cronica-05_2012

33
 poem de mai Va le ri u STANC U Basarabia - numele românesc al suferin ţ ei  [ „ Se urc ă Basarabia pe cruce... ” ( 2 ) ] Basarabia, renunţînd la celelalte puncte. Reprezentantul Înaltei Porţi necunoscînd adevărata situaţie, se grăbeşte a semna tratatul care înjumătăţia astfel Moldova.” (Constant Răutu – Ion C. Brătianu Omul – Timpurile – Opera (1821-1891) , Institutul tipografic „Datina”, Turnu-Severin, 1940). Mai puţin pătimaş decît mine, Constant Răutu, autorul lucrării din care am extras citatul, se fereşte să vorbească de trădare, limitîndu-se doar la neglijenţă şi indiscreţie, deşi e clar pentru oricine că marele dragoman Dumitrache Moruzzi („interpretul delegaţiei turceşti de pace” – C. C. Giurescu) şi-a trădat misiunea. Cel care l-a convins să o ia cătinel pe drumul trădării a fost un neguţător şi zaraf armean, Manuc Bei, cel de la care se trage numele vestitului han bucureştean, un ticălos inveterat, ce a jucat mereu la două capete, ce şi-a bătut joc şi de români, şi de turci, şi de ruşi. Distinsu l istoric vorbeşte fără nici un echivoc despre pacea de la Bucureşti din 16/28 mai 1812, „pace prin care, fără ruşine şi în dispreţul oricărui drept, ni se ia jumătate din Moldova. Astfel, cu răpirea Basarabiei, începe marea dramă a istoriei noastre contemporane şi problema cea mai grea a politicii noastre externe : relaţiile cu Rusia”. Faptul că, la porunca sultanului, ienicerii l-au scurtat de cap pe trădătorul Dumitrache Moruzzi pe 25 octombrie al aceluiaşi an e o palidă consolare pentru România şi pentru românii care de două sute de ani (cu două mici excepţii : 1918-1940 şi 1941-1944) trăiesc desprinşi de patria mumă! Trădarea intereselor comune (nu mă refer la „trădarea de patrie”, ca să nu mi se reproşeze faptul că folosesc vorbe mari!) pentru satisfacerea intereselor proprii se practică şi azi ba chiar la o scară înspăimîntătoare (a se vedea comisioanele personale în schimbul cărora au fost vîndute pe sume derizorii rezervele strategice, bogăţiile ţării!). Resemnaţi în faţa nedreptăţii, românii de pe ambele maluri ale Prutului au trăit nu „un veac de singurătate”, ci chiar două! O singurătate umilitoare, dureroasă, ruşinoasă : singurătatea celui oprimat, nedreptăţit, umilit, robit, alungat din propria casă. Singurătatea celui  învins. Învins de vecini, de istorie, de vremuri! Acesta este destinul celui slab, celui neînsemnat, celui mic. „La raison du plus fort est toujours l a meilleure”, afirma în fabula Lupul şi mielul, La Fontaine. Nu avea dreptate? Avea! Ca şi ruşii! Ruşii au avut întotdeauna dreptate. Chiar şi atunci cînd nu aveau! Chiar şi atunci cînd greşeau! De aceea, românii de pe ambele maluri ale Prutului au trăit nu „un veac de singurătate”, ci chiar două! Două veacuri în care au suportat pe grumaz cizma rusească. De aceea Basarabia este numele românesc al suferinţei. Dar numai Basarabia? În acest context, se cuvine să amintim un alt adevăr istoric : cu numai 37 de ani înainte, adică în 1775, austriecii imperiali ne ciuntiseră deja ţara, luîndu-ne Nordul Bucovinei, sub pretext că au nevoie de un coridor de trecere spre Galiţia pe care tocmai o anexaseră. Al naibii coridor, de cîteva mii de kilometri pătraţi! Pe noi românii, toţi poftitorii, toţi prădătorii, toţi nemernicii ne-au găsit acasă. Şi au confundat ospitalitatea românească, tradiţională şi proverbială, cu invitaţia la autoservire : „aveţi nevoie de o bucată de ţară frumoasă şi bogată? La noi găsiţi, serviţi-vă!”. „Nu aveţi ieşire la mare?! Litoralul românesc e atît de fr umos şi destul de mare! Muşcaţi din el!”. „N-aveţi pe la voi aur, ţiţei, păduri, vii, grîne? Veniţi să le luaţi pe ale noastre!” Basarabia a fost ruptă din trupul ţării pentru că istoria o scriu cei puternici, pentru că ţările mari îşi impun mereu voinţa, pentru că peştele cel mare îl înghite pe cel mic. Un imperiu de milioane de kilometri pătraţi s-a lăcomit să fure o jumătate dintr-o ţară care la acea vreme nu avea decît vreo sută de mii de kilometri pătraţi. Ruşinos pentru obrazul de tureatcă al Moscovei, dar tocmai astfel se înalţă imperiile : prin trădări, prin impunerea forţei şi a voinţei proprii, prin satisfacerea lăcomiei, prin odioase abuzuri, prin hoţie, prin şiretlicuri de găinar, prin ocupare directă, prin desnaţionalizare a teritoriilor anexate... Nu ştiu cît i-a păsat Rusiei că a adăugat la 17.000.000 de kilometri pătraţi încă vreo cîteva zeci de mii, dar României îi sîngeră şi acum o treime din trup. Două sute de ani Basarabia şi-a trimis grînele, strugurii, lemnul, roadele, vinurile, bogăţiile toate în Rusia. Şi oamenii ei au luat drumul surghiunului impus de ticălosul vecin de la Răsărit. Cine mai ştie cîţi români au fost deportaţi în afundurile Siberiei? Cine mai ştie cîţi români di n Basarabia şi-au sfîrşit zilele în exil, numai pentru vina de a fi fost români? Dumnezeu să le odihnească sufletele acelor oameni şi să nu-i ierte niciodată pe ucigaşii lor! Basarabi a Pe Cruce Se urcă Basarabia pe cruce Şi cuie pentru ea se pregătesc Şi primăvara jertfe noi aduce Şi plînge iarăşi neamul românesc. Noi n-avem nici un drept la fericire, Mereu în casă moare cineva Şi n-are ţara dreptul să respire Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa. De-acolo unde s-a sfîrşit pămîntul, Vin triburi, să ne ia pămînt şi fraţi Şi-n faţa lor abia rostim cuvîntul Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi. Ce cale poate ţara să apuce? În tragica, neconvertita zi, Se urcă Basarabia pe cruce Şi nu ştim învierea cînd va fi.  A dri an P  Ă UN ESC U Evident, nimeni nu are dreptul să se pronunţe într-un domeniu, dacă nu a obţinut, prin studiu şi experienţă, competenţele necesare, dar notaţiile mele nu se vor (şi nu sînt!) fragmente de lucrări ştiinţifice, ci doar nişte gînduri adunate într-un colţ de pagină. Competenţa mi-o acordă faptul că sunt unul din milioanele de români care suferă din cauza unei flagrante nedreptăţi făcute neamului. Nu sunt istoric, nu sunt revanşard, nu sunt xenofob, dar sunt român şi mă identific cu trăirile neamului din care fac parte. Le revine istoricilor misiunea de a (re)stabili adevărul  în legătură c u modul odio s în care o part e a pămînt ului românesc a fost furată de Rusia, dar ţin să le reamintesc românilor că de la 23 august 1944 şi pînă la 22 decembrie 1989, răpirea Basarabiei a fost un subiect tabu pentru ei. Un tabu impus de sovietici (era în interesul acestora să nu se ştie că Basarabia e pămînt românesc) şi acceptat cu laşitate de comuniştii autohtoni, de conducătorii roşii ai ţării, trădători ai intereselor neamului şi ai românismului,  în favoare a interna ţionalism ului prole tar şi în schim bul menţinerii lor la putere. Şi totuşi, cred că e oportună citarea unui fragment dintr-o lucrare dedicată lui Ion C. Brătianu, lucrare în care am găsit un interesant pasaj referitor la raptul Basarabiei : „Am spus că Basarabia a fost dezlipită de la sînul Moldovei, prin mijloace lăturalnice. După victoria ruşilor – cari cereau Principatele române pînă la Dunăre, – ambii beligeranţi au intrat în tratative. Între timp Franţa declară război Rusiei comunicînd aceasta şi Înaltei Porţi. Locţiitorul de dragoman nu comunică însă ştirea la timp Sultanului său, ci o trimite numai lui Dimitrie Moruzzi, însărcinat a duce tratativele; acesta la rîndu-i, comite şi el o indiscreţie şi comunică ştirea declarării războiului, reprezentanţilor Rusiei cari îşi reduc astfel pretenţiunile numai la v st ă de ultură O N I C C R ERIE NOU ANUL XLVII 16 9 3 PAGINI Nr. 5, mai 2012  Acest numar este ilustrat cu lucr ă r i  al e  pictorului Florin TEODORESCU

Transcript of cronica-05_2012

CRONICASERIE NOU ANUL XLVII 1609 32 PAGININr. 5, mai 2012

evist de cultur

poem de maiBasarabia Pe CruceSe urc Basarabia pe cruce i cuie pentru ea se pregtesc i primvara jertfe noi aduce i plnge iari neamul romnesc. Noi n-avem nici un drept la fericire, Mereu n cas moare cineva i n-are ara dreptul s respire i nici pe-acela, simplu, de-a visa. De-acolo unde s-a sfrit pmntul, Vin triburi, s ne ia pmnt i fra i i-n fa a lor abia rostim cuvntul i, prin tcere, suntem vinova i. Ce cale poate ara s apuce? n tragica, neconvertita zi, Se urc Basarabia pe cruce i nu tim nvierea cnd va fi.

Adrian PUNESCU

Acest numar este ilustrat cu lucrri ale pictorului Florin TEODORESCU

Basarabia - numele romnesc al suferin ei[Se urc Basarabia pe cruce... (2)]Valeriu STANCUEvident, nimeni nu are dreptul s se pronun e ntr-un domeniu, dac nu a ob inut, prin studiu i experien , competen ele necesare, dar nota iile mele nu se vor (i nu snt!) fragmente de lucrri tiin ifice, ci doar nite gnduri adunate ntr-un col de pagin. Competen a mi-o acord faptul c sunt unul din milioanele de romni care sufer din cauza unei flagrante nedrept i fcute neamului. Nu sunt istoric, nu sunt revanard, nu sunt xenofob, dar sunt romn i m identific cu tririle neamului din care fac parte. Le revine istoricilor misiunea de a (re)stabili adevrul n legtur cu modul odios n care o parte a pmntului romnesc a fost furat de Rusia, dar in s le reamintesc romnilor c de la 23 august 1944 i pn la 22 decembrie 1989, rpirea Basarabiei a fost un subiect tabu pentru ei. Un tabu impus de sovietici (era n interesul acestora s nu se tie c Basarabia e pmnt romnesc) i acceptat cu laitate de comunitii autohtoni, de conductorii roii ai rii, trdtori ai intereselor neamului i ai romnismului, n favoarea interna ionalismului proletar i n schimbul men inerii lor la putere. i totui, cred c e oportun citarea unui fragment dintr-o lucrare dedicat lui Ion C. Brtianu, lucrare n care am gsit un interesant pasaj referitor la raptul Basarabiei : Am spus c Basarabia a fost dezlipit de la snul Moldovei, prin mijloace lturalnice. Dup victoria ruilor cari cereau Principatele romne pn la Dunre, ambii beligeran i au intrat n tratative. ntre timp Fran a declar rzboi Rusiei comunicnd aceasta i naltei Por i. Loc iitorul de dragoman nu comunic ns tirea la timp Sultanului su, ci o trimite numai lui Dimitrie Moruzzi, nsrcinat a duce tratativele; acesta la rndu-i, comite i el o indiscre ie i comunic tirea declarrii rzboiului, reprezentan ilor Rusiei cari i reduc astfel preten iunile numai la

Basarabia, renun nd la celelalte puncte. Reprezentantul naltei Por i necunoscnd adevrata situa ie, se grbete a semna tratatul care njumt ia astfel Moldova. (Constant Rutu Ion C. Brtianu Omul Timpurile Opera (1821-1891), Institutul tipografic Datina, Turnu-Severin, 1940). Mai pu in ptima dect mine, Constant Rutu, autorul lucrrii din care am extras citatul, se ferete s vorbeasc de trdare, limitndu-se doar la neglijen i indiscre ie, dei e clar pentru oricine c marele dragoman Dumitrache Moruzzi (interpretul delega iei turceti de pace C. C. Giurescu) i-a trdat misiunea. Cel care l-a convins s o ia ctinel pe drumul trdrii a fost un negu tor i zaraf armean, Manuc Bei, cel de la care se trage numele vestitului han bucuretean, un ticlos inveterat, ce a jucat mereu la dou capete, ce i-a btut joc i de romni, i de turci, i de rui. Distinsul istoric vorbete fr nici un echivoc despre pacea de la Bucureti din 16/28 mai 1812, pace prin care, fr ruine i n dispre ul oricrui drept, ni se ia jumtate din Moldova. Astfel, cu rpirea Basarabiei, ncepe marea dram a istoriei noastre contemporane i problema cea mai grea a politicii noastre externe : rela iile cu Rusia. Faptul c, la porunca sultanului, ienicerii l-au scurtat de cap pe trdtorul Dumitrache Moruzzi pe 25 octombrie al aceluiai an e o palid consolare pentru Romnia i pentru romnii care de dou sute de ani (cu dou mici excep ii : 1918-1940 i 1941-1944) triesc desprini de patria mum! Trdarea intereselor comune (nu m refer la trdarea de patrie, ca s nu mi se reproeze faptul c folosesc vorbe mari!) pentru satisfacerea intereselor proprii se practic i azi ba chiar la o scar nspimnttoare (a se vedea comisioanele personale n schimbul crora au fost vndute pe sume derizorii rezervele strategice, bog iile rii!). Resemna i n fa a nedrept ii, romnii de pe ambele maluri ale Prutului au trit nu un veac de singurtate, ci chiar dou! O singurtate umilitoare, dureroas, ruinoas : singurtatea celui oprimat, nedrept it, umilit, robit, alungat din propria cas. Singurtatea celui nvins. nvins de vecini, de istorie, de vremuri! Acesta este destinul celui slab, celui nensemnat, celui mic. La raison du plus fort est toujours la meilleure, afirma n fabula Lupul i mielul, La Fontaine. Nu avea dreptate? Avea! Ca i ruii! Ruii au avut ntotdeauna dreptate.

