Institutul de Ocrotire al Mamei si Copilului “Alfred Rusescu”Institutul de Ocrotire al Mamei si Copilului “Alfred Rusescu”

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI COPILULUI

Dr. Zoica MoldovanDr. Zoica Moldovan-medic primar pediatru--medic primar pediatru-

I. DEFINITIII. DEFINITII:: Cresterea Cresterea = = procesul normal de augumentare a dimensiunilor corporale,

de apozitie de noua substanta tisulara. Consta in principal in multiplicarea celulara si cresterea volumului celulei.

Dezvoltarea Dezvoltarea = = un proces normal care priveste in special aspectul complexarii functionale: formarea de structuri noi, maturatia enzimatica, complexarea structurala, perfectionarea functionala.

Cele 2 procese sunt corelate in organismul uman. La nivel celular procesul de crestere se desfasoara in 3 stadii:

faza hiperplasticafaza hiperplastica in care se produce cresterea numarului celular prin mitoza; se petrece in cea mai mare parte intrauterin;

faza intermediarafaza intermediara in care are loc cresterea numarului si a dimensiunilor celulare;

faza hipertroficafaza hipertrofica caracterizata prin cresterea dimensiunulor celulare si se produce, in general, postnatal.

Este greu de precizat cand inceteaza faza hiperplastica, momentul variind Este greu de precizat cand inceteaza faza hiperplastica, momentul variind de la organ la organ. De ex: celulele gliale isi epuizeaza posibilitatile de de la organ la organ. De ex: celulele gliale isi epuizeaza posibilitatile de proliferare la 2 ani, in timp ce celulele musculare au aceasta capacitate proliferare la 2 ani, in timp ce celulele musculare au aceasta capacitate pana la varsta de 12 ani.pana la varsta de 12 ani.

II. FACTORII CARE DETERMINA PROCESELE DE CRESTERE SI DEZVOLTARII. FACTORII CARE DETERMINA PROCESELE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE:E:

II.1II.1. Potentialul de crestere si dezvoltare intrinsec ( genetic ). Potentialul de crestere si dezvoltare intrinsec ( genetic )

= = unul din elementele determinante ale acestor procese;unul din elementele determinante ale acestor procese;

= = rol importantrol important in determinarea ritmului de crestere, dimensiunilor si in determinarea ritmului de crestere, dimensiunilor si aspectului aspectului

morfologic. morfologic.

- explicatia este legata de controlul genetic al sintezei proteinelor de structura - explicatia este legata de controlul genetic al sintezei proteinelor de structura

si enzimelor.si enzimelor.

II.2. Materialul necesar proceselor de crestere si dezvoltareII.2. Materialul necesar proceselor de crestere si dezvoltare ( substante ( substante plastice, energetice, electroliti, vitamine, oligoelemente ) plastice, energetice, electroliti, vitamine, oligoelemente )

= dependent de mediu, acesta fiind al 2-lea factor determinant. = dependent de mediu, acesta fiind al 2-lea factor determinant.

- NUTRITIA, ca proces biologic = - NUTRITIA, ca proces biologic = modalitatea de a furniza organismului modalitatea de a furniza organismului materialul necesar si este legata de aportul exogen, apetit, masticatie, materialul necesar si este legata de aportul exogen, apetit, masticatie, deglutitie, digestie si absorbtia principiilor alimentare.deglutitie, digestie si absorbtia principiilor alimentare.

- metabolismul intermediar si energetic si functionarea normala a sistemelor - metabolismul intermediar si energetic si functionarea normala a sistemelor care asigura homeostazia mediului intern sunt necesare desfasurarii normale a care asigura homeostazia mediului intern sunt necesare desfasurarii normale a functiilor celulare.functiilor celulare.

II.3.Factorii hormonaliII.3.Factorii hormonali

--moduleaza procesele de crestere si dezvoltare, potrivit informatiei genetice moduleaza procesele de crestere si dezvoltare, potrivit informatiei genetice

specifice organismului respectiv.specifice organismului respectiv.

- hormonii care intervin sunt: - hormonii care intervin sunt:

hormonul somatotrop hipofizar hormonul somatotrop hipofizar (STH, GH );(STH, GH );

insulina insulina (favorizeaza cresterea facilitand sinteza proteinelor, acizilor (favorizeaza cresterea facilitand sinteza proteinelor, acizilor

grasi si glicerolului)grasi si glicerolului)

hormonii androgeni hormonii androgeni <<= = corticosuprarenala/gonade, corticosuprarenala/gonade,

(initial favorizeaza cresterea pt.ca apoi sa o limiteze prin accelerarea (initial favorizeaza cresterea pt.ca apoi sa o limiteze prin accelerarea

maturatiei scheletului;maturatiei scheletului;

cortizonul = cortizonul = efect negativ asupra cresterii si pozitiv asupra dezvoltarii efect negativ asupra cresterii si pozitiv asupra dezvoltarii

( favorizeaza maturatia enzimatica ) ;( favorizeaza maturatia enzimatica ) ;

tiroxina = tiroxina = rol esential in maturarea SNC si in controlul maturarii osoase.rol esential in maturarea SNC si in controlul maturarii osoase.

II.4. Factorii de importanta secundaraII.4. Factorii de importanta secundara factorii prenatalifactorii prenatali care conditioneza cresterea intrauterina; care conditioneza cresterea intrauterina; factorii emotionalifactorii emotionali ( deprivare materna ); ( deprivare materna ); controlul SNCcontrolul SNC ( in encefalopatiile cronice infantile se constata efecte ( in encefalopatiile cronice infantile se constata efecte

nefavorabile asupra acestor procese );nefavorabile asupra acestor procese ); activitatea fizica;activitatea fizica; afectiuni intercurente.afectiuni intercurente.

