Curs 3. Cresterea pastravului curcubeu in pastravarii.doc

57
Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu 2014/20 15 Cursul 3. 3. CREŞTEREA PĂSTRĂVULUI CURCUBEU ÎN PĂSTRĂVĂRII 3.1. JUSTIFICAREA CREŞTERII PĂSTRĂVULUI CURCUBEU ÎN PĂSTRĂVĂRIILE DIN ROMÂNIA. 3.1.1. Aspecte privind creşterea speciilor de păstrăv curcubeu. In bazinele închise (păstrăvării), creşterea păstrăvului curcubeu este în funcţie de temperatura apei, de debit şi, în special, de calitatea hranei. Creşte mai încet decât fântânelul. In păstrăvăriile alimentate cu apă cu temperaturi constante, creşterea este mai rapidă, ajungând în toamna celui de al doilea an bun de consum, pe când în cele alimentate cu apă rece, deci având o perioadă scurtă de hrănire, păstrăvul curcubeu atinge lungimea de 20 cm (lungime minimă la care peştele se valorifică) abia în cel de al treilea an al existenţei sale. Hrana de calitate şi abundenţa ei în apele montane inferioare face ca păstrăvul curcubeu din liber să înregistreze creşteri puţin obişnuite. Păstrăvul curcubeu are carnea mai puţin gustoasă decât a păstrăvului indigen, dar mai gustoasă decât a fântânelului. Păstrăvul curcubeu nu face obiectul creşterii pentru repopulare întrucât, aşa cum am amintit, nu se înmulteşte liber datorită pierderii funcţiunii de reproducere normală, urmare a adaptării lui îndelungate la viaţa în captivitate unde icrele sunt recoltate de om. In schimb, face obiectul creşterii în scopul valorificării lui ca păstrăv de consum, datorită următoarelor particularităţi: - se adaptează la creşterea în bazine închise şi la hrănire artificială ; - este mai puţin sensibil la temperatura în creştere a apei, suportând temperaturi ridicate atunci când apa se încălzeşte în zile foarte călduroase ; - reproducătorii se cresc mult mai uşor decât cei de păstrăv indigen şi se pot sorta chiar din păstrăvul destinat consumului ; - creşte mai repede decât păstrăvul indigen, cu condiţia asigurării hranei de bună calitate şi la timp ; - este mai rezistent la boli decât păstrăvul indigen. La noi în ţară, păstrăvul curcubeu este crescut într-un număr mare de păstrăvării. 1

Transcript of Curs 3. Cresterea pastravului curcubeu in pastravarii.doc

Curs SALMONICULTUR. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Curs SALMONICULTUR. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu 2014/2015

Cursul 3.3. CRETEREA PSTRVULUI CURCUBEU N PSTRVRII

3.1. JUSTIFICAREA CRETERII PSTRVULUI CURCUBEU N PSTRVRIILE DIN ROMNIA.3.1.1. Aspecte privind creterea speciilor de pstrv curcubeu.

In bazinele nchise (pstrvrii), creterea pstrvului curcubeu este n funcie de temperatura apei, de debit i, n special, de calitatea hranei. Crete mai ncet dect fntnelul.

In pstrvriile alimentate cu ap cu temperaturi constante, creterea este mai rapid, ajungnd n toamna celui de al doilea an bun de consum, pe cnd n cele alimentate cu ap rece, deci avnd o perioad scurt de hrnire, pstrvul curcubeu atinge lungimea de 20 cm (lungime minim la care petele se valorific) abia n cel de al treilea an al existenei sale.

Hrana de calitate i abundena ei n apele montane inferioare face ca pstrvul curcubeu din liber s nregistreze creteri puin obinuite.

Pstrvul curcubeu are carnea mai puin gustoas dect a pstrvului indigen, dar mai gustoas dect a fntnelului.

Pstrvul curcubeu nu face obiectul creterii pentru repopulare ntruct, aa cum am amintit, nu se nmultete liber datorit pierderii funciunii de reproducere normal, urmare a adaptrii lui ndelungate la viaa n captivitate unde icrele sunt recoltate de om. In schimb, face obiectul creterii n scopul valorificrii lui ca pstrv de consum, datorit urmtoarelor particulariti:

- se adapteaz la creterea n bazine nchise i la hrnire artificial ;

este mai puin sensibil la temperatura n cretere a apei, suportnd temperaturi ridicate atunci cnd apa se nclzete n zile foarte clduroase ;

reproductorii se cresc mult mai uor dect cei de pstrv indigen i se pot sorta chiar din pstrvul destinat consumului ;

crete mai repede dect pstrvul indigen, cu condiia asigurrii hranei de bun calitate i la timp ;

este mai rezistent la boli dect pstrvul indigen.

La noi n ar, pstrvul curcubeu este crescut ntr-un numr mare de pstrvrii.

Pstrvul curcubeu provine din pstrvul adus, la nceputul secolului trecut, din partea de vest a continentului american, din zona Pacificului.

In urm cu mai multe decenii, printr-o selecie efectuat muli ani la rnd dintr-un exemplar pescuit ntr-un lac din Columbia Britanic, a fost creat o varietate de pstrv repede cresctoare, botezat, dup numele de origine : Kamloop.

La noi au fost importate icre fecundate de Kamloop, n mai multe rnduri, ncepnd cu anul 1983.

Lipsa unor condiii normale de dezvoltare ca hran de bun calitate i o temperatur a apei relativ constant (n jur de 150C) a fcut ca pstrvul respectiv s nu dea rezultatele ateptate, respectiv cretere la 12 luni n greutate de 200-300 g.Varietatea dovedindu-se uor de crescut n pstrvarii, ea a fcut obiectul creterii pentru consum n multe pastrvrii. Astzi, datorit cerinelor sale, Kamloop-ul s-a meninut doar n puine pstrvrii.

In anii 1994 i 1996 a fost importat, din Danemarca, un pstrv curcubeu (Oncorhynchus Mykiss) selecionat pentru cretere artificial cu o amplitudine de temperatur a apei mai mare dect optimul pstrvului curcubeu actualmente btina (Salmo gairdneri).

Este un pstrv cu o rapiditate mai mare n cretere i o amplitudine mai mare n ceea ce privete temperatura.

Dac temperatura optim pentru pstrvul nostru curcubeu variaz ntre 15-190C, cea a pstrvului danez are o marj mai mare, ea variind ntre 9 - 190C, dezvoltndu-se foarte bine la aceast gam mai larg de temperatur.

Dovedindu-se a fi o varietate mai puin pretenioas i la o cretere de 200-300 g n 16 luni, aceasta ctig teren n faa celorlalte varieti de curcubeu.

A fost rspndit nti la pstrvriile Gilu, Arpa, Fiad, Pucioasa, Cmpu Cetii, Dobra, Vacu, Lacu Rou i Spna. Evoluia bun din ultimii ani a acestui pstrv face ca el s inlocuiasc, treptat, n pstrvriile cu ap rece, fntnelul care are o carne calitativ mai slab ca cea de curcubeu.

3.1.2. Importana economic a pstrvului curcubeu (Oncorhynchus Mykiss).

Aceast specie este mult mai plastic i mai puin pretenioas la gradul de oxigenare a apei, respectiv la variaiile de temperatur, comparativ cu alte specii din familia salmonidelor, ceea ce-i permite s fie prezent pe un areal mult mai larg, inclusiv sub raportul altitudinii.

Temperatura de confort n exploataiile sistematice este de 17-20oC, dar se dezvolt bine i la temperaturi mai ridicate i astfel poate s coboare mult sub zona pstrvului indigen sau chiar i la temperaturi mai sczute.

Faptul c la un nivel al oxigenului dizolvat de 5-6 mg/litru ap, pstrvul curcubeu se afl n confort, favorizeaz creterea lui n exploataii salmonicole amplasate la altitudini sczute, uneori n apropierea zonei de cmpie, n imediata vecintate a marilor aezri urbane, care reprezint de fapt piaa de desfacere a acestui produs. De asemenea, datorit plasticitii i rezistenei sale, pstrvul curcubeu poate fi crescut n policultur cu crapul, mai ales n zonele colinare, unde temperatura apei nu depete 23oC, temperatur la care el nceteaz a se mai hrnii.

Selecia i ameliorarea la care a fost supus pstrvul curcubeu au permis obinerea, pe lng performanele de cretere spectaculoase, a unei mari diversiti a perioadelor de depunere a pontei.

Se poate afirma c, astzi, pstrvul curcubeu, n condiii de exploatare, se poate reproduce n orice lun din an. Acest lucru influeneaz benefic desfurarea proceselor tehnologice de cretere, iar producia poate fi valorificat constant pe ntreaga perioad a anului.

Este o specie rezistent la boli, n special la furunculoza salmonidelor care uneori face ravagii n populaiile de pstrv fntnel.

Carnea pstrvului curcubeu de cresctorie este mai puin gustoas dect a pstrvului indigen dar superioar pstrvului fntnel. Gustul crnii ns este influenat de calitatea furajului administrat.

Pe scurt, importana economic a pstrvului curcubeu rezult din:

este o specie puin pretenioas la condiiile de mediu, fa de alte salmonide; d un rspuns excelent la creterea n captivitate; poate fi crescut n policultur cu alte specii; prezint un grad bun de asimilare a furajului; performane de cretere spectaculoase; rezisten la boli; este mult ameliorat; asigur obinerea constant a produciilor n orice perioad a anului; are procent mare de carne n carcas; calitate bun din punct de vedere organoleptic.

Pentru pstrvul curcubeu (Oncorhynchus Mykiss), se aprecieaz c temperatura optim de cretere este cuprins ntre 15-19oC, acesta ncetnd a se hrni la temperaturi mai mici de 1-2oC sau mai mari de 23oC.

Pentru pstrvul fntnel (Salvelinus Fontinalis), sunt de preferat apele mai reci, prin faptul c acesta valorific cel mai bine furajul la o temperatur de 12-14oC. Pentru ca pstrvul s poat fi crescut n viviere, acestea trebuie s fie amplasate n ape bine oxigenate, cu peste 6 mgO2/litru ap, cele mai indicate fiind n acest sens lacurile montane de acumulare.

3.2. REPRODUCEREA PSTRVULUI CURCUBEU.3.2.1. Maturitatea sexual a pstrvului curcubeu.

Maturitatea sexual o atinge la 2 ani (masculul) i la 3 ani (femela) ; femela are icre uneori i la vrsta de 2 ani atunci cnd are condiii optime de dezvoltare. Depunerea icrelor are loc primvara, ncepnd cu luna martie i sfrind cu luna aprilie, cu excepia celor din pstrvriile alimentate cu ap de izvor, unde depunerea icrelor are loc n februarie i chiar n ianuarie. In apele curgtoare naturale pstrvul curcubeu nu se reproduce.

Fig. 3.1. Reproductor de pstrv curcubeu

La 1 kg greutate corp se obin ntre 2.300 i 4.000 de icre galbene sau portocalii, de 4-6 mm n diametru, n funcie de vrsta i greutatea femelelor.

Incubaia dureaz ntre 30 i 60 zile, icrele ecloznd dup acumularea a 330-390 grade-zile.

3.2.2. Fazele de dezvoltare i verificarea fecundrii icrelor.

In primele 24 ore de la fecundare, icrele sunt rezistente la micri, este momentul cnd pot fi transportate la pstrvrii sau introduse n ru n cutii Viber. Dup fecundare, ntr-un interval de 10-15 zile pentru pstrvul indigen i 5-8 zile pentru pstrvul curcubeu, n funcie de temperatura apei, icrele sunt mai puin sensibile i se poate umbla cu grij la ele, scondu-se cele moarte i curindu-le de mlul sau impuritile care s-au depus peste ele. Constatndu-se n acest timp o prea mare aglomerare a icrelor n unele incubatoare i rmnerea liber a altora ca urmare a terminrii mulgerii, icrele pot fi rrite, mutndu-le n incubatoarele goale.

Fig. 3.2. Incubator orizontal

Fig. 3.3. Incubator Vertical complet cu 4 tvi, 48.000 icre pstrv, 4 nivele, debit de ap 5-10 l/ or.

O greeal fcut n timpul mulgerii i, ndeosebi, al fecundrii icrelor (mulgerea pe vnt sau soare puternic, intrarea apei n vasul cu icre cu ocazia mulgerii acestora) poate avea ca urmare nefecundarea unui important numr de icre. Icrele nefecundate se albesc, de obicei, n primele 24 ore, dar pot rmne transparente pn la ecloziune, fr s poat fi observate. De aceea, pentru a cunoate din timp numrul viitoarelor icre embrionate i a celor ce le putem valorifica altor pstrvarii este bine s cunoatem numrul icrelor fecundate.

Verificarea fecundrii se poate face prin introducerea icrelor n oet de vin alimentar de 9%. Prezentm verificarea prin aceast metod.

