20 EXEMPLARUL fJECEMBRIE

In pe an .

REDACTIA

pe 6 . 6la principalii de publicitate

ADMINISTRATIA

din

In pe an . . . . 10 LeT. . . 5

Bucuresci,- Calea Victoriel, 51 Bucuresci, - Calea Vietoriel, 51Etajul Casa Török APARE Etajul Casa Török

cititoarelor

PETRECERE !!

CRONICABalurife costumate. - Travesti-urile.

de la actualitate.idei amuzante. -

mare cAstorieparizianA.

costume, petreceri excen-trice de Carnaval, in le vomvedea prin saloane prin despectacol. e deci prea de vremeca vorbim de ele. Chiar a douazi Anul saloanele strälucescde viorile sub arcu-surile pe parchetele culuciul de valsatoril frurnoa-sele bostoneuse vor lunecadu-se sub ritmul melodios.

propun acestzesc e cu pe citi-toare alegerea de tra-vestire. dacum ni cerut, sfaturi practice,

toate drägutele mele cititoaresä se folosi de

nu puteti nu voitivá caselor specia-

litatea gen de costume,cusätoreasa

voastrá maI bine säcutati pitoreasca dar efemera

care nu va stráluci de opoate, nu costu-

de caracter, care nu a-ci necesiteazd o perfec-

tiune absolutd. de asemeneacöstumele banale, prea cunoscuteprea mult singure fac su-portabile varietatea.podoa-belor.

Tinere fete nehotärite, mametoare, vä invit inspiratiaactualitate. Cu o sfortare a ima-

actualitatea esti favorabild fan-teziilor celor neprevazute,

ma! amuzante. nuinvoc de niste admi-rabile modele expuse mare vi-

din Paris, despre al suc-ces ni se relateazd.

mai osemánátoare. E o de gazebrodatá cu spicuri de argint, acoperitd

cuirasä pe care e necesar s'ocomandati ceaprazar, deoare-ce cea ma! incercatä räbdare n'arputea resista asemeneaLung! de ováz albästrele se

prin pärul blond. Costumul efermector, dar nu convine de

mládioase.Un alt costum admirabil este acela

'care o cu patru frunze ;de brodate cu emble-

matice, mic corselet de catifea,de de mätase marerie de paie, ridicatä pe frunte, garni-

verzi cumic maT usor de executat ca acestcostum, care prinde toate femeile.

Un al treilea costum este nu-

Toalete de plimbare de vizite. - explicarea pag. 2-a)

mitul costum... Formaputin cam bärbäteascd, ar putea sur-prinde pe mame, dar va seducepe femeile tinere.

foarte scurte de deverde, dra-

pat de rosie ca pätlägeaua,corselet de aceeasi nuantä. Coafura e

se poate de amuzantd, un fularde rosie ciudat, fäcutale virfuri sä provoace

pätlägea face cuib

imitind o ghirlandä de fructe,ornind corsagiul

de purtat decutat, costumul acesta va conveni

de talie foarte vioaeo fizionomie de care a-

trage atentia tuturor princia ei.

In fine, o fermecätoare toa-de care

voiagiul de prinpostale trimise familief. Nimic

de tussor catifea, oun mic bolero pur-

in fie-care zi, un mare guler pli-sat, o slab pärul a-coperit de un bonet de polo, dedrägut. costumul simplu,acela pe care multe fete vorexecuta care, de suntcam fantastice, meritáfotografiate.

bine alegetI stofeprea un travesti este rarpurtat mult ca detr'un sezon.

*

Rar se vád alese atit denumeroase ca luna Decembre. Unadin cele senzationale a fost desigur a Simone Le Grandcu d. Georges Menier, d-lui Gas-ton Menier, industrial, deputatal departamentuluf Seine-et-Marne. Eaa fost la Saint-Pierre-de-Chailot, parohia unuia din celesomptuoase cartiere ale ParisuluI, dara modestá arhitecturd al

cadru se la celesträlucite ceremonif.

Tot ce are Parisul distins aasistat la serviciul religios. Dar celete 'elegante putut vedea in bi-

!

pe rochiasatin foarte de un alb

de dulce, deschizindu-se pe untablier ornat simplu cu a

ponte deche Alencon acest

la una seo de de

Corsajul cueste ornat o de vechie dan-

Toaleta e dar un gustdelicios edea de minune

care o purta.Una din de onoare

purta rochie de crep de China deculoare palid. Corsajul eraornat cu un mare guler de Irlanda,pe care se de demätase, foile sunt cutate cu multevolanurf. Pe cap tricorn negru

alb ridicat printr'ogretá de o-noare este alb :corsajul aci culerul mare este dede camelil albe se pierde peEa poartá o mare

roz.D-na Legrand, mama logodnicei, este

mätase ornatánegru.

In cortegi o atrageatentiunea Rochita cu cor-sajul bluzant foarte scurt, e de

: dede Sub marea

o ama-e cea incintätoare

ce se poate visa.nu adaug prile-

jul Menier datun banchet monstru, de 2600 de

la care luat parte totTfabricelor

D-na Olga

TIPAR GRATUITA

FIE-CARE

2 MODA

de bal. unmeteor perle niste

de Aceasta e de fa0. dan-rondul de jos, de

jos a ; o draperie prinde stringebustul, pe o Marte destinsa, dede prin funde otura, foarte se in de corselet

dinainte, se prin destras. aranjare de dantelatebeste

POMUL DE CRACI

se schimbämoda.

In decursul anilor schimbat totulforma exterioard, modestul miculporn, cu ornamentele dede ceard, s'a un mare,printre ale ramuri se adeväratecruri de artá.

Din an in an se face un lux mai marede aci s'a o industrie ce se

fabricarea ornamentelor deCráciun.

de ce purta pe ra-lanturi de hirtie zahari-

a dispärut chiar eel maidest muritor cautá orneze pomul

Cu sAptämini Cräciunululocupate prepararea ornamentelor

care nu tine de cit o singurápe asta, vedem vitrinele magazi-

nelor mii de ce servesc pen-tru acest scop.

Schimbárile ce anul artade pomul de foarte in-semnate.

de toatede dispärut totul.

