Cronica Decembrie 2009

32
Valeriu STANCU „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”... (III) Nu intenţionez să radiografiez evenimentele din decembrie 1989, deoarece nu sunt istoric, nu am datele necesare emiterii unor ipoteze obiective şi documentate şi nici nu mi-am propus să elucidez eu aspecte pe care o întreagă ţară nu le poate lămuri de două decenii încoace. Cred însă că mai toţi revoluţionarii care se bat post festum cu pumnul în piept că l-au răsturnat pe Ceauşescu ori că prin activitatea lor de disidenţi de trei zile (nu atîta ţine o minune?!) au contribuit la căderea dictaturii, ar trebui să înţelegă un adevăr pe care-l ştie tot poporul român : ei avut rolul pe care-l are părul din jurul... pardonului, care nici nu ajută, nici nu trebuie. „Agenturili” şi marile puteri care au decis ce se va întîmpla în Europa comunistă nici nu i-au luat în seamă. Cei care astăzi sunt burduşiţi cu privilegii (şi nu mai încap unii de alţii!) nu se pot lăuda măcar cu faptul că au fost folosiţi ca pioni de sacrificiu, întrucît pur şi simplu au fost ignoraţi de puternicii lumii care au făcut jocurile pentru destrămarea lagărului socialist. Am decis să mă ocup de cele două decenii de zvîrcoliri postceauşiste, căci le-am trăit şi pot să judec (fără teama de a greşi prea mult) sau să repertoriez schimbările (în bine sau în rău!) pe care le-au adus ele pe plaiurile eternei şi fascinantei Românii. În societatea noastră de tranziţie, marcată de cameleonismul foştilor pecerişti, de originalitatea democraţiei, de lupta pentru spolierea bogăţiilor ţării în scopul înavuţirii personale şi de neruşinata opulenţă existenţială a foştilor securişti (amestecaţi fără nici o jenă, pînă peste cap, în tot ce s-a întîmplat notabil în ultimele două decenii în viaţa economică, socială, politică, diplomatică sau militară din spaţiul carpato-danubiano-pontic), cad guvernele ca perele mălăieţe (e adevărat că mălăieţi partinici sunt şi miniştrii pe care mlădiţele pecereului aflate la putere încearcă să le bage pe gîtul românilor!), clanurile mafiote înfloresc mai ceva ca portocalii în Sicilia, tineri frumoşi ca Apollo violează babe mai înspăimîntătoare decît vrăjitoarele cele rele din basmele copilăriei, „revoluţionarii” sunt interesaţi numai de privilegii şi de răsplăţi pe care cei mai mulţi dintre ei nici nu le merită (dar despre hîrciogii postdecembrişti voi scrie un alt material, după trecerea acestui moment bilanţier), contra unor consistente comisioane personale se vînd „pe te miri ce şi mai nimica” bogăţiile strategice ale ţării (care au mai rămas nefurate, bineînţeles!), se ucid fraţii între ei pentru o sfoară de pămînt, ticăloşii sunt asemenea lui Făt-Frumos (adică se îmbogăţesc într-o zi mai mult decît alţii într-o viaţă!), oamenii politici se bat (de multe ori chiar la propriu!) pentru ciolan şi duc ţara în fundul prăpastiei. Revoluţionarii, politicienii, afaceriştii îşi trădează fără scrupule idealuri, convingeri, prieteni, pentru a urca ei o treaptă, chiar dacă acea treaptă e groasă ca foiţa de ţigară. Avem, aşadar, parte de bîlci în fiecare clipă postdecembristă, căci ştim să ne ridicăm poalele-n cap şi să ne facem de rîs în văzul lumii. Orice jurnal de actualităţi devine un adevărat film horror, lectura unui ziar constituie o veritabilă trecere în revistă a celor mai sigure fapte care duc la balamuc sau la puşcărie. Dar să opresc acest pomelnic al năpastelor ce s-au abătut pe capul românului, după ce preşedintele de trei mandate a dat liber la apocalipsă şi să amintesc cea de a treia schimbare majoră pe care ne-a adus-o lovitura de stat din decembrie 1989. Această schimbare, spre deosebire de primele două – enunţate deja –, a influenţat mai puţin viaţa indivizilor, în schimb a marcat în mod esenţial evoluţia societăţii româneşti postdictatoriale, avînd o importanţă deosebită în relaţiile României cu lumea. Ea a însemnat în acelaşi timp şi un bobîrnac peste sfîrla ruşilor, o palmă peste tureatca acelora care (începînd cu 1711, cînd Dimitrie Cantemir a făcut greşeala de a aduce pe plaiul mioritic ursul rus, adică pe ţarul Petru I), de-a lungul istoriei, ne- au făcut mai mult rău decît toţi ceilalţi duşmani la un loc. După ce perioada de frăţie cu ţara sovietelor a trecut, după ce internaţionaliştii proletari care ne- au adus „binefacerile” comunismului o dată cu tancurile sovietice au fost puşi cu botul pe labe, românii au început să înţeleagă un adevăr axiomatic : ruşii sunt mai răi decît ciuma, decît toate molimele, decît toate nenorocirile de pe pămînt, iar gulagul roşu e mai de temut decît iadul neadormitului Michiduţă. Şi-au amintit urmaşii lui Traian şi Decebal că urmaşii lui Ivan cel Groaznic s-au purtat groaznic cu noi de-a lungul vremii, ne-au furat teritorii, ne-au luat cu japca bogăţii şi tezaure, ne-au distrus aşezări, ne-au dus părinţi şi fraţi în robie tocmai în străfundurile Siberiei, ne-au omorît - în cîrdăşie cu roşii autohtoni - cei mai buni fii ai poporului. Şi-atunci au înţeles că o ţărişoară mică, aşa cum e a noastră, are nevoie de aliaţi puternici, gata oricînd să-i sară în ajutor. Şi astfel, românii au început tratativele pentru aderarea la NATO. După eşecul de la Madrid (cînd ni s-a spus în cea mai curată castiliană „Net!”), a venit în sfîrşit aderarea şi, la 29 martie 2004, România a devenit membru cu drepturi depline al NATO. Dar pasul cel mai spectaculos pe care societatea românească l-a făcut în vederea deschiderii sale spre lume a fost intrarea în Uniunea Europeană. Intrare ce se include în sfera miraculosului, dacă ţinem cont de faptul că vreme de o jumătate de veac România a fost una din cele mai izolate, din cele mai închise ţări ale lumii. Ca şi primirea în NATO, aderarea la UE a fost sinuoasă şi extrem de dificilă, rămînînd aproape pînă în ultima clipă sub semnul incertitudinii, căci bătrîna Europă ştia foarte bine cu cine are a face şi se lăsa greu. Probabil că azi îşi muşcă mîinile că ne-a primit la sînul ei şi că ne este piaţa comună, dar nu mai are încotro : a intrat în horă şi trebuie să joace după regulile corectitudinii şi ale normalităţii pe care ea însăşi le-a impus. (va urma) evistă de cultură ONICA C R SERIE NOUÃ 32 PAGINI PREŢ 3 LEI Nr. 12, decembrie 2009 ANUL XLII 1580 Aseară pe-nserate Fecioara Maria În Viflaim cetate Călătorind sosea. Şi fiind obosită Sălaş îşi căuta, Şi-n Viflaimul mare Nimenea n-o primea. Atunci Sfînta Fecioară Din Viflaim ieşea, Şi-n cîmp într-o poiată, Acolo s-aşeza. Şi între dobitoace Pe fînul cel uscat Născut-a Preacurata Un mare Împărat. Fiul începe-a plînge Maria-l mîngîia O, nu plînge Iisuse Că tu cunoşti lumea Că lumea asta mare Prin tine s-a zidit Prin tine şi prin Tatăl Şi Dumnezeu cel Sfînt. S-aude glas spre seară, Al clopotelor cînt, Că vine, vine iară Iisus pe-acest pămînt. El vine-n haină albă De îngeraşi purtat Să spele lumea-ntreagă De rău şi de păcat. De-atunci în orice casă S-aud colindători, Colinda lor duioasă Răsună pînă-n zori poem de decembrie Aseară pe-nserate

Transcript of Cronica Decembrie 2009

  • Valeriu STANCULung prilej de vorbe i de ipoteze... (III)

    Nu intenionez s radiografiez evenimentele din decembrie 1989, deoarece nu sunt istoric, nu am datele necesare emiterii unor ipoteze obiective i documentate i nici nu mi-am propus s elucidez eu aspecte pe care o ntreag ar nu le poate lmuri de dou decenii ncoace. Cred ns c mai toi revoluionarii care se bat post festum cu pumnul n piept c l-au rsturnat pe Ceauescu ori c prin activitatea lor de disideni de trei zile (nu atta ine o minune?!) au contribuit la cderea dictaturii, ar trebui s neleg un adevr pe care-l tie tot poporul romn : ei avut rolul pe care-l are prul din jurul... pardonului, care nici nu ajut, nici nu trebuie. Agenturili i marile puteri care au decis ce se va ntmpla n Europa comunist nici nu i-au luat n seam. Cei care astzi sunt burduii cu privilegii (i nu mai ncap unii de alii!) nu se pot luda mcar cu faptul c au fost folosii ca pioni de sacrificiu, ntruct pur i simplu au fost ignorai de puternicii lumii care au fcut jocurile pentru destrmarea lagrului socialist.

    Am decis s m ocup de cele dou decenii de zvrcoliri postceauiste, cci le-am trit i pot s judec (fr teama de a grei prea mult) sau s repertoriez schimbrile (n bine sau n ru!) pe care le-au adus ele pe plaiurile eternei i fascinantei Romnii.

    n societatea noastr de tranziie, marcat de cameleonismul fotilor peceriti, de originalitatea democraiei, de lupta pentru spolierea bogiilor rii n scopul navuirii personale i de neruinata opulen existenial a fotilor securiti (amestecai fr nici o jen, pn peste cap, n tot ce s-a ntmplat notabil n ultimele dou decenii n viaa economic, social, politic, diplomatic sau militar din spaiul carpato-danubiano-pontic), cad guvernele ca perele mliee (e adevrat c mliei partinici sunt i minitrii pe care mldiele pecereului aflate la

    putere ncearc s le bage pe gtul romnilor!), clanurile mafiote nfloresc mai ceva ca portocalii n Sicilia, tineri frumoi ca Apollo violeaz babe mai nspimnttoare dect vrjitoarele cele rele din basmele copilriei, revoluionarii sunt interesai numai de privilegii i de rspli pe care cei mai muli dintre ei nici nu le merit (dar despre hrciogii postdecembriti voi scrie un alt material, dup trecerea acestui moment bilanier), contra unor consistente comisioane personale se vnd pe te miri ce i mai nimica bogiile strategice ale rii (care au mai rmas nefurate, bineneles!), se ucid fraii ntre ei pentru o sfoar de pmnt, ticloii sunt asemenea lui Ft-Frumos (adic se mbogesc ntr-o zi mai mult dect alii ntr-o via!), oamenii politici se bat (de multe ori chiar la propriu!) pentru ciolan i duc ara n fundul prpastiei. Revoluionarii, politicienii, afaceritii i trdeaz fr scrupule idealuri, convingeri, prieteni, pentru a urca ei o treapt, chiar dac acea treapt e groas ca foia de igar. Avem, aadar, parte de blci n fiecare clip postdecembrist, cci tim s ne ridicm poalele-n cap i s ne facem de rs n vzul lumii. Orice jurnal de actualiti devine un adevrat film horror, lectura unui ziar constituie o veritabil trecere n revist a celor mai sigure fapte care duc la balamuc sau la pucrie. Dar s opresc acest pomelnic al npastelor ce s-au abtut pe capul romnului, dup ce preedintele de trei mandate a dat liber la apocalips i s amintesc cea de a treia schimbare major pe care ne-a adus-o lovitura de stat din decembrie 1989. Aceast schimbare, spre deosebire de primele dou enunate deja , a influenat mai puin viaa indivizilor, n schimb a marcat n mod esenial evoluia societii romneti postdictatoriale, avnd o importan deosebit n relaiile Romniei cu lumea. Ea a nsemnat n acelai timp i un bobrnac peste sfrla ruilor, o palm peste tureatca acelora

    care (ncepnd cu 1711, cnd Dimitrie Cantemir a fcut greeala de a aduce pe plaiul mioritic ursul rus, adic pe arul Petru I), de-a lungul istoriei, ne-au fcut mai mult ru dect toi ceilali dumani la un loc. Dup ce perioada de frie cu ara sovietelor a trecut, dup ce internaionalitii proletari care ne-au adus binefacerile comunismului o dat cu tancurile sovietice au fost pui cu botul pe labe, romnii au nceput s neleag un adevr axiomatic : ruii sunt mai ri dect ciuma, dect toate molimele, dect toate nenorocirile de pe pmnt, iar gulagul rou e mai de temut dect iadul neadormitului Michidu. i-au amintit urmaii lui Traian i Decebal c urmaii lui Ivan cel Groaznic s-au purtat groaznic cu noi de-a lungul vremii, ne-au furat teritorii, ne-au luat cu japca bogii i tezaure, ne-au distrus aezri, ne-au dus prini i frai n robie tocmai n strfundurile Siberiei, ne-au omort - n crdie cu roii autohtoni - cei mai buni fii ai poporului. i-atunci au neles c o rioar mic, aa cum e a noastr, are nevoie de aliai puternici, gata oricnd s-i sar n ajutor. i astfel, romnii au nceput tratativele pentru aderarea la NATO. Dup eecul de la Madrid (cnd ni s-a spus n cea mai curat castilian Net!), a venit n sfrit aderarea i, la 29 martie 2004, Romnia a devenit membru cu drepturi depline al NATO. Dar pasul cel mai spectaculos pe care societatea romneasc l-a fcut n vederea deschiderii sale spre lume a fost intrarea n Uniunea European. Intrare ce se include n sfera miraculosului, dac inem cont de faptul c vreme de o jumtate de veac Romnia a fost una din cele mai izolate, din cele mai nchise ri ale lumii. Ca i primirea n NATO, aderarea la UE a fost sinuoas i extrem de dificil, rmnnd aproape pn n ultima clip sub semnul incertitudinii, cci btrna Europ tia foarte bine cu cine are a face i se lsa greu. Probabil c azi i muc minile c ne-a primit la snul ei i c ne este piaa comun, dar nu mai are ncotro : a intrat n hor i trebuie s joace dup regulile corectitudinii i ale normalitii pe care ea nsi le-a impus. (va urma)

    evist de culturONICACRSERIE NOU 32 PAGINI PRE 3 LEINr. 12, decembrie 2009 ANUL XLII 1580

    Asear pe-nserateFecioara Marian Viflaim cetateCltorind sosea.

    i fiind obositSla i cuta, i-n Viflaimul mareNimenea n-o primea.

