29.07.2013 Cresterea crapului in helestee - cyprinus carpio in helestee de peste

www.novarainvest.ro/cresterea-crapului.php 1/2

Ferma piscicola Produse Cresterea pastravului Proiectare Acvacultura in Romania Contact

- inf iintare ferme piscicole

- echipamente acvacultura, piscicultura

- crestere pastrav, sturion etc

Comercializam produse

- la pret de producator

- de calitate superioara

Peste comercializat

Pastrav

Sturion

Produse piscicultura

Bazine piscicole

Aeratoare apa

Hidrobioane - Transport pesti vii

Hranitoare pesti

Incubatoare piscicole

Filtre de apa - filtre mecanice

Filtre nisip

Tuburi - Pompe piscicole

Incalzitoare - racitoare apa

Alte produse Acvacultura

Articole utile de citit

Cresterea crapului

Despre alevinii de pastrav

Cresterea pastravilor

Acvacultura in Romania

Totalitatea vieţuitoarelor din apă formează un sistem de legătură complexă o simbioză corelată. Într-un mediu acvatic

trăiesc împreună vieţuitoare de mai multe specii, (diferite specii de pesti, crap in cazul nostru) printre care sistemul de

legătură este multilateral (legături de nutriţie, reproducere, concurenţă, etc.). Vieţuitoarele prin legăturile lor proprii în

timpul activităţilor de viaţă au efect asupra mediului lor neînsufleţit şi îl modifică într-o măsură oarecare. Pe lângă

aceasta şi mediul influenţează în mod decisiv condiţiile de viaţă pentru convieţuire.

Se începe prin golirea heleşteielor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şi nivelarea

fundului acestora. Uneori, când adâncimea heleşteielor s-a redus semnificativ, se impune decolmatarea vetrei de

bazin, care se realizează prin îndepărtarea stratului de mâl. Dacă nu se intervine pentru îndepărtarea mâlului, oricum

este obligatoriu ca după uscarea acestuia să se treacă cu o grapă, cu scopul mobilizării terenului, astfel ca aerul să

pătrundă în profunzime. Oxigenul va favoriza reacţiile de oxidare din mâlul organic şi va grăbi mineralizarea acestuia.

Acolo unde apa bălteşte se încearcă nivelarea locului, după îndepărtarea apei. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci

se va administra var nestins pe fiecare zonă acoperită cu apă, calculându-se o cantitate de cca 2500 kg/ha. Prin

aceasta, se urmăreşte distrugerea eventualilor agenţi patogeni, care altfel ar rămâne în heleşteu şi ar provoca boli

grave crapului care urmează a fi cazat. În acelaşi timp, varul nestins distruge şi peştii fără valoare, sau cu valoare

economică redusă, cum ar fi boarţa, pseudorasbora, carasul etc., care nu aduc un plus de venituri fermei piscicole, ci

din contră, produc o reducere a lor prin faptul că sunt concurenţi la hrana crapului.

De cele mai multe ori, pe vatra de bazin uscată se administrează îngrăşăminte organice sau anorganice, iar dacă este

cazul, se vor administra şi amendamente. Pregătirea heleşteielor constă şi în verificarea şi repararea digurilor, a

canalelor şi instalaţiilor de alimentare şi evacuare a apei.

Numai după ce heleşteiele au fost astfel pregătite urmează să fie inundate, iar după două săptămâni populate cu crap.

În cazul în care heleşteiele sunt nou construite, se umple cu apă şi se verifică pe parcursul câtorva zile funcţionalitatea

instalaţiilor hidrotehnice şi rezistenţa digurilor. În acelaşi timp se urmăreşte ca la baza taluzurilor uscate să nu fie zone

umede. Dacă există asemenea zone, înseamnă că digul este dimensionat incorect şi există pericolul de subfuziune,

adică de dărâmare în timp a acestuia.