Pomul de Cráciun din 1903, nuva iluminat electricitate, lux cenu'si poate permite muritor, va aveatotusi o luminä totul

inventator a eonstruit lampioane cese sub de bombe, pere, mere

alte de forme se gäseste ocare

Efectul e extraordinar de miraculos, peIjmina are avantajul e periculoasd

multDe sigur aceste nu se vor intro-

duce pretutindeni multi vor mai tineca pomul iluminat traditionalele

de ceará, deliteratura de Cráciun, dar acestia

de ornamente pomulde Cráciun anume fäcut un fel de

care se care sepe ramurile Aceste sfesnice

avantajul se drepte pe porn, de-asemenea niel luminarea nu mai

inovatie mai un fel de obiectetinichea pe care se nucile

argintate aurite,de plicticoasa porn, dar

obiectele de tinichea ele un

Anul acesta inventat multefácute care, foarte nu

rarnurileIngerasii cari orna acesta pomul

nostru de Cráciun, se deosebesc predeeesorilde oare ce

se pare intr'adevär vor zborulspre cer.

Obiectele se pe sint foartevariate, fabricat din carton, tinichea

vedem locomotive miniaturd, cartrealitatea cele

detalii, vapoare elegante,automobile, sfirsit totul ce ne in-

incele mai din lume

fost uitate, un copil de la noi va vedeape pornul lui o bisericA din Viena

din Paris.Dona

DE CRACIUN

peAcum inCopii sdrentosi,Privind

LaIn geamuri pe la ?...

desmogenip aiacei copii,

Ce'n deColinde pentru un covrig,Cei ce särbeitoresc

foame, lacrime jrig.1. Botez-Victor

ANCHETA MODEI NOUI"

La chestiunile :

Ce despre corset? EsteDe cind purtaft?

Ce inconveniente cauza ?

produs oare-cart suferinft nu ?via/a d-v. avut oare vre-un

ceva ?

D-na C. D., Giurgi, ne ráspuncle ast-fel :

cred conferinteleacum, toate ce se vor tine deacum contra corsetulul, nu se va a-junge la desfiintarea Se vaivi, poate, ici colo cite ligá contrainstrument de dar care de sigur nuva avea acest obiect de toaletáva ca acorn.

Cauza pentru care noi nu ne des-de corset e urmátoarea

Toti putin cea mai mareparte din, ei un gust pronuntat pentru a-cele femel care ca inelul. Do-rinta de a noi ne face

deci acest särman rnijlocel (carela unele din noi are dimensiuni

mai posibil, a-dese-ori dorintá alit de legitimä.

Cu toate astea o a corse-nu poate fi

am port la etatea de13 ani port zilnic limp de 12

jeneze ocupatiile menajululsuferit ceva Se zice

purtarea continnd a corsetului produce anemiamai ales sterilitatea. bine, toate

port neintrerupt de vreme, nu sufár denimic am patru copil, grasi

Se poate ca diferite boll,dar atunci, cine-vagindu-se peste Purtindu-1de ca o brasierá bond,odatá mai altá datá mai putin, vomavea talia destul de formatá nu ne va puteavätäma. D-na C.

D-soara Mimi, Loco, ne :

pentru corset, daca s'arcere sfaturi asupra lucru spune :

de corset a abuza de el. Voinumár avantagele desavantagele

corsetului. e femeea preatrebuie poarte corset, pentru

corpului o o

mai eleganti.. Dar corsetul are desavantagilpentru cine prea de el,

ce decurge dintr'un abuz de acorsetulul piep-

anume asupra pláminuluistringere prea tare a corsetului care poatecausa boale de piept. Apoistomacul ficatul in jos ; intestinele leimpinge asemenea tot mai in jos -desavantagele corsetului.

sfîrsit, s'ar spune, corsetul nu vadin necesarile cochetäriel

simlurile trebueindice unde incepe abuzul.

Mimi

D-soara Sifa Const.,

Corsetul este nefolositor, s'aväzut cite accidente intimplat din cauzalui. e uzul moda, trebue

ca d-soarele poarte. Credbine ca d-soarele a purta

corsetul de la virsta de ani pentruea se dea de la inceput

Sita Cost.

POTALE(Impresii schimbate intre cititorii cititoarele

mare am seara de Mos-Ajun. E, pentruuna din cele AY meY mi-

de colindritorilor. la se detradifionali covrigY, mere, se samovarul

masa din de se pune un de des-a se da li se vaM'am pieptrinat n'am

voit de cule. Damian va veni eujenam eu in la 2din noapte, dormitind, un cor de peste 20 vocY

tresar lampa in o degufY ochilor. Damian era printre

cite-va complimente, pe toff ce-l'al(Y,unir cu alfif studenfr.scaune, am pe tata am pahare

care primea un pahar spunea cite uncompliment.

Am stat peste un obiectul de a-printre zglobie

ce eram de impresia ce amla

place noaptea de ede poezie.

Natalita

Paltonas pentru fetite de la la 5 ani, decatifea englezeasca nuan;a dra-path, strinsä fäcut dintr'o bandSnasturi. Mare formind guler in dosdinainte.

de fetru de pan.de de vulpe. Material : 6 m.

2 m. zibelinä.

Explicarea din pagina I-a

de deEste din pekinatá ge-nul Foile drepte de tot, montate

incretituri la Corsaj-bluzat guler-jokey de ghipurá. Mined foarte um-

jos poanietele strimte sus demansete cäzind volan. Gen-

turd de mátase moale neagrá. de fetrualbastru, crem, decatifea albastru inchis, printr'un cobo-

fantezie in mijlocul cocarde decatifea. Material : catifea 14 metri ;

14 metri.

SFATURI PENTRU BUCATARIE

Alcalepentru ori-si-ce.

Cumperi de la farmacie, de 20 alcalii,pentru Spargi patru le bine

un apoi alcalea o

nu se in lei ames-teci in plod 'n i

put Mind se cere faciun aluat potrivit de tare.foarte märunt 8 linguri de pisat,

a aluatul pe zahárintrá opt linguri bine.

se lipeste, mai poice s'a framintat in

intinzi una din ele o foae ca jumäta-tea deget, apoi a un pa-har de ce ai din foaeturte, le tal pe ele la mijloc un alt pa-har forma until covrig, a-

pe le paharulsemi-lune.