Chiar i atunci cnd nu aveau! Chiar i atunci cnd greeau! De aceea, romnii de pe ambele maluri ale Prutului au trit nu un veac de singurtate, ci chiar dou! Dou veacuri n care au suportat pe grumaz cizma ruseasc. De aceea Basarabia este numele romnesc al suferin ei. Dar numai Basarabia? n acest context, se cuvine s amintim un alt adevr istoric : cu numai 37 de ani nainte, adic n 1775, austriecii imperiali ne ciuntiser deja ara, lundu-ne Nordul Bucovinei, sub pretext c au nevoie de un coridor de trecere spre Gali ia pe care tocmai o anexaser. Al naibii coridor, de cteva mii de kilometri ptra i! Pe noi romnii, to i poftitorii, to i prdtorii, to i nemernicii ne-au gsit acas. i au confundat ospitalitatea romneasc, tradi ional i proverbial, cu invita ia la autoservire : ave i nevoie de o bucat de ar frumoas i bogat? La noi gsi i, servi i-v!. Nu ave i ieire la mare?! Litoralul romnesc e att de frumos i destul de mare! Muca i din el!. N-ave i pe la voi aur, i ei, pduri, vii, grne? Veni i s le lua i pe ale noastre! Basarabia a fost rupt din trupul rii pentru c istoria o scriu cei puternici, pentru c rile mari i impun mereu voin a, pentru c petele cel mare l nghite pe cel mic. Un imperiu de milioane de kilometri ptra i s-a lcomit s fure o jumtate dintr-o ar care la acea vreme nu avea dect vreo sut de mii de kilometri ptra i. Ruinos pentru obrazul de tureatc al Moscovei, dar tocmai astfel se nal imperiile : prin trdri, prin impunerea for ei i a voin ei proprii, prin satisfacerea lcomiei, prin odioase abuzuri, prin ho ie, prin iretlicuri de ginar, prin ocupare direct, prin desna ionalizare a teritoriilor anexate... Nu tiu ct i-a psat Rusiei c a adugat la 17.000.000 de kilometri ptra i nc vreo cteva zeci de mii, dar Romniei i snger i acum o treime din trup. Dou sute de ani Basarabia i-a trimis grnele, strugurii, lemnul, roadele, vinurile, bog iile toate n Rusia. i oamenii ei au luat drumul surghiunului impus de ticlosul vecin de la Rsrit. Cine mai tie c i romni au fost deporta i n afundurile Siberiei? Cine mai tie c i romni din Basarabia i-au sfrit zilele n exil, numai pentru vina de a fi fost romni? Dumnezeu s le odihneasc sufletele acelor oameni i s nu-i ierte niciodat pe ucigaii lor!

fragmentarium istoric Reconstruc ia statutului femeii.Teorii i modele explicative ale violen ei domesticeCtlin TURLIUCMarca i de imagine, de aspectele vizibile ale violen ei, am ajuns s considerm gravitatea unui fapt dup accesul la aspectele evidente, ns fa a nevzut a violen ei ne rmne ascuns. Dei violen a asupra femeii nu este un fenomen nou, contientizarea ei, ca problem social este dat foarte recent. Astzi se vorbete despre fenomenul milioanelor absente, care estimeaz faptul c popula ia globului ar fi mai numeroas cu 60 de milioane de femei, dac acestea nu ar fi fost victime ale diferitelor forme de abuz, pretutindeni n lume. Pe plan modial, violen a domestic de ine 25% din totalul infrac iunilor violente, doar 5% din atacurile violente asupra femeilor fiind raportate la poli ie i mai pu in de 1% fiind i pedepsite. Peste 90% dintre agresori sunt brba i. n Europa, prevalen a violen ei domestice ntre celelalte forme de infrac iuni ale cror victime sunt femeile este variaz ntre de 15% i 60%. Un studiu ntocmit de Banca Mondial arat c 20% din totalul bolilor de care sufer femeile i fetele cu vrste cuprinse ntre 15 i 44 de ani din multe ri ale lumii se datoreaz violen ei domestice. n Romnia, procentul femeilor care sunt supuse actelor de violen este n continu cretere. Peste 30% dintre femeile romnce sunt victime ale violen ei n familie. Majoritatea explica iilor tradi ionale, care se refer la maltratarea so iei, au ca punct de plecare concep ia lui Freud asupra masochismului feminin. n aceast formulare, femeia masochist este descris ca dorind s fie btut, asemenea unui copil neajutorat, dependent i ru. Freud a considerat acest comportament autodistructiv ca rezultat al efectului de rezolvare a conflictului oedipian. Copilul de sex feminin concureaz cu mama sa, dar se teme de pierderea iubirii ei. Pentru a renun a la tat, fata, n mod contient, provoac agresiunea acestuia. Aceast paradigm implic ideea c femeile se subordoneaz din credin a incontient c trebuie s sufere. Din punctul de vedere al psihologiei dezvoltrii, agresiunea specific uman, de tip abuziv, ncepe doar n momentul n care copilul n elege c el poate cauza durere altcuiva. Odat cu maturizarea, apar dou forme de agresiune: cea instrumental, destinat atingerii unor lucruri dorite, i agresiunea interpersonal, destinat dobndirii unor drepturi fa de cei din grupul social. Dac la vrsta de 2-3 ani copilul este dornic s intre n posesia unor bunuri, iar agresiunile sunt n mod precumpnitor orientate spre dobndirea acestora, ntre 3 i 6 ani acest tip de agresiune scade, dar crete cea verbal, interpersonal, rela ional, fr vreun scop instrumental. Potrivit teoriei nv rii sociale, prin ii sunt cei care ncurajeaz adesea comportamentul agresiv al copiilor lor, fie ignornd manifestrile de agresivitate ale acestora, fie oferind chiar recompense mascate, de tipul ob inerii obiectelor dorite, al acordrii aten iei i ncurajrilor prin gesturi i zmbet. Retragerea eventualei victime din fa a agresiunii este i ea o ntrire pentru agresor, care va ncuraja comportamentele violente viitoare. Acestea se manifest mai cu seam n cazul bie ilor i sunt mai pu in frecvente n cazul fetelor. De asemenea, prin ii i al i adul i contribuie la formarea agresivit ii copiilor oferindu-le modele de comportament agresiv. Cercetrile lui Bandura privind importan a modelului n formarea comportamentului agresiv au demonstrat c nv area prin observare poate fi un mijloc important de preluare a unor modele agresive, chiar i n lipsa unei ntriri. Cu ct vrsta copiilor este mai mare, cu att ei n eleg mai bine c agresivitatea este un comportament acceptat n societate. Teoria frustrare-agresivitate sus ine c blocarea cii de atingere a unui scop creeaz frustrri care, la rndul lor, se constituie n surs de manifestare a agresivit ii. Destul de frecvent, ns, agresivitatea nu este ndreptat asupra strii de frustrare, ci este reorientat, redirec ionat ctre o int mai sigur. De exemplu, brba ii care se simt frustra i sub un anumit aspect, i exteriorizeaz sentimentele negative asupra so iei i a copiilor. Comportamentul violent din partea brbatului este, de fapt, o form de aprare mpotriva dependen ei fa de partener. Teoria transmiterii multigenera ionale a abuzului. Concep ia prin care problemele psihosociale sunt transmise din genera ie n genera ie este larg rpndit.

Sumar:fragmentarium istoricCtlin TURLIUC

Investiga iile din cazurile de abuz mpotriva copiilor au constatat c prin ii abuzivi proveneau din familii cu grad crescut de violen , c au fost ei nii abuza i n copilrie. Atitudinile i comportamentele parentale sunt complexe, de aceea, transmiterea lor nu poate fi privit unidimensional. Sus intorii acestei concep ii scot n eviden transmiterea familial a anumitor modele culturale de cretere a copiilor, modele n care autoritatea parental, agresivitatea verbal sau fizic, ignorarea sentimentelor copiilor sunt caracteristice. Teoriile sociologice sus in c violen a este vzut prin prisma rela iei individului cu societatea, care este considerat un spa iu de manifestare a inegalit ilor sociale structurate. Tensiunile din cmpul social, conflictele din interiorul unor grupuri i cele dintre grupuri pot da natere comportamentelor agresive. Modelul acestora poate fi preluat de la o genera ie la alta, de la un membru al unui grup la altul i, la rndul lui, poate fi transmis altor indivizi sau genera ii. Mai mult dect o expresie comportamental, violen a este vzut ca instrument pentru atingerea unor scopuri sociale, pentru men inerea sau tulburarea unei anumite ordini sau statut social. Punnd n eviden cauzele i aspectele sociale ale violen ei, concep iile din aceast categorie au meritul de a cuta remedii ale violen ei tot pe plan social, prin msuri de politic social i reglementri legislative. Situa ia social a oamenilor este cea care determin nivelul lor de agresivitate. Factorii economici, nivelul de educa ie, statutul social al persoanelor implicate, tradi iile familiale i cele ale comunit ii, precum i rela iile dintre toate acestea pot crete sau, dimpotriv, pot diminua ansele de apari ie ale fenomenelor de violen ale unui individ, familie sau grup social. Din perspectiv sociologic, nsi organizarea vie ii de familie predispune spre o rat mare a violen ei, n ciuda imaginii pe care o ofer, ca loc al dragostei i al n elegerii. Discrepan ele de vrst i sex, activit ile i interesele diferite, disonan a rolului i inflexibilitatea sunt cteva variabile, care cresc tensiunea n familie. Cercettorii au artat c brba ii stresa i sunt mai predispui s-i maltrateze so iile, dac familia nu este important pentru ei sau dac sunt convini c so ul trebuie s fie membrul dominant al cuplului. Alt variabil important o constituie violen a n societate. Se poate vorbi de un cerc vicios, de un pattern circular, n care violen a generat de familie conduce la o societate violent i invers, o societate care accept violen a n sferele publice ale vie ii, accentueaz tendin ele violente din cadrul familiei. n anumite segmente ale societ ii, manifestrile violente pot fi considerate rspunsuri normale i legitime la anumite comportamente sau situa?ii. Analiza feminist privind violen a pornete de la conceptualizarea brba ilor ca un grup investit cu putere, a cror dominare asupra femeilor este o construc ie istoric i social, ce se reproduce i se men ine prin manipulare, convingere, influen are, for are, asociere, sau condi ionare. Violen a brba ilor fa de femei este n eleas ca parte a unui sistem structurat de putere i de exploatare n cadrul rela iilor patriarhale. Cercettoarele feministe definesc patriarhatul ca un sistem organizat de-a lungul istoriei, de exercitarea a autorit ii masculine, care se exercit n diverse domenii ale vie ii publice n domeniile economic, politic i religios, dar i n via a familial. Printre consecin ele i formele de manifestare ale patriarhatului se pot enumera: ndoctrinarea de gen prin socializarea n func ie de sex, privarea fetelor de anumite nivele i forme educative, judecarea femeilor n func ie de comportamentul lor sexual, accesul sczut la resurse economice, lipsa respectului fa de rolul femeilor n societate, lipsa tradi iei de autonomie i de independen , lipsirea femeilor de timp liber, deprecierea performan elor lor etc. Din perspectiv feminist, maltratarea so iei trebuie studiat n contextul acestei societ i patriarhale, ale crei legi i norme consolideaz pozi ia de subordonare a femeilor i subliniaz autoritatea brbatului. Accentuarea, din partea societ ii, a acestei subordonri, permite, indirect, brbatului superior s-i neglijeze so ia, s o maltrateze sau s foloseasc alte practici similare. Persecutarea femeilor este considerat o problem important, innd cont de dependen a lor economic i social fa de partenerul de cuplu. O femeie maltratat, care ncearc s prseasc, mpreun cu copiii, arena violen ei domestice, rmne, de fapt, fr locuin . n cazul femeilor care reuesc s-i asigure o independen economic, persecu ia partenerului se extinde, de multe ori, n afara cminului. Unii autori sus in c brba ii i abuzeaz so iile pentru c nimeni nu-i oprete, femeile fiind maltratate i condi ionate s devin dependente. n aceast situa ie, cstoria este o institu ie n care femeiele pot fi prinse n rolul de victime. Ele sunt nv ate, de la natere, c

pagina 2 pagina 3 paginile 4, 12, 19-20 pagina 5 pagina 6Constantin POPA

dialoguri neconven ionaleEmanoil TOMA

basarabia - pmnt romnescEugen PRUN

privitor ca la teatruIoana PETCU

ut pictura poesisValentin CIUC

jurnal cu scriitoriValeriu STANCU G. MOSARI Adi CRISTI Ionel BOSTAN erban CIONOFF

paginile 7-11Emilian MARCU George BDRU Horia ZILIERU Emanuela ILIE tefania HNESCU

interpretriMonica BO OIU

paginile 10, 24Theodor CODREANU

sertarul cu manuscrisetefan AMARI EI

pagina 13 paginile 14-15 paginile 16-17

simezeCtlin BORDEIANU

salonul literarHoria ZILIERU

nscocitorul de gnduriVasile POPA HOMICEANU

pagina 18 pagina 18 paginile 21, 23Iulian Marcel CIUBOTARU

fascina ia lecturiiNicolae BUSUIOC

restituiriIonel SAVITESCU

ergo...Nicolae PETRESCU-REDI

pagina 22

philosophia perennisGeorgia ZMEU

pagina 22

Dragobetele sarut feteleLaurea ii concursului (II)

pagina 24 pagina 26

Academia PstorelMihai BATOG BUJENI

literatur universalMarius CHELARU

paginile 27, 29Marius DOBRESCU

degustri cultural - literareAlexandru Dan CIOCHIN

pagina 28 pagina 29 paginile 30, 31Natalia CANTEMIR

breviar filosofic francezBogdan Mihai MANDACHE

gndul i lumeaValeriu STANCU

PoeMondiaValeriu STANCU

pagina 32

mariajul i maternitatea reprezeint mplinirea lor i pentru atingerea acestor deziderate, femeile trebuie s fie feminine, ngduitoare, supuse, ascunzndu-i nclina iile de a fi libere i categorice. Structura patriarhal a familiei legitimeaz inegalitatea dintre sexe. Dac femeile se afirm, ele sunt sanc ionate pentru temeritate, iar dac sunt pasive, provoac, de asemenea, nemul umire pentru nepriceperea lor. Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate ntre sexe n sfera public, o privire mai atent asupra familiei, rela iilor intrafamiliale i a rela iilor n cuplu, a eviden iat contraste i realit i disfunc ionale. Presiunile ctre modernizare i democratizarea rela iilor intrafamiliale au dus la suprancrcarea rolului femeii, la apari?ia unor numeroase tensiuni i conflicte.