    Atunci Sfnta FecioarDin Viflaim ieea, i-n cmp ntr-o poiat, Acolo s-aeza.

    i ntre dobitoacePe fnul cel uscatNscut-a PreacurataUn mare mprat.

    Fiul ncepe-a plngeMaria-l mngia

    O, nu plnge IisuseC tu cunoti lumea

    C lumea asta marePrin tine s-a ziditPrin tine i prin Tatli Dumnezeu cel Sfnt.

    S-aude glas spre sear, Al clopotelor cnt, C vine, vine iarIisus pe-acest pmnt.

    El vine-n hain albDe ngerai purtatS spele lumea-ntreagDe ru i de pcat.

    De-atunci n orice casS-aud colindtori, Colinda lor duioasRsun pn-n zori

    poem de decembrieAsear pe-nserate

  • 2 CRONICA

    fragmentarium istoric

    Dac naionalitatea este sufletul unui popor, dac ct vreme el pstreaz acest semn caracteristic al individualitii sale, acest spirit de via, el este investit cu dreptul imprescriptibil de a tri liber, unanimitatea naional este chezia libertii lui, este trupul lui trebuincios ca sufletul s nu piar i s amoreasc, ci din contra, s poat crete i a se dezvolta.

    Nicolae BLCESCU

    O ar romneasc a tuturor romnilorFurirea statului naional unitar, a Romniei

    ntregite, constituie unul dintre dezideratele majore, cu adnci rezonane n ntreaga istorie a neamului romnesc, dorin legic i profund ancorat n spiritul vremii, urmrind realizarea cadrului naional firesc, necesar pentru afirmarea superioar a comunitii statornicite de-a lungul secolelor ntre toate provinciile romneti. Din aceast perspectiv, participarea Romniei la prima mare conflagraie mondial, alturi de rile Antantei, este pe deplin legitimat de ndelung urmritul el naional i capt, n acest context, o valoare nou, justificat de faptul c, spre deosebire de ara noastr, majoritatea statelor care au declanat rzboiul i au participat nemijlocit la el au urmrit eluri expansioniste, au vizat extinderea granielor sau a sferelor lor de influen, ignornd principiul naionalitilor, impus cu atta trie de secolul al XIX-lea.

    ntreaga epopee romn n cursul rzboiului de ntregire a neamului demonstreaz cu prisosin c numai idealul naional a animat poporul i numai el a determinat intrarea rii n rzboi alturi de Antant, el justificnd, de altfel, grelele jertfe i tributul de snge vrsat pe altarul zeului Marte. De altfel, chiar n cursul tratativelor cu Aliaii, care au premers intrarea rii n rzboi, guvernul romn a artat c nu se putea concepe de ctre opinia public de la noi alt rzboi dect cel pentru eliberarea romnilor subjugai. Dei Aliaii au emis ipoteza unei ofensive mai nti mpotriva Bulgariei, pentru a o scoate din lupt, dincoace de Carpai, singurul rzboi popular nu putea fi dect pentru eliberarea Transilvaniei i a Bucovinei. n acest fel, s-a ajuns la un plan de operaii spre Transilvania. Caracterul naional al acestei campanii l dovedete i marele entuziasm cu care armata romn, n care luptau i muli voluntari transilvneni, a fost ntmpinat n Ardeal.

    n timp ce ostaii romni duceau lupte grele cu inamicul, stvilind ca n cele dou btlii ale trectorilor din 1916, sau la Mrti, Mreti i Oituz n 1917 cotropirea duman, n planul activitii diplomatice i de propagand se afirma cu trie elul suprem al rzboiului Romniei: unirea tuturor romnilor ntr-un singur stat. Victoriile de pe front din vara anului 1917 au reprezentat o contribuie important i un moment hotrtor n lupta pentru eliberarea patriei i pentru nfptuirea unirii ntr-un singur stat a romnilor. La sfritul btliei de la Mreti, generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I romne, sublinia ntr-un nflcrat ordin de zi: Prin rezistena ce ai opus-o cu piepturile voastre la Mreti i Muncelu ai fcut s se ntunece visurile de cucerire uoar a patriei ce ne-a mai rmas din scumpa noastr ar. []. Ai fcut s renvie n mintea tuturor amintirea glorioas a faptelor strmoilor notri. Fii gata s artai liftelor slbatice c romnul nu are de dat din pmntul scump al rii dect locul de mormnt. [] Din sngele vostru se va ridica, curat i mre, o ar romneasc a tuturor romnilor. Dup victoriile istorice din vara anului 1917 victorii care au dat imbold i speran tuturor romnilor lupta de eliberare naional a romnilor a cunoscut o intensitate deosebit.

    Evenimentele din iarna anului 1917-1918 s-au precipitat cu o repeziciune uimitoare. Revoluia burghezo-democratic din februarie 1917 din Rusia a cltinat regimul autocratic, ncurajnd pe o scar larg lupta popoarelor asuprite. Poporul romn, mprit i subjugat, elita sa politic, s-a bucurat de aceast schimbare. Ministrul romn la Petrograd, Diamandy, declara ziarului rus Birjevaia vedomosti, la 28 iulie 1917: vorbind cu toat sinceritatea, cu greu s-ar mai putea gsi n Europa vreo alt ar care s se fi bucurat att de sincer de cderea arismului rus ca Romnia. n adevr: noi am iubit i iubim poporul rus, ns arismul rus ne-a insuflat totdeauna o oarecare nencredere.

    Repercusiunile loviturii de stat bolevice i a politicii interne i externe a Rusiei Sovietice, hotrrile guvernului sovietic, Decretul asupra pcii, Decretul asupra pmntului i Declaraia drepturilor popoarelor

    din Rusia, prin care se acord popoarelor din Rusia egalitate, suveranitate i dreptul la autodeterminare pn la desprirea de stat i formarea de state independente, s-au resimit cu putere pn n cele mai ndeprtate regiuni ale Europei.

    n aceste mprejurri se ntrunete, la Chiinu, ntre 20-26 octombrie 1917, Congresul ostesc moldovenesc. Congresul, care reprezenta peste 300 000 de ostai romni basarabeni, proclama autonomia Basarabiei i hotrte constituirea, n cel mai scurt timp, a Sfatului rii i convocarea Adunrii Constituante a Basarabiei. n Sfatul rii, ntrunit la 21 noiembrie, era reprezentat ntreaga populaie cuprins ntre Prut i Nistru, - 120 de deputai, 90 romni i 30 ai minoritilor. Acest organism de larg reprezentare naional hotrte crearea Republicii Federative Democratice Moldoveneti. n acest context au loc o serie de reforme, pe teritoriul cuprins ntre Prut i Nistru: reforma agrar, reforma electoral i reforma justiiei. Se proclam Republica Moldoveneasc slobod i de sine stttoare. Proclamarea Republicii Moldoveneti independente a impulsionat i mai mult tendinele de unitate ale romnilor. La 27 martie/9 aprilie, Sfatul ri adopt hotrrea de unire a Basarabiei cu Romnia, motivnd-o ca legitimarea dorinei i voinei majoritii absolute a populaiei. Caracterul larg reprezentativ democratic al acestui mre act al istoriei naionale reiese i din faptul c aceast hotrre era nsoit de prevederi care vizau respectarea drepturilor minoritilor, votul universal, egal, secret i direct, libertatea personal, a tiparului , a cuvntului, a credinei, a adunrilor i asigurarea tuturor libertilor obteti, garantate prin constituie, reforma agrar n conformitate cu nevoile i cererile naiunii; autonomie provizorie sub conducerea Sfatului rii, ales prin vot universal egal, direct i secret. 86 de deputai au votat pentru, 3 mpotriv i 29 s-au abinut, cu motivarea c nu aveau mandat pentru asemenea hotrre. Rezultatul votului a fost adus la cunotina primului ministru al Romniei, Alexandru Marghiloman, invitat la Chiinu, care, intrnd n sala de edin a cerut cuvntul i a artat: n numele poporului romn cu mndrie iau act de declaraia domniilor voastre pentru unire i declar c Basarabia este de acum unit pe vecie cu Romnia, unit i nedesprit Am luat act de declaraia d-voastr i, n numele guvernului romn, declar c o primesc.

    Vestea adoptrii Declaraiei de Unire cu ara a focalizat atenia opiniei publice romneti asupra acestui mre eveniment. Ziarul Sfatul rii relata despre marea nsufleire ce domnea pretutindeni n ziua istoric a Unirii: Publicul, zguduit de entuziasm, striga: Triasc Romnia Mare!... Deputaii i publicul se mbriau i se srutau. Ochii tuturor sunt nrourai de lacrimi de bucurie.

    Actul de la 27 martie, ncununare a luptei desfurate timp de peste un secol de romnii din aceast provincie pentru pstrarea fiinei lor naionale, pentru drepturi politice i sociale, a avut un caracter profund progresist, a corespuns legitilor dezvoltrii naiunii romne moderne, s-a nscris n amplul proces de autodeterminare naional i politic care se desfura n Europa acelei vremi.

    Realipirea la Moldova lui tefanBucovina (ara Fragilor) a fost cea de-a doua

    provincie romneasc unit cu patria mum, anticipnd astfel un proces care avea s culmineze la 1 decembrie 1918, cnd idealul naional, statul naional romn unitar, s-a realizat. Afectat din plin de conflagraia mondial, pltind un greu tribut de snge pentru o cauz care nu era a ei, Bucovina se vedea cu o soart strin de interesele ei fireti, rezervat de Monarhia Austro-Ungar. n condiiile n care micrile naionale ale popoarelor din cadrul Imperiului austro-ungar erau din ce n ce mai puternice i mai vindicative, mpratul Carol I a publicat, la 3/16 octombrie 1918, un manifest ctre popoarele mele credincioase, prin care anuna c: Austria va deveni, n sensul dorinei popoarelor ei, un stat federativ, n care fiecare popor s formeze o comunitate de stat proprie n cuprinsul ei. Noul stat urma s conlucreze prin sfaturi naionale compuse din deputaii n parlament ai fiecrei naiuni care s reprezinte interesele popoarelor unul fa de altul, precum i fa de guvernul meu. n planurile Monarhiei, nici mcar un astfel de statut nu-i era rezervat Bucovinei. Apelul lansat de Carol I a avut un efect contrar celui scontat de Curtea imperial, deoarece popoarele nu se mai lsau amgite de fgduieli dearte pe de o parte, iar pe de alta, ceea ce li se oferea era departe de ceea ce pretindeau acestea.

    Inteniile Austriei vis-a-vis de Bucovina vizau nfiinarea unei provincii ucrainene prin contopirea Bucovinei cu Galiia Oriental ( n acest sens, realizndu-se i un acord secret ntre Austria i Rada ucrainean la nceputul anului 1918). Cedarea

    Bucovinei ctre Ucraina urma s se fac n schimbul unei cantiti de un milion de puduri de gru, de care Austria avea nevoie stringent. Obinut de la turci pe calea unui antaj ruinos n 1775, dup ce o exploatase aproape un secol i jumtate, Austria ncerca s vnd acum Bucovina Ucrainei. n situaia creat, romnii bucovineni au trecut deschis la aciune. La 11 octombrie 1918, un grup de intelectuali romni bucovineni n frunte cu Sextil Pucariu au hotrt editarea ziarului Glasul Bucovinei i au formulat programul luptei naionale sub forma unei declaraii de principii intitualt CE VREM. n aceast declaraie se preciza: Vrem s rmnem romni pe pmntul nostru strmoesc i s ne ocrmuim singuri, precum o cer

    Ctlin TURLIUC

    mplinirea voinei unanime a romnilor

    Decembrie 2009

    Ctlin TURLIUC

    Ioana PETCU

    Teodor HAEGANLiviu SUHAR

    Adi CRISTI Daniel CORBUtefania HNESCU Valeriu STANCUMihai CIMPOI Emanuela ILIEIon HURJUI Roxana PEPELEA

    Loredana IAEEN

    Ctlin BORDEIANU

    Horia BDESCU

    Vasile POPA HOMICEANU

    Cristina Maria FRUMOS

    Bogdan Mihai MANDACHE

    Wilhelm DANC

    Mihai BATOG BUJENI

    Alexandru Dan CIOCHIN

    George CEAUU

    Bogdan Mihai MANDACHE

    Valeriu STANCU Natalia CANTEMIR

    Valeriu STANCU

    poezia lumii, poezia n lume pagina 32

    gndul i lumea paginile 30-31

    breviar filosofic francez pagina 29

    pagina 27

    Academia Pstorel pagina 26

    cultur * religie * filosofie pagina 22

    arheologia spiritului pagina 21

    philosophia perennis pagina 20

    fondul principal al culturii romne paginile 14-15

    nscocitorul de gnduri pagina 18

    salonul literar paginile 16-17

    patrimoniu naional pagina 4

    pagina 23

    jurnal cu scriitori paginile 9 - 13

    paginile 6-7ut pictura poesis

    pagina 8

    privitor ca la teatru pagina 5

    tertium non datum pagina 3

    fragmentarium istoric pagina 2Sumar:

    Bogdan Mihai MANDACHE

    Marinic POPESCU

    la vreme i la nevreme pagina 19

    Ctlin BORDEIANU

    Nicolae BUSUIOCfascinaia lecturii pagina 18

    miscellanea

    personaliti ieeneValentin CIUC

    pagina 25

    literatuile imaginarului pagina 24

    Marius CHELARU

    literatur universal

    Traian MOCANU

    in memoriam pagina 12

    degustri cultural - literare pagina 28

    sunetul muzicii

    (continuare n pagina 23)

  • misiune de cea mai mare importan ca Biserica s rennoade legturile cu tradiia sa simbolic, cea care este inima tradiiei sale. Dac ea nu o face, spiritele nsetate de profunzime vor merge s caute n alt parte cu ce s se hrneasc.