Toti factorii cunoscuti ca putand determina tulburari de crestere trebuie luati Toti factorii cunoscuti ca putand determina tulburari de crestere trebuie luati in considerare in cazul unei anomalii de crestere si dezvoltare. in considerare in cazul unei anomalii de crestere si dezvoltare. In practica, In practica, cea mai frecventa cauza este cea mai frecventa cauza este malnutritia.malnutritia.

Exista diferite tipuri de curbe de crestere. Exista diferite tipuri de curbe de crestere.

In functie de varsta se impune alegerea judicioasa a parametrilor prin care se In functie de varsta se impune alegerea judicioasa a parametrilor prin care se efectueaza screening-ul procesului de crestere si dezvoltare.efectueaza screening-ul procesului de crestere si dezvoltare.

III. CURBE DE CRESTERE:III. CURBE DE CRESTERE:

III.1. Curba de crestere “neurala”III.1. Curba de crestere “neurala”( caracteristica SNC si anexelor sale) ( caracteristica SNC si anexelor sale) = crestere rapida in viata intrauterina, = crestere rapida in viata intrauterina,

-> continuandu-se in ritm rapid dar in continua deceleratie pana la 5 ani, -> continuandu-se in ritm rapid dar in continua deceleratie pana la 5 ani,

-> dupa care nivelul este lent pana la pubertate, incetand in scurt timp dupa aceea.-> dupa care nivelul este lent pana la pubertate, incetand in scurt timp dupa aceea.

III.2. Curba de crestere tip “limfaticIII.2. Curba de crestere tip “limfatic”( ganglioni, foliculi splenici, tesutul limfatic ”( ganglioni, foliculi splenici, tesutul limfatic al organelor, timus ) al organelor, timus )

- - cresterea este rapida pana la 11 ani (masa tesutului= 2x masa tesutului de la cresterea este rapida pana la 11 ani (masa tesutului= 2x masa tesutului de la adult)adult)

- apoi reducere continua pana la varsta adulta- apoi reducere continua pana la varsta adulta

III.3.Curba de crestere de tip “scheletic”III.3.Curba de crestere de tip “scheletic” - niv. max.: intaruterin- niv. max.: intaruterin

- decelare continua pana la 24 luni- decelare continua pana la 24 luni

- apoi constant 5-6 cm/an pana la pubertate cand exista varf crestere scurta durata- apoi constant 5-6 cm/an pana la pubertate cand exista varf crestere scurta durata

- urmeaza scadere continua pana la nivelul 0 la adult- urmeaza scadere continua pana la nivelul 0 la adult

III.4. Curba de crestere a tesutului celular adipos subcutanatIII.4. Curba de crestere a tesutului celular adipos subcutanat - trim lll iu -> crest.continua postnatal -> maxim la 1 an -> ritmu scade pana la 2 ani- trim lll iu -> crest.continua postnatal -> maxim la 1 an -> ritmu scade pana la 2 ani

apoi lent+ stabil apoi lent+ stabil

Procesul de crestere are Procesul de crestere are capacitatea de autoreglarecapacitatea de autoreglare prin: prin:- - saltul de crestere;saltul de crestere;- - notiunea de “perioada critica”.notiunea de “perioada critica”.

Din interactiunea continua intre potentialul genetic normal de crestere si Din interactiunea continua intre potentialul genetic normal de crestere si conditiile corespunzatoare de mediu extern, rezulta un “impuls”constant si conditiile corespunzatoare de mediu extern, rezulta un “impuls”constant si bine reglat de crestere, care are drept rezultat un proces de crestere de o bine reglat de crestere, care are drept rezultat un proces de crestere de o amplitudine fiziologica, bine corelat cu varsta cronologica si cea biologica.amplitudine fiziologica, bine corelat cu varsta cronologica si cea biologica.

In conditiile in care intervine un factor perturbatorIn conditiile in care intervine un factor perturbator ( nutritie inadecvata, imfectie ( nutritie inadecvata, imfectie intercurenta ),intercurenta ), dupa indepartarea acestei perturbatiidupa indepartarea acestei perturbatii rezulta o accelerare a cresterii rezulta o accelerare a cresterii ““salt de cresteresalt de crestere” care permite recuperarea deficitului si revenirea la ritmul ” care permite recuperarea deficitului si revenirea la ritmul anterior, fiziologic, anterior, fiziologic, concordant cu varsta biologica si cronologica.concordant cu varsta biologica si cronologica.

Revenirea completa este posibila numai DACA procesul perturbator nu a fost Revenirea completa este posibila numai DACA procesul perturbator nu a fost prea mare prea mare

durata actiunii nu a fost prea indelungata.durata actiunii nu a fost prea indelungata.

““Perioada critica” – Perioada critica” – stadiu limitat temporar in care o influenta particulara, exogena stadiu limitat temporar in care o influenta particulara, exogena sau endogena are un efect particular- accelerarea sau intarzierea cresterii si maturarii sau endogena are un efect particular- accelerarea sau intarzierea cresterii si maturarii ( observatie facuta de Tanner ) .( observatie facuta de Tanner ) .

Pentru cresterea somatica: intarzierea este doar partial recuperabila cand Pentru cresterea somatica: intarzierea este doar partial recuperabila cand influenta perturbatoare actioneaza in timpul perioadei critice de diviziune influenta perturbatoare actioneaza in timpul perioadei critice de diviziune celulara ( faza hiperplastica) .celulara ( faza hiperplastica) .

