Crescatorie de iepuri

5/6/2018 Crescatorie de iepuri - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/crescatorie-de-iepuri 1/11

CONCEPT DE AFACERI

✄

DOSAR I.A. NR. 300

Cresc`toriede iepuriO afacere la \ndemånaabsolut oricui

Cresc`toriede iepuriO afacere la \ndemånaabsolut oricui

R`spåndit ast`zi pretutindeni \n lume, iepurele estecrescut pentru carne, blan`, piele [i p`r. Simplitateacre[terii [i alimenta]ia lui variat` ([i care nu ridic`probleme) sunt argumente importante pentru

\nfiin]area unei cresc`torii oriunde \n ]ar`, indiferent

c` este vorba de cåmpie sau munte, localitate rural`sau urban`. Foarte rezisten]i la condi]iile atmosferice[i necesitånd ad`posturi simple [i ieftine \n spa]iireduse, iepurii pot aduce venituri frumoase oric`ruicresc`tor, chiar \ntr-o perioad` scurt` de timp [i cucosturi sc`zute de \ngijire. |n interval de un an, oiepuroaic` fat` de patru-[ase ori, ob]inåndu-se ast-fel 50-75 kg de carne de iepure tån`r, extrem deapreciat` de mul]i gurmanzi [i nu numai.

Carnea de

iepure estefoarte u[ordigerabil` [ipoate fipreparat` \nmulte moduri.

Are caracteris-tici nutritivebogate, nuprovoac`efecte meta-

bolice nefa- vorabile [imic[oreaz`riscul instal`riiunor boli gas-tro-intestinale.

|n prezent, pepia]a mondi-al` (Fran]a,Olanda,Germania,Elve]ia, Marea

Britanie etc.) exist` o cerere apreciabil` de iepuri defrigare la pre]uri modeste, tineri, cu musculaturabine dezvoltat`, cu carnea fin` [i fraged`. Pielea [iblana iepurelui sunt apreciate [i folosite \nmarochin`rie [i galanterie. Din p`rul de iepure sefabric` påsla [i fetrul pentru p`l`rii. Oasele, extre-mit`]ile membrelor, urechile [i resturile rezultate dinprelucrarea pieilor constituie materii prime pentrufabricarea cleiurilor. Din]ii sunt folosi]i \n artizanat.

Iar dejec]iile acestui animal formeaz` un \ngr`[`månt valoros, contribuind la fertilizarea solu-lui [i, prin urmare, la ob]inerea unor produc]ii agri-cole \mbun`t`]ite. |n plus, \n domeniul cercet`rii[tiin]ifice, iepurele este un subiect bun pentru studiilede histologie, genetic`, citologie, embriologie etc.

INFORMA}II PE SCURTInvesti]ia ini]ial` . . . . 30.000.000 de leiCifra de afaceri . . 100.000.000 de lei/anSitua]ia pie]ei . . . . . concuren]` direct`

inexistent`Factori de risc . . . . . . . men]inerea unei

excelente st`ri des`n`tate a animalelor, identificarea

beneficiarilorPoten]ial de dezvoltare . . . . . . . . mediuDesf`[urarea afacerii ca o adoua ocupa]ie . . . . . . . . . . . . . . posibil [i

recomandabil



26 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

Profitabilitatea afaceriipe scurt

Cre[terea iepurilor este o

activitate simpl`, pe care opute]i demara imediat, curesurse financiare modeste [i cape o a doua ocupa]ie pån`deprinde]i toate „secretele“ [iv` forma]i o pia]` de desfacere.Amenajarea unor ad`posturipropice pentru un efectiv de 20de iepuroaice [i trei-patru mas-culi pentru reproducere nece-sit` o investi]ie de cel mult5.000.000 lei, dac` v` implica]idirect \n confec]ionarea pado-curilor. Principala cheltuial`ulterioar` o reprezint` hr`nireaanimalelor. Cum \ns` princi-palele alimente ale iepurilorsunt \n propor]ie de peste 85%de origine vegetal`, costul aces-tora este foarte redus: 15.000lei/iepure/lun`. Valorificareaiepurilor se realizeaz` la vårstade 3 luni, cånd ating greutatea

de 2,5 kg [i au necesitat oinvesti]ie \n hran` de 45.000lei/cap de iepure.

Jupui]i [i preg`ti]i pentru afi comercializa]i pe pia]`,iepurii au o greutate de apro-ximativ 2 kg. Pre]ul de vånzareal c`rnii c`tre m`cel`rii [i res-taurante este de circa 100.000lei/kg. Pentru ob]inerea bl`nii,iepurii sunt sacrifica]i la vårstade 3 luni [i doar \n perioadasezonului rece, atunci cånd ca-litatea acesteia este maxim`.Blana poate fi våndut` cu200.000 lei/buc.

Rentabilitatea afacerii estede peste 200%. Dar poate fichiar mai mare \n cazul \n carese va recurge la epuizarea fizio-logic` a iepuroaicelor, ob]inån-du-se astfel nu doar 4 f`t`ri \nmedie pe an, ci mai mult de 7.

Cheia succesului o reprezint`men]inerea unei excelente st`ride s`n`tate a \ntregului efectiv[i identificarea [i fidelizarea be-

✄

neficiarilor interesa]i de achizi-]ionarea c`rnii, bl`nii, p`rului[i pieilor de iepure. Iar dezvol-tarea afacerii poate fi una

exploziv` dac` identifica]i unimportator gata s` v` preiaaproape \ntreaga produc]iepentru a o livra \n ]`rile cu unconsum ridicat de carne deiepure.

Alimenta]ia iepurilor:deloc preten]ioas`

Iepurii pot fi hr`ni]i cuaproape toate furajele existente\ntr-o gosp`d`rie. De aseme-nea, f`r` mare dificultate, pot fif`cute por]ii speciale. Nutre]u-rile recomandate sunt de ori-

Uria[ul belgian. Are o greu-tate corporal` de 6-9 kg la femele[i de 7-12 kg la masculi. Atinge

maturitatea sexual` la 10-12 luni.La o f`tare realizeaz` 4-6 pui.Are o vitez` deosebit` decre[tere [i se poate valorifica dela vårsta de 2-3 luni. Rezistent la

boli [i la condi]ii dificile demediu, nu necesit` o \ntre]inerepreten]ioas`.