Pregatirea helesteelor trebuie facuta cu cateva saptamani sau luni inainte de inundarea bazinului prin insamantarea

unor plante perene (lolium, trifoi alb, coada vulpii) ce va constitui substratul pentru depunerea pontei; - in zonele

umede, unde apa balteste se va administra clorura de var; - productivitatea piscicola se stimuleaza prin administrarea

de gunoi fermentat, var stins, fan, drojdie de bere si faina de peste la nivelul apei; - combaterea pradatorilor se face cu

gard sau plase din stuf; - se inunda helesteele atunci cand temperatura apei se mentine cateva zile la 17-18 grade; -

lansarea reproducatorilor se face dupa o prealabila imbaiere timp de 3-5 minute intr-o solutie de NaCl 3%, cu scopul

inlaturarii parazitilor corporali; - pentru a asigura hrana naturala necesara alevinilor de 1 zi dupa reproducere se pune

Pregătirea heleşteielor pentru populare cu crap

Cresterea crapului in helestee

29.07.2013 Cresterea crapului in helestee - cyprinus carpio in helestee de peste

www.novarainvest.ro/cresterea-crapului.php 2/2

la mal gunoi de grajd fermentat, iar dupa alte 2 zile se administreaza must de grajd; - dupa pescuirea alevinilor si

transferul in bazine de predezvoltare sau de crestere, helesteul de reproducere se scurge si se zvanta, iar vatra

acestuia se prelucreaza cu grapa sau discul.

Economia heleşteelor se datorează faptului că proteinele care sunt produse în lacuri prin proceduri biologice de

vieţuitoare de nivel inferior în lacuri (zooplancton şi zoobentos), se apropie de efective de peşti din crescătorii.

Simbioza naturală a vieţuitoarelor din lacuri remite sursa naturală de forţă şi energia soarelui. Această energie va

ajunge în mai multe etape prin reţeaua de nutriţie a efectivului de peşti. Heleşteul nu poate asigura hrana pentru peşti

exclusiv prin metode naturale în cantitate corespunzătoare. Pentru ca economia lacului să fie rentabilă, sarcina

crescătorului este de a influenţa hrana peştilor şi să le completeze cu furaje din surse externe.

Deci în heleştee proteinele provin din hrană naturală, precum în acelaşi fel şi multiple compusuri esenţiale (ex.

Vitamine, grăsimi nesaturate, etc.), în timp ce energia necesară menţinerii metabolismului este asigurată prin

conţinutul de amidon al furajului ieftin de abrac. Dimensiunea mare a lacurilor şi a cantităţii apei oferă senzaţie de

siguranţă, stabilitate care este importantă din punct de vedere a asigurării oxigenului.

În principiu crapul este o specie de peşte omnivor, adică în funcţie de posibilităţi avantajează racile de nivel inferior, cu

corpuri mici care trăiesc în ape stătătoare şi ape curgătoare (membrii zooplanctonului), viermi, melci şi larvele

insectelor din nămol, însă pe lângă hrana de origine animală consumă seminţele, vlăstarul plantelor acvatice, fructul,

părţile uscate ale plantelor din nămol care cad în apă. În heleştee artificiale sunt utilizate aceste proprietăţi, pe baza

cărora care sunt hrănite cu diferite tipuri de cereale, produse auxiliare agricole ca furaje suplimentare. Procentul în mod

optim este de 50-50 %.

Crapul în heleştee are un rol din punct de vedere al producţiei de carne de peşte, dar şi de formare a mediului. Prin

excavarea, mişcarea solului din lac limitează formarea nămolului anaerob, pe de altă parte prin reîntoarcerea

permanentă a elementelor nutritive biogene şi prin tulburarea apei devine un factor esenţial al producţiei biologice din

lacuri. Acest rol nu poate fi înlocuit prin nici o specie de peşte.

În heleştee fără crapi din cauza adâncimii apei scăzute se vor înmulţi în mod rapid cele mai variate plante acvatice de

nivel superior care vor extrage elementele nutritive din apă şi ceea va împiedica înmulţirea algelor monocelulare.

Procesul acvatic al circulaţiei energiei va fi oprit deja la nivelul de bază şi astfel se ajunge într-o situaţie fără ieşire.

Prin concluzie putem stabili că specia de crap prin activitatea specială de viaţă ajută la formarea mediului din lacuri

necesare creşterii altor specii de peşti şi menţinerea acestei situaţii pe termen lung.

Autor: Olga Lukacs

Sistemul ecologic al heleşteelor de crap

Crapul

Copyright © 2010 by Novara Invest, - Pastravaria Rosia-Bihor, producator si comercializant utilaje acvacultura!

Design by WebDesign Galaxy Toate drepturile rezervate!

Pentru informatii sunati: 075.71.29.293, 074.90.51.555

E-mail: office@novarainvest.ro