„Criminalistika. Urme de materie biologica umana.

Dintre urmele biologice de natura umana o frecventa deosebita o au urmele de singe, fragmentele de tzesuturi si firele de par.

Urmele de singe pot aparea ca rezultat a unor leziuni la locul faptei savirsite si aceasta poate determina gravitatea leziunilor, starea persoanei lezate precum si forma sub care se prezinta urmele de singe. Deoarece in cazul cind sunt lezate vase sangvine arteriale urmele vor fi lasate pe un spatiu mai mult sau mai putin conturat sau chiar vor fi gasite balti de singe. Picaturile de singe mai confirma deplasarea persoanei sau transportarea acesteia iar dupa forma petelor se poate de apreciat directia de deplasare aceasta avind o importanta deosebita pentru efectuarea actiunilor de urmarire penala, forma petelor de singe pot determina inaltimea si unghiul sub care cad picaturile de singe iar in cazul contactului direct cu perosana lezata se formeaza urme de stergere.

urmele de singe proaspete ele sunt usor vizibile si sunt perceppute de ochiul uman dupa culuoare ceia ce presupune ca descoperirea urmelor de singe este efectuata prin cercetarea vizuala a obiectelor de la fata locului sau de la locul savirsirii infractiunii precum si asupra inbracamitelor, uneltelor, geamuri pereti si mijloace de transport.

Insa in cazul urmelor uscate ele isi schimba culuoarea.

Ele pot fi schimbate la culoare si in unele cazuri pot fi confundate cu alte pete de alta origine, inclusiv vopsea, cerneala, rugina sau produse alimentare.

In cazul urmelor invechite, descoperirea lor mai ales daca acestea au existat in conditii nefavorabile intrun loc deschis sub actiunea directa a razelor solare umeditatea, sau au fost depuse pe obiecte absorbante, atunci acestea implica folosirea de metode speciale de cautare inclusiv si lumina ultravioleta.

Rezultatele pozitive de cautare a astfel de urme se pot obtine in cazul folosirii surselor de lumina concentrata aplicarea instrumentelor optice de marire, aplicarea dispozitivelor de filtrare precum si a radiatiilor ultraviolete insa cel mai complicat este descoperirea urmelor deteriorate deoarece majoritatea cazurilor persoanele intreprind masuri de inlaturare a acestor urme cum ar fi, prin stergere, razuire, spalarea acestora.

Insa practica demonstreaza ca in asemenea situatii descoperirea urmelor de singe poate fi efectuata in caz daca sunt aplicate instrumente profesionale si in cazul determinarii si descoperirii urmelor deteriorate este necesar de a atrage atentia la obiectele de culoare intrunecata deoaarece pe aceste obiecte urmele nu sunt observate de faptuitor dar pot fi stabilite de criminalisti. La fel in cazul urmelor deteriorate trebue de mai tras atentia si la gaurile sireturilor a incaltamintei. La fel in crapaturile parchetului sau altei podea. Pe suprafetele dintre obiectele de mobila, precum si in cusaturile inbracamintei. Urmele de singe pe sol sau zapada daca au fost descoperite ele trebue sa fie ridicate cu portiunea de materie iar in cazul urmelor uscate, acestea trebue sa fie razuite sau se aschiaza impreuna cu o portiune din suport. Urmele in stare lichida sunt absorbite cu o pipeta sau cu o hirtie filtru.

In cazul procedeelor tehnice de ridicare a urmelor de singe care sunt recomandate de literatura de specialitate trebue sa fie facute 2 precizari.

1. La procedeele tehnice de ridicare se va recurge doar in cazurile in care urmele de singe se gasesc pe obiecte, care nu pot fi transportate sau ridicate de la fata locului.

2. Urmele de singe mai ales cu preponderenta acelor de tesuturi musculare, resturi de masa, urmele de piele trebue sa fie ridicate si cercetate simultan.

Expertiza biologica a urmelor de singe poate sa stabileasca citeva elemente si anume daca urmele ridicate sunt sau nu de natura umana, 2. Regiunea corporala de la care provine.

3. Daca ele contin alcool sa elemente toxice. 4. Care este grupa de singe.5. Daca urmele de singe provin de la victima, presoana suspecta sau de la alte persoane de la care se iau probe sangvine de comparatie.