    -Asistm astzi la o revenire n for a barbariei sub diverse forme?

    - Barbarul, aa cum ne reamintete Joseph de Maistre, nu este cel care ignor civilizaia asemenea unui slbatic. El desemneaz pe cel care vrea s o distrug din interior pentru c o detest. Aici este o barbarie modern, s nu o ascundem. Nazismul a fost o form de barbarie. Comunismul stalinist a fost o alt form. Exist o barbarie tehnicist, o barbarie a banului, o barbarie legat de drog sau de o sexualitate dezumanizat. n Africa, n Rwanda, lumea a asistat cu oroare la un genocid. n Liberia, rzboiul civil a fost de o cruzime fr seamn. Nelegiuri au fost comise de o parte i de alta n timpul rzboiului din Kosovo. Brutalitatea lumii nu a ncetat n ciuda eforturilor fcute pentru a face s fie respectate drepturile omului i pentru a asigura progresul bunstrrii populaiilor. Aceast barbarie nu este un hazard. Omul devine crud cnd nu d via sursei sale interioare legat direct de Cuvnt. Frustrat, el devine primar i furios. Acestea fiind spuse voi aduga c noi nu asistm la o recrudescen a barbariei n lumea noastr. Snt motive pentru a nu fi disperai. Pretutindeni vedem ivindu-se fore care lupt mpotriva acestei barbarii. Nazismul a fost nvins, comunismul a czut. Nu se pot nbui la nesfrit forele vieii care snt n om. Cnd trieti i negi viaa pe care o pori n tine, aceasta se revolt lund forma insureciilor creatoare total neateptate. Aceste insurecii snt insurecii ale Spiritului i nu insurecii violente. Dac barbaria exist, exist de asemenea i anti-barbaria. Pretutindeni se creeaz "Biserici", ansambluri de brbai i de femei n cutarea experienei autentice de via, de sens, de profunzime. Setea de a rennoi legtura cu Cuvntul i prin el cu Isus, Cuvntul ntrupat, snt aici, reale, vibrate. Acestea dau epocii noastre fora sa i densitatea sa. Un filosof contemporan, Andre Comte-Sponville a fcut critica speranei. El vede n aceast noiune o ateptare iluzorie a unei soluii ideale. i o respinge. se cuvine s adugm c exist o speran care nu este iluzorie. Realitatea noastr nu este nchis. Pretutindeni, numeroi brbai i multe femei purttori i purttoare de lumin lucreaz pentru viaa lumii. Acionnd cu for, rbdare, umilin, inteligen ei ne dau energia de a nu dispera. Ei ne arat i ne amintesc c Dumnezeu este viu. El nu a abandonat creaia sa. S-a crezut c el este absent, pentru c nu a distrus rul n mod direct. Se uit c el acioneaz n mod indirect, cu Omul, prin el, nu mpotriva lui sau fr el. Lucrul cel mai important astzi const n a nu dispera. Umanitatea triete o mare perioad de cretere care fac s se mite multe lucruri. Trebuie inut seama de aceasta. Viitorul nu este condamnat. Datorit filiaiei spirituale care se nrdcineaz n inefabila surs divin, Omul are un tezaur de fore n el.

    CRONICA

    tertium non datur

    3

    destinului su dect de o putere religioas. n acest sens, cea mai mare sfidare a cretinismului n timpul care va veni nu vine din lume, ci din cretinismul nsui. Dac acesta va ti s se nrdcineze ntr-o credin autentic venit din profunzimi, ntr-o credin luminoas, ntr-o credin ncreztoare n Sfntul Duh, i va lua din nou zborul. Va strluci poate mai mult dect a strlucit vreodat. Dar dac se va aga de puterea politic gndind c viitorul su, sigurana sa i supravieuirea sa se gsesc acolo, va suporta destinul tuturor puterilor.

    -Putem vorbi despre un nou dialog ntre filosofie, tiin i teologie?

    -Cu siguran. Sntem ntr-o lume care s-a schimbat, care se schimb i care se va schimba. Graie acetei schimbri noi legturi se es ntre tiin, filosofie i teologie. Dac dogmatismul tiinific, filosofic i teologic mpiedic comunicarea ntre aceste domenii, libertatea creatoare a nsei acestor domenii favorizeaz ntlnirile lor i verificarea datelor lor. Este izbitor de a constata uimitoarea libertate a teologiei apofatice cu care aceasta se adreseaz savanilor care practic fizica cuantic cu paradoxurile sale. Tot aa este izbitor s observm cum libertatea gndirii crescut pe cmpurile cunoaterii se deschide asupra unui cuvnt al existenei care intr n rezonan cu viaa Cuvntului. viitorul nu este condamnat

    - Cum explicai aceast efervescen a noilor forme de spiritualitate? Ce trebuie s nelegem din aceast goan a omului contemporan ctre esoterisme, paranormal, astrologie?

    - Se cuvine s distingem dou lucruri. Dac exist un mic esoterism, exist i un mare esoterism. Micul esoterism este un fenomen de tineree curent n viaa religioas. Orice spirit religios cunoate ntr-un moment sau altul o admiraie exagerat pentru forme de spiritualitate slbatic. Descoperind planul divin al existenei, el descoper odat cu el dinamismul gndirii analogice. Dac acest fenomen este normal, el poate deveni un obstacol pentru evoluia spiritual a celui care se mpotmolete. Se poate zpci i se pierde n aceast lume lund mai ales dorinele sale ca fiind realiti i senzaiile personale ca fiind o cunoatere divin. La extrem, aceasta se revars ntr-un delir pur i simplu al spiritualitilor auto-declarate manipulate de ucenici-profei. Exist totui o a alt Gnoz care este o mare Gnoz. Este vorba despre cea pe care o gsim n inima colii din Alexandria dup Clement, care a parcurs ntreg neoplatonismul cretin nainte de a traversa cabalismul cretin i gndirea romantic. Lumea divin este o lume care excede n aa msur categoriile noastre mentale obinuite, nct nu ne poate fi accesibil dect prin mijlocirea simbolurilor. Se accede la cunoaterea acestor simboluri pornind de la o experien intuitiv care, cnd este cultivat, dezvolt gndirea analogic. Aceasta const n a apropia planul uman de planul divin prin alturarea simpatiei secrete care unete aceste dou planuri cu toate genurile de rezonan. Este aici o experien vizionar care nu este accesibil dect plecnd de la un demers extrem de riguros primind mult umilin i integritate. Accesul la o astfel de cunoatere este posibil numai n snul unei tradiii cu maetri. Pascal care a avut acces la aceast nvtur a spus despre Dumnezeu c acesta este un Dumnezeu ascuns. Formul care se regsete la Meister Ekhart, care a reluat-o el nsui din tradiia ebraic. Dumnezeu nu este ascuns n sensul c face mistere. Este ascuns n sensul c el este profund i nu se ntlnete dect n cea mai mare profunzime a lui nsui.

    Cred c lumea noastr este nsetat de o asemenea cunoatere, care din nefericire a fost adeseori respins de unele puteri religioase preocupate ca spiritele s nu se rtceasc, dar deopotriv nfrigurate s vad nelinitii n faa unei contiine libere pe care este geloas, pentru c le priveaz de putere. Isus a vorbit n parabole pentru motive care trec dincolo de raiunile morale. Este o

    Bogdan Mihai MANDACHE: -Sntei un filosof preocupat de problemele lumii moderne, de evoluia cretinismului. Care snt fructele amare ale modernitii pentru credina i pentru teologia cretin?

    Bertrand VERGELY: - Fructele amare ale oricrui lucru desemneaz

    dificultile, tensiunile care trebuie suportate. Fiind vorba despre modernitate, este corect s constatm c aceasta este un timp de ncercare pentru credin i pentru teologie, modernitatea fiind n bun parte caracterizat prin refuzul oricrei tradiii i ndeosebi a oricrei tradiii religioase. Se tie ct a suferit Romnia prin modernizarea impus de regimul comunist.Acestea fiind spuse, a vrea s spun c modernitatea nu este n mod simplist acest sens negativ i distrugtor al oricrei tradiii. Exist o frumoas modernitate i a spune chiar mai mult o modernitate necesar. Cnd Profeii lui Israel tocmai ne-au dezvluit c Dumnezeu nu vrea sacrificii sngeroase, ci o inim transfigurat de buntate, ei snt uimitori de moderni elibernd lumea timpului lor de fascinaia pentru o violen arhaic, care rmne o tentaie constant a umanitii. Cnd, motenitor al ntregii tradiii a Prinilor, un gnditor precum Berdiaev vine s spun c nimic nu este mai important, mai profund, mai spiritual dect o persoan liber, aici este de asemenea o uimitoare modernitate. Linia credinei i adevrata modernitate snt acelai lucru i aceasta pentru c nu este nimic mai modern dect adevrata credin, care merge n profunzimile persoanei. n acest sens, nici credina nici teologia nu snt cele care consum fructele amare ale modernitii. Modernitatea caricatural este cea care distruge orice tradiie, care are dinii strpezii de amrciunea pe care a semnat-o. Omul nu are o via autentic fr tradiie adevrat, fr memorie, fr profunzime, fr reculegere n misterul inefabil al vieii. Este trist viaa fr credin i fr teologie. Din punct de vedere istoric, Biserica a suferit tot felul de persecuii; tot felul de umiline. Dar n esena sa, nimic nu poate face s dispar tezaurul pe care l poart. Adversarii credinei sufer mai mult dect sufer ea. Din nefericire pentru ei.

    - Avei o privire de ansamblu asupra evoluiei cretinismului n timpurile noastre. Cum caracterizai starea cretinismului astzi? Care este cea mai mare sfidare care i se adreseaz?

    - Cretinismul este ntr-un moment de cotitur al istoriei sale. Mult timp cretinismul a fost religia oficial a patriilor care o compun. n secolul al XX-lea i acum, aceast poziie a fost dobort. Astzi, cretinismul nu mai este religia oficial a statelor. Este considerat ca o spiritualitate printre altele. Este vorba aici de o poziie nou care este inconfortabil, cnd a avut obinuina de a fi respectat. Dac cretinismul este ncercat de rentoarcerea n trecut strduindu-se s resusciteze un trecut revolut, cred c nu va supravieui n lumea n care sntem. El va fi izgonit. Nu va nainta privind napoi. Dac n schimb cretinismul va rmne linitit i puternic, contient de bogiile care snt ale lui i pe care nimeni nu la va putea abate, cu ct vin mai de departe cu att vor merge mai departe, cred c cretinismul nu are de ce s-i fac griji. Are n fa frumoase zile de trit. Lumea are mai mult nevoie de o Biseric care s i anune profunzimile

    Decembrie 2009

    Bertrand VERGELY: Omul de astzi nu mai este preocupat de interioritate(II)

    Prezentare i interviu realizate deBogdan Mihai MANDACHE

    este trist viaa fr credin

    Numr ilustrat cu lucrri ale sculptorului Dan COVTARU

  • CRONICA4

    Cri rare din secolul al XVI-lea(III)

    47. NIZOLIUS (MARIUS). Thresaurus ciceronianus... Basilae, apud Ioanem Hervagium, 1559, mense martio.Semnturi: Pe verso coperii i pe foaia de titlu: Abrahami Wildii 1643; pe forza: Nizolii in ciceronem index a Jacobo Cellario recognitus, Basilae fol. 1595. Pe verso coperii gravat: Ex libris Robert Saitschik.Legtur de epoc n pergament cu ornamente presate i cu ncuietori de metal.

    V 398

    48. OLAUS LE GRAND. Histoire des pays septentrionaus crite par... Traduite du latin de l'auteur en franois. A Paris, ches Martin le Jeune... 1561. Anvers. De l'imprimerie de Christophle Plantin le IX de novembre MDLX.V. Brunet, III 1302.Legtur n piele.

    I 2159

    49. OSIANDER, LUCAS. De ratione concionandi. Tubingae, excudebat Alexander Hoggim, 1582.Legat mpreun cu alte cri.

    I 2171

    50. PASSERATIUS, IOANNES. Kalendae ianuariae. Lutetiae apud Mamertum Patissonium typographum regium. Ex officina Rob. Stephani 1597.Pe foaia de titlu semntura A. c. Nissard, m. April 1615. nsemnri marginale n text.Legat n pergament mpreun cu alte lucrri.

    II 3422

    51. PLATONOS. Oroi. ARISTOTELIS, Peri Kosmu (Korone tes Transylouanias), 1541.16 pagini. Numeroase nsemnri marginale i interliniare n latin. Coperta gravat de Ioan Honter cuprinde n partea inferioar stema oraului Braov.V. Kara I. Art. cit. n: Cronica, 5, nr. 36, 5 sept. 1970, p. 11;A. Huttman. n: Neuer Weg, nr. 6149, 8 febr. 1969, p. 1.Gross. 5; Szabo II, 25; Tontsch II 218; V. Jugreanu, 285; K. K. Klein, Der Humanist und Reformator Johannes Honter, Sibiu, 1935, p. 27.Legat mpreun cu tiprituri similare.

    I 2050

    52. POSSEVINUS, ANTONIUS. Judicium de nuae militis galli Ioannis Bodini Philippi Mornaer & Nicola Machiavelli... item defensio veritatis adversus. Petro Coreto Tornaci canonico. Item... de confessione augustana... de Desiderio Erasma & secta Picardia Iudicium... Lugduni, apud Ioannem Baptistam Buysson, 1593.nsemnare pe foaia de titlu. ... Es demi don Fernando Aluir decanis.

