Critica in legatura cu pretul se refera la faptul ca activitatile de marketing determina cresterea exagerata a preturilor, datorita costurilor mari de distributie < prea multi intermediari care, prin adaosuri comerciale exagerate, fac ca pretul produselor sa creasca de cateva ori, pe drumul de la producator pana ia consumator) si de reclama (aceste costuri putand ajunge la 50% din pret), precum si folosirii unor preturi inselatoare (care nu reflecta valoarea reala a produselor; reduceri iluzorii de pret; ingreunarea atiilor de pret).Critica in legatura cu distributia se refera, in principal, la agresivitatea unor agenti de vanzari, care apeleaza la tot felul de tertipuri pentru a-i convinge pe oameni sa cumpere produse pe care acestia nu le doresc sau nu au nevoie de ele (vanzarea sub presiune); canale de distributie exagerat de lungi, adaosuri comerciale excesive etc.Critica in legatura cu comunicarea de marketing se refera, in esenta, la reclama inselatoare (care exagereaza performantele produsului, promite mai mult decat poate oferi), folosirea unor teme publicitare imorale (de pilda, excesul de imagini sexy), folosirea copiilor in reclame, consecintele reclamei asupra libertatii presei, abundenta exagerata a reclamelor etc.

Critica sociologica a marketinguluiUnii sociologi, filozofi si economisti remarcabili sunt critici virulenti ai sistemelor de marketing aplicate in S.U.A si Europa Occidentala, din perspectiva impactului lor negatiasupra societatii in ansamblul ei. Astfel, marketingul este invinuit de provocarea unor puternice mutatii culturale negative la nivelul intregii societati.1) Distorsionarea idealurilor umane, printr-un consum de dragul consumului. Datorita marketingului, spun criticii respectivi, firmele imprima oamenilor tendinta unui consum exagerat, irational, opulent si risipitor. Oamenii sunt intr-o permanenta lupta cu ceilalti, pentru a castiga si a cheltui bani. Banii devin valoarea sociala fundamentala. A«Banii, banii, banii" este formula magica a zilelor noastre. Pe langa soarele stralucitor al banilor, toate celelalte valori sunt umbre palide». Consumatorii, observa criticii, sunt teleghidati" (prin reclama) sa cumpere produse care satisfac false nevoi. Firmele sunt animate nu de filozofia satisfactiei consumatorului, ci de dorinta de a face sa functioneze masina de cheltuit" [10].cel mai influent critic al societatii americane, J. K. Galbraith, scria ca ideea ca marketingul slujeste, in ultima instanta, pe consumator este greu de acceptat, din moment ce producatorul il poate manevra, il poate pilota pe consumator in sensul nevoilor sale".

2) Neglijarea cererii de bunuri st servicii publice este o alta acuza ce se aduce marketingului. Firmele care practica marketingul sunt acuzate ca ofera prea multe bunuri private in dauna celor publice. De exemplu, cresterea numarului de automobile (bunuri private) impune tot mai multe bunuri si servicii publice care, de regula, nu sunt disponibile: mai multe autostrazi, spatii de parcare, servicii de control rutier, servicii ale politiei.Vanzarea produselor private genereaza costuri sociale. in cazul automobilelor, astfel ue costuri sunt: poluarea, accidentele rutiere, cop gestionarea traficului etc.

3) Transformarea inovarii in reversul sau, in sensul ca noile produse se lanseaza nu pentru ca produsele anterioare nu mai sunt bune, ci, sustin criticii, pentru ca nu mai servesc politicii de manipulare a consumatorilor. 

4) Poluarea culturala este o acuzatie grava adusa marketingului. Ochii, urechile si mintile oamenilor sunt agresate permanent de reclame care intrerup cele mai interesante emisiuni TV., starnesc dorinte sexuale, de avere, de putere, de ascensiune sociala

5) Puterea excesiva a marilor companii este o alta remarca a criticilor marketingului. Este vorba despre faptul ca marile firme au o imensa putere politica, in sensul ca sprijina oameni politici si functionari publici si controleaza mass-media pentru a le face servicii in dauna interesului public.