Uria[ul alb. Are o greutate cetrece u[or de 5 kg, putånd ajungepån` la 8 kg. Atinge maturitateasexual` la 8-9 luni. Femelele rea-lizeaz` 3-5 f`t`ri pe an, prolifici-

tatea medie fiind de 5-7 pui. Areo bun` dinamic` de cre[tere [i sepoate valorifica de la vårsta de 3

luni, cånd are 2,6 kg. Carnea saeste deosebit de apreciat` [i degustoas`. Blana este asem`-n`toare cu cea de hermelin` [ipoate fi vopsit` \n orice culoaresau nuan]` dorit`.

Pestri]ul german (Fluturelegerman). Atinge o greutate de

Rase de iepuri

Rasele de iepuri existente ast`zi \n lume sunt rezultatulefectelor conjugate ale selec]iei naturale [i artificiale,selec]ie care a condus la standardizarea a peste 100 derase, la care se adaug` numeroase alte variet`]i. Iat` \ncontinuare o succint` prezentare a acelor rase care au oimportan]` economic` ridicat` din punctul de vedere al pro-duc]iei de carne [i care sunt \n principal rase de talie mare.



27 Nr. 2(115)/februarie 2003

CONCEPT DE AFACERI

✄

5-7 kg. Maturitatea sexual` serealizeaz` \n jurul vårstei de 7-9luni. Poate avea 3-4 f`t`ri pe an,cu 5-6 pui la o na[tere. Tineretulcre[te rapid [i se poate valorifica

de la vårsta de 3 luni cånd are2,3-2,5 kg.Berbecul francez. Ajuns la

maturitate cånt`re[te 5,5-8 kg. Sereproduce de la vårsta de 9-10luni, are 4-5 f`t`ri pe an, cu 6-7pui la fiecare na[tere. Cre[terapid [i se poate sacrifica de lavårsta de 3 luni cånd are 2,5 kg.

Uria[ul normand. Are o greu-tate corporal` de 5,5-7,5 kg.

Atinge maturitatea sexual` la 7-9luni. La o f`tare face 6-7 pui. Areo vitez` mare de cre[tere [i sevalorific` de la vårsta de 3 luni,cånd are 2,7 kg. Este o ras` foarteapreciat`.

Fluturele francez. Cånt`re[te5-6 kg, numeroase exemplareputånd ajunge \ns` [i la greut`]imai mari. Atinge maturitateasexual` la 6-7 luni. Femelele au4-5 f`t`ri pe an, prolificitatea

medie fiind de 7-8 pui. Are o di-namic` apreciat` de cre[tere [ipoate fi sacrificat la vårsta de3 luni, cånd are 2,5 kg.

Uria[ul german cenu[iu.Atinge o greutate medie de 7 kg.Maturitatea sexual` se realizeaz`\n jurul vårstei de 7-9 luni. 3-4f`t`ri pe an, cu 4-6 pui la ona[tere. Tineretul cre[te rapid [ise poate valorifica de la vårsta de3 luni, cånd cånt`re[te 2,5-2,8 kg.

Uria[ul maghiar. Atinge ogreutate de 5-8 kg. Maturitateasexual` o atinge \n jurul vårsteide 10-12 luni. La fiecare f`tare seob]in 6-7 pui. Cre[te rapid [i sepoate valorifica de la vårsta de 3

luni, cånd are 2,6 kg.

Berbecul englez. Cånt`re[te4,5 kg. Atinge maturitatea sexu-al` la 7 luni. Femelele au 4-5f`t`ri pe an, prolificitatea medie

fiind de 5 pui. Are o dinamic`apreciat` de cre[tere [i poate fisacrificat la vårsta de 3 luni, cåndare 2,3-2,5 kg.

Berbecul german. Ajuns lamaturitate cånt`re[te 5-6 kg. Sereproduce de la vårsta de 7-8 luni[i are 3-4 f`t`ri pe an, cu 5-7 puila fiecare na[tere. Cre[te rapid [ise poate sacrifica de la vårsta de 3luni, cånd are 2,5 kg.

Chinchila mare. Are o greu-tate corporal` de 3,5-5,5 kg.Atinge maturitatea sexual` la 6luni. La o f`tare face 7-8 pui. Areo vitez` mare de cre[tere [i sevalorific` de la vårsta de 3 luni,cånd are 2,0-2,2 kg. Este o ras`

foarte apreciat` nu numai pentru bogata produc]ie de carne, dar [ipentru blana deas`, alb` [im`t`soas`.

Argintiul francez. La maturi-tate cånt`re[te 4-5 kg. Se repro-duce de la vårsta de 6-7 luni, are3-5 f`t`ri pe an, cu 6-7 pui lafiecare na[tere. Cre[te rapid [i sepoate sacrifica de la vårsta de 3luni, cånd are 2,5 kg.

Albastrul vienez. Atinge ogreutate medie de 7 kg.Maturitatea sexual` o atinge \n

jurul vårstei de 7-9 luni. 3-4 f`t`ripe an, cu 4-6 pui la o na[tere.Tineretul cre[te rapid [i se poatevalorifica de la vårsta de 3 luni,cånd cånt`re[te 2,5-2,8 kg.

Neozeelandezul ro[u. Ajunsla maturitate cånt`re[te 3,5-5,0kg. Se reproduce de la vårsta de5-6 luni, 4 f`t`ri \n medie pe an

dar cu 8-10 pui la fiecare na[tere.Se poate sacrifica de la vårsta de6 luni, cånd are 2,7 kg, sau la 9luni, cånd are 4 kg. ■

gine vegetal` (suculente, fibroase, concentrate), de origineanimal` (f`inuri animale, lapte[i derivate din lapte) [i de ori-

gine mineral` (cret` furajer`,sarea de buc`t`rie, calciu furajeret.c)