    Legat n pergament.I 2232

    53. Promptuarii iconum insigniorum a seculo hominum... editio secunda. Prima pars. Lugduni, apud Gulielmum Rouillium 1578. Pars secunda, 1581.Brunet, IV 900.Portretele gravate nu snt autentice.Legat n pergament mpreun cu alt lucrare.

    III 2673

    54. ROSSETI, P. PAULUS. De laboribus beatissimni apostoli. Parisssis, apud Nicolaum Buffet, 1537.nsemnare de mn pe forza Ango iure me habet.Legtur n pergament.

    I 2120

    55. RUSCELLI GIROLANO. I fiori delle rime de poeti illustri. Venetia, Presso gli Heredi di Marchio Sessa, 1586. In Venetia appresso Girolamo Polo. 1586.V. Graesse, VI 194.

    I 2096

    56. SANNAZARO, GIACOMO. (Arcadia). n Pavia, aprsso Andrea Viani, 1595.Lips foaia de titlu.

    I 2072

    57. SORBOLI GIROLAMO. Celestina. favola pastorale. In Ferrara, per Vittorio Baldini, 1586.Legtur n pergament.

    I 2075

    58. SPANGENBERG JOHANN. Ausslegung der Epistel und Evangelien von Ostern bisz auffs Advent. Nurnberg, 1557?Legat mpreun cu lucrri similare de acelai autor.

    V 324

    59. (SPANGENBERG) JOHANN. Ausslegung der Epistel und Evangelien von Adved bisz auffs Ostren. Nurnberg, 1557?Lips foaia de titlu. Legat mpreun cu dou lucrri similare de acelai autor.

    V 324

    60. SPANGENBERG JOHANN. Ausslegung der Epistel und Evangelien von den furnembsten festen durches ganze iar. (Nurnberg, 1557?).Legat mpreun cu alte lucrri similare de acelai autor.

    V 324

    61. STOBAEUS, IOANNES. Sententiarum... Tomus secundus... Lugdunum, apud Seb. Gryphius, 1555.V. Brunet, supl. vol. II, 696.

    I 2073

    62. TANSILLO, LUIGI. Le lagrime di San Pietro... Venetia, presso Gio. Battista Bonsadino, 1598.V. Graesse VI.2 26.Pe ultima pagin Ex libris D. Boncompagni, emptus lib. 015. Legtur n pergament.

    I 2098

    63. (Topographicae tabulae nobilissimarum Europae civitatum) (Icones nobilissimarum Europae civitatum). (1572?). Lips foaia de titlu, primele treisprezece gravuri i unele de la sfrit ncepnd cu numrul 294.

    Numerotare de mn refcut ulterior.Numeroase gravuri din Germania, rile de Jos i Elveia. Gravurile din afara Europei nu par autentice. Unele gravuri snt semnate Francesco Valegio, altele Martinus Roba. Ele poart data 1572.La unele gravuri s-a adugat de mn blazonul oraului. Unele numiri latineti au fost traduse n german. Lipsesc gravurile nr. 66, 86, 89, 201, 214.

    I 2170

    64. URBINATUS, POLYDORUS VERGILIUS. De rerum inventoribus libri octo. Lugduni, apud Seb. Gryphium, 1546.nsemnri marginale n text. Pe ultima pagin Ex libris And Legey. Legtur n pergament.

    I 2158

    65. Decretum latino hungaricum juris consuetudinarii inclyti regni Hungariae & Transilvaniae. Az az magyar es Erdeliy orszagna trveny knyve Verbczi Istvan altal iratott. 1514 esztendoeben.Probabil ediia clujan din 1572.V. Graesse VI, 2 280.Pe foaia de titlu Ioseph Enves mp.. Legtur n piele cu emblema ordinului iezuiilor.

    II 3405

    66. VERGILIUS, MARO. Opera. Basilae, per Henri Petri, 1561 MENSE MARTIO.V. Graesse, VI.2 338/339.Semnturi pe forza i pe foaia de titlu: Ladislai Benedek, 1799, Stephani Nagy Karczagini, 1831, Georgius Sigivistus....Legtur de epoc n pergament cu imprimri la rece. ncheietori de alam.

    V 137

    67. VIDA MARCUS HIERONYMUS. Dialogi de rei publicae dignitate. Cremonae, apud Vincentium Contem, 1556.Legtur n pergament.

    I 2097

    68. VIDA MARCUS HIERONYMUS. Operae. Lugdunum, apud Antonium Gryphium, 1592.Pe forza i pe foaia de titlu: Ex libris Delavardes 1714.

    I 2094

    69. WIGANDUS, IOHANNES. De coniugio doctrina. Ihenae, ex officina Donati Richtzenhani, 1578.Pe copert Illust Gym. Ref... Lysgesti Ex Th. E Nro 231. Pe foaia de titlu Est mihi cultellus anqui venit ab anglia telus. Schola Szigetina 1718.La sfritul crii nsemnri n latin i maghiar.Legat mpreun cu alte cri.

    I 2171

    70. XENOPHONTIS... Opera in duos tomos divisa. Francofurti, apud Heredes Andreae Wecheli, Claud. Marnium & Ioann. Aubrium, 1595.V. Brunet V, 1490. Graesse VI, 2 489.Pe foaia de titlu S. I. Baronis De Szala, 1762.

    I 2173

    patrimoniu naional

    Ctlin BORDEIANU

    Carte-tezaur, cinste cui te-a pstrat!

    (va urma)

    (III)

    Decembrie 2009

  • 5CRONICA

    privitor ca la teatru

    MOTTO: Trim pe ruinile unei lumi apuse i purtm doliul tuturor motenirilor noastre [...] Scriu ntr-o

    nesfrit melancolie cronica ireparabilului. (Denis Tillinac, Mtile efemerului)

    n vasta arie a culturii, teatrul are un statut dual. Este depozitar al trecutului, al mentalului civilizaiilor (att n calitatea sa de text, ct i n cea de scenicitate), dar n acelai timp este supus, poate cel mai mult efemerului. Lsnd la o parte scriitura, mrturie literar a unui timp, scena este dominat de principiul hic et nunc. n fiecare sear, Hamlet moare altfel. Cu fiecare cortin care se las, Don Juan i pune o alt masc. Cnd uile teatrului s-au nchis, actorul las, dincolo de ele, personajul ca pe o hain uzat, puin prfuit, pentru a se ntoarce, poate, a doua zi, spre a-l renvia puin schimbat. n plus, dac ar fi s privim termenul modern de art efemer, am putea observa c el se refer att la sculpturile supuse schimbrilor climatice (sculpturi n ghea, n nisip, desene pe asfalt), ct i la arta nscut din interaciunea (adesea i teatral sau teatralizant) cu umanul i cu hazardul. Gndim n acest caz la happening, performance i improvizaie. Dintr-o perspectiv diferit, criticul George Banu sesiza aspectul paradoxal al teatrului n ceea ce privete lupta cu nestatornicia: [...] putem spune c alianele pe care le realizeaz scena sunt fugitive. Trectoare. Ele se destram i las puine urme: n afara locurilor i a textelor, marea uitrii nghite actul ce a ajuns o clip la actualizarea cuvintelor scrise odinioar [...] Cci contiina efemerului invit fiina care joac sau fiina ce privete s devin fiina ale memoriei. Cronos este stpn peste Mnemosyne. Fiica Cerului i a Pmntului d natere celor nou muze i asta nu e o ntmplare, cci Melpomene i surorile ei vor fi locuri n care sumedenie de semne ale trecutului se vor aduna de la mtile dltuite n piatr, pn la versuri albe i partiturile lui Satie. Din ipostaza sa paradoxal, teatrul are puine posibiliti de a resuscita ceea ce a fost. Reactivarea pe scen se face prin metafor i analogie, adic prin acel mesaj universal care face din omul aflat n public un cltor pe meleaguri de demult.Fragmentarium teatral

    Povestea Troiei, aa cum o vede Euripide, este prilej pentru autor de studiu n interiorul personajului, ct i al legturilor care se creeaz ntre personaje. Dac Eschil se concentra pe aciune i pe moral, cel care i va fi luat locul n Hades, prefer s se adnceasc poate tocmai n ceea ce este mai vremelnic trupul i sufletul omenesc. Mam a celor cincizeci de copii ai lui Priam, Hecuba, asist ncet la propria distrugere: un vis i tlmcete c pruncul pe care-l poart n pntec, Paris, va fi cel care va aduce nenorocirea n cetate. Dar regina nu-i omoar copilul, dup cum fusese sftuit, ci l protejeaz, trimindu-l pe muntele Ida, unde tnrul devine frumosul pstor, mbiat mai trziu de Hera, de Athena i de Kypris. Iar pe zi ce trece, Troia devine din ce n ce mai fantomatic. Cnd profeia se mplinete, nu mai rmn dect vestigiile unei lumi. Tragediile Hecuba i Troienele fac din motivul vremelniciei un topos dominant: Nebun e muritorul ce triete vesel, ncreztor n fericirea lui. Norocul are toane, ca un om ciudat; el salt cnd la dreapta, cnd la stnga, i nimeni nu-i de-a pururi norocos. Acestea sunt oaptele stpnei-sclave care i pregtete de nmormntare nepotul, pe Astyanax, fiul Andromaci, mpins n gol de pe zidurile de aprare. n monologul ei, eroina ncearc s renvie n amintire (pseudo-prezen) viaa care s-a stins. Cuvintele copilului, spuse acum de btrn, sunt ceea ce rezist perisabilului: La moartea ta, bunico, am s tai din prul meu crlionat o bucl groas, am s conduc alaiul de prieteni la mormnt, i-am s-i rostesc cuvinte gingae de bun-rmas. Critica vorbete despre Hecuba ca fiind o pies n care evoluia protagonistei este descendent, pare c asistm la degradarea psihic a acesteia. Cadavrele care se nmulesc n jurul ei o determin pe btrn s se rzbune crunt pe acela care a greit cel mai mult, pe regele trac Polymestor care i-a ucis fiul mai

    mic, Polydor, lsat sub protecia vechiului prieten al lui Priam. Planul final al fostei regine este diabolic: Polymestor este atras n cortul sclavelor troiene, iar copiii lui l urmeaz; femeile dezndjduite i omoar vlstarele, iar lui i mpung ochii cu agrafele de pr, orbindu-l. Lumea Hecubei este plin de cadavre, de fantoe care vin din trecut i sunt un fel de umbre pe pereii n clarobscur: Ulisse i smulge fata spre jertfire din brae fr a fi ncercat de nici o remucare, cu o cruzime sadic; Polymestor este mort nainte de a orbi, pentru crimele i lcomia lui fr limit; Agamemnon se pleac naintea dorinei armatei sale i doar parial cuvintele de rug ale femeii ndurerate l nduplec. De altfel, caracterul cameleonic al lui Agamemnon nu se dezminte nici acum. Sfritul Hecubei are dou variante. Una dintre legende spune c fapta ei nebuneasc este mrturisit de stpnul Micenei n faa tracilor, care o ucid aruncnd cu pietre n ea, iar din movila sub care ea i d suflarea va ni o cea cu ochi de foc; alt legend d curs profeiei lui Plymestor potrivit creia, mama fr copii se va arunca de pe puntea corbiei odiseice n mare, purtnd aceeai vpaie delirant n priviri. Dar degradarea Hecubei i corpurile deja destrmate ale celor care o nconjoar nu sunt dect imaginea fragilitii omeneti. Starea btrneei care apas trupul eroinei, este afirmat n cuvinte , este sugerat prin poziiile fizice. ns aceast stare nu este dect un chip al suferinei, un chip al minii destrmate, al prezentului n care s-au rvit rmiele timpului trecut. Cadavrele sunt pentru dramaturg, aa cum apreciaz cercettorul

    Rush Rehm limite ale umanului i forma fizic a flagelului din pies.

    Element recurent n tragedia euripidean aflat n discuie este simbolul acvatic unda marin. Femeile sclave ce au fost aduse pe ambarcaiunile lui Agamemnon i ale lui Ulisse cnt imensitatea apei care le nconjoar ca i cum valurile le-ar putea nghii pe dat, curmndu-le firul fragil al vieii. Apa rzbuntoare care ar trebui s nece n furtuna ei tot necazul (i pe Helena totodat) are ceva din vrtejul amgitor care o atrage pe Ofelia n rul morii, ceva din ameeala stranie care o cuprinde pe Mlisande n faa fntnii asupra creia se apleac, o fntn att de adnc, nct poate ajunge pn la captul pmntului, aa cum spune Plas, o fntn att de tcut, nct se poate auzi somnul apei moartea. Apa este materie-simbol al efemerului. Corpul tnrului Polydor este aruncat n ap, i adus la mal de unda trectoare (Servitoarea: L-a scos pe rmur un talaz rostogolit din larg). Fapta cea grea a fost descoperit, dar mai mult dect att, valul aduce semnul nimicniciei i tristeea ca efect naintea sorii (a nenelesului) care transform totul.

    n general, tendina regizoral n realizarea destinului reginei este marc a gravitii i a grandorii. Linda Quibell, interpreta Hecubei ntr-o montare de la Vancouvert East Cultural Center din 2007, este o statuie care pete stpnit. Vanessa Redgrave n acelai rol, n spectacolul realizat de Tony Harrison, este ntruchiparea dezlnuirii

    absolute. Melania Ursu n regia lui Cristian Nedea ofer o partitur larg de triri, conturnd un personaj complex n care se lovesc sentimente contrarii. Vremelnicia este conceput la nivel de spaiu, poate i pentru faptul c aici urmele trecutului sunt dintre cele mai vizibile, n vreme ce transformrile din oameni sunt ceva mai ascunse. n centrul Clujului, n schelele capelei catolice Sfntul Iosif, Nedea nchipuie un univers al alienrii. E o cutare continu a sinelui ntre zidurile neterminate, dincolo de armturile care se nal absurd spre cer form a omenescului strivit de nlimea nnegurat. nchipuit ca un amfiteatru antic, incinta auster a catedralei aflat n construcie descrie conturul unui cerc ce reprezint n acelai timp imposibilitatea evadrii i infinitatea lumii de dincolo. Poziia Melaniei unit cu pmntul, pe mica platform circular amintete de vechile fiine ritualice. Cu ochii sectuii de lacrimi pare c este ea nsi oarb n negura delirului ei, delir deopotriv halucinant i impuntor. Celelalte personaje se perind asemenea unor umbre zburtoare, profilate pe planurile verticale, pe platformele de beton. Unii par c iscodesc, inndu-se ascuni, alii prin umbr i fac simit prezena. Eroii vin, se ntrupeaz n lumin, apoi pier n trmul umbrelor, fie c acest trm este al lui Hades, fie c este negura nestatornic din fiecare. n afara pereilor catedralei se ntind bulevardele aglomerate, cldirile luminate, strzile mici i zgomotoase; n afara pereilor cresc copacii solitari. Decorurile lui Euripide (malul tracic ntr-o raz tears a dimineii care se ngn cu noaptea, ceaa grea) s-au metamorfozat n cenuiul semi-urban, n spaiul rotund aflat la conjuncia dintre sacru i profan. Mizanscena de la Vancouver East Cultural Center se servete de o scen care este de data aceasta clasic, dar funcioneaz ca un sistem viu, ca o ntrupare a Mnemosynei. Proieciile care au loc un fundal de dimensiuni uriae sunt rmie ale timpurilor care au apus. O lume paralel, care pulseaz precum o inim nevzut, adun n ea ruine abstracte, siluete de femei care-i ngroap copiii, viteji asemntori lui Ahile care privesc falnici cmpurile de lupt devastate. Toate imaginile sunt simboluri ale pierderii, ale distrugerii i suferinei umane, aceleai n orice vreme. Gama de culori ale proieciilor este restrns, dar sugestiv: alb i negru sau albastru chtonian marcheaz nc o dat faptul c imaginile aparin unei lumi ndeprtate, interioare. Iar lumea aceasta se vede printr-o lup imens implantat n adncurile fiinelor muritoare.