Se iau din fiecare incubator cte 10-20 icre i se introduc ntr-un phrel cu oet de vin. Dup circa 3 minute, embrionul de icr se opacifiaz i apare vizibil ca o virgul mai mic, n funcie de stadiul acesteia. Icrele nefecundate apar transparente sau cu un punct galben n form de clopot. Embrionul apare numai dup trecerea unui anumit numr de zile, de la fecundare, n mod normal 8 zile pentru icrele de pstrv curcubeu i 15 zile pentru cele de pstrv indigen, n funcie de temperatura apei.

Fig. 3.4. Verificarea fecundrii icrelor

Dup trecerea celor 8-15 zile n care se acumuleaz circa 100 grade-zile, icrele sunt foarte sensibile la orice micare, motiv pentru care se interzice orice deplasare a lor sau intervenie n incubatoare.

Dup circa 150-200 grade-zile de la fecundare, n icr apare nti ira spinrii viitorului puiet i apoi dou puncte negre, ochii.

La apariia acestora din urm, icrele se numesc embrionate i pot fi manipulate cu uurin.

Dup acumularea a 330 - 400 grade-zile, respectiv dup scurgerea unui interval variind ntre 30 i 60 zile la pstrvul curcubeu i 100-200 grade-zile la pstrvul indigen (excepie n pstrvriile cu ap de izvor), icrele eclozeaz.Energia termic necesar pentru incubaie depinde de temperatura exterioar icrelor, respectiv de temperatura apei. Aceast temperatur exterioar este cuantificat n numr de zile-grade. O zi-grad reprezint numrul de grade sub 10,0 C din acea zi. n cazul n care temperatura medie a unei zile este mai mare dect 10.0 C, atunci acea zi reprezint 0 zile-grade. Aceast metod se bazeaz pe faptul c boitea are loc cnd temperatura apei coboar/urc la 10C. Exemplu: n cazul n care temperatura medie pentru o zi este de 3 C, acea zi are 7 zile-grade (10 - 3 = 7).

Numrul de grade-zile necesar perioadei de incubare (fecundare-ecloziune) difer n funcie de specie iar ntre specialiti nu s-a ajuns la o unanimitate de preri, cifrele variind de la autor la autor.

Acest numr variaz n funcie de constanta temperaturii apei i de valoarea acesteia. Se pare c, cu ct temperatura apei este mai constant, cu att numrul gradelor-zile este mai mic i cu ct aceasta variaz i coboar sub 50C, numrul respectiv crete.

Se poate lua ca cifr, att pentru pstrvul curcubeu ct i pentru cel indigen, 350 grade-zile, reinnd ns faptul c atunci cnd temperatura apei de alimentare este sczut acest numr este mai ridicat i, respectiv, mai mic cnd temperatura este constant i peste 50C.

Ecloziunea necesit i ea multe grade-zile (25-30), desfurndu-se neuniform, iar resorbia sacului vitelin (pungii viteline) circa 150-220 grade-ziele, n funcie de temperatura apei.

3.2.3. Ingrijirea icrelor n timpul incubaiei.

In primele 5-15 zile, n funcie de specie i temperatura apei, icrele moarte se scot cu pipeta, numrul lor fiind relativ mare n acest interval.

Cunoscnd faptul c dup trecerea acestui interval icrele devin foarte sensibile la orice micare i chiar scoaterea neatent a celor albe (moarte) poate provoca moartea icrelor din imediata apropiere, se recomand a nu se mai umbla la ele, pn la embrionare, dect cu foarte mare atenie i numai cnd procentul de icre moarte crete de la o zi la alta, existnd pericolul infestrii cu Saprolegnia.

Pentru evitarea formrii mucegaiului, boala cea mai frecvent n incubatoare datorit necurrii icrelor moarte, ncepand cu a doua zi de la fecundare, icrele se trateaz cu bi din verde de malachit.

Bile se fac, obligatoriu, de dou ori pe sptmn, pn la ecloziune, conform procedurii de mai jos.

a). Se prepar, ntr-o gleat de plastic, o soluie-mam n care se introduc 5 g verde de malachit la 10 litri de ap i se amestec bine, pn la dizolvarea complet a substanei respective.

b). Se oprete apa n incubatoare i se las numai 10 cm ap deasupra icrelor. Dac dispunem de suficient substan, meninem incubatorul plin i lsm un firicel de ap s curg n incubator, pentru a difuza soluia.

c). Se toarn, apoi, cu ajutorul unei cnie, din gleat n fiecare incubator, o cantitate de soluie egal cu 10% din cantitatea de ap existent n incubator, n general 5 g verde de malachit preparat ntr-o gleat de plastic de 10 l ap, ajung la 10-12 incubatoare Wacek pline cu ap.

Durata bii este de 30 minute pentru icrele de pstrv curcubeu i de 20 minute pentru cele de indigen.

Soluia pteaz att minile ct i hainele, aa c trebuie manipulat cu atenie.

In cazul n care, datorit ploilor, apa este murdar i mlul amenin s se depun pe icre, sufocndu-le, filtrul trebuie curat n fiecare zi.

Pentru ndeprtarea mlului depus pe icre, dac le acoper cu un strat mai subire, se ridic uor, n sus, cutia interioar i apoi se las uor la loc; apa se va tulbura i mlul va fi antrenat la evacuare. Se cur, cu aceasta ocazie, i cutia exterioar a incubatorului, prin scoaterea cepurilor i golirea de ap.

Operaia se poate face cu uurin dup apariia ochilor i cu foarte mult atenie i numai n caz absolut necesar dup trecerea primelor 5-15 zile de la fecundare.

Pentru meninerea curat a icrelor se recomand ca n incubatoare s se introduc civa puiei dintr-o specie a cror ecloziune a avut loc cu cateva luni inainte. Acestia inotand in incubator vor ridica incet stratul de mal depus.

Pentru icrele incubate n vase Zug-Weiss (lipan, coregon) se recomand utilizarea formalinei n proporie de 1/600 timp de 15 minute zilnic.

Netratarea corect a icrelor cu soluie i apariia mucegaiului oblig scoaterea icrelor moarte din incubatoare, cu mult ndemnare, indiferent de stadiul de dezvoltare n care se afl acestea. Odat instalat ciuperca, formnd grmezi de icre prinse n filamente de vat, soluia nu mai actioneaz asupra ei.

In perioada de incubaie, incubatoarele trebuie acoperite cu capace pentru ca icrele s fie ferite de lumina puternic care, datorit razelor ultraviolete i infraroii, poate provoca moartea acestora.

Dup embrionare - i nainte dac este cazul - icrele moarte se cur cu ajutorul pipetei sau al cletilor speciali.

Debitul trebuie s fie suficient pentru ca icrele s nu duc lipsa de oxigen dizolvat. Este necesar ca, pentru 10.000 icre puse la incubaie (cte intr pe un rnd n incubator Wacek), s se asigure un debit de 3-5 l/minut, de la fecundare pn la embrionare, 5-7 l/minut de la embrionare pn la ecloziune, iar pentru puiei, n timpul ct sunt inui n incubator, 7-15 l/minut. Debitul va crete proporional dac icrele sunt puse pe mai multe rnduri. Cu ct apa este mai cald (peste 100C) debitul va crete i el.

Indat ce ncepe ecloziunea, cojile icrelor din care au ieit puieii sunt scoase n fiecare diminea din incubatoare.

Numrul de grade-zile necesar de la fecundare pn la ecloziunea puieilor, la noi n ar, este cuprins, aa cum am artat mai nainte, ntre 330-376 grade-zile pentru pstrvul indigen, 350-400 grade-zile pentru fntnel, 328-387 grade-zile pentru curcubeu, 180-230 grade-zile pentru lipan i 250-300 grade-zile pentru lostri.

3.2.4. Pierderile n timpul incubaiei.

Pierderile n rndul icrelor sunt, n general, reduse; ele se ridic n mod normal la 3-5% la pstrvul indigen, la 5-10% la pstrvul curcubeu i 10-20% la fntnel.

Se ntmpl, uneori, ca mortalitatea s fie mai mare ; acest lucru se datoreaz unor cauze bine determinate i anume :

icrele au rmas nefecundate datorit stropirii lor cu lapi de proast calitate, muli de la masculi prea tineri, sub 3 ani, sau prea btrni peste 6 ani ;

icrele nematurate mulse forat sau cele supramaturate, mulse prea trziu, dau, de asemenea, un mare procent de mortalitate, chiar dac au fost fecundate ;

icrele fecundate s-au introdus imediat n incubatoare, fr egalizarea temperaturii;

icrele au fost mnuite necorespunztor n timpul operaiilor de mulgere, fecundare sau mai ales n timpul incubaiei: zguduiri, netratare corespunztoare cu soluie de verde de malachit sau necurarea icrelor moarte, oprirea apei de alimentatie, inerea n lumin, etc. ;

cel mai mare procent de mortalitate l dau ns icrele recoltate de la femele neajunse la vrsta maturitii sexuale sau de la reproductori crescui n bazine i nehrniti corespunztor.

Pierderile admisibile, conform dispoziiilor n vigoare, sunt de 20% pentru pstrvul indigen, 25% pentru curcubeu i fntnel i 30% pentru lipan i lostri.

3.2.5. Accesorii folosite la ngrijirea icrelor

Pentru ca operaiile descrise mai sus s se fac n condiii normale, casa incubatoarelor trebuie dotat cu :

termometru de baie pentru nregistrarea temperaturii apei ;

pipet de cauciuc, cu tub de sticl, cu diametrul de 8 mm pentru curirea icrelor moarte ;

pan de gsc pentru micarea uoar a icrelor, ndeosebi atunci cnd sunt aezate pe mai multe rnduri ;

furtun pentru curirea, prin sifonare, a mlului ;

minciog mic din tifon.

3.2.6. Numrarea icrelor

Numrarea icrelor este necesar pentru a putea planifica producia de puiei; se face mai ales atunci cnd avem de livrat altor cresctorii icre embrionate sau puiei.

In general, numrul icrelor se apreciaz de la nceput dup suprafa sitei incubatorului.

Se tie c icrele de pstrv au diametrul cuprins ntre 3-6 mm, ceea ce nseamn c la 1 cm2 de incubator sunt ntre 6 i 4 buci, n funcie de mrimea lor. Acest numr se poate stabili uor, cu ajutorul unui cadru din srma, cu laturile de 1-2 cm, care se aseaz peste icre.

Suprafaa cutiei interioare a incubatorului Wacek este de cca. 2.300 cm2. Inmulind acest numr cu cel al icrelor de pe un centimetru ptrat avem totalul icrelor puse pe un rnd, total care, de obicei, este cuprins ntre 9.000 i 12.500 buci. Cnd livrm ns icre altei pstrvrii, numrarea lor mai exact este necesar.

Metoda cea mai precis de numrare a icrelor este metoda Schillinger, care const n operaiile de mai jos.

Intr-un ciclindru gradat de 20 cm3 se introduce apa pn la 10 cm3. Se introduc apoi n cilindru icre numrate pn ce apa se ridic la gradaia 20. Cunoatem astfel numrul de icre care disloc un volum de 10 cm3 ap (exemplu : 100 buci).

Se umple cu ap un vas de sticl n gtul cruia este montat un cilindru gradat pn la 100 cm3.

Cantitatea de ap introdus n vas va trebui s aib nivelul la gradaia "0" (zero) a cilindrului. Se toarn apoi n cilindru cu ajutorul unei plnii de sticl, attea icre nct apa din vas s se ridice la gradaia 100.

Vasul are astfel de 10 ori mai multe icre dect cele introduse n primul cilindru.

Deertm icrele din vas n incubator sau pe ramele de transport.

De exemplu : n cilindru au intrat la 10 cm3 un numar de 100 icre.

Fiecare msurtoare din vasul cu ap va totaliza 1000 icre (10 x 100). Dac am fcut 50 de msurtori vom avea 50.000 icre (50 x 1000).

In cazul n care loturile de icre sunt de diferite mrimi, numrtoarea lor, att n cilindru ct i n vas, se face pentru fiecare lot n parte.

Utilizarea acestor aparate se va face numai atunci cnd se dau icre n transfer sau se valorific. In rest, numrtoarea lor se face pe suprafaa de incubator.

Numrul de icre poate fi stabilit expeditiv i destul de precis prin metoda cntririi.

Se cntresc, de obicei, 1000 icre i li se stabilete greutatea. Greutatea total a icrelor cntrite se raporteaz la greutatea stabilit pentru 1000 icre i, astfel, se afl numrul lor. Este necesar ca operaiunea numrrii i, respectiv a cntririi s se fac pe mai multe incubatoare ntruct nu toate icrele au aceeai dimensiune i nu n toate stadiile de dezvoltare icrele au aceeai greutate. Greutatea difer i la aceeai dimensiune, de la o pstrvarie la alta.