Iepurii apreciaz` \n moddeosebit suculentele reprezen-tate de plantele verzi, care au ocompozi]ie echilibrat` de sub-stan]e proteice cu valoare bio-

logic` ridicat`, cu vitamine [is`ruri minerale u[or de asimi-lat. Datorit` prezen]ei clorofilei,plantele verzi au o ac]iune be-

nefic` \n formarea hemoglo- binei \n sångele iepurilor. A-ceasta implic` o rezisten]` spo-rit`, o \mbun`t`]ire a parame-trilor reproductivi [i a speran]eide via]` a animalelor. Dar laadministrarea plantelor verzitrebuie avut \n vedere [i efectul

negativ al acestora – datorit`con]inutului ridicat de ap` potproduce enterite. Pentru evita-rea acestor situa]ii, plantele

verzi sunt date iepurilor numaidup` o u[oar` p`lire.Cele mai indicate suculente

pentru iepuri sunt lucerna, tri-foiul, m`z`richea, ov`zul, cim-

bri[orul, m`rarul, cimbrul, ma-ghiranul, susaiul, salvia, trosco-tul, trifoiul s`lbatic, diferite



28 Idei de AFACERI

✄

CONCEPT DE AFACERI

legume [i fructe, bost`noasele,salata, varza, morcovii, cartofiietc. |n cantit`]i mai reduse, potfi administrate iepurilor paie,semin]e de cereale [i legumi-noase, coceni, frunze [ir`murele de salcåm, tei, stejar,frasin, plop, prun etc. |n cazul\n care sunt incluse \n alimen-

ta]ia iepurelui varza furajer` [ifrunzele sfeclei furajere, acesteatrebuie administrate ponderat,deoarece con]in mult` ap` [iaceasta, cum am men]ionatanterior, poate provoca diferitetulbur`ri gastrointestinale.

Fibroasele sunt reprezentatede fån [i, \ntr-o cantitate maimic`, de paie. Acestea sunt fu-raje de baz` \n sezonul rece,deoarece asigur` iepurilor nece-sarul de calciu [i magneziu.Calitatea nutritiv` a acestor fi-

broase este conferit` de stadiulde dezvoltare al plantei atuncicånd a fost recoltat`, de modulde recoltare, uscare, conservare[i p`strare. Se recomand` causcarea s` se fac` cåt mai rapiddup` recoltare [i cu pierderi cåtmai reduse. Dup` uscare, esteindicat ca depozitarea fibroa-

selor s` se fac` diminea]a sauseara, cånd umiditatea aeruluieste mai mare [i, prin urmare,fragilitatea firelor de fån este

mai redus`. Pierderile vor fi ast-fel mai mici. Fånul din primacoas` are o valoare nutritiv`superioar` ot`vii [i recolt`rilorulterioare, de[i otava este mai

bogat` \n albumin` digestiv`.Paiele de orz [i de ov`z vor fiadministrate iepurilor doar \namestec cu fìnuri de calitate

bun`, \n special lucern`. Pentrusezonul rece se pot avea \nvedere [i vrejii de soia, maz`re,fasole, linte etc.

Cel mai valoros sortiment defuraje este \ns` reprezentat deconcentrate: grùn]e, fìnuri [i[roturi de cereale [i semin]e defloarea-soarelui, in sau de diver-se alte plante din flora spontan`sau cultivat`. Concentratele auo valoare nutritiv` ridicat` [i ungrad sporit de digestibilitate.Dintre grùn]ele de cereale, celemai utilizate sunt ov`zul, orzul,secara [i porumbul, iar \n can-tit`]i mai reduse – maz`rea [isoia, care, de[i au un con]inutridicat de proteine [i lipide, \ncantit`]i mari devin toxice.

Deosebit de necesare \n ali-menta]ia iepurilor sunt s`rurileminerale, care nu pot fi asigu-

rate exclusiv de c`tre furajelevegetale [i animale. De aceea,por]iile destinate iepurilor tre-

buie s` con]in` pån` la 1% sare

Iepurele poate fi valorificat [i caanimal de cas`.O cresc`torieaxat` pecolaborarea cupet-shop-urile dinora[ele marise poate dovedifoarte profitabil`.

de buc`t`rie [i 2% calciu furajer amestecat \n uruieli. Premi-xurile minerale care con]in toa-te s`rurile minerale [i micro-

elementele combinate intr` \nnutre]urile combinate \ntr-opropor]ie de pån` la 3%. Unexcelent furaj energetic folositcu mare succes \n hrana ie-purilor este drojdia furajer`.Aceasta, gra]ie s`rurilor de cal-ciu, fier, vitaminele A [i D, areun important rol energetic [i lefortific` organismul.

Reziduurile furajere indus-triale – t`rå]ele, \n special – sunt

bogate \n vitamine, \n moddeosebit B [i E. {i ele trebuieincluse \n alimenta]ia iepurilor\ntr-un propor]ie de pån` la25%. Cåt despre nutre]urile deorigine animal`, care sunt

bogate \n substan]e proteice,s`ruri minerale [i vitamine, elesunt constituite atåt de lapte [ide derivatele acestuia, cåt [i defìnurile de carne [i pe[te.

Acestea se administreaz` deobicei \n amestec cu alte furaje.Furajele dau iepurilor posi-

bilitatea de a roade pentru a-[itoci din]ii [i de a avea o bunàctivitate gastric` [i intestinal`.Pentru \mbun`t`]irea calit`]iigustative a furajelor, acesteatrebuie supuse unor transfor-m`ri, \ndeosebi concentratele[i suculentele. Primele dintreacestea pot fi date iepurilor \npropor]ie de 50% sub form` de

boabe [i 50% sub form` deuruieli (diminea]a boabe, searauruieli). Furajele verzi trebuieadministrate numai dup` ou[oar` p`lire sau \n amestecegal cu fånul.

Ad`posturile:simple [i u[or de realizat

Pentru asigurarea succesu-lui unei cresc`torii, iepurii trebuie s` beneficieze de condi]iipropice de ad`postire. |n func-



29 Nr. 2(115)/februarie 2003

CONCEPT DE AFACERI

✄

]ie de num`rul exemplarelorg`zduite pe metru p`trat, pre-cum [i \n func]ie de scopurileurm`rite, cresc`toriile pot fi

amenajate pentru trei regimuride cre[tere: 1) sistemul extensiv,2) sistemul semi-intensiv [i 3)sistemul intensiv. |n råndurileurm`toare v` prezent`m con-di]iile de amenajare caracteris-tice primelor dou` sisteme,acestea fiind cele mai indicatepentru demararea afacerii.

