Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I

CONSTANTIN C. GIURESCUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN DUCIJR.E5TI

OMANCUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS S. A.

II

[ 1

ti

Almr."7-..

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCUPROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR.

LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTI

ISTORIA ROMANILOR

DIN CELE MAI VECHI =PURI PANALA MOARTEA REGELUI CAROL I

CU 179 ILUSTRATII IN TEXT§I 12 HART' AFARA DIN TEXT

EDITIA A TREIA

CUGETAREA GEORGESCU DELAFRAS S. A.BUCURESTI IV - STRADA POPA NAN, 21

-

www.dacoromanica.ro

PREFAT A

Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor"aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature ii Arta. Eacuprinde rezultatele ultime ale cercetarilor itiintifice intr'o formacat mai putin tehnica, accesibila deci fi nespecialiftilor. N ri,cicine

are timp ii mijloace sa urmareasca desvoltarea poporului sau intr'oopera intinsa, in mai multe volume ; sunt insa foarte multi aceiacare ar dori sci se poata informa repede li precis asupra proble-melon esentiale ale trecutului romcinesc, asupra cronologiei lid, asu-pra monumentelor ce ne-au ramas dela stramoii. Pentru aceasta nu-meroasa categorie de intelectuali am alcatuit lucrarea de fata. Ea.cuprinde istoria noastra, incepand cu cele mai vechi timpuri ii mer-g4ind pcina la moartea regelui Carol I. Pentru o sums dintre eveni-mentele care au urmat de atunci Incoace, cred ca nu exista Incaperspectiva istorica necesara ; le-am la-sat deci pe mai tiirziu. ,

Tabela cronologica dela urmii cuprinde inceputul Fi sfar§itulstapcinirii domnilor din Principate, a voevozilor li principilor dinTransilvania, precum i filiatia lor. Aceasta tabela are Inca unclelacune, in special in ce privege Transilvania ; noile cercetari iimaterialul documentar ce se va descoperi vor ingadui completareaacestor lacune fi o precizare din ce in ce mai mare a datelorexistente. Pot insa afirma ca ea reprezinta totuli, assa cum se in-fatifeaza, un insemnat progres fata de ceea ce aveam pana acum..

Lucrarea are un numar insemnat de ilustratii ; intotdeattnaam crezut csi o expuhere istorica trebuie sa cuprinde pe cat e cuputinta ,i prezentarea grafica, insotita de comentarii, a fapte-lor, a oarnenilor ii a mediului respectiv. Lucrul vazut se refine mult

www.dacoromanica.ro

8 PREFATA

mai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, am-adaos si un numar insemnat de harti. 0 lucrare de sinteza istoricanici nu se mai poste concepe de altfel azi fara materialul carto-grafic respectiv.

Am asezat la inceputul fieciirui capitol un motto" luat, dedue on s'a putut, din textele contemporane care set rezume sauset caracterizeze epoca sau personajul respectiv.

Urmarind desfasurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre isto-rii, sunt sigur ca tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justifi-cata meindrie : ei vor vedea ca suntem unul (141 cele mai vechi po-poare ale Europei i cel mai vechiu din sud-estul european. Stra-mosii nostri Dacii sau Getii locuiau acest pamcint cu optsprezeceveacuri inainte de Hristos. lstoria nu le cunoaste alts patrie deccitaceea in care traiesc si astazi urmasii lor. Noi suntem de a.ci" intimp ce toli vecinii nostri au venit mult mai tarziu in fizrile pe carele ocupa acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au fost 5iun popor de elita at antichitatii, pomenit cu laude chiar dela ince-put de catre parintele istoriei", Herodot. Religia daca a fost intot-deauna un prilej de admiratie pentru scriitorii lumii greco-romane,vite'ia si dispretul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoicel mai vechiu popor cretin din sud-estul european. Toti veciniinostri, dar absolut toti, au fost crestinati mult in urma noastra.Suntem, in sfeirsit, singurul popor in aceasta parte a Europei carea izbutit set aiba o vieata politica fara 1ntrerupere, dela intemeie-rea statului pcina astazi. Bulgarii, Siirbii, Ungurii, chiar si Poloni;,au discontinuiteiti in vieafa for de stat, unele de o jurneitate de mi-leniu, not inset nu.

Fara de aceste fapte si de o sums altele care se vor vedea maideparte, sentimentul de mandrie nationals si de absoluta lucre-dere in viitorul poporului si statului nostru e cu total natural.

Doresc cititorilor ca, patrunsi de acest sentiment, set inchinemunca si credinta lor.,intaririi si propalirii patriei.

CONST. C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

ABREVIATIUNI

I. BIBLIOGRAFIE.

An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec--tiunii Istorice, Seria 2.

Anuar. lit. Cluj =Anuarul Institutului de Istorie Nationale Cluj.Arhiva = Arhiva din Iasi.Arh. Oh. = Arhivele Olteniei.Bul. Corn. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei.Bid. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie.Cercet. 1st. = Cercetari Istorice.Cony. Lit. = Convorbiri Literare.Dacorom. = Dacoromania.Mem. Sect. 1st. Acad. Rom. = Academia Romans. Memoriile Secciunii Istorice,

Seria 3.Rev. Hht. Sud-Est. = Revue Historique du Sud-Est Europen.Rev. 1st. = Revista Istorica.Rev. 1st. Rom. = Revista Istorick Rom Ina.Rev. 1st. Arh. Fil. = Revista pentru Istorie, Arheologie si Filologie.Sitzungsberichte. Phil. Hist. Cl. = Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie

der Wissenschaften. Wien, Philosophisch historische Classe.

II. ILUSTRA77I.

C. C. G. = Constantin C. Giurescu.C. M. = Profesor Constantin Moisil.C. M. I. -- Comisia Monumentelor Istorice a Romaniei.D. P. = Directia Propagandei (Ministerul Propagandei).G. N. = Gheorghe Nicolaiasa.K. H. = Profesor Kurt Horedt.M. M. = Muzeul Militar din Bucuresti.M. M. B. = Muzeul Municipiului Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

I0

M. N. A. = Muzeul National de Antichitati.M. N. B. = Muzeul National din Budapesta.M. R. 0. = Muzeul Regional Oltean.N. I. = Nicolae lorga.0. B. = Consilier de ambasada Octavian Beu.0. N. T. = Oficiul National de Turism (Ministerul Propagandei).R. R. = General Radu Rosetti.S. L. Profesor Scarlat Lambrino.V. C. Vasile Canarache.V. P. Profesor Victor Papacostea.

Aceste initiale puse intre paranteze la sfarsitul legendei unei ilustratii,indica institutia sau persoana dela care provine ilustratia respective.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

INSEMNATATEA IMPARTIREA ISTORIEIROMANILOR

Definilia istoriei. Intocmai dupa cum fiecare om se intere-seath de parintii str5.mosii s5.i, tot asa natiunile se intereseazide trecutul tor. Ele vor sa stie cum a fost acest trecut, cum au teak

ce fapte de seams au f5.cut, ce momente de in5.1care si dedurere au avut. aci ceea ce suntem astazi, fiecare in parte, si cutocii laolalt5., datorim, inteo m5sura insemnat5., celor de dinainteanoastral. Suntem o verig5 sau un inel dintr'un lanc nesfArsit, inellegat de cel dinainte si de care se leaga, la randu-i, cel urm5tor. Ceimorci ne poruncesc adeseori f5.ra s'o b5nuim, ne arata drumul.A cerceta trecutul e nu numai un act de curiozitate, dar unul depietate si de int5.rire sufleteasca.

S'au dat istoriei multe definitiuni ; ele au variat cu timpul,dupa cum a variat concepcia pe care a avut-o omenirea desprescopul, metoda utilitatea studiului trecutului. Si astazi Inca, de-finiciile nu sunt identice, ele au o parte comuna insa, din ce in cernai mare. 0 definitie scurt5 $i cuprinzAtoare in acelasi timp ar fiurm5toarea : istoria e dzsciplina care cerceteazci metodic, expuneobiectiv si lamureste cauzal desvoltarea intregii omeniri.

Din pricing ca faptele istorice nu se repeta niciodata Intocmai,istoria nu poate ajunge la legi, asa cum se intampla in stiintelefizice, matematice, etc. Ea are ins5 un stop comun cu acestea : afla-rea adeviirului, care trebue sk' fie preocuparea de c5petenie a isto-ricului. Fiindcs numai adevarul dureaza, ca unul ce intra in ordineanaturals si permanents a lucrurilor. In istoriografie, adic5 in scrierea

BSI

si

p.si

sisi

www.dacoromanica.ro

12 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR

istoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului docu-mentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutateagasirii tuturor izvoarelor §i studiilor §i, mai ales, a tuturor cauzelor,deseori nebanuite, care stau la baza ac %iunilor omene§ti. Dar tocmaifiindca adevarul este atat de greu de aflat in toata intregimea lui,se impune istoricului cea mai riguroasa nep'drtinire. El trebue sajudece dupa vechea §i ve§nica formula a lui Tacit fara ura. §i farapartinire" (sine ira et studio).

Impartirea istoriei universale. Vieava omenirii se schimbinecontenit popoare, graiuri, legi, obiceiuri apar §i dispar sau setransforms : dupa un timp oarecare, infaviRrea omenirii e alta :rasuna alte limbi, se deschid alte cai de negov, ideile conducatoaresent altele. Plecand dela aceste deosebiri, istoricii au imparvit des-voltarea omenirii in mai multe parvi §i anume

Preistoria adica perioada foarte indelungata din care nu avemnicio urma soisa §i pe care o cunoa§tem numai dupa obiectele, unel-tele, armele, podoabele, etc. ramase dela locuitorii acelor vremuri.Preistoria nu se terming la aceea§i data, ci variaza dupa continenteiar inlauntrul aceluia§i continent, dupg. can ; astfel, in Africa.(Egipt), primele §tiri scrise (hieroglifele) apar inaintea celor dinAsia (cuneiformele) iar acestea mult inaintea celor din Europa.

Istoria veche sau antics ; ea vine dela primele §tiri scrise, ace -lea ale Egiptenilor, §i pana la caderea imperiului roman de apus(476 d. Hristos). In aceasta vreme constatam, sub raportul politic,formarea unor maxi imperii, intinzandu-se pe suprafece imensecuprinzand multe neamuri ; astfel de pildg.", imperiul lui AlexandruMacedon merge dela Dunare pana la Indus §i dela Marea Caspicapans la cataractele Nilului, la Syene (Assuan) ; imperiul roman cu-prinde mai toata lumea veche cunoscuta, dela Atlantic pana la Ba-bylon $i din nordul Angliei pana in sudnl Egiptului. Sub raportulreligios, e vremea zeilor pagani, a politeismului ; in ultima parte aacestei epoci apare insa creginismul, monoteist, care se raspande4tecu repeziciune ; sub raportul culturii §i civilizaviei, preponderenca oau Grecii Romanii, cei dintai dand mai ales valorile spirituale,iar ultimii pe cele materiale.

Istoria medie sau a evului mediu vine dela 476 pang. la 1453,cand Constantinopolul, capitala imperiului bizantin, e cucerit de

:

§i

si

www.dacoromanica.ro

IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 13

Turci §i cand apar primele tiparituri. In aceasta perioada au locnavalirile ; din amestecul navalitorilor cu populavia imperiului ro-man se formeaza popoare noi. Sub raportul religios, cre§tinismul,triumfator, se intinde necontenit ; sub raportul social, e epoca feu-clalismului ; civilizavia §i cultura sunt, in general, in scadere.

Istoria moderns vine dela 1453 pans la 1789, cand inceperevoluvia franceza. In aceasta perioada se formeaza statele unitarenationale din apusul Europei ; se mare§te considerabil puterea rega-

ajungandu-se la monarhia absoluta §i descre§te, in schimb,puterea nobililor ; are loc o Renaltere in cultura, ajutata, intre al-tele, de minunata invenvie a tiparu/ui, sortita unui viitor stralucit,§i o Reforma in biserica, reforms care e, in parte, o adaptare aideii cre§tine, universaliste, la realitavile navionale. Stiinva face pro-grese, civilizavia cre§te, orizontul geografic e considerabil sporit, prinmarile descoperiri (America 1492, de Cristofor Columb ; ocolul pa-mantului 1521, de Magellan).

Istoria contemporana vine dela 1789 pans in zilele noastre,avand doua perioade : una pans la primul razboiu mondial (194),ccalalta de atunci incoace. In acest rastimp §i anume in prima pe-rioada, asistam la triumful ideii navionale, statele de acest fel ge-neralizandu-se §i intarindu-se ; asistam, de asemenea, la raspandireaideilor democratice, liberale, in perioada intai, a ideii de autoritatetotalitara in perioada a doua. Industria, gravie descoperirilor §tiinvei,is o desvoltare uria§a ; comervul atinge un volum §i un grad deprosperitate nebanuit. Cultura §i civilizavia, adica suma valorilorspirituale §i materiale, sunt in continua cre§tere ; interdependenvaintre diferitele parvi ale globului devine din ce in ce mai stransa ;odata cu razboiul din 1914-1918, se poate spune ca pa§im delafaza continentals la faza mondiala sau planetary a istoriei omenirii.

Impartirea istoriei Romanilor. Istoria poporului nostru ein legatura cu istoria popoarelor de primprejur §i in genere cu istoriaeuropeana §i a omenirii. Faptele noastre au influenvat pe alvii §i fap-tele altora ne-au influenvat pe noi : aceasta dependenva cre§te cu catne apropiem de perioada contemporana. E normal deci ca marileimparviri ale istoriei universale sa se regaseasca §i in istoria Roma-nilor ; limitele acestor imparviri insa nu coincid, nu sunt acelea§i,din cauza unor imprejurari proprii locurilor noastre.

www.dacoromanica.ro

14 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR

Preistoria acestor locuri incepe cu primele urme omene§ti gsi-site ad, din epoca paleolitica, qi tine pana la anul 514 inainte deHristos, an la care se refers primele giri scrise (Herodot) privindpe stramo§ii no§tri cei mai indepartaci : e vorba de Daci sau Geticare se opun atunci numeroasei armate a regelui Darius.

Istoria veche tine dela 514 inainte de Hristos papa la 527dupe Hristos (inceputul domniei lui Justinian), adica ceva mai mullde un mileniu. Am ales aceasta data §i nu cea obi§nuita panaacum : 271 (de fapt 275 : parasirea Daciei Traiane) deoarece abiain primele decenii ale secolului VI incep navalirile Slavilor, carevor avea pentru not aceegi importanta pe care o au pentru neamu-rile romanice din apusul Europei Germanii. Pans la navalirea Sla-vilor, populatia romanica din rasaritul Europei nu e dislocate decatre barbari ; dimpotriva, ea continua sa asimileze pe noii veniti ;navalirea Slavilor schimba insa aceasta stare de lucruri. Pe de altaparte, crwinarea poporului roman inceputa, ca un fenomen demase, in veacul al IV-lea, nu se desavar§e§te cleat in veacul alV-lea ; la parasirea Daciei Traiane, crwinismul nici nu fusese macarrecunoscut ca religie in imperiu ; aceasta se face abia prin edictuldin Milan (313). Pentru aceste doua argumente, socotim data de527 mai potrivita ca sfarsit al istoriei vechi in tinuturile noastredecat aceea de 275 ; ea e de altminteri si mai apropiata de data 476care se admite in genere pentru sfar§itul istoriei vechi.

Istoria evului mediu tine iara§i un mileniu, dela 527 pana la1541, cand, prin recunoagerea suzeranitatii turcefti de nitre Arde-leni, in urma ocuparii Budei de catre Turci qi a transformarii Un-gariei in pa§alac, tarile noastre ajung tntr'o dependents stransa, po-litica §i economics, de Inalta Poarta. Dela 1541 inainte, domnii numai au initiative politice externe decat in mod exceptional, tributulcre§te necontenit, comertul e dominat de piata turceasca : o fazenoua incepe in desvoltarea statelor noastre. La inceputul acestuimileniu medieval, au loc navalirile Slavilor ; urmeaza apoi navalirilecelorlalti barbari. Dup5." ultimul val barbar, al Tatarilor, se inte-meiaza statele romaneqti care ajung, in scurta vreme, sub carmuireaunor personalitati exceptionale, la un prestigiu deosebit. La sfaqitulacestei epoci, se introduce la not tiparul (15o8).

Istoria moderns tine dela 1541 pana la 1821, cand, prin mi§-carea nationala i socials a lui Tudor Vladimirescu, incepe perioada

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 15

renasterii noastre. In acest rastimp are loc o inflorire a spiritulutromanesc, care atinge culmea la sfarsitul veacului al XVII-lea s:inceputul celui de al XVIII-lea. Sub raportul politic, in schimb,suntem in seadere, afara de rani momente, dintre care acela, stra-lucit, al lui Mihai Viteazul.

Istorta contemporand, dela 1821 inainte, comports, ca pe-noada respective din istoria universals, doua faze : una pans larazboiul pentru intregirea neamului (1916-1919), cealalta de atunciincoace. Este, in prima faze, epoca integrarii statului national ; in-ceputa prin jertt a lui Tudor, ea e terminate dupe un secol, prino alts jertfa, de sute de mii de vieti.

BIBLIOGRAFIE

Definitia istoriei impartirea istoriei universale, CH. V. LANGLOIS.CH. SEIGNOBOS, Introduction aux etudes historiques, ed. 2-a, Paris 1899,XVIII + 308 p. in 8° ; ERNST BERNHEIM, Lehrbuch der histor:schen Methodeand der Geschichtsphilosophie ed. 5 si 6, Leipzig, 1908, X + 842 p. in 8° ,CONST. C. GIURESCU, Introducere in studiile istorice (Metodologie istorica),curs ;inut la Facultatea de Litere din Bucuresti In 1929-1930, Bucuresti, 1930,432 p. in 8° (litografiat).

Impartirea istoriei Romeinilor, CONST. C. GIURESCU, Curs general deIstoria Romanilor, tinut la Facultatea de Litere din Bucuresti in 1931-1932,Bucuresti, 1932, 854 p. in 8° (litografiat).

Opere de sinteza privind istoria Romuinilor. D. ONCIUL, Din istoriaRomeintes, Bucuresti, 1906, 1o5 p. in 8° ; A. D. XENOPOL, Istoria Romcinilordin Dacia Troiana, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti (1925-193o), in 8° ; R.W. SETON-WATSON, Histotre des Roumains de l'epoque romaine a l'acheve-ment de l'unite, Paris, 1937, VIII + 665 p. in 8° ; N. IORGA, Istoria Roma-nilor, vol. IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8° ; CONSTANTIN C. GIURESCU,Istoria Romeinilor, vol. I, edicia a patra, Bucuresti, 1942, XVI + 6o5 p. in 8° ;vol. II, edicia a patra, Bucuresti, 1943, VIII + 803 p. in 8° ; vol. III, editia adoua, Bucuresti, 7943) VIII + 445 P. in 8°.

si

xi

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMANESC

In calea rautatilor".(Grigore Ureche)

Influenta mediului geografic. Vieata unui popor e stranslegata de pamantul pe care -1 locueste. Aiezarea acestui pamant, in-fatiiarea §i bogatia lui, inrauresc firea poporului hotarasc in-deletnicirile de capetenie, determine, deci, in parte, istoria lui. In-teadevar, nu e tot una sa fii la loc aparat sau in calea tuturor na-valitorilor, dupe cum nu e tot una dace Zara pe care o locuiesti areo anumita infatisare si bogatie sau alts. Un pamant manos, cu sesuriintinse bogate, indeamna la agriculture cresterea vitelor, cursu-rile largi de ape tarmurile de mare cu golfuri adanci fac din lo-

cuitorii asezati in preajma for pescari corabieri destoinici, iar bogatiile minerale, in special fierul si carbunele, indreapta spre vieataindustrials. Mai ales in vremea veche influenta pamantului asupraomului a fost mare. Pe masura ce sporeste civilizatia, pe masura cese inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se poate supunesau modifica mediul fizic, insemnatatea acestuia scade. Ea nu vadisparea Irma niciodata. De aceea, inainte de a incepe povestireavigil unui popor, trebue sa cunoastem locurile pe care a trait el.

Istoria neamului nostru s'a desfasurat pe o suprafata foarteintinse, care intrecea cu mult Cara de astazi. Stramosii Daci sauCeti, in vremea for de raspandire maxima, ajunsesera la miazanoaptepans in mijlocul Poloniei, la miazazi trecusera de Balcani, la rasaritatinsesera Bugul iar la apus se intinsesera pans prin partile Buda-pestei. In evul mediu, de asemenea, intalneai pastori si plugari ro-rani din Munvii Pindului [Ana in Galitia si de pe tarmurile Adria-

$i

si-i

si si

si

www.dacoromanica.ro

ROMANII DE DINCOLO DE HOTARE 17

ticei pang in Podolia. Astazi chiar, poporul nostru locueste si din-colo de hotarele statului nostru si anume de-a-lungul tarmului dreptal Dunarii, in valea Timocului, in Macedonia, in campia Tiseidincolo de Prut.

Pamantul romanesc. Pe intinsa suprafata pe care s'a desfa-surat istoria noastra, exists un tinut de care am fost legati inpermanenta, unde noi am locuit intotdeauna, in mare numar §i undea stat temeiul puterii noastre politice : tinutul din jurul cctatii

carpatice. Acesta e pamantul romanesc de baitina, mogenire dela; aci a stipanit Buerebista si Decebal, aci a fost Dacia

Traiana, aci s'a intemeiat Muntenia si Moldova, aci s'a facut primaunire, sub Mihai Viteazul, aceea din 1918. De acest pamant trebue

deci sa ne ocupam : sa vedem care e afezarea lui pe continentuteuropean, infa;ifarea §i bogatia lui.

Ajezarea pamantului romanesc este la capatul din spre Vest amarei campii eurasiatice. Aceasta asezare a avut urmari foarte insem-nate asupra istoriei noastre. Am fost tot timpul in calea navalitorilorasiatici, in calea rautatilor", cum spune atat de expresiv cronicarulmoldovean Grigore Ureche. In timp ce alte popoare, la adapost sau.in orice caz, mai ferite,cladeau catedra1e minunate si palate impuna-toare, noi ridicam din barne sau din pamant, pe locul celor arse saudaramate, alte biserici modeste si alte bordeie. Era zadarnic sa con-struim in stil mare sau pe termen lung : a doua zi putea sa vie iarasiprapadul. Am fost suntem un popor de margine, asezat la o poartade trecere, de aceea suntem invatati cu lupta.

Din acest indelung rastimp de nesiguranta vine, se pare, aceatendinta spre provizorat care se observa inca din pacate insocietatea noastra. Poate tot de aci precaritatea, la foarte multi,a sinatului de economie si prevedere, cu corespondentul sau firesc :dorinta de a trai intens clipa prezenta, nestiind maine ce o sa fie.

Pe de alts parte, pamantul romanesc cuprinde sfarsitul uneiadin cele mai mari cai de comunicatie a lumii, Dunarea. Pe acestdrum fara pulbere" au calatorit necontenit oamenii, In sus si in

si

stramosi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

z PAMANTUL ROMANESC

jos ; pentru stapanirea lui s'au purtat lupte indelungate. Istorianeamului nostru a fost va fi cu siguranc6, si in viitor, inrauritide faptul ca aci, la noi, se afla gurile Dunarii. Mai cu seama ca,In scurta vreme, prin canalele RinDunare si OderDunare va-poarele vor putea taia Europa in doua, mergand dela Marea Nea-gra la Marea Nordului si Marea Baltica.

Muncii Eigara;ului. In drcapta, doi ciobani ; unul poara cojocul lung,ccalalt sarica micoasa (D. P.).

:nfatiFarca pamantului romanesc e de o rara simetrie §i uni-tate, asa cum putine se mai gasesc in lume. De forma aproape ro-tunda, ca o medalie, in mijlocul lui se ridica podisul Ardealului, nuprea inalt, de vrco 500 de metri, tocmai bun de locuit, prin urmare ;el e inconjurat din toate partile de muncii care -i alcatuesc ca o

II

da

si

www.dacoromanica.ro

INFATISAREA PAMANTULUI ROMANESC 19

,uriasa cununa. Imaginea (corona montium") apartine scriitorilorantichitacii care au fost impresionaci de aceasta fericita dispozi;ie.Muntii, de o inaltime potrivita (Moldoveanul : 2550 m., Ceahlaul1908 m., Vladeasa : 1847 m.), ingaduind asa dar traiul omenescpang aproape de varfuri, se continua prin dealuri care, in uncleparti, ocupa o zona mai larga, de pilda, in Oltenia, in alto k. mai

stramta, ca in rasaritul Munteniei sau in Tara Crisurilor. Dealurilese ispravesc, la randul lor, prin campii intinse, la marginea earorasunt marile cursuri de apa. In ek se varsa multele rauri care strabatradial pamantul romanesc, izvorand din Ardeal sau din muntiicare-1 inconjoara. Einilintul nostru se poate asemana cu o cetate :Ardealul cununa lui de munti inchipue fortareata propriu zisadealurile de primprejur, intariturile inaintate, iar marile fluvii, san-turile de apa care inconjoara cetatea. Asemanarea e asa de izbitoare,Incat invatatii straini care s'au ocupat de pamantul nostru au siintrebuintat pentru Ardeal termenul de citadelii sau bastion.