IV.In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, IV.In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:somatometrice si fiziometrice:

IIii.Criterii somatoscopice.Criterii somatoscopice (Pe baza observatiilor directe se pot obtine prin insumare (Pe baza observatiilor directe se pot obtine prin insumare unele impresii referitoare la: )unele impresii referitoare la: )

gradul de robustete, marimea capului, volumul, grasimea, lungimea unor gradul de robustete, marimea capului, volumul, grasimea, lungimea unor segmente, masivitatea care da impresia de forta si rezistenta;segmente, masivitatea care da impresia de forta si rezistenta;

caracterizarea aspectului morfologic din raportul de marime dintre diferite caracterizarea aspectului morfologic din raportul de marime dintre diferite segmente ale capului, gatului, membrelor inferioare si formele corporeale segmente ale capului, gatului, membrelor inferioare si formele corporeale determinate de cresterea variabila a vaselor, musculaturii si tesutului determinate de cresterea variabila a vaselor, musculaturii si tesutului adipos;adipos;

gradul de dezvoltare sexuala ca indice de maturizare pubertara ( pilozitate gradul de dezvoltare sexuala ca indice de maturizare pubertara ( pilozitate pubiana, axilara, faciala, glande mamare si organe genitale externe, pubiana, axilara, faciala, glande mamare si organe genitale externe, modificarea aspectului extern al corpului ce diferentiaza cele doua sexe) ;modificarea aspectului extern al corpului ce diferentiaza cele doua sexe) ;

tinuta corpului cu depistarea unor eventuale deformari corporeale sau tinuta corpului cu depistarea unor eventuale deformari corporeale sau malformatii;malformatii;

starea tegumentelor sub aspectul culorii, pigmentatiei, a tulburarilor starea tegumentelor sub aspectul culorii, pigmentatiei, a tulburarilor circulatorii, hematologice sau endocrine.circulatorii, hematologice sau endocrine.

IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:

IIi.Criterii antropometrice IIi.Criterii antropometrice ( somatometrice) ( somatometrice) - metode de evaluare:curbele de crestere a G, T, PC si PT, in functie de metode de evaluare:curbele de crestere a G, T, PC si PT, in functie de

varsta si sex.varsta si sex.

Greutatea si talia pot fi exprimate in:Greutatea si talia pot fi exprimate in:

a) percentile = limita in care se gaseste procentajul ce corespunde a) percentile = limita in care se gaseste procentajul ce corespunde populatiei generale;populatiei generale;

b) deviatii standard = daca consideram ca distributia populatiei urmeaza o b) deviatii standard = daca consideram ca distributia populatiei urmeaza o regula normala, acestea permit comparatia indivizilor intre ei.regula normala, acestea permit comparatia indivizilor intre ei.

Valorile < 3 percentile corespund Valorile < 3 percentile corespund < < -2.5 DS sub medie-2.5 DS sub medie

Valorile > 97 percentile corespund > +2.5 DS deasupra medieiValorile > 97 percentile corespund > +2.5 DS deasupra mediei

Curba de crestere trebuie sa fie Curba de crestere trebuie sa fie regulataregulata. .

Trebuie cautate existenta unor Trebuie cautate existenta unor rupturirupturi, fie ca este o accelerare sau o incetinire , fie ca este o accelerare sau o incetinire a ritmului de crestere. a ritmului de crestere.

Exista curbe ale vitezei de crestere in functie de varsta = Exista curbe ale vitezei de crestere in functie de varsta = somatograme.somatograme.

TaliaTalia se utilizeaza pana la 3 ani, apoi se foloseste inaltimea;se utilizeaza pana la 3 ani, apoi se foloseste inaltimea; variaza cu sexul, rasa si conditiile de viata;variaza cu sexul, rasa si conditiile de viata; in anumite conditii exista o corelatie intre inaltime, forta, capacitate in anumite conditii exista o corelatie intre inaltime, forta, capacitate

vitala si vitala si rezistenta la efort;rezistenta la efort; ritmul de crestere in primul an este: ritmul de crestere in primul an este: 4 cm- prima luna, 3 cm- luna a II-a si a III-a, 4 cm- prima luna, 3 cm- luna a II-a si a III-a, 2 cm in luna a IV-a 1 cm pe luna in restul lunilor. 2 cm in luna a IV-a 1 cm pe luna in restul lunilor.

!!! Deci la sfarsitul primului an sugarul va avea cu 20 cm mai mult fata de !!! Deci la sfarsitul primului an sugarul va avea cu 20 cm mai mult fata de nastere; nastere;

> Geldrich propune o formula de calcul: T=5V+80;> Geldrich propune o formula de calcul: T=5V+80;

> peak de crestere la pubertate de aprox. 4.8 cm/an > peak de crestere la pubertate de aprox. 4.8 cm/an

la varsta de 9.6 ani la fete si la 11 ani la baieti.la varsta de 9.6 ani la fete si la 11 ani la baieti.

GreutateaGreutateain primul an:750g/ luna in primele 4 luni, in primul an:750g/ luna in primele 4 luni, cate 500g/ luna urmatoarele 4 luni cate 500g/ luna urmatoarele 4 luni cate 250g/ luna in ultimele 4 luni;cate 250g/ luna in ultimele 4 luni;> formula propusa de Herman este: G=2V+9;> formula propusa de Herman este: G=2V+9;> la pubertate saltul ponderal va fi de 3-4 kg/ an. > la pubertate saltul ponderal va fi de 3-4 kg/ an. Variatiile in plus sau in Variatiile in plus sau in

minus fata de standard impun cautarea si corectarea cauzelor.minus fata de standard impun cautarea si corectarea cauzelor.