Prima direc]ie de implemen-tare a unui sistem de cre[-tere extensiv o reprezint`realizarea unor voliere sau ]ar-curi pe un teren relativ larg, ne-utilizabil pentru agricultur`.Aceste suprafe]e largi (pentru ofemel` [i descenden]ii ei suntnecesari 50-60 mp) sunt \mprej-muite cu garduri, \n interiorulc`rora iepurii au un regim desemi-libertate. Ei se hr`nesc cumasa verde disponibil`, paie,suculente, pe care cresc`torul le

suplimenteaz` cu concentrate [is`ruri minerale. |n aceste incin-te sunt amenajate cuiburi de f`-tare unde iepuroaicele au accesliber pentru a na[te. Acest sis-tem permite utilizarea unui ma-terial biologic ameliorat, careeste utilizat la reproduc]ie diri-

jat, precum [i ]inerea unei evi-den]e asupra produ[ilor [i per-forman]elor reproduc`torilor.

De[i este u[or de implemen-tat, acest sistem prezint` o seriede dezavantaje, de care cresc`-torul trebuie s` fie permanentcon[tient: (1) solul se \mbib` cuurin` [i dejec]ii, fapt ce conducela apari]ia pododermatitelor (o

boal` a pielii de pe l`bu]e); (2)este posibil` apari]ia unor bolirespiratorii, ca urmare a pre-zen]ei amoniacului emanat deurin` [i dejec]ii; (3) eficien]a

economic` este sc`zut`; (4) oeventual` boal` contagioas`poate fi devastatoare, deoarecese poate transmite rapid.

Cre[terea iepurilor \n haremreprezint` o alt` direc]ie decre[tere extensiv`. Practic, pen-tru iepuri sunt asigurate spa]ii\n ad`posturi folosite \n trecutde alte animale, cu pardoseal`din p`månt, ne\nc`lzite [i cu oventila]ie natural` a aerului. |nad`posturi se organizeaz` lo-turi de 6-10 femele la un mas-cul, pentru evitarea efectelorconsangviniz`rii. |mperecherease face liber, dar, masculul fiindcunoscut, se pot ]ine eviden]e

corespunz`toare. Femelele \[isap` cuiburi subterane la mar-ginea pere]ilor ad`postului, \ninteriorul c`rora fat` [i \[i cresc

puii pån` la \n]`rcare. Alimen-ta]ia este axat` pe mas` verde,fibroase [i suculente, uneori [icu adaos de concentrate [is`ruri minerale. Suprafa]a des-tinat` fiec`rei femele [i puilor eieste de 15-20 mp [i, ca volum alproduc]iei, se pot ob]ine 50-70kg material viu de la fiecareiepuroaic`.

Avantajele acestor dou` sis-teme de cre[tere extensiv` suntdate de volumul mic de munc`necesar pentru \ngrijirea efec-

tivului de animale [i de cos-turile sc`zute de implementarea afacerii, datorate utiliz`riifurajelor naturale consumate

Cre[terea iepurilor \n sistem intensiv.



30 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄

direct [i valorific`rii unor sub-produse vegetale. Dezavanta-

jele sunt reprezentate de lu-crurile ce nu pot fi controlate de

cresc`tor: iepurii sunt expu[i lanumeroase pericole, ceea ceconduce la ob]inerea unorrezultate variabile, unde noro-cul are un rol predominant.Prin urmare, rezultatele eco-nomice ob]inute sunt slabe.

Cre[terea iepurilor \n sis-tem semiintensiv elimin`multe neajunsuri caracteristicesistemului extensiv, dar nece-sit` costuri mai mari. Totu[i, re-zultatele economice ob]inute \nacest caz sunt substan]ial\mbun`t`]ite [i compenseaz`cheltuielile implicate.

Alegerea locului de ampla-sare a cresc`toriei semiintensi-ve reprezint` un element esen-]ial pentru succesul afacerii.Acesta trebuie s` respecte oserie de condi]ii: (1) terenul tre-

buie s` fie uscat, cu ap` freatic`

la adåncime mare [i care s` per-mit` o evacuare u[oar` a apelorrezultate din precipita]ii; (2)cresc`toria trebuie s` fie ap`-rat` de vånturile puternice pre-dominante, ceea ce presupuneamplasarea \n depresiuni sau\ntre perdele de arbori sau chiar\n poieni; (3) locul trebuie s` fieprotejat de accesul vulpilor,cåinilor, dihorilor, pisicilor,[obolanilor etc., s` aib` lumin`suficient` [i surse de umbr`pentru perioadele de canicul`;(4) s` existe c`i de acces u[orpracticabile \n orice anotimp, osurs` permanent` de ap`, osurs` de curent electric pentruiluminat [i alte activit`]i.

La råndul lor, cu[tile carereprezint` ad`posturile pro-priu-zise trebuie s` \ndepli-neasc` urm`toarele cerin]e: (1)

s` protejeze iepurii de ploi,vånt, frig, canicul`, z`pad` [i s`nu permit` p`trunderea \n cu[tia altor animale; (2) s` asigure

spa]iu suficient de odihn` [imi[care, pentru ca iepurii s`-[imen]in` un tonus muscularcorespunz`tor; (3) s` fie dotate

cu cuiburi de f`tare [i jgheaburipentru administrarea furajelor;(4) s` permit` igienizarea cores-punz`toare a spa]iilor de ca-zare, de prevenire [i combaterea bolilor; (5) materialul de con-struc]ie trebuie s` fie ieftin [iasamblat astfel \ncåt s` permit`\nlocuirea u[oar` a componen-telor defecte; (6) s` asigure ofunc]ionalitate corespunz`toa-re, f`r` posibilitatea de acciden-tare a animalelor sau a \ngriji-torului.