Infatisarea pamantului romanesc, asa de unitara, a al uturmare foarte insemnata sub raportul etnic ; poporul care a locuitacest pamant a fost de asemenea un popor unitar. Cine locuestemijlocul pamantului romanesc, podisul Ardealului, acela in chipfiresc va locui tinuturile mai joase dimprejurul podisului. De

aceca, la not nu exists deosebiri de dialect, cum se constata inFranca, de pilda, sau in Germania. Un Maramuresean se intekgenumaidecat cu un Dobrogean un Iesean cu un Banatean.

Carpatii, in privinta aceasta, n'au fost o piedeca. Mai intai,nu sunt .prea greu de trecut. In multe locuri, se and' pasuri sauchiar vai prin care-si fac loc apele de pe un versant peAstfel e valea Jiului, a Oltului, a Buzaului, a Trotusului, a Bistritei.Iar in Muntii Apuseni, valea Muresului, a Somesului. Apoi, ei°feral, in multe locuri, in cuprinsul lor, asa zisele depresiuni intra-carpatice si subcarpatice, cum sunt, de pilda, L ovistea, Vrancea,Campulungul moldovenesc, adevarate centre de populatie deasacare fac legatura intre cele doua versante ale muntelui.

si

o

si

si

celalalt.

www.dacoromanica.ro

20 PAMANTUL ROMANESC

Se poate spune, pe drept cuvant, ca istoria noastra e stranslegata de Carpati. Din timpul Dacilor pada astazi, ei au formataxa neamului. Scriitorii cei vechi spun despre Daci ca se tin lipiride munti (Daci inhaerent montibus"). In cursul evului mediu, pa-durile, vaile depresiunile Carpatilor au oferit un minunat loc de-adapost. Intemeierea statelor romanesti e in legatura cu muntele ;numele chiar al uneia din taxi e Muntenia, iar acela al locuitorilorei, Munteni. Multe lupte insemnate, dintre care aceea, hotaritoar'e,dela Posada (133o), precum luptele pentru intregirea neamuluis'au dat in munti. Carpatii au fost elementul polarizator al Romd-nilor.

Trebue sa relevam insa si un aspect negativ al lor. Tot Carpatii sunt una din pricinile pentru care neamul nostru a stat atatavreme despartit in trei organizatii politice deosebite : Muntenia,.Moldova, Ardealul. Sa presupunem ca muntii, in loc sa strabacipamantul romanesc, i-ar fi dat ocol, pe la apus sau pe la rasarit,cuprinzand inlauntrul for intreg neamul : evident, alta ar fi fost-istoria noastra politica. Asa cum sunt asezati insa, cu forma di-rectia pe care o au, ei au contribuit in chip esential la despartireanoastra politica. Un stat s'a format de-a-lungul Carpatilor meri-dionali : Muntenia ; un altul de-a-lungul celor orientali : Moldova ;in sfarsit, a treia organizatie politica s'a inchegat inlauntrul arcului-carpatic : Ardealul.

Un rol insemnat a avut padurea. 0 mare parte din trecu-tul nostru, mai ales in epoca intunecata a navalirilor barbare, s'adeslasurat la adapostul padurii. Vorba cunoscuta : Codru-i fratecu Romanul" exprima, din punct de vedere istoric, o puternica rea-litate. Muntele, ca loc de adapost, a fost important mai ales prinpadurile sale. De altfel, aceste paduri se intindeau pe suprafeteenorme si in regiunea dealurilor si a campiei. Vlasca, al carei nume,dat de Slavi, inseamna Tara Vlahilor", adica a Romanilor, eraacoperita de codri uriasi. Si numele altor judece de campie si de-deal arata prezenta padurilor intinse : Teleorman (padure nebunasau mare, in limba cumana), Ilfov (arinis, in limba slava), Darn-bovita (dela damb = stejar, tot in limba slava). Codrul Vlasiei in-seamna codrul Romanilor : numele are aceeasi radkina ca Vlasca.

Bog4ia. In afara de unitate simetrie, o alta caracteristica aparnantului romanesc este bogatia. Rare sunt locurile, nu numai inEuropa, dar pe intreg pamantul, care sa cuprinda atatea boga4ii.

si

ai

si

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMANESC 21

Cea mai mare este, Fara indoiala, pamantul negru, minunat pentruagriculture, dand recolte imbelsugate. Fanetele din luncile raurilor,de pe dealuri si dela munte nutresc turme bogate de of vite mari.Ba ltile Dunarii, Delta, lacurile de langa tarmul marii raurile celemari pot sa dea atata peste incat sa se hraneasca nu numai lumeadela noi, dar sa trimitem peste hotare. Pe dealuri, acuma in urmasi la ses in multe locuri, livezile de pomi, mai ales pruni, si viile

Fig. i Teren aurifer din Munvii Apuseni, la RosiaMontana.

se in lant. Padurile de fag, brad si stejar acopera Inca o buns partea tarii. Iar in adancul pamantului e tot asa de multa bogatie ca $iin fata lui. Sarea pardoseste o mare parte din regiunea deluroasasi pe alocurea formeaza munti intregi. Carbunele de tot soiul,dela turba pans la antracit se afla si el in mari cantitati. Aurul

argintul se scot de mai bine de trei mii de ani din MuntiiApuseni (vezi fig. t) ; fierul se gaseste si el in unele locuri in Banat

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


Ardeal. Sa adaogam apoi pacura sau titeiul, a carui exploataredateaza, e adevarat, de curand, dar care era cunoscut Inca

din vremea Romanilor (pacura vine din picula), izvoarele mineraletermale, precum gazul metan ne vom da seama de nesfarsita

bogatie a pamantului nostru care cuprinde tot ce e trebuinciosvietii omenesti.

Urmarea acestui fapt a fost ca pamantul romanesc n'a ramasniciodata nelocuit, din cele dintai timpuri ale preistoriei, adica dinpaleolatc, §i pana astazi. Un asemenea pamant, care-ti da cu pu-tina munca, hrana imbelsugata variata, care cuprinde in adancu-rile lui sane §i aur, spre a nu mai aminti celelalte bogatii, un ase-menea pamant nu se paraseste. De aceea sunt naivi sau de rea cre-dinva aceia care-si Inchipue ca atunci cand imparatul Aurelian aretras legiunile pe functionari din Dacia Traiana, taranii daco-romani si-au parasit ei ogoarele, casele si tot rostul for ca sa seduca peste Dunare, in saracia pietroasa a Moesiei. Aveau acasa totce le trebuia : au ramas deci pe loc si au platit birurile altui stapan :navalitorului german, slay sau asiatic. Bogatia pamantului romanesceste o chezasie a continuitatii stramosilor nostri in Dacia Traiana.

Pamantul romanesc in epoca istorica. Marturii scrise desprepamantul pe care-1 locuim azi n'avem deck de vreo 2500 de ani.In acest rastimp, infatisarea lui nu s'a schimbat in liniile sale ge-nerale. In ce priveste muntii manic cursuri de aria cum e Du-narea, Nistru, Tisa, ele au ramas tot asa cum erau si in vremea luiHerodot. Parerea care a fost exprimata Intr'o opera de sinteza asu-pra istoriei Romanilor, cum ca Dunarea s'ar fi varsat in mare alta-data prin valea Cara-su (CernavodaMedgidiaConstanta) este ogreseala, dupe cum au dovedit-o cercetarile Trebue po-menita in schimb marirea Deltei care creste asta'zi in dreptul var-sarii bratului Chiliei cu vreo 7o metri pe an. Valcovul era odinioarachiar langa.' mare ; azi e la o distanta de 13 kilometri.

De asemenea, s'a schimbat infatisarea coastei dobrogene inregiunea marilor lacuri dela miazazi de Delta. Unde sunt azi Ra-zelmul Sinoe, odinioara bateau valurile marii. Cetatea greco-ro-'mana Histria era zidita pe o insula aproape de tarm. Aluviunileaduse de Dunare s'au depus insa treptat de-a-lungul coastei si, delao vreme, au inchis o parte a marii care s'a transformat apoi in

si in-tense,

si si si

si

si

si

si

stiintifice.

si

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA 23

lacurile sau limanurile de azi. S'au schimbat de asemenea cursurileunor rauri mai mici. Asa, bunaoara, Barladul se varsa, pe vremealui $tefan cel Mare, de-a-dreptul in Dunare se cunoaste azivechiul sau curs si avem si documente care arata acest fapt pecand acuma el se varsa in Siret. Insusi cursul Siretului a fost mo-dificat, in partea sa inferioara (judetele Putna Ramnic) prinfenomene naturale dar prin lucrarile poruncite de Stefan cel Mare.Schimbari de acestea de albii se petrec de altfel si sub ochii nostri.Jiul Oltul si-au mutat gura in acelasi sens, cel dintai cu iz kilo-metri, cel de al doilea cu 3 kilometri, spre Vest. Nu va mai trecemult Putna, in loc sa se verse in Siret la miazazi de satul Calieni,unde e azi confluenca ei, se va varsa la .miazanoapte, cu vreo 5kilometri mai sus. In acest din urma punct, distanta dintre celedoua rauri a ajuns numai de vreo So de metri e mereu micsorata,prin daramarea malurilor, cand vin apele mari.

Unele schimbari s'au produs in ce priveste flora si fauna.Sub raportul vegetatiei, infatisarea de azi a pamantului se deose-beste de cea existents acum o mie de ani chiar de aceea din vre-mea Fanariotilor. Mai ales in ultimul secol, prefacerile au fost mari.

In primul rand, padurile s'au taiat pe un cap. Acolo undeodinioara erau codrii vestiO, azi e loc de aratura. $tie toata lumea,din auzite, dintr'o vorba de trista reputatie, de codrul Vlasiei. Else Intindea pe o suprafaca considerabila, intre Ploesti si Bucuresti.Azi au ramas numai petece de padure si, ici si colo, in mijlocul cam-pului, cite un stejar singuratec, martor al vestitului codru de odini-oara. Tot asa s'au taiat uriasele paduri ale Teleormanului ; si totasa pretutindeni, pe tot intinsul pamantului romanesc, padurile aufost lazuite spre a se face locuri de aratura. Mai ales In partea cam-pului si a podgoriei s'a petrecut aceasta prefacere. Nici muntele insanu a scapat cu totul, fiind desbracat si in multe locuri salbaticde minunata lui podoaba.

Taierea padurilor a avut insa urmari atat In ce priveste climacat asupra regimului apelor. Umiditatea a ccazut, uscaciunea aeru-lui a devenit mai pronuntata. Pe de alts parte, raurile au capatatun caracter torencial tot mai accentuat. Ne mai fiind padurea cares'o opreasca, apa de ploaie se scurge repede pe coastele dealurilor

muntilor, carand totdeodata si pamantul vegetal cu ea. Rezul-

si

sisi

si

si

si

si

si

si

$i

www.dacoromanica.ro


tatul : salbaticirea unei parti insemnate din regiunile strabatute derauri, o paguba imensa pentru agriculture §i, in genere, pentru eco-nomia Orli. Padurea, taiata fara socoteala, se rlizbunii.

Fanetele s'au imputinat §i ele. Odinioara, suprafete enormeerau lasate pentru pa§unat §i faneata, unele pazite cu stra§nicie chiar,cum erau braniftele domnegi Fi Nenumarate turme deoi, cirezi de vite albe §i herghelii 1§i gaseau aci hrana. Odata cu in-tinderea locurilor de aratura rezultand qi dintr'un proces naturalde inmultire a populatiei dar §i dorinta de chtig mai mare fa-netele s'au imputinat §i ele. Pe la sfar§itul veacului al XIX-lea,erau multe sate mai sunt §i astazi can n'aveau un petec deislaz macar. Se incearca se se remedieze acum, in unele locuri, laaceasta stare de lucruri prin cultivarea plantelor furajere, in speciala lucernei §i, din ce in ce mai mult in timpul din urma, a ierbei deSudan care e pe cale sa adaoge o nota noua infatiOrii Baraganului.

Dar daca padurile §i fanetele s'au imputinat, au crescut inschimb foarte 'mult locurile de aratura. In afara de ce se chtigaprin lazuire §i prin spargerea fanetei, regiuni intregi de stepa, caBugeacul, Baraganul §i Burnazul au fost prefacute, in cursul veacu-lui al XIX-lea, in lanuri imense, cu recolte foarte bogate, in aniicu ploaie suficienta.

Tot sub raportul vegetatiei, trebue sa inscmnam introducerea,acum vreo trei sute de ani a unei cereale care a prins grozav

§i care astazi constitue o not caracteristica a peisajului agricol ro-manesc. E vorba de porumb sau pcipuioiu. Din vremea Dacilor §iRomanilor §i pane pe la inceputul veacului al XVII-lea, stramo§iinogri au cunoscut, pe Tanga paine, mamaliga de mei. De atunci in-coace, locul meiului 1-a luat porumbul care astazi intrece in ceprivege suprafata cultivate Insugi graul.

Vom adaoga un cuvant §i despre vita de vie. Pretuita dupicuviinta §i uneori chiar mai mult, de catre inainta§i, ea ajunsese, intimpul celor doua milenii de cand §tim sigur ca se cultiva pe dealu-rile noastre, la o selectie naturala. Podgoriile vestite aveau fiecaresoiul for de poama anume : Cotnarii aveau grasa, Nicoregii cracanasau babasca, Odobe§tii, galbena, Draga§anii, Ajunsesemla o specializare a vinurilor §i, ca o consecinta a acestui fapt, la unexport insemnat. Dupa filoxera, replantarea s'a facut fara socoteala,aka ca astazi, deli sporite cantitativ, vinurile romane§ti nu mai au

manastireiti.

craimpolia.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 25

vechile caracteristici. Soiurile s'au amestecat. Va trebui, treptat, trep-tat, sa revenim la vechea selectie, pe regiuni.

In ce priveste fauna, trebue sa insemnam disparicia unor soiuride animale salbatece, fapt in legatura cu imputinarea padurilor sifanetelor. Printre animalele disparute, pomenim in locul intaiu bou-rul §i zimbrul. Aceste podoabe ale padurilor Moldovei s'au stins :primal, in veacul al XVI-lea, cel de al doilea de vreo suta cincizecide ani. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, zimbrul se mai intalneailia in fundul codrilor. Cat au pretuit stramosii acest vanat dom-nese se vede si din aceea ca au pus drept sterna a Moldovei capulde hour, alcatuind o intreaga poveste in legatura cu descalecatullui Dragon.

Castorul sau brebul a disparut si el. I-a mai limas insa numelelegat de uncle locuri asezari, ca de pilda satele Brebu din Buzau,Prahova, Dambovita, Caras, Severin, Maramures, acesta din urmaamintit pe timpul lui Bogdan Descalecatorul, apoi Valea Brebului,Brebii pomeniti in Moldova : unul in Vaslui, pe timpul lui Alexan-dru cel Bun, altul in Neamt, pe timpul lui Stefan cel Mare, satulBrebi, in Salaj, etc. Nici magarul salbatec sau colunu.1 nu mai existsazi in padurile noastre. Doar cateva numiri precum Colunul, poianain judetul Dolj, Coluni, loc in judetul Buzau, Colun, sat in Fagaras,Coloneata in Iasi si Vaslui Colunita in Buzau, ii mai pastreazaamintirea. Alte soiuri de animale salbatece, cum e capra neagra Sicerbul, §i un soiu de poste, lostrita, s'au rarit cu totul si de nu sevor lua masuri drastice de crutare, vor disparea ele.

BIBLIOGRAFIE

Peimantul romanesc. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.Considerations de glographie physique et de &graphie humaine, ed. 2-a, Bucu-resti 1930, 136 p. in 80 (lucrare fundamentals) ; EM. DE MARTONNE, EzopcCentrale, Suisse, Autriche, Hongrie, Tcheco-slovaquie, Pologne, Roumanie, Paris,1931, p. 699-810, in colecia P. Vidal de la Blache et L. Gallois, G'ographiesniverselle, t. IV ; VINTILA MIHAILESCU, Romania. Geografie fizica, Bucu-rwi, 1936, 177 p. in 80; S. MEHEDINTI, Der Zusammenhang der rumanischenLandschaft mit dem rumanischen Volke, Jena §i Leipniz, 1936, z9 p. in 80 ;I. SIMIONESCU, Tara noastza, Oameni, Locuri, Lucruri, Bucure5ti, 1934, 474p. in 80 ; S. MEHEDINTI pi V. MIHAILESCU. Romania, Bucuregi, 1938, 315p. in 80; S. MEHEDINTI, Ce este Transilvanza?, Bucuregi, 1940, 87 p. in 8

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


(Extras din Rev. 1st. Rom. X, /940); CONST. C. GIURESCU, Popu latia mot-doveneasca dela gura Niprului li a Bugului in veacurile XVII fi XVIII, inRencwerea, XX (1941), P. 596-601 ; CONST. C. GIURESCU, Dobrogea, ve-<him parna'nt romanesc, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 1-19.

Pamcintul romeinesc in epoca istorica. DR. EUGEN BOTEZAT, Boundzimbrul, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. s. 2, t. XXXVI (7mus 4),

p. 17-40 ; N. IORGA, Anciennett de la culture du mays en Roumanie, in But.Sect. Hist. Acad. R014771., IX (1921), p. 185-191 ; IORGU JORDAN, Rumd,.nische Toponomastik, IIII, Bonn si Leipzig, 1924-1926, III + 298 p. in 83.(1928), p. 5-18 (si extras) ; N. I. ANTONOV/Cl, Probleme barografice inbasinul inferior at Siretului, Bucuresti, 7929, 8 p. in 8° (Extras din RevisttGeografica, I, a (1929) ; DR. GH. I. NAST ASE, Pcuce". Contribucii la cm-noaiterea geografica-fizica li omeneasca a deltes Dunarit in antichitate, in B//,Soc. Geogr., LI (1932), p. 8-47 ; CONSTANTIN C. GIURESCU, In legaturlcu Istoria Ronuinilor", Bucuresti, 1936, 57 p. in 8° ; IORGU IORDAN, Co-lunul, Coluni, etc., in Meaux' lnstitutului de filologie romans AlexandraPhibppide", III (1936), p. 165 -166 ; NICU LAE I. ANTONOVICI, Codriinumele de Prut si Argel, in continuitatea Romanitor din sud-estul Car pat tor.In Bul. Soc. Geogr., LVI (1937), p. 272-288 ; P. COTE', Mutarea gurii Oltu'.lui, Bucuresti, f. a., 8. in 8' (Extras din Rev. Geogr. Rom., II, 1939).

fi Saint.,

d

www.dacoromanica.ro

EPOCA PREISTORICA

Impartirea epocii preistorice. Istoria incepe cu prima stirescrisa. Tot ce este inainte de aceasta formeaza domeniul preistoriei.Fava de epoca istorica, numarand numai vreo 3000 de ani, pre-istoria cuprinde asa dar un interval de timp mult mai mare. Cat demare anume, nu se poate spune exact. Se crede insa ca peste o sutade mii de ani. Acast lung interval se imparte in 4 epoci, unele dinele avand, la randu-le, mai multe subdiviziuni. Prima epoca ceamai lungs se numeste paleoliticul sau epoca pietrii cioplite. E vremeacand omul incepe sa faca arme unelte de piatra cioplita. Parteaultima a acestei epoci facand trecerea spre epoca urmatoare se nu-meste mezolitic sau epoca de mijloc a pietrii. Urmeaza a doua epocapreistorica anume neoliticul sau epoca pietrii lustruite. Ea vine panspe la anul r800 (dupa alvii 190o sau chiar z000) inainte de Hristoscand incepe epoca a treia sau a bronzului, numita asa fiindc5. acumaomul descopere mestesugul de a turna bronzul si a face arme siunelte din el. In ultima mie de ani a epocii neolitice 3000-2000a. Hr. el cunostea deja intrebuinvarea aramei, e perioada nu-mita eneoliticul. Epoca bronzului are patru perioade sau subdivi-ziuni si vine pans la anul moo inainte de Hristos. Ultima epocapreistorica este aceea a fierului, and oamenii descopera mestesugulde a topi fierul si de a-I lucra. Aceasta epoca vine papa la inceputulerei crestine si se imparte in doua perioade : Hallstatt §i La Tene,numite astfel dupa localitavile in care s'au facut descoperirile carac-terizand fiecare din cele dou5. perioade.

Diviziunile de mai sus se refers la continentul european ingenere. Pentru Dacia, intervin unele modificari in ce priveste ulti-mele perioade. Astfel epoca bronzului incepe la not pe la r800, du-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

28 EPOCA PREISTORICA

reaza insa papa pe la 700 inainte de Hristos. Asa dar, vine cevamai mutt ca in alte parvi. De asemenea epoca fierului se socotestepans pe la anul 5o al erei noastre, cu cateva decenii inainte dedomnia lui Decebal.

Preistoria Daciei. Ce stim not astazi despre preistoria Da-ciei ? Mijloacele noastre de informavie sunt urmele pe care le-a lasat

Fig. 2 Bucati de cremene (silexuri paleolitice), gIsite la Casla-Nedjimova, peNistru, in judetul Hotin. Serveau ca arme si unelte oamenilor din epocastraveche, a pietrei cioplite, cu zeci de mu de ani Inainte de Hristos. Muzeul

National, Bucuresti (M. N. A.).

traiul omenesc aci adica armele, uneltele, obiectele de podoaba, decult, funerare, etc. Cea mai mare parte a acestor urme zac ingro-pate in pamant, acoperite de praful nisipul care s'a asezat peste-ele timp de mii de ani, uneori si de cenusa imcendiilor sau de da-ramaturile asezarilor pustiite. Prin sapaturi arheologice, invavavii ledau la iveala, le reconstituie cand ele s'au pastrat numai in cioburisau fragmente, le comenteaza lamuresc vieata oamenilor de pe-

kl?

-t

a,

si

si

www.dacoromanica.ro

PREISTOIUA DACIEI 29

aceste locuri. Concluziile sunt, evident, de caracter general ; detaliisi precizari, de cele mai multe on nu se pot da, fiindca lipsestetemeiul.

Fig. 3 Vas de pamant, gasit la Cucuteni, judetul Iasi ; impodobit cu dese-nuri in dotal culori : cafeniu inchis si caramiziu, pe fond galbui-roz (ceramicspictata). Atat forma cat si desenul si coloritul dovedesc un shut artistic deose-bit. Inaltimea 37 cm. Circa z000-1800 de ani Inainte de Hristos. Muzeul

National, Bucuresti (M. N. A.).

Astfel de sapaturi arheologice privind preistoria Daciei s'aufacut inainte de razboiul pentru Intregirea neamului ; s'au facutinsa mai ales dupa razboiu, cand ele au luat un avant deosebit, in

i

www.dacoromanica.ro


Fig. 4 - Vas de pamant ars, din epoca pietrii lustruite (epoca neolitica), gash,la Vidra, judetul Ilfov, in 1932. Impodobit cu ornamente sapate in pencilvasului si avand forma de carlige. Inal%imea So cm. Inauntru erau resturi degrail carbonizat. Jos, in dreapta, cel mai mic vas gasit la Vidra. Muzeul

Municipiului Bucuresti. (M. M. B.).

, . .

7'44h-4,N\ .N.V\ ,

It, 0/1/4 71-', .

-a;417

,

'N

www.dacoromanica.ro

PREISTORIA DACIEI 31

urma impulsului dat de Vasile Parvan. Suntem totu§i abia la in-ceput : numarul statiunilor sapate este redus fats de ceea ce ramanede facut pe viitor. Va mai trece vreme pang sa se poata ridicao harta nu completa, dar cuprinzand macar esentialul, a aqezarilorpreistorice de pe pamantul romanesc.

Dintre toate provinciile, cea mai intens cercetata, sub raportulpreistoriei, este Transilvania ; iar cea mai putin, Moldova dintrePrut §i Nistru (vezi harta).

In urma sapaturilor facute pang acum, s'a ajuns la o serie deconcluzii. Prima dintre aceste concluzii este ca pamantul romanesca fost locuit Inca din paleolitic. S'a crezut la inceput ca n'ar existaurme omene§ti din acea vreme in Dacia. Descoperiri - facute in ulti-mele decenii in nordul Moldovei (vezi fig. z), in Ardeal, in Oltenia,in Muntenia in Dobrogea, au aratat insa contrariul. De altfel seputea prespune acest lucru din capul locului, date fund posibili-tatile optime de traiu pe care le ofera pamantul nostru.

Pentru neolitic, descoperirile preistorice arata o civilizatieremarcabila pe tot intinsul pamantului romanesc. Aspectele mai im-portante ale acestei civilizatii poarta numele localitatilor in cares'au facut descoperirile caracteristice. Se cunosc astfel, in momentulde fats, opt aspecte sau tipuri ale civilizatiei neolitice, dintre caremai insemnate sunt : Tipul Cucuteni (jud. Iaqi), Frumu,sica (jud.Neamt) qi Ariu,sci (jud. Trei Scaune) sau, cum i se mai spune, civi-lizatia ceramicei pictate" numita astfel dupa admirabilele exemplarede ceramica pictata descoperite in localitatile amintite (vezi fig. 3).2) Tipul Boian A, caracterizat adica prin descoperirile facute in celmai vechiu strat de civiliza ;ie din aceasta localitate, situata in ju-detul Ialomita. Exemplare admirabile de ceramica din faza Boian As'au descoperit la Vidra, judetul Ilfov (vezi fig. 4). Aria acestui tipin lara noastra este campia munteana. 3) Tipul Vadastra, (jud. Ro-manati) cu ceramica sa specifics, avand desenuri excizate vopsitein alb qi roqu. 4) Tipul sau aspectul Gumelnica, (jud. Ilfov) unul dincele mai bine cunoscute §i studiate.