Cuptorul bine fierbinte. Le asezi peo rare le la cuptor, avind grijade a nu le arde. Ele se foarte repede.

nu de un mirostare. Restul de totpini. nu mai nimic.

Aurelia

CEVA DESPRE DRAGOSTE

Amorul este fericirea in lumea aceastadorintele voastre vor

nite ; iubiti fericiti. lubiti toatefortele de pe vor ingenunchia la picioa-

voastre. este o flacäre ce ardein cer ale reflexela noi. lumi deschise, vietisint date. Pentru iubire ne fiintele,prin amor ne apropiem de Dumnezeg.

Martinn'a omului pentru ca ea

promite eternitatea, o facepentru vrea fie in tot-d'a-una

Victor Hugo

iubesti putin pentru caspune se iubeste. Pétrarca

Amorul e tare ca moartea. SolomonPrudenta amorul nu pot merge

Agésilasplace de cit

pentru moti cá romanele plac maiistoria. Champfort

nu s'ar certa, ar de ase iubi. Ovidiu

e egoismul persoane.Boufflers

Arnicitia e mare femeilor,fie pentru a introduce, pentru a congediaamorul. Sainte-Beuve

DOPURILE PLUTITOARE

observat un doplighean apa, el poate sta vertical,

pe lichid. am face ca elpluteasca pe apá intCo pozitie verticalä ?

e foarte lesne. Materialul necesarca experienta santdopuri.

unul din acestea verticalpe jurul punern alte dopurila fel, tot vertical. dintr'o

tot dintr'o lelighean in mod ca

dopurile complect udate le scoa-pe juniatate din retragem mina,

pluteascd. Apa care a pätrunsprintre le va tine unite ele

vor putea sta vertical. Precum se vede,un dop singur nu poate stea vertical inapá, dar la un da. Aci se ade-vereste vorba : Unirea face puterea.

MODA

CAPEL A CEAPoveste -

Ah, Suzon, povesteste'rnl despreleturghie de la miezul ; ah,

!

Era ajunul Cräciunului, Pierrotse abia de la cimp ; femeea mul-gea vacile, bärbatul punea uneltele

Pierrot, care astepta cina, vatradin bucatárie, pe scaunasulfata sale Suzon.

fata ;

fata roze parulsträlucea aurul.

Suzon tricota, serioasä, un cio-rap de albastrá. Pe foc fierbea un cazan,de sub capacul iesea un abur fierbinte

mirosea a varzä.Ah, povesteste, ce frumos este !

- Da, zise Suzon, acolo de multe,multe te in apolse de fromoase... defrumoase... mai e micul Christos haine

de stralucitoare... Mariain rochie sfintul losef teslalui, tot

daruri... apol mai e vacarul lungi, inhaine de soldat... acestia aduc copilului lucrurifrumoase... oh, lucruri frumoase !...cer binecuvintarea micului

preotul vacade la cor...Suzon asistase trecut la serbarea aju-

de credeacele ce povestea.

Pierrot o asculta o minä zisece ea isprävi de povestit- sä duc la serbarea aju-de

- Tu esti prea mic, zise mama, care toc-mai intrase, vel de ca Su-

te pe tine.- Dar vreaü, zise Pierrot fruntea- Ah, micul iubitul biserica

e prea departe afará ninge de tare.cuminte dormi frumos, vel auzi

rugáciunea de a patul - oauzi in capela cea !

- Dar vreaü ! Pierrot

- Cine zice o voceEra tatäl. Pierrot nu nimic. El era

un copil foarte cuminte, care pricepea foartebine dacä n'are trebue se supue.

Se la Pierrot mincáabia atingea mincarea.

Suzon, pe frätiorul !

Suzon conduse pe Pierrot in odaia carese afla un pat, un dulap un ; pe peretese afla un de pe un gher-ghef : era o bucatä de canava pe care Suzoncususe rosie cele 24 de litere ale al-fabetului, un un turn o

pisicá.copilul fu pus in pat acoperit bine,

perdélele zise :numal ce frumos e ajunul

ciunului capela cea !

Pierrot nu raspunse.El nu putu nici nu vroi

rämaseEl din párintilor

lui voceacare citea tare o poveste a briganzilor

din Orgéres.Un moment el crezu se cas-

tane inima de neeaz.Putin mama lui in odae,

perdelele asupra lui.. else de

In auzi pleacé,se täcere...

* *Se din patul

lucrurile prin intuneric. Aceastaera o lucrare grea. El gäsi pantaloniibluza, dar vesta nu gäsia

Se cum putu, bluza pedos eu osteneala cetele nu nasture.

nu putu de un ciorap rezematde perete, '1 pe dos, sestrinse ca un ghem piciorul nu putu intrede cit pe jumätate in ghiatä, iar alt piciorrämase descult.

Pipáind, schiopátind dibuind, descoperimerse in de unde se vedea

albeataPierrot, din instinct, nu se duse la ce

ducea la - care, curn inchipuia, eraci deschise usurintä ce ducea

de la bucátárie grajcl.Vaca se pe paele ei, o se

fringhia, linse lui Pierrot miinile fácuvocea plingätoare «mee» ca cind ar

vrut :

noi, aci e cald ! Cecutule, in cea mare !?

Dar Pierrot trase zävorul de o se gäsiin plin de

* *

I) de maase gri, largi de matase cu tighelurf ; aplica-;iuni de broderie cu cu plisat, de

2) de mätase moale de postav muselin, jos, cu poanieü largunde se doul nasturi, acest poanie este brodat cu panglici moar. man-

de de brodata.

Casa lui Pierrot se gásia la cincisute metri departe de biserica, trebuia

o fructiferl, teintorceai dreapta turnul bi-

stea pe ginduti Pierrot sepe mers.

Totul era acoperitcile, zäpada din cer ca unfulg usor.