Cu[tile prezint` o mare vari-etate de forme [i dimensiuni [ipot fi confec]ionate din lemn,plas` de sårm`, tabl`, c`r`-mid`, chirpici, mase plasticesau materiale feroase. Este reco-

mandabil ca ele s` fie protejatede acoperi[uri din ]igl`, cartonasfaltat, azbociment etc. Dinpunctul de vedere al dimensiu-nilor, \n func]ie de m`rimearasei, cu[tile trebuie s` aib` o

lungime cuprins` \ntre 60 [i 100cm, iar \n`l]imea [i l`]imea\ntre 50 [i 60 cm. Adåncimeacu[tilor nu trebuie s` fie mai

mare de 60 cm, deoarece altfeleste \ngreunat` foarte multactivitatea de manipulare aiepurilor [i de igienizare a

ad`postului.Ideal, pardoseala cu[tii trebuie s` fie una mixt`, construit`50% dintr-un gr`tar (confec]io-nat din sårm` sudat` prinpuncte, cu ochiuri de 2 x 2 cm)[i 50% dintr-o bucat` de lemn,pe care iepurele s` se poat`odihni. Bucata din lemn estedemontabil`, pentru a fi u[or\nlocuit` cu una cur`]at`, astfel\ncåt mereu iepurele s` aib` una[ternut igienic. Fa]ada cu[tiieste realizat` dintr-un cadrudin lemn pe care se fixeaz` barela o distan]` de 3 cm \ntre elesau plas` dine sårm` cu ochi-urile de 3 x 3 cm, pentru \mpie-dicarea ie[irii puilor, dar care s`permit` consumul furajelor din

hr`nitoare. Pe acest perete dinfa]` sunt amplasate u[a deacces, ieslea pentru hrana volu-minoas`, hr`nitoarea pentruconcentrate [i ad`p`toarea.Pere]ii laterali sunt confec]io-

na]i din material lemnos, tabl`sau plas`, f`r` alte accesorii, lafel ca [i peretele posterior, aces-ta din urm` fiind pu]in mai

O iepuroaic` fat` de 4-6 ori pe an, cåte 4-7 pui.



31Nr. 2(115)/februarie 2003

CONCEPT DE AFACERI

✄

\nalt decåt peretele frontal,asiguråndu-se astfel o u[oar`\nclina]ie a plafonului cu[tii.

|nmul]irea iepurilor

Iepurii sunt extrem de pro-lifici. Maturitatea lor sexual`este atins` la vårsta de 5-9 luni.|n condi]ii de exploatare nor-mal`, femelele pot fi utilizatepentru reproduc]ie 3-4 ani, iarmasculii 2-3 ani. Dac` mate-rialul biologic este deosebit devaloros, acesta poate fi utilizatpentru reproduc]ie [i pesteaceste vårste.

Num`rul de pui ob]inu]i dela o femel` este de 4-10 exem-plare, preponderent \ns` 4-7.Astfel, \ntr-un singur an, o ie-puroaic` poate da na[tere la 30-35 de pui. Dup` f`tare, femelapoate fi utilizat` pentru o nou`reproduc]ie chiar \n cursul pri-mei luni, datorit` capacit`]iirapide de refacere a organelorgenitale, permi]ånd ob]inerea a4-5 serii de pui pe an.

|n cazul cre[terii iepurilorpentru carne, se recurge la epu-izarea fiziologic` a iepuroai-celor, prin realizarea a 7-9 f`t`ri

pe an, ceea ce conduce la elim-inarea acestora din efectivedup` 1,5-2 ani de exploatare.Dac` femelele sunt exploatatera]ional, ele pot fi utilizate pen-tru reproduc]ie un timp mai

\ndelungat, de[i \n timp scadenum`rul puilor rezulta]i la ona[tere. Num`rul de femele laun mascul este de 8-10, cu 3-4monte pe zi pentru fiecare mas-cul [i o pauz` de 24 de ore dup`2-3 zile de mont`.

Iepurii se pot reproduce tottimpul anului, de[i intensitateac`ldurilor la iepuroaice estemai mare prim`vara [i toamna.La 1-3 zile dup` f`tare, c`ldu-rile se manifest` cu intensitatemaxim` [i se repet` dup` 8-10zile. |n aceast` perioad` nu esterecomandat` \mperecherea, da-torit` al`pt`rii puilor [i a influ-en]ei gesta]iei asupra lacta]ieiiepuroaicei.

Dup` unii speciali[ti, ceamai favorabil` perioad` pentru\mperechere este dup` a 30-a zide la ultima f`tare sau imediat

dup` \n]`rcarea puilor. |n cazulunei exploat`ri intensive, re-produc]ia se deruleaz` pe totparcursul anului.

Semnele caracteristice peri-oadei de c`lduri sunt urm`-toarele: (1) femela este agitat`,r`scole[te a[ternutul, \ncearc`s`-[i preg`teasc` cuibul, \[ismulge p`rul, st` lini[tit` cånd

\ngrijitorul o mångåie; (2) nu-[iconsum` \n totalitate hrana,alege doar o parte din alimente[i bea cantit`]i mari de ap`; (3)organele genitale externe au oculoare ro[ie intens` [i u[ortumefiat`; (4) introdus` \ncu[ca iepurelui, femela \laccept` rapid. Dac` nu este \nperioada de c`lduri, iepuroaicaevit` masculul, \[i ]ine coadalipit` de corp, scoate sunetestridente, se trånte[te sau chiaratac` masculul.

Pentru realizarea montei,niciodat` nu se introduce ie-purele \n cu[ca femelei, deoa-rece acesta, necunoscånd locul,mai \ntåi \l cerceteaz` [i aceast`„indiferen]`“ enerveaz` feme-la, care devine agresiv`. Prinurmare, \ntotdeauna femela seintroduce \n cu[ca iepurelui.

Opera]ia se va face diminea]asau seara, cånd temperaturaeste mai sc`zut`. Dup` realiza-rea montei care dureaz` doar

Iepurele este un animal sensibil

[i sperios. Manipularea luitrebuie f`cut` cu grij`,pentru a nu-l stresa.



32 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄

cåteva secunde, iepuroaica estedus` din nou \n cu[ca ei, \nre-gistråndu-se pe t`bli]a cu[tiidata \mperecherii, masculul cu

care s-a \mperecheat [i dataprobabil` a f`t`rii. Dac` dup`cåteva zile femela prezint` dinnou semnele intr`rii \n c`lduri,\nseamn` c` ea nu a r`mas ges-tant` [i atunci trebuie din noudat` la mont`.