Perimetrul cranianPerimetrul cranian > permite depistarea unor micro sau macrocefalii;> permite depistarea unor micro sau macrocefalii;

> formula simpla de calcul: PC=T/2+10;> formula simpla de calcul: PC=T/2+10;

> perimetrul la nou-nascut este de 34.5 cm, > perimetrul la nou-nascut este de 34.5 cm, la 1 an de 45-46 cm, la 1 an de 45-46 cm, la 6 ani 50 cm la 6 ani 50 cm la 10 ani de 51 cm.la 10 ani de 51 cm.

Perimetrul toracicPerimetrul toracic > ofera informatii despre cutia toracica;> ofera informatii despre cutia toracica;

> PT la nou-nascut este de 31-33 cm, la 1 an este cat PC.> PT la nou-nascut este de 31-33 cm, la 1 an este cat PC.

Circumferinta bratuluiCircumferinta bratului are rol important in stabilirea starii de nutritie are rol important in stabilirea starii de nutritie 11 cm la 1 luna 11 cm la 1 luna 16 cm la 1 an la baieti 16 cm la 1 an la baieti 15.6 cm la fete;15.6 cm la fete;

Diametrul biacromial si biiliacDiametrul biacromial si biiliac sunt importante la pubertate, sunt importante la pubertate, diferentiind cele doua sexe;diferentiind cele doua sexe;

Suprafata corporalaSuprafata corporala se calculeaza dupa formula: S=4G(kg)+90. se calculeaza dupa formula: S=4G(kg)+90. > Paniculul adipos = maxim la 6 luni realizand: pliu toracic=1.5 cm,> Paniculul adipos = maxim la 6 luni realizand: pliu toracic=1.5 cm, pliu abdominal= 2cm, pliu abdominal= 2cm, pliu crural=3 cm.pliu crural=3 cm.

IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:

IIIi.Criterii fiziometriceIIIi.Criterii fiziometrice

- - ne orienteaza asupra capacitatii de adaptare la conditii de activitate;ne orienteaza asupra capacitatii de adaptare la conditii de activitate; Capacitatea vitalaCapacitatea vitala

> determinata prin spirometrie;> determinata prin spirometrie;

> evalueaza integritatea functiei pulmonare, elasticitatea cutiei > evalueaza integritatea functiei pulmonare, elasticitatea cutiei toracice, forta musculaturii respiratorii. toracice, forta musculaturii respiratorii.

Forta muscularaForta musculara: se determina cu ajutorul dinamometrului, putandu-se : se determina cu ajutorul dinamometrului, putandu-se face corelatie intre greutate, talie si forta musculara;face corelatie intre greutate, talie si forta musculara;

Aprecierea efortului fizicAprecierea efortului fizic: se det. frecventa cardiaca, ventilatia si : se det. frecventa cardiaca, ventilatia si consumul de oxigen; consumul de oxigen;

Latenta rectiilor motoriiLatenta rectiilor motorii: cu ajutorul cronoscopului se poate determina : cu ajutorul cronoscopului se poate determina timpul scurs de la aparitia unui stimul auditiv sau vizual si inregistrarea timpul scurs de la aparitia unui stimul auditiv sau vizual si inregistrarea reactiei. Valorile se masoara in secunde si fractiuni de secunda si reactiei. Valorile se masoara in secunde si fractiuni de secunda si variaza in functie de dificultatea de diferentiere a stimulilor, testand variaza in functie de dificultatea de diferentiere a stimulilor, testand capacitatea functionala a SNC. Pentru perceptia vizuala se foloseste capacitatea functionala a SNC. Pentru perceptia vizuala se foloseste tahiscopul.tahiscopul.

IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:somatometrice si fiziometrice:

IVi.Criterii de apreciere a gradului de maturizareIVi.Criterii de apreciere a gradului de maturizareDezvoltarea dentitiei:Dezvoltarea dentitiei: La varsta de:La varsta de:

6 luni apar incisivii medii inferiori;6 luni apar incisivii medii inferiori; intre 8-10 luni incisivii laterali superiori;intre 8-10 luni incisivii laterali superiori; intre 12-14 luni incisivii laterali inferiori;intre 12-14 luni incisivii laterali inferiori; la 1 an copilul are 8 dinti;la 1 an copilul are 8 dinti; intre 1 an – 1 an si jumatate apar primii molari;intre 1 an – 1 an si jumatate apar primii molari; intre 1 an – 2 ani apar caninii;intre 1 an – 2 ani apar caninii; intre 2 ani – 2 ani si jumatate ultimul molar.intre 2 ani – 2 ani si jumatate ultimul molar.

Dentitia temporara are 20 dinti. Cea definitiva apare la 6-7 ani cu primul Dentitia temporara are 20 dinti. Cea definitiva apare la 6-7 ani cu primul molar, iar ordinea schimbarii este inversa aparitiei.molar, iar ordinea schimbarii este inversa aparitiei.

Dezvoltarea osoasaDezvoltarea osoasa Calcificarea oaselor lungi incepe inca din viata intrauterina la nivelul Calcificarea oaselor lungi incepe inca din viata intrauterina la nivelul

claviculei, oaselor craniului, femurului si humerusului. Ritmul dezvoltarii claviculei, oaselor craniului, femurului si humerusului. Ritmul dezvoltarii osoase este determinat genetic, la fete existand un avans de osificare inca osoase este determinat genetic, la fete existand un avans de osificare inca de la nastere.de la nastere.