Caracteristica pentru civilizatia neolitica de pe pamantul no-stru este ceramica pictata din eneolitic, adica vasele de pamant ars

de forme marimi variabile impodobite cu desenuri colo-rate, de o deosebita frumusete. Vasele mari, Matte de aproape un

stra-metru, care s'au gasit la Fedeleqeni, (jud. Roman), constituie un

r)

si

ti

si

si

www.dacoromanica.ro


lucit specimen al acestei ceramice pictate. Ele sunt impodobite cudesenuri lineare alcatuind meandre si spirale. Vase le eneolitice sepot imparti in doua categorii : Unele mai vechi, in trei culori, cumsunt acelea dela Ariusd, dela Ruginoasa (jud. Baia), dela Cucuteni(grupa A), dela Fedeleseni ; altele mai noi, numai in doua colori,

Fig. 5 Vas antropomorf, cunoscut sub numele de Zeitadela Vidra". Inaltimea 43 cm. Pe piept, Zeita" avea unpandantiv de aur, in forma de cerc. Gasit la Vidra in

1934 Muzeul Municipiului Bucure§ti. (M. M. B.).

de pilda cele dela Cucuteni (grupa B) si dela Petreni (jud. Soroca).In ultimul timp, s'au descoperit exemplare remarcabile de ceramicspictata cu grafit la Gumelnica, langa Olteni ;a, la Vidra, langaBucuresti si Cernavoda §i Atmageaua Tatareasca, in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. OICRESCU

DACIA PREISTORICA( DIN PALEOLITIC PANA LA 512 INAINTE DE CHRISTOS ) H arta N11

DarabanoS pint CaslaNedymova

Clurul Mare 0Cancesti

o Localitali preistorice

Cetaii grecesti

Boinestib

Satu MareSarasau

Mclean' Petreni

oBudesti

,Diosag0

-/ccr4soLlei

r-a-dea

Orlguseni

Boureni

0 Rucpinoasa Cucuta'

0Fedeleseni

0

Apahlda

0Fizesul-

Arcalia

Gherlei o lzvoareSuseni

CaluGhernesig

Turda0Otlaca

Sangeorgiu uo

oTg.Mur;es\

Lechin e des Borodino0

Baba Veche

Pecica Biih

Blaj

Alba lulta0Firiteez

TImIsoara

Deva

oSighisoara

Beta

corniTYRAS

(Cetetea Aibi)

RoginesU o

Domnestl 0o e restle Gusterita

Turdas.

Cost stio Cris0 Gradistea Muncel.

°C clovIna

Pal

Data0

0Oenta

AriusCodleao

Cristian°

ufhlauobolildeJos Bigni est

t net

Genienea

o Bog*

J1dov

Moldova Veche0S.Herculsne

oGra6 tulT.Severin

SCARA.0 215 10 75 100 Km.

Ostr.Corbulino °Poroina

Orevita

vI

lina

oGorGuala Sale*ilarla nMare. nastirea

Sultana,Vidra

P.RareBsoalanomaCascioarele0 chlselet°oMaglavit

0

Roast''0

AdancatadeJos

tofeni

oAldeniDrajna

0Scortaru

Biserkuo

0loqti

0Monteoru

HagiGhi

HALMYRIS?YOunavata e Jos]

Ti osul

coTartasoesti 8 nagov

oTel

Hamangia

BCr sani

Vadastrao

CeleiOmac

T. MagureleZim cea

Pisc.Coconi0Bua

umelnitaoAtmag eauTailrace

Cernavodacl

DIONYSOPOLIS

(Balm)TIRIZIS (Cahacra)U

(CRUNOI ) BIZO

C (Re Ac ,NnEvA

E (cavarnal

H I STROS(Caranaauf)

TOMI(Constania)

CALLATIS(Mangaha)

4-

:

-* 1

1

ii

(Ecrene)

1

4

le

Pr dee

U

t''

www.dacoromanica.ro


Aceasta ceramica grafitata este contemporana cu cea pictata dinMoldova.

Ceea ce trebue subliniat este unitatea civilizatiei eneolitice in

Fig. 6 Varfuri de lance, topoare 5i un fragment desabie, toate de bronz. Toporul din mijloc, cu talisul ra-suck, a servit, probabil, ca sceptru. Gasite la Drajnade jos, judecul Prahova. Circa 1 too too° inainte deHr. Muzeul National de Antichitaci, Bucuresti. (M. N. A.).

tot sud-estul european, pe o arie care, cuprinzand in intregime pa-mantul romanesc, se intinde din pusta ungara pans in Ucraina, inregiunea Chievului, §i din Carpa0i Nordici pans la Marea Egee.

Const. C. Giurescu Istoria Rominilor, Ed. II-a 3

www.dacoromanica.ro


Fig. 7 Fragmente de vase de pamant, gasite la Lacul Tei, ranga Bucuresti, in1929 1930. Ornamentele ce impodobesc aceste vase se gasesc in arta noastrapopulara de astazi : °ilk incondeiate, crestaturi in lemn, scoarte. Circa i600-

1400 inainte de Hristos. Muzeul Municipiului Bucuresti (M. M. B.).

www.dacoromanica.ro


Aceasta unitate se vadeste, pe de o parte, in ornamentarea geome-trical, a ceramicei motivele esentiale fiind spirala si meandrulpe de alta parte, in bogatia felul de tratare a plasticei antropo-morfe adica a statuetelor sau figurinelor de lut cele mai multe,uneori si de os reprezentand, dupa toate probabilitatile, mareadivinitate femenina, creatoarea lumei (vezi fig. 5).

Carui neam apartin creatorii acestei civilizatii eneolitice ? Unraspuns sigur e greu de dat, in stadiul actual al cercetarilor ; nupare insa lipsita de temeiu ipoteza care atribue aceastaTracilor, incelegandu-se denumirea de Traci in sens larg, adica in-globand ramura nordica Dacii sau Getii pe cea sudica

Tracii propriu Invatatul german Carl Schuchardt caracte-rizeaza civilizatia eneolitica a ceramicei pictate drept superioara"(hochstehend) o atribue hotarit Tracilor, considerand-o ca o epocastralucita a neamului acestuia, epoca de care Grecii homerici isi maiaduceau aminte numai din legends cu mirare. Pe de alta parte,invatatul antropolog. francez, Eug. Pittard, afirma inteun studiurecent ca nimic nu ne impiedica sa presupunem ca locuitorii cariau inahat colibele funerare ale Moldovei in epoca pietrii lustruitesunt aceia care mai tarziu au primit dela istoricii vechi numele deDaci sau Geri ". In sfarsit, dintre invacacii nostri, d-1 Andriesescuimpartaseste aceeasi parere. Prin urmare, potrivit acestor trei in-vatati, creatorii remarcabilei civilizatii eneolitice de pe pamantulromanesc ar fi chiar stramosii nostri, Dacii. Faca de aceasta opinieexists insa o alta, sustinuta si ea de inv4ati cari cred, dimpotriva,ca locuitorii can au dat nastere remarcabilei civiliza ;ii eneoliticesunt alcii deck creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit acestei ultimeopinii, ar fi avut loc in regiunile noastre suprapuneri de popoare,in urma unor lupte catastrofale, noii veniti distrugand civilizatiapredecesorilor. Asa s'ar fi intamplat ca oamenii bronzului cari audistrus civilizatia anterioara eneolitica ; asa au pack apoi acestia,la randul lor, din partea oamenilor epocii de fier, care au venit, uniidin regiunea Alpilor, coborand spre Sud-Est si Sud, altii din estulasiatic spre Rusia de rniazazi. Dacii ar fi, in conceptia acestor in-vatati, tocmai populacia peste care au navalit oamenii epocii defier. In orice caz, chiar gi in aceasta ultima ipoteza, tot se admiteea Dacii sau Getii au locuit in tinuturile noastre de pe la anul z800inainte de Hristos. Pentru imprejurarile de mai tarziu, din epoca

civilizatie

zi$i.

si

si si

si

si

www.dacoromanica.ro


istorica, care incepe, repetam, In anul 514. inainte de Hristos, acea-sta inseamna ca si cum ar fi fost autohtoni. Lor li se datoreste inorice caz remarcabila civiliza %ie a bronzului din regiunile noastresau, cum li se mai spune, din regiunile carpato-danubiene. Lucrareaacestui metal ajunge la forme de o deosebita finete. S'au descoperitsecuri, arme, unelte podoabe, foarte bine pastrate, care impre-sioneaza prin elegan %a desavarsirea execu %iei (vezi fig. 6). In cepriveste ceramica din epoca de bronz, trebue s'o relevam pe aceiade tipul Bucureiti, gasita mai ales la lacul Tei la Bucurestii Noi(vezi fig. 7).

BIBLIOGRAFIE

Preistorie europeana : Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkungzahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben von MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,15 vol. in 8° ; JOSEPH DECHELETTE, Manuel d'arch6ologie prehistoriqueceltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8° ; V. GORDONCHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX + 479 p. in 8° ; L.CANT AN, La pr6historie, edition revue et augmentee par Michel FaguetParis, 1932, 233 p. in 8° ; MILES BURKITT §i V. GORDON CHILDE, Achronological Table of Prehistory, 22 p. un tablou sincronistic (extras dinAntiquity, Iunie 5932) ; CARL SCHUCHARDT, Alteuropa, Kulturen. Rassen.Viilker, ed. 3, Berlin si Leipzig, 5935, XI 355 p. in 8°.

Preistoria Daciei: I. Informatie generals. ION NESTOR. Der Stand derVorgeschichtsforschung in Rumanien, Sonderabdruck aus dem 22. Bericht derromisch-germanischen Kommission, 1933, 170 p. in 8° .

II. Paleolitic mezolitic. L'ABBE H. BREUIL, Stations paMolitiques enTransylvanie, in Bulletin de la Socia des Sciences de Cluj, Roumanie, 2, 2-epartie, 1925, p. 193-217, in 4° ; N. N. MOROSAN, Contributiuni la cunoa-sterea paleoliticului din Moldova de Nord (Malurile Prutului), in Mem. Sect.Stunt. Acad. Rom., seria 3, t. IV (5926-1927), p. 343-350 ; N. N. MORO-SAN, Noi contributiuni preistorice asupra Basarabiei de Nord, ibid., t. VI(1929), p. 1-17 ; M. ROSKA, I. Nota preliminary asupra cercetdrilor paleolitice(acute in Ardeal in cursul anului 1928; II. Paleoliticul Ardealului. Priviregenerald. Bucuresti, 1931, p. 79-126 (Extras din Anuarul Inst. Geol. al Ro-mciniei, XIV); M. ROSKA, Recherches pal6olitiques en Transylvanie en 1927,in Dacia. Bucuresti, 1933, p. 8-23 ; MARIUS MOGA, Paleoliticulinferior in Transilvania, Cluj, 5937, 2! p. in 8° (Extras din Anuar. Corn. Mon.1st. Sect. p. Trans., IV (1932-1936) ; I. .ANDRIESESCU, Des survivancespalgolithiques dans le milieu neolithique de la Dacie in Bull. Sec. Hist. Acad.Roum., XV, (1929), p. 1-8 ; D. BERCIU, Repertoriu arheologic de statiuni sidescoperiri preistorice in Romania, Paleoliticul si mesoliticul, Bucuresti, 5941, 16p. in 8°.

4-

si

si

ii

ft

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 37

III. Neolitic eneolitic. LOAN ANDRIESESCU, Contributie la Dacia2nainte de Romani, Iasi, 1912, 124 p. in 8° ; GORDON V. CHILDE, Schipenitz,a late neolithic station with painted pottery in Bukowina, in Journal of theRoyal anthropologic:al Institute, LIII (1923), p. 263-288 ; FR. LASZLO, Lestypes de vases peints d'Ariusd (Eriisd), in Dacia, I (1924), p. 1-27 ; VL. DU-MITRESCU, Fouilles de Gumelnita, in Dacia, II (1925), p. 29-103 ; ECATE-RINA DUNAREANU-VULPE, Sull'origine e l'evoluzione delle scuri di ramecarpato-danubiane, in Ephem. Dacorom., IV (193o), p. 181-211 ; VLADIMIRDUMITRESCU, La cronologia dellla ceramica dipinta dell'Europa Orientale, inEphem. Dacorom., IV (193o), p. 257-308 ; C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR,L'art rupestre carpatho-balcanique, in L'Anthropologie, XLI (1931), p. 123 siurm., HERMANN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbfirgens,Berlin, 1932, VIII -I- 79 p. in 8° ; HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in deroberen Moldau, Rumiinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von derSteinkupferzeit bis in die vollentwickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131p. in 4° ; CESLAV AMBROJEVICI, L'epoque neolithique de la Bessarabie duNord-Ouest, in Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45 ; 3o. VL. DUMITRESCU,La plastique antropomorphe en argile de la civilisation eneolithique balcano -danu-biene de type Gumelnita, in Jahrbuch fur prahistorische und ethnographischeKunst, 1932-1933, p. 49-72 ; V. CHRISTESCU, Les stations prehistoriques deVadastra, in Dacia, (1927-1932), p. 167-225 ; VL. DUMITRESCU,L'unite de la civilisation carpatho-balcanique a Pepoque eneolithique, Atena,1936, 6 p. in 8° ; RADU VULPE, Civilisation precucutenienne recemment de-couverte d Izvoare, en Moldavie, in Eurasia septentrionalis antiqua, XI (1937),p. 134-146 ; I. BERCIU, Prime ccnsideratiuni asupra neoliticului din valcaDunarii inferioare in legatura cu descoperirile din judetul Vlasca, in BuletinulMuzeului judetului Vlasca Teohari Antonescu", II (1937), p. 31-1o5 ; VA-SILE PARVAN, Dacia. Civilizatiile stravechi din regiunile carpato-danubiene,Bucuresti, 1937, 218 p. in 8° ; PR. C. MAT ASA, Frumusica, Bucuresti, 1944(sub tipar).

IV. Epoca bronzului. I. ANDRIESESCU, Nouvelles contributions surl'elge de bronze en Roumanie. Le depot de bronzes de Drajna de Jos et l'epeede Bucium, in Dacia, II 1925), P. 345-384 ; R. VULPE, Piroboridava. Con-sideratiuni arheologice si istorice asupra cetatuii de la Poiana, in Moldova deJos, Bucuresti, 1931, 34 p. in 8 °; RADU ET ECATERINA VULPE, Lesfouilles de Poiana, in Dacia, IIIIV (1927 - 1932), p. 253-351 ; DINU V.ROSETTI, Din preistoria Bucurestilor. I. Civilizatia tip Bucuresti. Die Buka-rester Kultur, Bucuresti, 1936, 3o p. in 4° ; VLADIMIR DUMITRESCU, L'artprehistorique en Roumanie, Bucuresri, 1937, 34 p. in 8°

§i

IIIIV

www.dacoromanica.ro

DACII SAU GETII

Tracii §i Ilirii. Dacii sau Getii fac parte din marele grupetnic al Tracilor constitue, dupa parerea noastra, cea mai insem-nata ramura a lui, avand o civiliza %ie, o cultura o istorie politicape care n'a egalat-o nicio alts ramura. Se poate spune ca Dacii sauGetii reprezinta elita numerosului neam al Tracilor. Cu privire lamultimea acestor Traci, Herodot ne (1.5." o marturie de cea mai mareimportanta : Neamul tracic spune el in cartea a patra este,dupa acela al Indienilor, cel mai mare dintre toate. Daca ar aveaun singur domnitor si ar fi uniti intre dansii, ar fi de neinvinsdupa cum cred eu, mult 'mai puternici deck toate popoarele...Obiceiuri au aceleasi toti, afara de Ge %i si de Traysi si de cei carilocuesc mai sus de Crestonei".

Inteadevar, Tracii se intindeau pe o suprafata enorma, delaMarea Egee si din vestul Asiei Mici pang in mlastinile Pripetuluisi dela cadrilaterul Boemiei pans spre Bug. Iar daci socotim peCimmerieni tot ca Traci, dupa cum pare probabil, atunci limitaestica a for trebue intinsa 'Ana dincolo de Marea de Azov, suprafa!a locuita de Traci ingloband, in cazul acesta, si tot tarmul demiazanoapte al Marii Negre.

Ei erau Impartiti Trig intr'o sumedenie de neamuri sau triburicare se dusmaneau intre ele. Din cauza aceasta, nici nu se puteauapara cum trebue si au fost supusi de diferi!i cuceritori.

Printre neamurile mai insemnate ale Tracilor trebue sa" citampe Odrizi, locuind la Sud de Balcani, in regiunea cuprinsa intretarmul Marii Negre fluviul Hebrus (azi Maritza). Ei au ajunsla un moment dat, in secolul al V-lea, sub regele for Sitalkes, in-temeieze un stat puternic, cu o armata numeroasa, ajudnd chiar

si,

si

si

sisa

www.dacoromanica.ro

TRACII SI ILIRII 39

pe Atenieni in razboaiele lor. Un alt neam tnsemnat tracic au fostBesii, cari locuiau basinul superior al fluviului Hebrus, cuprinsintre muntii Balcani si Rhodope si aveau ca centru mai importantBessapara. 0 parte dintre acesti Bessi au locuit mai tarziu Dobro-gea. Ii intalnim aci, in satele din jurul cetatii Histria si a castruluidela Ulmetum, in unele insciptii din veacul al II-lea. Tot in Do-brogea, in partea de miazazi a ei, intre Callatis (Mangalia) si Odessos(Varna), au locuit si Crobyzii, un alt neam tracic. Moesii erau ase-zati intre Dunare si muntii Balcani, mai ales in jumatatea vesticaa acestei regiuni. Dela ei si-a luat numele si tinutul care a fost nu-mit, pang tarziu, Moesia.

Cei mai insemnati insa dintre toate neamurile tracice au fostDacii sau Getii. Impartiti inteun mare numar de triburi, ei locuiautinutul cuprins intre Tisa, Dunare, Marea Neagra si Nistru, tre-cand in unele parti si peste aceste hotare. Astfel la sudul Dunarei,ei se intindeau papa la muntii Balcani, mai ales in partea de est,din spre mare. Spre rasarit, treceau Nistrul, inaintand pana spreBug, iar spre apus, ajunsesera pana la Dunarea panonica.

Tracii se invecinau cu urmatoarele popoare spre fasarit, din-colo de Cimmerieni adica, Scifii ; acestia erau de neam iranian,avandu-si deci orginea in podisul Iranului (Persia de altadata) :spre miazanoapte, Germanii §i in partea de Nord-Est, Slavii ; spreapus, llirii, Germanii qi Cel ii, iar la Sud de Dunare, Ilirii. Acestiadin urma prezentau unele asemanari cu Tracii, formau totusi, asacum s'a aratat in ultimul timp, un popor deosebit, vorbind si o limbsdeosebita. Ei ocupau Panonia si jumatatea de apus a Peninsulei Bal-canice, dela raul Margus, afluent at Dunarei (azi Morava), spreAdriatica. Erau pastori ; cunosteau insa si agricultura, iar cei de pelanga mare se tndeletniceau adesea cu pirateria. In spre miazazi,vecini erau Grecii.

Nu trebue sa ne inchipuim insa o linie de demarcatie precisaintre Traci si aceste diferite popoare. Nici astazi nu exists asemenealimite etnice hotarite, regiunile de granita prezentand peste tot in-terferente de populatie. Cu atat mai mult in vremea aceea. Uneleneamuri germanice sau ilirice, de pilda, intrau in masa tracica, dupacum, de asemenea, unele neamuri tracice formau adevarate insulesau prelungiri in mijlocul populatiei vecine.

www.dacoromanica.ro

40 DACII SAU GETII

Fig. 8 Coif de our (zo carate) din vremea Scitilor, circa Soo de ani inainte deHristos. Gasit la Poiana, in judetul Prahova, cantareste 775 de grame. Pe par-tea care apara urechile ;i ceafa, sunt reprezentate animale fantastice. Muzeul

National, Bucure§ti. (M. N. A.).

C'r

- A9 "

421_151.11

4),

. ,40

7/ A ..

,..

DINNOSiti,A II 1. / :I 1 .. ..!. -

"'II .- ...M W4

V1 /' ' ' / .: ` 'A

P.--'''''''''''''41....-0=..... '. I* . . .1

4 .. 1i,'

.4:::;

.49-t

i", '4,1

www.dacoromanica.ro

SCITII 41

Scitii. Venind in contact cu atatea popoare, era firesc caDacii sa sufere unele influence din partea lor. Prima influence afost a Scitilor care au navalit incepand din veacul al IX-lea inaintede Hristos §i s'au a§ezat in cateva locuri, mai ales in Dobrogea(vezi fig. 8 §i 9). De neam scitic se crede ca au fost Agatir ;ii dinregiunea Tarnavelor, deasemenea Sargatii §i Paleii, pe cursul mij-lociu §i inferior al Siretului, Sacii pe langa Alba-Iulia §i Napeii inBaragan.

Fig. 9 Podoabe de argint, frumos executate, pe care Scitii le purtau la ca-pestrele, fraiele, hamurile tailor lor. Gasite langi Craiova, impreuna cu altepodoabe scitice. Circa boo Soo inainte de Hristos. Muzeul National Bucu-

re§ti. (M. N. A.).

Toate aceste neamuri au disparut insa in scurta vreme in mij-locul poioulaciei dacice, care le era 'Inuit superioara numerice§te.Numele localitalii Sacidava, spre Sud-Est de Apulum, nume a caruiprima parte e scitica, iar cea de a doua specific daca, constitue unelocvent exemplu de asimilare. Sacidava este orgul Sacilor iranienidacizati.

Numai in tinutul dintre Dunare §i Mare, in Dobrogea de azi,se pare ca Scici au avut a§ezari mai durabile, lasand urme in topo-

www.dacoromanica.ro

42 DACII SAU GETII

nimie formand chiar unele mici statuleve cu cite un rege" infrunte. Astfel era, in secolul III, statul din regiunea orasului grecCallatis (Mangalia de azi). Cunoastem numele a case regisori deacestia, anume Kanites, Sariakes, Tanusa, Aelis, Acrosas Charas-pes ; ni s'au pastrat monete de ale lor, de bronz $i de argint.Nici aici insa Scivii n'au putut disloca populavia getica, ci, dimpo-triva, au sfarsit prin a se topi in mijlocul ei. La inceptul veaculuiintai dupa Hristos, Ovidiu, vorbind de locul exilului sau, spune :Tata 'n a Gevilor vara's. Ei bine, sa mor printre dansii !". Iar inalts parte : Coasta aceasta macar ca'ntre Gevi si'ntre Greci e'mpar-vita. Insa de Gevii rebeli pare ca vine mai mult !". Amintirea Scivi-lor o pastreaza in taxa dintre Dunare Mare doar cateva numiritopice, ca (A)sampeus §i Calabeus, doua parliase, langa Histria,apoi Zaldapa, asezare langa. Durostoram, precum numele genericde Scythia Minor pe care incepe sa-1 poarte, tarziu de tot, in timpulimperiului roman, Dobrogea. Cu mult mai multa dreptate i s'ar fiputut spune, sub raportul etnic, Dacia Pontica.

Asezfirile grecesti pe tarmul de apus al Mara Negre. In-fluenta for asupra Dacilor. In secolul al VII-lea inainte de Hri-stos, Grecii de pe coastele Asiei Mid ,Si din Grecia propriu zisaincep o mare acciune de emigrare. Fie ca nu mai aveau loc la eiacasa, din pricina inmulvirii populaviei, fie din dorinva de castigmai mare, grupuri intregi de populavie yin si se aseaza pe vairmu-rile Marii Negre, intemeind o serie de orase care erau cetavi $iantrepozite in acelasi timp. Pe coasta de apus a Marii Negre, elese in lane. La varsarea Bugului (pe atunci Hipanis), Ionienii ridicaorasul Olbia ; la gura Nistrului, pe tarmul din spre apus al lima-nului, ei inalva cetatea Tyras. Pe o insula a marii aproape de arm,acolo unde astazi e malul apusean al lacului Sinoe, se intemeiaza,in anul 656 inainte de Christos, Histria.

Mai spre miazazi, pe locul actualei Constanta, aceiasi Ionienifundeaza Tomi. Dorienilor li se datoreste orasul Callatis, cel cuziduri puternice" intemeiat, pare-se, in secolul al VI-lea inainte deHristos. Astazi, pe ruinele Calatidei se inalva Mangalia. Mai spremiazazi, dincolo de capul Caliacra, care in greceste inseamna ca-pul sau stanca cea buns ", deoarece golful dindaratul lui ofera unadmirabil adapost corabillor, oricat de grozav ar bate crivavul, inacest loc ferit s'au intemeiat doua orase grecesti : Bizone (actualul

sr

sisi

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ASEZARILE GRECESTI 43

port al Cavarnei) care pe urma a fost distrus Ins de un cutremur,Crunoi numit mai tarziu Dionysopolis (Balcic). Urmau apoi

Cranea (Ecrene), Odessos (Varna), §i alte cateva orase Inca pans laByzan ;, care este tot o colonie greaca, intemeiata in secolul al sap-telea inainte de Hristos. Dela o vreme, colonistii-negustori greciau patruns chiar launtrul pamantului getic $i anume pe caleaasa de lesnicioasa a Dunarii. Urcand cu corabiile for fluviul, ei auintemeiat astfel o statiune sau un antrepozit la Barbosi, o alta laAxiopolis, langa Cernavoda.