Durata gesta]iei este de 26-33 de zile, cu un optim de 31 dezile. Realizarea unei dezvolt`rinormale a fetu[ilor [i men]ine-rea femelelor \ntr-o stare bun`de \ntre]inere este \nfluen]at`

de: (1) administrarea unor ra]iinutritive cåt mai echilibrate [i\n stråns` corela]ie cu momen-tul gesta]iei; (2) asigurarea unei

temperaturi medii de 16-17 gra-de Celsius [i a unui regim delumin` de aproximativ 16 orezilnic; (3) asigurarea permanen-t` de ap` proasp`t` [i curat`;(4) asigurarea unui climat de li-ni[te [i calm care s`-i creeze ostare de izolare [i siguran]`,avånd \n vedere sensibilitateadeosebit` a femelelor la zgo-mote. (|n cazul producerii to-tu[i a unui avort, femela respec-tiv` va fi dat` la mont` chiar a

doua zi, deoarece mucoasa ute-rin` se reface \n cåteva ore.)

Cu 2-3 zile \nainte de f`tare,femelele devin nelini[tite [i \ncep

s`-[i preg`teasc` cuibul smul-gåndu-[i p`rul de pe abdomen.F`tarea decurge foarte u[or,

are loc mai ales noaptea [idureaz` 15-25 de minute. Dup`expulzarea puilor, femelele sec-]ioneaz` cordonul ombilical, lingpuii [i \i direc]ioneaz` spre sfår-curi, pentru supt. Puii se nasc cuochii \nchi[i [i sunt completgola[i. Dup` cca 10-20 de minute,femela elimin` [i placenta, pecare o consum` imediat.

Cum se marcheaz` iepurii

Individualizarea iepurilor es-te o opera]ie important` [iconst` \n \nsemnarea iepureluicu semne conven]ionale sauspeciale, care s`-l deosebeasc`de un alt animal din aceea[ispecie, ras`, varietate, sex, cate-

gorie de vårst` sau culoare.Marcarea poate fi realizat`individual sau pe loturi. Aceastadin urm` se practic` \n mod spe-cial pentru diferen]ierea unorst`ri fiziologice, aplicarea unortratamente medicale, pentru di-verse cercet`ri etologice etc. Pede alt` parte, marcarea indivi-dual` este f`cut` pentru identifi-carea cu precizie a originii ani-

malelor respective, pentru ur-m`rirea activit`]ii de reproduc-]ie, [i este indispensabil` \n pro-cesul de selec]ie. Indiferent careeste scopul urm`rit, marcarea ie-purilor trebuie s` respecte urm`-toarele cerin]e: s` se execute u[or[i s` corespund` scopului urm`-rit, s` fie durabil`, u[or de obser-vat, s` poat` fi aplicat` de la ovårst` cåt mai timpurie [i s` fiecåt mai pu]in dureroas`, s` fie

simpl` [i s` nu implice costurimari, s` nu poat` fi falsificat` sau\nlocuit` [i s` nu deteriorezepielea [i blana animalului.

Rentabilitatea afacerii \n 3 aniCheltuieliInvesti]ie ini]ial` \n padocuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 leiInvesti]ie ini]ial` \n efectiv pr`sil`(20 femele + 4 masculi) x 400.000 lei/iepure . . . . . 9.600.000 leiCheltuieli anuale de \ntre]inere efectiv pr`sil`24 exemplare x 20.000 lei/lun` x 36 luni . . . . . . . . 17.280.000 lei

Cheltuieli anuale de \ntre]inere iepuripån` la vårsta de 3 luni20 femele x 4 f`t`ri \n medie x 5 pui/f`tare x 3 luni/puix 15.000 lei/lun`/pui x 36 luni . . . . . . . . . . . . . . . . 54.000.000 leiAlte cheltuieli nepr`v`zute . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000 leiTotal cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105.880.000 lei

VenituriVenituri din comercializarea c`rnii iepurilor tineri20 femele x 4 f`t`ri \n medie x 5 pui/f`tarex 2 kg/pui x 100.000 lei/kg x 3 ani . . . . . . . . . . . 240.000.000 leiVenituri din comercializarea c`rnii efectivului de pr`sil`24 iepuri adul]i x 6 kg / ex.x 100.000 lei/kg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14.400.000 leiVenituri din comercializarea bl`nilor ob]inute iarna20 femele x 1 f`tare x 5 pui/f`tare x 200.000 lei/buc. x 3 ani . . . . . . . . . . . . . . . 60.000.000 leiVenituri din vånzarea bl`nilor ob]inuteiarna de la efectivul de pr`sil`24 iepuri adul]i x 300.000 lei/buc. . . . . . . . . . . . . . . 7.200.000 leiVenituri ob]inute din comercializarea p`rului pentruconfec]ionarea fetrului [i a pielilor t`b`cite20 femele x 3 f`t`ri x 5 pui/f`tare

x 30.000 lei/buc x 3 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27.000.000 leiTotal venituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348.600.000 lei

Profit brut \n trei ani . . . . . . . . . . . . . . . . . cca 240.000.000 de lei



33 Nr. 2(115)/februarie 2003

CONCEPT DE AFACERI

✄

Dintre procedeele cunos-cute [i utilizate \n prezent,fiecare prezint` atåt avantaje,cåt [i dezavantaje. |n func]ie de

scopul urm`rit [i de durabili-tatea acestora, marcajele pot ficlasificate \n marcaje provizorii[i definitive.

Marcarea provizorie presu-pune utilizarea de semne, cu-lori, inele care se aplic` pe gåt,membre sau pe partea dorsalà corpului [i care permit iden-tificarea animalului de la dis-tan]`. De[i sunt ieftine [i la \n-demåna oricui, aceste marcajesunt imitabile, pot fi \nlocuiteu[or, iar animalul, prin mi[c`-rile sale, le poate \ndep`rta.

Marcarea permanent` serealizeaz` prin tatuaj sau prinaplicarea de m`rci metalicesau de benzi adezive. Prin ta-tuare se imprim` numere, lite-re sau semne pe fa]a intern` apavilionului urechii animalu-lui. |n acest scop se folose[te

un cle[te special, care are fixatepe cele dou` pl`ci metalice dinvårf litere [i cifre confec]ionatedin ace sub]iri de o]el. Prinpresarea celor dou` pl`ci dis-puse de o parte [i de alta a ure-chii, se imprim` pe aceastasemnele dorite. Dup` aceastìmprimare, urechea se freac`cu un tu[ special care va colora]esutul [i va eviden]ia semneleimpregnate. Acest procedeueste indicat mai ales pentru ie-purii cu pielea nepigmentatèvident. Dezavantajul metodeieste c`, \n timp, urechea cre[te[i, dac` marcajul a fost aplicatla o vårst` prea timpurie, sem-nul se va deforma devenindilizibil.