Pierrot la západá,ghetutele lui se depudra

nu simtea nimic, vedea ladrumului lumina pemicul Christ

fecioara Maria pe treistele in

merge mai departe tot departe,de aceastä vedenie ; toate astea fu ne-

voit pasul ; orbea,mintul era acoperit o ; el nu

recunostea nimic nu unde era.Acum simtea picioarele de plumb,

dureaü nasul urechile ; zäpada intra pebluza se de tot.

peste o piatrá pierdu oingenunche in o mult

n'a pe micul Christos,pe fecioara Maria, pe trel

pe purtätori de stele.

* *

era de linistea adincá, deacoperiti ce unor fantomecar! aci colea covorul alb.

i se strinse de El plingea striga :- !

Pierrot se záriferestrele luminate ale bisericei.

Viziunea ea,Acolo, acolo era minunea doritä, a-

colo era frumosulEl nu asteptá mult, ci merse mai departe,

spre biserica multe

inainta pespre punctul luminos. tot

mai se adinceail tot maiin

Biserica se vedea tot mai mare.era aproape.

Se voci :- Vino, Messia din cer !Cu intinse

rezista din cauza luiintrá in curtea ce biserica.

lute Pierrot puterea cor-lui obosit spre lumina orbitoaresolemne.

De-odatä la rádácinafag ; ochil adormi de-

zimbind vis ingerilor ce cor.Vocile :

- Cristos s'a !

In acel moment,iar; micul

auzi Pierrot citirea leturghielpela Traducere de Sylva

POTA MEDICULUI

Gico de la Gorj. - Pentru urmati sfatulurmätor :

de 150 gr.» 150 »» cantarida »

usor in toate pielea

Leon Sp., R.-Särat. - de? Trebue aceasta. In tot cazul,

feriti-va de lapte. Comunicati-neasupra stärei cF-voasträ generale.

D-ra - de a daodicolon

alcool. Intrebuintati pudra veritabilá «Peau d'Es-calitate

D-na Elvira - glicerina,apá Intre-

buintati numit Spek-Seife, care seseste la toate farmaciile. D-na de. ***

AlteI) de lenaj pan ecose, care de desubtul cotului adus sub un ornament de

catifea cu un dc matase ca

2) de postav muselin de mätase moale, rotunzita jos, cu undublu de taiat prelungiri fixate prin motive de pasmanterie ; dedesubt

brodat.

-In tot se petrece a :

profesoril pierduti in fumul de al can-celariei, glumese nu mai la cursuri;servitoril strins ei latul nu mai suná, prin clase... prin clasee un scandal. Cu deosebire in clasa

e o anarchie intreaga : voceaa amutit, una peste

alta in mijlocul formind o cutavan, lonescu deseneazd la pe

Dumitriu bate 'nlemnele de la dol se bat

paltoanele, fun-citi-va in lui Po-

pescu, fac repetitia corului de Mos-Ajun.Cind mult aviz care

se anunla vacanta fu lipit geamulun de «ura» dornnu

director !» ; putin cite-pu-tin, zgomotul se potoleste, seindreaptä in spre case, multede fácut : se Mos-Ajunul.

Mos-Ajunul !... Imi aduc aminte : inaceea ne-am vre-o citi-va la Popescu.

la douä-spre-zece noaptea nu ne-am as-: am cintat, am jucat, am bäut

cind cocosii miezultrase pe urechi, rätäciam pe elite

ce !... o laPe stradele pierdute intunerie

nu s'aud de colindele copiilor zgre-buliti de frig arare flueratul prelung al

de somn. Aveam omultime de pe la rude, pela pe la director pe la adora-tele noastre ! Da, cáci aveam o ado-

cáreia tineam ca noaptea astatandrele noastre sentimente.

Idolul era Lili, o de laexternat. De am silit pe tovarásii

pe o melodie improvizatä demine, o poezie de Théophile Gautier, pe careprofesorul de ne-o däduse pentru

de tin minte primaultima :

Le ciel est noir, la terre ;Cloches, carillonnez !Jésus est né ; la Vierge pencheSur lui, son visage

La neige au pend ses franges,Mais sur le toit ouvre le cielEt, tout en blanc, le choeur des angesChante aux bergers : ! Noël !»

Ce ! am ajuns la fereastraLilichei, bine textul, serenada

a eist precum doream.Lili, suflet bun,limpreunä mama

care din familie, ne a luat inde ne-am de

nuci mere, ne-a dat ceaiü. Mie Lilicammiu-la pus in de zahär

ce toate simigiriile lascosi din coptor,

ne inteoce cintaräm

telor croitorese tot repertoriul nostru, patroanane cam vorbá

ne-a dat drept lapostärile noastre, a asmutit pe noi.

noaptea aceea, o datä mi-amläsat o parte din pantalonii !

A... dar tot ne-am rázbunat ! Popescu,sind o sticlä gaz, a bagat o subpalton urcindu-se apol pe dr

ne tinu o :

«Amicilor. a mea, afoc !»

Foc, foc bravo ! ura !...Popescu corpul-delict in crat

de un de hirtiecare 'I introduse sticleifoc. Ce frumos spectacol !... Gratie lui Pscu miniaturd.

Zorile ne intr'ose zäpada

a abia un ocde diamante. indreptarämcash, sunetul mistic al clopotelor...

Cele multe sint ce iubface din ele ; mai multi sint

femeile fac din ele.

curatsale manifestäri.

e timid, putin in prir

'

1) Cerul e negru, pämintul e alb ; Clopote,nati veselie ! Isus s'a ; Fecioarade-asupral fata fermeatoare.

De pe si-atirnä dase cerul totul in alb, corul

ingerilor intoneazä pästorilor: .Créciun!

de

de

dede de

-

fondpi de o

-pi

de de oo

cu o etola.

NORICA

de

dedepune pi merge departe

pi

delimp

pi modeste.chiar

pi

De

pi A,

CI e

Vorple si ande pi de

;

co din

pi

pint

pi

A

Ce ?...

- am de

-e de

etaj.

millnopilin de

a s'adelull

mingle pe apol

ineepu- E

dede pi

era api

felt.a

Icesa de

promisiunea

alN'a malt

sepi peste ;

apost pro-

pi Epi tot de protect

...

de

-de de

de depi

- ideali.

6. - depoldue, poi pi

a

plentde

ama

la

ea

demolt, dimineaja

dela

-pi

Sint I

dea

s'ar

pi

itprima

de se

pi

ad displeut ..? nu

duelearl

ea e

deE o

Modalde nipte

de en tot

o unpi

Ipi Ei,

Era

o

a lui,

pi ultima

lui ..

