Cremele cosmetice sunt cunoscute din cele mai indepartate timpuri. Egiptenii le foloseau pentru protejarea pielii impotriva razelor solare. Romanii le foloseau impotriva uscaciunii pielii, iar grecii le foloseau in special pentru calitatile lor emoliente.Denumirea ne din limba latina: cremor inseamna smantana, consistenta lor fiind asemanatoare smantanii.Cremele se pot folosi pentru toate categoriile de piele si se fabrica astazi pe industrial intr-o gama destul de variata.Folosirea unei creme de buna calitate, potrita tenului, pastreaza fragezimea pielii, o protejare impotriva intemperiilor: vant, soare, ger; intarzie aparitia ridurilor si ajuta la fixarea pudrei.La folosirea lor trebuie sa se tina neaparat seama de natura tenului. Pentru tenurile grase, se vor intrebuinta creme uscate sau semi-grase (fara lanolina, colesterina, grasimi animale). Dimpotriva, pentru tenurile uscate, grasimile constituie o necesitate, inlocuind secretia naturala de grasimi a pielii, fiind indicate cremele cu lanolina, lecitina, colesterol.In afara de continutul de grasimi in cantitati variabile, cremele mai contin si un procent de apa in functie de gradul de deshidratare a pielii. Pe langa rolul de protector, cremele mai au si o actiune tonica, emolienta, nutritiva, in functie de compozitia lor.Cremele cosmetice pot fi clasificate astfel:- dupa compozitia lor: creme pe baza de lanolina, pe baza de stearina, de ceara, cetaceu, creme cu vaselina (mai ales unguentele) si creme pe baza de glicerolat de amidon;- dupa cantitatea de grasimi continuta: creme grase, semigrase si uscate;- dupa scopul folosirii: creme de demachiat, antirid, pentru masaj, nutriti (tamine + hormoni), de albit (curatit) si antisolare;- dupa modul de preparare: creme obtinute din amestecarea la rece a ingredientelor si prin saponificare (emulsionarea lor la cald).Emuigatorii care ajuta la fixarea apei de catre substantele grase sunt: boraxul, alcoolul cetilic, thetanolamina, twinul.Substantele grase folosite la prepararea cremelor pot fi: ■DE ORIGINE ANIMALA:- ceara de albine obtinuta prin topirea fagurilor de albine;- lanolina - obtinuta prin purificarea grasimilor de pe lana oilor;- untura - obtinuta din osanza si grasimea de porc;- cetaceul - un ulei gras obtinut din catatea precraniana a balenelor;- stearina - un amestec de acizi grasi: stearic, oleic si palmitic.- DE ORIGINE VEGETALA:- ulei de masline, migdale, fioarea-soareiui, germeni de porumb;- ulei de cacao (se extrage din semintele de cacao prajite). ■ DE ORIGINE MINERALA:- vaselina - obtinuta prin purificarea reziduurilor de ia distilarea petrolului;- uleiul de parafina - obtinut tot din reziduurile de petrol si este un amestec de hidrocarburi saturate lichide.Pentru ca o crema sa fie de buna calitate, trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume:1. Sa fie inofensi, sa nu contina substante iritante sau saruri de bismut, mercur, plumb decat in cazuri prescrise de medic si pentru perioade limitate.2. Sa aiba putere de penetratie, obtinandu-se o absorbtie cat mai buna si, ca atare, hranirea epidermei.3. Sa poata incorpora substante biologice: tamine, hormoni si sa permita intrarea lor in piele.

4. Sa fie preparate din materii prime de buna calitate.5. Sa se potriasca tenului si sa aiba o actiune emolienta.6. Sa nu rancezeasca usor si sa se conser bine.7. Sa nu fie prea parfumata deoarece parfumul pateaza pielea.

Coldcremele

Sunt cremele de zi si se folosesc sub pudra. Ele sunt emulsii de apa, intr-un amestec de grasimi solide (ceara) si lichide (ulei de parafina) indicate pentru ingrijirea tenurilor normale si mixte, ca si a celor sensibile la lanolina.La prepararea lor, se folosesc: ceara, cetaceu, stearina, ulei de parafina, boraxul ca emulgator si apa distilata in proportie de 25-50%.