    Decorul pustiirii din Troienele amintete ntr-o montare de la Malthouse Theatre de probleme individului modern, supus perisabilului, rului i nefericirii, aa cum era i cel antic. Cu accente de grotesc (femei rase pe cap, aproape masculinizate, trupuri descrnate) scenografia se concentreaz asupra unui motiv central: Hecuba i corul troienelor ies i intr din/n nite nie care seamn cu vagoanele de tren ce aveau ca destinaie lagrele de concentrare, alteori sunt simple crpturi n care frica mpinge personajul s se ngrmdeasc. Cutii sufocante, sicrie srccioase col al pedepsei i al proteciei. nghesuite n aceste compartimente, protagonistele fac legtura vizual ntre ceea ce omenirea a trit i ceea ce nc triete. Muzica se mpletete ca un fior al spaimei, ca o revolt tulburtoare, ca arip a timpului care devor i mistuie: Bizet, Mozart, melodii populare slovene i songuri de cabaret. Un timp decrepit, care ncearc inutil s se salveze, face supratema spectacolului dup textul euripidian de la National Theatre. Pentru Hecuba lui Katie Mitchell teatrul este aproape gol; se zresc doar civa stlpi subiri, asemenea unor gratii sau unor coloane zvelte care se ridic spre nicieri. Realitatea ei este cea a rochiilor de catifea, a contururilor perfecte ntr-o lumin slab, a eleganei decadente. Elememntele luxului, ntr-un decor auster contrasteaz i implic acelai sentiment al pierderii irevocabile. Dac rzboiul a disprut (regia nu las pe scen nici un obiect pe care Troia antic s-l recupereze) el este, n mod paradoxal, prezent. Se simte n atmosfera nchis, n privirile grave, n cadena dramatic a replicilor. Femeile din cor danseaz vals cu brbai mbrcai n frac pe o platform goal, n btaia unui reflector ndeprtat. Ele nu mai sunt dect proiecii fantastice ntr-un univers prsit, ppui care se nvrt ntr-un joc mecanic. Omul modern ntoarce clepsidra, dar nisipul nu mai curge.

    Ioana PETCU

    Efemer i persisten n teatrul grec antic

    Decembrie 2009

  • 6 CRONICA

    Energiile care zac n piatr sunt uneori domolite de un sever control care are drept consecin nchiderea n forme geometrice a volumelor, iar alteori izbucnesc libere, ntr-o tensiune vital, sunt cuvintele ce exprim ntr-o foarte sugestiv sintez caracterizarea demersului creator al sculptorului Dan Covtaru la etapa deplinei maturiti i mplinirii stilistice a artei sale. Autorul acestei sinteze prezentat n Dicionarul de art modern i contemporan aprut la editura univers enciclopedic n 2002, este Constantin Prut. Pornind de la acest reper critic, vom parcurge spaiile Galeriei de art Dana din str. Prof. Cujb pentru a-i descifra miezul i sensurile n expoziia ampl de curnd inaugurat. Iubitorii de art au acum prilejul de a privi cu ochii i sufletul un ansamblu de lucrri cu totul remarcabile.

    Sculptorul Dan Covtaru i-a probat identitatea de creator n perimetrul ieean iradiind prin opera sa omniprezent la nivel naional ca un demn i remarcabil reprezentant al sculpturii moderne din capitala Moldovei.

    Pentru istoricul de art preocupat de a pecetlui locul creaiei artistului n afara abordrii cronologice i retrospective cred c de mare importan este recursul la fundamentele materiale ale creaiilor sale.

    Privitorul mai puin iniiat asociaz sculptura, din punct de vedere al materialelor, ca fiind tributar mai ales pietrei i bronzului. Istoria artei ne relev n durata sa milenar diversitatea i varietatea, de multe ori surprinztoare, a materialelor la care au recurs sculptorii pentru a crea opere nemuritoare. n general acele materiale, de orice natur ar fi fost, proveneau din locurile n care artitii existau i durau acele opere. Este evident faptul c n epoci i culturi diferite, predominana unor materiale au configurat stilistic sculptura acelor perioade.

    Asociem sculptura Egiptului antic cu duritatea i culorile granitului. Arhitectura i sculptura Greciei i Romei antice sunt tributare marmorei i bronzului, materialele bazice a cror prezen o vom ntlni dealungul timpului pn n zorii secolului XX.

    Actuala expoziie a sculptorului Dan Covtaru are un discret aspect retrospectiv. Totui, sunt evidente preocuprile lui de etalare cu claritate a direciilor tematice i estetice pentru care a optat pe parcursul celor patru decenii, ani activi n cel mai constructiv sens.

    Ceea ce nu a fost posibil de prezentat n ansamblul expoziie, dect sub forma unor imagini fotografice, sunt lucrrile integrate forului public. Dan Covtaru este autorul unor remarcabile busturi monumentale ce reprezint personaliti importante ale culturii i istoriei naionale. Amintim n acest sens, printre alii, pe Jacob Negruzzi, George Enescu sau Sergiu Celibidache dar i Alecu Russo sau Alexei Mateevici i Ion Creang n Republica Moldova.

    Un capitol important al creaiei sculptorului l reprezint lucrrile realizate n taberele naionale de sculptur, fiind o prezen activ la aproape douzeci de ediii.

    Pentru un sculptor participarea la taberele sau Simpozioanele de sculptur de la Mgura-Buzu; Arcus- Sf. Gheorghe, Galai; Lazarea sau Poiana cu Schit de lng Iai, nsemna certificarea talentului i profesionalismului su, validarea sa ca reprezentant de referin pentru sculptura romneasc contemporan. Aceste tabere i simpozioane de sculptur erau organizate avnd drept regul de baz, materialul i sursa lui. La Mgura Buzului n multiplele sale ediii, s-a folosit piatra provenit din zona respectiv; la Arcu, lemnul era principala materie prim oferit artitilor iar la Galai pe faleza Dunrii, metalul era materialul ce i atepta nnobilarea prin miestria artitilor participani. Aceste tabere au rmas n memoria celor care le-au fost contemporani ca evenimente artistice deosebite, refereniale, timpul argumentnd prin opere pentru generaiile noi de public, c sculptura romneasc modern se distinge prin valoare estetic, concepie unitar i originalitate.

    Datorit ediiilor repetate ale acestor tabere la care a participat ca remarcabil autor al unor lucrri semnificative a fost i Dan Covtaru. Ansamblurile create cuprinznd nenumrate compoziii monumetale, s-au constituit n spaii naturale, adevrate muzee n aer liber

    care aduc un semnificativ plus de reputaie culturii romneti. Din nefericire, astzi, aceste muzee n aer liber sunt, n multe cazuri (Mgura-Buzului; Poiana cu Schit de lng Iai) neglijate i nentreinute din punctul de vedere al conservrii, cnd, de fapt, ele ar trebui incluse n programele de turism cultural, mediatizate, ntreinute i promovate ca valori naionale. Despre patrimoniul taberelor naionale de sculptur, n general s-ar cuveni o dezbatere public i aplicat pentru responsabilizarea la nivel naional a aleilor poporului investii cu puteri decizionale. S definim atitudinea ce trebuie s o avem fa de patrimoniul cultural artistic nu numai clasic ci i cel contemporan ntr-o continu dezvoltare. Cu talent, pasiune i generozitate, acest patrimoniu este viu,

    mbogit fiind de generaiile succesive de artiti contemporani i cei care vor urma.

    Identificm n creaia lui Dan Covtaru trei direcii distincte care se conjug de fapt n una singur purtnd marca autorului. Ne referim la sculptura cu destinaie pentru cetate cuprinznd lucrrile amplasate n diferite locuri busturi, compoziii i basoreliefuri aezate n incinte publice; a doua categorie formnd-o lucrrile monumentale n piatr, lemn sau metal realizate n taberele la care a fost frecvent

    participant i sculptura, am putea-o numi de atelier care relev latura discreiei i semiumbrelor meditative ale personalitii sale. Ea dezvluie preocuprile artistului pentru permanenta adaptare a retoricii asupra unor teme universale ce s-au aflat n cmpul vizual i de constant interes pentru marea majoritate a sculpturilor dealungul timpurilor. Ele confirm de fapt, mai ales, nestpnita aspiraie pentru cutarea i definirea unui limbaj propriu, distinctiv.

    n aceast categorie privitorul descoper cu un real sentiment al bucuriei sensibilitatea autorului, ndoielile i frmntrile sale profund meditative raportate la existen i timp. Vizibilitatea acestor preocupri este elevat printr-o serie de teme referitoare la dualitatea masculin a relaiei dintre tat i fiu cum descifrm ntr-o lucrare cu titlul ntoarcerea fiului.

    Preocupri aplicate pentru aceast tem remarcm n creaiile mai multor sculptori din aceeai generaie. Este suficient s amintim numele lui George Apostu cu al su ciclu de lucrri intitulate Tat i fiu rspndite n Europa. Sunt interpretri distincte care definesc simboluri personificate, esenializate i sugestive, eliberate de presiunea ilustrativismului descriptiv devenind decriptri ale unor esene perene. Ca ntr-o magic oglind alte lucrri sunt reflectri ale temei maternitii. Amintim compoziia realizat n lemn i intitulat Maternitate. Raporturile dintre prile componente; jocul volumelor n esena lor formal de origine cuboidic i interrelaionarea dintre ele, sugereaz tot ca o criptic propunere, fr ambiguitate, ideea enunat prin titlu.

    Ecouri ale sculpturii clasice greceti, egiptene sau asirobabiloniene, cel puin simpatetic, percepem ca originale reverberaii interpretative, personalizate n lucrri cum sunt: Cotigari, Arca, Taur naripat .a. sau proiectul pentru o fntn artezian intitulat Cavaler. n vecintatea acestor lucrri privitorul i va aminti de Aurigas conductorul de cuadrig aflat n muzeul din Delphi; de un rege egiptean aflat ntr-o confruntare cu inamicul sau exersnd tragerea cu arcul.

    Ceea ce vedem la lucrrile lui Dan Covtaru sunt faetele noi, originale, nc necunoscute ale aceluiai cristal tematic cu dimensiuni universale. Imaginativ percepem o surprinztoare plonjare n timp ca o punte nentrerupt susinut printr-un flux comunicaional ideatic viu, doar interpretativ plastic i prin mijloacele expresiv materiale specifice sculpturii, difereniate.

    Aceluiai univers interpretativ se subscriu lucrrile intitulate Argogani, Icar, Taur naripat, pentru care autorul recurge la prelucrarea lemnului alternnd suprafee lefuite cu altele rugoase i zgrafiate pe care le supune unui subtil proces de innobilare prin intervenii cromatice suprapuse i coordonate n sensul susinerii i amplificrii expresivitii. Sculptorul nu insist asupra excesivei prelucrri a materialului pentru definirea

    formei. El se oprete la palierul sugestiei provocnd privitorul la o participare activ n procesul decodificrii misterului cifrat al mesajului.

    Luntrea lui Caron este titlul unei alte lucrri, o sugestiv instalaie componistic vorbind, pentru care autorul recurge la combinarea mai multor materiale dar i la susinerea ansamblului prin asocieri cromatice distincte i contrastante. Luntraul simbolizat prin figura monolitic, vertical, dublat de o siluet integrat aceluiai volum, colorat n negru de abanos, contrasteaz cu celelalte pri ale compoziiei unde volumele, pstrndu-i pe alocuri tonalitatea natural a lemnului, sunt nuanate n rou. Autorul ne sugereaz prin ntregul compoziional tema enunat prin titlu. Este din nou vorba despre recursul la memoria asupra nceputurilor civilizaiei umane prin reprezentarea acestui simbolic personaj mitologic, Caron, menit s treac cu luntrea sa sufletele morilor peste apa Aheronului. Totodat acelai titlu l aflm n cazul romanului singurul, scris de Lucian Blaga n perioada anilor '50, care a ateptat peste treizeci de ani nchis ntr-un sertar, momentul publicrii la Editura Humanitas n 1990. Coninutul romanului este o meditaie profund despre forele din ale cror tensiuni luntrice se nate i se modeleaz continuu personalitatea creatoare. Aadar, recursul la simboluri universale repezint miezul ideatic n jurul cruia Dan Covtaru dezvolt forma sculptural, o modeleaz i o coloreaz, i atribuie valene plastice expresive prin alternane ale structurilor suprafeelor i ritmurilor volumetrice, energiznd coninutul i mbogind mesajul.