Aprecierea calcificarilor osoase se face prin intermediulAprecierea calcificarilor osoase se face prin intermediul radiografiei de pumn. radiografiei de pumn. Fontanela anterioara are dimensiunea de 4/ 3 cm la nastere, apoi se Fontanela anterioara are dimensiunea de 4/ 3 cm la nastere, apoi se

reduce, iar la 1 an – 1an si 2 luni se inchide. reduce, iar la 1 an – 1an si 2 luni se inchide. Fontanela posterioara poate fi inchisa de la nastere sau se inchide pana la Fontanela posterioara poate fi inchisa de la nastere sau se inchide pana la

3 luni 3 luni

( 7 mm ).( 7 mm ).

Dezvoltarea caracterelor sexuale secundareDezvoltarea caracterelor sexuale secundare In perioada prepubera ordinea dezvoltarii lor este:In perioada prepubera ordinea dezvoltarii lor este:

aparitia si dezvoltarea pilozitatii pubiene si axilare;aparitia si dezvoltarea pilozitatii pubiene si axilare; dezvoltarea glandelor mamare;dezvoltarea glandelor mamare; schimbarea vocii;schimbarea vocii; disparitia tesutului adipos;disparitia tesutului adipos; aparitia menarhai si a secretiei seminale.aparitia menarhai si a secretiei seminale.

Maturarea neurologica necesita urmarirea:Maturarea neurologica necesita urmarirea: reflexelor arhaice;reflexelor arhaice; tonusului muscular;tonusului muscular; posturii;posturii; motilitatii spontane;motilitatii spontane; limbajului;limbajului; afectivitatii;afectivitatii; comportamentului social;comportamentului social; controlului sfincterian.controlului sfincterian.

La copilul mai mare urmarim dezvoltarea intelectuala:La copilul mai mare urmarim dezvoltarea intelectuala: atentie;atentie; memorie;memorie; capacitate de abstractizare; capacitate de abstractizare; reprezentare grafica;reprezentare grafica; reproducere verbala.reproducere verbala.

Ceea ce este foarte important este faptul ca nu trebuie sa confundam Ceea ce este foarte important este faptul ca nu trebuie sa confundam intarzierea reala in maturizarea neurologica cu lipsa de stimulare sau intarzierea reala in maturizarea neurologica cu lipsa de stimulare sau carentele afective si de educatie.carentele afective si de educatie.

V. PATOLOGIA CRESTERIIV. PATOLOGIA CRESTERII 1.Intarzierea cresterii staturale 1.Intarzierea cresterii staturale ( talia < percentila 3 )( talia < percentila 3 ) a) a) Intarziere de crestere sesizata de la nastereIntarziere de crestere sesizata de la nastere

i) i) intarzierea cresterii intrauterine izolatintarzierea cresterii intrauterine izolat - uneori copii recupereaza acest deficit in - uneori copii recupereaza acest deficit in ani de zile, dar adesea incomplet;ani de zile, dar adesea incomplet;

ii) ii) intarzierea cresterii intrauterine asociata cu un sd.dismorficintarzierea cresterii intrauterine asociata cu un sd.dismorfic:: embriopatii si fetopatii ( rubeola, CMV, toxoplasmoza ) ;embriopatii si fetopatii ( rubeola, CMV, toxoplasmoza ) ; aberatii cromozomiale ( trisomia 21, 13, sdr.Turner) ;aberatii cromozomiale ( trisomia 21, 13, sdr.Turner) ; maladii scheletice;maladii scheletice; nanism esential dismorfic ( sdr.Silver-Russet, Seckel, Rubinstein, Cornelia de nanism esential dismorfic ( sdr.Silver-Russet, Seckel, Rubinstein, Cornelia de

Lange).Lange).

B) B) Intarzierea cresterii cu debut postnatalIntarzierea cresterii cu debut postnatal

j) j) Intarzierea cresterii fara cauza patologica:Intarzierea cresterii fara cauza patologica: talie mica familiala ( membrii familiei cu talie mica );talie mica familiala ( membrii familiei cu talie mica ); talie mica esentiala ( parintii cu talie normala ).talie mica esentiala ( parintii cu talie normala ).

jj) jj) Intarzierea cresterii legata de intarzierea pubertatiiIntarzierea cresterii legata de intarzierea pubertatii mai ales la baieti in jurul mai ales la baieti in jurul varstei de 8 ani, accentuata cu atat mai mult daca pubertatea intarzie.Uneori se varstei de 8 ani, accentuata cu atat mai mult daca pubertatea intarzie.Uneori se constata un deficit temporar de hormoni de crestere care se corecteaza cu constata un deficit temporar de hormoni de crestere care se corecteaza cu testosteron.testosteron.

B) B) Intarzierea cresterii cu debut postnatalIntarzierea cresterii cu debut postnatal

jjj) jjj) Intarzierea cresterii legata de patologia neendocrinaIntarzierea cresterii legata de patologia neendocrina b.renale ( IRC, tubulopatii ) ;b.renale ( IRC, tubulopatii ) ; cardiopatii severe;cardiopatii severe; mucopolizaharidoze;mucopolizaharidoze; boli metabolice;boli metabolice; boli digestive ( intoleranta la gluten, b.Crohn) ;boli digestive ( intoleranta la gluten, b.Crohn) ; talasemia majora;talasemia majora; corticoterapia;corticoterapia; anorexia psihogena;anorexia psihogena; carenta calorica si/sau proteica;carenta calorica si/sau proteica; nanism prin deprimare afectiva ( stimulare insuficienta hipofizara );nanism prin deprimare afectiva ( stimulare insuficienta hipofizara ); anomalii cromozomiale;anomalii cromozomiale; condrodisplazia.condrodisplazia.

jjjj) jjjj) Intarzierea cresterii legata de cauze endocrine:Intarzierea cresterii legata de cauze endocrine: insuficienta hormonilor de crestere ( obligatoriu se cauta si alt deficit hipofizar insuficienta hormonilor de crestere ( obligatoriu se cauta si alt deficit hipofizar

si alte cauze organice ca: malformatii cranio-faciale de linie mediana, tumori si alte cauze organice ca: malformatii cranio-faciale de linie mediana, tumori la nivelul seii turcesti, traumatisme craniene ) ;la nivelul seii turcesti, traumatisme craniene ) ;

diabet insipid central;diabet insipid central; insuficienta tiroidiana;insuficienta tiroidiana; insuficienta gonadica primara sau secundara;insuficienta gonadica primara sau secundara; sdr. Cushing ( intarziere de crestere precoce si severa ) ;sdr. Cushing ( intarziere de crestere precoce si severa ) ; carenta de vitamina D .carenta de vitamina D .