2)))) a 2 categorie du urme sunt firele de par.

Ca obiecte creatoare de urme mijloacdle de transport pot fi privite sub 3 aspecte.

1. Cele auto propulsante

2. Celel de tractiune animala.

In cazul mijloacelor de transpor cu tractiune animala prevaleaza carutele sau saniii, iar in cazul mijloacelor de transport actionate prin efort fizic, cea mai mare raspindire o au bicicleta.

In cazul unui accident de circulatie, si incazul folosirii mijloacelor de transport la o infractiune, acestea pot crea urme. Si anume urme forma adica urme care reproduc constructia exterioara a partii de contact. Sau urme materie care pot fi prezentate sub resturi de substante sau obiecte.

La fel la fata locului in functie de suprafata pe care se circula. Pot fi lasate urme de adincime, urme de suprafata, urme statice, urme dinamice, urme de stratificare si de destratigficare.

In cele mai dese cazuri urmele create de rotile mijloacelor de transport vor fi de natura statica ( in cazul stationarii, iar in caz de rulare normala precum si in caz de frinare.

Mijloacele de transport de multe ori creaza urme insa tot o data practica a demonstrat ca ele pot fi si purtatoare de urme. Aceste urme apar de obicei in caz de lovire sau tamponare si pe mijlocul de transport sunt create urma forma de lovire si anume de adincime, rupturi, sau urme materie, care se prezinta sub forma de resturi de substante cum ar fi ulei, motorina, bucati de vopsea pete de singe sau chiar shi fibre de materie. Insa pe linga caracteristicile generale, urmele mijloacelor de transort mai pot furniza si niste indicii individuale care se refera in primul rind la roti si sanii care provin din utilizarea mijlocului de transport si sunt prezentate sub forma de elemente de uzura. Cum ar fi rupturi, stirbiri,

perforari si altele, la fel prin studiul urmelor in deosebi acelor de roti se pot depista si anumite caracteristivci de grup cum ar fi numarul si distanta dinttre roti. Numarul dde roti pe o osie, latimea si circumferinta rotilor precum si configuratia desenului antiderapant la fel urmele sub forma de cioburi de sticla, bucati de lemn, bucati de masa plastica care sunt desprinse de la mijlocul de transport in procesul accidentului la fel pot conduce la identificarea mijloacelor de transport prin metoda reproducerii intregului dupa partile componente in ceia ce priveste mijloacele cu tractiune animala si cele manuala rotile carora sunt acoperite cu pneuri creaza aceleas urme ca si automobilul, insa carutele cu roti de lemn, in conditii favorabile de sol creaza urme in care se reproduc dimensiunile sinei, forma si distantele dintre cuile de fizare care pot servi la identificarea criminalistica. Saniile creaza urme de frecare si care pot reproduce dimensiunile, forma suprafetelor d e contact si distanta dintre acestea in cazul urmelor mijloacelor de transport cu tractiune animala preucm si a celor actionate manual ele smai sunt insotite si de urmele de picioare animale, aceste urme poate indica specia animala si numarul animalelor directia de circulare iar in cazurile in care urmele sunt vadit imprimate urmele mai pot sa reproduca si anumite elemente caracteristice individuale cum ar fi crapaturi ale copitei, stirbiri, dimensiuni de uzura a potcoavelor, particularitati de forma precum si alte elemente individuale. Descoperirea si identificare urmelor mijloacelor de transpport, se face de catre organele de cercetare si urmarire penala prin aplicarea metodelor si a mijloacelor tehnico stiintifice de care dispun, in cazuridle mijloacelor de trasnport autopropulsante, fixarea urmelor impune si efecturarea diferitor masurari. In rapoort cu elementele traseului de circulatie al transportului, precum si al corpului uman sau cadavrului, si cu alte obiecte cu care autovehicolul a venit in contact. Toate aceste date trebue sa fie consemnate in procesul verbal, si trebue sa fie intocmit planul schita de la fata locului. Insa concomitent cu masurarile urmele mijloacelor de transport in deosebi cele semnalate in procesul verbal trebue sa fie fotografiate aplicinduse pe larg metodele fotografice cunoscute in special metoda fotometrica.

Tema: balistica judiciara.