Coldcrema clasica este ceratul lui Galeni de acum 1800 de ani, obtinut din ceara de albine 12 g, ulei de migdale 50 g, apa de roze 38 g. Alte formule de coldcreme:1. Ceara 17 gStearina . 17 gUlei de parafina . 55 gApa distilata 20 gUlei de landa 1 g2. Ceara. 15 gCetaceu . 10 gStearina 10 gUlei de parafina .. 50 gApa distilata 35 gBorax .. 0,25 gTinctura benzoe.. 1 gUlei de landa 0,50 gDin cauza cantitatii mai mari de apa pe care o contin, ele produc pe piele o senzatie de raceala, de unde prone si denumirea de cold care, in limba engleza, inseamna rece. Ele se recomanda sa se foloseasca ziua sub pudra, dar se pot utiliza si noaptea pentru tenurile uscate si deshidratate (de circa 3 ori pe saptamana).

cremele grase

Se folosesc cu succes in cazul tenurilor uscate, deshidratate, ofilite, continand un procent de apa in functie de gradul de uscaciune a pielii.1. Ceara . 5gCetaceu . 10 gUlei de masline .. 50 gLanoJina . 20 gApa de migdale 10 gApa boraxata4%. 10 gApa distilata.. 50 gTinctura benzoe.. 1 gUlei de landa.. 1 g

2. Ceara 3 gCetaceu 6 gLanolina. 15 gButir .. 5gUlei Helianti 50 gApa boraxata\ 4% .. 10 gApa distilata 50 gTinctura benzoe 1 gUlei de landa 0.50 g

Cremele uscateSe folosesc in cazul tenurilor grase seboreice. La prepararea lor se foloseste stearina, de unde si denumirea de stear (in limba greaca = seu).Ele au un continut de apa de circa 80% si un continut mic de substante grase. Unse pe piele, dispar imediat, de aceea se mai numesc si enescente. Se prepara prin saponificarea stearinei cu ajutorul amoniacului. Aceste creme pot fi albe sau se pot colora. Se mai pot folosi si pentru ingrijirea mainilor, picioarelor si calcaielor.Daca li se adauga substante grase (lanolina, cetaceu), se pot obtine creme semigrase si pentru alte tipuri de tenuri.Stearina ..- 30 gGlicerina . 60 gApa distilata 150 gAmoniac 25% 10 gAlcool 70% 10 gUlei de landa .. 1 g

cremele de noapte

Aceste creme sunt numite astfel impropriu, deoarece nu se recomanda mentinerea lor pe fata in timpul noptii, pentru ca tenul sa poata respira normal. Se poate aplica crema seara, dar se sterge dupa circa o ora.Tenul foarte uscat poate mentine crema pe fata si noaptea, de trei ori pe saptamana

Cremele de demachiat, emulsii

Sunt preparate lichide cu aspect laptos, substantele grase aflan-du-se in suspensie, de aceea se agita la intrebuintare.Ele urmaresc sa indeparteze de pe piele: sebumul, praful, impuritatile si fardul. Se folosesc seara inainte de culcare si se intind pe fata cu degetele sau cu un tampon de ta, se maseaza usor fata ca impuritatile sa se amestece cu emulsia, dupa care se sterge fata cu un sertel de hartie sau cu un tampon inlit in tifon.Se spala fata cu apa la temperatura camerei si se ung ochii cu crema nutriti.Curatirea fetei se mai poate face si cu o bucata de unt de cacao trecut pe fata;

aceasta, topindu-se la temperatura corpului, incorporeaza si impuritatile.TENUL GRASCeara .. 15 gUlei de parafina .. 50 gBorax .. 1 gApa distilata 30 gUlei de landa 0,50 gTENUL USCATCeara .. 5 gStearina .. 5 gButir cacao . 3gLanolina .. 5 gUlei de parafina . 100 gApa boraxata4% 100 gUlei de landa .. 0,50 g