Din mai multe msurtori efectuate la diverse pstrvarii din ar (Dejani, Blea, Fini, Valea Stnii) a rezultat urmtorul raport ntre mrimea icrelor i numrul lor la kg :Tabelul 3.2. Raportul dintre mrimea icrelor i numrul lor la kg, n diferite stadii de dezvoltare

Stadiul dezvoltrii icrelorDiametrul

icrelor (mm)Numrul de icre

la un kgPstrvria

Pstrvul curcubeu

Nefecundate4,0-5,018000Blea

4,5-5,017000Blea

5,0-5,516000Blea

Fecundate5,0-6,015000Blea

La 1430 zile5,5-6,014000Gilu

Embrionate4,5-5,016000Blea

5,5,-6,012000Dejani

Inainte de ecloziune5,5-6,015000Fini

Rezult, din datele de mai sus, c icrele sunt mai uoare imediat dup mulgere i devin mai grele n primele zile urmtoare fecundrii.

Inainte de ecloziune, greutatea lor scade simitor. Se observ, de asemenea, c nu exist diferen ntre icrele de indigen i cele de curcubeu.

In general, icrele embrionate, n momentul livrrii lor ctre terti, dau un numr cuprins ntre 13.000 i 14.000 buci la kg.

In ultimul timp, numrarea icrelor se face cu aparate speciale, prevzute cu celul fotoelectric cu care au fost dotate i unele pastrvrii de la noi.

3.2.7. Livrarea icrelor embrionate.

In momentul n care au aprut ochii viitorului puiet, icrele devin rezistente i pot fi transportate pe distane lungi i ntr-un timp ndelungat (48 ore sau chiar 4-5 zile).

Pentru ca beneficiarul s ridice numai icrele viabile, cele moarte trebuie ndepartate. Unele icre nefecundate sau n care nu s-a dezvoltat embrionul, rmn transparent-portocalii pn la ecloziune i nu se pot recunoate dect cu greu dintre celelalte. Pentru separarea lor se va proceda n modul de mai jos.

a) Cu 24 ore nainte i n momentul livrrii icrele se amestec puternic n incubator, cu mna. Se ridic cutia interioar, dup ce se d drumul apei din incubator i se scutur de mai multe ori coninutul ei. Scoaterea icrelor din incubator pentru a fi livrate se face cu ajutorul furtunului, ntr-un vas n care se las s cad de la nlimea de o jumtate de metru.

Icrele neviabile se albesc.

b) se iau icrele i se introduc, cu ajutorul unui minciog de tifon, ntr-un vas cu o soluie de sare de buctrie de concentraie diferit, n funcie de originea apei (calcaroas, silico-granitic, etc.). Se ncearc cu o concentraie de 1 kg la 10 litri de ap. Icrele sntoase vor cdea la fundul minciogului, iar cele moarte vor pluti la suprafa cteva secunde, de unde vor fi scoase afar.

Concentraia soluiei se poate stabili cu uurin utiliznd icre moarte (scoase n prealabil) i icre viabile, prin mai multe tatonri. Metoda d rezultate foarte bune la alegerea icrelor moarte de pstrv indigen i de pstrv fntnel i mai slabe la cele de curcubeu. Se poate utiliza, n loc de sare de buctrie, zahr, soluia astfel preparat are avantajul c icrele vor pluti un timp mai ndelngat i astfel se pot extrage mai uor.

In Pstrvria Dejani - cu ap silico-granitic - concentraia de sare de buctrie a fost stabilit la 10,3-10,5%, icrele moarte plutind circa 1 minut n soluie.

Cu ocazia ridicrii icrelor de ctre beneficiar, acesta va face, obligatoriu, i o verificare a viabilitii lor, introducdu-se, aa cum s-a artat, ntr-un pahar cu oet de vin, cte o prob de 10-20 buci din fiecare incubator. Numrul de icre nefecundate se va raporta la ntreaga cantitate ce se ridic i se va scdea din aceasta.

Obligatoriu se va face verificarea cantitii ce se ridic, apreciat pe suprafa, prin cantrirea a cel puin 2 probe din incubatoare diferite ca timp de recoltare.

O dat icrele recepionate i ncheiat procesul verbal, responsabilitatea cade n sarcina recepionerului, care va suporta eventualele diferene ce vor rezulta la inventarierea puietului, ca urmare a superficialitii la recepionare.

Se recomand ca icrele al cror numr la kg este mai mare de 14000 s nu fie livrate ntruct dau puiei de slab calitate, care nu sunt buni nici pentru repopulare i nici pentru creterea n vederea valorificrii.

3.2.8. Transportul icrelor

Transportul se poate face n primele 24 ore de la fecundare, fie dup embrionarea lor.

Pentru transport se folosesc rame cu tifon de diferite dimensiuni, confecionate local.

Obinuit, grosimea ramei de lemn are 1,2 cm pentru ca icrele s se poat aeza pe dou rnduri. Ramele cele mai bune, uor de manevrat, sunt de 20 x 30 cm, cuprinznd circa 2500 - 3000 icre puse pe un singur rnd.

Ramele se aeaz n ldie izoterme din poliester sau din lemn, cldite una peste alta, lsndu-se la fund i pe margini un spaiu gol de circa 10 cm, pentru introducerea muchiului. Ultima ram este format din scndur cu fund gurit sau cu tifon, n care se aeaz ghea i apoi capacul.

Ramele se fixeaz pe margini la distane egale de perei, prin baterea unor pene, nfundndu-se apoi cu muchi.

Important este ca temperatura din interiorul lzii s fie, pe ct posibil, constant, fr s depeasc 5-100C iar icrele s aib o umiditate permanent.

Temperaturile sub 00C omoar icrele, iar cele peste 100C le fac s eclozeze pe drum sau provoac procent mare de pierderi.

Pentru reuita transportului se recomand ca acesta s nu depeasc 48 ore i s respecte urmtoarele condiii :

s aib n permanen ghea n ldie, icrele s fie umezite i s se umble ct mai rar la ele; este indicat gheaa pstrat n gheria pstrvriei care livreaz icrele ;

la ambalare, pnza ramelor s fie umezit cu apa n care au fost incubate ;

ldia s fie ferit, pe ct posibil, de zdruncinturi, fapt pentru care transportul cu trenul este mai indicat dect cel cu maina; ldia va fi transportat tot timpul n poziie vertical ;

icrele s nu se transporte n perioade clduroase i mai ales dac n incubatoarele din care se iau se observ puiei eclozai ;

ntruct n registrul pstrvriei sunt trecute att data punerii icrelor la incubaie, pe fiecare incubator, ct i temperaturile zilnice ale apei din casa incubatoarelor, este recomandabil ca cel ce ridic icrele s calculeze numrul de grade-zile acumulat de acestea i s nu le preia dac valoarea acestora trece de 300 grade-zile; icrele nu se vor transporta dac au mai puin de 5 zile pn la ecloziune sau cnd n incubatoare au aprut, rzle, alevini ;

la introducerea icrelor n pstrvria beneficiar, acestea vor fi stropite cu ap din casa incubatoarelor i tvia va fi inut circa 30 minute ntr-un incubator cu ap, pentru egalizarea treptat a temperaturii.

In ultimul timp, unele pstrvrii au fost dotate cu ldie pentru transportul icrelor cu perei i rame din polistiren. Dimensiunile mici - 30 x 30 x 30 cm - i greutatea lor redus (1 kg), alturi de faptul c gheaa se pstreaz timp de 2 zile, meninnd o temperatur sczut n interior, au redus mult din efortul i riscurile transportului. Intr-o cutie intr ntre 75000 i 150000 icre. Transportul icrelor se poate face, dup cum s-a precizat, fr riscuri i n primele 24 ore de la fecundarea lor, cu condiia feririi lor de zdruncinturi puternice. Operaia se face, fie n termosuri (mai indicat), fie n borcane de sticl inchise ermetic, fr bule de aer. Se introduc, n asemenea vase, dou treimi icre i o treime ap, de preferin la o temperatur ct mai apropiat de 50C i nu peste 100C.

Pierderile n timpul transportului, indiferent de metoda folosit, nu trebuie s depeasc 2% din total.

3.2.9. Ecloziunea puietilor

Ecloziunea puieilor dureaz mai multe zile, n funcie de timpul recoltrii icrelor, de originea lor, etc. Chiar n cazul icrelor obinute n aceeai zi i de la aceeai femele, ecloziunea difer. Cauzele care influeneaz durata ecloziunii sunt multiple, printre care: debitul insuficient, lumina zilei, vrsta reproductorilor, etc.

Fig. 3.5. Supravegherea ecloziunii icrelor.

Ca i la oul de gin, coaja icrei se subiaz datorit unui ferment, crap i puietul iese cu coada nainte. Puieii ies din icre cu o pung vitelin plin de substane nutritive. Puieii cei mai viguroi sunt cei care ies la mijlocul procesului de ecloziune. Dup ecloziune, puieii stau ngrmdii la intrarea apei n incubator. Acum, debitul trebuie mrit iar cutia interioar trebuie mpins nspre evacuarea apei, astfel ca aceasta s intre de jos n sus, spre a nu presa puieii spre sit, rnindu-le punga vitelin.

Mrimea puieilor la ecloziune este, n mod obinuit, 1,5-2 cm.

Reabsorbia pungii viteline se face n funcie de specie i de temperatura apei: la pstrvul indigen ea dureaz 6-7 sptmni (150-220 grade-zile), la cel curcubeu 3-4 sptmni (160-180 grade-zile).

Puieii rezultai din icre puse pe un singur rnd pot fi lsai n incubator pn n momentul hrnirii. In cazul n care un incubator Wacek conine mai mult de 10.000 puiei, acetia se trec n troci, cte 10.000 puiei ntr-o troac de 1 m2 suprafa.

Prima operaie care se face n incubator este ndeprtarea cojilor de icre.

3.3. CRESTEREA PUIETULUI PENTRU PASTRAVUL DE CONSUM.3.3.1. Alegerea speciilor.

Speciile care fac, cel mai mult, obiectul creterii pentru consum n pstrvriile din ara noastr sunt pstrvul curcubeu i fntanel. Dei se ntlnesc pstrvrii n care pstrvul indigen se dezvolt n acelai ritm cu cel curcubeu sau chiar mai rapid, necesarul mare de puiei pentru repopularea anual a apelor de munte i lacurilor de acumulare, face ca aceasta specie s fie crescut, n cea mai mare parte, pentru repopulri.

Creterea puietului de pstrv curcubeu i fntnel este mult mai uoar, acesta fiind mai puin slbatic i mai uor adaptabil la viaa din captivitate dect puietul de pstrv indigen.

3.3.2. Trecerea i creterea puietului n troci.

S-a artat c puieii eclozai se rresc din incubatoare i se trec n troci n vederea hrnirii lor. Inainte de aceast operaie cojile icrelor eclozate, icrele moarte i puieii mori se scot cu pipete sau prin ridicarea succesiv a cutiei interioare a incubatorului pentru a fi antrenate de ap.

Tratamentul cu verde de malachit, ntrerupt la nceputul ecloziunii, se continu la un interval de 3-4 zile timp de numai 15 minute n incubator i de 20-30 minute la puieii trecui n troci.

Fig. 3.6. Troac

Fig. 3.7. FCM - Dispozitiv de numrare a puieilor.(Servete pentru numrarea puieilor de pstrv i multe alte specii cu diametrul corpului pn la 3,5 mm, cu afiare lcd i detector infrarou pentru a numra pna la 1 milion de puiei pe or, cu o precizie de pn la 98 % i o putere de 110 / 220 V 50/60 Hz ~ 1, din plastic, kydex i acril).

Fig. 3.8. Refractometru pentru salinitate.

Este un instrument cu o precizie optic pentru o determinare rapid, simpl i exact a salinitii cnd media este la sau aproape de 20C (pentru varianta fr compensaie de temperatur, cu o ordine de la 0-10%, scala n trepte de la 0.1%).

De ndat ce puieii din incubatoare ncep sa se ridice la suprafata incubatorului (peste 25% din total), moment ce corespunde cu resorbirea pungii viteline in proportie de dou treimi , puietul se trece din incubatoare in troci.

Fig. 3.9. Puieii nainte de trecerea n troci

In cazul n care suprafaa trocilor este insuficient pentru creterea ntregului efectiv de puiei, acetia pot fi lsai i n incubatoare la densitatea maxim de 10.000 puieti pe incubator sau se pot improviza troci n aer liber.

a. Densitatea n troci este de cca 10.000 puiei la m2 de troac n prima lun i de 5.000 puiei pe m2 n luna a doua, respectiv de 1 i 0,5 buci/cm2.

b. Debitul se mrete pn la 30 l/minut/m2 de troac n prima lun i la 60 l/minut/m2 n a doua lun de inere n troci (a treia lun de existen a puietului) pentru o densitate de 10.000 buc./m2.

