8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 1/8

4.3. Criza rachetelor din Cuba

Din 1960 situa ia interna ională începe să „ț ț  fiarbă”. Începea războiul rece între două super 

 puteri, SUA i USS. !astro î"părtă ea opiniile ideolo#ice ale statului socialist "ar$ist leninistș ș

condus de către %artidul !o"unist. &ai "ult, !astro a încercat să e$tindă bene'iciile re(olu iei iț ș

ale re'or"ei i asupra ărilor (ecine. Acesta s)a i"plicat în acti(ită i sub(ersi(e în pro$i"itateaș ț ț

teritorială, unde sub(en iona #rupările de st*n#a i înde"na la ac iuni nede"ocraticeț ș ț 1. 

În 'ebruarie 1960, (ice)pre"ierul Uniunii So(ietice, Anastas &i+oian a e'ecutat o (izită la

a(ana în ur"a căreia s)a înc-eiat un acord co"ercial între cele două state. %otri(it acordului,

!uba putea i"porta petrol din USS. !e(a "ai t*rziu tot în acela i an, ue(ara a 'ăcut un tur alș

ărilor est)europene. În "ai, !uba a stabilit rela ii diplo"atice cu &osco(a, iar în iunie a începutț ț

să cu"pere ar"e din USS, dar i de la alte #u(erne co"uniste. În acela i ti"p, !astro a atacatș ș

drepturile pe care le de ineau SUA în baza "ariti"ă din uate"ala. În iunie ra'inăriileț

a"ericane i britanice au re'uzat să prelucreze petrol din Uniunea So(ietică, o'erindu)i în acestș

'el lui !astro scuza per'ectă pentru a le putea prelua. /a con'erin a intera"ericană a "ini trilor ț ș

de e$terne din au#ust 1960 de la San os, de i au 'ost conda"nate inter(en ia USS i a !-ineiș ț ș

în A"erica /atină, participan ii au re'uzat să conda"ne în "od direct !uba. !astro trece laț

na ionalizarea propietă ilor apar in*nd SUA, iar acestea încetează să "ai i"porte za-ăr din !uba,ț ț ț

ceea ce duce la un boicot co"ercial total, ur"at c-iar de "ăsuri diplo"atice se(ere, din ianuarie

1961.

Ac iuniile so(ietice cu i"plica ie în !uba tră#eau se"ne de alar"ă din parteaț ț

ad"inistra iei 2enned3, nou instalată la 4as-in#ton. %otri(it acordurilor înc-eiate între !uba iț ș

USS, aceasta din ur"ă o'erea protec ie î"potri(a oricărui 'el de atac a"erican 'olosind c-iar iț ș

ar"e ato"ice dacă era cazul.

Încep*nd cu anii 560, SUA i)a autat i încuraat pe re'u#ia ii cubanezi #ăzduindu)i înș ț

două zone, a"bele sub e#ida !7A. În 8lorida, politicienii re'u#ia i au 'ost or#aniza i într)unț ț

1 ările 'inan ate sunt: epublica Do"inicană, aiti, ;icara#ua, %ana"a i <enezuela.ț ș

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 2/8

co"itet politic cu speran a de a de(eni un #u(ern în !ubaț =. În uate"ala au 'ost antrenate trupe

 pre#ătite pentru ziua c*nd (or re(eni în !uba în #rupuri "ici i (or începe războiul de #uerilă.ș

7ni ial nu s)a pus proble"a participării trupelor a"ericane la această ac iune, dar pe "ăsură ceț ț

trecea ti"pul tactica ori#inală a 'ost sc-i"bată din in'iltrarea treptată, într)o in(azie acoperită de

a(ia ia SUA. În pri(in a opera iunii, consilierii cei "ai i"punători erau de acord cu ea, dar ț ț ț

secretarul său de stat Dean us+ nu o a#rea. ra(itatea proble"ei cre tea pe "ăsura ti"pului ceș

se scur#ea, dat 'iind că era de a teptat ca lui !astro să i se 'urnizeze a(ioane cu reac ie so(ietice.ș ț