-El nu

pi

Monicao era

pi o

pi o de

la- pi

Elele 'I

o Ea 'I coo-

o Mama Impa o

pi

-N'a

soel... iba

Dar

pi a-de 0

pi amo mill pi Not

de

nuspoon

Darpi

pi

El'I- ce mop

o

pi o deLa na

de-alipi

pe pi

-pi

pi pi

de mi

o

pi

moltpian,de

ti pi

1903

SFATURI PRACTICE

albeTopic

o de

pi

pi eu

de lint a

BUNA PURTARE IN SOCIETATE

In

el,clod o

s'o pi la t de

pi

ar page

pod.la de

si

detrimin pi

pi,depi la E de

el se

de I nu le

pi

pi

Si el

n'a

licepi,

dede

de

;

Tot pi

opi

Un o

de dest o

dune,; oil clod

de

p o

nu se la

mama old Inpi, In

oni se pue

E de

procurecere melt pi

o

Intimpul E de

api

se denu deeper

inintro

de tot ;

dar,mod

bine

TIPARUL MODE!CORSAJ ELEGANT

un corsaj cubascá, ultima a

Corsajul acesta, a fi de putincarcat, e dinsimplu, dar foarte

Se poate facedinspre a servi dejacheta.

Másurile exacteale corsagiuluiurmátoarele :

Lungimea spate-28 c.m.

29 c.m.Conturulal spatelui 97 c.m.Centura 60 c.m.Lungim.interior 42 c.m.

Material necesar :m. 75 c.m.

Rose

NOUI"

NOAPTEA ANDREI

Ese umfld

pe 'ntinsa cimpie cruciuild,Din cimitirul spulberind.

Dar noapte sumbrdCe m'a pe mine prin ?

din morminte, tot iesCe scinteesc in noapte ca un puternic !

Acum aminte noaptea

noaptea mistere aies din recile morminte,

curg de

Atunci o moliciune tot corpul cuprinde,o putere pe m'a pironit,

Voesc fug, nu aceste oseminteCare stare in revenit.

sand la dst de oase,

pe jurul mormintVorbesc mare de poti

rid lacrimi, pornesc de !

rid in eu tolii 'nvirte-o bord,luna se aratd printre

joacd lovind femur de femur,Cind uomotul lugubru te bagd

Se pare lungd,Cdci al oaselor lung pas...

cocoiul departe tare,strigoimea toatd glas !

ei cad in recile morminte,Unde este menirea stea,

aspru ghiare,Intinde in tot locul, de o perdea !

1903 C.

Intre logodnici.Ea (cätre logodnicu'l, care, la o sindrofie

la care se se pitulase in-tr'un Dumneze, vesel...Ce te-ai ? Ar crede

deja

Salvare.- cum prefäcut bärbatul ca telase la concertul de bine-facere carese dä

- Lesne de tot : 1-am arnenintat dacávoe acolo, o cînt

Lotar

IMPARATESE1 GERMANIEI

Marile de la Curteaultimile dat ocazie

ca apará adeseade aproape toate briliantele sale. Va-loarea podoabelor se laaproape milioane. Trebue men-

nu e pro-prietara tuturor briliantelor le

ci o mare parteapartin tezaurului sunt pur-

de fie-careCeea-ce e curios, e o

cum fost,tesele Augusta Frederic, nu are voie

poarte briliantele tezauruluiIn tezaurul actuale, se

sesc diademele diferite. a-proape 30 de Superbeintro brosele de acolo.

are un briliant de

márimea In dreaptabriliant se 30-40

modfeeric in

acesteatr'o aparte supraveghiatemod special. Preciosele" sunt toate a-sezate

zile de serbarede la Curte, la care are in-

apará, un giuvaergiacces sala diamantelor, pentru adea pietrelegiuvaeruri, trebuesc

In viata de toate zilele,nu poate suferi adesea

ca vr'ungiuvaer.

NE-AM DESPARTIT !..*)

despártit cade

Doar ne-arn privit ochine-am

am plecat drumea pe-acelap drum s'a dus...

Ne turbura un singursingur dor ni spus...

Un singur dor - neSi'n drum nu ne mai

ne-am ne-am iubitnici prieteni !..

Ne-am ca'Dar n'am putut ne...Prea ne-am iubitUitárilor ca ne

A.s) Din volumul care va apare

la

Societatea «Obolul" de sub patronajulMaria a distribuit

ajutoare la din Capitala,Cráciunului

Distribuirea a avut vestibululde a la

12 dim.Ajutoarele constat haine,

Pe aceastaprimeaü o etc.distribuit haine ghete la 667

copii de 16 ani, pri-d'asupra o

Solemnitatea distribuirei a durataproape la 6 p. m. a fost pre-

d-na El. Ferechide, erad-nele din comitet : Con-

stanta Cantacuzino, Em. Costinescu, Char-les Iarca, Solomon Halfon, Simonahovari, G-r. Triandafil, Mayrodin, MariaAnion, Eufr. G-hica Gisela Hal-fon, Perieteanu-Buz, Ana I. Lahovari

Tinculina Florescu.La solemnitate a azistat d-na Take

Cireul regalCesar care face

a sosit trenspecial direct din Viena vaseria sa reprezentatiun' circul dinstrada ziva 25 Decembrie(prima zi de Craciun).

Timp de 4 de lipseste circuldin a turneuriBelgia, Italia, Austro-Ungaria, toate

principale statelor sussuccese enorme, circul

123 200 artisteD. Langer, administratorul

care a venit d'inaintepentru pregatirea necesare, aconstruit curtea un grajd.

D. Langer cunoscuttuturor de bine-facere,

de bine-facere,pot adresa cererile pentru a

putea ziva pot avea

se de ad-ministratiunea sa tot-d'a-una

Reprezentatia de deschidere va avea25 Decembrie, la orele 3

p. m. Seara la 8 jum., mare repre-de

Efectul comic al anuntSe o de companie" titlul

gros al putea cititr'un ziar englez, acum laMica publicitate".

continutul : Oare are nevoe de ode companie, care a se

face trebuincioasa.muzicalá, se

dis-de-dimineata,bine.