V. PATOLOGIA CRESTERIIV. PATOLOGIA CRESTERII

2. Talie excesiva, accelerarea cresterii2. Talie excesiva, accelerarea cresterii

a) a) talie mare constitutional;talie mare constitutional;

b) b) cauze endocrine:cauze endocrine: hipersecretia h. de crestere;hipersecretia h. de crestere; pseudopubertate precoce;pseudopubertate precoce; hipertiroidism;hipertiroidism; hiperinsulinism;hiperinsulinism; secretia h. sexuali la pubertate precoce.secretia h. sexuali la pubertate precoce.

c) c) cauze neendocrine cauze neendocrine - sdr. malformative sau dismorfice ( sdr. - sdr. malformative sau dismorfice ( sdr. Marfan, gigantism cerebral ) .Marfan, gigantism cerebral ) .

Vll. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A Vll. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUICOPILULUI

Dezvoltarea, ca si cresterea, incepe inainte de nastere. Nou–nascutul care atinge un Dezvoltarea, ca si cresterea, incepe inainte de nastere. Nou–nascutul care atinge un grad de maturizare normala a sistemului nervos trebuie sa reactioneze la un anumit grad de maturizare normala a sistemului nervos trebuie sa reactioneze la un anumit numar de stimuli.numar de stimuli.

Aceste reactii constituie primele etape ale dezvoltarii individului. Aparitia unui Aceste reactii constituie primele etape ale dezvoltarii individului. Aparitia unui eveniment nu este punctiforma in timp si se intinde pe o perioada variabila pentru eveniment nu este punctiforma in timp si se intinde pe o perioada variabila pentru fiecare individ. Ca etape principale se descriu: fiecare individ. Ca etape principale se descriu: perioada neonatala, primul an, al doilea perioada neonatala, primul an, al doilea an, perioada prescolara, adolescenta.an, perioada prescolara, adolescenta.

Dezvoltarea = proces complicat, fiind rezultatul diferitelor forte, dintre care principalele Dezvoltarea = proces complicat, fiind rezultatul diferitelor forte, dintre care principalele sunt: sunt: mostenirea congenitala, inteligenta, rapiditatea maturatiei si calitatile stimulative mostenirea congenitala, inteligenta, rapiditatea maturatiei si calitatile stimulative ale mediului ambiant.ale mediului ambiant.

Orice diminuare a oricarui dintre acesti factori conduce la o intarziere in dezvoltare. Orice diminuare a oricarui dintre acesti factori conduce la o intarziere in dezvoltare. Mostenirea congenitala a Mostenirea congenitala a inteligenteiinteligentei depinde de factorii ereditari ( poligenici ) . depinde de factorii ereditari ( poligenici ) .

rapiditatea maturariirapiditatea maturarii depinde de sanatatea generala a copilului ( toate depinde de sanatatea generala a copilului ( toate bolile debilitante intretin o stationare a dezvoltarii ) si de o nutritie corespunzatoare. bolile debilitante intretin o stationare a dezvoltarii ) si de o nutritie corespunzatoare.

calitatea stimulativa a mediului ambientcalitatea stimulativa a mediului ambient depinde de conditiile sociale. depinde de conditiile sociale.

Copilului ii este necesara afectivitatea. Copilului ii este necesara afectivitatea.

Fondul sonor in care este crescut copilul reprezinta - element important in dezvoltare.Fondul sonor in care este crescut copilul reprezinta - element important in dezvoltare. Criteriile de apreciere a dezvoltarii sunt legate de dezvoltarea motricitatii in primul an de Criteriile de apreciere a dezvoltarii sunt legate de dezvoltarea motricitatii in primul an de

viata, pentru ca apoi sa devina mai variate: comunicare verbala si grafica, posibilitatea viata, pentru ca apoi sa devina mai variate: comunicare verbala si grafica, posibilitatea de adaptare sociala, posibilitatea de abstractie, de discernamant.de adaptare sociala, posibilitatea de abstractie, de discernamant.

Principali indici orientativi ai dezvoltarii neuropsihice la copilul 0-3 ani se Principali indici orientativi ai dezvoltarii neuropsihice la copilul 0-3 ani se folosesc: folosesc: postura si locomotia, coordonarea miscarilor, comportamentul postura si locomotia, coordonarea miscarilor, comportamentul adaptativ, limbajul.adaptativ, limbajul.