2enned3 a repetat interdic ia ca trupele a"ericane să se i"plice în această ac iune, dar aț ț

nesocotit opozi ia "ani'estată de senatorul 4illia" 8ulbri#-t i de al i consilieri ci(ili careț ș ț

sus ineau o blocadă diplo"atică a !ubei, în locul unei ac iuni directe care ar contra(eni carteiț ț

>SA?. %e "ăsură ce ti"pul trecea, 2enned3 îi per"ite e'ului !7A @ Allen Dulles să continueș

 pre#ătirile pentru a ataca insula, proiect aprobat în aprilie 1961. %entru această opera iune cinciț

"ii de re'u#ia i cubanezi erau #ata să î i atace araț ș ț B, 'apt sus inut i de pre edintele a"erican careț ș ș

"en iona că „ț nu putem continua să trăim mai mult de zece ani cu acest cancer care este Castro”.

%e 1C aprilie 1961 bo"bardierele a"ericane )=6, ca"u'late în a(ioane cubaneze bo"bardează

insula. Două zile "ai t*rziu, în ol'ul %orcilor Cdebarcă c*te(a sute de cubanezi, pe care Allen

Dulles "izase #re it. /a inter(en ia secretarului de stat, Dean us+ este anulat un al doilea (al deș ț

 bo"bardiere, în ulti"ul "o"ent.

După trei zile, "isiunea se înc-eiase cu un eEec total: in(adatorii 'iind aruncaFi în apele

oceanului sau 'ăcuFi prizonieri @11G? persoane, liderul cubanez bucur*ndu)se de spriinul

"aselor, iar Statele Unite su'erind o lo(itură dură care a'ecta presti#iul Fării pe plan interna ional.ț

Un punct de re'erinFă în acest con'lict din ol'ul %orcilor este 'aptul că liderii a"ericani

2 Din acest co"itet 'ăceau parte oa"eni cu (ederi di'erite, pe care nu îi ineau alături dec*t opozi ia lorț ț

co"ună 'a ă de !astro i (oin a #azdelor lor din SUA.ț ș ț

3 -ttp:HHIII.crispedia.roH!artaJ>r#anizatieiJStatelorJA"ericaneJJ>SAJ . Accesat la data 0?.0C.=01C.

4 /eon Uris, “Opera iunea Topazț  ”. !riza rac-etelor din !uba, Kditura LL, ucure ti, 199C.ș

5 În literatura de specialitate #ăsi" ter"enul bilin#(: a3 o' %i#s @în li"ba en#leză i a-ia de !oc-inosș

@în li"ba spaniolă.

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 3/8

care s)au ocupat de această "isiune nu au Finut cont de di'eren a de 'us orar dintre ;icara#ua Eiț

!uba, 'apt nerecunoscut nici p*nă astăzi. Liarul %ra(da @USS a(ea titlu de pri"a pa#ină,

„ Fidel Castro luptă împotriva agresiunii imperialismului ane!u”.

%e plan intern, "ăsurile econo"ice luate de !astro erau prost concepute. Dorin a la "odăț

de industrializare a deter"inat construirea unor 'abrici pentru producerea în !uba a unor bunuri

care puteau 'i i"portate la un pre "ai "ic dec*t costul "ateriilor pri"e 'olosite pentruț

'abricarea lor. ăranii erau i ei de ase"enea ne"ul u"i i datorită în'iin ării de cooperati(e,Ț ș ț ț ț

na ionalizării pă"*ntului i culti(ării 'or ate de cereale destinate spre e$port la pre uri "ici. Unț ș ț ț

ele"ent "ai acti( în proteste era reprezentat de clasa "ilocie, "ai ales c*nd na ionalizarea a 'ostț

e$tinsă de la întreprinderile străine la cele na ionale i c*nd noul re#i" a re(enit la "etodeleț ș

(ec-iului re#i", arunc*nd oponen ii politici în înc-isori. Datorită "ăsurilor luate, !uba era înț plină criză econo"ică, ăranii re'uzau să "uncească, -rana era ra ionalizată i popula ia eraț ț ș ț

deluzionată.