Marcarea cu pl`ci metaliceofer` o identificare precis`,sigur` [i de lung` durat`.

Pl`cile se fixeaz` de o parte [ide alta a urechii iepurelui du-p` ce pe acestea au fost \nscrisesemnele dorite. M`rcile meta-

Conforma]ia perfectà corpului iepurelui

Forma corpului se apreciaz` la toate rasele de iepuri dupàcelea[i criterii. |n plus, leg`tura \ntre membre, pe de o parte, [i\ntre membre [i trunchi, pe de alt` parte, trebuie s` fie puter-nic` [i elastic`.

Linia spatelui: Trebuie s` fie dreapt` sau u[or arcuit`, de laceaf` pån` la crup`, iar ulterior frumos rotunjit`, sub formaunui arc pån` la coad`. Nu trebuie s` fie foarte pronun]at`.

Capul: Trebuie s` corespund` ca m`rime [i profil sexuluianimalului. La masculi, capul este scurt [i puternic, cu bot [ifrunte lat`, cu profilul u[or bombat [i aspectul general robust.La femele, capul are forme mai fine.

Membrele anterioare: Sunt drepte, iar animalul calc` doar pe

degete precum pisica. Ele sunt paralele cu trunchiul, iar coapse-le lipite de bazin. |n acela[i timp, membrele anterioare trebuies` poat` sus]in` corpul animalului, astfel \ncåt acesta s` nuating` solul cu pieptul.

Coada: Trebuie s` fie dreapt`, purtat` \n sus, alipit` decrup`.

Pielea: Este bine \ntins` pe tot corpul, f`r` cute [i f`r` salb`.

Organele sexuale: Trebuie s` fie bine reprezentate, curate [if`r` boli. La mascul, testiculele sunt lipite de corp.

lice sunt confec]ionate dintr-unmaterial u[or, inoxidabil [irezistent. Ele sunt prinse \ntreele cu ajutorul unui dispozitivcare se aseam`n` cu un nit.Opera]iunea de prindere seface din nou cu ajutorul unuicle[te special.

Marcarea cu benzi adezive

de diferite culori se aplic` \nultimul timp cu mult succes. Ease practic` pentru opera]iunilede lotizare, de diferen]iere sau

de diagnosticare a unor st`rifiziologice.

Hr`nirea

|n perioada de gesta]ie, feme-lele primesc la discre]ie nutre]uri

bogate \n substan]e proteice, lacare se adaug`, dup` na[tere,

substan]e energetice, dac` nu-m`rul puilor este mai mare de 5.Un exemplu de nutre] concentrateste format din fìn` de lucern`



34 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄

verde (25%), [rot de floarea-soa-relui (20%), fìn` de pe[te (3%),ov`z (10%), t`rå]e de gråu (15%),

borhot de spirt (2 %), premix(2,5%) [i fìn` de tapioca (1,5%).|n aceste perioade, femelele con-sum` aproximativ 150-175 g la

gesta]ie [i 330-400 g la lacta]ie.Dup` f`tare, nivelul proteictrebuie m`rit dac` femelele suntdate din nou la reproduc]ie, daravånd grij` s` se evite \ngr`-[area. L`sate libere, femelelem`nånc` de aproape 30 de ori \ndecurs de 24 de ore, cåte 4-5 g perepriz`, atunci cånd sunt hr`nitecu furaj combinat, [i de pån` la80 de ori atunci cånd consum`furaj tradi]ional. Consumul este

mai frecvent noaptea (2 mese peor`), spre deosebire de perioadazilei cånd se \nregistreaz` numaio mas` pe or`.

Apa trebuie s` fie l`sat` la dis-cre]ia animalelor, utilizåndu-se\n acest sens ad`p`torile automa-te. Necesarul zilnic de ap` \n pe-rioada sezonului cald este de1.000 ml, pentru ca \n sezonul re-ce s` scad` la 400-500 ml. Dac`

nu sunt asigurate aceste cantit`]i,este posibil` apari]ia canibalis-mului: femela \[i m`nånc` puii,din cauza setei insuportabile dintimpul f`t`rii sau al`pt`rii.

Iepura[ii \ncep s` consumeexclusiv nutre]uri dup` vårstade 4 s`pt`måni, vårst` pån` lacare se hr`nesc cu lapte matern.Cu cåt cantitatea de furaj con-sumat \nainte de \n]`rcare estemai mare, cu atåt stresul la

\n]`rcare va fi mai mic. De fapt,\n]`rcarea se face numai \n cazul\n care puii pot consuma furajeleoferite de cresc`tor.

Manipularea iepurilorIepurele are un comportament particular, fiind extrem de

sensibil. De aceea, manipularea lui trebuie f`cut` cu deosebitàten]ie. |n caz contrar, el devine irascibil [i caut` s` se apere,putånd deveni uneori chiar agresiv.

Oricare ar fi ac]iunea \ntreprins`, \n toate cazurile trebuie s`se procedeze cu blånde]e [i, pe cåt posibil, aplicånd acela[i pro-cedeu. De asemenea, este recomandabil s` nu se schimbe \ngri-

jitorul, deoarece animalele se obi[nuiesc cu acesta [i efectulmanipul`rii este mai pu]in stresant.

Mul]i cresc`tori de iepuri \i apuc` de urechi, suspendåndu-i\n aer, dar aceast` metod` nu este deloc indicat`. Ea provoacìepurelui dureri mari [i acesta va \ncerca s` scape zb`tåndu-se

energic. Iar dac` o femel` gestant` este supus` acestui pro-cedeu, ea poate avorta mecanic. La fel de contraindicat este sàpuc`m iepurele de membrele inferioare, ]inåndu-l cu capul \n

jos. Animalul poate muri astfel sufocat, deoarece masa saintestinal` foarte bine dezvoltat` apas` puternic asupradiafragmei [i asupra pl`månilor.

Aceste pericole pot fi cu succes eliminate dac` efectu`m con-ten]ia (manipularea) iepurelui prinzåndu-l cu måna stång` de

blana din regiunea greab`nului [i cu måna dreapt` \l sus]inem\n regiunea trenului posterior. Este indicat ca iepurele s` fieprins de blan`, cåt mai aproape de regiunea capului. Dup` efec-tuarea acestei opera]iuni, iepurele trebuie apropiat de corp,]inåndu-l sub bra], cu capul spre \napoi, cånd trebuie s` exa-min`m extremitatea posterioar`, [i cu capul spre \nainte, cåndne uit`m la trenul anterior.