In toate aceste colonii, Grecii au continuat vieata in aceleasiforme de civilizatie ca in metropolele din care plecasera. Ocu-patia for esentiala era comertul cu populatia din hinterlandul ora-selor respective. Cumparau dela Geti, de pilda, gran, miere ceara,

Fig. iostaterii

Monete dace de argint, Osite InDan

judetul Bistrica-Naislud. ImitaM.).macedoneni ai regelui Filip. Colectia Roma lo, Bucuresti (C.

piei si blanuri, peste sclavi. Histria, fiind mai aproape de gurileDunarii unde morunul, nisetrul celelalte soiuri de ganoizi seprind in cantitati asa de marl, iii facuse o specialitate din negotulde peste. In ce priveste graul, Herodot ne spune chiar ca Scitii plu-gari '11 cultiva, nu pentru hrana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena,sclavii vanduti de Geti sau Daci unii din ei apartinand chiaracestui neam erau asa de numerosi, incat numele de Daos adicaDacul ajunsese nume specific. In piesele sale, Menandru numestepe sclavi mai intotdeauna Daos sau Geta. In general, asa dar, Greciicumparau dela autohtoni materii prime, cu alte cuvinte marfa multacu bani putini. Vindeau in schimb produse fabricate ca, de pilda,obiecte de podoaba, ceramics, untdelemn yin grecesc, tesaturi fine,intr'un cuvant produse marfa de lux. Ocupau loc putin, costau

§i

§i in

§i

§i

rr

.2,!*

li

si

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

44 DACII SAU GETII

insa bani multi. Cam ceea ce se intampla §i in zilele noastre, cuimportul §i exportul Romaniei. S'au gasit in plin teritoriu dacic, laCrasani, la Poiana §i chiar in muntii Fagara§ului, la Stoene§ti, am-fore mari grece§ti din Thassos, din Rhodos §i din Cnidos, care ser-visera probabil la transportul vinului §i al untdelemnului. S'au gasitde asemenea cioburi sau fragmente de ceramics fins, resturi din va-sele frumoase, cu desenuri negre pe fond rope, care au facut vestitaaceasta arta greaca pretutindeni.

Cateodata, coloniile de pe tarmul Marii Negre, in loc sa facanegov, trebuiau sa faca razboiu. In cele mai multe cazuri, trebuiau

Fig. 1 t Imitatii dace de vase grecesti zise deliene. I. Gasit la Fundeni, TangaBucuresti, in 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul asemanator, tot la Fundeni,era plin cu monede dace. II. Gasit la Snagov, In 1933. Ambele vase, din

secolul intai inainte de Hristos. Muzeul Municipiului Bucuresti. (M. M. B.).

sa se apere impotriva acelorai populatii din hinterland §i a con-ducatorilor Tor, cari voiau sa puns mana pe bogatiile din launtrulzidurilor. Spre a fi ferici de asemenea atacuri, ora§ele incheiauadesea o intelegere cu regele dac sau scit care, in schimbul uneianumite sume, le garanta lini§tea.

Prin negotul pe care-1 faceau, aceste ora§e grecwi au ajuns lao deosebita bogatie §i inflorire. Ne-o dovedesc monumentele, in-scriptiile §i celelalte urme ale vietii for de odinioara. Marea Neagra.

www.dacoromanica.ro

CELTII 45

fusese proprice celor dintai colonisti, de aceea au si botezat-o: PontulEuxin, adica primitoare de strain ; Scicii ii spusesera axshaena ceeace insemneaza albastru inchis".

Relaciile acestea economice politice dintre Grecii asezarilormaritime si dunarene locuitorii pamantului nostru, relacii careau durat sute de ani, credem ca n'au putut ramane fara nicio ur-mare asupra celor din urma. In ce priveste pe Scici, influenca gre-ceasca e evidenta : ea se manifests in arta, in podoabele vaselede metal pe cari le-au facut acestia. In jurul coloniilor de pe carmulnordic al Marii Negre, Herodot ne spune ca Scicii ajunsesera unfel de jumatate greci (mixhelenes). Nu se putea deci ca stramosiinostri sa" nu fi luat ei unele elemente de civilizacie dela acestireprezentanci al lumii mediteraniene. Cat de multe anume, se vaputea preciza insa, numai dupa ce vor face sapaturi cercetari maiamanuncite. Deocamdata, influenca greats se vadeste in imitareabanilor macedoneni (staterii lui Filip drahmele lui Alexandru celMare : vezi fig. to), si a celor din Thassos (tetradrahmele), precumsi in cermicii (vezi fig. t).

Celtii. A treia influenca a fost aceea a Celcilor care au navalitin cinuturile noastre dupa anul 30o inainte de Christos. Ei au venitdin spre apus, pe doua drumuri : unul de-a-lungul Dunarii, celalaltde-a-lungul Carpacilor. Ei cuprind Dacia din doua parci asa darsi se aseaza in preajma hotarelor ei, ba unele neamuri cum suntAnarcii §i Britolagii, patrund chiar in interiorul Daciei. 0 partea Celcilor iii urmeaza drumul mai departe, intemeiaza un regat,de scurta durata, la Sud de Balcani, ba unii trec chiar in AsiaMica, unde provincia Galatia le-a pastrat numele. Alcii se stabilescinsa in cinutul carpato-dunarean intemeiaza orase care sunt no-tate de geograful Ptolemeu pe harta sa. In sud-vestul Daciei, din-colo de Dunare, in cinutul Drinei, Savei Moravei de jos, se aseazaScordiscii, avand ca centru mai important orasul Singidunum (Bel-gradul de azi). Terminacia -dunum este caracteristic celtica ; ea s'apastrat in unele nume de orase franceze precum Verdun, Chdteau-dun, etc. In nordul Moldovei si in Galicia se aseaza Teuriscii §i in-temeiaza orasele Carrodunum, Maetonium, Vibantavarium §i Erac-turn. In Bugeac intalnim pe Britolagi (sau Britogali) cu centrele maiimportante Aliobrix §i, dincolo de Dunare, pe malul dobrogean al

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

46 DACII SAU GETII

ei, Noviodunum (Isaccea deazi). In interiorul Daciei s'au mai sta-bilit 4i Anarcii, intre Tisa si Some§ §i, in cazul cand caracterul lorceltic este o realitate ceea ce nu e demonstrat Ina §i Cotensii,in rasaritul Munteniei, la hotarele cu Moldova .

In migratia lor, Celcii au dus cu ei §i alte neamuri, cum suntBastarnii germanici cari se vor geza in Galicia si in Podolia, laNord de Nistru, dand mult de lucru apoi Dacilor.

Istoria politica a Dacilor papa la Decebal. Istoria vechea Dacilor sau Gecilor nu ne e bine cunoscuta. $tim insa o faptadeosebita a lor din anul 514 inainte de Hristos. In acel an, Darius,regele Persilor, a trecut cu o armatl uriasa prin partile noastre,prin Dobrogea, impotriva Scitilor dela nordul Marii Negre, care-iturburau imparacia. Neamurile tracice din drumul armatei lui Da-rius, inspaimantate, s'au Inchinat de indata, fara lupta. Singuri Geciin'au vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistentaindaratnica". Disproportia de force era insa prea mare, asa incatau fost supusi. Mai tarziu, in anul 335 inainte de Hristos, Ale-xandru cel Mare a facut o incursiune de douazeci si patru de orepe tarmul stang al Dunarii, cucerind un ora§ al lor. Gecii stran-sesera, spre a-i opune, o armata de patru mii de calareci si zecemii de pedestra§i.

Trecerea falangei si a cavaleriei macedonene a avut locnoaptea, cu barci de ale localnicilor facute din trunchiuri de copacscobite (monoxile). Caci era foarte mare belsug de astfel de barci

ne spune scriitorul antic Arrian intru cat riveranii Istruluise foloseau de ele pentru pescuitul in fluviu precum si cand mergunii la alcii in sus pe Dunare si, nu mai pucin, foarte adesea, pen-tru pradaciuni". Pe .malul getic erau lanuri 'Mahe de grail. La ziva

continua Arrian Alexandru a luat-o prin semanaturi, porun-cind pedestrimii sa Inainteze catre cinuturile nelucrate, culcand graulcu sulicele aplecate ; iar calaretii urmau indata prin partea de la-nuri pe unde inaintase falanga.

Cel dintai rege insemnat al Getilor pe care-1 cunoaste istoriaeste Dromichetes ; el a trait cu vreo trei veacuri inainte de Hristos.A trebuit sa lupte in mai multe randuri cu Macedonenii care voiausa-si intinda stapanirea si in stanga Dunarii. Intr'unul din razboaie,a prins chiar pe regele acestora, Lisimah, cu intreaga lui armata.(anul 292 inainte de Hristos).

www.dacoromanica.ro

BUEREBISTA 47

Un scriitor antic povesteste ca Dromihetes ar fi tratat foarte bine peprizonierul Lisimah, in cinstea caruia a dat chiar un °spat, in orasul Helis. Laacest ospat, Macedonenilor li s'au servit mancari alese, in vase de argint, peo mass tot de argint, jos fiind asternut covorul regal, luat ca prada ; Getii, inschimb, stateau la mese de lemn mAncau, din vase obisnuite, mancari simple

putine legume §i came. Ar fi intrebat Dromihetes pe Lisimah, in toiul ospa-tului : ce masa i se pare mai regeasca, a Macedonenilor sau a Getilor ? A Ma-cedonenilor, fireste, raspunse Lisimah. Daca e asa, de ce ti-ai Mat toate aletale, atat de stralucite, ca sa vii in saracia noastra ? A recunoscut atunci Lisimahgreseala facuta, a fagaduit ca pe viitor va fi prieten aliat ca nu va uitabinele de acuma al lui Dromihetes. Iar acesta a primit cu dragoste fagaduialaMacedoneanului, luat indarat cetatile pe care i le rapisera oamenii lui Lisi-mah 1-a eliberat pe regele Macedoniei cu cinste.

Dupa Dromichetes, a urmat o epoca de scadere si de tulbu-rare. Este epoca navalirii Celtilor. Puterea acestora a durat vreodoua veacuri, in care rastimp se aminteste numele regelui get Re-maxos, in preajma anului zoo inainte de Hristos. Acestatindea autoritatea lui $i asupra Dobrogei, protejand cetatile grecestidela mare.

Buerebista. Cel mai insemnat rege al Dacilor sau Getilor afost insa Buerebista, care a trait in secolul Intai inainte de Hristos :unii istorici dau ca inceput al cuceririlor sale anul 82 ; moartea saurmeaza curand dupa aceea a lui Cezar (anul 44). El a unit toatetriburile gete, le-a disciplinat in cltiva ani, invingInd neamurileceltice dela hotare pe ceilalti dusmani, a intemeiat o mare im-paratie, intrecand cu mult Cara noastra de astazi. Stapanirea lui seintindea la apus papa in Boemia, la miazazi pans la muntii Bal-cani ; tarmul marii era al lui, incepand dela Apollonia, la sud deBalcani, papa la Olbia, la varsarea Bugului. Grecii din orasele depe acest tarm ascultau de el si it numeau cel dintai cel maimare dintre regii din Tracia stapAnitor al tuturor tinuturilor dedincolo si de dincoace de Dunare" (inscrip%ia cetateanului Acorniondin Dionysopolis). Armata lui putea sa atinga. 200.000 de oameni,o cifra enorma pentru vremea aceea. Romanii incepusera sa seteams de puterea lui ; Cezar voia sa intreprindl chiar o expeditiepentru a-1 supune ; nu ajunse s'o faca insa, deoarece cazu sub pum-nalele conspiratorilor. Scurta vreme dup'a aceea, pieri de o 'matteasemanatoare Buerebista. Dupa el, statul Getilor dec5.zu, urmasii

si

si si

si-asi

'hi in-

si,

si

si

si

$i

www.dacoromanica.ro

48 DACII SAU GETII

Impartindu-si sara ca pe o mosie. Pe vremea lui Augustus, eraucinci regate dacice, in locul celui unitar din vremea lui Buerebista.Iar in Dobrogea, cam in aceeasi vreme, mai erau alte trei. Bine in-wles puterea militara a Dacilor, in asemenea imprejurari, sca-zuse mult. Strabo ne spune ca nu mai puteau ridica acuma o ar-math' mai mare de 40.000 de oameni.

Prime le lupte cu Romanii. Dapyx. Supunerea DacieiPontice. Dintre urmasii lui Buerebista, in genere stapanitori slabi,pot fi amintici Cotiso Dicomes, contemporani cu Octavian Au-gust, precum Comosicus pe care scriitorul antic Jordanes it pre-zinta ca descendent direct al marelui rege.

Cei trei stapanitori geti din Dobrogea se numeau Roles, Da-pyx §i Zyraxes. Cel dintai, prieten al Romanilor, avea partea derniazazi (regiunea DurostorumAbrittusAxiopolis) ; cel de aldoilea domina centrul (regiunea CapidavaCarsiumUlmetumHistria) ; cel de al treilea nordul Dobrogei.

Roles este atacat in anul 28 inainte de Hristos de catre ve-cinul sau, regele Dapyx. El cere atunci ajutor prietenilor si aliatilorsai Romanii. Acestia trim4 pe generalul Crassus care se afla inapropiere, deoarece incepuse cu un an inainte lupta impotriva Ba-starnilor si continua acum operatiile. Dapyx este asediat in cetatealui ; un tradator insa da putinIa. lui Crassus sa intre in cetate ;atuncea Dapyx cu fruntasii geti din jurul lui, anticipand gestuleroic dela Sarmizegetusa, se ucid singuri, spre a nu cadea in mai-nile dusmanului. Poporul din cetate, luand ce avea mai de prey siturmele, se refugiaza inteo mare pesters (probabil una din cele carese pot vedea astazi la locul numit Gura Dobrogei, intre Ulmetum

Histria). Romanii zidesc atunci intrarea pentru a sili pe cei dina-untru sa se predea sau sa piara de foame.

Dupa ce ispraveste cu Dapyx, Crassus ataca pe vecinulacestuia din spre miazanoapte, pe Zyraxes, deli nu avusese nimicde suferit din partea lui. Motivul, ne spune Cassius Dio, era dorintalui Crassus de a relua steagurile pe care le pierduse intro bataliecu Bastarnii cu Getii Tanga Histria, un general roman, cu vreotrei decenii mai inainte, steaguri despre care auzise ca,' se aflau acumin puternica cetate gets de pe malul Dunarei, Genucla. Crassus in-conjura aceasta cetate pe uscat pe apa o is dupa un timp re-

ca

gi

si

sisi

si

si

si

si

si yi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 49

lativ scurt, lark' insa ca sa poata prinde pe Zyraxes, care fugise,land cu el tezaurul, peste Dunare.

Cucerirea regatelor" dacice din Dobrogea, nu insemna insasupunerea Dacilor mult mai numerosi din campia Dunarei, din

Ardeal si din Banat. Acestia navaleau mereu peste Dunare, fie sin-guri, fie intovarasind pe altii. E nevoie de o serie de expeditiunidin partea Romanilor si de stramutari intregi de populatie daca peta'rmul drept, pentru ca lucrurile sa se 'mai potoleasca. 0 astfel deexpeditie a fost aceea a lui Tiberius Cludius Nero, viitorul im-parat, impotriva Dacilor din Sud-Vest (regatul lui Cotiso), din aniiEzro inainte de Hristos. 0 a doua, cu efecte considerabile, a fostexpeditia lui Sextus Aelius Catus, consulul, din anul 4 dupa Hristos,care a invins pe Daci si a izbutit sa stramute 5o.000 dintre ei pesteDunare, in Moesia. Si mai importanta e actiunea pe care o intre-prinde, in anii 60 -67, guvernatorul Moesiei : Tiberius Plautius Sil-vanus Aelianus. 0 inscriptie romans ne spune ca acesta a mutatmai mult de ioo.000 de Transdanuviani, cu femeile, copiii, principiion regii lor, dincoace de fluviu, spre a pla"ti tribut ; a adus regipapa atunci necunoscuti on dusmani poporului roman, pe malulDunarei, pe care it pazea, spre a-i pune sa se inchine steagurilorromane ; a trimis inapoi regilor Bastarnilor si Roxolanilor pe fiiilor prinsi on luati inapoi dela dusmanii lor, iar regilor Dacilor pefratii lor ; dela unii dintre dansii a luat in schimb ostateci. Astfela statornicit el pacea provinciei. Cel dintai, ca guvernator al Moesiei,a usurat lipsa de paine a poporului roman, trimitand mari cantitatide grau din aceasta provincie".

In curand, sub Decebal, Dacii, tinuti in frau de aproape unsecole de catre Romani, isi vor gasi conducatorul care sa readucavremurile lui Buerebista.

BIBLIOGRAFIE

Tracii si Ilirii: W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologischeUntersuchung, III, in Sitzungsberichte phil.-hist. Cl., t. 128, r3o, t3r, Viena,1893-1894, 303 p. in 80; GAWRIL I. KAZAROW, Beitrage zur Kulturge-schichte der Thraker, Sarajevo, 1916, 125 p. in 8° ; G. G. MATEESCU, Granitade apus a Tracilor (Contributiuni toponomastice epigrafice), in Anuar. 1st.Cluj, III (1926), p. 377-492 ; GAWRIL I. KAZAROW, Thrace, in CambridgeAncient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, P. 534-560 qi 781-786.

Ccnst. C. Giurescu 'scoria Romanilor, Ed. II-a 4

si

si

www.dacoromanica.ro

5o DACII SAU GETII

Dacii sau Getii: I. ANDRIWSCU, Piscul Crdsani. Descoperirile arheo-logice din vara anului 1923, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,p. 1 III ; V. PARVAN, Getica. 0 protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. 1st.Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851 (lucrare fundamentals) ; R. VULPE,Piroboridava. La station protohistorique et daco-romaine de Poiana dans laMoldavie inferieure, Paris, 1932, 4o p. in 8°.

Scitii : ELLIS H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720p. in 4° ; M. SUTZU, Contributiunea numismaticei la istoria antics a Roma-niei transdunarene, in An. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., t. XXXVIII (19151916) p. 523-531 ; M. ROSTOVTZEFF, Iranians and Greeks in south Russia,Oxford, 1922, XVI + 26o p. 4° ; V. PARVAN, Consideratiuni asupra unornume de rauri daco-scitice, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. I, p.1-31 ; CARL PATSCH, Die Wolkerschaft der Agathyrsen, in Akademie derWissenschaften in Wien, Philosophisch-historische Classe, 1925, nr. XII a, p.69-77 ; C. MOISIL, Introducere in numismatica Dobrogei, in 1878-1928 Do-brogea, Bucuresti, 1928, p. 145-175 ; AL. ROSETTI, Resturi de limbo scito-sarmatd, Iasi, 1930, 16 p. in 80 ; M. ROSTOVTZEFF, Skythien und der Bo-sforus, Bd I. Kritische Ubersicht der schriftlichen und archeologischen Quellen,Berlin, 1931, XI + 651 p. in 4° ; V. CANARACHE, Regii sciti ti regatele forditre Istru ti Pontul Euxin. In lumina monetelor , in Bul. Soc. Numism.,1932-1933, p. 60 -83 ; MARIO ATTILIO LEVI, La Spedizione scitica diDario, in Rivista di Filologia e d'Istruzione Classica, N. S., vol. XI (1933), p.58-70 ; (indicat de C. Daicoviciu) ; FLORICA MOISIL, Doul monete sciteinedite, in Cronica numismaticd ti arheologica, XII (1936), p. 175-177.

Grecii: V. PARVAN, La penetration hellenique et hellenistique dans lavan& du Danube (D'apres les dernieres decouvertes archeologiques), in Bull.Sect. Hist. Acad. Roum., X (1923), p. 3-47 ; G. GLOTZ, Histoire Grecque,t. I. Des origines aux guerres mediques, Paris, 1925, XIX + 635 p. in 8°.

Celti i: V. PARVAN, La Dacie d repoque celtique, in Cornpte-Rendusdes Seances de l'Academie des Inscriptions et Belles-Lettres, Paris, 1926, Avril-Mai, p. 86-87 ; H. HUBERT, Les Celtes et l'expansion celtique jusqu'd l'epoquede La Tene, 2 vol., Paris, 1932, XXVI + 403 si XVII + 368 p. ; CARLPATSCH, Beitrdge zur VOlkerkunde von Siidosteuropa, V, 1 : Bis zur Festsetz-ung der Romer in Transdanuvien, in Sitzungsberichte Phil.-bist. Cl., t. 214(1932), p. 1-206 ; C. S. NICOLAESCU-PLOP$OR, Les Celtes en Oltinie,Guimaries, Portugal, 1933, p. 308-312, in 4°.

www.dacoromanica.ro

CIVILIZATIA BSI CULTURA DACILOR

Infatiprea lor. Imbracamintea. Indeletnicirile. Dacii eraublonzi-roscovani, de statura potrivita ; purtau cu totii plete barbal(vezi fig. 12). Nobilii aveau, ca semn deosebitor, un fel de caciulasau boneta de pasla (de aceea Romanii le spuneau pileati) ; ceilaltiumblau cu capul gol (comati). Se imbracau cu o camasa care levenea Ali le genunchi, stransa la mijloc cu o curea ; pantaloniierau legati jos, la glesna. Peste camasa, aveau o manta, prinsa laumar intr'o copca ; iarna purtau cojoace. In picioare, purtau opinci.Femeile aveau o camasa cu maneci scurte fusta. ; o broboada, in-nodata la spate, sub coc, le acopereau parul. Imbracamintea era fa-cuta din Una canepa, pe care stiau s'o toarca asa de subtirede frumos a nu se puteau deosebi de in. (Dacii au invatat Si pe Ger-mani sa cultive si sa lucreze canepa : numele german al acesteiplante, Hanf, vine din dacicul *kanabiz).

Indeletnicirea de capetenie a Dacilor sau Ge ;ilor a fost agri-cultura. Stramosii nostri erau, inainte de toate, un popor de plugari.Cand Alexandru cel Mare a trecut in stanga Dunarii, soldatii luiau mers prin holde in care graul crescuse atat de inalt, incat autrebuit sa-1 dea la o parte cu sulitele, spre a nu le impiedeca Main-tarea. Iar Decebal, in timpul luptelor cu Romanii, hotarise ca oparte din nobili sa poarte razboiul, aparand cetatile, iar alts partesa aiba grija de bunul mers al agriculturii. Din acest fapt, putemvedea cat prey puneau stramosii nostri pe cultivarea pamantului.Pretuiau mult vinul, de aceea viile erau foarte numeroase. Ba delao vreme, ajunsesera atat de numeroase, incat regele Buerebista atrebuit sa is masuri, hotarind reducerea suprafe %elor plan tate, ceea

si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

Fig. x2 Taran dac (comat), dintre cei facuci prizonieri si dusi la Roma.Chipul arata energie si hotarire. Multi dintre taranii nostri de astazi mai ales,.,in partea muntelui, seamana cu acest indepartat stramos. (Sculpture antics inmarmura la Muzeul Vaticanului din Roma ; pe soclu sta. scris : Captivus

Dacus").

010

.

r

C 11'CIVYS.,01\1.:1

(1..7

. '.;;'" A .

,.c

ri

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA SOCIALA A DACILOR 53

ce s'a executat. Pe langa agriculture si cultivarea vitei de vie,Dacii sau Getii se mai indeletniceau cu creiterea vitelor.

Rasa tailor getici era, pe drept cuvant, vestita, iar turmelede of cirezile de boi si vaci constituiau o bogatie de capetenie.Stramosii nostri beau mult lapte : faptul a fost remarcat de scrii-torii antichitacii. Apicultura era si ea desvoltata ; Herodot pove-steste exagerand, evident, cu mult lucrurile, ca spre miazanoapte deIstru sunt atat de multe albine Incat impiedica oamenii sa treatsfluviul. Nu-i mai pucin adevarat ca trebue sa fi fost multe prisaciprin poienile padurilor si in mijlocul fanewlor asa de intinse in vre-mea ceea. Dacii se pricepeau la exploatarea metalelor aur,argint, fier, ajungand sa bate monete care se asemanau cu celegrecesti macedonene. In medicine erau foarte mesteri : invataciigreci au ramas uimici de stiina lor, de felul cum vindecau bolile.In special i-a impresionat faptul ca Dacii puneau in legatura san5.-tatea trupului cu aceea a sufletului. Platon, celebrul filosof, citeazaacest principiu de medicine dacic in felul urmator : Zalmoxis...spune ca, precum nu trebue sa incercam a vindeca ochii fare savindecam Intai capul, on capul fare trup, tot asa nu se poate saincercam a vindeca trupul, fara sa ingrijim Fi de suflet, §i ca toc-mai de aceea sunt multe boli la care nu se pricep medicii greci,fiinda nu cunosc intregul de care ar trebui sä se ocupe. Caci dataacesta merge rau, este cu neputinta ca partea sa mearga bine".