    Reinem de asemenea i o alt categorie de compoziii realizate din lemn, prelucrat i patinat cu acuratee i preocupare pentru calitatea suprafeei, a formei i n general a ntregului, dintre care amintim: Simbol, Himer, Zbor, Pete, Fluture sau Psri. Ele definesc o lume vie care l-a inspirat pe Dan Covtaru. Ne referim la cea vegetal, acvatic sau animalier descoperind prin ndelungile sale meditaii, semnificaii i simboluri care s-au materializat n opere. i de aceast dat, avnd ca reper titlurile, pentru a iniia un comentariu, ne vom aminti asociind de sculptorul unor Himere spre exemplu, care a fost Paciurea. Doar titlul este asemntor prntru c, lucrrile celor doi artiti sunt esenialmente diferite, prin concepie i modalitile de rezolvare plastic.

    Putem spune c ntre cei doi artiti exist un empatic flux comunicaional cel puin de natur speculativ, i anume prin faptul c Ion Irimescu, fost discipol al lui Paciurea, a fost maestrul lui Dan Covtaru.

    Spirit activ i lucid, atent observator i sensibil cercettor al realului, Dan Covtaru sintetizeaz experienele sculpturii moderne nsuindu-i principiile pentru a le reda privitorului ntr-o form nou, elevat

    personalizat prin propria oper. El tie s priveasc intuind ceea ce reprezint esenialul n experiena altor artiti pentru a prelua selectiv i construi diversificnd propria aciune creatoare.

    Opera devine recognoscibil stilistic, distinct n raport cu cea a altor autori, i totodat, integrat direciilor n care evolueaz arta sculpturii romneti contemporane.

    Piatr, lemn, lutul modelat i gipsul prelucrat direct dup turnarea formei, marmor sau bronz, ansamblri inspirate de obiecte deja finite, sunt, sumar prezentate, materialele le care recurge sculptorul Dan Covtaru. Diversivitatea lucrrilor probeaz profunzimea cunoaterii resorturilor fizico- chimice ale materialelor, tiina folosirii calitilor lor pentru atingerea expresivitii plastice a formei

    sculpturale. Stau mrturie n acest sens lucrri ca: Receptor lucrare monumental aflat pe faleza Dunrii la Galai dar i Orga n care ansambleaz obiecte cu forme finite lanuri, o roat metalic sau evi metalice dup cele mai autentice reguli ale inovatorilor limbajelor artelor sec XX de tipul M. Duchamp pentru a realiza un solemn i expresiv ansamblu sculptural. Alte exemple sunt lucrrile: Ipostaza, Arbore, Portret, aceasta din urm remarcndu-se printr-o rafinat asociere dintre marmor, bronz lefuit i granit rou.

    Expoziia lui Dan Covtaru n spaiile Galeriei Dana reprezint un eveniment de referin pentru stadiul la care se afl sculptura contemporan la Iai, constituindu-se ntr-un solid argument asupra faptului c ea nu se afl cu nimic mai prejos n raport cu orientrile actuale din alte zone ale lumii.

    Punerea n valoare a ansamblului expoziional sculptural este cu discreie secundat prin promitoarele reprezentri grafice, mai ales desene, semnate de urmaul direct al maestrului, fiul su, Cristian Covtaru. Lucrrile tnrului artist reprezint n acest moment elocvente promisiuni pentru o evoluie spectaculoas n viitor.

    Decembrie 2009

    Dan Covtaru libertatea interpretrii formelor

    Liviu SUHAR

    ut pictura poesis

  • CRONICA 7Decembrie 2009

    ntre figurativ si simbolic Ipostaze de ieri si de azi. Salonul International de Arta la Galeriile Casei Corpului Didactic - Iasi.

    n perioada 23 30 octombrie, la Casa Corpului Didactic Iai, s-a desfurat, sub titlul generic Dimitrie Cantemir i vocaia european a gndirii romneti, un Simpozion naional cu participare i din strintate (Frana, Anglia i R. Moldova), care sub coordonarea d-nei prof. Livia Andronache (director CCD) i a d-nei prof. dr.

    Anca Dimitriu (curator), a avut n programul manifestrilor culturale i un inedit Salon internaional de arte plastice ntre figurativ i simbolic Ipostaze de ieri i de azi. Ediia de anul acesta a fost iniiat i s-a bucurat de efortul substanial din partea Liceului Teoretic Dimitrie Cantemir Iai, a crui contribuie s-a concretizat, prin demersuri conjugate, din partea d-nei prof. Corina Hudi (director), a d-nei prof. Iuliana Anton (director adj.) i nu n ultimul rnd a d-nei prof. drd. Ofelia Huul (profesor de arte vizuale i artist plastic).

    De asemenea, i alte instituii prestigioase i-au adus aportul la reuita acestui amplu proiect cultural interdisciplinar. Astfel, putem meniona Universitatea ,,A.I. Cuza Iai, Universitatea ,,I. Creang Chiinu, Inspectoratul colar al judeului Iai, Uniunea Artitilor Plastici Iai i Colegiul Naional de Art Octav Bncil Iai, care, acesta din urm, a prezentat o interesant expoziie tematic (desen, grafic, decorativ) cuprins n concursul colar interdisciplinar Urmaii Principelui Cantemir, din cadrul aceluiai simpozion, cu participarea unor elevi din clasele IX XII, de la seciile arhitectur, design i arte decorative, sub ndrumarea prof. arh. Mitria Filip, prof. arh. Livia undrea, prof. Miea Grivinc, prof. Ovidiu Ciumau i prof. Teodor Haegan.

    Deschiderea festiv a avut ca invitat, din partea criticii de art, pe d-na lector univ. dr. Emanuela Ilie (Universitatea A. I. Cuza ), iar la nchidere, la aceleiai seciune de arte vizuale a simpozionului, i-a prezentat alocuiunea prof. dr. Teodor Haegan (Colegiul Naional de Art Octav Bncil).

    Seria artistilor participanti se cuvine a fi nceputa cu invitatii din strainatate, dintre care majoritatea, cum e si firesc, sunt cei ,,de peste Prut, artisti consacrati si bine cunoscuti publicului iesean prin frecventele expuneri la saloanele si expozitiile de grup organizate la noi. Astfel, acum putem admira profesionalismul si tinuta serioasa a creatorilor: Nicolae Baciu, Eleonora Brigalda, Emil Cojocaru, Teodor Macari, Anatol Mocanu, Liuba Pangrache si Stefan Popa. n aceiasi categorie calitativa se nscriu Sophie Latron Ruiz, Regis Bouffay ( Franta) si Irina Corduban (Anglia).

    Dintre numerosii artisti plastici ieseni, din generatii diferite si din ambele institutii de nvatamnt artistic (preuniversitar si universitar) au asezat pe simezele Galeriei de Arta de la C.C.D, binecunoscutii artisti si profesori: Viorica Bolat, Mariea Boz, Ana Maria Bruma, Ovidiu Ciumasu, Angela Crenganis, Rodica Coseru, Mitrita Filip, Nastase Fortu, Miruna Hasegan, Teodor Hasegan, Ofelia Hutul, Traian Mocanu, Maria Manuca, Anton Nicoleanu, Sorin Purcaru, Atena Simionescu, Constantin Tofan, Mihai Zait, Viorica Zaharia.

    n semn de omagiu si ntru o buna si bine conturata integrare tematica (ntre figurativ si simbolic Ipostaze de ieri si de azi) vine si seria artistilor care au trecut n nefiinta si a caror contributie deosebita pentru promovarea creatiei artistice si a educatiei estetice, de la noi, este si va

    ramne de mare valoare. Astfel, prin grija organizatorilor, ne bucuram unor lucrari semnate de nume remarcabile: Otto Briese, Rodica Mihaila, Ion Balau, Ovidiu Alexandrescu, Dana Plahteanu, Petrache Bicer.

    n ansamblul, Salonul international de arta ntre figurativ si simbolic Ipostaze de ieri si de azi ntruneste valori de referinta, pentru artele noastre vizuale, care aduc stiluri, orientari si directii diferite, bine conturate ca personalitate, pornind de la traditiile medievale de sorginte bizantina, la elemente realiste, clasice pna la structurile moderne - inclusiv prin simbolism - specifice finelui de secol XIX, iar elementele moderniste si postmoderniste, att de cunoscute astazi, sunt sustinute, n deplina armonie de reprezentanti ai tinerei generatii de artisti. Astfel, ipostazele figurativului si ale simbolicului, n viziuni traditionale sau actuale, sunt prezente pe simezele simpozionului ca o dovada certa a unei ntemeiate integrari a vocatiei creatoare romnesti n circuitul valorilor europene, a carui proces evolutiv si gaseste nceputurile nca din veacul al XIX-lea. Gama larga de tematica artistica (portret, peisaj, flori, compozitie) si diversitatea de tehnici artistice (ulei, acuarela, tempera, grafica, colaj textil) sunt pe masura sa atraga si sa convinga gustul unui public exigent, iar conceptia creatoare, care n unele cazuri este de stricta actualitate, aduce un nou argument al universalitatii limbajului plastic vizual din zilele noastre.

    Sub aceleai coordonate, dar ntr-un stadiu inerent mai incipient, se afl expoziia tinerilor creatori (Colegiul O. Bncil), ntr-o seciune separat a Galeriei de Art, care au rspuns cu mult pasiune acestei propuneri tematice. Astfel, dominanta tematic este portretizarea lui Dimitrie Cantemir, n diferite reprezentri realiste sau interpretative, a unor compuneri n care prevaleaz ilustrativismul de tip simbolist sau decorativ i a unei forme noi de exprimare artistic A.T.C. (Artist Trading Card), o form inedit de creaie i comunicare ntre tinerii creatori care ntrunete concepii, genuri i tehnici artistice deosebit de interesante.

    Desi manifestarea artistica a Simpozionului Dimitrie Cantemir si vocatia europeana a gndirii romnesti, a ntrunit pe simezele sale un numar

    relativ restrns de creatori, fata de potentialul nostrum real, ne putem exprima convingerea ca acesti mesageri ai artei vizuale si a nvatamntului nostru de specialitate au prilejuit publicului iubitor de frumos un dialog fertil cu universul specific de gndire si sensibilitate, cu idealurile umaniste ale educatiei noastre de cultivare a armoniei, echilibrului, progresului social si al vocatiei noastre creatoare n spirit european.

    Concursul International de Arta plastica ,,N. N. Tonitza Ediia a VIII-a, Iai, 2009

    n cadrul educaiei artisticoplastice i estetice, desfurat n toate colile din sistemul nvmntului preuniversitar de pretutindeni, concursurile colare naionale i internaionale constituie o modalitate de evaluare a potenialului creativ i formativ la nivelul elevilor i al dasclilor. Aceste manifestri periodice ofer, n primul rnd, posibilitatea unei evaluri profesionale la nivelul fiecrei uniti, i chiar dac rezultatele nu sunt cele scontate, datorit facturii competiionale, aprecierile finale ale ntrecerii dovedesc valoarea participanilor, toi bine pregtii, doar c unii sunt premiani i alii au meritul unei participri onorabile.

    n anul acesta, la Iai, unde activitatea competiional din domeniul artelor cunoate o ampl dezvoltare, s-a desfurat, sub patronajul direct al Asociaiei ASTRA Desprmntul ,,Mihail Koglniceanu Iai, cea de a VIII-a ediie a Concursului Internaional de Art plastic ,,N.N.

    ut pictura poesisTonitza, proiect bienal organizat de coala ,,B. P. Hadeu Iai, Inspectoratul colar al Judeului Iai, sub coordonarea profesorului i artistului Mihai Zai, iniiatorul concursului. Comisia de Jurizare a fost alctuit din: Preedintele de Onoare, prof. Areta Mou Preedintele Desprmntului ASTRA ,,M. Koglniceanu Iai, Preedintele Executiv, prof. Mihai Zai membru U.A.P. Iai, Vicepreedinte, prof. Paraschiva uuman - Desprmntului ASTRA ,,M. Koglniceanu Iai i membrii: conf. univ. dr. Eleonora Barbas U.A.P. Chiinu, prof. Viorica Drgan Liceul ,,Lauder Reut Bucureti, Petru Damir U.A.P. Bucureti, prof. Gheorghe Maftei U.A.P. Iai, Maria Croitoru student, Universitatea de Arte ,,G. Enescu Iai, iar scopul declarat, al comcursului, a fost acela de a fi ,, mpreun ! S intrm [] n Universul copilriei, descoperindu-i culorile, varietate modalitilor de

    exprimare plastic, bogia de idei i imaginaie, talentul i dorina de frumos a celor pe care i ndrumm i cu care ne mndrim.

    Au intrat n competiie peste 1200 de elevi, din toate categoriile de vrst, i au fost jurizate peste 4000 de lucrri de pictur, icoane i fotografie, acestea venind din Bulgaria, R. Moldova, Ucraina i Romnia, iar Juriul ,,a apreciat nivelul calitativ superior al lucrrilor fa de ediiile anterioare, profesionalismul ndrumtorilor. A inut seam c are n fa opere de art ale copiilor; a avut n atenie aspectul general al lucrrilor,

    autenticitatea acestora, valoarea artistic, desenul viu, spontan, plin de verv i noutate.

    n urma concursului s-au nregistrat sute de premii i meniuni la toate disciplinele de specialitate dar, cum era firesc pentru astfel de competiii de anvergur, a fost imperios necesar s se atribuie mai multe premii similare pentru categoriile aferente. Concurenii ieeni au obinut rezultate frumoase, ca la toate ediiile de altfel, la toate atelierele de profil artistic, dar marile premii au fost obinute i de numeroii participani din ar i din strintate. Astfel, Marele Premiu pentru Arte plastice a fost obinut de coala Medie nr. 52 din Chiinu, Premiul Special al Juriului a revenit Casei de Cultur ,,Mihai Ursachi Iai, cei mai mici participani s-au bucurat de marile premii pentru colile din Hunedoara, Ortie, Bacu, Iai, pentru clasele V VIII elevi ai colilor din Bucureti i Iai au adus marile diplome, iar pentru clasele IX XII, tot premiul nti a fost acordat pentru elevii colilor din Bucureti, Vaslui i Iai. De asemenea, colile de art au avut o categorie, cum era i firesc, aparte unde unitile de nvmnt din Chiinu, Bucureti i Iai s-au remarcat n acest sens. La fel, Cercurile de art plastic au fost evideniate printr-o categorie anume, unde cele din Nova Zagoria (Bulgaria), Bli (R. Moldova), Buhalnia (Iai), Pacani i Iai au primit marele premiu. Mereu tnra art fotografic, care cunoate o tot mai larg rspndire n rndul elevilor, s-a remarcat, n mod deosebit, la Cercurile de specialitate de la Clubul elevilor din Deva i Iai. Pentru colile speciale, premiul cel mare a fost acordat tot unei uniti ieene (,,C-tin Punescu). De remarcat i categoria premiilor individuale, unde Premiul I a fost obinut de patruzeci de participani care, prectic, acoper ntreaga arie geografic a concurenilor.