2

Mai 2012

CRONICA

dialoguri neconven ionale Cezar Ivnescu (2)Dac i aduni pe to i autorii romni care se gargarisesc zi de zi cu acest termen, ve i vedea c nu n eleg de ce acest postmodernism nu are tangen cu literatura romn

Care este volumul dvs. preferat? Ce triri intime v leag de el? Nu am un volum preferat. Dintre toate cr ile pe care le-am tiprit pn la ora actual i, m rog, s zic o vorb mare, nici una integral, e foarte surprinztor, dar nici una din cr ile pe care le-am tiprit pn acum, nu respect ntru totul manuscrisul cr ii.- De la cartea mea de debut i pn la cr ile pe care leam finalizat, pentru c ele au fost scrise nainte de Revolu ie, dar le-am finalizat dup Revolu ie, cr i de proz Timpul asasinilor, si Pentru M. Preda, sunt cr i n care am operat eu nsumi anumite pagini, am cenzurat eu nsumi, fraze, capitole, anumite pagini. n ceea ce privete cr ile de poezie am reuit i nainte de Revolu ie , pentru c mam luptat totdeauna pentru cr ile mele i aici vreau iari s combat o prejudecat: dac vroiai s mergi pn la capt, s faci greva foamei, s- i pui i la ul de gt, puteai s tipreti ceea ce vroiai n comunism. i eu mi-am tiprit ceea ce vroiam s tipresc. Am tiprit i dup Revolu ie cr i de poezie, aa cum mi-am dorit, dar nu am reuit , pentru c am avut o via destul de zdruncinat , s rencep s-mi tipresc cr ile aa cum le-am scris, n ordinea lor cronologic, s se vad cu adevrat devenirea mea ca scriitor i aa cum le-am conceput. Sper, dac m ajut Dumnezeu, cum m-a ajutat ntotdeauna i care nu m-a lsat s mor cnd al ii credeau c o s mor, sper c, dac Dumnezeu mi mai d nite ani de trit, s pot s-mi retipresc, n forma lor integral, toate cr ile pe care le-am scris sau mcar o bun parte dintre ele. i, de asemenea, ca orice om lucid, trind n epoca n care trim, cartea preferat pentru mine ar fi i va fi, probabil, anii tia am s-o ntocmesc, o carte de poezie alctuit din maximum 100 de poeme, una sau dou cr i de proz proza mea este ceva ntre eseu i proz evocatoare, cum bine ti i poate, pe care le am nc n manuscris i nu am avut, nu curajul, dar nu am avut inima sau pornirea aceea nvalnic s le finalizez pn la ultima virgul i s le tipresc. n orice caz, cred c un artist e obligat i trebuie, nainte de a-i constitui operele complete, cum doresc to i scriitorii romni, s aib, aa, un raft de cr i, s-i impun ei cele dou-trei cr i care, cu adevrat, s fie n minile tuturor. O carte de poeme de 100 de pagini este suficient pentru limba romn, pentru poporul romn. S-mi alctuiesc sigur i s spun: Acestea sunt cele 100 de capodopere poetice pe care le-am scris n via . Restul, pute i s citi i sau s nu mai citi i. Zeci de volume. Aa cred c ar trebui s fac fiecare autor, sau s ncerce s fac n timpul vie ii. S nu lase ca al ii c decid asupra operei sale. Pentru c i un critic literar, chiar Maiorescu, a modificat viziunea pe care am avut-o noi ani i ani de zile despre Eminescu, pentru c el i-a alctuit, cum ti i edi ia de poezie. Considera i c exist conflicte generate de mpr irea pe grupuri i acestea influen ate de contextul social i cel politic? Din nefericire exist, dar, dac stm i gndim i analizm mai profund, nu ar trebui s existe. Aa cum am spus, pentru mine este - chiar la recentul Congres de poezie, primul congres na ional de poezie care a avut loc la Botoani i la Ipoteti, unde am vzut nite reac ii de-astea turbulente ale unor tineri mi-am manifestat nencrederea n acest gen de lupte intestine ntre genera ii. Acest gen de tensiuni, pot i trebuie s existe, dar s nu uitm faptul c ele au fost foarte mult i bine folosite de comuniti. Comunitii au reuit s dezbine poporul romn i prin aceast tehnic. Adic, o nou genera ie de tineri poe i care apreau era impus, undeva, ca s umbreasc o alt genera ie de scriitori adul i, cu opere, oameni care nu mai erau att de obedien i n fa a regimului i atunci aveau nevoie de tineri proaspe i pe care s-i poat manipula. n cadrul ntregii literaturii moderne, aceast lupt dintre genera ii i aceste conflicte inter genera ii au fost toate produse i create de un lucru pe care arta tradi ional nu l-a cunoscut, anume, singurul lucru nou, de fapt, pe

care l-a adus modernitatea: originalitatea. Sim indu-se datori artitii moderni s fie originali fa de predecesorii lor au ncercat s se distan eze i comportamental i prin felul cum scriau. Asta, de fapt, diferen iaz arta modern de arta tradi ional, pentru c arta tradi ional nu era creat n raport de aceast zis originalitate. Conta valoarea marelui artist. Vreau s spun c era o art de continuitate, aa cum marea art tradi ional era odat transmis de la maestru spre discipol i discipolul aduga artei sale geniul su sau marele lui talent pe care l avea, dar crea ntr-o continuitate perfect. Aa a durat arta mii de ani. Modernii au fost mai mult tenta i s creeze prin ruptur dect prin continuitate. Asta este foarte adevrat, dar, cred eu c la marile valori, cum v spuneam i la nceputul discu iei, un om dintr-o genera ie mai ajuns la maturitate sau mai n vrst chiar, de un mare talent, de o mare valoare, pentru mine este normal s se n eleag cu un tnr foarte talentat sau chiar genial talentat ,s comunice mai bine dect cu colegii lui de genera ie, mediocrii. Aa ar fi normal s fie pentru c, ti i ce se ntmpl ? Arta infirm toate realit ile astea, biologice, sociale, chiar i colare. Arta este unicat. Artitii sunt unicate. Ei n-ar trebui s se supun dect la modul epidermic acestor determinisme de genera ii. Un mare artist, cum spunea genialul Van Gogh trebuie, n via , s-i descopere dou lucruri: voca ia i femeia. Dac nu le descoper, nu tie ce s fac toat via a. Dar, pe lng voca ie i femeie, trebuie, dac se poate, s-i descopere i maestrul. S-i uureze i s-i cluzeasc anii de rtcire, de bezn i de nedumerire. Dac ai un mare maestru, po i cu mult mai bine s- i faci datoria ta i s- i mplineti talentul tu. Pentru c, ti i, spuneam cuiva urmtorul lucru: ce nseamn cteva sute de ani, gndind pe durata lung a istoriei, ce nseamn cteva sute de ani de literatur european, deci cam de la trubaduri ncoace, vreo 800 de ani? Nimic. Peste 5000 de ani, ntr-o istorie a literaturii, poate s se spun c n perioada celor 800 de ani nu s-a fcut nimic remarcabil n literatur. Totul a fost un haos, o confuzie total, o decaden , dup aia i-au revenit oamenii. i probabil i vor reveni pentru c iat, sculele astea moderne pe care le vedem acuma cu to ii i le folosim cu to ii vor s vin s-mi dea dreptate. Tocmai tehnologia modern s-mi dea dreptate! N-o s mai vrea putii de mine s asculte poezie nenso it de muzic. Cum era poezia tradi ional, de la Vede pn la trubaduri. N-or s mai vrea s-o vad nici fr imagini i atunci i vor pune pe calculator un CD sau ecran de televizor i vor asculta, s zicem, Homer psalmodiat de un mare cntre , cunosctor de greac veche i imaginile Parthenonului sau ale vechii Elade. Aa vor n elege mai bine adevrata poezie. Cum aprecia i revizuirea literar, fr a cdea n pcatul revizionismului? Revizuirile intr n spiritul modern. De la marele critic literar E. Lovinescu, care a produs primul i a teoretizat necesitatea acestor revizuiri . Cursul se schimb, toate se schimb i, sigur, c i viziunea critic asupra autorilor trebuie s se schimbe . Dar cnd aceste revizuiri cad n pcatul revizionismului, cum spunea i i dvs., e grav. E grav s ncerci s-l diminuezi pe Sadoveanu sau s-l marginalizezi, cnd este un colos al literaturii romne i al prozei romneti. Dac tnra genera ie crete fr s-l citeasc pe Sadoveanu, este o genera ie absolut nroad. Sadoveanu este uria ca prozator. Ei trebuie s-l descopere. Pentru pcatele lui de btrne e, cu acele cr i infame, realist-socialiste, care, m rog, ca mason ce era el, tia de ce, cnd i cum s fac compromisuri, e treaba lui, noi acuma trebuie s gndim altfel, dar, datorit acelor netrebnice cr i, noi am putut, copii fiind, s-l citim pe Sadoveanu n edi ia aceea de opere cu coper i roii dac o mai ine i minte, de nu tiu cteva zeci de volume, 20, sau nu tiu cte volume, i am citit toat opera lui Sadoveanu astfel. Sigur c pe Mitrea Cocor n-am dat niciodat doi bani... Dar l-a i citit! Sigur c l-am citit, dar n-am dat doi bani pe el. Niciodat ns nu ne-am nelat asupra valorii lui Sadoveanu. O oper colosal care mai avea, e adevrat, dac vre i - o piramid care avea ntr-un col i un ccat de arab nenorocit. Asta e! Ce s-i faci? Dar nu n asta sttea mre ia piramidei, n ccatul la de arab din col , sau de igan. Piramida rmne piramid! tim c l iubi i pe Marin Preda. Observa i, folosesc prezentul. Ce amintiri v leag de el? Pe Marin Preda l-am considerat i n timpul vie ii i dup moarte singurul maestru real pe care l-a avut literatura romn. Un maestru, chiar n sensul