Notiuni generale, obiectul si sarcina criminalistice.

Notiunea si clasificarea armelor de foc.

Munitiile armelor de foc si explozibile.

Cercetarea locului faptei prin aplicarea armei de foc si a explozivelor.

A. Notiuni generale, descoperirea si fixarea armelor de foc.

B. Descoperirrea tuburilor si a proectivelor.

C. Stabilirea directie shi distantei a locului unde sa tras.

Expertiza balistica

cercetarea criminalistica al armelor albe.

Balistica judiciara constitue o ramura acriminalisticei care are destinatia investigarii armelor de foc, munitiilor, urmelor de impuscaturi, in vederea elaborarii metodelor, mijloacelor, privind fabricarea pastrarea. Principalul scop al balisticii consta in

1. Elaborarea metodelor si a mijloacelor necesare pentru descoperire fixare si redicarea urmelor.

2. Argumentarea procedeelor de cercetare la fata loccului, in vederea determinarii in special a directiei, distantei.

Locului de unde sa tras, numarul si succesiunea impuscaturilor.

2. Prin arma de foc se intelege un dispozitiv tehnic destinat nimicirii sistemelor vii prin tragerea cu proectile puse in miscare de energia gazelor care ard ca urmare a exploziei, pulberii sau a altei substante substituente in criminalistica exista mai multe criterii de clasificare a armelor de foc si anume 1. Dupa modul de fabricare deosebim arme de fabricatie industriala adica sunt acle care sunt produse dupa anumite tehnologii pentru anumite sisteme si modele de arma.

2. Arme atipice care se clasifica in arme de fabricatie industriala insa care au suferit careva modificari cum ar fi retezarea patului sau a tevii.

2. Arme de constructie proprii care sunt ansamblate si improvizate si sunt cunoscute sub denumirea de arme rudimentare.

2. Dupa destinatia acestora:

arme militare sau de lupta, arme de vinatoare, arme sportive.

3. Dupa lungimea tevii deosebim.

Arme cu teava scurta (revolvere, pistoale)

2. Teava medie , pistoale semiautomate si automate.

3. Cu teava lunga. Carabine, arme de lupta. Arme de vinatoare.

In functie de onstructia canallului tevii deosebim.

Arme cu teava ghintuita

arme cu tava lisa

arme de constructie combinata.

Dupa calibru.

Arme de calibru mic.

Pin la 6,35.

Arme de calibru mijlociu,

pin la 9 mm.

Arme de calibru mare de la 9.

In cazul tragerii se pot determina urmatoarele caracteristici

1. Tipul armei de foc.

2. Modelul, calivrul si seria,

3. Daca arma este incarcata sau nu. Cite cartuse se afla in incarcator. Si daca in teava se afla cartus.

4. Daca arma este in stare tehica cuvenita.

La fel si daca pe teava se gasesc resturi de tragere.

Cum ar fi miros, funingina sau depuneri de zgura.

5. Daca arma este in stare de tragere precum si pozzitia mecanismelor de inchidere.

In cazul cind se face ridicarea armei de foc care este gasita la fata locului.

Descoperirea urmelor se face prin descrierea procesului verbal.

Care trebue sa contina date cu referire la urma de picior, de incaltaminte, de adincime, de suprafata, de stratificare sau destratificare. Forma, relieful, dimensiunea precum si alte semnalmente, astfel prin masurare a urmei, se va stabili si fixa urmatoarele caracteristici.

1. Urma plantei, piciorul descaltat,

2. Urma de incaltaminte.

Urma pllantei, ne reflecta urmatoarele caracteristici,

1. Lungimea urmei, care este distanta dintre extrema posterioara a calciiului shi cea anterioara a degetului.

2. Latimea urmei, care este distanta dintre extremele laterale ale regiunii metarsiene

3. Latimea urmei in regiunea tarsiana , precum si a calciiului in zona centrala.

4. Latimea arcadei, care este latimea mijlocului piciorului dintre regiunea metarsiana shi tarsiana.

5. Unghiul degetelor. De la calcii.

2.). Urma de incaltaminte poate fi caracterizata prin 1. Lungimea urmei. Care este distanta dintre extremele virfului unghiului si al tocului.