Se anti-alcoolica!!! Nu seun salar, dar se corn-

plect».doamna care

anuntul primi prin un pa-

COLT CROSETAT

chet inscriptia fragil". In pacheto In jurul cozii se

urmatoare : Stimatá !

de anuntnl d-v.,pot servi cu o

companie, care va la toated-v. E foarte se

noaptea'n cap, foarteCum ea e a mai multor

familii, are o mare domestic&e anti-alcoolica convinsa. Nu ceresalar, ci o un menaj

confortabil".De Anul No

Cu toatele dedul frumos. uncornet cu bomboane, altele un -fumat, o batiste elegantbrodate, alte frumoase.multe cititoare : « undear un care de valoare

timp, fie eftin ?» Le: volumul

din viatá A. Nora (cu ilus-N. Vermont A. care

con-tine o serie de schite nu-se vinde 2 lafie la autor, Fundatura

1,

REDACTIE1

D-lui Petru Dinbgnat, Obad. -nu ne dati ne operede ale dv. genul trimise.

C. Mihail, - Sfintuluis'a pus in No. acesta. Nuvela n'am pu-

blicat-o, de e o poetia, dinprea ar multe schite nu-

un subiect analog.D-lui R. Filiatmo. Loco.-E bun sepublica la rind.

Lalarilabenda Loco. - Primim, de ce ?Chestia e ca alegeti bine de ase-menea, le traduceti bine.

D-lui N. M. Tirgoreanu, Loco. -1) A fosto de tipar. 2) se va publica la

Floarea - Indicati-neadresa dv. trimite tiparul de la No. 11.

George Loco. - pri-mit de la dv. un aritmogrif ; '1

dinSofia Theodoru, - Se va

laUneY necunoseute, Loco. - Ideia dv. este

drept ingenioasA. Ne este imposibil pentrumoment, s'o punem in aplicare, din motive grelede explicat la Posta Vom pästrascrisoarea dv. la momentul oportuna face uz de nropunerile dv.

D-soarei Miosotys, Am fost deori la universitate, dar ne-a fost imposibil a-

pe cari nu ne-ailputut da o indicatie. Rezultatul, precum

e noastre de a servi.D-lui L. M. Spaier, R.-Särat. - 1) La prima in-

trebare vom viitoare.Pe cit noi, nu se 3) Numerile 2se la administratia le cere,inaintindu-I bine in postale.

D-lui Loco. - Se va publicadin numerile viitoare,

D-lui L-t C. Petroviel, FAlticeni. - S'a primittirzi. figura in No. viitor

Marioara, Craiova. - Cele mai moderne jachetesunt ,cele rusesti.

abonatä. - deam dat un corsaj pe care

bolero.M. E. S. In viitor vom satisface.D-na Alexandrina M.

vom satisface

Vom larubric& cititoarelor cititorilor nostrila ce ne vor adresa.

Intrebarile se mod scurtcarte ajunge.

JOCURI RECREATIVE

ARADAde Carolina

Din se compuneSarada ce propune.Prima parte s'o ghicitiPrin o 'ntilniti.lar a spun

are ince prinde bine

La toalete7femenine.

d-na G. Loco21 12 15 13 10 13 3 4 In12 20 8 21 17 13 12 Adverb20 5 6 12 20 10 13 5 16 Carte bisericeascA

8 21 3 9 6 5 13 10 21 Localitate21 21 212 8 6 3 20 10 La alegeri (adjectiv

De13 8 13 20 15 Insule7 13 7 13 curtarea nume femeesc

20 10 12 6 6 10 16 9 TrebueInitialele citite d

in sus nurnele pronumele unel artiste ro-sus in jos de jos

Nu se vornumel

miteacestul numär,

lea dene vor tri-

u cuponulare se pe pagina 7.

Not& - din No. 13 vor15, ace earl' ne vor

mite No. acesta (14) vorNo. Cu modul acesta rägaz

dezleggtorilor zile ne

MODA NOUA

DEZLEGAR1LE JOCURILOR DIN No.12

Aur-ora. - :

IN

IANCAC

L

R E

lnilialele : : VespasianPela.

persoane :

Doamnele Ecaterina Toborefty NinonLoco, Valentina trimite

Braila, Elena FlorescuCraiova, larnandy Baca, Marioara V.Brunetti Constanta, Fronescu dinAlexandrina M. V Vilcea, Lelia 'Manolescu

Nicu Protopopescu Loco, Eug. N. V.moldoveanca

Elena Lt. C. MarieLucia Glierasimescu Baba Creata Loco,Marie Loco, Marcela

Olghetta Papadopol ElenaConstantinescu Marioara Iliescu Loco, El-vira Loco, Eugenia dedrac, La mignonne Eanchette petrecere

de la toate cititoarele cititorilrevistel Loco, MariaAlexandrescu Telega, Adriana de Cardovil cu

ochi negri Sylvica ceanegri fermeatori Loco, Un buchet de nar-

Lili Marioara AngelescuFlorica Maricela Gherasimescu Elisabeta

Un buchet de Loco, MarioaraLilica Stänescu SevastiaMaria Loco, N. Ros., Valeriagurele, Coralia Archip Lelia I. MarinescuCraiova, Duduta Sylvia R.Loco, Draguta pe str. Loco,Floricelele de pe malul Dorohoia,

de Aprilie. Loco,Afrodita Becator Caracal, Lizica Lenuta Cum-

Sofica Theodoru Drägäsani, AuroraCiresica Aurora ei Craiova,

Teodora Mihaiescu Aureliatrimite dulci printului Maud, Anette

Victorina R. Marie SchwenkMarie din Cimpineanca trimeteadoratel Lenuta Negru, A. Pr.

care pe d-soarele Floarea MariaGherasimescu a transmite veriso-

: Rogobette ; Floricele de ma-Victorinna Alsirn Loco, Marietta

Cr. Loco, Dido de la pe face schimbde ilustratil, Frurnoasa care peCarolina J'aime les yeux Loco,Ketty Ckiritescu Cimpina, ElenaBärlogeanu Giurgiu, Clemeneeralda A. Neagoe, care roaga pe frateledimir fie silitor, nu din Birlad,Emilia Galati, Lucie Sophie Braunstein

trimit Rosa dinBucuresti, buchet Chrisanteme" Plosti,Paulina Loco, Mimi din Pitesti, Lilica NegreanuLoco, Margareta cu ochilsärutä dulce pe Lucia Burchi din o

sä mai laAurelia Georgescu Loco, C. H.Steluta ochil negri, Floarea Magnea dinZeime ochil negri Loco, Cost. vecinaei S. Gr. Carolina

Mayer Giurea la pomulde Cräciun, Aurora pentrudulcile särutbri.