    Un capitol aparte de mulumiri se cuvin i celor care au sponsorizat sau au ajutat ntr-un fel sau altul desfurarea acestei ample activiti prin manifestarea expoziional care a adus pe simezele Galeriei de Art a Bibliotecii ,,Gheorghe. Assachi expoziia concursului unde au fost etalate premiile i meniunile laureailor. O manifestare artistic, pentru tinerele talente, de excepie prin inuta lucrrilor i seriozitatea abordrilor tematice, o adevrat demonstraie de virtuozitate i pasiune, din partea tinerelor talente care cu mult pasiune i druire sunt ndrumate n spiritul valorilor i tradiiilor umaniste ce caracterizeaz, azi mai mult ca oricnd, europenitatea din spaiul nostru cultural. Astfel, n sensul unor nobile tradiii cultural educative, ce definete nsi fiina sa, i nu n ultimul rnd, Asociaiunea ASTRA merit din plin aplauzele noastre.

    Teodor HAEGAN

    Virtuii educative ale competiiei artistice n ambiana ,,cetii culturale

  • 8 CRONICADecembrie 2009

    sunetul muzicii

    Loredana IAEEN

    Festivalul Muzicii Romneti (II) Pasrea de foc, Iadul pe pmnt, legate prin sensul poeziilor cu accente simboliste, s-au dovedit a fi extrem de dificile din punct de vedere interpretativ, ca urmare a importanei acordate registrului acut i asocierii inseriilor de recitativ recto-tono n poriunile melodizate din partitura sopranei. Se impune cerina de susinere egal a liniei vocale n toate registrele, dei survin dinamizri i rarefieri ale discursului. Odat cu piesa Cntec (Autoportret) de Viorel Munteanu pe versuri de Lucian Blaga, a reieit simul interpreilor pentru cele mai mici fluctuaii ale strii psihologice, publicul avnd posibilitatea s recepteze meandrele mozaicate ale imaginilor poetic-muzicale clar trasate, cnd se trece de la meditaie la zbuciumul intens, cu readucerea atmosferei introvertite. Ultimul ciclu al recitalului, liedurile de Adrian Pop pe versuri de Reiner Maria Rilke (Cum oare s-a nfiripat, Draga mea, Amurgul era rou, Stteam n vie, E demult...), din care nu sunt excluse aluziile la muzica de divertisment i ludicul ca principiu al compoziiei, determin o expresivitate sonor de tip romantic trziu. Reinem maniera subtil a interpreilor n tratarea difereniat a momentelor sonore cu un coninut meditativ fa de cele giocoso. n concluzie, nu putem spune dect c Bianca i Remus Manoleanu au dovedit nc o dat profunda nelegere a relaiei compleze dintre muzic i text, autenticitate n redarea spiritului poetic modern al versurilor, drept urmare i al muzicii, cutnd s exprime ct mai complet stilul fiecrui compozitor. Ei se numr printre puinii muzicieni din generaia medie care cultiv cu discernmnt i sim artistic genul greu de interpretat al lied-ului, gen n care vedem c se mai pot compune lucrri de valoare.

    Concertul vocal-simfonic desfurat vineri, 16 octombrie, n sala Ion Baciu a Filarmonicii

    Moldova, a ncheiat seria manifestrilor muzicale din cadrul Festivalului. Sub bagheta dirijorului Cristian Oroanu, orchestra simfonic i corul Gavriil Musicescu, mezzo-soprana Maria Macsim, tenorul Cristian Mogoan, i pianista Aurelia Simion, au interpretat pentru publicul ieean lucrri de excepie: ciclul Das Lied von der Wolke (Cntecul norului), op. 11, pentru mezzo-sopran, tenor, pian i trei grupe de percuie, pe texte de Becher; Concertul pentru pian, sufltori i percuie de Richard Oschanitzky; Sinfonietta pentru orchestr de camer i Cantata Unde eti, Elohim? de Roman Vlad pe versuri de Lucian Blaga. Mai nti, am audiat liedurile lui Richard Oschanitzky, compozitor care a dezvoltat att muzica de jazz ct i genurile academice. Cele opt miniaturi vocal-instrumentale relev diferite stri afective, comunicate n spiritul muzicii germane pe linia Alban BergAlois Zimmermann, al cror dramatism este accentuat prin procedee diverse, precum pedala ritmizat, clusterul, tratarea pianului cu rol de percuie, alternana ntr-un spaiu intervalic disonant a discursului recitativic i a celui melodizat. Dei liedurile sunt concepute evident pe relaia de continuitate ntre text i sonoritate, solitii vocali nu au reuit dect parial s releve acest fapt al creaiei, ceea ce a dus la receptarea fragmentat, uneori n extrem, a muzicii. O impresie cu totul diferit s-a produs prin audierea Concertului pentru pian, sufltori i percuie de Richard Oschanitzky, al crui modernism radical a fost realizat n mod intenionat de ctre compozitor; condus de bogata sa imaginaie muzical, a conceput impactul elementelor (limbajul serialdodecafonic, rolul important al percuiei neacordabile, ostinato ritmic i melodic, aglomerarea

    i, respectiv, rarefierea discursului sonor) ce se justific treptat, n contextul muzical propus. Am apreciat n mod deosebit interpretarea solitilor de la percuii i instrumente de suflat, a pianistei Aurelia Simion, care au demonstrat c virtuozitatea, improvizaia, simul ritmic pregnant, fantezia n combinarea i recombinarea structurilor melodice, asigur succesul unei capodopere.

    Sonoritile de un modernism accentuat au lsat loc muzicii de culoare interbelic a Sinfoniettei pentru orchestr de camer, compus de Roman Vlad n vara anului 1941 i revizuit n 1986. Caracterul pastoral, ritmurile de joc i melodiile inventate n spirit folcloric romnesc, sunt doar cteva aspecte detectabile la primul contact; iar audiia Cantatei I Unde eti, Elohim? (1940 1942), de anvergur n ansamblul operei lui Roman Vlad (ntruct cu acest lucrare a nceput s dezvolte n mod original linia fondatorilor atonalismului serial, SchnbergWebernBerg), a dezvluit o creaie ampl, cu accente expresioniste n demersul neoclasic. Conceput pe principiul contrastului tranant al imaginilor muzicale n succesiune, cantata ne amintete Simfonia Psalmilor de Igor Stravinski, prin structurile componente (Ricercare, Passacaglia, Fuga), prin amploarea sonor. Meritul de a omogeniza densitatea masei orchestrale cu partitura coral extrem de solicitant m refer la intonaiile n registrul acut i supraacut, susinute n forte i-a revenit lui Cristian Oroanu a crui concepie dirijoral echilibrat a contribuit la realizarea dramaturgiei monumentale a lucrrii.

    Festivalul Muzicii Romneti a gzduit i anul acesta o ntlnire a teoreticienilor, mai ampl dect pn acum, desfurat n zilele de 1617 octombrie la Universitatea de Arte George Enescu, sub genericul Simpozion Naional de Muzicologie.

    Tematica divers, organizat pe dou seciuni (Identitate i contextualitate n muzica romneasc contemporan; tiina muzicii) a incitat numeroi profesori din Iai, Cluj, Bucureti, s expun comunicri substaniale. Cu un coninut tiinific pertinent, comunicrile au fost grupate n jurul unor domenii stricte de cercetare. Seciunea dedicat exclusiv muzicii romneti a fost reprezentat de compozitorul Viorel Munteanu (Rectorul Universitii de Arte George Enescu) i de muzicologii Laura Vasiliu, Liliana Gherman, Alex Vasiliu, Gheorghe Duic, Diana Andron, Anca Leahu, Loredana Marus, alturi de invitaii Alexandru Leahu (estetician), Dan Dediu (compozitor, Rectorul Universitii Naionale de Muzic din Bucureti) i Adrian Pop, (compozitor, Rectorul Academiei de Arte Gheorghe Dima Cluj-Napoca). Lrgirea paletei

    stilistice ctre muzica universal a permis diversificarea domeniilor de cercetare tiinific, prilej cu care i-am ascultat pe Iolanda Misievici, Carmen Chelaru (Estetic i Critic muzical) Gabriela Ocneanu, George Dumitriu, Zamfira Dnil, Adrian Srbu (Istoriografie muzical), Rosina Filimon, Loredana Iaeen (Teorie i analiz) i Cristina Rducanu (Teoria interpretrii). n cadrul simpozionului, s-au lansat n condiii grafice exemplare dou volume importante de studii aprute la Editura Artes: Musicologia Mirabilis, vol III, coordonat de profesorii Gheorghe Duic i Laura Vasiliu, reunind lucrrile Simpozionului Naional Studenesc de Muzicologie, ediia 2007, i Artes, vol. 8, ce conine comunicri prezentate de muzicologi din Iai, Bucureti, Cluj, cu ocazia manifestrilor tiinifice din anul 2008, precum i studii ale colaboratorilor din strintate (Chiinu, Varovia).

    Reinem c Festivalul Muzicii Romneti ediia a XIII-a (serie nou) a promovat cu succes creaia contemporan autohton. Dintre manifestrile muzicale desfurate n perioada 1116 octombrie, s-au remarcat n special concertul coral oferit de Cappella Transylvanica, seara muzicii de camer cu Cvartet Ad libitum, recitalul de lieduri susinut de cuplul interpretativ Bianca Remus Manoleanu i Simpozionul Naional de Muzicologie. Totodat, aniversarea compozitorilor Roman Vlad i Richard Oschanitzky, prin concerte, apoi prin comunicri n cadrul simpozionului, a permis interpreilor s abordeze lucrri inedite, difereniate stilistic, iar teoreticienilor, deschiderea unor noi direcii de cercetare n muzicologia ieean.

    Concertul cameral desfurat joi, 15 octombrie, n Sala Studio a Universitii de Arte, a reunit pe ndrumtorul clasei de compoziie, Prof. univ. dr. Viorel Munteanu, cu doi dintre discipolii si, Ciprian Ion i Bogdan Chiroc, tinere cadre universitare, totodat, compozitori la nceputul afirmrii. Au fost prezentate public trei cvartete, difereniate prin dispoziie creatoare i cuantum al experienei. Redarea partiturii, ncredinat unor cunoscute formaii studeneti, cvartetelor de coarde Cantabile, clasa Conf. univ. dr. Constantin Stanciu, i Aertho, clasa Prof. univ. dr. Bujor Prelipcean, relev ndrumarea de mare inut pe care membrii renumitului Cvartet Voces o asigur n cadrul Universitii de Arte George Enescu. Pentru nceput, am fost nvluii de sonoritatea cu reflexe postromantice din Cvartetul lui Ciprian Ion, lucrare construit n spiritul contrastului expresiv moderat. n interpretarea formaiei Cantabile, am surprins preocuparea de a se armoniza n ansamblu prin atenia sporit pentru detaliile de frazare (atacul i nchiderea frazelor), mai ales n momentele de reliefare a seciunilor polifonice. n Cvartetul Rug, Bogdan Chiroc a propus un discurs cu intonaii n stil bartkian. Pregnana ritmic, rupturile melodice i armoniile disonante au fost redate cu aplomb n execuia sigur, plin de nerv, a formaiei Aertho. Dei audiasem de mai multe ori Cvartetul nr. 2 de Viorel Munteanu, am descoperit n varianta oferit de Cantabile noi semnificaii ale acestei muzici de sintez, unde se ntreptrund intonaii ale unor genuri de sorginte folcloric, n expuneri ritmice pregnante de tip giusto, cu expresivitatea doinit a momentelor ce amintesc de stilul enescian, cu disonanele de alur stravinskian, obinute prin aglomerarea unor zone intens contrastante.