tradi ional al cuvntului. Pentru c, un maestru nu e cum crede lumea, numaidect un maestru literar. Un maestru este acela care la momentul vie ii tale, cnd te sim i n stare s primeti, i d exact lucrul de care ai nevoie n acea clip. Eu cnd l-am cunoscut pe Marin Preda eram mplinit ca scriitor, n anii '70 . Eram ntr-o perioad foarte dificil a vie ii, nu reueam s public a doua mea carte de poezie dup un debut strlucitor, un debut cu surle i tobe n critica literaturii romneti. Nu mai reueam s tipresc a doua carte. apte ani am stat pe margine i atunci am apelat la Editura Cartea Romneasc i la Marin Preda pe care nu l cunoteam .Cu acel prilej ne-am cunoscut. Mi-a citit cea de-a doua carte de poezie, care n-a aprut niciodat nici acum. n Romnia, dup cartea mea prim Rod a doua mea carte tiprit se chema Rod 3. Nici un critic literar de bun sim n-a venit s m ntrebe De ce nu Rod 2, e a doua, de ce Rod 3? Pentru c acel Rod 2, care a trebuit tiprit, n-a aprut niciodat . Preda a citit-o, era o carte de 35 de poeme, organizate muzical pe tehnica contrapunctului. Preda le-a citit, a avut un oc, dup aceea, a nceput marea noastr prietenie care a inut pn la moartea lui. n aceast perioad de ani, din '74 pn n '80, pn la moartea lui Marin Preda, pot s-o afirm fr nici un fel de ezitare, - tim c triete i so ia lui, c are nite copii i nite critici care l-au cultivat i n timpul vie ii i dup moarte dar eu afirm i tiu de ce afirm i o stiu si unii care chiar i sau pretins prieteni c am fost cel mai bun prieten al lui Marin Preda i dovada o am prin scrisoarea testamentar pe care Marin Preda mi-a lsat-o la Mogooaia, n 1979, cu un an nainte de a muri. Mie i so iei mele. N-a lsat-o nici so iei lui, nici fra ilor, nici nepo ilor. Este singurul text testamentar pe care l-a scris Marin Preda. Eu am avut nevoie de Marin Preda ca maestru n ce sens? Nu n felul de a scrie, nu n felul de a gndi literatura, ci n felul de a m completa i de a evolua n literatura romn. Pentru c, pn atunci, nu eram sigur dac n-o s prsesc i eu Romnia i no s scriu ntr-o limb strin, eventual, n francez. Nu eram sigur c destinul meu era nrdcinat n aceast ar, n aceast limb i-n destinul ei. Preda am spuso i n cartea pe care i-am nchinat-o, carte numit Pentru Marin Preda m-a nv at un lucru: s devin scriitor romn. S tiu c asta este pentru mine fatal i c nu pot s fiu altceva dect scriitor romn. Scriitor de limba romn. Pentru asta l-am considerat i n timpul vie ii i dup moartea lui, ca pe unicul meu maestru. Dar, n rela ia direct dintre mine i Marin Preda, eu m consideram, de multe ori, mai btrn dect Marin Preda i pe el l consideram cel tnr. Pentru c avea multe naivit i, avea multe comportamente care-l trimiteau, mai degrab, la un adolescent dect la un maestru n vrst. n orice caz, eu fr Marin Preda nu cred c-a fi putut s-mi mai continui destinul meu de scriitor romn. A devenit pentru mine editorul meu, mi-a tiprit a doua carte, a treia carte, mi-a tiprit apoi, poate cea mai important pn acum, n via a mea, carte, pe care am tiprit-o vreodat, La Baaad, n 1979, carte de 500 de pagini, format mare, carte care, la apari ia ei, a suscitat numeroase texte critice. Mult lume a fcut specula ii. Eu am pornit de la un nume real, Brladul meu natal, apoi, prin transformri succesive care trebuiau s trimit la o zon mitic i nu la una real, am ajuns la aceast denumire: Baaad, cu trei a Dar, ca totdeauna, cum am inteligen i umor fa de al ii, trebuie s v spun cred c totdeauna realitatea depete fic iunea fiind extenuat ntr-o perioad a vie ii mele i, m rog, so ia mea dorind s m cru e, m rog, s lucrez mai pu in, jucam acel joc pe care, probabil, l-au jucat sau l-a i cunoscut i dvs., - i copiii l joac: s deschizi o hart i s cau i o anumit denumire i, mpreun cu so ia mea, pe o hart mare a Indiei am gsit aceast denumire Baaad, cu trei a. Ca s vede i c nimic din ceea ce este fic iune nu depete realitatea. Dar vreau s spun acest lucru: pentru mine Marin Preda a nsemnat acest lucru uria, pentru acel moment. i nu doar pentru mine. i pentru al i scriitori romni, Marin Preda a nsemnat foarte mult. Avea o viziune de patriarh al literaturii, dei, prin vrsta lui ti i, a murit la 58 de ani se sim ea foarte mpovrat de sarcina lui de maestru al prozei romneti, cum era considerat n clipa n care tria. Maestrul, firete, n concuren cu rivalul lui de o via , Eugen Barbu, i lua n serios aceast nvestitur. mi aduc aminte c, pn s intervin moartea lui, a avut loc o ntlnire la Neptun cu reprezentan i ai scriitorilor, cnd s-a ridicat n fa a lui Ceauescu i a spus c, dac reintroduce realismul socialist n literatur, el se sinucide. (va urma)

interviu realizat de Emanoil TOMA 3

CRONICA

Mai 2012

basarabia - pmnt romnesc Fr ia ortodox a BasarabieiEugen PRUNn ceea ce urmeaz voi face o prezentare necanonic, sincer, lipsit de prejudec i a Bisericii Ortodoxe din Basarabia, a calvarului spiritualit ii romneti din stnga Prutului n dimensiunea ei religioas, aa cum poate i-ar dori cei care, pururea, nu au ncetat niciodat s cread n destinul romnesc al Basarabiei. Nu se poate discuta azi despre Basarabia, despre trecutul acestei provincii, fr a cerceta rela ia Moldovei, a Pricipatelor i apoi a Romniei cu Rusia, n orice form politic sau administrativ a acesteia. Problema expansiunii i anexionismului rus i apoi sovietic este, de fiecare dat, legat intrinsec i n dualitate de Biserica Ortodox Rus (BORu). Nevoii de legitimare a Rusiei ca putere regional, european i apoi ca mare putere euro-asatic i mondial i rspunde imediat biserica autohton, ce-i ofer pretextul, dar mai ales ideologia, una mistic, aa cum atepta poporul rus. A treia Rom, ori Noul Ierusalim, este ideologia prin care, dup cderea Constantinopolului la 1453 i apoi dispari ia Imperiului Bizantin, Rusia ncepe s-i fac loc n Europa. Maica Rusia urmrea s nlocuiasc Roma rsritean i s devin protectorul ortodocilor din Europa, panortodoxismul fiind n acelai timp pretextul i justificarea invaziei ruse n Europa. arul Petru cel Mare este cel care leag, n mod oficial, biserica de stat, bicefalia rus avnd de la ar i pn la Putin, noul preedinte- ar al Federa iei Ruse, aceleai interese n raport cu popoarele neruse din vecintatea apropiat. De altfel, teoria vecint ii este o alt dimensiune a panslavismului, ideologie care poate muta grani ele n func ie de interesele Moscovei i de semantica rus de moment a cuvntului apropiat. Aa cum nu exist nici o istorie comun a moldovenilor cu ruii pn la Petru cel Mare, nu a existat nici un raport administrativ ntre biserica din Moldova i cea din Imperiul arist nainte de ocupa iile ruseti din a II-a jumtate a secolului al XVIII-lea. Tot aa cum teritoriul dintre Prut, Nistru, bra ul Chilia i Marea Neagr a fost parte integrant a Moldovei pn n 1812, organizarea bisericeasc n Basarabia a fost legat organic de Moldova i nu de Rusia, conform canoanelor bisericeti i numai sub autoritatea Patriarhiei Ecumenice. Mitropolia Moldovei, sufragana Patriarhiei Ecumenice, este atestat nc din 1386, iar n anul 1401 Iosif I Muat, fratele domnitorului Petru Muat, devine mitropolit canonic al ntregii Moldove. O eparhie documentat de timpuriu era Episcopia Romanului, creia i se aduga, n anul 1596, Episcopia Huilor, ce va avea jurisdic ia dincolo de Prut. In timpul ocupatiei turce asupra raialelor Brilei i Hotinului vor fi infiin ate episcopii ortodoxe, a Proilaviei i Hotinului, subordonate direct Patriarhiei de la Constantinopol. In timpul Rzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII, BORu ncepe imixtiunea n via a religioas a romnilor n organizarea Bisericii din Moldova. Generalul Potemkin face primul pas i ntre anii 17871792, numete ca exarh al Moldo-Vlahiei un ierarh rus, pe Ambrozie Serebrenikov, n ciuda protestelor vehemente ale Patriarhiei Ecumenice. Pentru ca planul anexrii rilor Romne s fie eficient, aa cum l gndiser to i arii de la Petru cel Mare ncoace, n perioada ocupa iei ruseti a Principatelor Romne, arul Alexandru I fixeaz, pentru prima dat, rolul fundamental al bisericii ruse n strategia expansionist a imperiului i anume pstorirea i dominarea vie ii spirituale a romnilor. In timpul rzboiului din 1806-1812, tradi ia jurisdic iei romnesti asupra teritoriilor locuite de romni este ntrerupt samavolnic, chiar dac BORu ncalc dispre uitor principiile ortodoxiei n numele creia arii declarau c lupt, fiind nfiin at un exarhat subordonat sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse ce cuprindea Mitropolia Moldovei i a rii Romnesti, mitropoli ii Doritei Filiti i Veniamin Costachi fiind nlocui i cu oameni fideli Rusiei. Canoanele 34 apostolic i 8 al Sinodului III Ecumenic de la Efes (431), conferiser legitimitatea organizrii sinodale a bisericii doar n cadrul unui neam i interziceau constituirea de episcopii ori subordonarea celor existente ce apar in altor neamuri. Anexarea Basarabiei prin Pacea de la Bucureti, din 16 mai 1812, ncalc toate n elegerile ruilor cu moldovenii i valahii, inclusiv tratatul din 1711, prin care arul Petru cel Mare se obliga s nu ncalce suveranitatea i integritatea teritorial a acestora. Urmnd planul aservirii spirituale a Basarabiei, la 21 august 1813, administra ia rus a creat Arhiepiscopia Chiinului i Hotinului, pe care o subordoneaz direct canonic Bisericii Ortodoxe Ruse. Interesant este c ruii desfiin eaz Episcopia Hotinului, subordonat Patriarhiei Ecumenice i c vor supune toat biserica, inclusiv cea din stnga Nistrului, Arhiepiscopiei Chiinului. Prigoana religioas asupra romnilor era doar la nceput, administra ia rus refuznd s mai numeasc, dup 1821, n fruntea Episcopiei Chiinului i Hotinului, episcopi romni, ci doar rui, politica de rusificare culminnd cu cel mai consecvent dintre ei, episcopul Pavel Lebed (1871-1882), care interzice slujba n limba romn, arde cr ile romneti i nchide un numr impresionant de biserici ale romnilor (340). BORu este n secolul al XIX-lea, al na ionalit ilor, un instrument al rusificrii, un pandant generos al panslavismului, sub pretextul cruia Rusia avea s-i exercite hegemonia fr easc asupra Balcanilor. Primul rzboi mondial este cel ce avea s spulbere visul unificator ortodox al Rusiei, ce urmrea ca Patriarhul Moscovei s cuprind sub patrafir toti ortodocii, de la Vladivostok la Elba i de la Cercul Polar la Adriatica. Unirea Basarabiei cu Romnia, la 1918, a condus, n mod firesc, la reunificarea bisericeasc, hotrt de sinodul Bisericii Ortodoxe Romne la 30 decembrie 1919 i la hotrrea din 15 noiembrie 1923 de nfiin are a Mitropoliei Basarabiei. Puterea bolevic a avut reac ii imediate, noul expansionism rus n Europa a produs efecte imediate, traduse n inten ii revizionist anexioniste, ce au conceput replici ideologice, istoriografice i spirituale pentru fiecare teritoriu vizat. Pentru Basarabia, dimensiunii statal-teritoriale completate de agresiunea religioas i se adaug aberantele teze ale moldovenismului, ale statului multietnic, ale limbii interetnice, absurdele alega ii ale agresiunii romnesti asupra Moldovei. Este interesant faptul c BORu refuz orice form de liberalism n societatea pe care o pstorete, contaminarea slavofil din secolul trecut fiind un proces ireversibil. Contaminarea pregtete de fapt terenul pentru primirea botezului marxist-leninist, fiindc, n opinia ierarhilor, orice este de preferat, chiar i un regim bolevic, dect o inspira ie din lumea occidental. In iulie 1927, Patriarhul Serghie semneaz o declara ie de loialitate a BORu fa de puterea sovietelor, fondnd principiul loialit ii ori serghianismul, ca ultima treapt a degradrii ortodoxiei ruseti. Panslavismul preluat de bolevici i cosmetizat n interna ionalism comunist va gira toate abuzurile i expansiunea ruso bolsevic n Basarabia. Ideologia comunist va folosi slavofilismul, cu preten ii tiin ifice, pentru a dovedi ceea ce nu se poate dovedi i anume originea slav a moldovenilor i a limbii vorbite de acetia. Restaura ia Imperiului Rus, acum de coloratur bolevic i de ideologie comunist, va pune capt, n 1940, revenirii din 1918 a BOR n Basarabia, cnd BORu i mai face o poman cu Basarabia i o reanexeaz, de aceast dat la bra eta bolevismului. Consumarea pactului Ribbentrop-Molotov i a raptului sovietic al Basarabiei reia politica anexiunii bisericeti prin desfiin area Mitropoliei Basarabiei, n paralel cu crearea Mitropoliei Chiinului, dependent de Patriarhia Moscovei. Se observ, aadar, i de aceast dat rela ia bisericstat ori stat- biseric, ambele institu ii fiind ndrept ite s porneasc prigoana, una n numele bolevismului i sovietizrii, cealalt n numele slavofiliei. Parte esen ial a acestei politici, prigoana religioas este la rndul ei orchestrat de dublul imperativ al bolevizrii i al dezna ionalizrii. Cifrele snt elocvente: n 1940, n Basarabia erau 1090 de biserici, 28 de mnstiri n care slujeau 1500 de preo i i clugri. In 1989, mai func ionau doar 150 de biserici, o singur mnstire, iar preo ii i clugrii erau mai pu ini de 700. Sute de biserici au fost demolate i alte sute au fost dezafectate i folosite pe post de restaurante, depozite, cinematografe, grajduri. Imperialismul slavofil al bisericii ruse devine tovar de drum i prta cu imperialismul bolevic al sovietelor i cu dictatura proletariatului. Dac pentru arism, biserica era chiar principiul existen ei sale, pentru statul comunist, BORu este instrumentul legitimit ii totalitarismului, o institu ie tolerat i aservit, rela ia fiind una degenerat, o crdie stalinist i un pact cu diavolul al ambelor pr i. Tot ceea ce am expus pn acum, de la ideologie la pretexte, la msuri i replici, totul este confec ionat pe un fals istoric, folosit cu miestrie de propaganda rus, arist, bolevic, sovietic, neorus ori cum s-ar mai putea numi ea, Prbuirea URSS conduce la reactivarea, n anul 1992, a Mitropoliei Basarabiei, autonom i de stil vechi, n fruntea creia a fost numit IPS Petru Pduraru, ini iativ a unui numr impresionant de credincioi i preo i romni sprijini i de B.O.Romna. Reac ia Moscovei este imediat i readuce la via Mitropolia Chiinului i a ntregii Moldove, organizat pe baza statutului B.O.Ruse, pe structura fostei eparhii a Chiinului i Hotinului. Ea reprezint cea de-a 117-a eparhie din cele 124 de filiale canonice locale ale Bisericii Ruse. In timp ce Mitropolia Chiinului i Intregii Moldove s-a bucurat de sprijinul neconditionat al puterii de la Chiinu, fiind de fapt crea ia guvernului moldovean, reactivarea Mitropoliei Basarabiei a strnit ostilitatea autorit ilor, care au considerat-o, de la bun nceput, o imixtiune a Romniei n problemele interne ale Moldovei i, n subsidiar, o contestare f i a ideologiei sale oficiale: moldovenismului. Imperialismul ruso-bolevic e ns departe de a se conforma declara iilor oficiale, supravie uind, perfect necamuflat, n existen a Mitropoliei Moldovei, component a trupului bisericesc rus care, n mod paradoxal, numr printre enoriaii ei mai mul i romni dect rui i care de ine n mod ilegal patrimoniul Mitropoliei Basarabiei. Imperialismul Bisericii Ruse a devenit astfel tradi ie, traversnd trei secole i trei regimuri politice complet diferite, ca instrument de rusificare, sovietizare i anexionism, printr-o nefericit similitudine, aa cum imperiul ruso-sovietic s-a vrut o biseric, biserica rus a ajuns i ea s se vrea un imperiu, cu iluzii hegemonice seculare.