Trocile care sunt inute direct n btaia soarelui (fr opron) vor fi acoperite pe dou treimi din suprafa cu capace din lemn, innd cont de faptul, menionat anterior, c razele infraroii i ultraviolete pot provoca mortaliti n rndul puieilor.

O dat cu trecerea puietului n troci, acestuia i se administreaz hran artificial. Momentul corespunde cu ridicarea lui la suprafa i constituie momentul critic din viaa puietului. Neobservarea lui la timp i ntrzierea administrrii hranei duc la debilitarea organismului i nvarea la hran va fi foarte dificil.

n troci se va dezvolta canibalismul.

Existena, n timpul sptmnilor urmtoare trecerii n troci, a puietului cu cap mare i trup subire (corp maciuc) denot faptul c puietul nu a fost hrnit la timpul oportun - i este o not din cele mai proaste pentru pstrvar.

Trocile vor fi alimentate cu ap limpede pentru ca puietul s-i poat lua cu uurin hrana.

Intruct n perioada de hrnire a puietului n troci, perioada deosebit de important pentru dezvoltarea viitorului pstrv de consum, apele se tulbur des, fie din cauza topirii zpezilor, fie a ploilor de primvar (mai-iunie), este necesar filtrarea apei. Este foarte important ca hrnirea puietului s se fac n primele zile. O ap tulbure n troci n aceste zile compromite mare parte din puiet.

In pstrvriile n care exist mai multe surse de alimentare, cea cu apa limpede (de izvor) va fi introdus n trocile de puiei i, n funcie de debit, la bazinele din primvar. La pstrvriile alimentate numai cu ap din praie sau din lacuri de acumulare apa va fi trecut, obligatoriu, prin bazinul de decantare i prin filtru, acesta din urm curindu-se, dac este nevoie, n fiecare zi. Cea mai bun este cea limpede i cu o temperatur constant, n jur de 10-120C.

c. Hrnirea puieilor. Hrana umed (prima hran) va fi constituit din galbenu de ou, brnz de vaci i lapte smntnit, i, dup cteva zile, din creier, snge, splin i ficat de vit - acestea fiind bogate in vitamine, proteine, fier etc. Este indicat administrarea de hran natural format din chironomide, rme, melci, precum i planctonul produs n gropi construite n acest scop. n ultima perioad, se produce i se administreaz i hran granulat special pentru puiet.Alimentele sunt terciuite, se elimin esuturile fibroase, se trec prin sit deas, se amestec apoi cu apa i se imprtie n toat troac sub forma unui "nor" fin, astfel nct puietul s noate n acesta.

Este greit procedeul aplicat de unii pstrvari de a introduce puietul direct n bazin i ai face hrnirea n spaii largi. Adaptarea la hran, nvarea puietului s mnnce n troci d un procent mai mare de reuit, economisete hrana i face ca puietul s poat fi ngrijit atent i judicios n cea mai critic perioad a vieii sale.

Raia zilnic, n primele 10 zile, este de 10 g pentru 1000 puiei i apoi de circa 75 g creier, snge, splin, ficat pentru 1000 puieti, pn la vrsta de o lun i jumtate. Spre sfritul inerii n troci, cantitatea de hran echivaleaz cu 150 g n amestec cu 2% drojdie de bere i 2% morcov pasat pentru 1000 puiei pe zi. Este indicat i adugirea de 1% sare.

Hrana neconsumat i reziduurile, puieii mori i mlul se scot de pe fundul trocii n fiecare zi, folosind pipeta sau un furtun de cauciuc. Sita de la gura de evacuare se cur cu peria.

Reuita creterii puietului depinde, n cea mai mare parte, de modul de administrare a hranei i de calitatea acesteia. Trecerea de la o hran la alta trebuie fcut treptat. Nu se vor administra puietului carne i deeuri de ovine i porcine bogate n seu i grsime.

O hrnire corespunztoare este astfel fut nct hrana s nu ajung la fundul trocii i s formeze depozite aici.

Se recomand, pentru obinerea unor puiei viguroi i rezisteni la boli, administrarea de hran natural intercalat ntre mesele zilnice.

Hrana se administreaz la ore fixe, n cte zece mese zilnice, lucru ce necesit prezena permanent a unui om, de dimineaa pn seara, pentru hrnirea puietului.

In ultimul timp, n creterea intensiv a pstrvului hrana acestuia o constituie, aproape n exclusivitate, hrana concentrat. Exist diferite mrimi, ncepnd cu fina, urmnd cu brizuri de diferite mrimi inferioare milimetrului i terminnd cu granulaia de 2-2,5 mm indicate pentru diferite dimensiuni, de la stadiul de alevin cu punga vitelin resorbit dou treimi (moment cnd ncepe s mnnce) i pn la stadiul de puiet de o var, n greutate de 20-40 g.

Oricare ar fi reeta de hran concentrat pentru puiei, ea trebuie s conin urmtoarele elemente :

umiditate, pn la 10% ;

proteina brut, ntre 40-50% ;

grsime brut, ntre 10-15% ;

celuloza, ntre 1-3%; cenua, ntre 8-12%.

Analiza chimic ce se va face va trebui, obligatoriu, s cuprind indicele de umiditate al grsimilor care nu va depi 50 g% i coninutul de amoniac care va fi sub 100 g%.

Un coninut mai mare din cele 2 valori face ca hrana s fie neutilizabil pentru puiei.

In componena hranei concentrate pentru puiei ca, de altfel, i pentru pstrvul adult intr, obligatoriu, o serie de vitamine nglobate n aa-numitul premix sau zoofort. Componena premixului difer de la productor la productor, din el lipsind ns vitaminele A, grup B, C, E, PP i altele pe care le vom utiliza n creterea pstrvului de consum.

Hrana concentrat pentru puiet nu se fabric, deocamdat la noi n ar datorit lipsei utilajului i tehnologiei necesare iar fabricile noastre de hran pentru pstrv sunt nchise.

Hrana puietului se import, anual, din diverse ri occidentale specializate, de-a lungul anilor, n producerea ei pentru puieii de pstrv, pentru pstrvul de consum i pentru reproductori.

Prezentm reeta pentru unul din tipurile de hran granulat pentru puiet de pstrv produs de firma "Arc en Ciel", din Italia. Tabelul 3.3. Raia zilnic de hran pentru puiet.Categ.

hraneiCnd se administreazGreut.

petelui

gDimen-

siunea.cmCantitatea zilnic de hran,funcie de temperatur i greutateNr. mese zilnic

< 80 C8-110 C11-140 C14-180 C> 180 C

1 PPrimele 10 zile0,13

0,252,0

2,8Dup pofta de mncareRaie minim funcie de talie i tempe-

ratur,ntre 0,5 i

1,5%5

2 P10-20 zile0,26

0,802,8

4,3Dup pofta de mn-

care

4%5%

5,5%4

3PIntre 125-380 buc/kg0,80

2,604,3

6,54%

4,5%

5,0%3

4 PIntre 380-165 buc/kg2,60

6,106,5

8,5Intre 0,5 i 1,5% funcie de talie i tempe-ratur3,5%4,0%4,5%3

1,5mmIntre 165-85 buc/kg6,10

10,008,5

9,03,5%4,0%4,5%3

1,75 mmintre 85-40

buc/kg10,00

20,009,0

13,03,5%4,0%4,5%2

2,2mmIntre 40-25 buc/kg20,00

39,0013,0

15,02,5%3,5%3,5%2

Prezentm componena reetei pentru puiet a firmei "Arc en Ciel" - Italia: fin de pete, fin de carne, fin de snge, drojdie de bere, distilat de cereale, fin de germeni, ulei de pete, ulei vegetal de soia, lecitin, fosfat de calciu, carbonat de calciu i etoxichin. Complexului de vitamine I se adaug, n diverse proportii, fier, cupru, mangan, cobalt, zinc i iod.

Intruct o considerm una din cele mai complete reete, cu rezultatele cele mai bune, redm tabelar raiile zilnice funcie de temperatur i mrimea petilor, raii ce pot fi atribuite puietului i n cazul altor reete de hran.

Se dau, n continuare, pentru orientare i n cazul hrnirii puietului cu hran de bun calitate, cantitile de hran necesare din diversele sortimente pentru creterea a 100.000 puiei la o temperatur a apei cuprins ntre 12-150C.

Tabelul 3.4. Cantiti de hran pe sortimente, necesare creterii a 100.000 puiei pn la greutatea de 40 g/buc.Zile de hrnireGreutate petiCantiti de hran n bazine

1 P2 P3 P4 P1,5 mm1,75 mm2,2 mmTotalTotal hran

0-100,13-0,25151515

11-300,26-0,80555570

31-600,81-2,60180180250

61-902,61-6,10350350600

91-1206,11-12,004302206501250

121-15012,01-24,0088048013602610

151-18024,00-40,00185018504460

Consum pe sortimente (kg)1555180350430110023304460x

Datele de mai sus sunt corespunztoare unei temperaturi relativ constante a apei i respectiv unui coninut normal de oxigen dizolvat al acesteia i servesc la ntocmirea necesarului anual de hran pentru puiet.

Un alt furnizor care a intrat pe piaa intern n ultimii ani este firma olandez "Provini" care fabric o hran de bun calitate pentru toate vrstele. Este de reinut faptul c aceast firm este specializat pe producia hranei pentru pui i alte animale cu snge cald i c experiena sa n materie de producie de hranapentru peti este de dat recent. Este, totui, o hran bun.

Cantitile ce se distribuie zilnic puietului difer fa de cele propuse de ali furnizori de hran, fiind mult mai mari dect acestea i necesitnd urmrirea, ndeaproape, a evoluiei puietului pe tot parcursul hrnirii pentru a prentmpina o mbolnvire a lui datorit hrnirii exagerate.

Se remarc, n mod deosebit, cantitile mari ce se distribuie la 100 kg puiet la temperaturi sczute i la temperaturi ridicate ale apei, cnd metabolismul petelui este redus i, n general, cantitatea normal ce se distribuie zilnic nu depete 1-2% din greutatea puietului. Se tie c o supranutriie este mult mai periculoas, datorit urmrilor pe parcursul perioadei de cretere (boli de nutriie), dect o hrnire sub limitele normale.

Spre deosebire de pstrvul adult, puietul va fi hrnit n toate zilele sptmnii fr pauz (excepie puietul destinat pentru reproductori).

Trebuie reinut c o hrnire superficial a puietului din troci i apoi a celui din bazine, dei aparent l scap de o munc dificil pe pstrvar, i va dubla munca mai trziu, la ngrijirea viitorului pstrv de consum. De modul cum a fost ngrijit puietul n primele luni de via depinde reuita realizrii produciei n urmtorii 2 ani.

O bun hrnire i o ngrijire a puietului n perioada inerii lui n troci va elimina la maximum mortalitile, acestea neputnd depi 10-20% din totalul puieilor.

Ca i n cazul hrnirii puieilor n troci, puietul trecut n bazine este hrnit, mai nou, cu hran concentrat (granulat) ntruct, n sistemul de cretere industrial, procurarea i conservarea cantitii necesar de hran umed este foarte dificil. De altfel, hrana concentrat, bine echilibrat, elimin o serie de deficiene i urmri neplcute pe care le provoac hrnirea cu hran umed sau mixt.

Raiile de hran ce se distribuie zilnic sunt date, de regul, de ctre firma furnizoare.

Distribuirea mecanic a hranei prezint avantajul c accesul puieilor la hran este uniform ca, de altfel, i creterea acestora, c reduce munca pstrvarului i asigur distribuirea zilnic a ntregii raii prevzute.

Se precizeaz c distribuitorul mecanic de hran se folosete numai pentru hrana uscat.

Cteva reguli care se desprind din cele prezentate mai sus:

distribuirea hranei n cantiti mici i dese, astfel nct s fie consumat n ntregime nainte de a ajunge la fundul trocii (bazinului) ;

schimbarea hranei s se fac dup o zi de post, n administrarea, gradat cantitativ, a noii hrane ;

s se distribuie numai hran proaspt sau n termen de garanie ;

s se pstreze o igien (curenie) strict in bazine ;

s se fac o sortare a puietului care s-a difereniat ca lungime i, obligatoriu, la trecerea din troci n bazine.

Puieii bine hrnii ajung, n primul an, la 8-12 cm, la vrsta de 6 luni. In toamn, la 1 kg greutate intr ntre 250 i 100 puiei bine hrnii.

3.3.3. Creterea puietului n bazine.

Puietul se ine n troci, n funcie de rapiditatea creterii lui, pn cnd mplinete cel mult dou luni. Cu ct ngrijirea puietului se face mai atent, cu att trecerea lui n bazine se face mai repede.

In pstrvriile n care nu exist troci pentru puiei, acetia vor fi crescui n incubatoare i vor fi trecui direct n bazine, pe msura nvrii, succesive, a lor la hran, n incubatoare.