Organizarea socials. Dacii sau Gecii erau Impartiti inteoserie de neamuri sau triburi, avand fiecare cate un nume deosebit

locuind un anumit teritoriu. Geograful Ptolemeu, descriind Dacia,indata dupe cucerirea ei de Romani, insira aceste triburi aratatotdeodata orasele mai insemnate ale ei. In urma cercetarilor a-cute, s'a ajuns la concluzia ca, din triburile insirate de geografulamintit, existau, numai in cuprinsul Daciei Traiane, urmatoareledouasprezece sigur dacice : r. Predavensii, 2. Biefii, 3. Albocensii,4. Saldensii, situate catesipatru in partea de apus, anume prin Cri-sana si Banat. Apoi, S. Ratacensii sau Racatensii, 6. Buridavensii,7. Potulatensii §i 8. Keiagisii, asezate in partea centrals a Daciei,incepand din nordul Ardealului, in tinutul Tarnavelor, in Olteniasi Muntenia de vest, papa la Dunare. Un punct sigur de reper 11formeaza localitatea Buridava, asezat pe Olt, la Sud de Ramnicul-Valcii, de unde si-au luat numele Buridavensii. Acestia par a fi fost

si

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

54 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

una cu Burii, neamul dacic despre care Cassius Dio povesteste caar fi trimis lui Traian, la inceputul primului razboiu, un mesajscris in latineste pe o ciuperca uriasa, prin care -1 sfatuia sa se in-toarca sa nu strice pacea. Ultimele patru triburi dacice erau : 9.Costobocii, I o. Caucoensii, Ix. S(i)ensii §i I z. Piefigii, situate inpartea de rasarit a Daciei, adica in Moldova si in Muntenia de Est.Costobocii locuiau in partea din spre miazanoapte, deci in Mol-dova nordica si in sudul Galitiei. Iar data tinutul unde s'au retrasGotii lui Atanaric, fugind dinaintea Hunilor, anume Caucalandensislocus, se admite a fi in rasaritul Munteniei anume, luandu-nedupa descoperirile dela Pietroasa si dela Chiojdul Mic, in partileBuzaului, atunci Caucoensii, al caror nume nu poate fi despartitde acela al locului care a adapostit pe Goti, au locuit si ei in aceeasiregiune. Nu prezentam aceasta localizare ca o certitudine, ci numaica o ipoteza probabila. De altfel celorlalte triburi demai sus, localizari care variaza dupa cercetator, trebue luate tot asa,cu titlul de ipoteza ; siguranta prezinta numai asezarea pe grupe deate patru, in vestul, in centrul $i in rasaritul Daciei. Unde anumeinsa, in fiecare din aceste marl regiuni era asezat fiecare trib, aceasta,cu exceptia Buridavensilor, nu se poate arata in mod sigur, in sta-diul de azi al cercetarilor.

In afara de triburile aratate de Ptolemeu, mai erau altelepe care le constatam documentar, cu ajutorul inscriptiilor sau aaltor marturii. Astfel erau Carpii in Moldova, dela care vine numelemun ;ilor Carpati; Appulii (cf. numele orasului Apulum), pe cari ni-iatesta un izvor literar anterior lui Ptolemeu ; apoi Ansamensii, peSome (Samus), constatati printr'o inscriptie Latina ; Succii, la guraOltului, cu localitatea Sucidava, §i Tyragetii sau Getii de pe langaTyras (Nistru). E probabil ca insusi numele generic al Dacilor(Dad, Dai) sa fi fost la origins purtat de un trib al for din parteade Nord-Vest, in apropiere de Germani, unde i-au cunoscut Ro-manii, cu prilejul luptelor date impotriva acestora din urma. Acelasifenomen s'a intamplat cu Grecii, pe cari Romanii i-au numit deasemenea dupa numele unui trib epirotic, Graii (sau Graecii).

Din marturia lui Ptolemeu si din stirile pe care ni le dau cele-lalte izvoare, o concluzie se desprinde precisa : marimea numerica.a Dacilor, multimea lor, din moment ce au atatea triburi. Inaintede cucerirea lui Traian, ca in vremea lui Buerebista, a lui Dro-

$i

5i

5i

5i localizarile

5i

si

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA SOCIALA A DACILOR 55

michetes si a Scitilor, Dacii au fost un popor foarte numeros. Acea-sta e una din cauzele care explica continuitatea for in ;inutul cen-tral carpato-danubian expansiunea for pe o arie atat de intinsain jurul acestui %inut.

In ce priveste orasele, Ptolemeu indica un numar considera-bil. Trebue sa spunem ca multe din orasele pe care le vom in-talni in Dacia Traiana, existau de mai inainte. Astfel erau : Po-rolissum, Apulum, Potaissa, Germisara, Azizis, Berzovia, Aci-dava, Napoca, Drobeta, Dierna, Sucidava, Amutrium altele. Ro-manii n'au facut, in cele mai multe cazuri, decat sa desvolte cen-trele existente. Dar in afara de categoria de mai sus a oraselorcare sunt constatate documentar, prin inscriptii sau alte marturii,;i in epoca romans, Ptolemeu insira o serie intreaga de orase da-cice, de a caror soarta ulterioara, sub stapanirea cea noua, nu suntem

cu exceplia Piroboridavei Comidavei informati. Iata-le inordinea cu localizarea pe care le-o dal el : i. Dokidava (Acm:Soluoc)(poate Dacidava), in partea de Nord a Crisanei ; 2. Arcobadara(ApxoPakpa) situat de Ptolemeu spre rasarit de Porolissum, deciprin tinutul Rodnei sau al Bistritei ; 3. Trifulon (Tp(ccouXov) 4. Patri-dava (11capikua) §i S. Carsidava (Kaper(Saua.) asezate tustrele in;inutul Costobocilor, in nordul Moldovei ; 6. Petrodava (11Etp6-

8g. uct) dupa Ptolemeu, in Moldova centrals, la Vest de Siret ; 7.Sangidava (ZDrii8exua) pe valea de sus a Muresului, cam prin par-tile Toplitei ; 8. Utidava (06t(baut2) in Moldova, spre Sud de Pe-trodava ; 9. Marcodava (Mapx6Saul) prin mijlocul Ardealului, spreNord-Est de Apulum ; to. Ziridava (ZtpiSocua) in extremitatea deVest a Daciei, spre Tisa mijlocie, poate la Cenad, pe Mures, undesunt urme romane ; i i. Singidava (Z:rriSaux) la Sud de MuntiiApuseni, poate pe Mures, in regiunea Devei ; 12. ComidavaSauer) in partea sud-estica a Ardealului, in hotarul comuneiRasnov ; 13. Ramidava (Pap.(8,xucx) prin Moldova sud-estica ; 14.

Zusidava (Zquoi8aux) prin nord-estul Munteniei ; 15. ZurobaraZoupoi3ap7) puss de Ptolemeu in nord-vestul Banatului ; x6. Ne-

tindava (Nev(NSaux) in estul Munteniei, pe langa Ialomita ; 17.Tiason (T(acov) in Muntenia centrals, spre Vest de Netindava ;18. Arcina ('Apxivve:t) prin Oltenia de mijloc sau de Nord ; 19.Sornon (E6pov) asezat in sudul Munteniei, prin Vlasca. Spre ra-sarit de Siret in apropierea lui, Ptolemeu indica trei localitati cu

§i

§i

§i

§i

(Kepi-

§i

www.dacoromanica.ro

56 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR

nume specific dac ; 19. Zargidava (Z2p7Eoscucc) ; 20. Tamasidava(Tailasibtxua) si 21. Piroboridava (11cpoop:82ux). Prima e maispre miazanoapte, prin judevele Vaslui sau Roman ; cea de a douaar veni aproape de varsarea Bistricei ; pentru cea de a treia s'apropus, si nu lath' temeiu, identificarea cu staciunea dela Poiana,de pe malul stang al Siretului, in judecul Tecuciu (vezi harta).

Dar, ca la triburi, aci, la orase, aceeasi observ4e seimpune : localizarile nu sunt sigure. Longitudinile latitudinileindicate de Ptolemeu trebuesc luate numai ca o orientare generals,iar nu ca date matematice. Asa incat, fixarea precisa, pe teren, anumeroaselor °rase dacice, insirate mai sus, ramane Inca in sarcinaviitorului.

Cea mai mare parte insa din populacia dacica Iocuia in sate,asezate, ca si mai tarziu, pe cursurile de apa si in locuri 'mai ada-postite. Casele se faceau, in regiunea de ses, din nuiele lipite cupamant. Multe aveau forma de bordeie, adica erau bagate pe juma-tate in pamant, dupa cum ne arata sapaturile. La munte si ladeal, materialul intrebuincat era mai ales lemnul, casele se faceaudin barne incheiate. Acoperisul era tot de lemn. Columna lui Traianne infaviseaza in mai multe randuri asemenea case de lemn. Deforma patrata, nu rotunda, ele au doua camere sunt inconjuratefiecare de un gard de scanduri, taiate la varf.

Societatea se impartea in doua mari clase : nobilii, carora inlimba daca li se spuneau tarabostes, adica pe romaneste : domnii deneam", oamenii de rand.

In fruntea statului era regele. El guverna cara ajutat de unsfat de nobili. In imprejurarile grele, cerea povata marelui preot.Succesiunea la tron se facea dupa cat se pare pe bazaprincipiului ereditar-electiv. Inscriptia lui Acornion din Dionyso-polis ne spune inteadevar ca, inainte de Buerebista, a fost rege alDacilor tatal acestuia, asa dar principiul succesiunii. Cassius Dio,pe de alta parte, ne povesteste ca regele Duras, vazand greutacile

primejdiile care amenincau statul, a dat domnia de buna voie luiDecebal, asa dar principiul electiunii. Iar un alt izvor istoric, DioChrysostom, ne arata lamurit ca Dacii aleg atat pe regi cat si pepreovi (reges et sarcedotes), dintre cei nutni0 tarabostes, adica dintrenobili. Aceste marturii credem a dovedi ca la Daci, intocmai ca $ila Romani, mai tarziu, succesiunea la tron s'a facut pe temeiul in-

si

Si

si si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

RELIC I A DACILOR 5T

doit al eredit4ii si al elecciunii. N'a existat, din nefericire, dreptulde primogeniture. Aceasta a fost una din pricinile desbinarilor 4iluptelor interne, care au slabit statul dac, dupe cum vor slabi maitarziu Principatele romane.

Religia Dacilor. Vitejia lor. Ceea ce a impresionat in gradulcel mai inalt pe scriitorii lumei vechi a fost religia Dacilor sau Ge-tilor. Acestia se socoteau nemuritori asa le si spune Herodot :Getii care se cred nemuritori" erau convinsi ca dupe ce-sisfarsesc viata aci pe pamant, incep alta, vesnica, alaturi de zeul lorZalmoxis (unele triburi ii numeau Gebeleizis). Acest zeuchipuiau sub forma cerului senin, luminos. Tot ce turbura." frumu-seva cerului, asa dar furtuna, norii, grindina, trebue combatut. Deaceea Dacii trag cu sagetile in vazduh, spre nor ca goneascasi sa ajute astfel pe zeu. In ce priveste cultul, el consta din slujbe,ceremonii incantatiuni pe care le faceau de obiceiu, pe muntii

preotii ; acestia, erau $i prezicatori si medici in acelasi timp.Prin felul lor de vieata, prin moravurile lor austere, prin hrana lor,preotii constituiau de fapt un adevarat ordin calugaresc. Ei nu secasatoreau, nu mancau carne niciun fel de vietate, ci numai lapte,branza si miere. Duceau o vieata de asceti ; poporul ii inconjura deun mare respect si ii numeau prea cuviosi" calatori prin nori"OsocrePEtc Tit zc xcucvoficivm. Numele lor propriu era Tusk' altul.Grecii it traduc, in dreapta Dunarei, prin cuvantul 7.TEctac, iarin stanga prin noXcatai. Ambele cuprind nociunea de fundator siinseamna in romaneste intemeietorii".

In fruntea preocilor era marele preot. El cunostea semnelecerului si facea precizari. Iii avea locuinca, dupe cum am spus,intr'o pestera de pe muntele Cogheonul ; aci venea, in imprejurarigrele, regele dac spre a-i cere sfatul. Pentru popor, marele preot eraaproape un zeu ; de aceea poruncile sale gaseau intotdeauna ascul-tare. Dintre marii preoci, trebue pomenit in primul rand Deceneu,contemporanul lui Buerebista colaboratorul acestuia in opera deinaltare a poporului si a statului dac. Un alt mare preot a fostComosicus, care avea in acelasi timp demnitatea de rege.

In afara insa de slujbe, ceremonii incantavii, mai aveauDacii, in ce priveste cultul, un obiceiu caracteristic care trebue po-menit. Din cinci in cinci ani, ei trimeteau lui Zalmoxis ate un

si

si

si

si

si

si

si si-I in-

si

1i

www.dacoromanica.ro

58 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

sol ca sa-i spuie durerile nevoile Tor. Trimiterea se facea in felulurmator : se tragea la sorti unul dintre Daci si se insirau toate cateare si transmits zeului apoi era asvarlit in sus spre a cadea intrei lanci fixate cu varfurile in sus. Dace solul murea strapuns, eicredeau atunci ca Zalmoxis le e favorabil ca a primit cererilefor ; dac5. nu 'murea insa, atunci ei dadeau vina pe sol, spunand cae om rau trimiteau pe altul in locul lui. Obiceiul acesta existasi la alte popoare, ca Celtii Scandinavii, insa cu o deosebire fun-damentals : pe cand la aceste popoare se aleg spre a fi jertfitioameni patati, criminali, hoti sau prinsi de razboiu, la Daci ale-gerea se facea numai dintre oamenii liberi fare pats. Iar faptulca solul nu murea strapuns de lanci era socotit ca o mare rusinepentru el.

Nesocotind moartea ca un sfarsit, ci dimpotriva, ca inceputulvietii celei noi, Tanga Zalmoxis, Dacii nu se temeau de ea, luptaudeci in razboiu cu un curaj extaordinar, cu o vitejie nebuna. Ar-mele for erau : o sabie incovoiata, caracteristica, sulita si arcul, iarpentru aparare aveau palose. Drept steag, purtau infipt intr'o pra-jinx un fel de balaur, cu trupul de pane sau piele cu capul dearama. Cand batea vantul, trupul balaurului flutura, iar din guraiesea un sunet prelung si ascutit. Inainte de-a pleca la razboiu,Dacii se duceau sa bea ap5. din Dunare un fel de impartasaniecaci pentru ei batranul fluviu era sant, cum este pentru IndieniGangele. Cand lupta era pierduta, nu pregetau sa-si is viata : vezicazul lui Dapyx si al lui Decebal.

In ce priveste fortificatiile, ele erau de doua feluri, dupe na-tura locului. La Fs, apararea se facea prin valuri de pamant, prinpalisade de lemn prin santuri. In regiunea muntoasa insa, ford-ficatiile erau de piatra aveau proportii impunatoare. Se pot vedea

astazi ruinele unor asemenea Intarituri la Gradistea Munceluluisi la Costesti, in judetul Hunedoara. Ziduri puternice, din blocurimari de piatra, platforme de observare succesive, turnuri de apa-rare, acopera ate un munte intreg ne arata in mod elocventnivelul la care ajunsese arta military a Dacilor.

Popor asezat din timpuri imemoriale pe pamantul unde-1 con-stata marturiile istorice, legat de el prin agriculture in toate for-mele ei, prin cre.sterea vitelor, prin scoaterea metalelor si a celor-lalte bogatii miniere, stiind sa-1 apere cu eroism cu pricepere, in-

si

si

si

si

si

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

DACII SI FORMAREA POPORULUI ROMAN 59

temeind cel mai puternic stat dela nordul Dunarei, cu regi care potsta cu cinste alaturi de cele mai frumoase figuri politice ale anti-chit5.tii, avand in sfar§it o religie superioara, de un inalt idealism,Dacii sau Getii au fost, sub toate raporturile, unul din popoareleinsemnate ale lumii vechi.

Rolul Dacilor in formarea poporului roman. Una din pro-blemele cele mai grele §i mai delicate in acelqi timp este sI stabi-le§ti contributia diferitelor elemente etnice la constituirea unui po-por, sa arati ce a dat fiecare din aceste elemente sub raportul rasei,al limbii, al organizkii de stat, al civilizatiei §i culturii. Problemsgrea, deoarece de multe on nu suntem bine informati asupra carac-teristicelor inse§i ale elementelor componente ; nu cunoagem indestul, uneori nu cunoqtem de loc, aspecte esentiale cum e, de pita,limbo. Problems delicate in acela§i timp, deoarece insu§irile sca-derile unui popor nu derive numai din insu§irile §i scaderile elemen-telor componente : combinatia acestora din urrnO chimica etnicaa for poate s51 dea nagere la aspecte nou51, diferite de cele an-terioare. Iar legile dupe care se face aceasta chimica etnicO nu nesunt cunoscute a4a cum cunoa§tem, bunaoarO, legile chimiei organicesau anorganice. Se adaugO apoi influenta evo/utiei §i mediului isto-ric, precum gi aceea a personalit5.tilor dominante, care pot, prindirectivele ce imprirda, sa creieze forme noui de vie*: spiritualssau materials.

A preciza, a§a dar, care a fost rolul Dacilor in formarea po-porului roman, ce datorim noi acestor stramo§i, este una din pro-blemele cele mai grele ale istoriei nationale. Totu§i ea trebue puss§i un faspuns chiar foarte imperfect trebue incercat. Il vor preciza

completa cercetkorii viitori, pe baza descoperirilor ce se vorface de aci inainte.

Un lucru credem noi, este sigur : Dacii aleatuiesc baza etnicaa poporului nostru. Dace experientele serologice, de determinarea sa.ngelui, ar putea da rezultate precise, suntem incredintati caele ar arOta o proportie insemnate de sange dac, superioara §i celuiroman §i celui slay. Aceasta credinta o intemeiem pe urmItoareaargumentare : grosul populatiei din Dacia Traianci 1-au formatDacii. Cu toate pierderile suferite in cele doua rkboaie, cu totnumarul insemnat al coloni§tilor de limbs latina, ei au p5strat

§i

§i

www.dacoromanica.ro

6o CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

totusi preponderenca. Fiindca Dacii erau locuitorii satelor §i oricatde numeroase au fost orasele din noua provincie, totusi satele leintreceau cu mult. Cam asa cum este si astazi. Daca romanismula prins racracini atat de puternice fi atat de durabile in stangaDunarii, e fiindca a caftigat pe acefti Daci, pe baftinaii.

In ce priveste limba, nu stim cat datoram Dacilor. Fiindcanu cunoastem decat foarte pu %in limba lor. Cele cateva numede plante medicinale, de persoane, de localitaci si de rauri cari nis'au pastrat, sunt cu totul insuficiente pentru a putea preciza mo-tenirea data in limba romans.

Totu§i trebue sa admitem o atare mostenire, pentru un mo-tiv pe care-1 indica bunul simt : e cu putin0 oare ca un marepopor, cu o civilizatie fi o cultura afa de desvoltate, cum erausa se fi asimilat completamente, sa fi invcicat limba cuceritorilor,fara a mai pastra nimic din 'a sa, nici macar sub raportul lexicului?Un asemenea fenomen ni se pare imposibil ; in orice caz, istoria nucunoaste nicaeri un caz de acest fel. Asa dar, este sigur ca avemsub raportul lingvistic, si o mostenire data. Ultimele cercetari filo-logice admit cateva zeci de cuvinte ca provenind dela acesti inde-partati stramosi. Unele privesc trupul omenesc ceafa, gru-maz), altele pastoritul (strunga, cart, zara, manz), o a treia cate-gorie sunt nume de plante si animale (brad, mazare, foparla, vie-zure), altele, in sfarsit, se refers la pamant sau la locuin01 (balta,mal, magurii, gard). Numarul acestor cuvinte va creste cu siguranta.Tot dacice sunt si sufixele, atat de frecvente si de caracteristic ro-manesti : -esc, efte (omenesc, craesc, barbateste, trupeste, etc.).

Ni s'au pastrat dela Daci cateva nume de ape : In primalrand Duna'rea, care deriva dupa toate probabilitatile dintr'un *Du-naris dacic ; apoi Argeful din *Argesos (la Herodot, diformatOrdessos) ; Nirzava, al carei nume se regaseste in orasul dac Ber-zobis. Someful : o inscriptie latina din tinuturile udate de acest rauvorbeste de Samus" ; este sigur ca Romanii au pastrat vechiul nu-me, autohton. Acelasi lucru cu Oltul, Aluta in izvoarele latine, sicu Tisa, pentru care s'a produs chiar, ca forma originara, dacicul"

Ttack. In izvoarele mai tarzii, apare sub forma Pathissus siTisia. Mureful are foarte probabil o legatura cu vechiul Maris, po-menit de Herodot. Ampoiul reds un vechiu nume autohton, printr'oforma intermediary latina ; Motrul este sigur dacic, numele Iui re-

(buzei,

:

www.dacoromanica.ro

DACII SI FORMAREA POPORULUI ROMAN 6

vine sub forma 'Attoinptov la Ptolomeu §i Amutria in TabulaPeutingeriana. Tot dela Daci poate sa vie si Cerna, daca numeleei este identic cu acela al ora§ului dac Tsierna. Buzaul pare a fiiara§i dacic : un izvor grec din veacul al IV-lea, ne-a pastrat nu-mele lui sub forma Nlousao; care poate fi foarte bine o tran-scriere gre§ita a lui Nlicculdog (MIT in grece§te se pronunta b !).

In ce prive§te numele de localitati, siguranta n'avem path'acum cleat pentru Abrud. Acesta deriva din Abruttus : comparacu Abrittus din Dacia Pontica pomenit in inscriptiile latine. Poateca si Tapae, unde s'au dat cele doua lupte dintre Decebal §i Ro-mani, sa se fi pastrat in numele satului banatetan de astazi Tapia,dupa cum in Hariova s'ar putea sa regasim pe vechiul Carsium ;certitudine insa nu este. Incolo, cat despre capitals, Sarmizegetusa,ora§ele mari : Apulum, Napoca, Porolissum, Malva, Drobeta, saumacar celelalte centre urbane, nu s'au pastrat niciun nume. Lipsade continuitate, sub acest raport, nu trebue sa ne mire : a§ezarileurbane au fost doar acelea asupra carora s'au napustit barbarii inprimul rand : ele au si disparut cele dintai. Dar, disparand vieatamunicipals din Dacia, era natural sa dispara numele oraselorrespective. cat despre sate, ramane ca material nou documentar, ingenul, de pilda, a celui descoperit in tabulele cerate, sa ne dea pu-tinta unei comparatii, din care sa rezulte concluzii precise.

0 parte din credintele populare, din descantece, din leacurilebabesti, trebue sa aiba o straveche origina daca. S. fie priveghiul"nostru, in forma arhaica in care apare el Inca, in unele colturiretrase ale Orli, ca in Vrancea, forma care arata mai de grabsbucurie cleat intristare, cu masti, cu jocuri, cu glume, o mostenirea acelei vremi ? Sa aminteasca el ceea ce ne spune Herodot despreneamul Traysilor, ca jeleau pe noul nascut ca se veseleau glu-meau cand murea cineva, fericindu-1 ca a scapat de relele vietii ?Greu de afirmat categoric. In acest domeniu, ca in acela, foartefin, al insusirilor sufletesti, suntem redusi la simple ipoteze. Deaceea, nici nu vom insista mai mult, lasand viitorului sarcina salamureasca lucrurile.

si

si

www.dacoromanica.ro

62 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR

BIBLIOGRAFIE

Civilizatia si cultura Dacilor : W. TOMASCHEK, Les restes de la languedace, Louvain, 1883, 20 p. in 8° ; 0. DENSUSIANU, Historie de la langueroumaine, t. I, Paris, 1901, XXXI + sto p. in 8° ; C. MOISIL, Avut-au Daciimonete proprii?, in Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti, 1916, p. 305-335 ; D.M. TEODORESCU, Cetatile antice din muntii Hunedoarei, in Publ. Com. Mon.1st. Trans., II (1923), p. 7 -24; D. DETSCHEW, Die dakischen Pflanzennamen,Sofia, 1925, 56 p. in 8° ; D. TEODORESCU, Cercetari arheologice inmuntii Hunedoarei, in Corn. Mon. 1st. Sect. p. Trans., Raport pe anul 1924,Cluj, 1926, p. 4o si urm. ; D. M. TEODORESCU, Cetatea data dela Costesti.Rezultatele generale ale sapaturilor arheologice, in Anuar. Corn. Mon. 1st. Sect.p. Trans. pe 1929, Cluj, 193o, p. 265-298 ; C. SCHUCHARDT, Die Schulen-burg bei Cotofeni and andere dakische Burgen, in Schumacher-Festschrift, Mainz1930, p. 184 si urm. ; D. M. TEODORESCU, Cetatea data dela GradilteaMuncelului (judetul Hunedoara), in Anuar. Corn. Mon. 1st. Sect. p. Trans.,1930-1931, p. 47-68 ; D. BERCIU, Burii, Buridava, Burebista, Craiova, 1931,28 p. in 8°; ALBRECHT V. BLUMENTHAL, Die Ringinschrift von Ezerovoin Indogermanische Forschungen, LI (1933), p. 113 -130: EM. PANAITESCU,Numarul Getilor si al Dacilor. Comentar dupa Strabo, Bucuresti, 1934, 16 p.in 8° ; C. DAICOVICIU, Problema numarului Geto-Dacilor. Consideratii asupraunei lucrari recente, Cluj, 1934, 12 p. in 80 ; MIHAIL MACREA, Moneteledin cetatea daca dela Costesti, Cluj, 5936, 19 p. in 8° ; AL. ROSETTI, Istorialimbii romane, II. Limbile balcanice, Bucuresti, 1938, 132 p. in 8° ; ION CO-NEA, Identificari geoistorice in Dacia veche : z. Mons Caucasus (sec. 11). 2.Caucalandensis locus (sec. IV). 3. (Daci) Caucoensioi (sec. II), in Corectari geo-graf ice in istoria Romanilor, Bucuresti, 19385 p. 7-24 ; SEXTIL PU.5CARIULimba romans, vol. I, Bucuresti, 1940, XIV ± 457 p. in 8° ; SEVER POP,Die Toponymie Siebenburgens, in Siebenburgen, I, Bucuresti, 1943, p. 319-348.Die Toponymie Siebenburgens, in Siebenburgen, I, Bucuresti, 1943, p. 319-348 ;MIHAIL MACREA, Cumidava, Sibiu, 1943, 29 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANITRAIAN $1 DECEBAL

In timpul lu: Traian, impa-rat's! cel mai bun (optimusprinceps"), imperiul roman areintinderea maxima.