2. Lungimea pingelei

3. Partea intermediara a tocului care este de la partea posterioara a calciiului pina la sfirsitul tocului.

4. Latimea pingelei care este partea de mijloc a urmei incaltamintei,( pingelei).

5. Latimea partii intermediare, care este mijlocul dintre pingea si toc.

6. Latimea tocului care este partea interioara al tocului.

Urmele de picioare mai rar pot fi ridicate in comun cu obiectul purtator insa acestea pot fi ridicate prin mulare in cazul urmelor de adincime sau transferare in cazul urmelor de suprafata.

Mularea acestor urme de obicei se face cu ajutorul gipsului insa pina la mulare, este necesar de a inlatura toate corpurile straine din urma, de a intari margina urmei, insa tot o data este necesar de a armui urma prin diferite modalitati.

La fel, urmele de picioare sunt fixate prin fotografiere care trebue sa fie executate la fata locului in 2 feluri

in schita si in detaliu.

In ceia ce priveste mularea urmelor in zapada, in nisip, sau un sol mai zgrunturos aceasta se face dupa ce au fost intreprinse masuri de intarire, si cea mai simpla masura sau metoda consta din pulverizarea urmei cu un strat subtire de gips.

Iar ulterior peste crusta subtire de gips se toarna, pasta de mulaj pregatita. In cazulmularii urmei pe zapada, apa nu trebue sa depaseasca temperatura zapezii sau 10 grade.

4. Alte urme lasate de catre om.

Urmele de dinti si de buze. Urmele de dinti reflecta elementele de structura a aparatului dentar inclusiv caracteristici cu privire la constructia exterioara a dintilor care in ansamblu, ar putea asigura identificarea autorului urmelor.

Aparatul dentar prezinta mai multe varietati, cum ar fi forma, lungimea, latimea dintilor, interpozitia acestora. Pot sa fie dinti rari, incalecati sau ingramaditi.

Este de remarcat faptul ca ridicarea urmelor de dinti trebue sa fie efectuata in comun cu obiectul purtator. Iar examinarea urmelor se face prin comparare a elementelor caracteristice relevante in

coraport cu urmele modele care au fost ridicate de la fata locului prin contrapunere atit pe cale vizuala cit si microscopica.

urmele de buze pot sa redea elemente caracteristice de forma, marime sau relief care asigura identificarea autorului in acest caz expertul trebue sa solutioneze problema trasiologica in cazul buzelor daca acestea au fost create de persoana suspecta.

Urmele de buze pot sa reflecte un sir de probleme cu caracter diagnostic si anume cu privire la virsta si sexul persoanei caracteristicile generale a buzelor, natura substantei de stratificare precum si numarul de persoane participante la formarea urmelor.

Dispunerea expertizei trasiologice a urmelor de dinti si a urmelor de buze, impune obtinerea de modele pentru comparatie, care se realizeaza prin cererea de la persoana suspecta, de a produce muscaturi in materiale dentare.

Iar in cazul urmelor de buze se efectuiaza apasari de buze, pe suprafete sterile de sticla sau altor obiecte similare in dependenta de urmele care au fost create la locul faptei,

in marea majoritate a cazurilor ceia ce este justificat prin urmele modele de dinti sau de buze, este obtinut cu ajutorul specialistilor in domeniul medicinei in deosebi a medicilor legisti, a stomatologilor, precum si orelisti.

2. Urmelel create de obiecte vestimentare.

In criminalistica urmele de inbracaminte, pot fi definite ca modificari produse pe suprafata sau in adincimea materiei prin contactul inbracamintei care poate fi purtata fie de faptuitor, persoana vatamata sau alta persoana participanta a infractiunii, toate urmele de inbracaminte se prezinta in 3 aspecte.

Si anume.

Urme ca amprente care se formeaza prin contactul fizic direct a' obiectelor de inbracaminte. Cu alte suprafete care sunt apte sa reproduca elementele de structura a acestora.

2. Urme fragmente care pot aparea la fata locului ca rezultat al actiunilor violente asupra inbracamintei, purtate de catre persoanele implicate in cimpul infractor.

3. Fibre de tesaturi. Care pot aparea pe imbracamintea sau pe corpul victimei si a agresorului. Sau pe uneltele folosite la infractiune sau pe mijloacele de transport si alte piese.