Se recomand creterea n bazine mici, cu o suprafa de 4-10 m2, ct mai nguste (proporia dintre laturi 1/10) i cu adncimi cuprinse ntre 0,30-0,75 m.

a. Densitatea i debitul. La trecerea din troci n bazine se introduc ntre 200-1000 puiei la m2 luciu de ap. Densitatea se va stabili n funcie de debit i calitatea apei (oxigen i limpezime), calculndu-se 30-50 litri/minut pentru 10.000 puiei pn la vrsta de 3 luni. Dup ultima sortare n bazine, puieii se rresc, lsndu-se un numr maxim de 200 buc/m2, pn n primvara urmtoare, asigurndu-se un debit de 60-120 l/minut pentru 10.000 puiei. In general, se pot lua n calcul, la o temperatur sub 150C, pentru 1000 puiei, ati l/minut cte luni are puietul.

b. Hrnirea. Cu ct densitatea n bazine este mai mare (aproape 1000 buc./m2) cu att hrana va fi consumat mai bine de ctre puiei. In bazine se vor introduce, n diverse locuri, mese de hrnire i adpost, care vor reprezenta 5-1% din suprafaa luciului de ap. Puietul va fi obinuit la hran la ore fixe, de 5- 6 ori pe zi. Circulaia persoanelor pe digurile bazinelor, n orele dintre mese, va fi interzis spre a evita crearea de reflexe condiionate n afara orelor de mas.

Hrana va fi format, n principal, din organe interne de bovine i, ndedeosebi, din splin. Dup trecerea primei luni sau chiar n aceast perioad se va trece, treptat, la administrarea hranei mixte, formate, obinuit, din 40% organe interne (splin, inim, ficat), 38% carne de vit sau carne de cal proaspt, 20% fin de gru sau alt fin vegetal, 2% drojdie de bere. In ultimul timp se folosete, cu rezultate bune, adaosul de caroten n hran, constnd n administrarea, timp de 7 zile pe lun, a 2% morcov crud.

Spre sfritul verii, puietului I i se va putea administra deeuri de abator obinuite (fr grsimi i zgrciuri), n amestec cu finuri vegetale i drojdie de bere. Acestea se toac mrunt de maina cu site care are guri de 2 mm, se amestec bine toate componentele i se mprtie pe suprafaa apei, n mai multe puncte. Pe masur ce petele crete, hrana se toac mai mare. Hrana se va servi n mai multe puncte ale bazinelor i la aceleai ore, respectiv:

de la 2 la 6 luni: de 5-6 ori pe zi, la orele 8, 10, 12, 14, 16, 18 i ori de cte ori este nevoie, n funcie de temperatura apei ;

dup 6 luni : de 3 ori pe zi, la orele 8, 12, 18 i ori de cte ori este nevoie.

Raia zilnic se stabilete n funcie de temperatura apei i este de circa 1,5 kg/zi hran neamestecat cu apa, pentru 10.000 puiei de 3 luni i 5 kg pentru puieii de 6 luni. Hrnirea trebuie fcut continuu, n raii precise i fr salturi. Trebuie reinut faptul c nehrnirea timp de 2-3 zile n sezonul cald duce la pierderea creterii n greutate nregistrat de-a lungul a 10-20 zile de hrnire corecte. Mai nou, pentru puietul din bazine, se dau raii pentru hrana artificial prevzut dup diveri furnizori.

Cnd temperatura apei urc la 200C, raia de hran scade la mai bine de jumtate, iar cnd trece de 230C, hrnirea nceteaz.

c. Sortarea este o operaie obligatorie pentru a asigura o cretere uniform i pentru a se elimina canibalismul.

Sortarea ncepe, obinuit, odat cu trecerea puietului n bazine i continu, periodic, pn la valorificare. Ea se executa lunar sau din dou n dou luni la puieii din prima var i lunar la restul efectivului, exceptnd reproductorii.

S-a constatat, ndeosebi la puieii hrnii necorespunztor, un avansat grad de canibalism nc din timpul inerii lor n troci. Puieii de 3,5 cm au fost gsii cu puiei de 2,5 cm n gur. Puieii viguroi consum hrana celor mai slabi, diferenierea de talie pronunndu-se cel mai mult.

Sortarea se face, fie manual (lucru foarte dificil), fie cu ajutorul unor ldie cu perei i fund din ipci distanate ntre ele n funcie de mrimea puieilor de sortat.

Dimensiunile obinuite ale ldielor de sortat puiei sunt: 0,40 x 0,20 x 0,15 m. Dac sortarea se face regulat, o dat pe lun, i obligatoriu la trecerea n bazine se va utiliza o singur ldi, sortarea fcndu-se n dou categorii. Puieii mari rmn n ldi iar cei mici n apa trocii n care ladia a fost introdus.

De fiecare dat cnd se observ diferenieri mari ntre puietul din acelai spaiu i dac sortarea nu a fost facut la timp, puietul se sorteaz pe trei categorii de dimensiuni i se introduce n trei bazine separate, cu diferene ntre o categorie i alta de 2 cm. In acest caz, sortarea se face utiliznd dou ldie, cea de a doua (exterioar) fiind de 0,50 x 0,30 x 0,20 m, avnd lumina dintre rigle puin mai mic dect la prima cutie. In aceast din urm, rmn puieii mari, n cea exterioar puieii mijlocii, iar n troac cei mici. Ldiele se introduc n timpul operaiei n ap pn la jumtate din nlimea lor.

Spaiile dintre ipci variaz, obinuit, de la 2 mm la 4 mm pentru puieii din troci i de la 5 pn la 12 mm pentru cei din bazine, n funcie de talie.

Tabelul 3.5. Distana dintre ipcile sortatorului pentru puieii de o var(cu hrnire corect)Distane ntre ipci- cm -DIMENSIUNILE PUIETULUI

Lungime - cm -Greutate - g -

0,30 - 0,353,5 - 4,00,700

0,40 - 0,454,5 - 5,01 - 1,5

0,45 - 0,505,0 - 5,5,1,5 - 2,0

0,50 - 0,605,5 - 6,02,0 - 3,0

0,60 - 0,806,0 - 7,03,0 - 5,0

0,80 - 0,907,0 - 8,05,0 - 7,0

0,90 - 1,009,0 - 10,010,0 - 15,0

1,0 - 1,110,0 - 11,015,0 - 16,0

1,1 - 1,212,0 - 13,017,0 - 20,0

Sotarea se face cu mult atenie, att pentru a evita eventualele rniri ale puieilor ct i ocul provocat de o diferen prea mare ntre temperatura apei din care s-a scos puietul i cea a apei (uneori a aerului n care se face sortarea). Atenia este necesar i pentru a observa exemplarele cu cretere i conformaie deosebite, care se rein separat pentru viitorii reproductori.

La sortarea din toamn, dac apa are temperatura constant, i la cea din primvar (la mplinirea vrstei de 1 an), dac apa este rece (de pru), se recomand ca puietul s fie separat pe categorii, dup cum urmeaz :

Categoria R - pentru viitorii reproductori, peste 10 cm; Categoria a I -a 8-10 cm; Categoria a II-a 6 - 8 cm; Categoria a III-a 5 - 6 cm.

Puieii de Categoria R i parte din cei din Categoria I vor fi selecionai pentru viitorii reproductori iar cei de la limita inferioar a Categoriei a III-a, n cazul cnd nu reprezint mai mult de 10% din total, vor fi administrai ca hran reproductorilor. Sortarea se poate face toamna sau primvara i cu sortatoare automate. Oricare ar fi metoda i perioada n care se face sortarea, puieii trebuie inui la post cel puin 48 ore, de obicei 3-4 zile.

3.3.4. Pierderi n rndul puieilor cu vrsta pn la 1 an.

De la ecloziune i pn mplinesc vrsta de 1 an, puieii nregistreaz o mortalitate care depinde, n mare masur, de o serie de cauze.

Recoltarea icrelor de la reproductorii selecionai n plin maturitate, eliminarea condiiilor favorabile dezvoltrii epizootiilor i producerii mortalitii, asigurarea unui debit corespunztor i, ndeosebi, hrnirea puietului la momentul oportun, cu hran de bun calitate i administrat zilnic, elimin la maximum pierderile. Respectarea acestor condiii face ca mortalitatea de la ecloziune i pn n toamn s nu depeasc 20-40%, iar din toamn pn la mplinirea vrstei de 1 an, maximum 10%.

Se pot da, orientativ, urmtoarele date pentru pierderile medii normale din pstrvriile din Romnia, la puiei din primul an de via :

la ecloziune .5%; la nceperea hrnirii 10%; n timpul verii 25%; n timpul iernii .10%; Total 50%

Nu n toate pstrvriile pierderile anuale sunt aceleai, ca urmare a influenelor diferite ale factorilor de mediu asupra puietului.

Pentru a stabili un procent legal de pierdere, ct mai apropiat de realitate, pstrvriile au fost mprite n trei categorii n funcie de condiiile de mediu (temperatur, debit, altitudine).

3.3.5. Creteri n lungime i greutate.

De la trecerea puietului n bazine i pn la mplinirea vrstei de 12 luni, puietul se numete "de o var". Creterea cea mai mare, n lungime i greutate, o nregistreaz n lunile de var, cnd temperatura apei este apropiat de optimul de hrnire i dezvoltare a speciei.

Creterile nu sunt aceleai la aceeai vrst, n toate pstrvriile ele fiind influenate, n mod direct, de temperatura apei din sursa de alimentare, de calitatea hranei i respectiv, de modul de administrare a acesteia.

3.4. CRETEREA PSTRVULUI PENTRU CONSUM

Pstrvul este o specie care transform o hran de calitate redus (deeuri de abator, finuri animale i vegetale, etc.) cu valoare economic sczut ntr-o carne de calitate cu o valoare ridicat att din punct de vedere economic ct, mai ales, nutritiv.

In rile cu o avansat tradiie salmonicol (Europa de Vest, rile scandinave, SUA, s.a.) producia de pstrv pentru consum depete anual 30.000 40.000 tone pentru fiecare ar (Italia, Frana, s.a.).

La noi, producerea pstrvului de consum dateaz din anul 1956. Anterior acestui an, pstrvriile au fost profilate, n mod deosebit, pe producerea puietului necesar repopularii anuale a apelor de munte. La nivelul anului 1956, producia de pstrv de consum era de 15 tone, ea evolund, an de an, ca urmare a modernizrii pstrvriilor vechi i, ndeosebi, a construirii de pstrvrii noi, moderne profilate, n principal, pe producerea pstrvului de consum i, n secundar, pe producerea puietului de pstrv necesar repopulrii anuale a apelor de munte i lacurilor de acumulare montane.

Astzi, majoritatea pstrvriilor sunt profilate pe productia de pstrav de consum, majoritatea dintre ele producnd i icre pentru repopulare, dup cum i celelalte produc, n cantiti reduse, pe lng icrele pentru repopulare i pstrv pentru consum.

Principalele specii de salmonide care sunt crescute astzi pentru pstrv de consum sunt : pstrvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) cu diversele sale varieti, i pstrvul fntnel (Salvelinus fontinalis), varietatea "americanus".

3.4.1. Msuri necesare asigurrii productiei.Cantitile de icre i puieti necesare realizrii productiei.

Producia din urmtorii 2 ani depinde de calitatea icrelor i a puieilor, de calitatea i cantitatea hranei, de modul cum aceasta a fost preparat i administrat, de temperatura sursei de alimentare, etc.

Se rein, de obicei, n pstrvrie, puieii care ies din icre la mijlocul perioadei de ecloziune.

innd cont de pierderile nregistrate n ultimii ani n pstrvriile din Romnia, se dau ca cifre orientative urmtoarele cantiti maxime necesare pentru realizarea unei tone de pstrv :

a. pentru pstrvriile cu ap de izvor i cele cu valorificare la vrsta de 1-2 ani :

30.000 icre embrionate, respectiv 20.000 puiei de 5-6 sptmni sau 10.000 puiei de 5-6 luni;b. pentru pstrvriile cu ap rece, cu valorificare la vrsta de 2-3 ani : 45.000 icre embrionate, respectiv 30.000 puiei de 5-6 sptmni sau 15.000 puiei de 5-6 luni.

Cantitile stabilite mai sus sunt maxime i ele pot fi mult reduse n cazul conducerii judicioase a puietului pn n primvara anului urmator.

Debitul de ap.

Pentru puieii din troci este necesar un debit de pn la 0,5 l/sec. iar pentru 10.000 puiei n bazine 1 l/sec.

Debitul necesar pentru creterea unui kg de pstrv difer de la o pstrvrie la alta, n funcie de temperatura apei, natura ei, etc. In condiiile pstrvriilor noastre se consider suficient un debit de 1-2 l/minut pentru 1 kg pstrv, att timp ct temperatura apei nu depete 15-170C i apa nu este tulbure.