Cremele cu lanolina‚

Lanolina anhidra se prezinta ca o masa galbuie, scoasa, translucida. Este un produs de origine animala obtinut prin purificarea grasimilor de pe lana oilor si este folosita de foarte mult timp pentru calitatile ei cosmetice emoliente. Denumirea ei ne de la cuntele latinesti lana = lana si oleum = ulei, grasimea lanii, si este inrudita cu sebumul, grasimea naturala a pielii.In compozitia ei intra colesterina care ii da proprietatea de a fi hidrofila, adica de a incorpora apa (cam 100-l50%). Nu se foloseste ca atare, ci hidratata si in amestec cu alte substante: butir, cacao, ceara, cetaceu etc.Cremele cu lanolina se folosesc pentru tenurile normale, uscate, imbatranite. Se intind pe fata dupa ce aceasta a fost demachiata, masandu-se usor ca sa intre in piele. Se prepara prin incalzirea pe baie de apa a ianolinei cu celelalte ingrediente, iar dupa topire se filtreaza in mojarul cald, frecandu-se pana ia racire.TEN NORMALCeara . 5 gCetaceu . 6gLanolina. 10 gUlei de masline . 45 gApa distilata .. 40 gApa boraxata 4% .. 10 gTinctura benzoe 1 gUlei de landa . 0,5 gTEN USCAT Sl DESHIDRATATButir.. 5 gCeara .. 5 gCetaceu .. 10 gUlei floarea-soarelui .. 60 gColesterol.. 0,50 gLanolina.. 20 gApa tx>raxata 4% 10 gApa distilata. 50 gTinctura benzoe 1 gUlei de landa .. 1 gApa de migdale . 10 gTEN MIXTLanolina .. 10 g

Ceara cte albine 3gCetaceu .. 6gUlei germeni de porumb .. 30 gApa boraxata 4%. 10 gApa distilata 50 gTinctura benzoe . 1 gOl. citric 1 gApa de migdale 10 g

cremele de masaj

Butir cacao . 3 gCetaceu .. 5 gCeara .. 6gMiere de albine 5 gLanolina .. 15 gEucerina. 15 gAqua boraxata 4%. 10 gAqua distilata.. 60 g01. helianti .. 100 gT. benzoe .. 1 gOl. citric 1 gVit.A50 000 1 ft. E 3% . 1 fEucerina.

Este un amestec de lanolina si selina and proprietatea de a incorpora 1,5 parti apa. Este o baza de unguente si se pastreaza la loc racoros in se bine inchise

Cremele pentru curatat si pentru albit

Se intrebuinteaza in cazurile prescrise de medic sau de cosme-tolog, timp de 10 zile pe luna, cu pauza de 10 zile, si se r repeta dupa 10 zile.

7. Hidrargir precipitat alb .. 5 gBismut subnitric. 5 gAcid salicilic .. 5 gOxid de zinc . 5 gLanolina . 10 gselina 10 g2.Hidrargir precipitat alb. 5gBismut subnitric . . 5 gGlicerina 5 gUlei de parafina.. 50 g

Se agita ta intrebuintare si se foloseste 4 zile astfel:Ziua 1 . 1 oraZiua a 2-a 3 oreZilele a 3-a si a 4-a.. 5-6 ore

Cremele nutritive (cu vitamine, hormoni, lecitina)