Descoperirea si fixarea urmelor nu implica procedeie specifice. Acestea se realizeaza prin aceleas mijlocae ca si in cazul fixarii si ridicarii urmelor ca corpuri delicte.

Urmele de materie biologica umana.

Descoperirea urmelor se face prin descrierea procesului verbal.

Care trebue sa contina date cu referire la urma de picior, de incaltaminte, de adincime, de suprafata, de stratificare sau destratificare. Forma, relieful, dimensiunea precum si alte semnalmente, astfel prin masurare a urmei, se va stabili si fixa urmatoarele caracteristici.

1. Urma plantei, piciorul descaltat,

2. Urma de incaltaminte.

Urma pllantei, ne reflecta urmatoarele caracteristici,

1. Lungimea urmei, care este distanta dintre extrema posterioara a calciiului shi cea anterioara a degetului.

2. Latimea urmei, care este distanta dintre extremele laterale ale regiunii metarsiene

3. Latimea urmei in regiunea tarsiana , precum si a calciiului in zona centrala.

4. Latimea arcadei, care este latimea mijlocului piciorului dintre regiunea metarsiana shi tarsiana.

5. Unghiul degetelor. De la calcii.

2.). Urma de incaltaminte poate fi caracterizata prin 1. Lungimea urmei. Care este distanta dintre extremele virfului unghiului si al tocului.

2. Lungimea pingelei

3. Partea intermediara a tocului care este de la partea posterioara a calciiului pina la sfirsitul tocului.

4. Latimea pingelei care este partea de mijloc a urmei incaltamintei,( pingelei).

5. Latimea partii intermediare, care este mijlocul dintre pingea si toc.

6. Latimea tocului care este partea interioara al tocului.

Urmele de picioare mai rar pot fi ridicate in comun cu obiectul purtator insa acestea pot fi ridicate prin mulare in cazul urmelor de adincime sau transferare in cazul urmelor de suprafata.

Mularea acestor urme de obicei se face cu ajutorul gipsului insa pina la mulare, este necesar de a inlatura toate corpurile straine din urma, de a intari margina urmei, insa tot o data este necesar de a armui urma prin diferite modalitati.

La fel, urmele de picioare sunt fixate prin fotografiere care trebue sa fie executate la fata locului in 2 feluri

in schita si in detaliu.

In ceia ce priveste mularea urmelor in zapada, in nisip, sau un sol mai zgrunturos aceasta se face dupa ce au fost intreprinse masuri de intarire, si cea mai simpla masura sau metoda consta din pulverizarea urmei cu un strat subtire de gips.

Iar ulterior peste crusta subtire de gips se toarna, pasta de mulaj pregatita. In cazulmularii urmei pe zapada, apa nu trebue sa depaseasca temperatura zapezii sau 10 grade.

4. Alte urme lasate de catre om.

Urmele de dinti si de buze. Urmele de dinti reflecta elementele de structura a aparatului dentar inclusiv caracteristici cu privire la constructia exterioara a dintilor care in ansamblu, ar putea asigura identificarea autorului urmelor.

Aparatul dentar prezinta mai multe varietati, cum ar fi forma, lungimea, latimea dintilor, interpozitia acestora. Pot sa fie dinti rari, incalecati sau ingramaditi.

Este de remarcat faptul ca ridicarea urmelor de dinti trebue sa fie efectuata in comun cu obiectul purtator. Iar examinarea urmelor se face prin comparare a elementelor caracteristice relevante in coraport cu urmele modele care au fost ridicate de la fata locului prin contrapunere atit pe cale vizuala cit si microscopica.

urmele de buze pot sa redea elemente caracteristice de forma, marime sau relief care asigura identificarea autorului in acest caz expertul trebue sa solutioneze problema trasiologica in cazul buzelor daca acestea au fost create de persoana suspecta.

Urmele de buze pot sa reflecte un sir de probleme cu caracter diagnostic si anume cu privire la virsta si sexul persoanei caracteristicile generale a buzelor, natura substantei de stratificare precum si numarul de persoane participante la formarea urmelor.

Dispunerea expertizei trasiologice a urmelor de dinti si a urmelor de buze, impune obtinerea de modele pentru comparatie, care se realizeaza prin cererea de la persoana suspecta, de a produce muscaturi in materiale dentare.

