatic'(Ray Milland, paulette Goddard,

John Wayne, r. CecilB. de Mille)o'$oim ul maltez' (H umphrey Bogart, Peter Lorre, Mary Astor,

r. John Huston) Maiiq6.,untuu(tinfitm

. 'Suspiciune'(Joan Fontaine, CaryGrant, r. Alfred Hitchcock)o Valetul conilei'(EMra Popescu, HenriGardt, Mihatesco)o '\tolpono'(l-ouis Jouvet, Harry Baur)

) La 2 octombrie 1941 George Enescu este serbetorit cuprileiulimplinirii vArstei de 60 de ani. Prolific compozitor (2 rapsodiipenuu orcfiestre, 3 simfonii, suite,-lucriri pentu vioari Si pian, ciduride lieduri; poemul Vox Maris", opera'OedipJ, virtuoz violonist gidiriior, marele muzician a marcat prin personalitatea sa inteagaviati muzicali romAneascd 9i mondiald. Cu prilejul aniversirii,SocieEtea Compozibrilor RomAr$ organizeazi un'Fstival Enescu',la care-gidau concursul, printre alfii, dirijorul lonel Perlea, pianistul

Dinu l-ipatti, violonigtii Alex. Ridulescu gi Const. Bobescu,violoncelistul Th. Lupu.

.D Filarmonica bucuregteand, in turneu la Viena, susgne oserie de concerte, sub bagheta dirijorului George Georgescu. inprograrn suntincluse lucriri de compozitori romAni: George Enescu,PaulConstantinescui Sabin Drigoi, Dinu Lipatti (cu autorul, solist).

.p Pe scena Operei Romdne din Bucurdgti are loc premiera,la 2 martie 1941; a operei "Alexandru Ldpugneanun de AlexandruArra.

.ft Opera Romird are un nou drccbr, in persoana drii:ruluilonel Perlea AeSa infodrce in repertcriul st4iurfi doud lrrcrari derderintr din cre4ia ld Ri*urd Wagner, operde "Wdkrb" si parsihl'.

.p In peisajul muzicalbucuregtean ?giface loc un gen nou, cuaudienp in r8ndurile tineretului, concertele de iazz. Deqsebit degustate sunt recitalurile la 2 piane, susgnute la sala Dalles de BibiAlexandrescu Si Theodor Cosma.

I 'll[FfltlnE .' I!l, / lBnfltl-fl[t'ra ., a-rtllaLltM It I

i inteuruacudffmnarcrtsrsttHffiflsffall.utr iI .|F9qFryTPic,49H!,. ' ,,,,,,i,, ::,:,,:,,,:, ,,:,,,, :l| -, ryis&,ss gftSbfu rfrna ts h,€gtrllrF,ile,,{i@n a I1 ....rfso|nWdh..ffir.*l,ilfnqg!gb1.;,;,,,;,,, ;;:;:;:;:,:;::,,!i :.r ir-#;"c.*t 'il.iiiiluri;,6ffi.,.5; ;;i....;'' i!.,,,,,l11ry1$|.la dls$lla cLiltorlloq c{.ingtpme, d0, ta, w., !

F?TBAL. Campionatul nagonal "de rizboi" este cagtigat deechipa UnireaTricolor, urmat6de RapH 9i Ripensia. 'Cupa RomAniei'este cagigate de echipaBapid.

- Meci internalional amical la Bucuregti, Rom8nia - Germanid1-4. Conform dispozigilor dictatoriale, pentru prima oari se aliniazdo echipd pur romAneascs: Pavlovici - Sfera, Lenghe.riu - Mntil6,Simatoc, Moldoveanu - Bindea, Ploegteanu, Sony Niculescu, BazilMarian, Bogdan.

- De asemenea joc amical: RomAnia - Slovacia 3-2.- Jubileulde 10 anial Ripensieitimigorene.BOX Din cauza situa$ei existente, campionatete Rominiei nu

s-au disputat La 31 mai 1941 Lucian Popescu pierde t'dul decampion european la cat pand, in fata austriacului Ernst Weiss. inmeciuldisputatla Mena, boxerul nostru a fostcelpulin egal cu aga-zisul invingdtor, domin6ndu-l 10 din cele 15 reprize - relateazEpresa.

_ TENI$. Campioninagonalisuntdin nou C. Tdndsescu, MqgdaBere_scu-Rurac Ai cuplul Schmidt - Tindsescu.

INTRERUPERE CAMq|IONATELOR. Dina cauza situalieiinterna$oale gi "stlirii de rizboi', campionatele nagonale, inclusivfotbalul, se suspendi.

9AH. La Moscova, cu citeva zile inai nte de invazia german6, selncheie turneul pentru ti8u! de campion al U.R.S.S. CAgige M.BoMnnik, urmat de P. Keres 9iV. SmAslov.

Rwista aper€ rr- cgirlaSocistitii'ROtPlTlgOmtPEf S.R.L.

(RC.: .U40.55621991)

Pregedinte - redactor Sef:ffiELEIGUDirector executiv: Gtt. BillfisllSecrehr genenl de redaclh: flnAAffilGtRedachri: GilSTlf,If, IAIU, nnilrYllt, AIFIED nHtInE$UConsilier: dr. istorie n(IlnA FnBIESH'Documenhre, fi9e, colalionare: RlElll[ Riln|.l-UtllnElffilDesigner: UFBAil ttrSIISGUTehnoredactare computerizaE: ISGA fiE0UnA qtJltTipirit la tipografia lCOFtfDl- - BucuregtiAdresa: Pb@PrcseiLibere nr. l,Qfbiul poghl33, cisula pogtaliSg,

Bucurc$ti

Teletan: 61 8.57.75 Si 6t 7.6A. 1 VZ,t 40

l 'i,.1r iM'utfu-sfiwEAt[r,mnul:ft ,. I