1 luna1 luna:: 2 luni2 luni

- usoara hipertonie a flexorilor;- usoara hipertonie a flexorilor; - tinut vertical isi tine capul cateva momente - tinut vertical isi tine capul cateva momente

- in decubit dorsal pozitia laterala a capului;- in decubit dorsal pozitia laterala a capului; - in decubit ventral isi ridica umerii si capul - in decubit ventral isi ridica umerii si capul

- reflexul de apucare prezent;- reflexul de apucare prezent; - reflexul de agatare se mentine - reflexul de agatare se mentine

- tipa de foame si se calmeaza daca este luat in brate;- tipa de foame si se calmeaza daca este luat in brate; - fixeazacu privirea persoanele straine - fixeazacu privirea persoanele straine

- - emite sunete laringiene.emite sunete laringiene. - gangureste - gangureste

3 luni3 luni: : 4 luni4 luni

- se sprijina pe antebrat cand este culcat pe abdomen; - sta sprijinit scurt timp- se sprijina pe antebrat cand este culcat pe abdomen; - sta sprijinit scurt timp

- isi ridica capul cand este culcat pe abdomen; - tine jucaria cu 4 degete si palma, o - isi ridica capul cand este culcat pe abdomen; - tine jucaria cu 4 degete si palma, o scuturascutura

- isi tine mana deschisa in somn; - schiteaza miscarea de apucare- isi tine mana deschisa in somn; - schiteaza miscarea de apucare

- se agata de haine; - zambeste persoanelor familiare- se agata de haine; - zambeste persoanelor familiare

- zambeste; - priveste activ in jur- zambeste; - priveste activ in jur

- intoarce capul la zgomot; - tendinta de modulare a vocii- intoarce capul la zgomot; - tendinta de modulare a vocii

- rade sau emite sunete de bucurie;- rade sau emite sunete de bucurie;

- reactioneaza la persoane sau obiecte cunoscute.- reactioneaza la persoane sau obiecte cunoscute.

5 luni5 luni:: 6 luni6 luni

- sade sprijinit mai mult timp;- sade sprijinit mai mult timp; - isi ridica capul cand este culcat pe spate - isi ridica capul cand este culcat pe spate

- in decubit ventral isi ridica toracele;- in decubit ventral isi ridica toracele; - se intoarce de pe spate pe burta - se intoarce de pe spate pe burta

- tine mainile pe biberon;- tine mainile pe biberon; - muta jucaria dintr-o mana in alta - muta jucaria dintr-o mana in alta

- deosebeste persoanele straine de cele familiare;- deosebeste persoanele straine de cele familiare; - strange in pumn obiecte mici - strange in pumn obiecte mici

- - emite grupe de sunete cu ritm rapid.emite grupe de sunete cu ritm rapid. - intinde mainile pentru a fi ridicat - intinde mainile pentru a fi ridicat

- isi manifesta simpatia si antipatia- isi manifesta simpatia si antipatia

7 luni7 luni::

- se ridica din decubit dorsal in pozitie sezand;- se ridica din decubit dorsal in pozitie sezand;

- incepe sa se tarasca;- incepe sa se tarasca;

- dezvolta capacitatea mainii drepta;- dezvolta capacitatea mainii drepta;

- localizeaza un sunet la 1 metru;- localizeaza un sunet la 1 metru;

- mangaie imaginea sa intr-o oglinda;- mangaie imaginea sa intr-o oglinda;

- cauta o jucarie pierduta;- cauta o jucarie pierduta;

- - pronunta silabe grupate.pronunta silabe grupate.

9 luni9 luni::

- sta in sezut fara sprijin;- sta in sezut fara sprijin;

- se tine de mobila;- se tine de mobila;

- apuca obiectele cu 2 degete;- apuca obiectele cu 2 degete;

- isi tine singur cana sau biberonul;- isi tine singur cana sau biberonul;

- se joaca “bau”;- se joaca “bau”;

- intelege “nu” si “papa”.- intelege “nu” si “papa”.

12 luni12 luni::

- merge singur sau tinut de o mana;- merge singur sau tinut de o mana;

- arunca jucariile, da jucaria care i se cere;- arunca jucariile, da jucaria care i se cere;

- coopereaza la imbracat;- coopereaza la imbracat;

- stie cand este strigat;- stie cand este strigat;

- intelege “da” , “mama” , misca din cap “nu”.- intelege “da” , “mama” , misca din cap “nu”.

18 luni18 luni: : 24 luni:24 luni:

- merge pe scari cu ajutor; - fuge fara sa cada- merge pe scari cu ajutor; - fuge fara sa cada

- poate arunca o jucarie din picioare fara sa cada; - urca si coboara singur scarile- poate arunca o jucarie din picioare fara sa cada; - urca si coboara singur scarile

- poate intoarce 2-3 pagini la o carte odata; - intoarec cate o singura pagina o data- poate intoarce 2-3 pagini la o carte odata; - intoarec cate o singura pagina o data

- incearca sa manance singur cu lingurinta; - isi scoate singur pantofii- incearca sa manance singur cu lingurinta; - isi scoate singur pantofii

- are un lexic de 6 cuvinte; - cere olita- are un lexic de 6 cuvinte; - cere olita

- arata ce doreste; - se joaca cu alti copii- arata ce doreste; - se joaca cu alti copii

- imita unele actiuni ale adultului; - vorbeste in mici propozitii- imita unele actiuni ale adultului; - vorbeste in mici propozitii

- ii plac jocurile cu alti copii. - utilizeaza “mie”, “al meu”- ii plac jocurile cu alti copii. - utilizeaza “mie”, “al meu”

30 luni30 luni:: 36 luni: 36 luni:

- sare cu ambele picioare de pe podea;- sare cu ambele picioare de pe podea; - poate pedala pe un triciclu - poate pedala pe un triciclu

- arunca o minge din mana;- arunca o minge din mana; - merge pe scari alternand piciorul - merge pe scari alternand piciorul

- deschide nasturii;- deschide nasturii; - isi sterge mainile daca i se spune - isi sterge mainile daca i se spune