Iar in cazul urmelor de buze se efectuiaza apasari de buze, pe suprafete sterile de sticla sau altor obiecte similare in dependenta de urmele care au fost create la locul faptei,

in marea majoritate a cazurilor ceia ce este justificat prin urmele modele de dinti sau de buze, este obtinut cu ajutorul specialistilor in domeniul medicinei in deosebi a medicilor legisti, a stomatologilor, precum si orelisti.

2. Urmelel create de obiecte vestimentare.

In criminalistica urmele de inbracaminte, pot fi definite ca modificari produse pe suprafata sau in adincimea materiei prin contactul inbracamintei care poate fi purtata fie de faptuitor, persoana vatamata sau alta persoana participanta a infractiunii, toate urmele de inbracaminte se prezinta in 3 aspecte.

Si anume.

Urme ca amprente care se formeaza prin contactul fizic direct a' obiectelor de inbracaminte. Cu alte suprafete care sunt apte sa reproduca elementele de structura a acestora.

2. Urme fragmente care pot aparea la fata locului ca rezultat al actiunilor violente asupra inbracamintei, purtate de catre persoanele implicate in cimpul infractor.

3. Fibre de tesaturi. Care pot aparea pe imbracamintea sau pe corpul victimei si a agresorului. Sau pe uneltele folosite la infractiune sau pe mijloacele de transport si alte piese.

Descoperirea si fixarea urmelor nu implica procedeie specifice. Acestea se realizeaza prin aceleas mijlocae ca si in cazul fixarii si ridicarii urmelor ca corpuri delicte.

Urmele de materie biologica umana.

Doros, criminalistica.

Notiuni generale despre trasiologie.

Clasificarea urmelor.

Regulile generale privind descoperirea fixarea si ridicarea urmelor.

Urmele de maini.

Urmele de picioare.

6. Alte urme lasate sau create de om.

7. Urmele create de instrumente shi mecanisme.

Cercetarea urmelor este cunoscuta in criminalistica sub denumirea de trasiologie care este de fapt stiinta despre cercetarea criminalistica a urmei infractiunilor.

Cercetarea acestor urme,asigura de fapt reconstituirea tabloului ambiantei in care sa savirsit infractiunea sau fapta. Asigura identificarea directa a faptuitorului precum si alte persoane participante, asigura identificarea obiectelor,intrun mod sau altul precum si asigura stabilirea datelor concrete cu privire la imprejurari, loc, timp .modul de actiune sau alte circumstante, din cele mentionate mai sus reese ca trasiologia se prezinta ca un domeniu separat, si tot o data bine determinat al criminalisticii, care este destinat pentru cunoasterea legalitatii formarii urmelor, a infractiunii si elaborarii metodelor sau mijloacelor necesare descoperirii fixarii si ridicarii, urmelor pentru a putea stabili fapta, identifica faptuitorul, precum si determina imprejurarile cauzei.

2. Clasificarea urmelor.

Urma infractiunii este considerata orce modificare produsa obiectelor din mediu inconjurator prin actiunile infractionale care datorita formei si structurii lor pot prezenta informatii cu privire la faptuitor, precum si determinarea de imprejurari.

Urmele pot fi clasificate dupa citeva criterii. (doros).

1. Dupa natura lor avem: urme forma si urma materie.

Urmele forme sunt create prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata sau in volum.

2. Urma de materie, pot aparea pe parcursul savirsirii unei fapte infractionale sub forma de feagmente de obiecte, resturi de materi sau substante in urma interactionarii a 2 sau mai multe obiecte materiale..

2. Dupa factorii creatori, urme create de om, care se numesc homeoscopice, si urme create de obiecte materiale sau care se numesc urme mecanice.

Urmele homeoscopice sunt cele lasate de om si ele se inpart in 2 categorii,

a. Create prin reproducerea constructiei exterioare a diferitor parti corporale sau inbracaminte.

B. Create sub diferite forme de substante biologice, care apartin omului. Fire de par, singe.

B. Urmele mecanice reproduc constructia exterioara a obiectelor si a corpurilor solide.

A. Urme de instrumente. Topor, cutit,

b. Urme a mijloacelor de transport.