Cucerirea romans in sudul Dunfirii. In timpul celui de aldoilea razboiu punic, in anul 217 inainte de Hristos, legiunile ro-mane tree in Peninsula Balcanica incep supunerea ei. Aceastasupunere a durat insa vreme indelungata, deoarece Tracii Illyriipe de o parte, Macedonenii pe de alta, s'au luptat cu inclarjire spre

pastra independenta. In cele din urma insa au fost invinsi.Regatul macedonean, dupa lupta dela Pydna (anul 169 inainte deHristos), fusese impartit in patru paryi puse sub privegherea Ro-mei ; in anul 146 inainte de Hristos, el este desfiin %at cu totul $irransformat in provincie romans. Orasele grecesti de pe tarmul do-brogean Sl basarabean al Marii Negre primesc ele stapanirea Ro-mei, deoarece ea le asigura linistea ; ni s'a pastrat astfel tratatulpe care -1 incheie orasul Callatis cu generalul roman Marcus VarroLucullus la anul 72-71 inainte de Hristos. Micii stapanitori getidin Dobrogea sunt supusi peste cateva decenii (vezi mai sus, p. 48).

In anul 46 dupa Hristos, pe vremea imparatului Claudiu,legionarii faceau paza la Dunare pe toata intinderea ei, dela izvoarepans la varsare. Dacii erau asa dar acum vecini nemijlociti cu Ro-manii ; pe malul drept se intindea provincia Moesia care va fi im-partita, sub imparatul Domicip.-., in doua : Moesia Superior, adicade sus, ocupand Serbia v eche si partea de apus a Bulgariei, pans

$i

gi

si

a-si

www.dacoromanica.ro

64 CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI

.aproape de varsarea raului Lom (Alms) Moesia Inferior carecuprindea restul Bulgariei dintre Dunkre Balcani Dobrogeaintreaga. Dacii vedeau asezarile infloritoare ale tarmului drept,pline de bogatie, si adeseori le atacau, intorcandu-se cu prada". Dincauza acestor atacuri, au avut loc mai multe lupte intre DaciRomani in veacul intai dupa Hristos. Cele mai insemnate s'au datspre sfarsitul veacului, in timpul lui Decebal, cel de al treilea marercge al Dacilor ultimul for rege de altfel.

Decebal i se spunea Diupaneus sau Diurpaneusinceput domnia, se pare, in jurul anului 80. Era un stapanitor cumari insusiri, care a izbutit sa refaca unitatea poporului sau, rein-viind, pentru catva timp, vremurile lui Buerebista (vezi fig. 13).Un istoric antic, Cassius Dio, ne spune despre el ca era ager inplanurile de razboiu, ca si in implinirea lor, stia sa-si aleaga timpul-and sa navaleasca asupra dusmanului, ca acela cand sa bata inretragere, era dibaciu in a intinde curse, viteaz la lupta, stiind sase foloseasca intelept de biruinta sä iasa bine dintr'o infringere"Iar un istoric din vremea noastra, remarcabilul cunoscator al anti-chitatii, profesorul Theodor Birt, afirma ca marele rege a facut dinpoporul sau o putere mondiala" (eine Weltmacht) ca si imperiulPartilor.

Conflictul cu Romanii, in timpul lui Decebal, incepe printeuna tac al Dacilor peste Dunare, la sfarsitul anului 85 dupa Hristos.Armara guvernatorului Moesiei, Oppius Sabinus, e sfaramata, elinsusi ucis, iar capul lui, taiat, e luat ca trofeu. Stirea acestei in-frangeri face pe imparatul Domitian sa trimeata o noun armataimpotriva lui Decebal. Si de data aceasta insa, Dacii sunt biruitori :noua armata e distrusa, iar comandanrul ei, Cornelius Fuscus, ge-neral indrasnet, dar neprevazator, are soarta lui Oppius Sabinus ;o sums de prizonieri, de arme de razboiu si insusi steagul armateicad in mainile invingatorilor. Urmeaza o alts expedi %ie, in anul 89 ;de data aceasta, e trimis un general priceput, Tettius lulianus, care,trecand peste Dunare in Banat, izbuteste sa bata pe Daci la Tapae.

Totusi pacea care se incheie nu e o pace rea pentru De-cebal. Acesta e recunoscut oficial de catre Romani ca rege al Da-cilor, i se di o sums de bani anual $i i se trimit, ca unui aliat,arme si masini de razboiu si mesteri pentru constructiile militarepe care urma sa le ridice. Domitian celebreaza e adevaratla Roma un triumf asupra Dacilor ; nu impinge insa indrasneala

gi

sisi si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

TRAIAN SI DECEBAL 6c

Fig. 13 Capul lui Decebal, de pe Column lui Traian. Este, se pare, cea maifidela reproducere a chipului marelui rege. Pe cap, caciulita sau boneta carac-

teristici. Litera A din stanga, sus, a fost adaosa tarziu.

Const. C. Giurescu Istoria Romani lor, Ed. II-a 5

11

":e

k

,

-2!".

.1. A

ati

6

1;

www.dacoromanica.ro


asa de departe incat sa is titlul de Dacicus. Gurile rele din ca-pitala imperiului afirmau chiar ca obiectele de pret care impodo-beau ca prada triumful lui Domitian, fusesera luate, in realitate,din tezaurul imperial. Situatia aceasta, umilitoare in fond pentruRomani, ramane neschimbata pans ajunge imparat Traian (vezifig. 14).

Traian. Primul razboiu dacic. Nascut in Spania, in orasulItalica, Traian a fost unul din cei mai mari stapanitori ai lumii.Viteaz pe campul de lupta, tinand la soldatii sai alaturi de careimpartasea toate nevoile greutatile razboiului, apoi bun gospodar,cinstit $i drept, el ajunge sa fie dat de model tuturor urmasilor latron. Cand unul dintre acestia era incoronat ca imparat, i se ura :

fii mai tericit decat August si mai bun decat Traian". Acestmare stapinitor, care poate fi socotit ca un parinte al neamuluinostru, n'a voit sa mai admits pacea incheiata pe timpul lui Do-mitian. Socotea, de sigur, clauzele ei incompatibile cu prestigiul simandria romans ; pc de alts parte, dorea, se vede, sa cavige pentruimperiu o Zara asa de bogata ca Dacia, cu campiile ei manoase sicu minele de our din Muntii Apuseni.Va fi fost apoi un consi-derent de ordin militar, acela de a face cu putinta, prin cucerireaDaciei, o supraveghere mai eficace a triburilor germane, care tur-burau mereu hotarele, si eventual, un atac asupra for din spreparcile acestea, sud-estice.

Ideia cuceririi Daciei ajunsese sa-1 preocupe atat de mult in-cat, asemenea lui Cato cenzorul care-si termina discursurile cerandinvariabil distrugerea Cartaginei, Traian adaoga, la sfarsitul deci-ziilor sale, asa precum voi preface eu Dacia in provincie romans ".

Razboiul incepe in anul tot. Armata romans trece Dunareape un pod de vase, pe la Viminacium, cum facuse Tettius Iulia-nus, patrunde in Banat. Lupta hotaritoare are loc tot la Tapae,si, si de data aceasta, Romanii inving. A cazut atunci lume multidintre Daci, dar legiunile au avut pierderi grele. Se spune elerau atat de multi raniti ca, ne mai ajungand fesele, Traianrupt vesmintele spre a lega cu de ranile soldatilor. Dupa.' biruintadela Tapae, armata romans apuca pe valea Bistrei in sus, vale careraspundea chiar la Sarmizegetusa. In timpul iernii, in-retail aci ; avura loc insa in partile Dobrogei, unde Dacii aliatii

.,SI

§i

si

li

;1

pi

pi

pi

ostilitatile

www.dacoromanica.ro

TRAIAN. PRIMUL RAZBOI DACIC 67

Fig. 14 Impiratul Traian. (Sculpture antics de marmuri, in Muzeul Lu-vrului din Paris).

www.dacoromanica.ro


Fig. 15 Una din metopele (adici sculpturile din partea de sus, care dadeauocol monumentului) dela Tropaeum Traiani ; reprezinti un Slang sarmat,imbracat in camasa de zale. Sarmatii, un popor iranian, adici originar dinpodisul Iranului (Persia), tnruditi cu Scia erau aliatii lui Decebal. Muzeul Mi-

litar din Bucuresti. (M. N. A.).

i

3

1.

"(

c

41,6k.ii

', , '1= -S.

.4i.S.t.;4:1** 1,1334:

; d

ti .

" ,-,,,

-

ti

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA RAZBOI DACIC 69

for Sarmatii care luptau imbracati in zale de fier (vezi fig. 15), tre-cusera Dunarea atacasera cetatile orasele romane. In primavara,se relua inaintarea came capitala lui Decebal. Dupa cateva luptevictorioase, Romanii ajung in fala ei. Atunci regele dac, care incer-case mai inainte, in doua randuri, prin soli, sa obtina pacea, darfara rezultat, vine, de data aceasta, el insusi in fata lui Traian sio solicits. Imparatul i-o acorda, in urmatoarele conclitii : sa ina-poieze toate armele, masinile mesterii primiti dela Romani, sapredea dezertorii, sa darame toate cetatile, ss paraseasca toate cu-ceririle acute in afara de propria sa lara, sa recunoasca dupaformula traditionala de prieteni dusmani, pe prietenii si dus-manii poporului roman si in sfarsit sa nu mai primeascaniciun Roman, civil sau militar, in slujba sa" (toamna anului roz).In schimb insa, sa primeasca garnizoane de legionari in unele dinorasele sale. In afara de acestea, Oltenia, daca nu in intregime, darmacar pans in dreptul viitorului val (brazda lui Novac") Ba-natul sunt anexate imperiului. Decebal, neavand incotro, e nevoitsa accepte totul si Traian se intoarce triumfator la Roma, luandtitlul de Dacicus.

Al doilea rfizboiu dacic. Nu trecusera insa nici doi ani $isosi vestea ca regele dac nu se tine de cele fagaduite, ca uneltcsteimpotriva imperiului, reintareste cetatile, primeste iarasi dezertorii

ca incheie aliante cu popoarele vecine, atragandu-le de partea sa.Atunci Traian se hotari sa ispraveasca cu Decebal si sa transformeDacia in provincie romans. In primele zile ale lui Iunie, anul io5,incepu cel de al doilea razboiu. Inca dupa sfarsitul celui dintai, im-paratul intarise linia Dunarii pusese pe un arhitect vestit, Apol-lodor din Damasc, sa faca un pod de piatra peste fluviu, in dreptulorasului Drobeta (astazi Turnu-Severin).

Lucrarea s'a executat repede : in primavara anului 105 era gata. Stalpiitari sustineau 'suprastructura podului, in numar de zo, au fost facuti din piatralegata cu ciment roman si din caramida. Ei se aflau la distanta de 170 de pi-cioare unul de celalalt, adica vreo 50 de metri. Partea de deasupra a poduluiera se pare de lemn. In luna Ianuarie 1858, scazand in mod neobisnuitnivelul apelor Dunarii, s'au putut examina de aproape stalpii podului si s'aconstatat ca in zidarie erau gauri in care fusesera asezate barne de stejar, ga-sindu-se chiar fi cateva bucati de lemn. Caramizile care acopereau stalpiicaramizi care au de fapt consisten%a soliditatea pietrii, fiind facute, intocmai

si

si si

si

si

si

si

ii

www.dacoromanica.ro

7Q CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI

ca §i cimentul roman, dupa o reteta pe care astazi n'o mai cunoa§tem poartamarcile a diferite cohorte din Legiunea XIII-a Gemina precum si a altor co-horte independente , asa dar, la aceasta mare constructie tehnica, au lucrat, cumera de altfel obiceiul la Romani, solda%ii.

Pe podul dela Drobeta trecu armata principals, in frunte cuTraian, dupa ce mai intai se facusera sacrificiile de rigoare. 0 adoua trecu pe la gura Oltului o lua pe rau in sus. Ambele armate

Fig. 16 Primele doua randuri de sculpturi ale Columnei lui Traian. In celdintai se vede armata romans trecand Dunarea pe un pod de vase : deci o scenadin primul razboiu dacic (Iotto2). Barbatul, de statura mult mai mare,cufundat in apa fluviului privind armata, este o simbolizare a zeului Du-narii, favorabil Romanilor. In spatele lui, se vad luntri Incarcate cu provizii

sau bagaje. In randul al doilea, legionarii construesc o cetate.

reunindu-se, strabatura Carpacii pe la Turnu-Rosu si se indreptaraspre Sarmizegetusa, venind deci din rasarit, pe cand in primul raz-boiu venisera din spre apus. Au loc mai multe lupte in care Romaniiinving. Batalia hotaritoare se da in fa ;a porcilor Sarmizegetusei.Dacii lupta cu disperare, stiind ca daca pierd si aceasta lupta, pierd

.

;

.

rlit.....- r ',4 ', ,r0 ;7 OCr_,+ ' iLr'. l

1 ' r ^17 RI, A

EN n. ,,.., - ,

)

,lz"*.. ik-,

.rir;i4...,-, -, zre.:_ .4, ,..

dry:,...-------- ..0,--;--......=,..--,.----,--- --,-- -----7----.ote:-.......- -.... ..,, e....yet,--e-f./....-- _.;-&-=.:-.s , t,4 Tarc.< --7-46.5..k

,,, ,,....... ....: T.:, ' ' --- - , .,.. _4. . . , , ......,_

%IN: , ,. - ,ort. . .. .... a .-4` ....414 . 7,- I. ite-... . " - w,--.

. -. l':: _ ' , c '''''1 ...., .

- , MEn 2 ....... . .,,,' .. e -.. il . ' °

.4g

'4

si

§i

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA RAZBOI DACIC 71

totul. Ei izbutesc sa respinga un prim asalt ; la al doilea insa, dupace legionarii construisera un agger" adica o fortificatie paralela cuaceea a cetatii, sunt infranci §i Romanii izbutesc sa patrunda inauntru.Vazand pe du§mani in insa§i inima ;aril lor, capetenile dace se sinu-cid, dupa ce dadusera mai intai foc ora§ului. Decebal, cu o ceata decredincio§i, 1§i mai incearca incaodata norocul in munci ; fiind invins

Fig. 17 Trofeul lui Traian (Tropaeum Traiani), reconstituire. Prin pro-portiile sale impresionante (inaltime circa 32 de metri, diametrul bazei 38,62 demetri), acest monument era -vizibil dela mari departalri. Turcii i-au zis Adam-Clissi adica biserica omului", deoarece au crezut ca au in fata for ruinele

unei vechi biserici. (M. N. A.).

§i de data aceasta, 1§i pune capat zilelor, strapungandu-se cu sabia,a§a cum facuse, cu aproape un secol §i jumatate mai inainte, regeleDapyx in Dobrogea. Capul lui este adus, pentru credinca, in fata luiTraian ; acesta-1 trimite la Roma ca sa vada senatul §i tot poporulpieirea celui mai vajnic du§man din cati avusese imperiul in ultimulsecol (anul io6, sfar§itul verii).

Prada de razboiu pe care o iau Romanii, dupa cucerirea Sar-

www.dacoromanica.ro


mizegetusei este enorma : numai aurul vi argintul se ridicau la pestevase sute de milioane lei aur. Cifra nu trebue sa surprinda. Se tiedoar ca minele din Muntii Apuseni erau exploatate Inca din vremeaAgatirsilor. Cantitatea de mai sus nu reprezinta decat productia petreizeci de ani a minelor din vremea aceea. Si e foarte natural saadmitem ca tezaurul regilor daci trebuia sa cuprinda cantitati im-portante de metal pretios. S'au mai luat apoi un numar de vase

Fig. 18 Unul din leii de piatra care impodobeau Trofeul lui TraianMuzeul National, Bucurqti. (M. N. A.).

vi cupe care desfide orice evaluare" ca sa intrebuintam insasi cu-vintele scriitorului antic Ioan Lydus, turme de vite, arme vi cincizecide mii de prizonieri. Cat de insemnata a fost prada luata de Ro-mani din Dacia, se vede din urmatorul fapt : inainte de razboaielelui Traian, imperiul trecea printr'o grava criza financiara. Se nu-mise chiar o comisie care sa propuna reduceri vi economii in chel-tuielile publice. Dupa razboiu, dimpotriva, se constata o situatiefinanciara infloritoare ; nu mai e vorba de reduceri ; mai mult, sefac constructii insemnate, teatre, apeducte, fortificatii in diferiteparti ale imperiului, vi, ceea ce e inteadevar extraordinar, se su-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 73-

prima impozitele pe anul ro6, contribuabilii primind, dimpotriva,ei dela imparat, cam 6so de dinari fiecare. Aceasta schimbare totalsnu poate avea deck o explicatie : cantitatea enormi de our §i deargint pe care cucerirea Daciei a adus-o in tezaurul roman. Nu.degeaba a fost calificata aceasta Tara de c5.tre invatacii vremei noa-stre California lumii vechi".

Patru luni de zile au durat la Roma serbarile, de bucurie ;zece mfi de gladiatori §i unsprezece mfi de fiare s5.1batice aparurain marele amfiteatru spre a desfata multimea. Pentru comemorareavictoriei se ridica, in mijlocul frumosului for construit de imparatla Roma, Columna lui Traian. Este o minunata coloana de marmuraalba, de 39 de metri, cu un diametru de aproape 4 metri, impodobitadela !ma pans la varf cu sculpturi inf5.tiAnd scene din cele dou5r5.zboaie (vezi fig. i 5). In varful columnei era ins5."§i statuia impa-ratului, din marmura ; spre sfar§itul veacului at XVI-lea, ea a fostinlocuita insa cu o statue a Sfantului Petru. In amintirea luptelorcare au avut loc in parcile Dobrogei §i a vitejilor care cazuseraacolo, a mai ridicat Traian inca un monument, Tropaeum Traiani"(vezi fig. 16 §i 17), ale carui ruine, de forma circulars (diametrulbazei : 38,62 ni.), se vad qi astazi la satul Tropaeum (mai inainteA dam-Clissi, adic5., pe romane§te, biserica omului", nume dat deTurci tocmai din cauza monumcntului). Cea mai mare parte asculpturilor care impodobeau Trofeul" se afla astazi la MuzeulMilitar din Bucure§ti.

Dupa cum Cezar povestise cucerirea Galiei intr'o carte nu-mita De bello gallico", tot a§a §i Traian a povestit razboaiele cuDacii tntr'o carte numita De bello dacico". Din nefericire insa,aceasta carte s'a pierdut ; not nu mai cunoa§tem azi decat o singurapropozitie privitoare la drumul armatei prin Banat, in primul raz-boiu dacic : Inde Berzobim, deinde Aixim processimus" (De aiciam mers la Berzobis, apoi la Aixis). Daca s'ar gasi cumva cartespierduta a lui Traian, ar fi un mare ca§tig pentru istoria noastraveche : am gti in amanunte §i cum s'au petrecut razboaiele cu De-cebal gi felul de vieata al Dacilor.

BIBLIOGRAFIE

Razboaiele Dacilor cu Romani i : I. STEPHANE GSELL, Essai sur Itregne de l'empereur Domitien, These de doctorat, Paris, 1894, 39z p. in 86;.C. PATSCH, Zum Dakerkriege des Cornelius Fuscus, In Osterreichische Jahres-

www.dacoromanica.ro


helm, VII (1904), p. 70-72 ; B. W. HENDERSON, Five roman emperors.Vespanan, Titus, Domitian, Nerva, Trajan. A. D. 69-117, Cambridge, 1927,XIII + 357 p. in 8°; P. COUISSIN, Les triomphes de Domitien, in Rev.Arch., XXVIII (1928), p. 65-94 ; S. LAMBRINO, Inscription latine de Cal-latis in Academie des Inscriptions et Belles Lettres. Cornptes rendus des seancesde Pannee 5933, p. 278-289 (si extras, it p. in 8°) ;C. PATSCH, Die ramischeGrenzwehr der Balkanhalbinsel an der Donau, in Rev. Balk. I (1934-1935)P. 420-435

II. C. DE LA BERGE, Essai sur le regne de Trajan, Paris, 1877, XLVIII+ 312 p. in 8° ; E. PETERSEN, Trajans dakische Kriege nach dens Saulen-relief erzahlt, 2 vol., Leipzig, 1899 si 1903 ; VICTORIA VASCHIDE, Histoirede la conqu'ete de la Dacie et des corps d'armee qui y ont psis part, Paris, 1903,234 p. in 8° ; G. DAVIES, Trajan's first Dacian war, in Journal of Romansrudies, VII (1917), p. 74-97 ; EM. PANAITESCU, Il ritratto di Decebalo,in Ephem. Dacorom., I (1923), p. 387-413 ; ROBERTO PARIBENI, OptimusPrinceps. Saggio sulla stories e sui tempi dell'Imperatore Traiano, 2 vol., Mes-sina, 1926-1927, V + 340 si 321 p. in 8° (lucrare fundamentalg); SC. LAM-BRINO, Raul Sargetias si tezaurele lui Decebal, in lnchinare lui N. lorga, Cluj,:931, p. 223-228 ; D. TUDOR, Podul lui Traian dela Drobeta, Craiova, 1931,46 p. in 8° ; A. DECEI, Podul lui Traian dela T urnu-Severin, in Anuarul In-stitutului de Studii Clasice, 1928-1932, Cluj, 1932, p. 140-177 ; 1. CARCO-PINO, Points de vue sur l'imperialisme romain, Paris, 1934, 275 p. in 8° ; C.DAICOVICIU, Neue Mitteilungen aus Dazien, Bucuresti, 1941, 38 P. in 4°,(Extras din Dacia, VIIVIII) ; THEODOR BIRT, Das rOmische Weltreich,Berlin, 1941, 604 p. in 8°.

III. CONST. MOISIL, Monetele Imparatului Traian referitoare la raz-boaiele cu Dacii fi la cucerirea Daciei, Bucuresti, 1930, 3o p. in 8° ; GR. G.TOCILESCU, Monumental dela Adam-Klissi. Tropaeum Traiani, publicat incolaborasiune cu Otto Benndorf fi George Niemann, Viena, 1895, 172 p. in 40;CONRAD CICHORIUS, Die romischen Denkmaler in der Dobroudscha. EinErklarungsversuch, Berlin, 1904, 42 p. in 8° ; TEOHARI ANTONESCU, Letrophee d'Adam-Clissi. Etude archeologiquc, Iasi, 1905, 252 p. in 4° ; V. PAR -VAN, Cetatea Tropaeum. Considerasu istorice, Bucuresti, 1912, 155, p. in 160;W. FROEHNER, La colonne trajane d'apres le surmoulage execute a Romeen 1861-1862, reproduite en phototypographie par Gustave Arosa, 1 vol. testsi 4 vol. planse in f°, Paris, 1872-1874 ; CONRAD CICHORIUS, Die Reliefsder Trajanssaule, 2 vol. comentar si 2 vol. planse in f°, Berlin, 1896-1900 ;H. STUART JONES, The historical interpretation of the Reliefs of Trajan'sColumn, in Papers of the British School at Rome, V (x919), p. 439 si urm.;K. LEHMANN-HARTLEBEN, Die Trajanssaule, s vol. text si , vol. planse,Berlin si Leipzig, 1926, VIII + 158 p. in 40 ; G. BENDINELLI, La colonnaTraiana, Bergamo, 1930, 12 p. si 24 planse ; RADU VULPE, Trofeul delaAdamclist. Stadiul actual al problemes, Cerniuti, 1937, 13 p. in 8° (Extras dinAnalele Dobrogei, XVIII).

www.dacoromanica.ro

DACIA TRAIANA

Dacia Felix"(Inscriptie de pe monerele romane.)