Dupa o anumita rsta, pielea isi pierde elasticitatea si incepe sa se rideze. Pentru preintampinarea ridurilor se recomanda cremele nutritive, care stimuleaza functiile pielii. in cosmetica moderna si-a facut loc intrebuintarea asa-numitelor substante biologice active ca: vitamine, hormoni, fitohormoni, extracte placentare, polen, laptisor de matca, care influenteaza direct procesele vitale ale pielii.taminoterapia, ca si hormonoterapia, dau astazi bune rezultate. Cele mai folosite vitamine in creme sunt:tamina A (carotenul), a carei lipsa duce la uscaciunea pielii si descuamare. Folosirea ei da rezultate bune, mentinand pielea neteda, supla si catifelata.tamina D2 (calciferolul) se foloseste mai mult in dermatologie (eczeme, acnee).tamina E (tocoferolul) se gaseste in germenii de cereale incoltite (soia, arahide, nuci de cocos, galbenus de ou, lapte, unt, ficat). Are rol de regenerare a celulelor si actirea circulatiei sangelui, and actiune decongesti asupra selor. tamina E se intrebuinteaza la prepararea cremelor pentru tenuri cuperozice, antirid si nutritive.tamina F (sau agenti nesaturati) se gaseste in diferite uleiuri vegetale (mac, in, floarea-soarelui, soia). Se foloseste mult in cosmetica, in creme, lapte demachiant, sampon etc. Lipsa ei duce la diverse tulburari cutanate, descuamarea pielii, caderea parului.vitamina B (piridoxina) se foloseste in tratamentul acneii, and proprietati antiseboreice.

Hormonii - creme pe baza de hormoniHormonii sunt substante secretate de glandele endocrine si rsate direct in sange. Sunt astazi intrebuintati pe scara larga in cosmetica moderna si dau bune rezultate in imbunatatirea tesutului elastic al pielii, cresterea capilarelor si chiar in atenuarea ridurilor.Foliculina (extrona) este hormonul sexual feminin.Androsterolul este hormonul sexual masculin.Se vor intrebuinta numai cu avizul medicului.Cremele cu vitamine si hormoni se conser in borcane de portelan inchise la culoare, bine inchise si se pastreaza la loc racoros, uscat, ferit de lumina. Patrunderea lor in piele se face prin masaj manual sau prin aplicarea de comprese calde.Creme cu extracte placentarePrezenta acestora in preparatele cosmetice se datoreaza medicului rus Filatov, care afirma ca celulele vii animale sau vegetale secreta niste substante denumite biostimulatoare, capabile sa mareasca meolismul celulelor si sa stimuieze functiile fiziologice.Creme cu fitohormoniSunt substante obtinute din te (seminte sau germeni din te), folosite astazi in cosmetica datorita puterii lor mari de penetratie in piele, fiind perfect resorbite de aceasta. Ei au un rol important in regenerarea celulelor, imbunatatirea tonicitatii tesutului, stimularea circulatiei, and efecte bune asupra pielii imbatranite, ridate.Se folosesc sub forma de extracte din parti de te combinate cu vitamine si fermenti.

Bogat in fitohormoni este uleiul de germeni de grau si de porumb, care se intrebuinteaza cu succes la tratarea tuturor tipurilor de piele.Creme cu polen si laptisor de matcaSunt utilizate recent in cosmetica.Creme cu colesterolAceste creme influenteaza direct procesele vitale ale pielii, intrand in alcatuirea tesutului subcutanat al pielii si al altor organe. Ele au proprietatea de a regenera celulele pielii, de actire a glandelor sebacee si a glandelor cu secretie interna. Se foloseste in proportie de 0,5-l% si are capacitatea de a incorpora si retine apa thidrofilie).Creme cu lecitinaLecitina insoteste colesterina in grasimea pielii si contribuie la hidratarea ei. Are in plus calitatea de a inmuia si catifela pielea. Lecitinele pot fi: animale - galbenus de ou, creier, si vegetale - boabe de soia, arahide.Cremele cu lecitina se folosesc cu succes in ingrijirea pielii gatului.

O reteta de crema nutriti cu substante biologice folosite cu succes dupa rsta de 40 de ani, ca si pentru femeile cu piele ofilitadeshidratata, ridata.Miere de albine .. 5gCeara 3 9Cetaceu . 69Ulei de germeni de porumb .. 50 gLanolina . 15 9Colesterol.. 0,50 gLecilina.. ! 9Laptisor de matca 0,10% 3 fioleApa boraxata 4% 10 gApa distilata . 50 9Apa de migdale .. 1A° 9Tinctura benzoe .. 1 9tamina A 50 000 2 fioletamina E 3% 2 fioleUlei landa 1 9