Preturile mariMulti critici sustin ca practicile de marketing sporesc costul bunurilor si determina cresterea preturilor intr-o masura mai mare decat daca acestea nu ar fi fost utilizate. Ei subliniaza in acest sens urmatorii trei factori: costurile mari de distributie, costurile mari de publicitate si promore si adaosurile comerciale excesive.Costurile mari de distributie Se acuza de cele mai multe ori faptul ca intermediarii avizi dupa castig cresc preturile peste loarea serviciilor pe care le presteaza. Criticii sustin ca numarul intermediarilor este prea mare si ca acestia sunt coordonati in mod ineficient, presteaza servicii de acelasi tip si de care nu este nevoie, practicand o conducere si o ificare necorespunzatoare. Ca urmare, distributia costa prea mult, iar consumatorii suporta aceste costuri excesive sub forma preturilor ridicate.

Practicile inselatoareUneori, operatorii de marketing sunt acuzati de practici inselatoare prin care consumatorii sunt determinati sa creada ca vor obtine o loare mai mare decat cea real oferita. Practicile inselatoare se pot imparti in trei categorii: preturi inselatoare, promore inselatoare si ambalare inselatoare.Preturile inselatoare se refera la practici de genul falsei promori a preturilor „de fabrica" sau „cu ridicata", ori a reducerii semnificative a unor preturi de catalog fictive. Promorea inselatoare include practici precum: exagerarea caracteristicilor sau performantelor unui produs, ademenirea clientului catre magazin pentru a cumpara o marfa cu pret redus, dar care s-a epuizat, sau organizarea unor concursuri fictive. Ambalarea inselatoare se refera la exagerarea calitatii continutului printr-o grafica ingenioasa, lipsa in greutate a continutului, utilizarea unor etichete inselatoare, sau prezentarea dimensiunilor in termeni neconformi cu realitatea.

Vanzarea sub presiuneAgentii de nzari sunt acuzati uneori de exercitarea unor presiuni asupra consumatorilor pentru a-i convinge sa cumpere bunuri pe care acestia nu intentioneaza sa le cumpere. Se afirma adeseori ca enciclopediile, asigurarile, proprietatile si bijuteriile se nd, nu se cumpara. Agentii de nzari sunt pregatiti sa intretina cu consumatorii discutii agreabile, dupa o anumita tehnica, pentru a-i determina sa cumpere. Efortul sustinut al nzatorilor se datoreaza comisioanelor si concursurilor prin care li se promit premii importante celor care nd cel mai mult.

Uzura morala ificataCriticii au mai sustinut ca unii producatori aplica un program de uzura morala ificata, determinand invechirea produselor inainte de a se impune de fapt inlocuirea lor. in multe cazuri, producatorii au fost acuzati de permanenta schimbare a conceptiilor consumatorului in legatura cu stilurile acceptate, cu scopul de a incuraja achizitionarea timpurie a mai multor produse. Un exemplu perfect il reprezinta permanenta schimbare a modei in privinta imbracamintei. Criticii sustin ca aceasta practica se intalneste frecvent in industria aparatelor electronice. Companiile japoneze producatoare de aparate de fotografiat, ceasuri si aparate electronice ii pun in incurcatura pe consumatori din cauza faptului ca inlocuirea frecventa si rapida a modelelor a generat dificultati in obtinerea pieselor de schimb pentru modelele vechi. Distribuitorii refuza sa repare modelele depasite si, astfel, uzura morala ificata erodeaza rapid lorile produselor de baza

Slaba servire a clientilor dezantajatiIn sfarsit, marketingul a fost acuzat de servirea necorespunzatoare a consumatorilor deza-ntajati. Criticii sustin ca locuitorii saraci ai oraselor trebuie sa cumpere din magazine mai mici, care tin marfuri de calitate inferioara la preturi mai mari. Atentia acordata profiturilor in cadrul activitatii de marketing reflecta faptul ca acesti consumatori nu constituie segmente de piata viabile. Tinta preferata o reprezinta consumatorul cu venituri mari.