MeterulRomnilor din stnga Prutului

Podul de flori, frate, s-a drmat; a venit lacrima i l-a luat. Pai prin Sahare, dune de brum, ochiul se-nghimp, n neguri se-afum, se jale Prutul prin sloiuri, prin glod Manole ofteaz, o picteaz pe Ana, portretu-i optete: Sunt schi de pod!

PAN HALIPPAi dac, iar nprasnic, veni-va gerul de la est, nvelete, Doamne, inima romnului n steagul lui Mihai! Ajut-l s nfrunte balaurul nop ii cu lancea razei din el, optete-i de strbunii Romulus i Remus, crescu i de o lupoaic ce-n neguri pare urs.

Nicolae PETRESCU REDI Mai 2012

4

CRONICA

privitor ca la teatru O Ferma animalelor la BrechtIoana PETCUCurajoas e, probabil, fiecare apropiere regizoral de marile opere ale literaturii universale. ntlnirea cu un autor de renume, cu un text foarte cunoscut e ntotdeauna i pentru lector i pentru omul de scen o experien plin de con inut, iar produsul final va reflecta, n cazul n care nu e un eec, un schimb de idei cum numai n art se poate ntmpla, dincolo de barierele impuse de timp, de spa iu sau de mentalit i. Ca lector eti tentat s faci un act de citire implicat, prin care s cau i a regsi toate ideile pe care deja i le-ai formulat n marginea subiectului; din perspectiva regizorului, provocarea cea mare vine din stpnirea impulsurilor proprii i din reuita unei echilibristici perfecte n care autorul s nu fie acoperit n ntregime de semntura artistului, dar nici crezut n totalitate. Un asemenea dialog viu au ntins peste arii geografice i epoci diferite, Vlad Cepoi i Ovidiu Ivan n dramatizarea dup arhi-cunoscutul roman al lui George Orwell, Ferma animalelor, spectacol realizat n stagiunea 2012 la Ateneul Ttrai. Trecerea de la carte la scen a fost ntreprins cu grij, vocea scriitorului britanic fiind puntea pe care traverseaz critica adresat ideologiei totalitare, dar mai ales adresat i de aici valoarea universal a operei nsei naturii umane. Considerat de unii teoreticieni o fabul politic, scrierea orwellian este, contrar oricror aparen e, extrem de transparent. Ca i n teatru, unde cu ct o montare e mai ncrcat de teatralitate, cu att mai clar este neverosimilitatea, i pe trmul literaturii se poate proba paradoxul: cu ct fabula e mai evident i masca e mai ngroat, cu att reies mai uor caracterele i sensurile ascunse. Dup acelai principiu se contureaz i una dintre mizele regizorale ale spectacolului de la Ateneu, cci fabula este ncadrat ntr-o ram brechtian. Linia evenimentelor este trasat de un povestitor, n majoritatea situa iilor detaat, prin tonalitatea vocii i chiar prin pozi ia actorului pe scen. Naratorul este interpretat de Laura Bilic care tie s par neutr, dar tie s dea i for atunci cnd revolta interioar nu mai poate fi zgzuit. Registrul nalt ca i cel mediu lumina rmne aprins ca ultim semn al conven iei declarate i al efectului psihic pe care aceasta l are asupra slii. Sfritul este simetric, ieirea din spectacol fcndu-se prin prezentarea actorilor care, alinia i n marginea scenei, i fac o carte de vizit rostindu-i numele i adugnd sunt nscut n Romnia. Nu tim de fapt dac a fi nscut n Romnia, aa cum rostesc replica cei douzeci ii trei de actori, blanc, neeviden iat e ceva bun sau nu, dac e distopic sau dac e o mndrie. Replica se extinde ctre cei din sal, pentru fiecare dintre noi avnd un alt n eles. Azi Ferma animalelor nu e neaprat un text controversat (la vremea publicrii sale n Anglia, 1945, cartea a aprut cu multe greut i), dar e rscolitor, iar analogiile ce se creeaz n mintea spectatorului, om al unui secol bntuit de cenzur, de zbucium moral, de oratorie fr fond, de violen , non-valoare i intoleran , tulbur n egal msur acum, ca i n anii celui de-al doilea rzboi mondial. Cu siguran , o alt miz care merit fr ndoial a fi felicitat este aceea a implicrii tinerilor n arta teatrului. i nu numai, ci i pozi ionarea lor n fa a criticii ideologiilor politice, ntoarcerea lor ctre istoria trecutului romnesc sau european. Alturi de actorii Ovidiu i Teodor Ivan de o naturale e i un nerv artistic de invidiat , de Laura Bilic i sub coordonarea lui Vlad Cepoi, evolueaz elevii botoneni ai liceului A. T. Laurian. Afla i, de altfel, la a doua experien cu textul lui Orwell, membrii de la Drama Club impresioneaz prin voin a lor i seriozitatea prin care-i abordeaz personajele, pind cu dreptul, convingtori n lumea mtilor, a improviza iei, a lui ca i cum. Bnrescu Mdlina, Boboc Sabina, Crcan Ioana, Hohan Sara, Darie Andreea, Gogoi Andreea, Budac Diana, Dobnd Adina, Borcea Ecaterina, Ciobanu Andra, Cojocaru Andreea, Teleman Georgiana, Dobnd Alex, Albiteanu Sebastian, Lupu Ilinca, Zgreabn Cristina, Vlceanu Daniel, Ostafie Tudor, Bibire Andrei merit aplauzele sincere ale celor din sal.

teatrul pare c nu poate avea un viitor. Cei care stau aici s-au obinuit aa, dar pentru acela care aterizeaz, un astfel de mediu este nefast i-l poate afecta definitiv. Dou cadre evenimen iale formeaz ac iunea: un cadru al prezentului, ziua de lucru la terasa din aeroport care se completeaz cu revenirea lui Paul din America, i un al doilea cadru al ntmplrilor i fiin elor din trecut. Beneficiind de o scenografie simpl, realizat la ideea lui Nicolai Mihil, spa iul scenic devine func ional i reuete s fac trecerea din prezent n imaginar i invers. De fapt i textul i spectacolul sunt oportunit i pentru lucrul cu actorul. Improviza ia i compozi ia sunt dou coordonate clare pe care se mareaz n ctigul, de altfel, al celor de pe scen. Actorii, cu toate cfoarte tineri, interpreteaz, i construiesc fiecare gest cu minu iozitate i danseaz, tiu la fel de bine cnd s te fac s rzi i cnd s te fac s te ntristezi. Pentru

A visa, a nu mai visa... la teatruCheck-in, dublu semnat de Dumitru Crudu ca dramaturg i de Radu Ghila n calitate de regizor, e un spectacol din care reies cu mare vizibilitate cele dou baghete, cci pe de o parte se simt subiectele sensibile abordate de scriitorul moldovean, pe de alt parte, lec ia de actorie i pasul sigur pe pojghi a sub ire dintre comic i dramatic i fac recognoscibil mna lui Ghila. Cu un text care se ntoarce din nou spre fa a societ ii romneti actuale, spectacolul de la Ateneul Ttrai ofer publicului un moment de analiz a ceea ce vede nu doar pe scen, ci i n preajm, i chiar un moment de autoanaliz. Check-in este o montare-metafor a zborului, ideea frumos multifa etat de regizor. De pe linia realist, a unei poveti banale cu oameni care muncesc ntr-un bar pe aeroport, se alunec ncet ntr-o irealitate ce sondeaz interiorul acestor oameni obinui i, descoperindu-i aa cum ei nu se arat n afar. Pe scurt, Paul (Ionu Cornil) se ntoarce din Statele Unite dup o absen ndelungat. i regsete prietenii i ara ntr-o imagine care contrasteaz cu ateptrile sale. George (Codrin Dnil), amicul su din tinere e, colegul de trup i de neliniti existen iale, a ajuns n drum, ctignd cte ceva din mila clien ilor de la bar sau terpelind fr nici un regret de ici i de colo. Nici Lori (Andreea Lucaci), fosta iubit, nu a avut mai mult noroc acum e osptri n aceeai loca ie, nvrtindu-se printre mese, buturi i doi colegi lipsi i de scrupule (n interpretarea lui Daniel Chiril i a Claudiei Chira). ara? un loc n care nonvaloarea i interesul, violen a i prostul gust au devenit principalele elemente dup care oamenii se ghideaz. Un loc n care cultura e dat la o parte i c pn la urm aceasta este miza Check-in-ului: n spatele fiecrui zmbet se ascunde ceva dureros, ca un vrf de ac ce se nfige uor, apoi suferin a ncepe s fie persistent i la sfrit devastatoare. Fiecare personaj e o arip simbolic; o arip li se zbate uneori sub piele. Scenic, asemenea clipe sunt redate prin ruperea brusc a firului ac iunii fireti i prin interpunerea unor secven e cu instruc iuni de zbor, aparent stranii, apoi prin repetabilitatea lor, cptnd sens. n aceste momente personajele se aaz pe marginea scenei, privesc undeva n deprtare i nva s viseze. Cnd luminile irealit ii se sting tot att de neateptat, fiecare revine la via a de zi cu zi, via a n care visele sunt bine ferecate i unde praful, grijile mici fragmenteaz existen a. Re inem c mna regizorului se face sim it adesea tocmai prin plonjrile n teatralitate. Fie c rupe bariera dintre scen i spectator, determinndui actorii s ias printre fotolii i s stabileasc un dialog cu publicul, fie c se folosete de tehnica teatrului n teatru, atunci cnd, cu verv, Paul i George se apleac pe textul de altfel simbolic ales Deteptrii primverii. O mas, un scaun, o ptur sunt tot attea obiecte ncrcate cu poten ial; ele capt dea lungul reprezenta ii n elesuri multiple, astfel c nimic nu las impresia inutilit ii pe scen. Actorii se descurc onorabil pcat ns c textul sufer de o caren de ritm, ac iunea de la un anumit punct dilundu-se i fiind previzibil. Abordarea regizoral se strduie s renchege cele cteva fragmente n care motorul evenimentelor ncetinete i, n cele din urm, ntoarce check-in-ul asupra noastr, a spectatorilor care nv m odat cu Paul i George, cu Lori i Veronica s vism i s ne nfrngem visele.

sau grav i sunt pe potriv. Apoi n pur stil brechtian, nc de la nceput, publicul e anun at de ceea ce se va petrece pe scen, rolurile sunt mpr ite tinerilor care devin actori, sunt ncredin ate actorilor indica ii sumare de joc, zidul dintre scen i sal este nlturat,