    Un punct culminant al Festivalului Muzicii Romneti l-a constituit recitalul extraordinar de lieduri (joi, 15 octombrie, Sala Studio a Universitii de Arte), realizat de cuplul interpretativ Bianca Manoleanu sopran i Remus Manoleanu pian. nainte de a descinde n universul miniatural explorat de aceti artiti profesioniti ai lied-ului romnesc, se cuvine s amintim c duo-ul Bianca i Remus Manoleanu desfoar o bogat activitate concertistic n centrele muzicale din ar, fiind bine cunoscut n ultimii ani i n strintate, prin turneele realizate n Olanda, Frana, Belgia, Germania, Japonia, America, Siria. La Festival, am audiat mai nti ciclul de lieduri Incandescene de Pascal Bentoiu, remarcabil transpunere sonor a versurilor lui Alexandru Miran din poeziile filosofice Cunoaterea, Piatr peste piatr, M-am desprins, De ce. n limbaj tono-modal, cu expresivitatea sonor de ansamblu nscris pe linia post-romantic a creatorilor Hugo Wolf Richard Strauss Gustav Mahler (ne referim la intervalica ampl, la prezena zonelor culminative cu ajutorul registrului acut i supraacut, la alternana coninuturilor diafanul-dramaticul, opuse n reprezentarea imaginar), liedurile au beneficiat de o interpretare deosebit, protagonitii urmrind permanent relaia text-muzic, prin unificarea sau prin disjungerea planurilor discursului creator. Impresionant a fost i naturaleea interpretrii, cnd au redat trei Cntece de Valentin Timaru, Octombrie, Balad, Rugciune, pe versurile Anei Blandiana, un ciclu de melodii care ne trimit cu gndul la atmosfera liedului furit de Mihail Jora, un prototip al genului n muzica romneasc; ns Valentin Timaru atenueaz tiparul melodic tiut, prin procedeele sale specifice. Comunicarea artistic i-a schimbat cursul odat cu liedurile din ciclul Faust II, compuse de Dan Dediu i intitulate Corul insectelor, Corul furnicilor, Corul ngerilor. n relaie ingenioas cu versurile lui Johann Wolfgang Goethe, fluxul melodic este gndit aici prin alternana conceptelor ludicul-dramaticul, aspect evideniat din plin n interpretarea solitilor, care s-au completat minunat chiar n situaia numeroaselor rupturi de ritm, metru i sonoritate. Neateptat de modern a fost ciclul Iadul pe pmnt, op. 125, de Carmen Petra-Basacopol pe versurile flautistului Ion Bogdan tefnescu. Cele trei cntece, Sentiment,

  • 9CRONICA

    Suntem n decembrie ca i cum am fi ntr-un nceput de poveste. De aceast dat am ajuns greu la final de an. Poate mai greu dect ne-a fost n ultimii 20 de ani. Eram obinuii cu constatarea: cei cumini vor reui s treac iarna, cnd, iat, de aceast dat, nu muli au fost cei care au reuit s ajung n luna cadourilor, n luna mirific a srbtorilor de iarn, vii i nevtmai. De regul, aceast lun are rolul unui puternic anestezic. Limpezete i domolete, amorete agresivitatea, violena, dar i las deschis drumul spre concordie, iertare, toleran. Aparinem acestei luni doar n msura n care sufletul nostru nu este chiar att de atacat de veninul vieii de zi cu zi. Este luna n care ne aplecm asupra exerciiilor de convieuire panic, neleapt, generoas, tolerant. Avem pornirea fireasc de a ne privi semenul n ochi, de a ine cont de el, de a-i oferi ansa de a fi luat n seam, de a-i fi ascultate bucuriile i necazurile. Este luna n care gestul de a oferi cadouri este unul care ncearc s ne salveze, s ne apropie, s ne fac mai generoi, mai solidari atunci cnd cunoaterea este pus n slujba binelui din fiecare.

    Bucuria de a face daruri nu poate fi condiionat de smerenia celui care primete daruri. Valorile umanitare depesc caracterul simbolic al gestului de a oferi din inim, devenind, nainte de toate, atitudini fireti ale solidaritii de regn. Dm unul altuia sperana eliberrii de singurtate, de ignorare, de nepsare. Solidaritatea uman devine, astfel, un liant care nu numai c ne apropie, ci ne i ntrete, ne multiplic fora necesar urmtorului pas nainte.

    Luna decembrie, dincolo de acest tip de strlucire srbtoreasc, dincolo de aceast revrsare de lumini stradale peste privirile noastre, din ce n ce mai ncntate, reprezint i una dintre cele mai mari pedepse cu care Dumnezeu ne-a rnduit pocina.

    n prima zi de Crciun, romnii se fac vinovai de pcatul crimei, chiar dac uciderea lui Nicolae Ceauescu a fost i nc mai este considerat ca fiind pentru romni singura form de eliberare. Sngele cu care ne-am ptat puritatea sacrificiului, constituit n cei 45 de ani de comunism, continu s menin deschis rana i astzi, dup 20 de ani de la vrsare, s ne nceoeze privirile, s ne tremure glasurile i palmele. Pedeapsa dat lui Ceauescu a nsemnat eliberarea poporului romn din lanurile roii ale comunismului. nseamn, nainte de toate, salvarea demnitii ceteanului, repunerea acestuia n drepturile i n libertile fireti omului care i-a asumat milenii de civilizaie, milenii de responsabiliti. O dat cu naterea lui Iisus Hristos, iat, romnii au i un alt motiv de nchinciune, de cerere de iertare, pentru condamnarea la moarte a unui semen de-al nostru, fie el i criminal, cu contiina ncrcat de moartea a milioane de romni, care s-au mpotrivit regimului comunist.

    Poate, acest timp, aceste amintiri sunt printre puinele secvene ce nu mai au cum s fie reconstituite, n vederea unei analize obiective. Nu poi s negi s ignori spiritul acelor zile, explozia de entuziasm produs de eliberarea rii, a cetenilor ei, de sub jugul comunist.

    Revoluia de la 1989 a nceput pe 14 decembrie la Iai, chiar dac, la orele 16 ale zilei amintite, organizatorii FPR nu au mai avut ocazia s vorbeasc unei mulimi adunate n Piaa Unirii. Cei ase membri ilegaliti ai FPR erau deja n beciurile Securitii, n anchet, sub grava nvinuire de atentat la sigurana statului i a regimului comunist. Cei ase arestai, cei ase anchetai, cei ase schingiuii au nsemnat pentru Romnia nceputul revoluiei romne.

    A fost revoluie i nu lovitur de stat. O revoluie ce a nceput la Iai, s-a manifestat la Timioara i a explodat n Bucureti pentru ca, mai apoi, n 24 de ore, s cuprind ntreaga ar. Fr doar i poate toi pot vorbi despre acele momente. Mai cu seam cei care au trit acele clipe, fie n miezul evenimentelor,

    fie dup perdele sau de sub paturile caselor n care acetia au preferat s lupte. Avem fiecare acest drept al memoriei, s emitem preri, puncte de vedere, comentarii. Dar, atunci cnd de regul cei care au inut locul perdelelor, cei care s-au ascuns precum obolanii ncearc astzi analize savante, preioase, greu de suprapus peste secvenele unei realiti trite i, uneori, chiar influenate, nu am cum s nu m revolt, s nu acuz lipsa de fair play a acestora. Este incredibil, dar, n cel mai perfect stil romnesc, docii analiti urmresc cu tot dinadinsul s construiasc alte genuri de realiti, s acrediteze un alt fapt istoric n care, fr doar i poate, rolul lor nu are voie s lipseasc. Astfel, de 20 de ani ntlnim n luna decembrie redeteptarea minilor bolnave ale celor care vor s-i fac un nume, inventnd i negnd realiti. Adevrul despre Revoluia romn de la 1989 se poate afla nu negnd sau anulnd clipele de mare tensiune, de crim i asasinate. Adevrul despre 22 decembrie 1989 exist, el trebuie doar descoperit i asumat, atta timp ct nc mai sunt vii cei care au decis atunci, n numele celor muli. Nu cred c ceea ce s-a ntmplat n acele zile n Romnia mai poate fi ascuns n spatele articolelor de lege, ce confer tcere i supunere pe o perioad de 50 de ani, pn la libera mrturisire. Cei care am fost n primele rnduri, cei care ne-am expus morii cu piepturile dezgolite, cei care am rmas ndoliai de gloanele trase n plin sau de enilele tancurilor, ce i-au strivit pur i simplu pe cei de lng noi, avem tot dreptul s aflm adevrul acum, ct mai suntem n via.

    Nu este drept ca i aceast nepsare a societii, a liderilor ei politici, s ne ucid cum ne-au ucis gloanele regimului totalitar. Dac va fi aa, atunci, cu siguran c schimbarea nu a avut loc, ci pur i simplu au fost schimbate doar metodele de exterminare.

    Aceasta este nceputul reformei morale a societii i nu doar parodia ineficient de condamnare a comunismului. A fost condamnat comunismul i, ce s-a schimbat? Nimic, atta timp ct tot comunitii sunt la putere, chiar i aa vopsii n portocaliu sau galben sau rou! Fr a cere rzbunare, fr a cere snge, avem dreptul s tim cine ne-au fost dumanii i cine au fost tot timpul lng noi, de partea noastr.

    n luna cadourilor acesta ar fi cel mai de pre dar, pe care clasa politic ar trebui s-l ofere poporului, la curile cruia lucreaz sau ar trebui s lucreze, cum altdat lucrau sclavii. De aceast dat, lanurile sclaviei nu pot fi altele dect sentimentele puternice de dragoste de ar.

    brae ncruciate (XII)

    Adi CRISTI

    accenteDaniel CORBU

    jurnal cu scriitori

    n acest scurt articol nu vom vorbi despre ceea ce se vehiculeaz de cteva secole ncoace: fora scriitorului, scriitorul ca model, scriitorul ca formator de contiine, scriitorul ca ordonator de influene asupra socialului i politicului, etc. Vom vorbi de marginalizare. O sintagm care revine mereu cnd e vorba de tagma blestemailor la literatur.

    ntr-adevr, de vreo patru mii de ani ncoace, scriitorul e marginalizat continuu. Pe cnd scriitorul timpurilor antice era amanul, sacerdotul, al doilea om n stat, fr de care mpratul / regele nu lua decizii capitale, n societatea postmodern de azi, pozitivist i superficialist, blestematul, alesul scrisului prin destin este i alesul marginalizrii, al umbrei. Nedesprindu-se de vocaie, consolndu-se cu ideea c tot ceea ce fptuiete face parte din iluzia universal, el aplic binecuvntata zis: Se tu sarai solo, tu sarai tutto tuo (Dac vei fi singur, i vei aparine n ntregime). Cine s-l cheme pentru dialoguri pe sticla televiziunilor, cine s-l provoace, cine s-i tulbure bogata singurtate, cnd prioritile epocii sunt mbogirea cu argini,


2009 decembrie « RAVEDA

2009 decembrie « RAVEDA

11-12 Cronica Romanului MI - eprb.ro€¦ · Cronica Romanului noiembrie-decembrie 2013 Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului 4 PASTORAL| Na[terea de prunci `n sânul

11-12 Cronica Romanului MI - eprb.ro€¦ · Cronica Romanului noiembrie-decembrie 2013 Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului 4 PASTORAL| Na[terea de prunci `n sânul

decembrie 2009

decembrie 2009

Serie nouã Anul VIII GRATUIT DECEMBRIE 2009 …Monitorul Primãriei Municipiului Timiºoara Serie nouã Anul VIII Nr. 81 GRATUIT DECEMBRIE 2009 Nicolae Arhiepiscop ºi Mitropolit

Serie nouã Anul VIII GRATUIT DECEMBRIE 2009 …Monitorul Primãriei Municipiului Timiºoara Serie nouã Anul VIII Nr. 81 GRATUIT DECEMBRIE 2009 Nicolae Arhiepiscop ºi Mitropolit

ORDIN nr. 129 din 22 decembrie 2009 (*actualizat*) privind ...

ORDIN nr. 129 din 22 decembrie 2009 (*actualizat*) privind ...

Revista Misiunea Casa nr 10 - decembrie 2008 - ianuarie 2009

Revista Misiunea Casa nr 10 - decembrie 2008 - ianuarie 2009

CRONICA ROMANULUI CUPRINS...Cronica Romanului noiembrie-decembrie 2014 Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului 4 PASTORAL| S\rb\toarea Na[terii Domnului este ziua p\cii,

CRONICA ROMANULUI CUPRINS...Cronica Romanului noiembrie-decembrie 2014 Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului 4 PASTORAL| S\rb\toarea Na[terii Domnului este ziua p\cii,

Newsletter Decembrie 2009 - Daciana Sarbu

Newsletter Decembrie 2009 - Daciana Sarbu

XtremPC 115 (Decembrie 2009)

XtremPC 115 (Decembrie 2009)

Cronica cercetărilor arheologice din România: campania 2009

Cronica cercetărilor arheologice din România: campania 2009

ORDIN nr. 1078 din 16 decembrie 2009 pentru aprobarea Reglementării tehnice Normativ ... NORMATIV NP 127 - 2009.pdf · 2013-01-30 · ORDIN nr. 1078 din 16 decembrie 2009 pentru

ORDIN nr. 1078 din 16 decembrie 2009 pentru aprobarea Reglementării tehnice Normativ ... NORMATIV NP 127 - 2009.pdf · 2013-01-30 · ORDIN nr. 1078 din 16 decembrie 2009 pentru

Numarul 65 / Decembrie 2009

Numarul 65 / Decembrie 2009

Cronica PS IUSTIN 2012-Iulie-Decembrie

Cronica PS IUSTIN 2012-Iulie-Decembrie

2009 Decembrie 21 Registru National

2009 Decembrie 21 Registru National

DIAREEA CRONICA CONSTIPATIA CRONICA

DIAREEA CRONICA CONSTIPATIA CRONICA

Good Homes - decembrie 2009-ianuarie 2010

Good Homes - decembrie 2009-ianuarie 2010

Cronica Septembrie 2009

Cronica Septembrie 2009

Cronica Romanului Mioara · ianuarie-februarie 2009 CRONICA ROMANULUI Buletin oficial al Episcopiei Romanului - Fondat în anul 1924 - Pre[edinte de Onoare: P.S. EFTIMIE, Episcopul

Cronica Romanului Mioara · ianuarie-februarie 2009 CRONICA ROMANULUI Buletin oficial al Episcopiei Romanului - Fondat în anul 1924 - Pre[edinte de Onoare: P.S. EFTIMIE, Episcopul

Hotararea 1613 din 23 decembrie 2009 - Weeblypogana.weebly.com/uploads/4/8/3/1/4831541/hotarare_1613_2009_spor-de_zona_rural.pdfGUVERNUL ROMANIEI Hotararea 1613 din 23 decembrie 2009

Hotararea 1613 din 23 decembrie 2009 - Weeblypogana.weebly.com/uploads/4/8/3/1/4831541/hotarare_1613_2009_spor-de_zona_rural.pdfGUVERNUL ROMANIEI Hotararea 1613 din 23 decembrie 2009

- CURS APARATE TERMICE- Conf.dr.ing. Catalin POPOVICI decembrie 2009

- CURS APARATE TERMICE- Conf.dr.ing. Catalin POPOVICI decembrie 2009