Debitul necesar pentru bazinele circulare este de numai 0,25-0,50 l/minut pentru 1 kg pstrv.

In cazul penuriei de ap (secet), debitul se recircul dintr-un bazin ntr-altul, necesarul scznd cu o treime fa de cel iniial.

Debitul bazinelor trebuie astfel calculat nct apa s se schimbe complet de 3-5 ori pe zi.

Fig. 3.10. Msurarea oxigenului din ap.Densitatea.

Densitatea efectivului pstrvului destinat creterii pentru consum difer de la o pstrvrie la alta, n funcie de debitul disponibil pentru fiecare bazin, de temperatura i de limpiditatea apei, de mrimea petilor, s.a.

In pstrvriile n care temperatura apei se ridic la peste 180C n timpul verii, densitatea la m2 luciu de ap nu va depasi 4 kg, n restul timpului i, ndeosebi iarna, putnd merge pn la 10 kg/m2.

In pstrvriile cu bazine din pmnt, densitatea va fi mai mic dect n cele din beton, un debit mare macin, treptat, digurile, odat cu micrile apei n timpul hrnirii.

Hrnirea pstrvului.

Se tie c un organism pentru a se menine n via sau pentru a crete, are nevoie de o anumit cantitate de hran, de o anumit compoziie.

Pstrvul este, dup cum se tie, un pete rpitor care se hrnete aproape n exclusivitate cu carne, sursa principal de proteine. Hrana ce i se administreaz va trebui s asigure, n procentul aflat n natur (hrana ce o consuma n ru), proteinele, hidraii de carbon i lipidele (grsimile).

Tabelul 3.6. Hrana consumat de pstrv n natur are, dup diveri autori, urmtoarele componente (%) (dupa Ghittino) :

Felul

hraneiProteinGrsimiHidrai de

CarbonCenuAp

Nevertebrate11,52,2-2,782,2

Corobei12,787,088,170,7570,42

Ltui6,40,8-2,787,5

n timp ce componentele care intr n hrana umed a pstrvului sunt formate din : (%)

Felul

hraneiProteinGrsimiHidrai de

carbonCenuAp

Ficat bovine20,023,12,51,372,3

Splin bovine18,02,3-1,475,2

Carne bovine20,52,8-1,275,5

Pete de mare16,90,4-1,281,5

Pete proaspat12,56,3-2,072,0

iar cele ce intr n hrana uscat : (%)

Felul

hraneiProteinGrsimiHidrai de

CarbonCenuAp

Fin de pete61,28,6-15,011,5

Fin de carne55,012,01,225,010,0

Fin de soia49,96,226,45,510,0

Fin de gru12,31,970,01,812,0

Se tie c pstrvul diger substanele de mai sus n proporie de 90% proteina, 1,85% grsimile i 40% hidraii de carbon. Valoarea carbonic a acestor componente este de 3,9 calorii/gram de protein, 8 calorii/gram de lipid i 1,6 calorii/gram de hidrai de carbon.

De obicei, se dau valorile calorice pentru fiecare kilogram de aliment component.

Dup Wood, valoarea caloric a hranei naturale a pstrvului este de cca. 3460 calori/kg, rezultnd din componena hranei naturale a acestuia, respectiv 57,4% protein, 12,6% lipide si 10,7% hidrai de carbon.

Procentul de substane chimice necesare pstrvului i, deci, stabilirii unei reete de hran rezult din componena hranei acestuia care, dup Phillips i Wood este : protein 14-21%, lipide 3,4-5,5%, cenue 2,0-3,3% i ap 71,5-77,2%.

Proteina coninut n hrana natural este mult mai asimilabil dect cea din hrana artificial. Se considera necesare doar 3,3 kg de protein din hrana natural fa de 6,2 kg protein din hrana artificial pentru a produce 1 kg de protein pstrv.

Valoarea caloric a unei hrane este dat de coeficientul su nutritiv care se exprim n cifre.

Pasul cel mai important n dezvoltarea salmoniculturii a fost fcut n momentul n care au aprut furajele granulate, acestea uurnd enorm munca pstrvarului.

Alimentaia salmonidelor era practic cea mai costisitoare i greoaie component a procesului tehnologic n ntreg ansamblul su, fiind utilizate resturile de abator mcinate, n amestec cu vitamine, tre i alte componente, produse greu de manevrat i care nu puteau fi pstrate un timp prea ndelungat.

Furajele concentrate granulate nltur toate neajunsurile provocate de furajele tradiionale: pot fi depozitate pe termen lung, au o structur i un coninut ale elementelor nutritive adaptate pe fiecare faz i etap de cretere i exploatare, iar granulaia variaz pe categorii de vrst i dimensiuni. Administrarea acestor furaje se face mai uor, att manual ct i automat. Fig. 3.11. Hran granulat.

3.4.2. Distribuirea hranei granulate.

Distribuirea manual. Metoda aceasta reclam supravegherea zilnic a efectivelor de peti, n vederea observrii comportamentului acestora.

Se vor respecta urmtoarele reguli :

evitarea declanrii reflexelor condiionate naintea distribuirii tainului, adic limitarea la mxim a micrilor de du-te-vino ale personalului, etc. ;

tainul s fie consumat n mai puin de 10 minute ;

curirea vaselor din care se distribuie nutreurile combinate, pentru a evita fermentaia, care se manifest prin tulburri mai mult sau mai puin grave i prin micorarea poftei de mncare a petilor ;

respectarea regularitii distribuirii tainurilor, pentru a se evita consumarea hranei cu lcomie ;

sptmnal, se va fixa o zi de post (preferabil duminica) n hrnirea pstrvului de consum.

Fig. 3.12. Distribuirea hranei granulate.

Cantitatea de hran care se distribuie zilnic (raia) se stabilete n funcie de valorile nscrise n tabelul urmtor care prezint, pe 12 coloane, cantitile de granule (n kg) ce se administreaz la 100 kg pete n funcie de mrimea lui. Se d mai jos un exemplu de calcul.

Intr-un bazin avem un efectiv de pstrv curcubeu de 20.000 exemplare de puiet de 1,5 ani. Se scot, la ntmplare, 10 peti i se cntresc ntr-o galeat cu ap cu tara cunoscut, stabilindu-se o greutate medie de 35 g/bucat. Rezult c greutatea vie a ntregului efectiv de pstrvi din bazinul respectiv, la data cnd se efectueaz aceast operaie este :

20000 exemplare x 35 g = 700 kg pete.

Temperatura apei, luat cu termometrul la sursa de alimentare, este de 150C. Pentru calcularea raiei se caut valoarea 15 la temperatura aerului. Greutatea medie a petilor este de 35 g, ea ncadrndu-se n col. 7, corespunztoare lungimii de 15 cm. Procentul corespunztor temperaturii de 150C este 2,3. Prin "regula de trei simpl" se obine :

dac la 100 kg pete se administreaz 2,3 kg hran granulat la :

700 kg pete revin 700 x 2,3/100 = 16,1 kg.

Deci, rotunjit, se vor administra, zilnic, 16 kg granule n 3 tainuri de cte 5,33 kg.

Petilor se vor administra granule de 2 mm.

Este absolut necesar s nu se scoat din saci hran mai mult decat raia zilnic.

Furajarea va ncepe, n cazul petilor P0, aa cum s-a amintit, n momentul n care punga vitelin s-a resorbit dou treimi, respectiv cnd puietul se ridic i noat la suprafaa apei. In acest moment, puietul se trece n troci i se hrnete prin presrarea furajului n 10 raii zilnice, deasupra trocii. Cnd n incubatoare icrele au fost puse pe un singur rnd, puietul poate fi hrnit, timp de cteva sptmni, direct n incubatoare.

Este foarte important i obligatorie administrarea hranei nainte de reabsorbia total a pungii viteline.Tabelul 3.7. Cantitatea de hran zilnic (%) funcie de mrimea petelui i temperatura apei

(dup LEITRIZ)

123456789101112

Temp.apei

0CMrimea petelui (cm)

Pn la 2,52,5-55-7,67,6- 10,110,1-12,712,7-15,215,2-

17,717,7-

20,317,7-

20,322,8-

25,4 Peste 25,4

Cantitatea de hran zilnic (%)

2,22,72,21,71,31,00,80,70,60,50,50,4

2,72,72,31,81,41,10,90,70,60,50,50,4

3,32,92,42,01,51,20,90,80,70,60,50,5

3,73,02,52,21,71,30,90,80,70,60,60,5

4,43,22,62,21,71,31,00,90,80,70,60,5

5,03,32,82,21,81,41,10,90,80,70,60,5

5,53,52,82,41,81,41,20,90,80,70,60,5

6,13,63,02,51,91,41,21,00,90,80,70,7

6,63,83,12,52,01,51,31,00,90,80,80,6

7,24,03,32,72,11,61,31,11,00,90,80,7

7,7,4,13,42,82,21,71,41,21,00,90,80,7

8,34,33,63,02,31,71,41,21,00,90,80,7

8,84,53,83,02,41,81,51,31,11,00,90,8

9,44,73,93,22,51,91,51,31,11,00,90,8

10,05,24,33,42,72,01,71,41,21,11,00,9

10,55,44,53,52,82,11,71,51,31,11,00,9

11,15,44,53,62,82,11,71,51,31,11,00,9

11,45,64,73,82,92,21,81,51,31,11,11,0

12,25,84,93,93,02,31,91,61,41,31,11,0

12,76,15,14,23,22,42,01,61,41,31,11,0

13,36,35,34,33,32,52,01,71,51,31,21,0

13,86,75,54,53,52,62,11,81,51,41,21,1

14,47,05,84,83,62,72,21,91,61,41,31,2

15,07,36,05,03,72,82,31,91,71,51,31,2

15,57,56,35,13,93,02,42,01,71,51,41,3

16,17,86,55,34,13,12,52,01,81,61,41,3

16,68,16,75,54,33,22,62,11,81,61,51,4

17,28,47,05,74,53,42,72,11,91,71,51,4

17,78,77,25,94,73,52,82,21,91,71,61,5

18,39,07,56,14,93,62,92,22,01,81,61,5

18,89,37,86,35,13,83,02,32,01,81,61,6

19,49,69,16,65,33,93,12,4 2,11,91,71,6

20,09,99,46,95,54,03,22,52,12,01,81,7

Fiecare reet de hran are un anumit coeficient nutritiv n funcie de care se stabilesc raiile corelate cu talia petilor i temperatura apei.

Distribuirea hranei pstrvului se poate face mecanic. Cel mai rspndit distribuitor este cel cu tije, constnd dintr-un vas tip bidon cu capac i o tije articulat ntr-un orificiu elipsoidal al bidonului i prelungit mult n afara acestuia. Acesta se ncarc cu hran i se aeaz pe un suport aproape de suprafaa bazinului, astfel captul exterior al tijei s fie n ap. Printr-un reflex condiionat, pstrvul atinge cu gura tija micnd-o, fapt care face ca prin orificiul elipsoidal s cad n ap o anumit cantitate de granule.

In Israel, Pstrvria Dan situat la izvoarele Iordanului, cu o producie anual de 360 tone pstrv de consum, este dotat cu numeroase astfel de distribuitoare de hran, cte dou sau chiar trei pe un bazin. Ele sunt legate la un container central de distribuie, computerizat, care face automat alimentarea distribuitoarelor mecanice cu hran, calculat pentru fiecare bazin n parte.

Tabelul 3.7.Interval de hrnire (zile)Greutatea petelui (g)Cantitatea de hran necesar pe dimensiuni (kg)

3 mm4,5 mmTotalTotal cumulat

1-30 40-603000-30003000

31-6060-904000-40007000

61-9090-130-6000600013000

91-120130-200-110001100024000

120-150200-250-9000900033000

Distribuirea automat a hranei scutete mult din munca personalului, nltur eventualele neglijente sau greeli a acestuia i asigur distribuirea corect a hranei. Indiferent cum se distribuie hrana, aceasta trebuie fcut n porii regulate, de mai multe ori pe zi.

Nehrnirea pstrvului n perioada de var, cnd temperatura apei este optim, duce la slbirea rapid a lui. Un post de o sptmn - fr hran - anuleaz creterea n greutate realizat n tot attea zile de hrnire normal, lucru care ns nu se ntmpl la o temperatura sub 60C.

Se tie c pstrvul curcubeu consum hran de la suprafaa apei n timp ce indigenul i fntnelul consum de la adncime, motiv pentru care hrana granulat destinat curcubeului trebuie s aib o flotabilitate mai ridicat, ndeosebi cea destinat puietului.

In funcie de efectivele de peti pe care le avem i de producia de pstrv pe care am stabilit-o a o produce anual este necesar s cunoatem cantitatea de hran, pe sortimentaii, de care avem nevoie.