CRONICA

Mai 2012

5

ut pictura poesis Florin Teodorescu creativitate i valoareValentin CIUCn spa iul cultural mai ntotdeauna marcat de histrionice manifestri egolatre, prezen a pictorului Florin Teodorescu ine de o discre ie rafinat, semn de educa ie intelectual i contiin a propriei valori. Spre a fi vzut de public i colec ionari nu trebuie neaprat s strigi n agora spre a te face auzit. Intelectual cu bune practici n profesia sa la Clinica de la Socola, stabiliment de notorietate n tratarea maladiilor spiritului, pictorul a evoluat constant i sigur cu un ritm firesc al evolu iei artistice sugernd un autentic violon d'Ingres. Trebuie subliniat dimensiunea culturii sale plastice ca premiz elocvent pentru evolu ia individual, unde marile umbre ale unor clasici se insinueaz discret n atelierul artistului. Dialogurile solitare cu naintaii precum i cu congenerii i-au permis configurarea unui mod propriu de raportare la ceea ce putem numi spectacolul lumii i al eului profund. n anii cutrilor asidue, s-a ntlnit cu numele mari ale artei europene, dar i cu cei care i-au fost, n timp, mentori. Numele lui Ghi Leonard, de pild, este rostit cu respect, aa cum o fac mul i dintre discipolii si. Rigoarea este elementul principal preluat de la maestru i, simultan, disciplina arhitecturii compozi ionale. Pe acest eafodaj eticoestetic Florin Teodorescu a definit o filosofie proprie, dar i un mod de a fi contemporan cu cei mari care au fost i cu cei care nu s-au nscut nc. Expozi ia recent de la Galeriile N. N. Tonitza din Iai, anticipat de cteva remarcabile succese la Piatra Neam i la Galeriile Galateca din Bucureti, a stimulat interesul publicului ieean astfel nct slile s-au dovedit nencptoare. Acest aflux de public denot un interes real pentru crea ia artistului care, de fiecare dat a surprins n mod plcut asisten a. Dac n prezen ele sale publice discre ia este dominanta de comportament, n spa iul de crea ie converseaz de la egal la egal cu operele unui Matisse, Mondrian sau Edvard Munch. Modelele sale preferate sugereaz afinit i i conduc la analize morfologice cu o evident not personal. Fiecare imagine, indiferent dac este un peisaj sau o scen de gen, beneficiaz de un tratament cromatic n tonuri grave, arznd stins, ca o flacr purificatoare. Pensula ia este ntotdeauna sigur, cu prestan tonal i profunzime. Elogiul lui Mondrian de pild arat c prin includerea n cmpul imaginii a unor sugestii abstracte va poten a i mai elocvent propria picturalitate. Tot astfel stau lucrurile i n raport cu unele compozi ii ale lui Matisse, artistul care i-a sugerat formele aproape baroce ale vegeta iei sau ale personajelor meditative. Uneori cromatica face trimitere la profunzimile tehnice ale maestrului Corneliu Baba ale crui reflec ii asupra condi iei umane au gravitatea unei medita ii. n orizontul spa iului na ional pictorul imagineaz orizonturi campestre n planuri vaste, traversate de culoarea vital a cmpurilor ritmate n tonurile naturii. Un vas cu flori, la rndu-i, pare a fi prin structur i monumentalitate, un elogiu discret i tandru. Verdele, albul, ciclamenul aspir la un acord dintre form i culoare. Asemenea tehnic a suprapunerii pe volum a unor accente fac ca ansamblul s dobndeasc o anume somptuozitate. Florin Teodorescu, atunci cnd este interesat de portret caut elementele prin care exprim caractere, destine, atitudini. Cei doi ceterai din Maramure de pild au vitalitatea expresiv a caracterelor puternice, dincolo de expresia concentrrii sau a cromaticii ce sugereaz culorile Maramureului. Alte compozi ii cu personaje triesc prin atitudinile individualizate sugernd posibile psihologii sau chiar caractere particulare. Interesul pentru psihismul personajelor arat c pictorul are acces la diferite paliere de raportare la universul uman. O lucrare eminent este Raffaela cu colier, unde artistul nu a pictat neaprat un remarcabil portret de femeie, ci feminitatea n esen a ei profund i enigmatic. Decupajul insinuant al formei ce se cere mngiat face din compozi ia aceasta un elogiu al iubirii. Redutabile sunt, nendoielnic, compozi iile unde misterul, balul sau masca fac un spectacol comun. Al travestiurilor, unde enigma se las devoalat fr a atinge pragul frivolit ii. Balul mascat, policrom i monden, sugereaz poten iale aventuri de alcov. Alteori, tonul pare mai grav dect o medita ie oarecare, expresiile personajelor atingnd sfera unui poten ial oniric. n schimb, impresiile bazate pe ritmuri alerte provenite din veritabile cavalcade fac din gra ia alergrii cailor o vijelioas cavalcad Florin Teodorescu se prezint acum, ca i n alte ocazii, ca un artist al crui statut profesional l impune printre confra i. Cred c ceea ce face, face bine, asigurndu-i stima publicului, recomandndu-l ca pe un profesionist care se respect. Dilemele personale asupra crea iei se rezolv, oricum, tot n solitudinea atelierului de crea ie... favorabil meditatiei , filosofarii , a ntelegerii superioare ale celor doua entitati. Ca ntotdeauna , cnd scriitorul Mihai Pricop , intr n acest spa iu ni se relev o rela ie complex ntre caracterul concret al corpului uman i dimensiunea lui estetic. n acest spa iu , autorul se strduiete s nu facem greeala de a confunda o valoare cu cealalt , s nu suprapunem esteticul cu fiziologicul , s n elegem c imaginea natural material - este oferit ochilui , iar spiritul descifreaz codul , mesajul estetic al imaginii. Mihai Pricop , ne atrage atentia ca frumusetea femeii n pictura renasterii s-a evitat suprapunerea senzualitatii cu frumusetea ca exprimare estetica, justificnd, astfel, opinia generala n care frumusetea feminina este comparata cu armonia si echilibrul cosmic. Autorul, rezumnd, vrea sa ne spuna ca natura ne transmite ceva asa cum este , iar artistul si propune sa etaleze ceea ce poate provoca emotie , adica, forta operei de arta care duce la ceva asa cum o simt si o nteleg eu. Lucrarea aduce n prim-plan o bibliografie extrem de vasta si seducatoare pentru cercetator, bibliografie n care descoperim si un fond ilustrativ exceptional prin maiestrie si puterea argumentatiei , a comentariului sustinut de autor. n carte sunt retinute multe si variate consideratii asupra Frumosului ca entitate att filosofica ct si estetica. Astfel, ncepnd cu prezenta n discurs al unor nume ca Platon si Aristotel si a opiniilor lor asupra frumosului natural si asupra celui artistic, analiznd cu genialitate raporturile de interdeterminare ntre realitate si principii, esticianul Mihai Pricop, si raporteaza analiza estetica la esteticieni de marca T. Vianu sau P. Comarnescu care, si ei, sunt preocupati cu precadere de necesitatea disocierii frumosului natural de frumosul artistic, subliniind ca Frumosul este spiritualitate imaginativa imaginarea ca expresie a impresiilor, ca opera artistica contine identitatea noastra. Autorul cartii aduce n prim-plan autori de o exceptionala valoare (Stendhal, Baudlaire, Keats), gnditori care atunci cnd se retrag macar temporar din lumea rece a ideilor, se opresc n lumea att de calda, att de rotunda si muzicala, att de acoperita de mister si de dorinta a corpului feminin, att de dedicata gndului frumos, si admiratiei, ca sa nu spunem adoratiei. & Renasterea este fenomenul considerat ca reactie a artei si a artistilor la marile modificari sesizate la nivelul societatii, modificari n plan social, politic, filosofic, moral si etic. Renasterea, ne spune autorul, este o directa consecinta a faptului ca aristocratia, ramasese imobila n fata unei burghezii n plina afirmare. Dar pe noi, cei de azi, ne intereseaza, n special, renasterea ca un act de iesire din rutina si sablon, ne intereaza ca fenomen ce si-a dorit personalitate si stil, si care, desi si declara distantarea fata de antichitate, e lesne de observat ca artistul renasterii tragea cu ochiul (sa spunem asa) la idealurile si reperele artei grecesti. n general, cnd vorbim de procesele nnoitoare n arta consideram aceste schimbari ca fiind datorate artistilor. Ceea ce nu e chiar adevarul. Am spune ca nu artistii creeaza o arta noua, cica, dimpotriva, arta impune schimbarea n arta la care artistul, la rndul lui creeaza noua arta. Artistul care a auzit vocile artei, i a n eles c liniile se plictisesc s tot fie linii, c pensula mbtrnete i n penel i pe pnz, c sunetele i cuvintele au obosit s mai fie aceleai, aceleai, aceleai ... , acel artist care a n eles, deci, c mijloacele artei sunt perimate, va n elege s se smulg din nmolul rutinei. Parasind zona teoreticului n ceea ce priveste esteticul, sa constatam ca citind aceasta care, semnata de profesorul si scriitorul Mihai Pricop, simtim aproape miraculos, ca realitatea obiectiva, imediata dar si propria noastra realitate este atinsa de Frumos, adica de echilibru, senzualitate si bucurie. Mihai Pricop pare s ne avertizeze c admira ia frumuse ii este un moment de revela ie spiritual, dar c aceasta nu este destul dac nu-l modifc pe om n plan etico-moral, filosofic, estetic sau religios. Descoperind frumosul avem ansa de a deveni i noi mai frumoi. Toata admiratia si consideratia pentru omul care o viata ntreaga a avut grija de sanatatea trupului femeii, dar n acelasi timp a fost fascinat de frumusetea acestui trup. Cartea la care ne referim Frumuse ea feminin n pictura renaterii ne ofer ana de a ne opri nc odat la unul din cele mai importante momente din istoria artei, din istoria picturii n centrul creia se afl Femeia, ca fiin concret dar i ca surs de emo ie, de senzualitate i revela ie estetic.

Ascultnd vocile arteiConstantin POPADup ce ai rsfoit cartea Frumuse ea feminin n pictura renaterii , fascinat de calitatea estetic a tablourilor reproduse , i- i ridici privirea spre lumea concret a camerii , ai ciudata impresie c te-ai ntors dintr-o lume fr nici o legtur cu cea de azi. Fata de lumea culorii , a gratiei si armoniei , a muzicalitatii corpului , a lume a visului , aproape hipnotica , fata de o lume n care concretul este vaporizat , iar corporalitatea capata o substantialitate ce nu se poate identifica dect cu emotia , ne este greu de a suporta realitatea imediata care ni se arata cenusie , plata , si anonima , o realitate care pare sa fi pierdut sensul catre frumos. Parca speriati , intrati , n panica , ne rentoarcem la carte , ntre paginile careia ne asteapta un univers care , de secole , rezista , ne fascineaza si vrem sa-l descifram , sa-l ntelegem , de fiecare data , mai bine. n cuprinsul lucrarii , semnata de Prof. Dr. Mihai Pricop , ntlnim evaluari a unor mari oameni de cultura , filosofi , critici de arta , oameni care s-au dovedit fideli observatori si admiratori ai fenomenului plastic , ai picturii de-a lungul timpului. Ca de obicei , autorul cartii ne aduna pe toti cei care parem a fi intereati de un dialog cu dublu sens dialogul om arta si dialogul arta om. Dupa ce n primele doua capitole suntem pusi n contact cu nceputurile manifestarii unui proces n care se subliniaza ca ntre anatomia car reprezentare biologica si estetica anatomiei se creeaza un spatiu