Otto A. Cojocareanu Loco,Jean Furlifus roaga pe d-soara

buchet de tuberose ofere d-lui o ba-tist cele cistigate Roman, Costicuta pe

acolo trebue, I. Fin-L. M. R.-Sarat

lutA Gheller Rosenthala participa la dinMichailescu ochi capri care

pe Palanga, Georges iubeste pecea mai frumoasa blonda dintre blonde EugeniaLoco, I. Nicolescu Slatina, George R. Fila-tius pe camaradul M. Zicarebsu

Constanducescu Un romineternul adorator Loco, Un adorator al

din (Pitesti), GeorgeButurugenl (Ilfov), N. Sla-

Premiul a de d-na Leliae rugatä ne in-

dice adresa a'i trimite un

ALBUM DE POTALE 1LUSTRATE,PICTAT ARTISTIC

Jocurile de la No mai fostgate de doamna Elena Grigorescu,

: Cele 3 Loco.

Cupon la al Nouáspre a putea participa la premiul cese pentru deslegarea ghicitorilor.

singura revistä de din

Fxemplarul 20 baniDe vinzare la de

ziare, la debite de sidin peste

provincie se de vinzare lasi deposi-

de ziare unde se pot faceabonarnente :Adjud:Alexandria : C. Georgescu.Arad : Petru Simtion.

C. Gavrilescu, M. Va-siliu, Filip Manea.

N. Petrof, M. Petrovici.Rosentzweig, B. Da-

videscu.: Segal & Marcu,

ria Jurca, D. Giugariu.G. Kostornyrys,Jos.Bern-

hardt.: A. Braunstein.

Bucecea : M. Ch. Grauer.: LibrAria

: Garabet Agopian.Constanta : Tase Dabo.Craiova : T. St. M.

Plesea.Corabia: G. Theodorescu.Caracal : V. G.

: V. R. Bräcäcescu.: I. Farmache.

: Ath. Firescu.: H. Loebel & frate.: Nae Manolescu.

: Petre Arndutescu.: I. L. BercovicI.: M. S. Robovici, Al.

Codreanu.: Al. Hulubei.

Giurgiu : G. BrätäneScu.: Anton Pappadopol.

: V. N. Vasilache, M.Brochmann.

: Stelian Nitzu.: I. Breazu.

E. I. Brummer.: Stefan

Mizil Popovici.: Bala&

: Stefan Gheorghiu.I. M. Haimovici.N. Mirescu.

& Pincu, H.Helernbrand.

: M. Li-

: Raiciu C. Panciu.: H. Meyerovici.: 0. P.

Rosiori-de-Vede Iliescu.Roman : Fratii A-

vram: Joan

Societátei.Slobozia : Axente Samoilescu.

: M. Bercovici.Sulina : G. P. Avgherinos.Sinaia : Sachs.

: V.T:-Jiu : N. D. Marin

Petrescu.Severin : I. Stamatescu, N.

Nedelceanu.P. 5..Vorvoreanu.

Tg.-Neamtu : N. Campeanu.Tulcea:

G. Diaconescu.Tulcea : D. P. Maloskytzky.

: I. Dumitrescu & Movi-leanu.

Tg.-Frumos : I. Tessaro.Urlati : L. B. Tobias.Vaslui : S. Groswald.

T. Antonescu.

MODA NOUA"Exemplarul 20 bani

Prima RommnaDIN BUCURESCI, STR. FRANCLIN 2

(Vis-('-vis Atheneul Roman)

Nu aci are-cine poatecu la 8 la pe

case, nu maí acichilipir, casse,

virane, etc.Nu la aceastá

avantagiulce de arendat sa cum-

din pe de-plin mod cu totul accelerat :

agentie dispune de speciali,in ast-fel de

GRATIS ! GRATIS !de la 10.000

sus, nu mai prin agentieai plasa foarte de

chiar case primul rangavantagioase nici o

comision din partea a-

sunt de dat pe ipoteca cudobl de 2200

10.000, 15.000, 25.000, 30.00045.000, 50.000, 70.000, 100.000,200.000, 400.000 lei.

bine folositoare

N. D. CAMPINAProprietar director al

STRADA FRANCLIN, 2. BUCURESCI

D. MANOLESCUDANCOVICI

LA LEUL DESTRADA LIPSCANI, No. 61. - BUCURESCI

Pentru dea sosit din o multime de mar-

furl pentru precum :VASE DE FIER SMALTUITE

PORCELANUR1DE

pentrulemne, Cocos,

ATUR I, LAMPIarticole necesare pentru

MENAGIULRestaurante, Ca-

FABRICA DE CORSETEA ROSENBAUM

BUCURESCI, STRADA COLTEL 31de Spitalul Coltel)

o

Mare deposit deTA

modele de ultimamoda Droit Devantcroiala etc.Se primese coman-de preturi excep-

dedin sto-

cele finedesenurile cele

din

dinSe expediaza In

VECHEA CASA DE INCREDERE

MISCHONZNIKYNo. 7. Strada No. 7

BUCURETI

Singurula

PIANE PIANINE

Vinzarea avantagioasepe preturile

Note gramofoande,sulurl, muzice de

aristoane de tot etc.

IN CALITOT GARANTATECU PRETURTLE CELE MAI REDUSE

Serviciul consciinciosCereti noul catalog ilustrat pe 1904

OBSERVATI BINE FIRMA ADRESA

No. 7. Strada No. 7

UNDE S'AORA$UL ATHENA?

s'am'am mutat

La PalatulDe consulatulOnor. DomniPästrafi adresa rog fierbinteLa noiMult mai caSuntem acumAvem de iarnäSucursala noasträ e vis-à-visDe consulatul Rusesc

DIRECTIUNEACalea 47 sf.