Orientativ, numrul de zile i cantitile de hran necesare din stadiul de puiet de o var (30-40 g/buc.) i pn la pstrvul porie (200-250 g/buc.), pentru o temperatur a apei n jur de 150C, pentru 10.0000 peti, sunt redate tabelar, mai jos.

Din stadiul de alevini pn la realizarea pstrvului de 250 g sunt necesare, la o hrnire corect cu o hran calitativ superioar, pentru un an de zile, 37,5 tone de hran, dnd o producie de 25 tone de pstrv de consum, la un coeficient nutritiv mediu de 1,5.

Aspecte deosebite.

In ultimul timp, hrana pentru peti se fabric mai puin dup procedeul presat i mai mult aa-numita hran extrudat (EXTRUDRE, extrudri, s.f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastic, constnd n trecerea forat a materialului, supus unei fore de compresiune, printr-o matri de form adecvat; extruziune. Cf. fr. extrusion. Sursa: DEX '98 | ) care, la aceeai greutate, are un coeficient de transformare mai mare. Prin folosirea ei se reduce cu aproximativ 10-15% volumul de transport, locul de depozitare i manopera distribuirii ei i, n principal, scurtarea timpul de cretere.

Aceasta cucerete, din ce n ce mai mult, sectorul piscicol fiind, n ultimul timp, adus i la noi.

Tabelul 3.8. Norme tehnice de consum pentru furajarea faunei piscicole.Nr.

crt.SpecificaiiNorma de consum -kg-

(coeficient nutritiv)

A. PENTRU FURAJAREA PASTRAVILOR (cantitate de furaje/kg pete obinut)

-I-

1HRANA UMEDA

Pete furajer6,0

2Pete viu (salmonide, ciprinide i alte specii)4,0

3Deseuri de animale (vite,cai)8-10

4Deseuri de psri (intestine)4-6

5*Fin de gru3-5

6*Fin de ovz3,5

7*Tre de gru3,5

8**Drojdie furajer4,0

* particip n procent de max. 20% n reeta de hran umed (un singur sortiment)

**partcip n procent de 4-8% n reeta de hran umed

-II- HRANA GRANULATA PRODUSA IN TARA

1Puieti pn la 1 an*2,0

2Adulti i reproductori **2-2,5

-III - HRAN CONCENTRAT IMPORTATA

1Puiei de la ecloziune pn la 1 an1,1

2Aduli **1,3-1,7

3Reproductori1,5

* funcie de specificaia furnizorului

** funcie de categoria pstrvriei.

Tot n ultimul timp, datorit cererii pieei, se produce aa-numitul pstrv somonat.

In pstrvrii, petii ajuni la maturaie prezint o culoare alb a crnii datorit transferului de carotenoide spre gonade. Pescarul de pstrv tie c, de obicei, pstrvul prins din ru are carnea colorat n roz i, n mod deosebit, aceast coloraie o au pstrvii mai mari din lacurile alpine i cele de acumulare montane.

Coloraia rozalie, aa-numita somonat provine de la consumul de mici crustacee existente n ap, crustacee (gammarus), dafnii care folosesc pigmenii carotenoizi pentru coloraia lor, principalii carotenoizi fiind ostoxantina i cantaxantina.

Aceti carotenoizi se produc pe cale sintetic i sunt nglobai n hrana granulat n cantitate de pn la 100 ppm (parti la milion).

Obinuit, hrana coninnd cantoxina se distribuie pstrvilor de la greutatea de 150 g n sus, ei asimilnd cu uurin pigmentul, cei sub aceast dimensiune nefiind sensibili la pigment.

In funcie de concentraia de pigment (cantaxina) din hran dureaz perioada de hrnire.

Obinuit, dup 6 sptmni de hrnire cu granule, avnd nglobate carotenoizi, pstrvul primete o culoare roz, fiind mai bine valorificat. Este mai sensibil la pigmeni, pstrvul curcubeu fa de fntnel.

Utiliznd hran granulat, indiferent de compoziie, se vor avea n vedere aspectele de mai jos. S se utilizeze numai hrana verificat calitativ. Hrana cea mai verificat, ani la rnd, i care corespunde din toate punctele de vedere este cea produs de Arcen Ciel - Italia i Provini Olanda.

La intrarea n pstrvrie s fie analizat chimic iar componentele ei i calitile chimice s se nscrie n limitele normale.

Dou analize sunt, printre altele, obligatorii, necorespondena lor ducnd la refuzul hranei : coninutul de amoniac (NH3), s nu depeasc 80 mg% i indicele de aciditate (KOH) s nu fie mai mare de 50 mg/g. Cifrele de mai sus rezult n urma cercetrilor efectuate de ICAS, ele putnd fi depite cu 50% n cazuri de urgen. Limitele fixate de STAS 9597/1974 de 12-50 mg% pentru amoniac i maximum 30 mg% pentru indicele de aciditate, sunt aplicabile la animalele cu snge cald i nu la peti. S se aib n vedere c att o subnutriie i o hrnire n salturi ct i o supraalimentare a efectivelor de peti, indiferent de vrst, debiliteaz organismul i l expune la boli i parazitoze.

Trebuie reinut faptul c prin hrnire normal o ton de pstrv elimin n bazin cca 300 kg fecale care constituie un factor consumator de oxigen dizolvat prin descompunere, motiv pentru care bazinele trebuie curate des.Pstrarea i consumarea hranei.

a. Pstrarea hranei umede. Pentru ca hrana s poat fi administrat n condiii optime, ea trebuie s fie proaspt, nealterat i fr miros, s nu provin de la vite bolnave.

Dat fiind faptul c n sezonul rece consumul de hran n pstrvrii este foarte sczut, se pot realiza stocuri de deeuri de carne de cal i vite accidentate, pentru a fi utilizat apoi n timpul sezonului de hrnire.

Pstrarea i conservarea crnii se fac, fie n gherii, fie n spaiile frigorifice cu care au fost dotate pstrvriile cu curent de reea.

Oricum va fi pstrat, carnea trebuie sortat n prealabil, tranat, curat de oase, tendoane, grsimi i snge i introdus n saci de plastic, atunci cnd se conserv n camere frigorifice i n couri sau lzi cu gratare cnd se depoziteaz n gherii. In cazul existentei unei cantiti care depete capacitatea spaiilor de depozitare, carnea poate fi tiat n fii subiri i pstrat prin uscare.

Metoda este mai puin recomandat, ntruct se pierd, ndeosebi, vitaminele pe care carnea crud le pstreaz n cantitate apreciabil. Din acela motiv nu este recomandat nici pstrarea crnii n apa rece a sursei de alimentare sau a bazinelor.

b. Pstrarea i depozitarea hranei granulate. Termenul de garanie a hranei granulate este, obinuit, de 3 luni, dac pe ambalaj nu este trecut un alt termen. Se livreaz, fie n saci de hrtie, fie n saci de plastic, de capacitate 25-50 kg.

Depozitarea ei spre pstrare se face n ncperi uscate, cu posibiliti de aerisire i lipsite de roztoare. Sacii se aaz pe nite grtare din lemn, spre a se evita contactul cu cimentul i umezeala.

Este indicat ca podeaua magaziei s fie din scandur. Sacii se controleaz s fie bine legai.n cazul n care nu se consum ntreg coninutul la o mas, sacul se va lega din nou, strns la gur.

Granulele umede sau mucegite, precum i cele ce depesc termenul de garanie, nu vor fi administrate ca hran pstrvului.

Fnurile vegetale se depoziteaz, respectndu-se condiiile de mai sus, n lzi construite special.

Pentru aprovizionarea cu hran se dau orientativ, procentual, cantitile lunare ce se distribuie obisnuit la pstrvriile din Romnia.Tabelul 3.9. Cantitile lunare de hran pentru pstrvul de consum (%) fa de totalul anualLunaProcentLunaprocent

Ianuarie1 Iulie18

Februarie1 August20

Martie2 Septembrie15

Aprilie4 Octombrie10

Mai8 Noiembrie 5

Iunie 15 Decembrie1

Aceste cantiti trebuie s fie corectate corespunztor pentru pstrvriile alimentate cu ap de izvor unde, la o temperatur depind iarna 50C (Tismana, Remei, Vacu, Gilu, Oeti etc.), hrnirea are loc destul de intens i n lunile reci ale anului.Sortarea pstrvilor.

Se tie c, mai mult ca oriunde n creterea dirijat a animalelor, n sectorul piscicol creterile nu sunt uniforme, ele fiind influentate de o serie de factori.

Din acest motiv, n cadrul aceleiai generaii, petii i, ndeosebi pstrvii, se difereniaz ca dimensiune din primele luni de hrnire.

Pstrvul fiind un pete carnivor, se hranete i cu semeni de-ai si, motiv pentru care trebuie separat pe dimensiuni de ndat ce, n acelai bazin, exist diferene de cretere ntre indivizi.

Separarea pe dimensiuni a pstrvilor poart numele de sortare sau triere i este necesar, pe de o parte, pentru a evita ca petii cei mari s-i mnnce pe cei mici iar, pe de alt parte, ca i cei care au rmas la o talie mai mic s poat consuma o cantitate de hran suficient i s cresc ct mai rapid.

Sortarea se poate face att manual ct i cu ajutorul sortatoarelor.

a.). Sortarea cu ajutorul ldielor.

Sortarea manual este greoaie, imprecis i ia timp foarte mult, motiv pentru care majoritatea pstrvarilor nu o execut.

Pentru uurina sortrii din vara a doua, sortarea pstrvului se face utiliznd cutii din lemn prevzute cu grtare din fier sau cu fund i laturi din ipci triunghiulare sau vergele rotunde din lemn. Lumina dintre ipci este cu att mai mic cu ct petii de sortat sunt i ei mai mici.

In mod obinuit, se utilizeaz dou ldie, prima avnd dimensiunile de 50 x 30 x 20 cm cu ipcile distanate mai mult i o a doua cu dimensiunile de 60 x 40 x 30 cm nlime, cu ipci mai puin distanate. Prima cutie, prevzut cu patru picioare n interior de circa 10 cm nlime la coluri, se introduce n cea de a doua i amndou ntr-o troac alimentat cu ap, astfel nct s fie scufundate mai mult de jumatate n ap, aa cum s-a artat la sortarea puietului.

Pentru pstrvriile cu creteri normale, lumina dintre ipcile cutiilor de sortare va fi aproximativ cea din tabelul urmtor.

Triorul dublu a fost confecionat la Azuga, dupa modelul supertriorului francez Marty.

Cu acest sortator simplu i eficient este bine s se doteze toate pstrvriile, inclusiv cele care dein sortatoare electrice, ntruct poate fi utilizat i la sortarea puietului la trecerea n bazine n timpul verii, lucru pe care nu-l fac sortatoarele electrice sau mecanice.

Aparatul se compune dintr-un cadru de scndur tip ladi, cu dimensiunile de 75 x 45 x 35, n care se introduc etajat cte dou grtare (a i b) din srm de zinc sau galvanizat, cu spaii de aceeai mrime la fiecare etaj. Grterele se aeaz nclinat spre mijloc, la extremiti avnd cte o ipc fix. Fundul cutiei este deschis ca i pereii laterali din spatele gratarelor de jos (d).

Tabelul 3.10. Distana dintre ipcile cutiilor de sortare pentru pstrvi.Vrsta pstrvilorLumina dintre ipciDimensiunile petilor

lungime - cm -greutate - g -

1 +

1 +

1 +0,8 - 10

1,0 - 1,3

1,4 - 1,76 - 11

12 - 15

16 - 207 - 17

17 - 20

45 - 70

2 +

2 +1,6 - 1,9

2,0 - 2,520 - 22

22 - 2580 - 100

120 - 150

2 - 3 +2,6 - 2,826 - 28150 - 280

Grtarele sunt confecionate cte dou, avnd aceleai spaii libere, cele de la partea superioar fiind mai scurte (40 x 23 cm) dect cele de la partea de jos (40 x 43 cm). Pentru uurina n manipulare, grtarele se numeroteaz (cte dou cu acelai numr), cele de sus cu numere cu so, cele de jos cu numere fr so. Lumina grilelor va crete n sensul mrimii numerelor, mai puin numerele mici i mai mult la numerele mari.

Grilele de sus vor avea, ntodeauna, cu unul sau trei numere mai mult dect cele de jos, n funcie de uniformitatea mrimii petilor.

Exemplu: cnd jos se pun dou grtare cu numrul 11sau se vor aeza dou grtare cu numrul 12 sau, dac este cazul, 14. In general, numerele corespund cu distana n milimetri dintre srmele grtarelor.

Triorul dublu se introduce ntr-o troac (de puiei), cu ap, astfel nct aceasta s ajung pn aproape de grtarele de sus. Petii se introduc n partea superioar a cutiei; pe grtarele de sus rmn petii mari, pe cele de jos cei mijlocii, iar n troac petii cei mici, fcndu-se astfel sortarea pe trei categorii de dimensiune.