 În iulie 1961 are loc 'uziunea care crează >r#aniza ia e(olu ionară 7nte#rată 'or"atăț ț

din &)=6)G @condusă de 8idel !astro, din %S% @condus de las oca i D)1?)?ș 6 @condus de

8aure !-o"Mn. /a =6 "artie 196= >7 î i (a sc-i"bă nu"ele în %US!ș G, titulatură care la ?

octo"brie 196C (a de(eni %artidul !o"unist din !uba.

În dece"brie 1961, !astro se procla"ă „ socialist" mar#ist i leninist ș ”, identi'ic*ndu)se a 'i un

"ar$ist)leninistN. 7storicul ic-ard ott re"arcă 'aptul că una dintre c-eile succesului lui !astro

a 'ost abilitatea sa de a utiliza te"ele ase"ănătoare ale socialis"ului i na ionalis"ului, într)unș ț

 oc la nes'*r it. 7ntitul*ndu)se un "ar$ist ade(ărat, acesta su#erează ne(oia !ubei de a trece de laș

un stat capitalist la o societate socialistă, în cele din ur"ă la o societate co"unistă. 7n'luen at deț

ue(ara, !astro a su#erat că !uba ar putea sări peste c*te(a etape ale socialis"ului i să treacăș

direct la în'ăptuirea co"unis"ului.

6 e(olutionar3 Director3 &arc- 1? sau Directoratul e(olu ionar 1? "artie.ț

7 United %art3 o' t-e !uban Socialist e(olution sau %artidul Unit al e(olu iei Socialiste din !uba.ț

8 u(ernul lui !astro s)a declarat i na ionalist, acesta declar*nd: „ș ț  $oi nu suntem numai mar#i tiș

lenini ti" ci i na ionali ti i patrio iș ș ț ș ș ț  ”.

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 4/8

/a 1B octo"brie 196=, un a(ion a"erican U)=8 sur(ol*nd insula la "are înăl i"e, a 'oto#ra'iatț

a"plasa"entele de lansare so(ietice 7&9  i &&ș 10  în !uba. /a aceasta se adau#ă iș

declara ia liderului so(ietic ru cio(, care sus inea că orice atac î"potri(a !ubei (a #enera unț ș ț

nou con'lict "ondial. Două zile "ai t*rziu, pre edintele 2enned3 este in'or"at asupra 'aptuluiș

că spre !uba se îndreaptă car#ouri so(ietice încărcate cu rac-ete i bo"bardiere 7lusiunș 11.

Situa ia capătă tensiuni alar"ante. ot în acea i zi @16 octo"brie c*nd este in'or"at cu pri(ire laț ș

 proble"a în cauză, discu iile se concluzionează cu două opinii preli"inarii. %ri"a se 'ocuseazăț

 pe o inter(en ie c-irur#icală, respecti( lo(irea a"plasa"entelor de lansare a rac-etelor, opinieț

sus inută de #eneralul &a$Iell a3lor. A doua op iune, (izează blocada !ubei, idee sus inută deț ț ț

eor#e all. S)a optat pentru cea de)a doua (ariantă, instituindu)se o carantină în urul !ubei 1=.

Solu ia blocadei a 'ost o'erită de obert &c;a"ara.ț

„ %locada" în schimb" ar arăta voin&a noastră de a ob&ine retragerea rachetelor 'i ar da

 (oscovei timpul 'i libertatea de mi'care necesare pentru abandonarea acestei pozi&ii critice”1?.

locada nu"ită i carantină 'ace parte din 'or"ele de con'licte asi"etrice @non)"ilitare care areș

ca scop li"itarea accesului la te-nolo#ie, iar con'or" art. B1 din !arta >;U 1B  "ăsurile cu

caracter econo"ic Ei diplo"atic, pot întrerupe total sau parFial relaFiile econo"ice, "ariti"e,

aeriene, poEtale, prin radio sau a altor "iloace de co"unicare, precu" Ei ruperea relaFiilor 

diplo"atice. locada a"ericană asupra !ubei pre(edea interceptarea Ei scu'undarea tuturor 

9 ac-ete balistice cu rază inter"ediară de actiune, capabile să transporte încărcături nucleare i săș

lo(ească la ?=00 +" distan ă.ț

10 ac-ete cu rază "edie de ac iune, capabile să lo(ească la =000+" depărtare.ț

11 7nstalarea acestor ar"e, declarate de'ensi(e de către 2re"lin a(eau să aducă so(ieticilor un a(anta psi-olo#ic în ceea ce (a reprezenta apo#eul războiului rece, a(anta care nu a 'ost 'ructi'icat.