6

Mai 2012

CRONICA

jurnal cu scriitori S sapi n lumin pn dai de ngeri.Valeriu STANCUDe mult vreme, creatorul Constantin Popa (poet, dramaturg, prozator, filosof i actor de renume) i putea socoti mplinit destinul auctorial, cci a publicat de-a lungul vremii volume de versuri, de teatru, eseuri i dizerta ii filosofice (pentru cine nu tie, actorul Na ionalului ieean are i un doctorat n filosofie luat, n 2004, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai, cu tema Teatrul absurdului ntre revela ie filosofic i necesitate estetic). i totui, adevrat cartezian, vrea s-i dovedeasc fiin area i prin att de rara capacitate a cugetrii, mai ales pentru c-i triete din plin, dei trziu, libertatea de a gndi. Cred c marea izbnd a cr ii sale de maxime const n faptul c autorul a reuit s-i ridice propriile gnduri, observa ii, cugetri, din realitatea pe care o triete, din cotidianul fad i arhicunoscut al propriei existen e, la nivelul unor adevruri etern i universal valabile, din care orice doritor (cititor) s-i poat sorbi mcar o pictur de n elepciune care s i se potriveasc. Evident, cugetrile oricui sunt tributare epocii n care sunt create, moralei i moravurilor acesteia, dar i sufletului autorului, sensibilit ii i inteligen ei sale. i, poate mai mult dect sensibilitatea, n cazul cugetrilor, ra iunea, vigoarea, metoda, mobilitatea gndirii, spiritul viu, spiritul de sintez i spiritul de observa ie se ncuib n laconismul exprimrii aforistice. Nu degeaba se afirm c mai degrab scrii un roman dect un aforism! Truismul, platitudinea, prolixitatea sunt dumanii naturali ai maximelor i, din fericire, aceti dumani implacabili nu i-au aflat sla n paginile oferite de Constantin Popa tiparului. Dac scrisul e un duel ntre autor i cuvnt, n insolitul duel romancierul e un lncier strivit de armur, scut i arme, iar cugettorul e un spadasin, un floretist chiar, un duelgiu gata oricnd s se ia la har pentru triumful adevrurilor sale. Poate de aceea, uneori, preceptele poetului sunt defini ii pure : Vulcanii elanul adncurilor spre nl ime.; Dunele dorul nisipurilor de a fi valuri.; Noaptea o lumin bolnav de ntuneric.; Roua lacrima nop ii etc. Fr a fi grupate pe teme, aforismele curg unul din altul cu naturale e, ca undele unui izvor ce scnteiaz atunci cnd pietrele ntlnite n cale le zbucium. Temele cr ii sunt cele predilecte pentru cugettori : via a i moartea (Moartea e un fel de a pleca: dar i un fel de a ajunge.; Pn la urm avem chipul ntmplrilor prin care am trecut. Singurtatea trebuie s o meri i.; Moartea o repara ie total a greelii de a ne fi nscut.), Dumnezeu i rela ia cu Divinitatea (Dumnezeu are chipul disperrilor i speran elor noastre.; Dumnezeu s-a mpr it n tot ce exist, aceasta fiind chiar nsi condi ia lui de a fi ntreg.; Cutndu-l pe Dumnezeu, omul se gsete pe sine.; Pe Dumnezeu nu trebuie s-l gseti. E destul s-l cau i.; Da, aa este: suntem nesfritele chipuri ale unui suflet universal numit Dumnezeu.; Cnd cred cu putere n Dumnezeu, abisul mi pare un cer cu stele.), crea ia (Poezia este un cntec ce-i caut instrumentul din care a plecat.; Poetul e tragic pentru c-i simte mai aproape sfritul dect nceputul.; Muzica respira ia lui Dumnezeu. Ca s fie nalt, poezia trebuie s aib adncime.; Fiecare micare a unui balerin este un dialog cu spa iul.; S fie oare poezia Raiul cuvintelor... sau iadul?; Muzica ne transmite o stare a sunetelor, aa cum fonetul ne transmite o stare a frunzelor.), iubirea ( i-am dat att de mult, iubito, nct nu mai am cu ce te iubi.; Cnd iubita te prsete, ai pierdut ceea ce, de fapt, nu aveai.; Iubirea este drumul cel mai scurt spre iubire.; Tu ai fost labirintul n care, de bun voie, m-am rtcit.; Am obosit tcnd attea cte a fi vrut s- i spun.), trecerea i devenirea (O dat cu floarea vrstei, crete i iarba mor ii.; Toat vara, frunzele nva cum s fie toamn.; Nu suntem dect exact ceea ce am fost i vom deveni exact ceea ce suntem.; Bolnavi de trecere, eu i clipa, ucigndu-ne reciproc.; Nu tim niciodat dac murind continum s trim sau dac trind continum s murim.), timpul (Timpul un corp bolnav de virusul trecerii.; Timpul o punte ntre muzica stelelor i linitea mor ii.; S nu arunci niciodat un ceas la gunoi: poate c mai are ceva timp n el.; Eu am vzut timpul: semna perfect cu chipul meu.; Fiecare secund care trece pe sub acele orologiului e un timp decapitat.; Clipele un complot mpotriva timpului.), tririle (Iubirea i moartea dou surori gemene amndou te fac s ui i de tine.; Cuvintele rugciunii trebuie s fie att de tensionate, att de adevrate, nct s poate fi atinse cu mna.; Salcia plngtoare crete pe malul apei, ca s aib n ce s-i admire triste ea.; Cnd urc crarea spre mnstire, e ca i cum mi-a spune rugciunea cu pasul.; Cnd m simt lovit de atta prezent, m furiez pe strzi mrunte i-mi caut umbra pe vechile ziduri.; cine se teme de nl imi nu va avea parte de ele.), succesiunea anotimpurilor (Primvara, slciile plngtoare rd.; Primvara nu e dect iarba visat de pmnt toat iarna.; n primvar, am trit att de intens toamna ce avea s vin, nct n sufletul meu czuser de mult toate frunzele.; toamna, cnd cade o frunz mi vine s scriu o poezie; cnd cad mai multe, mi vine s le mtur.), ars poetica (Dac poezia este puternic prin metafor, poate fi i slab din aceeai pricin; Noroc c lebda nu-i cnt ultimul cntec o singur dat.; Scriitorul i face, nc din via , din paginile cr ilor, propriul mormnt.; Cerul, fr zborul psrii, este un spa iu alienat.; Cderea frunzelor un fel de poman a toamnei la care se lcomesc poe ii., Marile legi se scriu cu pu ine cuvinte.; De cnd frunz.; Psrile se nal doar pentru a nsmn a cerul cu zbor.; Cnd rupi o floare, aerul care o nconjoar mbtrnete pe loc.; i, dup ani, cnd te-am vzut, iubito, miroseai a frunz cztoare.; Cnd valurile rmn suspendate ntre ap i cer nseamn c marea i-a pierdut memoria. Ca s ajungi s te pronun i asupra defectelor, nravurilor, viciilor firii omeneti, trebuie s le cunoti, s te fi lovit de ele. Or, asta nu se poate ntmpla la vrsta fraged a elanurilor, a generozit ii, a druirii, cnd sufletul e cotropit de poezie. Renun ri, dezamgiri, decep ii, pierderi trebuie s- i mpovreze sufletul de-a lungul vremii ca s ajungi s exprimi adevruri incomode, ca s ajungi s scrii : Oamenii i iart eecurile, nu ns i succesele.; Cel mai lung i mai greu drum a fost acela de la mine spre mine.; Spune-mi orice, numai adevrul nu. i te voi iubi. Sincer.; Dac Dumnezeu poate s m ajute, atunci cel mai bine o face aprndu-m de mine.; Solidaritate a- i lua partea ta din singurtatea celorlal i.; Nu cile Domnului sunt ntortocheate, ci ale omului.; S-i mul umeti celui ce i-ai fcut un bine.. Dup cum s-a putut constata i din exemplele alese pn acum, nu de pu ine ori sentin ele lui Constantin Popa sunt ale unui om ajuns la vrsta cnd iluziile, speran ele, visele fac loc, dac nu dezabuzrii, cel pu in scepticismului; patima e nlocuit de reflec ie, arden a, de experien , ac iunea se subordoneaz mai mult creierului, dect inimii. Gndirea matur, chibzuin a, experien a existen ial sunt surse ale tririlor adunate-n carte. Autorul dovedete nc o dat (mai era oare nevoie?!) c o culegere de aforisme e mai miglit, mai cizelat dect un volum de versuri. Poezia e rodul clipei de inspira ie, e ardere de tot, e o stare, te cuprinde dintro dat, arzi n fiin a ei sau arde-n fiin a ta. Cugetarea i frmnt creierul, i roade contiin a n fel i chip, te obsedeaz vreme ndelungat. Poezia este fulguran a unei triri nzidite-n clip, un scurtcircuit sufletesc din care se nasc imagini. Aforismul e rodul elaborat n timp al medita iei. Un aforism presupune conciziune, observa ie, gndire. Dar, asemenea poeziei, i talent. Cam multe condi ii de ndeplinit pentru o scriere de un rnd sau dou! Probabil din aceast cauz att de pu ini sunt scriitorii care ndrznesc s se aventureze pe nisipurile mictoare ale unui domeniu peste care mpr esc strlucirea spiritului i laconismul rostirii! Simbioza dintre trire i medita ie se nvenicete ntre copertele acestei cr i de cugetri poetice, Aforisme. O carte ce s-a scris n timp. Autorul ei a tiut s o aeze n vie uire i, mai ales, n durat. Nu tiu dac autorul Costantin Popa a mai publicat cugetri pn acum, dar am avut privilegiul de a citi cteva din volumele de versuri ale sale i am gsit n ele, in nuce, liniile de for pe care se va structura mai trziu gndirea sa aforistic. Nu inten ionez s fac o paralel ntre poezia i aforistica lui Constantin Popa, dei sunt convins c rezultatul unui astfel de demers ar fi un interesant studiu, ce ar revela nebnuite aspecte ale crea iei sale. M voi limita doar la afirma ia c multe din poemele creatorului con in versuri ce pot fi considerate adevrate maxime i sentin e. Adevr, spirit (de sintez i de observa ie), laconism, un rafinat sim al paradoxului (pe care autorul l dovedete cu prisosin : Via a este doar rgazul n care nve i cum s mori.; Nu meritam s te iubesc att de mult.; Singurtatea e o binecuvntat boal care se ia prin contactul cu mul imea.; A- i respecta propria libertate este o mare povar.; ntunericul anotimpul n care se coace lumina.; Dac cel care sunt, nu sunt, atunci cum poate face iluzia umbr?; Un val fr rm este mai rtcit dect un rm fr val.; Dac drumul are o memorie a pailor, i tlpile au o memorie a drumului.; Amurgul un cuvnt jumtate zi, jumtate noapte.) i, mai ales, har. Re eta pare simpl, nscrierea ei n realitatea scriiturii e anevoioas. i doar scriitura face diferen a ntre chema i i alei. Cu volumul su de Aforisme, Constantin Popa a dovedit nc o dat c face parte din a doua categorie. i nainte de a ncheia, s ne amintim ce spunea filosoful francez Blaise Pascal n panseurile sale : Toutes les bonnes maximes sont dans le monde; on ne manque qu' les appliquer. (Toate preceptele bune exist n lume; nu lipsete dect s le aplicm.). Aadar, citi i maximele lui Constantin Popa i ncerca i s le aplica i n propria existen . Ve i fi mai buni, mai frumoi, mai umani!

cuvintel e au o via de cine, am nv at s scriu ca un om.). n fond, aforismul este gsirea cuvntului ce exprim adevrul. De aceea e normal ca un poet, n ciuda rela iei privilegiate cu metafora i cu sugestia, s se exprime i prin laconismul, prin adevrul aforismului. Exprimarea lui Constantin Popa nu e doar senten ioas i concis. Este i poetic. Multe din aforismele sale sunt att de plastice, de persuasive, de ispititoare, nct pot fi socotite adevrate poeme ntrun vers sau fragmente de poeme ini iatice. Pentru c i n adevr trebuie s fii ini iat, spre a alege grul de neghin : s n elegi tlcul parabolelor, mesajul pildelor, simbolurile paremiologice ale n elepciunii. i ndemnurile propriului suflet! Motiv pentru care a ndrzni s afirm c inspiratul scriitor ofer cititorilor lui o noutate : aforismul poetic! Scurtele sale sentin e sunt adevrate poeme n proz. Alctuite din secven e simple, dar atotcuprinztoare, ele pun pre mai ales pe simbol, pe capacitatea de generalizare a acestuia. Iat doar cteva exemple : Niciodat n-am tiut dac frunzele moarte cad din copac sau din sufletul meu.; Bobocii ar rmne aa, dac nu s-ar aduna n ei atta suferin a nfloririi.; Adevratele minuni : s eliberezi statuia din piatr : s sapi n lumin pn dai de ngeri.; Eti cu adevrat singur cnd n-auzi, cnd nu sim i cum din inima lui Dumnezeu curge venicia.; Rugciunea i srutul dou gesturi care nu se fac dect cu ochii nchii s nu ni se vad lacrima.; Cderea lor, toamna, e att de vie, nct de pe ramuri cad, se pare, nite fiin e sub form de

CRONICA

Mai 2012

7

jurnal cu scriitori condurul cenureseiO via de om aa cum esteEmilian MARCUEmilia Pavel, omul de lng noi, omul pe care l vedeam pn mai de curnd, pe strzile oraului, mai pu in, dar prin cte-un sat uitat de lume dar nu i de ea, mai adesea, acolo unde nici c puteai s te gndeti, a adunat, cu mult pricepere, dar i foarte mult pasiune, stampe din satul romnesc patriarhal i le-a cldit sub form de muzeu. A adunat obiecte care unor neaviza i ar fi prut total inutile i numai bune de aruncat sau n cel mai fericit caz de pus pe foc. Dar ea, aceast femeie ct o mnu, le-a adunat, le-a nnobilat i le-a repus n circuitul public redndu-le adevrata valoare. n cei peste 60 de ani de cnd a devenit o autoritale n acest domeniu, Emilia Pavel a adus n patrimoniul na ional mii i mi de obiecte, care de care mai frumoase, dar toate valoroase i toate de nepre uit, aa cum de nepre uit este nsui satul nostru cel de toate zilele, satul care din nefericire ncepe s fie tot mai mic, tot mai retras n propria lui existen , tinznd chiar s dispar dac nu ar exista oameni cu asemenea druire. Nici o alt form a culturii populare nu este att de complex, diversificat,vie, autentic n dinamizarea lumii vzutelor i nevzutelor, ca masca popular, constituit din grupuri profesionale sau n alaiuri nesfrite, de totalitate cosmic. Am citat din prefa a semnat de prof. univ. Petru Ursache, o personalitate de excep ie n folcloristic i estetic, prefa care nso ete monumentala lucrare semnat de Emilia Pavel, Masca-univers antropologic, lucrare editat de una dintre cele mai prestigioase edituri ieene, i am numit-o aici editura Princeps Edit, editur condus de poetul Daniel Corbu. Lumea misterioas a mtilor populare, de la noi i de aiurea, a constituit o preocupare special a cercettorului romn Emilia Pavel, personalitate marcant n acest domeniu, cea care asemenea altor antropologi, folcloriti i filosofi, a tiut s decodifice i s interpreteze tiin ific, masca, chipul pe care i l-a asumat n timp omenirea. Componenta ludic a umanit ii a fost reliefat de mtile i dansurile populare, de-a lungul timpului, i de aceea a constituit forma de exprimare cea mai divers i mai atractiv. Dorind s-i exprime, mplinirile dar i nemplinirile, atitudinea fa de unii membri ai societ ii, omul-creator, a ridicat la rang de art acest gen de manifestare, de unde i marea complexitate de exprimri. Dansurile cu mti ale alaiurilor ritualice, de cele mai multe ori, ale trupelor de masca i i ale altor forme de manifestare artistic au constituit punctul de atrac ie al multor cercettori n domeniu de la noi din ar. Emilia Pavel a continuat cu mult succes ceea ce au fcut naintaii Domniei sale n acest domeniu: Dimitrie Cantemir, Simion FloreaMarian, Petru Caraman, Romulus Vulcnescu, Marcela Foca, Iordan Datcu, etc. Cartea Masca-univers antropologic semnat de Emilia Pavel, aprut n anul 2011, pune n valoare lucrri publicate de autoare nc din anul 1971, lucrri despre spa iul moldovenesc cuprins ntre localit ile Pacani,-Tg. Neam -HrluAndrieeni-Negreti, pe care le mbunt ete prin noi contribu ii tiin ifice i realizeaz, ca noutate n domeniu i privire compa-ratistic, cu lumea mtilor afro-amerindiene ca baz a universului antro-pologic al mti. Se dovedete, pe viu, c masca este aceeai pe toat ntinderea umanului, pentru c fiecare grupare etnic a trecut prin experien e comune privind fenomenele fundamentale de existen i de via remarc distinsul prof. univ. Petru Ursache n prefa a la aceast carte, cel care mai spune: Ce tain poate s mai prezinte cntecul cununii, spre exempu, sau chiar mitul? Pe ct vreme cluii despre care tot vorbim nc de la Dimitrie Cantemir, ndeosebi personajul acela ciudat, Mutu; sau dansul btrnilor din Guerrero, o masc de tigru din Oaxaca, una de ef de trib din Columbia britanic i multe altele, continu s men in treaz cutriozitatea cercettorilor. Se dau rspunsuri curajoase n chestiuni complicate de teologie, de mistic, de teurgie, n vreme ce masca, la vedere pentru oricine, reuete s-i tinuiasc sensurile ascunse. Aceste sensuri ascunse de lumea mtilor ncearc s le pun n valoare Emilia Pavel n lucrarea Masca univers antropologic, aprut dup Studii de etnologie romneasc, editat tot de Princeps Edit, n 2006, aceste sensuri pe care le aduce din lumea lor, a mtilor frumos juctoare, n lumea secolului XXI, lume care pare tot mai ndeprtat de ceea ce este profund i autentic, de ceea ce reprezint inima i trupul popoarelor, n general, i pe cele ale poporului romn n mod cu totul special. Dac nu ar exista oameni asemenea Emiliei Pavel, care s-i sacrifice totul pentru aceast pasiune, poporul romn ar fi mult mai srac i poate c ar avea atta de suferit. Emilia Pavel este ea nsi o lume, un univers.