Falsele nevoi si materialismul exageratCriticii au afirmat ca sistemul de marketing acorda o atentie prea mare posesiunilor materiale. Oamenii sunt judecati mai mult dupa ceea ce au decat dupa ceea ce sunt. Pentru a fi considerat un om realizat, trebuie sa ai o vila sau un apartament in zona rezidentiala, o masina scumpa, Imbracaminte si aparate electronice de ultima ora. Informatiile furnizate din S.U.A. ne fac sa credem ca aceasta dorinta exagerata pentru avere, posesiuni si situatie sociala pare sa fi atins punctul maxim in ultimii ani:„Banii, banii, banii" este formula magica a zilelor noastre. Fascinati de vraja banilor, americanii sunt prinsi intr-un frenetic dans al materialismului cum nu s-a mai zut din epoca de aur a anilor '20. Pe langa soarele stralucitor al banilor, toate celelalte lori sunt umbre palide Totul dovedeste acest lucru. Deschideti pentru inceput catalogul de Craciun al magazinului Saks Fifth Avenue si uitati- ce ofera Mos Craciun unei tinere familii din ziua de azi: pentru tata, o servieta din piele de strut la 1.650 $, pentru mama o haina de blana la 39.500 $, iar pentru copil o masinuta Mercedes la 4.000 $.7

Prea putine bunuri publiceFirmele au fost acuzate ca ofera prea multe bunuri prite, in dauna celor publice. Pe masura ce cantitatea de bunuri prite creste, se solicita tot mai multe servicii publice care, de regula, nu sunt disponibile. De exemplu, cresterea numarului de automobile (bunuri prite) impune cresterea numarului de sosele, a controlului traficului rutier, a spatiilor de parcare si a amplorii serviciilor prestate de politie (bunuri publice). Vanzarea in cantitati excesive a bunurilor prite creeaza „costuri sociale". Pentru automobile, costurile sociale includ congestionarea excesi a traficului, poluarea aerului, accidentele soldate cu morti si raniti.

Poluarea culturalaCriticii afirma ca sistemul de marketing produce poluare culturala. Simturile noastre sunt permanent agresate prin publicitate. Reclamele intrerup emisiuni TV interesante. Pagini intregi de ziar sunt acoperite cu reclame. Mari panouri cu afise strica frumusetea peisajelor. Aceste aspecte incomode polueaza permanent mintile oamenilor cu mesaje care stimuleaza dorintele sexuale, de avere, de putere si de conditie sociala. Chiar daca majoritatea oamenilor nu considera publicitatea ca fiind exagerat de suparatoare (unii cred chiar ca reprezinta partea cea mai buna a programelor de televiziune), anumiti critici solicita efectuarea unor schimbari rapide.

Puterea politica excesiO alta critica se refera la faptul ca firmele detin o prea mare putere politica. „Petrolul", -tutunul" si „alcoolul" sprijina importanti oameni politici si functionari publici, care servesc interesele anumitor firme, in dauna interesului public.Firmele care fac publicitate sunt acuzate de controlul exagerat asupra mass media, ceea ce-i limiteaza acesteia libertatea de informare obiecti.

Impactul marketingului asupra altor firmeCriticii afirma, de asemenea, ca practicile de marketing ale unei firme pot dauna altor firme si pot reduce concurenta. Se ridica, in acest sens, trei probleme: preluarea altor firme concurente, practicile de marketing care ridica bariere la intrarea pe piata si practicile de concurenta neloiala.Criticii sustin ca firmele sunt afectate si concurenta este mai redusa atunci cand firmele se extind achizitionand companii concurente, mai putin cand acestea isi creeaza produse noi

Criticii au afirmat, de asemenea, ca practicile de marketing impiedica patrunderea noilor firme in anumite ramuri industriale.