12 er"enul de carantină este lipsit de nuan ă belicoasă.ț

13  !laude Del"as, „Crizele din Cuba”, !orint, ucure ti, =00?.ș

14 8ondată în 19BC, >r#aniza ia ;a iunilor Unite a(ea scopul de a asi#ura pacea "ondială, respectareaț ț

drepturilor o"ului, cooperarea interna ională i respectarea dreptului interna ional.ț ș ț

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 5/8

na(elor care nu (or respectau interdicFia i"pusă. %ri"a reacFie europeană la atitudinea

a"ericanilor a 'ost a lui !-arles De aulle care declara ur"ătoarele: „ )acă va fi război" voi fi de

 partea voastră. )ar nu va fi război.” /a 4as-in#ton „The Times” punea anu"ite întrebări care

'ierbeau toc"ai în perioada electorală: $u ar fi putut fi descoperite aceste rachete* + &inut cont 

 ,.F. -enned de avertismentele care iau fost date* $u cumva pasivitatea 'i campania electorală

ia motivat pe sovietici să facă acest gest* /ra Cuba văzută drept o platformă nucleară a

 sovieticilor*

ensiunea dintre SUA Ei USS a(ea rădăcini "ai (ec-i datorate proble"ei er"ane din

Kuropa, dar Ei proble"ei A'ricane le#ate de !on#o @Lair. !uraul so(ieticilor putea 'i

ar#u"entat doar prin două lucruri: a(ansul te-nolo#ic luat în do"eniul aerospaFial 'a ă deț

a"ericani prin lansarea pri"ului 0putni! @octo"brie 19CG, dar Ei 'aptul că ruEcio( se baza pesenti"entul de insecuritate, ba "ai "ult, acesta îl considera pe .8. 2enned3 si"patic Ei

„rezonabil”, dar lipsit de e$perienFăO acest lucru 'ăc*ndu)l "ane(rabil Ei 'ără 'er"itate.

În ti"pul crizei din 196=, pre edintele !ubei, DorticMs a inut un discurs în cadrul ;a iunilor ș ț ț

Unite, în care a anun at că !uba posedă ar"e nucleare, dar care speră să nu 'ie 'olosite, 'apt ceț

(a duce la cre terea tensiunilor între cele statele an#renate în "od direct: Statele Unite, Uniuneaș

So(ietică i !uba.ș

/a == octo"brie 196=, într)un discurs tele(izat, pre edintele 2enned3 'ace publicș

di'erendul a"ericano)so(ietic i a'ir"ă că orice atac din !uba asupra oricărei ări din K"is'eraș ț

<estică (a 'i considerat drept un atac so(ietic î"potri(a Statelor Unite.

i"p de o săptă"*nă lu"ea era într)un proces total de insecuritate, dacă nu de

apocalipsă. 2enned3 nu se "ulFu"ea doar cu a"eninFarea ast'el B0.000 de puEcaEi "arini erau

#ata de război în 8lorida, iar în urul !ubei 'orFele na(ale doreau să inspecteze e(entualele =B de

cor#ouri so(ietice care erau în dru" spre a(ana. %e data de =? octo"brie se declara „ alarma specială” tuturor 'orFelor a"ericane, în acest ti"p preEedintele a"erican era preocupat să îl 'acă

 pe ruEcio( să dea înapoi într)un "od în care acesta nu îEi (a pierde presti#iul. !u toate că în

 pri"ele ore ale crizei la &osco(a se (orbea de un e(entual „act de piraterie al autorită&ilor 

americane”, ruEcio( cere con(ocarea !onsiliului de Securitate al >;U Ei e(ită să precizeze

 poziFia Fării sale atunci c*nd pri"a na(ă (a 'i interceptată de "arina a"ericană. După patru zile

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 6/8

la 4as-in#ton sosesc două scrisori din partea lui ruEcio(, 'ratele %reEedintelui A"erican,

obert 2enned3 s'ătuindu)l pe acesta să răspundă doar la pri"a Ei să o i#nore pe a doua.