Poezia naturii la Bunin i EseninGeorge BDRUAlexandru G. erban selecteaz i traduce poezii din crea ia lui Bunin i Esenin ( poezia naturii ), propunnd cititorilor noi versiuni, pe care le prezint sintetic n articole de 9 10 pagini. ntr-o prefa dens, la obiect, Marina Vraciu se refer la specificul naturii ruse, la poetizarea ntinderii sale, la dezordinea naturii care pune stpnire pe ordinea culturii i face trimitere la Pukin, Lermontov, Bunin i Esenin. I. A. Bunin este unul dintre cei mai buni poe i-peisagiti, la care prezen a uman este evacuat din natura amenin toare, tulburtoare, strnind anxietatea, n timp ce poetul triete singurtatea omului n mijocul naturii i singurtatea naturii fr om. n opera lui Esenin, natura este un element atotcuprinztor, eroul liric fiind legat de natur congenital, ntr-o Rusie viu colorat i rsuntoare. Fenomenele naturii apar pictural, n compara ii zoomorfe i antropomorfe, mesteacnul devenind arborele-simbol al Rusiei, ntre natur i civiliza ia cuceritoare se stabilesc raporturi dificile, peisaje fantastice se intersecteaz cu cele cosmice. Atras de sensibilitatea lui Ivan Bunin, Al. G. erban observ natura ca for binefctoare: bucurie, n elepciune, frumuse e, receptarea integralit ii Lumii, culori, tceri, parfumuri ale nop ii, dragostea pentru pmnturile natale. Natura n opera lui Bunin nu este una artificial, inventat, ci unica autentic, real, multicolor, cu stoluri de psri, step adnc i pustie. n crea ia sa, poetul exprim sentimente i triri profunde, melancolia, sentimentul apropierii mor ii ( Diminea a nu vine nc ), nostalgia, regretul ( Singurtate ), toamna i iarna devin simboluri ale pierderii iubirii. n Ultimul bondar, triste ea reprezint o stare apstoare, permanent, iar mica vietate este purtat de colo-colo de vntul solitar, zumzetul semnific fericirea suprem, zborul nseamn ascensiune ctre planul superior, cosmic. Sear aduce n prim-plan elementele naturale care asigur fericirea: grdina, cerul curat, inutul alb, noriorul lucitor, exprimate de caracterul pictural al limbajului. Poezia de nceput a lui Esenin amintete prin limbaj, structur, stare de spirit de poezie popular i Alexandru G. erban eviden iaz lumea de basm a copilriei, munca, srbtoarea, credin a, tabloul casei, curtea printeasc, modul de via patriarhal, cu mul imea de sunete, zgomote, culori specifice. O poezie interesant este n bojdeuc. ndrgostit de cmpii i pduri, Esenin i-a apropiat natura, care cuprinde alte elemente: Soarele, Cerul, Luna, Stelele, Apusul, Furtuni, Crnguri. Traductorul constat c n poezia lui Esenin, culorile par a fi preluate din iconografia ortodox ruseasc: albastrul, zmeuriul, auriul. ntr-un spa iu existen ial obinuit: rul, cmpia, satul, curtea, casa, copacii devin animale domestice ori slbatice: boii ascult cornul pstorului czu i pe gnduri, vaca scarmn triste ea din paie. Multe elemente pot fi extrase din Cntec despre un cine . ndrgind satul tradi ional, Esenin i va da seama de devastarea, de pustiirea Rusiei albastre , i va exprima ura mpotriva cailor de fier, mpotriva oraului. n articolul su despre Esenin, Alexandru G. erban reliefeaz natura ca un organism unic, un ntreg univers, cu stepa ruseasc i cu mesteacnul care reprezint un simbol al na iunii, al rusului puternic, aspru, ascunzndu-i sensibilitatea n cntece melancolice. Coaja mesteacnului amintete de puritatea zpezilor din stepa ruseasc i alin sufletele oamenilor. n poezia Mesteacnul ( sensibilitate, blnde e ), copacul pare un axis mundi ntre Cer i Pmnt, tinznd spre absolut, n vreme ce sufletul poetic se contopete cu spiritul naturii. n crea ia Pe fereastr Luna, motivul poetic al lunii sugereaz un spa iu intim; n Negrit albstrime, fragil apare obsesia mor ii, tonalitatea funebr, unde albstrimea este simbolul infinitului, al lumii perfecte, al speran elor eului liric. Doar Natura i pstreaz frumuse ea suav lcaul pdurii domoale; clopo elul ofer o sugestie auditiv a vie ii, destinul este monoton, apstor, amenin nd spiritul pur al creatorului. n final, Alexandru G. erban subliniaz: Esenin nu este numai utimul poet al satului rusesc, ci i poetul satului cosmic...

Din ara SfntRzboiul veselG. MOSARIntr-un articol anterior scriam c activit ile culturale, artistice se desfoar n Israel sub semnul amenin rilor cu rzboi mpotriva Iranului. Din pcate, i acum suntem obliga i s spunem c aceste amenin ri au devenit mai grave i nu tim ce se va ntmpla. De aceea ne vom referi la aceste amenin ri i, spre deosebire de alte articole, nu vom men iona nimic despre cultur sau art. L-am urmrit zilele trecute pe Bibi Netaniahu vorbind despre rzboi. Fr nici o ndoial c n modul cum pune problema are perfect dreptate: numai un atac mpotriva instala iilor atomice ale Iranului va mpiedica pe acest duman al omenirii s intre n posesia armei atomice. Dar Aici ns intervin o sumedenie de dar-uri la care nu se pot da acum toate rspunsurile. S le lum pe rnd: Netaniahu spun c dac nu atacm acum, mine va fi prea trziu i c Israelul singur poate face aceasta. E adevrat c singur Israelul poate declana rzboiul, dar cum se va termina? Bibi Netaniahu are exemple din istoria armatei: n 1948 ne-au atacat mai multe state arabe la un loc, dar ostaii notri au nvins. Rzboiul de ase zile a dovedit capacitatea noastr, din conflictul de Iom Kipur am ieit bine numai c Bibi Netaniahu uit c, ntre anii de atunci i cei de acum, s-au interpus cteva decenii. C rile arabe nu mai sunt ceea ce au fost i-s narmate pn n din i. C Iranul este o for mondial a petrolului, dup care fug toate rile i c niciodat Israelul nu s-a luptat cu Iranul, o ar perfid, cu conductori extremiti religioi, fanatici, mincinoi, care tiu s vorbeasc frumos i s ame easc o lume ntreag, spre a-i face interesele. Netaniahu povestete israelienilor c va fi un rzboi scurt, fulger, dar nu pomenete nimic despre fa a rea a monedei. Asta nseamn c nu vor fi n Israel dect cel mult 500 de victime (cum vd Netaniahu i Barak) pentru c i rachetele iraniene tiu s ajung la destina ie. Pe de alt parte, cine-i garanteaz lui Netaniahu c bunii vecini arabi vor sta cu bra ele ncruciate? Ce vor face arabii din Yehuda i omron, dar mai ales din Gaza? De ce nu gndim profund? : de ani de zile, din Gaza, teroritii in sub teroare sudul Israelului, iar ara noastr nu poate face nimic altceva dect s se agite i s amenin e. Aceste avertismente n-au nici o influen asupra teroritilor, nici mcar mrunt. n aceste condi ii, cnd de fapt suntem anchiloza i n lupte mai simple, locale, ne-am trezit deodat mari lupttori mpotriva Iranului? Statele Unite ale Americii i dau seama fr ndoial de pericolul iranian. Dar trateaz aceast tem, mpreun cu cteva state europene, cu rbdare, ncearc solu ii. Oare au interes americanii s-i lase pe iranieni s-i fac arme atomice? Categoric, nu! Drept care declar c vor lua msuri. Adevrat, acestea pot interveni n ultima clip, dar americanii vor ac iona? Se n elege c alturi de americani, israelienii au alt ans. ns Bibi Netaniahu se grbete. N-avem timp spune el. i vrea s atace, el fiind aprat n adpostul subteran, antiatomic, n timp ce popula ia va fi la dispozi ia rachetelor iraniene. Israelienii, tim, sunt oameni viteji, dar mult prea ncrezu i. Aceast auto-ncredere exagerat era s ne duc la distrugere n rzboiul de Iom Kipur. Acum, o serie de conductori israelieni, pe baza unor succese mrunte sau chiar mai mari (aprare prin cupole de fier) cred c se pot juca de-a rzboiul. Ei uit c nu mai sunt timpurile cnd n nordul rii se ddeau lupte, iar la Tel Aviv se fcea plaj. Hei, domnilor, reveni i cu picioarele pe pmnt! Analiza i perfect fiecare micare i toate consecin ele ei. Situa ia cu Iranul ct timp va avea o conducere extremist-religioas, dumnoas Israelului este grav, dar nu trebuie s ne repezim, de asemenea s nu ne orientm dup politicienii de stnga, care n sens negativ, ncearc s mpiedice un rzboi cu Iranul, creznd c vorbele lor despre pace vor ajuta. Numai realismul, obiectiv, exact, poate conduce la solu ia cea mai bun. Rzboiul vesel este bun pentru un film comic. Dar nu i pentru o existen fireasc, ntr-o lume n care ntunericul ctig teren

8

Mai 2012

CRONICA

jurnal cu scriitori bra e ncruciate (V)Victorie pltit din banii notriAdi CRISTIS vorbim despre o nou decizie a CEDO. Despre o ac iune a unui coleg de-al nostru din pres care a reuit s nving iner iile statului romn, dar mai ales a reuit s nving mentalit ile comuniste ale sistemului. Astfel de victorii, trebuie s sesizm acest amnunt, nc nu se pot ob ine pe teren propriu. nc mai sunt necesare drumurile la Bruxelles, solicitarea competen elor Cur ii Europene a Drepturilor Omului. Nu de pu ine ori s-a spus c mai avem nevoie de zeci de ani buni pentru a racorda la schimbrile evidente, post-revolu ionare, o mentalitate pe msur. nc mai suntem restan i la aceast acordare a lungimilor de und, astfel nct efectele ac iunilor noastre s fie n concordan cu bunele inten ii care ne ncearc de mai bine de 22 de ani. Mentalitatea comunist, aceea de a interpreta legea n sensul pstrrii privilegiilor, pe care cei afla i la putere cred c sunt ndrept i i s le mpart sub form de dreptate, sub forma feliilor de pine, dup cum le dicteaz interesele, nc mai este o for n Romnia zilelor noastre. Sistemul a rmas att de anchilozat, nct nici o ncercare de redresare, de recompunere dup modelele viabile europene, nu a fost sortit izbnzii, de fiecare dat nregistrndu-se mari eecuri ale justi iei, pe care doar cur ile europene au reuit s le ndrepte. O astfel de situa ie s-a ntmplat i n cazul jurnalistului Petru Frsil, unul din pionierii presei post-decembriste, fondatorul posturilor de televiziune TELEM Iai, TELEM Piatra Neam i al postului de televiziune regional Prima TV Iai. Dup o cras ingerin a politicului n destinele unei institu ii de pres, n plin avnt democratic, la Piatra Neam , cum de altfel n ntreaga ar, amprenta omului politic aflat vremelnic la putere s-a dovedit a fi o veritabil ghilotin ce a retezat un demers jurnalistic depus n slujba cet eanului. Ceea ce nc nu se tie sau, mai precis, nu se dorete s se tie, ine de rolul pe care l are presa n societate. De fiecare dat ea apare pe masa guvernan ilor, a celor care gestioneaz puterea n numele poporului, sub forma celui mai periculos duman, gata oricnd s provoace cderi de guverne sau demascri de mari corup i. Paradoxal, presa niciodat nu a fcut cas bun cu Puterea, chiar i numai pentru simplul fapt c n fia postului ei este prevzut exact aceast ac iune de a demasca orice fapt de nclcare a legii, cu precdere din partea celor care triesc din banii publici. Atunci cnd presa i face treaba, atunci apar reac ii violente din partea puterii, astfel nct profesia de jurnalist n Romnia continu s fie perceput de comunitate ca o meserie extrem de periculoas, de riscant. Expus tot timpul reac iilor violente ale unor demnitari, oameni politici, prini cu mna n borcanul cu miere. Violen a a mers n cazul lui Petru Frsil pn la a i se fura postul de televiziune de la Piatra Neam , colegul nostru devenind primul ziarist interzis din Romnia post-decembrist. mpiedicarea acestuia de a-i profesa meseria a fost pur i simplu trecut cu vederea de Justi ia din Romnia, fiind considerat o pagub colateral a unor prejudicii inventate de cei care s-au trezit descoperi i de mass media n mijlocul matrapazlcurilor lor, nscrise n fireasca baroniad local, unde for a legii a f


Cronica Decembrie 2009

Cronica Decembrie 2009

HBV cronica

HBV cronica

Amigdalita cronica

Amigdalita cronica

pulpita cronica

pulpita cronica

Amigdalita Cronica Regie

Amigdalita Cronica Regie

Pancreatita Cronica (1)

Pancreatita Cronica (1)

BCR boala cronica

BCR boala cronica

Pancreatita Cronica!!!Ppt

Pancreatita Cronica!!!Ppt

CRONICA NOTARULUI ANONYMUS

CRONICA NOTARULUI ANONYMUS

Leucemia Granulocitara Cronica

Leucemia Granulocitara Cronica

Cronica Literară

Cronica Literară

Glomerulonefrita Cronica

Glomerulonefrita Cronica

Hepatita Cronica

Hepatita Cronica

Cronica Bohotinului.doc

Cronica Bohotinului.doc

Leucemie Cronica

Leucemie Cronica

Din Cronica Akasha

Din Cronica Akasha

Cronica Cercetarilor Arheologice

Cronica Cercetarilor Arheologice

Durerea Cronica

Durerea Cronica

DIAREEA CRONICA CONSTIPATIA CRONICA

DIAREEA CRONICA CONSTIPATIA CRONICA

laringita cronica PCN

laringita cronica PCN