SUCURSALACalea Victoriei 38 Palatul Nifon

Expediem or unde ramburscatalogul cu

PRETURI FIXEDIRECTIUNEA.

CELE MAI FINE

75 BANIVeritabilul SAPUN de LAPTE de CRIN

Bucata 80 3 2

DE LAPTE DE CRINpentru infrumusetarea Borcanul 1.50

VIN DE REGALtonic reconstituant lei 2

LA FARMACIA SCHUSTERLA OCHIUL LUI DUMNEZEU"

BUCURESTI. CALEA VICTORIEI, No. 154Spese postale pentru provineie

Catalogul farmaciel gratuit

Voiti sanatateVoiti sa higiena

Almanahul Ilustratanul 1904 care a pentru prima sub ingrijirea

dr. I. sub-directorul serviciul scontine articole defoarte utile, pentru fie-care.contine sfaturi pentru mame (igiena nascut).

peste 40 ilustratiuni, directorilserviciului sanitar de la 1861-1904.cornatine adresele personalului sanitar din

pe ale medicilor, veterinarilor, far-macide droueriile cu emblema numele

se pnde LEU 25 nu trebue dino casä care tine la

vinde la toti de ziare. Unde nu sea se trimite costul la de Publcitate.

Strada 23, se va imediat

DE DE

care In compositie säpun similar.3 2 - 1 SO

la FARMACIA THORINGER, lisabeta, 43tóte din La trimitere 1.20 spese.

RENUMITUL

L. WEISMANARANJAT SISTEM A LA PARIS

tot de in artä Platinotipie, Rococo,Celloedin, Albumin, Grupurl de etc.

pentru Fotograf0 nioderate

onor. vor pe deplinCu stima, L. WEISMAN, Calea Rahovei, 3

Vis-a-vis

Purgativà

NOUL MAGASIN,,LA GLOBUL TRICOLOR"

STR. No. 34.

MERCERIE, TAPITERIEBrodate Desemnate

GALANTERIEFURNITURI DE CROITORIE

ELASTICURI, DANTELEVALANSIENE, ETAMINURI,

SPECIALITÁTI DE DE BRODATBUMBACURI IN TOATE CULORILE

ATA DE FILAT CROSETAT

- cele oftine -

PLISSE GovreEVANTAIL (Acordeon)

epoitE. I. RESSEL Dde

BUCURESCI, - STRADA CAROL No. 14PRETURI FOARTE AVANTAGIOASE

HAIR

LONDONexcelent absolut

contra prulul.albite culoar a

primitivä, curâtä mátreata oprestederea Nu vopseste pérul, ci avend asupra rädeciner in-tinereste in scurt timp culoarea a fost de a albi ; deosebitpe aceasta se foarte usor curat. de frictionân-du-se pérul pielea 5.50. Pentru provincie se adaogä.porto. La nemultumire se restitue De in la drogueriileZamflrescu, AcademieI 8; Stoenescu, Academiel 2; Tetzu, Academiel 4 si Economu,

4. Comenzile proVncie sunt a se adresa la Drogueria I. Zamfirescu,Bucuresti, strada Academiel 8.

DE IMITATIUNI

FURNISATE .M. S. REGINEI A. S. R. PRINCIPESEI MARIA0 NUMAI LA

-ia de scris YOST"CALEA VICTORIEI, 71 (Hotel Splendid)

DENTIST

H. GOLDSTEIN

No.17, ADA DOAMNEI No.17

Cu garantie pe mai multi preturi foarte eftine, face

cu garantie pentruvorbi bine.

scoate prin amortiregarantie cea mai

durere

cu cele maio durere.

dede o

durere.

DINTI

DINTI

Nu de a intra parte

a apa

MATTONI

PIANINAIn cea stare Fabrica

cufórte convenabil,

de 2-6 p.

FINA APA DE COLONIA

NU CINU CUMPARATI

NOTE MUSICALEFARA

Magazinulasortimentul

bogat este uniculin care este

stare a da 50-70Rabat garantänd

toate piesele sunt complectefárá

CELEBRELE PIANE

Nse de la

GEORG DEGENBucuresci, Calea Victoriei, 100

(In Regal)Cereti gratis cataloagele

sinului.

HORS CONCOURSParis

ELIXIR,PUDRA,

De e eel bun

este acela alde

la

AUX ARMES DE FLANDRE

PARIS 1900

D'ORLE HAVRE 1887

HORS CONCOURS

4

CAMBRAI (France) )-MARQUE FRANÇAISE

BätäturiNegi?

Nu le mal ! ANTICOR", buneste restitue

De la droguerll - Cralovagueria TheodorKoMer droguerla

La La IntimConstanta Lascaridis; R.-Srat neanu. Comen-

din provincie, de cost, 65 b. porto, aunt a seadresa a Zamfireseu, strada No. 8.so de col pulin 3 adaos de 20 bard

MuItumire E de minunat ,,ANTICOR", tri-un M. lonescu, Oituz, prin T.-Ocna.

Strada Enei-

BIRTERI1,

elmont Palaceperfectiune

Pentru sesonul actual a un mare asortiment dindin PARIS LONDRA

la

DIAMANTELE DE BELMONTperfect cele veritabile

- Calea, VictorieI 52 (Casa Lahovary)

Victoriei 77.70.

Chimica

Se in special boiangerianoastr pentru:TOILETTE de DAME,COSTUME PALTOANE, STOFEde MOBILE ca unica din

SPALATORIA CHIMICAeste o specialitate a noastr5 prin

ce Toilette ca noulCONSUMUL MARE

sunt foarte eftineComenzile din provincie se

francoo

PIANE PIANINEgarantate 5

GramophoaneGraphopoane

toate si în limbile

VENZARE CU PLATA IN RATE LUNAREVOIAJOR PENTRU PROVINCIE

La Magazinnl de Piane din Palatul Eforiei

I. M. WIEDEMANN, B-dul Elisabeta 5

- Tipografia SPERANTA", Strada Biserica No. 4 (Vis-h-vis de Baia Centralá)