- tine un creion ca adultul;- tine un creion ca adultul; - se imbraca/se dezbraca - se imbraca/se dezbraca inchein/descheind inchein/descheind

- isi spune numele intreg;- isi spune numele intreg; nasturii din fata nasturii din fata

- merge sa bea singur;- merge sa bea singur; - imparte cu altcineva jucariile - imparte cu altcineva jucariile

- foloseste pluralul si trecutul;- foloseste pluralul si trecutul; - se joaca cu alti copii - se joaca cu alti copii

- utilizeaza corect “eu”.- utilizeaza corect “eu”. - se invarteste - se invarteste

- povesteste scurte istorii din experienta - povesteste scurte istorii din experienta

proprieproprie

- isi cunoaste sexul- isi cunoaste sexul

Perioada prescolara: 3-6 aniPerioada prescolara: 3-6 ani

Progresele motorii se exprima la diferite nivele. Alergatul si saritul se perfectioneaza. De la 3 ani stie sa Progresele motorii se exprima la diferite nivele. Alergatul si saritul se perfectioneaza. De la 3 ani stie sa mearga cu tricicleta.mearga cu tricicleta.

LimbajulLimbajul

Copilul de 3 ani isi pronunta numele, prenumele, cunoaste culorile. La 4 Copilul de 3 ani isi pronunta numele, prenumele, cunoaste culorile. La 4 ani utilizeaza adjective si cuvinte de legatura, stie sa compare, incepe sa ani utilizeaza adjective si cuvinte de legatura, stie sa compare, incepe sa recunoasca literele, povesteste evenimente, recita, joaca jocuri cu reguli.recunoasca literele, povesteste evenimente, recita, joaca jocuri cu reguli.

AfectivitateaAfectivitatea

La 4 ani copilul apreciaza povestile, cantecele, incepe sa puna intrebari La 4 ani copilul apreciaza povestile, cantecele, incepe sa puna intrebari nenumarate. Incepand de la 3 ani apare “complexul lui Oedip”, fiind atras nenumarate. Incepand de la 3 ani apare “complexul lui Oedip”, fiind atras de parintele de sex opus. Parintele de acelasi sex reprezinta un rival. Dupa de parintele de sex opus. Parintele de acelasi sex reprezinta un rival. Dupa aceasta perioada copilul intra intr-o perioada de latenta care dureaza pana aceasta perioada copilul intra intr-o perioada de latenta care dureaza pana la adolescenta.la adolescenta.

Perioada scolara ( 6-11 ani )Perioada scolara ( 6-11 ani )

- La 6 ani copilul stie sa se imbrace, sa se incalte, isi cunoaste varsta, stie - La 6 ani copilul stie sa se imbrace, sa se incalte, isi cunoaste varsta, stie sa numere pana la 10, stie sa traverseze, merge la scoala. Intra intr-o sa numere pana la 10, stie sa traverseze, merge la scoala. Intra intr-o perioada in care echilibrul comportamental si personalitatea sa sunt perioada in care echilibrul comportamental si personalitatea sa sunt dependente de conditiile socio-familiale.dependente de conditiile socio-familiale.

- Este perioada marilor “aviditati”, a receptivitatii extraordinare. La scoala - Este perioada marilor “aviditati”, a receptivitatii extraordinare. La scoala copilul isi perfectioneaza limbajul, isi perfectioneaza contactul social.copilul isi perfectioneaza limbajul, isi perfectioneaza contactul social.

- Un climat de relativa securitate atat in plan material cat si educativ este - Un climat de relativa securitate atat in plan material cat si educativ este absolut necesar.absolut necesar.

VIII. Coeficientul de dezvoltare si VIII. Coeficientul de dezvoltare si inteligentainteligenta

- acesti coeficienti sunt utilizati de catre psihologi pentru a caracteriza acesti coeficienti sunt utilizati de catre psihologi pentru a caracteriza dezvoltarea copilului. dezvoltarea copilului.

- valorile normale ale QI = 90-110 ( emotivitatea copilului poate influenta valorile normale ale QI = 90-110 ( emotivitatea copilului poate influenta rezultatul testelor ) . rezultatul testelor ) .

- probele evalueaza eficienta functiei de gandire, cunostinte si aptitudini, probele evalueaza eficienta functiei de gandire, cunostinte si aptitudini, probe pentru functii psihice izolate: atentie, memorie, perceptia rapida a probe pentru functii psihice izolate: atentie, memorie, perceptia rapida a formelor si culorilor, capacitatea de observare, de diferentiere, calculul formelor si culorilor, capacitatea de observare, de diferentiere, calculul matematic, desen dupa model sau desen tematic.matematic, desen dupa model sau desen tematic.

- exista si subteste de performanta care urmaresc: completarea unor exista si subteste de performanta care urmaresc: completarea unor imagini lacunare, aranjarea in succesiune logica a unor imagini, imagini lacunare, aranjarea in succesiune logica a unor imagini, asamblarea partilor unui intreg, pasajul prin labirint.asamblarea partilor unui intreg, pasajul prin labirint.

- orice deficienta sesizata la un copil, fie ca este sub aspect motor, cognitiv, - orice deficienta sesizata la un copil, fie ca este sub aspect motor, cognitiv, verbal sau de integrare sociala necesita urmarirea atenta a acesteia si verbal sau de integrare sociala necesita urmarirea atenta a acesteia si rectificarea cu ajutorul echipelor formate din pediatru, psiholog, rectificarea cu ajutorul echipelor formate din pediatru, psiholog, neuropsihiatru, logoped din ambulator sau in servicii specializate de neuropsihiatru, logoped din ambulator sau in servicii specializate de recuperarerecuperare