3. Dupa nivelul de modificare a suportului, avem: urme de adincime, urme de suprafata, urme periferice, de stratificare si destratificare.

Urmele de adincime se prezinta sub forma de modificari esentiale in profunzice a obiectului primitor, in locul unde acesta a venit in contact cu obiectul creator.

2. Urme de suprafata, ele nu produc schimbari esentiale ale obiectului primitor, se divizeaza in 2 categorii.

\urme de stratificare care sunt formate prin depuneri de substante obiectului creator sau de pe el pe suprafata obiectului primitor ( urmele papilare).

Urme de destradificare. Ele sunt formate prin preluarea de substante de pe suprafata obiectului primitor ca exemplu destratificarea vopsele de pe un obiecte curent vopsit.

3. Urmele periferice.

Acestea redau configuratia conturul unui obiect. Pozitia caruia a fost schimbata. In urma savirsirii unei fapte de pe locul unde acesta sa gasit un timp indelungat.

Dupa modul de formare, avem urme statice. Si urme dinamicesunt urmele create prin apasare sau lovire, in momentul culminant de creare a acestor urme obiectele participante adic atit obiectul primitor cit si cel creator se afla in stare statica unul fata de altul.

2. Urmele dinamice, ele se formeaza in urma miscarii de alunecare a unui obiect, si este format pe suprafata celuilalt obiect.

3))))) descoperirea, fixarea si ridicare umrelor.

Prin descoperire se intelege depistarea urmelor, de catre organele de urmarire penala prin efectuarea la fata locului a activitatilor bazate pe realizarile tactice si mijloacele tehnico stiintifice criminalistice,

prin fixare si ridicare intelegem acel operatiuni efectuate de catre organele mentionate procedural tehnice de certificare a existentei si starii urmelor precum si conservarea acestora, pentru a putea fi folosite ulterior in stabilirea adevarului.

Descoperirea fixarea si ridicarea urmelor, necesita a fi efectuata potrivit unor reguli generale si anume 1. Respectarea stricta a normelor dreptului procesual penal ce reglementeaza efectuarea cercetarii locului faptei. Si a perchezitiei acestea fiind prevazute ca principalele actiuni destinate descoperirii si fixarii urmelor

2. Utilizarea in limite maxime a mijloacelor tehnico criminalistice care au menirea sa majoreze capacitatea de perceptie adica eficienta activitatilor de cautare a urmelor inclusiv acelor ascunse.

3. Aplicarea tuturor masurilor posibile pentru a proteja urmele in special in cazul aminarii cercetarii locului faptei. Sau daca aceasta se face in conditii nefavorabile, ploi,ninsori.

4. Fixarea urmelor descoperite se face prin descrierea lor in procesul verbal acesta fiind tot o data principalul mijloc de fixare sub aspect procesual, si formularile trebue sa fie laconice , clare, si de inalta precizie deci in procesul verbal trebue sa fie consemnate urmatoarele:

caracteristicile generale ale obiectului purtator, adica unde se afla, prin ce se caracterizeaza.

Categoria si tipul urmei, pozitia acesteia in raport cu suprafata obiectului primitor.

Precum si datele cu primire la descoperire fixare si ridicare.

5. Toate urmele indiferent de natura acestora trebue sa fie fotografiate apelinduse la metoda fotomentrica deoarece acestea au menirea de a demonstra si cetifica datele incluse in procesul verbal, la rindul sau fotografiile redau cu claritate caracteristicile urmelor si in unele cazuri le pot deveni obiecte ale expertizei criminalistice.

6. Urmele descoperite la fata locului, de regula se ridica in comun. Cu obiectul sau o parte separta a acestuia. Daca obiectul purtator, este de valoare, supravoluminos, sau intransportabil si nu poate firidicat.

Urmele pot fi ridcate procedinduse se face mularea urmelor in adincime cu ajutorul solutiei de gips, plastilina sau orce alte materiale polimerice, sau se face transferarea urmolor de suprafata, pe pelicule dacteloscopice, foi de hirtie fotografica sau alte materiale adezive. Sau se face recoltarea urmelor materie, se face prin razuire, apsorbire, atragere cu magnet, sau alte modalitati.

4. Urmele de maini.