Dup` \n]`rcare, perioada pri-melor zile este hot`råtoare pen-tru performan]ele ulterioare.Furajele administrate vor fi ace-

lea[i cu cele din perioada depreg`tire pentru \n]`rcare [i nuse vor schimba \n prima s`pt`-mån`. Apoi, tineretul cunicultrebuie s` beneficieze de nutre]

bogat \n substan]e proteice [is`ruri minerale. Exemplarelecrescute pentru produc]ia decarne au nevoie de un nutre]

bogat \n glucide.Consumul de furaje are o e-

volu]ie ascendent` \ncepånd cuvårsta de 18-21 de zile, dup`care se reduce treptat spre vårstade 8-9 s`pt`måni. Cre[terea \ngreutate este apreciat` ca fiindslab` dac` ea se situeaz` sub 30g/zi, mijlocie dac` se afl` la ni-velul a 35 g/zi, bun` pentru 35-40 g/zi [i foarte bun` \n cazulunui spor de peste 40 g/zi. In-dicele global de consum este deaproximativ 4 kg de nutre] com-

binat pe kg viu la valorificare.

Valorificarea iepurilorValorificarea iepurilor ur-

m`re[te \n principal produc]iade carne [i blan`. |n ultimultimp, pia]a mondial` solicitìepuri de frigare, tineri, cumusculatura bine dezvoltat` [icu carnea fin` [i fraged` (careare un gust deosebit). Dac`

principala pia]` de desfacere ova reprezenta exportul, este

bine de [tiut c`, dintre ]`rile cuun consum ridicat de carne deiepure pe cap de locuitor, Fran-]a, Olanda, Germania [i Elve]iaprefer` rasele de talie mare, pecånd Marea Britanie solicitìepurii cu o greutate medie de1,5 kg.

Pentru ob]inerea unor re-

zultate economice bune, pro-curarea exemplarelor pentru\nfiin]area cresc`toriei trebuies` se fac` numai de la furnizori



35 Nr. 2(115)/februarie 2003

✄

cu o matc` valoroas`, care aueviden]e corect conduse [i de lacare s-au ob]inut performan]enotabile. Exemplarele achizi-]ionate [i destinate reproduc-]iei pentru popularea cresc`to-riei trebuie s` fie s`n`toase, s`corespund` caracteristicilor ra-

sei, s` posede organe de repro-ducere bine dezvoltate [i s` ai- b` o conforma]ie armonioas` acorpului [i o greutate corespun-z`toare vårstei, rasei [i sexului.

Carnea de iepure de o bun`calitate are o culoare roz-palspre sidefie, arom` specific`, omusculatur` bine dezvoltat` [inu prezint` rupturi la supra-fa]`, urme de con]inut intesti-nal, sånge sau fire de p`r. Ea selivreaz` atåt sub form` proas-p`t` pentru pie]ele apropiatede cresc`torie, cåt [i congelat`,

preambalat` \n pungi cryovac.Congelarea se face \n curent deaer rece la o temperatur` deminus 20 de grade Celsius.

Preambalarea \n pungi dematerial plastic asigur` p`stra-rea calit`]ii ini]iale, reduce des-hidratarea [i \mpiedic` realiza-

rea contactului cu microorga-nismele din mediu. Sistemul deambalare \n pungi cryovac estecel mai folosit deoarece acestmaterial plastic are o perme-abilitate foarte sc`zut` la umi-ditate, vapori de ap` [i gaze,are o rezisten]` chimic` foarte

bun` [i se muleaz` pe carnedup` forma carcasei sau aregiunii tran[ate. Carcasele sepreambaleaz` \n pungi cu oetichet` color imprimat`, dup`care se ambaleaz` \n cutii decarton de 15-20 kg.

CONCEPT DE AFACERI

|n ceea ce prive[te valorifi-carea bl`nilor, atelierele de bl`-n`rie le accept` doar pe aceleacare au o suprafa]` mai mare de

500 cmp [i cu o lungime a p`-rului de 2-4 cm. Nu sunt de ne-glijat nici subprodusele rezultatede la iepuri, care, exploatate co-rect, pot aduce venituri intere-sante. Despre oase, din]i, extre-mit`]i ale membrelor [i dejec]iiam vorbit deja \n introducereaacestui articol. Apoi, sångeleeste utilizat \n terapeutic` [iindustria alimentar`. Creierul [ilimba se comercializeaz` separatca specialit`]i. Intestinele sub]iri[i stomacul, cecul, colonul [i rec-tul au utilitate practic` la fabri-carea mezelurilor sau pentrurealizarea de corzi muzicale.

Articol realizat pe baza lucr`rii„Iepurii – Mic` enciclopediecunicul`“ de Ioan BUD, MarianaDINEA [i Daniela LADO{I, pe

care v-o recomand`m. Alte lucr`ride interes sunt:M. Bura – „Iepurii de cas`,cre[tere [i valorificare“ (1995)V. Cofas – „Tehnologia cre[teriiindustriale a iepurilor de carne [ia nutriilor“ (1982)N. Fr`]il`, G. Voicu, V. Cofas,V. St`nescu – „Cre[terea indus-trial` a iepurilor“ (1985)Al. Georgeoni, Gh. Iacob,F. Kappel, Al. Dasc`lu – „Iepurele

de cas` – cre[tere [i valorificare“(1984)Gh. Ghelase, D. M`ndi]` – „Cre[terea [i valorificarea iepure-lui de cas`“ (1967)Elena Popescu Miclo[anu – „Cre[terea iepurilor [i animalelorde blan`“ (1998)St. L. Rebreanu – „Cre[tereaiepurilor de cas`“ (1983)V. St`nescu – „Bolile iepurilor de

cas` [i combaterea lor“ (1984)Gh. {tef`nescu, V. Severin – „Cre[terea iepurilor de cas`“(1980)

Principalele produse care se valorific` de la iepure sunt carnea[i blana. |n imagine ave]i aceste produse preg`tite pentrucomercializare.

Crescatorie de iepuri

Documents

Transcript of Crescatorie de iepuri