Hotarele §i intinderea. Geograful antic Ptolemeu, care ascris opera sa cu vreo patru decenii dup5 expeditille lui Traian,fixeaza ca hotare ale Daciei, spre apus Tisa, spre miaz5noaptemuntii Carpati, spre miazazi Dunarea, iar spre raerit raul Hierasoscare a fost identificat de unii cu Siretul, de altii cu Prutul. Eutropiu,un scriitor tarziu si care nu inspira mare incredere, spune c5 lun-gimea granitelor era de un milion de pasi (decies centena milliapassuum"), asa dar circa 1478 de kilometri. Istoricii din vremeanoastra difera in concluzii in ce priveste intinderea Daciei romane.Dupa ultimele cercetari, ea cuprindea Transilvania, Crisana, Ba-natul, Oltenia si, ceva mai tarziu, Muntenia si Moldova pan5. laPrut. Dobrogea Linea de provincia Moesia iar in Basarabia, Ro-manii nu st5paneau decat partea de miazazi, pans la valul dintreLeova, pe Prut, si Copanca, pe Nistru. In concluzie deci, DaciaTraian era ceva mai mica deck tam noastra, in hotarele ei dedinainte de Tunic 1940.

Populatia. 0 parte dintre bIrbatii daci murise in timpul nu-rneroaselor lupte, altii apucaser5 calea pribegiei, mai ramiseser5,totusi un num5.r insemnat. C5.ci inainte de a se ispravi cel de atdoilea fazboiu, unele dintre triburi se daduser51 de partea lui Tra-ian ; erau apoi femeile, copiii si bitranii. Ramasesera asa dar inDacia Traiana multi dintre 135stinasi ; din randurile for se vor re-cruta apoi corpuri de trup5 care vor fi trimise sa lupte in diferite

www.dacoromanica.ro

76 DACIA TRAIANA

parti ale imperiului roman. Astfel in Noricum (fosta Austrie), seafla o ala I Dacorum", adica un corp de cavalerie. In Panonia

Fig. 18 Inscriptie romans din Sarmizegetusa, avand in ultimele dung randurinumele intreg al ora§ului : COL(ONIA) ULP(IA) TRAIA(NA) AUGUSTA)

DAC(ICA) SARM(IZEGETUSA). Muzeul din Sarmizegetusa.

sau Ungaria de astazi era o cohors II Augusta Dacorum veteranamilliaria equitata" adica o cohorts sau un detaqament de infanterie,avand cavalerie. 0 alts cohorts de Daci §i anume cohors III

-v- 6.414,Ggii641251=520.dr

;.1.344147-t4T7' ...-7'31";0.Z"Varesr-); rnV. .

Y

F1

1- T.,

VITT,AID

- I

r

si

O\ AD..CARRtANT0

co / \I

(N\i/(_ DAC:

www.dacoromanica.ro

POPULATIA DACIEI TRAIANE 77

Dacorum", a carei garnizoana era in Macedonia, is parte la o ex-peditie in Mesopotamia. In aceeasi extremitate rasariteana a impe-riului, langa Tigru Eufrat, se afla o vexillatio Dacorum Part-hica", adica o trupa de cavalerie care pazea hotarul spre Parti. Inalts extremitate a imperiului, in Britania, intalnim o cohorts deDaci ; unul dintre ei poarta numele caracteristic de Decibalus.

cat a fost de numeroasa populatia bastinasa in Dacia, la sfar-situl fa."zboaielor dintre Traian Decebal, adica in momentul candtare e prefacuta in provincie romans si se incepe colonizarea, nuputem sti cu siguranta. Putem insa banui. Cu toate pierderile su-ferite in lupte, cu toata emigrarea unor triburi care, nevoind sa sesupuna imperiului, s'au retras in muntii dela miazanoapte, not cre-dem ca populatia ramas'a a fost in numar insemnat, constituindmajoritatea locuitorilor noii provincii. Popor de agricultori in pri-mul rand, Dacii au continuat sa locuiasca mai ales satele Orli lor,colonistii romani stabilindu-se in primul rand in orasele sau in jurullagarelor militare. Si fiindca au locuit de preferinta satele, de aceeanici nu avem un numar prea mare de inscriptii pomenind populatiabastinasa. Ea nu obisnuia sa-si puie inscriptii funerare, in timp ce.orasenii romani sau greci tineau mult la aceasta. Nu rezulta insa deloc de aici Ca acesti oraseni ar fi format .majoritatea populatiei,asa cum au fost inclinati unii filologi s'o creada, facand numara-toarea inscriptiilor din Dacia. Este ca si cum peste cateva sute saumu de ani, cineva ar judeca structura etnica a Romaniei de azi,luandu-se dupa inscriptiile funerare din cimitirele oraselor actuale.Dupa socoteala de mai sus, ar fi in drept sa conchida ca in Ro-mania au locuit foarte multi straini, orice caz, mai multioraseni decat tarani, deoarece acestia din urma n'au inscriptii care

pomeneasca. Asa s'a intamplat si in Dacia, acum o mie optsute de ani.

Peste bastinasi, Traian a adus in Dacia o sums de colonisti,din toate partile : in primul rand din imprejurimi, dela miazazi deDunare, anume din Moesia Illyria, apoi din Panonia ; au venitinsa si din Gallia, din Asia Mica, ba chiar si din Africa $i dinSiria. Din Italia au venit mai putini, deoarece, in vremea aceea,ea nu mai avea populatie deasa ca sa poata trimite si peste hotare.Se intreceau colonistii sa se aseze in Dacia, deoarece ii mersesefaima mai ales din cauza aurului de tali. bogata. In scurta

off, in

si

si

si si

www.dacoromanica.ro

78 DACIA TRAIANA

vreme, a fost o inflorire de orase si o bogatie foarte mare. S'arepetat in Dacia, adica, acum o mie opt sute de ani, ceea ce s'apetrecut in veacul trecut in America, atunci cand s'a descoperitour in California.

Organizarea administrative §i militara. Fiind asezata la omargine a imperiului, Dacia era provincie imperials adica sub pri-vegherea imparatului, nu a senatului. In fruntea ei se afla un tri-mis al imparatului", avand la inceput, rang de pretor, deci dispu-

Fig. 19 0 parte din zidul castrului roman dela Ulmetum, Pantelimonul deSus, judetul Constanta.

nand de o legiune, mai tarziu In', rang de consul, cu dou5. legiuni.I se spunea in latineste : legatus Augusti pro praetore" (sau : proconsule") ; resedinta lui era in Sarmizegetusa (cu numele intreg :Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (vezi. fig. 18). Lainceput, Dacia a format o singura provincie. Mai tarziu, pe vremeaimparatului Hadrian, $i anume prin anii 119-12o, ea s'a impartitin doua : Dacia Superior, cuprinzand partea din spre miazanoapte,si Dacia Inferior, cea din spre miazazi. $i mai tarziu, sporind multpopulacia, s'a facut o noun imparcire, sub Antoninus Pius (in anii

41a

.? , 'St`e7"711- n. A

f

S

0'"

,t

r

'-

A.

L.., 4r-

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA SI MILITARA 79

158-159), de data aceasta, in trei : Dacia Porolissensis, Dacia Apu-lensis §i Dacia Malvensis. Cea dintai cuprindea jumatatea din spremiazanoapte a Ardealului, cu tam Crisurilor, inclusiv Muntii Apu-seni, avea capitala la Porolissum (astazi Moigrad). Dacia Apu-lensis, numita astfel dupa orasul de resedinta Apulum (Alba-Iulia),cuprindea restul Ardealului s1 Banatul, tar Dacia Malvensis, Olte-nia, Muntenia si partea din Moldova aflata sub stapanirea romans.Nu se stie sigur unde venea orasul Ma lva, dela care si-a luat nu-mele provincia. In fruntea fiecareia din aceste trei impartiri se aflaun procurator care avea grija de strangerea darilor (azi i-am spuneadministrator financiar") ; el era ajutat de o sums de functionari.Pentru a se hotari asupra treburilor si nevoilor intregii tad, sestrangea la Sarmizegetusa un sfat sau un fel de parlament, numitConcilium Provinciarum Daciarum Trium" care, impreuna cu tri-misul" imparatului, lua masurile necesare. Tot la Sarmizegetusase afla si marele preot al celor trei Dacii ; el avea in grija sa cultulimparatu/ui, considerat ca zeitate, si at provinciei.

La inceput, a fost in Dacia numai o singura legiune, a XIII-aGemina, cu resedinta in Apulum. Mai tarziu. cand barbarii au in-ceput sa devina amenintatori, s'a mai adus inca o legiune, a V-aMacedonica, §i s'a asezat la Potaissa (astazi Turda). Pe langa ace-stea, mat erau insa si diverse detasamente sau corpuri de trupa se-parate : uncle de infanterie, numite cohorte, altele de cavalerie, nu-mite ale. Soldatii unei legiuni nu stateau cu totii intr'un singur loc :numai o parte ramanea in orasul de resedinta ; restul era trimis indiferite puncte ale tariff unde locuia in tabere sau castre", ale carorurme se mai vad si astazi.

Aceste castre se fgceau uneori, mai ales and era grabg, in timp de cam-panie, din pgmant si se intareau cu palisade ; de obiceiu insa, ele erau lucratetemeinic, avand ziduri puternice de piatri cioplita si cu turnuri, tot de piatri,la porti (vezi fig. zo). Castrele aveau o forma dreptunghiulara, uneori apro-piindu-se de pitrat ; suprafata for varia. Astfel castrul dela Vargdia (Banat)are 2 hectare si 6488 de metri p'atr4, dimensiunile fiind de 171 metri pe 154.Cel dela Pantelimonul de Sus (in vechime : Ulmetum) in Dobrogea, are 1, 2040ha, cu dimensiunile de 140 (latura cealalta 535,5) metri pe r6o. Doug drumuri,perpendiculare unul pe celalalt, stilbiteau castrul, impartindu-I in patru partiegale ; Ia extremitacile acestor drumuri erau tgiate in zidul inconjurgtor celepatru porti prin care se putea pgtrunde inguntru, De jur imprejurul zidului eraun Sant adanc Ia Vgradia, de pildg, de z,so m care ajuta la aparare.

si

www.dacoromanica.ro

So DACIA TRAIANA

Toata valea Oltului, dela varsare pans la Boi %a, dincolo deTurnu-Rosu, era intarita cu astfel de castre, alcatuind asa numitullimes alutanus", adica pe romaneste : linia fortificata olteana. Elese mai intalnesc si in Banat, in nordul Ardealului, de-a-lungul So-mesului, apoi in rasaritul lui, de-a-lungul Carpatilor vulcanici, inpartea de miazazi a Moldovei, de-a-lungul Siretului, in Munteniaunde formeaza un nou limes, plecand dela Dunare, in dreptul sa-tului Flamanda (jud. Teleorman) raspunzand prin pasul Bran, laBrasov ; in sfarsit, in diferite puncte in interiorul tarii, ca de pilda,Drajna de sus §i Malawi (jud. Prahova), Dichiseni (jud. Ialomita).Frumoasa (jud. Teleorman), Bumbegi (jud. Gorj) etc. In jurul ace-stor castre sau tabere militare, veneau de a se asezau negustorii, cadughenele for ; soldatii insurati sau cei care se casatoreau in acelloc serviciul militar dura pe acea vreme douazeci cinci deani iii cladeau ei case in apropiere pentru familiile for si,incetul cu incetul, se ridica un adevarat oral. 0 parte dintre oraseleDaciei Traiane, de altfel ca ale celorlate provincii, s'au alcatuitin acest fel.

In afara de castre, apararea se mai Ikea si prin valuri. Unval (vallum) se alcatuia dintr'un sant destul de lat si de adanc, alcarui pamant era asezat Tanga an paralel cu el, astfel incat saformeze, pentru cel ce venea din afara, un dublu obstacol : intaio adancitura apoi o ridicatura. Din distanta in distanta, valul eraprevizut cu posturi de observatie, avand garnizoane permanente.Asemenea valuri au existat in partea de nord-vest a Ardealului, inBanat, pornind dela Dunare raspunzand la Mures, in sudul Mol-dovei, dela Adjud la limanul Conduc dela Leova la Copanca, siin Dobrogea, intre Cernavoda Constanta (vezi harta).

In acest din urma loc, erau doui valuri paralele. Unul din ele, de pa-mant, avea 52 de castele sau posturi de observacie si a fost ridicat, dupal catse pare, de Traian ; celalalt, de piatra, avea 27 de castele si se datoreste luiConstantin cel Mare, imparatul care a restaurat orasul Tropaeum.

Drumuri, orate, sate. Dar armata romans nu se multumeanumai s51 apere Cara in timp de r5.zboiu ; in timp de pace, ea faceadiferite lucrari constructii. In primul rand, drumurile. Ele nuerau largi : doua care abia puteau trece unul pe Tanga altul ; emuinsa foarte trainice, lucrate din lespezi mari de piatra, asezate pe

si

si

si

si

sf

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

DAC I A TRAIANA.DE

CONSTANTIN C. GIURESCU Harta No. 2

0CARRODVNVM METONIVM ?

L EGENDA

0 RVCCONIVMHorod ste oVIBANTAVARIVIII?

Vicus ,sau pagusy

0/bran CARSIDAVA?

llIo

0 MunIcipm9 Tsa O Colon's.I

PATRIDAVA? ? Val exploetat0ERACTVM

1 s . es TRIPHVLIIM ?. Val neexploalat

Aracto I DOC1DAVA? ° Drumsr, a

5 (OACIDAVA)0I a 'MariiI °Bltnic1

I 1 0 ARCO : ADARA ?I I ZARGIDAVA.

I IsyM

I sI I POROLISSV Onniu V ANSIAMENSIVM REGIO Dame,

I I I Mo g .9,0 CERSIE

I R mitall(CAIMIE) Case "'''''''''QueLARGIAN.A !ups ,a0sCarSvi V SAMVA I

il. VLPIANVM I GherIa-\____

:u umCB SSA / i tad a IV re 0 4NI''', Branc nest, PETRO i VA ?

I 1 OPTATIANAZutorI I V R E S Cell LoV8M p

I i 1V.TOVETA

ClujSANGDAVA

i I V.SCLAIETA ° VAPOCA,auI

I KiMMENOSVM MAIDS 2

II i f V. P7s1 fkiN I V

oPTOurTIISSA A TAVI SACa lu,aren

0cn

I 0 ANGVSTI Ghimes

I 1 1 lnia n En/ac i'-'I I I SALItiNIEra "'IL'&gate? PREro IA AVGVSTAEft)11RTISCVM I 8 V. PIRVSTAR 9 V.CERNA ? % MARCODAVA 9

I I ALBVRNVS 10' A Rosia

brud' ADRVTTV,SBRVCLAAlud

'DirioSin rtin 2

ZIRIDAVA 2 I SIP a Od rhet i ,

\TAMASIDAVA ?

Ppefri,

a

Mingir

OVG

CLEPIDAVA? roman

-- Drum nesigurD Castro

A Mine

I.yq

Copanoa

ef

Odesafa-,

Pa /an -0

404/

Cot Albax, ,i, /IR.§ 0, 1

V.KAVIERET1VM 0 Cet deBalti ..,L Atom. 0 mirnnis .44.;\Z VDEVSARA. -

PittdkLBAMPELVM 0 9

S/ /SOara Pauleni

F b s MARtS VKARTVM 'APVLV(S.inFauH :refs .-NN_, ,..

Vete BLAND Alba lulta Olteni AV.(/' '''''Iv.") 1

IROB RIDAVA s?ow k

°Lim--

1*.... /

1._ '

dab a

ir 11RAMYDAVA ?MICIAi

(1BVRTI SACIDAVA CO IDAVA

92e-GERMISAR Arircurea Rogluz, /

ZVROBAR0 PETRAE hetrile CEDOItlie PALO , :2 \

[Wan 1304866w...aApolduldeSus 51, ,,,' 7jill r

HARPIS

ALIOB'

.....,_____51.../AE (VDATA).1 erica maw \ I\ 1I Follestl/ .4

6 Sek Tihnaclur3 Its ksorniirigice/ 1 omogu\

AGNAVIA o APVT STENARVM I \ ITulucesti /

ACMONIA s cu/ TAPA Et Ve lurPe r Bata Rasnov9/ \ 1 1

BACAVCA° 0,,,,,t, A SIS z ARMI GETVSA,RE A i / \ \ ...-".i

Czar's PO AVM/ TIPONS

VETVS \ \ I 1..,

oTIBiscvm (ULPIA TItAIANA)---I

1

L Br tes

.....,s9N71D/NPIGEI\J./ASerbe 1istio.os°' B E RZoBls

0 d downPOTVLA But n

A bunar ifo

CANONIA,

Oresa ,,,'''sA.Po

a a lo LEDERATASIN IDV VM Cubm

\\..........cr-V MINACIVM

C PVT BVBALI\ ara sobe, Jupa Grad stea

MASCLIANissvCEaNuTV}I-REA GAGANIS (AE)/ Sia."12 (GAZANA)

vRGIDA A (ARCIOrad a Cornea --,-

AD PANNONIOPhi PRAETORIA

ADMEDIAMK ad a

I ILCVM I ERNAOr ova O. Put me

DROBETIS0

Pasul Velcan

)Bombast,

RC /NA\\

\\PHRA

aura

Slavetesti-

BV 81gnVe

/ERI ?

b

'PR TO WMro nett, liNAR)?VTELA

Su ICAS BA TRAI1

Aa"\ \

p,ON_IS ALVTI 2

RVS/DAVA

, ...1i\. piRvm

NI 1 I

/ 1

1

I

--1-

ITIASVM

_____VP

I% \ B.ai:

\ / \p \

.. -.. // 4 .0.ute9t,/"...-x, ZVSIDAVA?/ I/... ./

0 r'llpest,... 1

..- ...... .

o

........ :I.'"

1

iI

0ARRVB1V

NON!

TR0 siva-AEG SSVSALSOVIA

U

BEROEHA MYRIS

IBIDA

CIVS

VI

I>

2Fs./

MARGVM everNOVAEEGEN

TALIATA

n AMV RIVN, Oragasani NETINDAVA ?..4 1

scam ; 1NApAni_

04,_°ea, 1 1

-,Pos I

-i-:;...ENDA-1-'R/A9 Enos t1.4 IACI AVA 0

(PELENDOVA) . 'rot, 1 1

''..s.d 1

SORNVM ? IS:I1 Otchisen,I

0 T.Resca I SVCIDA

ROMVLA o PINVM ?

VLNIETVM ,d-

CAPIDAVA ir STRIA ,,

AXICIOLIS

°TOM! CO

..._,------ ASTRA NOVAS iv nt

1

OVR(5670RVMBONONIA

Drag fss._6mAtsGADA TRANSMARISCA

/ APIARIA TROAEVMTRAIANII,s ,.-,,

(:)`---- __../RAT/

ID ft.*---7C, '' '''' SVCIDAVAFri/masa

OESCVS-Asi:".....PR1STA

1.

SAF1DES ?

CALLAT IS 6.1

is..58Iv

At\ 1/1:3---STAE---...._.--".v%

aZALDAPA

DIMVS

0 50 75 100 Km.I I I

D1ONYSOPOLIS

T1RIZIS 1:14

ODESSOSVar a C P N C

I

\

(/)II

. ras!8 a .

1

.

o

I 1

i

Iatna

I .0

..."

....,...,

1

1w.

0111Pr / i.

%

-,a

ii

\\1

ir 'e t'

I

Barb s

,I'1

*c

0 ''

. ,

I-

SCARA 0

.

www.dacoromanica.ro

C.

Giu

resc

u

H.L

VS

Tao

lnin

Nnu

a

Con

sc.

0

A t

is _

Fig. 21 Un fragment din Tabula Peutingeriana, o harts a lumii vechi, din secolul al patrulea dupe Hris-ct tos. In partea de sus, deasupra liniei serpuite care inchipue Dunarea, e Dacia. Se observe trei sosele care strabat

ptovincia ; de-a-lungul for sunt in§irate orasele iar intre orase e aratata distanta, calculate in mii de pasi. Astfel 00

intre Arcidava si Centum Putea (prima posh) sunt XII mu de pasi ; Intre Centum Putea §i Bersovia, tot XIImii de pa§i. (Biblioteca Nationale, Viena).

2

O3

0

X . .......... ,.......7_a,...,.,....^.14" '-

......2 ,'.3 ... '' 91 ': .:1124.1tF.:.:?: VA ':.,., -.4,..e.4,,,.......-u .,...,.......t....In..... , V II -

''''. ? , r

ft( I 4 -'TIT - 4'."°'*'°441ef,. fi.....Z.,...,11.^' #1-°[

....., ,...,! 1MY,. rr.attM 11:.... 11.1.Ar ' ....r11',''a'Pa"- ;.

. Jr...t;jor".'47... I . . ,.......,.... -?.."1... .1. . %

. Ir 4 ......

. ,... :. a,... ......... :,. . ..:-..- ....r.-,,........ a

. ,......_ _......,..:,,,.........:r ..,............ n .-, .r.;,._. mtzri

Fs''', ,. ,16'

r.... - ''''''...j....... -

el.:. ., - -zr-:,..........._...;;:r7-47g--- -.,. .......,--6. ,...

iVw 1..b04..11:4

A '. e.6, . "''''''Z " '- - Z . ---ajr:"I, .17 it . 2,-.r:

. '",.......

.... ''-*--- . ..sA:

.... ,. ..._

. .. 111,:'

a" i:-,g D.,;.......ma ri , Va.- . tt.,-:.4. 1 '44.0.:t owl . ' ...." 4, ...: -

v'-',.. '-'-'C's.-",'7?"ttr-.`=-;- t------,., ata: 7.,. --- %.--,,_.:.-

-...

s Ui e'ff Ge.'-j---- .1:.''''' 4 0011.1,1, -.,....,

°

o

. ,F01. 'aro

.er T"

i6 A .g

=

.wtr- .0? tt° 4.1

41":'". , 511

. e" I

01 . 11. 1.

0,10.11.-* A I

go-

114.4ar, . 0 k

O

www.dacoromanica.ro

8z DACIA TRAIANA

un strat gros de bolovani, legat cu un ciment extrem de tare( for-mula lui nu se mai cunoa§te astazi). Unele portiuni de drumuri ro-mane, de exemplu in Italia, servesc §i astazi dupa aproape douamfi de ani. Stramo§ii no§tri au foss ava de impresionaii de trainiciaacestor drumuri §i, in general, a constructillor romane, se vedefoarte numeroase in Dacia, incat au dat cuvantului pavimentumcare inseamna in limba latina : arie facuta din pietri§ §i mortarbatut, podea de camera, pavaj de strada, strada pavata cu piatrasau caramida, un inteles pe care nu-1 mai are in nicio limbs roma-nica, anume acela de pamant. De§i cuno§teau evident §i cuvantulterra care a dat in romane§te tara. Pavimentum e unul din termeniia caror istorie amuck' lumina asupra unei epoci intregi din trecutulnos tru.

Pe ranga soselele acestea pe care le putem numi imperiale, mai erau,evident, si altfel de drumuri, mai putin ingrijite. Unele aveau numai un stratde prundis ; altele erau simple sleauri. De sigur ca n'au lipsit in Dacia Traiani,in multe locuri, drumurile de p'amant de care se folosiserl mai inainte Dacii sipe care le vor folosi dupI aceea, in tot cursul istoriei for urmasii Daco-Romanilor.

In Dacia, era o ;osea principals care steabItea provinciadintr'un caplt la altul. Ea pleca dela oraful Lederata, pe Du-!Ike, in Banat, trecea prin Tibiscum (astazi Jupa, langI Caran-sebe§), Sarmizegetusa, Aquae (CIlan), Apulum, Potaissa, Napoca,(astazi Cluj) §i ajungea la Porolissum (vezi fig. 21). Din aceasta§osea principals se desfaceau apoi ramificatii in diferite direc;ii. 0altI §osea pornea dela Tibiscum, trecea prin Admediam (Mehadia)Dierna (Or§ova), Drobeta (Turnu-Severin) §i steabItea Oltenia sprerasarit, unindu-se, probabil la Romula (Re§ca), cu §oseaua caremergea de-a-lungul Oltului §i prin pasul Turnu-Ro§u, ajungea laApulum. Din acest oral, pornea o §osea de-a-lungul Tarnavei Mari,apoi, prin pasul Oituzului, trecea in Moldova unde scobora peTrotu§ §i Siret, ajungand la Dunare §i apoi, mai departe, prin sudulBasarabiei, la Tyras (Cetatea Alba). In Dobrogea erau trei §osele :una de-a-lungul marii, trecand prin ora§ele intemeiate de Greci cumull inainte (vezi mai sus, p. 42 ; vezi §i fig 22) ; a doua de-a-lungul Dunarii, trecand prin Transmarisca (Turtucaia), Durostorum(Silistra), Axiopolis (la sud de Cernavoda), Carsium (Har§ova),

www.dacoromanica.ro

DRUMURI, ORASE, SATE 83

Fig. 22 - Statuie id aciAnd pe un magistrat din Tomi. Secolul al II-leainceputul secolului al III-lea. Este una din sculpturile cele mai de seams g--

site in tam noastrl. Muzeul National, Bucure§ti (S. L.).

4:.":"."r vrC '

;-1'14

of

9

,

www.dacoromanica.ro

84 DACIA TRAIANA

Troesmis (Ig : aci a stat legiunea V-a Macedonica, inainte de afi mutatI la Potaissa !), Noviodunum (Isaccea) Aegyssus (Tul-cea) ; a treia, prin mijlocul Dobrogei, unind Abrittus (asazi Abtat-calesi, jud. Caliacra) cu Aegyssus §i trecand prin Tropaeum Traiani

Ulmetum (Pantelimonul de sus).