Triorul dublu sau supertriorul are ca anexe 20 grile de 40 x 23 cm, numerotate 4 - 6 - 8 -10 - 12 - 14 - 16 - 18 -20 - 22 (cte dou de fiecare numr) i 20 grile de 40 x 43 cm, numerotate 3 - 5 - 7 - 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 - 21 (cte dou de fiecare numr).

b). Sortarea mecanic.

Se face utiliznd sortatoarele simple din lemn cu 6 canale tip Marty, cu care au fost dotate unele pstrvrii din ar.

Sortatorul este compus dintr-un cadru din lemn n interiorul cruia, pe dou bare transversale, sunt fixate 5 ipci lungi, triunghiulare, din stejar, culisabile pe cele transversale.

ipcile de stejar se fixeaz dinspre peretele din stnga, pe rnd, cu ajutorul uruburilor de fixare, astfel: se introduce ntre prima ipc longitudinal i peretele lateral stng, lng bara de fixare, un beior de reglaj (sunt 10 beioare numerotate n funcie de grosimea lor, n mm; se apropie ipca triunghiular pn strnge uor beiorul de reglaj i se strnge apoi urubul fluture; se aeaz n partea de jos, lng cea de a doua bar de fixare, un beior de reglaj cu 3-6 numere mai mare (4-8 mm), n funcie de diferena de creteri ntre peti i se fixeaz cu ajutorul urubului fluture.

Se procedeaz astfel cu toate cele cinci ipci longitudinale, fixndu-se la aceeai valoare de distan ntre ele ca i prima. Peretele lateral se deplaseaza spre ultima sipca si se fixeaza dupa acelasi procedeu.

Se realizeaz, astfel, 6 canale prin care vor aluneca petii.

Sortatorul astfel reglat se aeaz peste cadrul de fier pe care, n prealabil, au fost fixate patru canale (coveti) din tabl n care vor cdea petii.

Partea superioar a sortatorului (la locul de introducere a petilor) va fi ridicat i fixat, la nclinarea dorit cu ajutorul unei prghii de metal, n cele dou bare verticale gurite. Pentru petii mici, sortatorul va fi mai nclinat dect pentru cei mari.

Pentru ca petii s nu sar afar, peste canale se las dou grtare din srm - plas.

Intruct lumina canalelor a fost stabilit crescnd din partea superioar spre cea inferioar, n primul canal de tabl vor cdea petii mici, n al doilea cei mijlocii, iar n al treilea cei mari. In canalul al patrulea vor cdea numai petii foarte difereniai ca mrime de cei din categoria a III-a, ei urmnd a fi resortai.

Intruct acest sortator este mai simplu, se recomand ca, n msura posibilului, s i se amenajeze deasupra un cadru din eav cu guri, legat printr-un furtun, fie la o electropomp, fie la o surs de ap prin cdere liber.

Sortarea electric.

Sortatorul electric. Unele pstrvrii sunt dotate cu sortatoare electrice franceze tip Calibromatic, care sorteaz automat pstrvii n 3-4 categorii de dimensiuni. Sortatorul se aeaz n poziie fix, prin blocarea roilor din fa i ridicarea lui pe picioare telescopice, la roile din spate astfel nct s se asigure orizontalitatea nivelei cu bul de aer din partea dreapt a coului de tabl Acul de reglare se aeaz, nainte de fixarea sortatorului, la una din cele ase poziii (0-6), n funcie de mrimea petilor ce vrem s-i sortm, astfel :

pentru puiei ntre 5-6 cm, la valoarea 4-5 ;

pentru puiei ntre 6-10 cm, la valoarea 3-4 ;

pentru puieii ntre 10-14 cm., la valoarea 2-3 ;

pentru petii ntre 14-20 cm, la valoarea de 1-2;

pentru peti mai mari de 20 cm, la valoarea 0-1.

Se regleaz apoi deschiderea dintre grile prin rotirea celor dou discuri mari, situate de aceeai parte, la cele dou capete ale sortatorului. Se apas cuiul cu disc mic i se rotete de manivel discul mare pn n dreptul cifrei ce o dorim, lsnd cuiul discului mic la loc, n deschiderea cifrei respective. De regul, diferena valoric ntre cifrele celor dou discuri este de 3-6 numere, n funcie de mrimea petilor. Ea poate fi ns mai mare, ndeosebi atunci cnd sortm peti de dimensiuni foarte variate, aflai la un loc. Cifrele de pe cele dou discuri corespund cu redeschiderea grilelor, n mm.

Tabelul 3.11. Valorile deschiderii grilelor la sortatorul CalibromaticGreutatea (g)Valoarea deschiderii grilei, n mm

Pentru intrarePentru ieire

2802228

2602126

2402025

2201924

2001823

1801722

1601621

1401520

1201419

1001318

801116

60913

40711

2069

1058

Cifrele corespund pentru sortarea pstrvilor hrnii corect.

Reglarea se face, prin tatonri, pn stabilim numrul corespunztor, pe discul de la intrare, pn la cele mai mici dimensiuni de sortare.

Reglajul este bine fcut atunci cnd n primul orificiu cad petii cei mici iar n ultimul cei mai mari.

Reglajul este prost fcut atunci cnd, n ultimul orificiu, fie c nu cad peti deloc, fie c dimensiunile lor sunt foarte diferite.

Cele patru orificii n care cad petii se regleaz, la rndul lor, prin deplasare spre stnga sau dreapta, dup deurubare, n funcie de numrul de peti (mai mare spre dreapta, mai mic spre stnga) ce dorim s-l obinem dintr-o categorie, n orificiul respectiv.

Deasupra grilelor se gsesc nite plci din plastic prinse de co, cu uruburi. Ele au rostul de a regla cantitatea de pstrv ce trebuie s intre ntre grile, n funcie de mrime i de a nu lsa pstrvii s se suprapun, cznd astfel n alt orificiu dect cel corespunztor dimensiunilor.

Se va avea grij ca robinetul de la intrarea apei n sortator s nu fie, niciodat, complet nchis, acest lucru putnd defecta turbina de trepidaie.

La pornire, electropompa va fi amorsat prin introducerea unei cantiti suficiente de ap care s asigure aspersia.

Inaintea fiecrei utilizri, sortatorul va fi uns cu ulei mineral n cele opt puncte pe care sunt aezate cele patru grile i corpul grilei vibrante i cele patru ghidaje (cte dou la fiecare capt al sortatorului).

Periodic, se greseaz toate articulaiile, axele, roile, fileturile, etc.

O atenie deosebit trebuie acordat ntreinerii turbinei vibrante. In caz de necesitate (nfundarea jiglerului din cauza apei murdare) se desface tubul de la intrarea apei n turbin, se demonteaz jiglerul i se cura, aezndu-l la loc.

Inainte de a opri definitiv sortatorul, se verific dac ntre grile sau n orificii nu au rmas peti.

Sortatorul se depoziteaz ferit de intemperii i de razele solare.

Instalarea iniial a lui se face numai de ctre un specialist autorizat.

Cu asemenea sortatoare au fost dotate mai multe pstrvrii din Romnia.

Sortatorul italian tip Milanese este un sortator mai performant, avnd o productivitate de 2 tone pstrv/or i are, spre deosebire de sortatorul francez, electropompe direct ncorporate, iar n locul barelor triunghiulare, nite role longitudinale care se nvrtesc n sesns invers una fa de cealalt. Rolele sunt dublu etajate, un rnd n partea superioar a sortatorului i alt rnd n partea de jos a lui, acoperite.

Sortatorul functioneaz astfel: se regleaz cele dou rnduri de role astfel nct nclinarea lor s fie identic. Cu ajutorul plcuelor numerotate, se regleaz n cele dou extremiti lng uruburile de plastic negru, deschiderea rolelor, n funcie de mrimea petilor ce avem de sortat, dup acelai principiu ca i la sortatorul francez. Se regleaz astfel, prin introducerea plcuei ntre ghidajul urubului i peretele sortatorului, amandou seriile de role.

Se regleaz, apoi, planul de lame situat sub role, astfel nct s permit petilor s se poat sprijini pe coad, lucru ce va posiblitatea petilor mari, ce nu cad printre role, s ajung n partea dinspre ieire a sortatorului.

Dupa folosire, se va controla rndul al doilea de role i canalele de scurgere pentru a nu rmne peti n interior.

Sortatorul italian functioneaz fr a cere eforturi din partea lucrtorilor. Pentru a funciona astfel, el trebuie ns bine ntreinut, curat dup fiecare ntrebuinare, uns cu ulei n punctele de gresare i pstrat la loc ferit de intemperii. De fiecare dat, se va verifica scurgerea apei din furtunul electropompei, aceasta nghend o distruge, motiv pentru care, pe timp de nghe i iarna, se verific nainte de pornirea sortatorului. Sortrile se efectueaz ori de cte ori petii s-au difereniat ntre ei ca lungime. Ele vor fi mai dese, n fiecare lun, la puieii de o var din pstrvriile alimentate cu ap de izvor i la 2 luni n celelalte.

Cu asemenea sortatoare au fost dotate mai multe pstrvrii din ara noastr. Sortri foarte minuioase se fac la inventarul de primvar i la cel de toamn.

Operaia de sortare se efectueaz dimineaa i seara, cnd apa i aerul au temperaturi mai sczute.

Cu ocazia fiecrei sortri, petii vor fi inuti la post minimum 48 ore n cazul celor dou sortri principale (primvara i toamna) i minimum 3 zile n cazul sortrilor de peste var.

De fiecare dat, petele sortat se trece obligatoriu printr-o baie de verde de malachit preparat cu 1 g la 50 l ap, timp de 1-2 minute sau 1 g la 200 l ap timp de 20 minute.

Creteri normale.

Aa cum am amintit mai sus, creterile n decursul unui an sau de la puiet pn la pstrv pentru valorificare depind de numeroi factori, dintre care cei mai importani sunt temperatura apei i calitatea hranei. Fr ndoial c temperatura sursei de alimentare cu ap joac un important rol n creterea pstrvului, rol care ns poate fi ameliorat cnd hrnirea se face n condiii optime. Este ilustrativ faptul c Lacul Vidraru, situat la aproape 900 m altitudine, i n Lacul Vidra (de pe Lotru), situat la 1250 m altitudine, lacuri n care temperatura apei, n cea mai mare parte a anului, este foarte sczut, pstrvul a nregistrat la vrsta de 1,5 ani greutatea medie de 310 g iar la 2 ani 435g.

Aceast cretere excepional se datorete existenei unei hrane naturale de calitate, abundent i la ndemn tot timpul anului.

Rezult, deci, c atunci cnd hrnirea se face corespunztor i cu hran de calitate creterile sunt puin influenate de temperaturile apei din bazine.

Alimentaia materialului biologic cu furaje granulate extrudate produse de Coppens International bv, Olanda (furaje utilizate, structuri de furajere, mod de furajare)

Pstrvul este una din puinele specii de cultur adaptate la consumul furajelor granulate extrudate, n acest mod explicndu-se paii uriai fcui n cercetarea, selecia i ameliorarea salmonidelor. Exist linii de pstrv curcubeu artificializate total, care nu mai fac fa cu siguran vieii din mediul natural.

i n domeniul produciilor furajere au fost fcui pai importani, fiind cutat n permanen reeta furajer ideal, o reet care s conin toate ingredientele necesare unei dezvoltri rapide i armonioase, furajul s poat fi consumat ct mai uor (diametrul corespunztor, flotabilitate), iar costurile de producie i comercializare a acestuia s fie ct mai sczute.

Prezentm un experiment efectuat de Daniel Ioan Cocan cu prilejul realizrii temei de cercetare Creterea pstrvului curcubeu n sistem recirculant i condiii controlate de mediu.

Pe parcursul experimentului, a utilizat furaje granulate extrudate produse de Coppens International bv, Olanda. COPPENS INTERNATIONAL este o companie olandez fondat n 1926, ce are drept obiect de activitate producerea de furaje granulate pentru animale de ferm, inclusiv acvacultur.

Datorit experienei n domeniu i a calitii produselor, Coppens International este recunoscut

pentru calitatea produselor pe care le ofer, astzi exportnd furaje n peste 40 de ri din ntreaga lume.

n funcie de categoria de vrst i dimensiunea materialului de cultur s-au folosit:

Faza a 1-a de cretere (20-45 gr.)

Hran extrudat pentru pstrvi TROCO START EX (1,5 mm), a crei compozie chimic este: Protein brut 50%

Grsime brut 20%

Celuloz brut 0,6%

Cenu 8,5%

Fosfor 1,5%

Calciu 1,7%

Lizin 3,5%

Metionin 1,4%

Vitamina A 22.500 UI / kg

Vitamina D3 2.500 UI /kg

Vitamina C (st