%ri"a este tri"isă la =6 octo"brie, în care ru cio( propune o solu ie de co"pro"is prinș ț

care so(ieticii î i retră#eau rac-etele din !uba sub condi ia ca SUA să se an#aeze că nu (aș ț

întreprinde niciun atac î"potri(a !ubei.

/a =G octo"brie, ru cio( tri"ite încă un "esa prin care solicită i retra#erea rac-etelor ș ș

a"ericane upiter din urcia. În aceea i zi, un a(ion a"erican de spiona U)=8, ce zbura la oasăș

înăl i"e era dobor*t de o rac-etă so(ietică. ot atunci, 2enned3 îi răspunde lui ru cio(, d*ndu)ț ș

i asi#urări că Statele Unite nu (or in(ada !uba.ș

Di"inea a zilei de =N octo"brie, ru cio( anun ă retra#erea car#ourilor care transportauț ș ț bo"bardiere i re(enirea acestora la bazele lor, de"ontarea i repatrierea ar"elor considerateș ș

o'ensi(e de către #u(ernul a"erican i începerea ne#ocierilor cu >;U. În sc-i"b, 2re"linulș

cerea încetarea zborurilor de recunoaEtere a !ubei, ridicarea blocadei Ei nein(adarea teritoriului

cubanez. Statele Unite i)a in'or"at pe so(ietici că rac-etele a"ericane din urcia (or 'i retrase,

dar că această c-estiune nu poate 'i "en ionată în niciun acordț 1C. Se cunoa te 'aptul că aceastăș

 pro"isiune a 'ost 'ăcută în particular a"basadorului Dobrinin în seara zilei de =G octo"brie,

!asa Albă cer*nd ca pro"isiunea să ră"*nă secretă. În realitate s)a dorit satis'acerea ru ilor doar ș

 pentru ca ru cio( să nu î i piardă din presti#iu. /a G noie"brie 196=, #u(ernul a"erican i celș ș ș

so(ietic au auns la un acord potri(it căruia na(elor a"ericane le era per"isă inspec ia (aselor ț

so(ietice a'late în dru" spre casă.

 După zilele de =6 Ei =G octo"brie criza a(ea să se s'*rEească cu succesul lui o-n. 8. 2enned3,

dar acesta a'ir"a că retra#erea so(ietică nu trebuie să st*rnească o bucurie prea z#o"otoasă.

&oti(ul pentru care ruEcio( a dat înapoi este datorat cadrului în care criza punea Uniunea

So(ietică, nepro"o(area intereselor (itale, a(antaele #eostrate#ice ale a"ericanilor Ei stabilirea

unei „coe#isten e pa niceț ș ” între <est Ei Kst. Un an "ai t*rziu, în 196? se interzic e$peri"entele

nucleare, iar 2enned3 i"ple"entează „telei"pri"atorul” 'ai"osul tele'on roEu prin care

15 De ast'el, autorită ile a"ericane stabiliseră retra#erea acestor rac-ete înainte de izbucnirea crizeiț

rac-etelor în !uba, din si"plul "oti( că dez(oltarea te-nolo#iei produc iei de rac-ete per"itea acu"ț

lansarea acestora i de pe sub"arine.ș

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 7/8

conducătorii celor două Fări a(eau posibiltatea să co"unice, (ec-iul siste" 'iind "ai #reu Ei "ai

ane(oios.

„ )acă vrem că 1niunea 0ovietică să adopte în lume o atitudine mai în&eleaptă" va trebui so

ree#aminăm pe a noastră. 2n loc să împăr&im blamuri 'i să arătăm cu un deget acuzator" ar trebui să creăm o comunitate de interese cu 1niunea 0ovietică”16.

 ;i"eni nu Etie ce a 'ost în "intea lui ruEcio( în "o"entul în care a decis a"plasarea de

rac-ete balistice pe teritoriul !ubei, cert este că acest ulti" episod al războiului rece nu a 'ăcut

altce(a dec*t să #răbească căderea de la putere a liderului so(ietic. <oinFa so(ietică de a aun#e

la un e#al de ar"a"ent strate#ic cu Statele Unite putea să nască pe scara planetară un con'lict

sinuci#aE în octo"brie 196= Ei nu nu"ai u"ilirea Uniunii So(ietice. %ute" a'ir"a doar că

&osco(a nu dorea includerea !ubei în la#ărul socialist, deoarece această decizie ar 'i adus de lasine o pro(ocare adresată #u(ernului a"erican, lu*ndu) i nu"ai an#aa"entul de o a apăra Eiș

e(it*nd două lucruri: un război cu SUA Ei un con'lict direct cu aceasta. Pti" că se presupunea un

autor "ilitar, dar oare erau necesare rac-eteQ ăspunsul este ne#ati(, deoarece în cadrul unui

con'lict între !uba Ei Statele Unite, aceste ar"e nu ar 'i reprezentat nici "ăcar 1C R din

ar"a"entul a"ericanilor, dar „cubanezii” ar 'i putut pro'ita de „ first stri!e”1G. Do(ada clară a

a"ericanilor că so(ieticii pre#ătesc instalarea unor rac-ete nucleare le)a 'ost 'urnizată de către

un colonel so(ietic pe nu"e >le# %en+o(s+i1N, care cu ani în ur"ă le)a dat a"ericanilor un

"anual de construcFie al rac-etelor so(ietice.

!riza rac-etelor din 196= a înse"nat pentru !astro o a"enin are cu ni"icirea, dar din care nu aț

tras în(ă ă"inteț 19. !ătre s'*r itul anului 196? se i"plică într)un co"plot î"potri(a #u(ernuluiș

din <enezuela, 'apt pentru care >SA=0  la declarat în iulie 196B a#resor i a reco"andat rupereaș

16 .8. 2enned3, după instalarea tele'onului ro u.ș

17 %ri"a lo(itură.

18 %aul 4illia", „0ecurit 0tudies”O outled#e, /ondra Ei ;eI or+, =00N.

19 !a ur"are a crizei rac-etelor, SUA au i"pus un e"bar#ou asupra co"er ului cubanez.ț

20 >r#aniza ia Statelor A"ericane.ț

8/18/2019 Criza Rachetelor (MIA)

http://slidepdf.com/reader/full/criza-rachetelor-mia 8/8

rela iilor diplo"atice i co"erciale cu !uba, pas pe care nu"ai &e$icul a re'uzat să îl 'acă.ț ș

!astris"ul a 'ost unul dintre ele"entele i"plicate într)o re(oltă izbucnită în statul andin %erT în

196C.

%entru !uba, e$perien a a 'ost i "ai a"ară. În ti"pul do"ina iei SUA i p*nă în 19??, !uba aț ș ț ș

'ost un teritoriu c(asicolonial care nu a(ea dreptul să înc-eie aliante cu alte state i nici săș

#ăzduiască baze străine. !astro a sc-i"bat această situa ie, duc*nd)o în e$tre"a cealaltă iț ș

anu"e a înc-eiat o alian ă cu USS i a trans'or"at !uba într)o bază so(ietică. Kl a procedatț ș

ast'el consider*nd că ine cont de interesele !ubei, ceea ce s)a do(edit a nu 'i real, căci USS aț

de"onstrat retră#*ndu)se în 'a a pro(ocării 4as-in#tonului că interesele !ubei au a(ut un rolț

'oarte "odest în aprecierea de către &osco(a a propriilor interese i posibilită i în e"is'eraș ț

(estică. De i Uniunea So(ietică a nesocotit Doctrina &onroe, nu a 'ăcut acest lucru în spriinulș

na ionalis"ului cubanez sau al a"bi iilor !ubei. !astro a sperat să de(ină ec-i(alentul lui ito,ț ț

 ;asser sau Su+arno i în acela i ti"p personi'icarea unei noi de"inită i na ionale, c*t i liderulș ș ț ț ș

re#ional al re(olu iei, risc*nd ast'el să pro(oace un al treilea război "ondial, ac iune însă e(itatăț ț

în ulti"ul "o"ent.