Fig. 24 Statueta de bronz, gasiti la Desa (Dolj)reprezentand pe Jupiter Dolichenus, adica cel

adorat in orasul Dolkhe din Siria ; el avea asa daradoratori in Dacia. Secolul IIIII dupa Hri-stos. Muzeul National de Antichitati, Bucuresti,

(M. N. A.).

Orasele din Dacia, ca si din intreg imperiul, erau de douIfeluri : municipii, cu mai putine drepturi, colonii, bucurIndu-sede toate drepturile. Ele aveau temple, inchinate zeitatilor (vezi fig.23-27), amfiteatre, unde se d'adeau reprezentatiile (cel din Sarmi-

si

$i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ORASE 85

zegetusa putea cuprinde 12.000 de spectatori ; vezi fig. 28), baifrumoase, impodobite cu marmura mozaic avand caloriferecu aer cald, strazi pavate cu piatra si tot felul de pravalii. Mese-riasii grupaci pe colegii, dupe felul meseriei ; fiecare colegiu

avea un local al sau, un* fel de club, unde se tineau adunarile.Erau si colegii care grupau persoanele avand aceeafi origine etnica(de pilda colegiul Asianilor, la Apulum, sau acela al Galatilor

Fig. 25 Sculpture in marmura, reprezentand o scene de cult. In dreapta,eroizatzeita Cybele, in stAnga, cavalerul trac care e o personificare a mortului

Colectia Canarache, Bucure§ti (V. C.).

inseamna originari din Galatia, in Asia Mica la Napoca si laGermisara) sau aceeafi religie (de pilda colegiul inchinatorilor zeiceiIsis, la Potaissa). Membrii colegiilor plateau cotizacii, in stop deajutor reciproc la nevoie, organizau mese sau ospece in comun,la anumite sarbatori.

§i §i

eraui§i

c

o

tdt6"4`c

§i

www.dacoromanica.ro

86 DACIA TRAIANA

Ni s'a pastrat socoteala unui astfel de °spat, dat in ziva de r Mai.Sumele s'au strans in cursul lunei Aprilie iar in ajunul banchetului s'au facutcumparaturi : 5 miei care costa 18 dinari (iata cat e de vechiu obiceiulmielului mancat pe iarba verde, de t Mai I), un purcel (porcellum") 5 dinari ;paine alba (panem candidum") 2 dinari ; tamale din cea mai buns, desigurpentru slujba care preceda masa, z dinari ; mirodenii, salad, otet si ceapa cusate, de cite un dinar fiecare ; vin obisnuit 95 dinari ; yin vechiu, 2 dinari ;un alt articol, probabil tot bautura, fiindca e trecut la un loc cu aceasta, 20dinari.

vi 91,4414041tistis,J41141). 409 ttsitogattintoto

Fig. 27 Sarcofagul cu simboluri descoperit in 1931 la Constanta si conaideratpe nedrept ca fiind al lui Ovidiu. In realitate, el pare a fi continut trupul unuiadorator al zeului frigian Men. Muzeul Municipiului Constanta. (M. N. A.).

Satele se numeau vici sau pagi ; ele erau foarte numeroase ;numai in judecul Romanati s'au Osit Vida acum urmele a treizecifi cinci de sate.

Iata cateva din numeroasele sate ale Dobrogei : Vicus Amlaidina, spreVest de lacul Tekirghiol, Vicus Clementianus, situat in partea centrals a Do-brogei, pe drumul ce duce dela Tomi la Capidava ; spre Nord-Est de aceastaVicus Scenopesis, in imprejurimile Capidavei ; Vicus Casianum sau Casianus,

_ 40'

,

www.dacoromanica.ro

SATE SI ORASE 87

a proape de care se gasea si o pesters mare. El facea parte din teritoriul"cetatii Histria in jurul careia era un grup intreg de sate : Vicus Quintionissau satul lui Quintio intemeietorul roman, Vicus Celeris, al carui nume poartaiarasi amintirea intemeietorului, Vicus Secundini acelasi ciz (vezi fig. 3o),Buteridava cu terminatia specific data, apoi doua sate al caror nume nu nis'au pastrat intregi, inscriptiile fiind faramate : Vicus Parsal §i Vicus C...cossAcelasi e cazul cu numele satelor din jurul oraselor Tomi si Callatis. Injurul celui dintai era un Vicus Muca §i un Vicus Sc iar in jurulcelui de al doilea un Vicus Val... §i un Vicus C... Spre Nord de Callatis

E C ,

LR,v v.sH C0 Ni P

LIMA LiC::..ON I V (ill4.

:.-Net*

Fig. 26 Inscriptie romans de multumire dedicata lui Esculap si Higeiei, zeilorvindecatori, de catre protectorul breslei fierarilor din Apulum. Literile suntfrumos sapate asa cum se obisnuia in secolul al II-lea dupa Hristop. Muzeul

din Alba-Iulia. (M. N. A.).

erau, pare-se Vicus Sardes §i Vicus Asbolodeina. In teritoriul orasulu,i Tomi ga-sim un Vicus Narcisianus ; apoi langa Harsova, Vicus Verobrittianks ; la Ba-badag, un Vicus Novus, adica Satul Nou ; in apropiere un Vicus., Petra sauPetrae, la Camena de astazi, iar in partea de miazAnoapte, pe langa Isaccea,un Vicus Siribuendu .. In afara de Sucidava, Capidava §i Buteridava, mai erauin Dobrogea, cu nume tot asa specific dacice, urmatoarele asezari : SagadavaZisnudava §i Muridava.

Incetul cu incetul, populacia data din sate si din °rase a in-ceput si se amestece cu colonistii romani si sa deprincra limba Latinade care avea nevoie spre a face comert sau spre a se Intelege cu

ia,...

(..; i VT-1\ \Ivsvi\ Virtit.1 L L

v BANN'.

www.dacoromanica.ro

88 DACIA TRAIANA

autoritatile. Multi dintre soldaci eliberaci (li se spuneau veterani :de aici a iesit cuvantul romanesc ba'tran ; vezi fig. 29), erau eas'a-toriti cu Dace ; ei se asezau pe bucata de p'amant ce li se &idea

Fig. 28 Ruinele amfiteatrului roman din Sarrn:17e-getusa ; vedere din avion.

cand ispraveau serviciul militar ; copiii for vorbeau latineste si pu-teau ajunge la cele mai mari demnitivi sau slujbe. In cateva gene-ra%ii, populacia dad' s'a romanizat ; pe la jumItatea veacului al

:`. Cti ,

;. A

II J

4 *.

ar".'''

4110

/ .'.; . . -

LL1s.

% 4r .

www.dacoromanica.ro

ROMANIZAREA DACILOR 89

III-lea, toata lumea vorbea latineste ; bastina§ii fusesera asimilaticomplet.

Fig. 28 Sculpture antics in marmura, reprezentAnd pe gladiatorul SkirtosDakesis din Tomi, gata de lupta, inarmat cu spada, pumnalul si tridentul.

Inscriptia e in limba greaca. Muzeul National, Bucuresti. (M. N. A.).

Procesul de asimilare se poate observa si in schimbarea numeior. Astfelo inscriptie farina din Dacia ne area aceasta schimbare in timp de trei gene-

,

,, ii,,_*..,,ti.o,) .p2, t.t4 r ,,,Y a N r-,, g,, Li .,I

'. 7:1i I '- t f;

a tt 11 ! . , 4 "

if'

4

T

0..

F

www.dacoromanica.ro

90 DACIA TRAIANA

ratii : pe bunic it chianti Comozous, nume specific dac ; tatal poarta iara;i unnume caracteristic bastinas : Daizus ; nepotii insa ai zice ca sunt Romani auten-tici : Justus si Valens. 0 alts inscriptie pomeneste de asemenea trei generatii :

bunicul se numeste Mucaporus, tatal Scoris si are ca sotie pe Aurelia Eftepir,copiii, adica nepotii lui Mucaporus, poarta numele curat romane de Aurelius,Sabina. Valens §i Sabinianus. Daca bunicul pastreaza numele dacice,

Fig. 29 Diploma militara, in bronz, data veteranului Romaesta Spiuxus, fiullui Rescentis, in ziva de 18 Iunie anul 54 dupa Hristos, in timpul ImparatuluiClaudiu. Gasita la Atmageaua Tatareasca, judetul Durostor, in 1929. Aceastadiploma confers posesorului familiei acestuia cetatenia romans. (M. N. A.).

mama copiilor are pronumele roman, Aurelia, iar copiii poarta cu totii numeromane. Procesul de romanizare se poate u;or urmari.

Parasirea Daciei. In timpul celor aproape o suta saptezecide ani cat a stat sub stapanirea romans, Dacia n'a avut parte tot-deauna numai de liniste. Aceasta din cauza asezarii ei, la margineaimperiului, Tanga neamurile navalitoare, germanice sarmate, siTanga triburile de Daci din miazinoapte, care ramasesera libere.(Un rege Pieporus al Costobocilor e pomenit tntr'o inscriptie Latina

si tacit hi

I r,

-

ri .o

(-) 6

rl o" -

si

si

11 f 1 ICII

IRttl Bk AVM R fl

mironNtpvm IA IVPI

MI \ V N I 6H NI( mAt'iA

C(NOrtUoNISxArn u

11\10

www.dacoromanica.ro

PARASIREA DACIEI 91

r\k't 1\1

c CEOTE5&AIM DiNiro

N

Fig. 3o Monument votiv ridicat in cinstea Imparatului Maximinus de catrecetatenii romani 4i laii taranii coloni de origine barbara din Vicus Secun-dinus, in Dobrogea (anul 237 dupa. Hristos). Cateva randuri ale inscriptieisunt martelate adica distruse prin ciocanire. Muzeul din Histria. (0. N. T.).

, .

..:- 1"?..-i- " ....v.' 43: 1=

'.'..o°

?.' , '%' cr ;',f, . O .

ii-

:-, ,rt'N,,:1:11.- .

X. "PN it v"'",.v.I.L:i'lei./4'' -h. -3-,.%4,i;,

;.3% ...4' '`'::*

1:ET_ ,

, ,

ftt

". 1.

s'.

.,.

1 .'/t1V1 .!'',..-- IE r .,f,

[ 1L., :

1 .1

m.1 1S k -COs

..kt;-.

V 7:1 L

CfC) ren

o ;NT r E ei

1-'1RVS

Ni) F, 1t E \T( -,R

_E

.

www.dacoromanica.ro

92 DACIA TRAIANA

din Roma). Pe timpul imparatului Marcus Aurelius (161-18o),Dacia are mult de suferit din cauza barbarilor ; insasi capitala,Sarmizegetusa, e amenintata. Septimiu Sever a dat o atentie deose-bita provinciei, ocupandu-se in special de orasele ei ; pe vremealui, capitala Daciei Porolisense se muta mai spre miazazi, la Na-poca (vezi si fig. 31). Navalirile dese incep insa de pe la anul 23oinainte. Barbarii, mai ales Gotii, yin acum la intervale scurte, je-fuind luand robi. 0 buns bucata de vreme, legiunile s'au pututimpotrivi si unii imparati romani ca Decius au castigat chiar vic-torii stralucite impotriva Gotilor. In cele din urma insa, sub Aure-lian, n'a mai fost chip de aparare si legiunile, retrase mai intai inBanat si in Oltenia (anii 271-272), au trebuit sa treaca peste Du-rare care devine de aici inainte grani%a de miazanoapte a Imperiu-lui (anul 275). Pentru a se acoperi oarecum, in bca lumii, path"-sirea Daciei, se infiinta pe malul drept, intre cele doua Moesii, onoui provincie numita Dacia Aureliana care se imparti in curandin doua : Dacia Ripensis, spre Dunare, avand drept capitala Ra-tiaria (azi Arcear) si Dacia Mediterranea, spre Balcani, cu capitalaSerdica (azi Sofia).

°data cu legiunile, au plecat din Dacia Traiana func-tionarii precum bogatasii care, cu averea lor, puteau traioriundc. Marea multime insa, mestesugarii, micii negustorimai ales plugarii pastorii au ramas pe loc. N'aveau de ce satreaca dincolo de Dunare, unde nu-i astepta o soarta mai buns.De muncit tot trebuiau sa munceasca, oriunde s'ar fi dus ; biruritot trebuiau sa plateasca $i intr'o parte si intr'alta, ba chiar noilorstapani, Gotii, le dadeau ceva mai pu ;in decal dadusera mai inainteperceptorului roman. Pe de aka parte, luand in stapanire tam,Gotii n'au mai avut de ce s'o prade, asa incat lucrurile s'ausi populatia, vorbind acum limba latina si purtand numele de Ro-mani (de aci numele nostru de Romani), §i-a putut duce viea ;a maideparte.

La scriitorul antic Salvianus gasim urmatorul pasagiu caracteristic : In-teun glas se roaga taranii romani sa-i lase a tral cu barbarii... $i-apoi sa nemiram ca nu pot fi invinsi Gotii, cand satenii cunt mai bucurosi sa fie cu ei,decat cu not ". De altfel, chiar armata care trebuia apere de barbari implicaasemenea sarcini $i asemenea obligatiuni pentru locuitorii provinciilor amenincate,incat acesti locuitori preferau o navalire a barbarilor, unei stationari in mijloculfor a armatei imperiale". Ne-o spune lamurit scriitorul loan Lydus, referin-

si

si

si

$i

si

linistit

sa-i

www.dacoromanica.ro

PARASIREA DACIEI 93

Fig. 31 Bustul Imparatului Septimiu Sever, un Innef name. al Daciei. Sculp-tura antica in marmura. (Muzeul Capitoliului, Roma).

o

a

r2

.

www.dacoromanica.ro

94 DACIA TRAIANA

du-se la epoca mai tarzie a lui Justinian. Dar data toate acestea sunt adeva-rate Si adaogam ca n'avem niciun motiv sa punem la indoiall afirmatiilescriitorilor amintiti mai sus atunci pentru ce ar fi plecat provincialii in se-colul al III-lea din Dacia care fusese data Goti lor in calitate de federaii, adicade aliaji?

S'a facut mare caz de adversarii continuitatii in Dacia Tra-iana de faptul ca nu ni s'a pastrat numiri topice, adica privindorase, sate, munti rauri, dela Romani. Raspunsul e foarte usor dedat. In marea majoritate a cazurilor, Romanii n'au dat nume noi,de ale lor, locurilor din Dacia, ci le-au pastrat pe cele vechi : Incao dovada ca populatia autohtona a fost in numar mare. In general,raurile, satele, chiar o parte din orase au continuat sa se nu-measca in tocmai ca pe vremea lui Buerebista Decebal. Sarmize-getusa, Apulum, Parolissum, Napoca, Drobeta, Patavissa, Dierna,Malva, spre a nu pomeni decat pe cele mai insernnate dintre orase,nu si-au schimbat numele. Dupa cum nu si le-au schimbat nici ma-rile ape : Dunaris, Aluta, Maris, Argessos, Tisa. Toponimie romanscunoscuta pans acum in Dacia e asa dar putina : ea priveste aproapeexclusiv orasele statiunile militare, adica tocmai asezarile care auavut de suferit mai Inuit din pricina barbarilor si care au disparutcu vremea. De aceea nici nu ni s'au pastrat. S'a afirmat ca Meediade astazi (numele popular, local al Mehadiei), ar pastra vechea denu-mire romans Ad Mediam : faptul nu e sigur. In Oltina, din Dobro-gea, regasim romanul Altinum. Din numirile celelalte, dacice, men-tinute de Romani, am vazut insa mai inainte (p. 6o) ca unele s'aupastrat, mai ales acelea ale raurilor mari, de-a-lungul carora a con-tinuat sa traiasca populatia Daciei. De astfel, trebue sa adaugam cacercetarile stiintifice de toponimie romaneasca sunt abia la inceput,asa inclt nu e deloc exclusa posibilitatea de a se gasi alte numiridin epoca daco-romans, pe Tanga cele cunoscute astazi. In sfarsit,e necesar sa se mai tie seams de faptul ca unele din aceste numiriau fost traduse in limba lor de barbarii navalitori, in special deSlavi. Acesta e cazul satului numit azi Camena in judetul Tulcea.0 inscriptie descoperita de curand pe teritoriul acestui sat, ne arataca el se numea in vremea romans Petra sau Petrae iar locuitorii luivicani Petrenses adica satenii Petreni. Slavii au tradus vechiul numein limba lor, deoarece Camena are exact acelasi inteles ca latinulPetra. Tot astfel au tradus vechiul Lykostoma, prin Valcov, rada-

si

p

1i

i

si

www.dacoromanica.ro

ROMANII $1 FORMAREA POPORULUI ROMAN 9S

cina acestui ultim termen, yak, insemnand exact acela§i lucru ca §igrecul Atixoc adica lupul". In felul acesta vor fi fost multecazuri in Dacia Traiana §i Dacia Pontiea.

Rolul Romanilor in formarea poporului roman. Dad. ince privqte pe Daci, stabilirea aportului for in formarea poporuluiroman prezinta, in multe privinte, atatea greutati, problema e cevamai simple' pentru Romani.

E sigur ca avem in vinele noastre o parte apreciabila de sangede al coloni§tilor adu§i de imperiu in Dacia. Nu zicem sange ro-man", fiindca dace' e se' luam cuvintele in intelesul for propriu, Ro-mani adevarati, adica locuitori ai Italiei, au fost, dupa cum amvazut, prea putini. Au venit, in schimb, Traci, Iliri, Panoni, Rasa-riteni, vorbind limba latina, ceea ce e cu totul altceva, din punctulde vedere al rasei. Au mai venit de asemenea, dar intr'o masuramult mai mica, Greci, precum §i locuitori de alt neam, dar vorbindlimba greaca. Toti ace§ti coloni§ti la un loc n'au intrecut insa, canumar, pe autohtoni, pe Daci. A§a dar, in ce prive§te sangele, co-loni§tii de limba latina ocupa al doilea loc.

Ei ocupa insa primul in ce priveqte limba poporului care arezultat din amestecul for cu autohtonii. Limba romana e o limbaromanicei : structura ei, morfologia, sintaxa ei elementele funda-mentale ale lexicului, acelea de intrebuintare permanents, de cir-culatie intense', sunt latine. Pentru toate categoriile esentiale alevietii ornene§d intrebuintam termeni latini. Ceea ce au adaugatpe urma Slavii, in mai mare masura, popoarele turcoti, in maimica, n'a putut modifica acest caracter initial al limbii noastre.Tot Romanii au dat §i numele poporului nostru. Ruman (formaRoman este mai noua, din timpurile moderne), deriva direct dinnumele fo§tilor stapanitori ai Daciei. El este numele cel mai ve-chiu al poporului nostru. Strainii Slavii §i Germanii dupaei Tracii ne-au zis Vlahi (Vlasi, Ulaghi, Olahi) ; not iminene-am numit unii pe alti luandu -ne dupa unitatile geogra-fice §i Munteni, Moldoveni, Ardeleni, Banateni. Numele insageneric al neamului nostru, acela care cuprinde pe toti cei de olimba §i de o lege, a fost §i ramane numele vechiu de Ruman sauRoman. Poate ca tot dela Romani avem qi spiritul politic. Acelspirit politic care ne-a ingaduit pastram necontenit, dela inte-meiere pana astazi, fiinta statului nostru, in timp ce alte popoare

qi

sa

ri

si

www.dacoromanica.ro

96 DACIA TRAIANA

din jur Bulgarii, Grecii, unele chiar mai numeroase sau maiputernice ca Polonii Ungurii, n'au reusit s'o faca ; spiritul politiccare explica desvoltarea rapids din intervalul 1821-192o precumsi putinca noastra de adaptare, In imprejurarile cele mai grele.

BIBLIOGRAFIE

Dacia Traiana. V. PARVAN, Cateva cuvinte cu privire la organizatiaprovinciei Dada Traiana, cu prilejul unei carti not asupra acestei chestiuni,Bucurqd 1906, 64 p. in 80 ; V. PARVAN, Inceputurile vietii romane la gurileDunatii, Bucurelti, 1923, 247 p. in 8° ; AL. PHILIPPIDE, Originea Romanilor,vol 1. Ce spun tzvoarele istorice, Ia§i, 1925, XL ± 889 p. in 8° ; V. CRI-STESCU, Viata economics a Daciei Romane (contributii la o reconstituireistorica), Pitqti, 1929, 175 p. in 8° ; EM. PANAITESCU, Provincia si imperialin Fratilor Alexandra si Ion Lapedatu la implinirea de 6o de ani, Bucure§ti,1936, p. 627-638 ; G. I. BRATIANU, Un" enigme et un miracle historique :le peuple roumain, Bucure§ti, 1937, 135 p. in 8° ; V. CRISTESCU, Istoriamilitary a Daciei Romane, Bucure§ti, 1937, X + 269 p. 8° ; RADU VULPE,Histoire ancienne de la Dobrouja, Bucure§ti, 1938, 424 p. in 80; SC. LAMBRI-NO, Arta greaca romans in Romania, in Arta 1i Tehnica grafica, 1938, Nr.4-5 p. 51-65 ; AL. ROSETTI, Istoria limbii romane, IIll, Bucure§ti,1938-1940, 219 + 132 + 140 p. in 8° ; D. TUDOR, Oltenia Romana, Bucu-re§ti, 1942, 388 p. in 8° ; C. DAICOVICIU, La Transilvania nell'antichitei,Bucuregi, 1943, 223 p. in 8°.

Sarbii,

si

si

www.dacoromanica.ro

CRWCINAREA DACOROMANILOR.

Toate popoarele vecine, Bulgarii,Scirbli, V ngurii, Slovacii, Polonii,Rusii, au lost crestinate mult inurma noastra.

Cre§tinarea Dacoromanilor. Crestinismul n'a fost ingaduitin imperiul roman decat din vremea imparatului Constantin celMare si anume dela anul 313 inainte, cand s'a dat vestitul Edictdin Milan". Mai inainte de Constantin, crestinii duceau o vieacafoarte grea, fiind adesea urmarici prigoniti de impara%ii romani,cum a fost, de pilda, sub Nero si Diocletian. Aceasta inseamniinsa ca atata vreme cat Dacia Traiana a facut parte din imperiu,deci pans la 275, crestinismul nu s'a putut raspandi aci peIar atunci cand el a fost ingaduit, cinuturile noastre erau sub sta-panirea neamurilor navalitoare. Astfel stand lucrurile, se pune inmod firesc intrebarea : cand au fost crestinati strarnqii nomi giin ce chip ?

Este sigur ca au existat crestini in Dacia si inainte de para.-sirea ei. Crestinismul avea, in momentul and au plecat legiuniledela noi, o vechime de aproape doua secole si jumatate ; el pa-trunsese in toate centrele mai importante ale imperiului roman,intre altele, si in Peninsula Balcanica. Asa dar, nu este de locexclus ca printre colonistii adusi de Traian sa fi fost si crestini.De asemenea, ei puteau fi $i in randurile trupelor care statuseramai inainte in rasarit, cum era legiunea V-a Macedonica, si care-siaveau acum garnizoana in Dada. Avem marturii de ale scriito-rilor vechi Tertulian $i Origene care ne arata ca patrunsesecuvantul Domnului la noi inainte de anul 275.


$i

lap.

$i

www.dacoromanica.ro

98 CRESTINAREA DACOROMANILOR

Marea majoritate a populatiei era insa tot plena. Insusi cu-vantul pagan, derivand din latinul paganus care inseamna locuitoral satului", al unui pagus", ne arata ca populatia rurall, deci mul-timea, s'a convertit mai tarziu, ca ea a continuat sa se inchine ve-chilor divinitati, in timp ce orasenii imbratisau noua credinta.

Crestinarea in masa a plugarilor si pastorilor daco-romanis'a fa cut insa in cursul veacului al IV-lea si la inceputul celui de

Fig. 32 -- Inscrimie latina crwina gasita la Ulmetum, mentionand un deta-pment de tineri lancieri" (pedatura militum Lanciarium Juniorum"). Epoca

lui Justinian. (M. N. A.).

al V-lea. Ea este, in buns parte, opera misionarilor, adica a pro-povaduitorilor care au venit la not din dreapta Dunarii. Inteadevar,in cele doua Moesii, in Dacia Aureliana si in Dacia Pontica erauo sums de orase in care se gaseau numerosi crestini (vezi fig. 32).Unele din aceste orase ca Tomi, Durostorum, Ratiaria (azi Arcear,langa Vidin), Naissus (Nis), Serdica (Sofia) aveau $i episcopi carecautau sa raspandeasca noua credinta cat mai mult, nu numai intinutul supus pastoriei lor, dar si dincoace de Dunare, in locurile

www.dacoromanica.ro

MISIONARI IN DACIA 99

unde odinioara fusese Dacia Traian5... Ei veneau la noi sau trimiteaumisionari care imp'araseau atat vechii populatii daco-romane cat si

Fig. 33 Inscripcia votivI cretin dela Biertan. Toarta p'artii de jos carese leagI de toarta monogramului de deasupra s'a rupt. (K. H.).

barbarilor noi veniti crestinismul. Uneori, acesti misionari isi ga.-

stau moartea in mijlocul barbarilor pagani, cum a fost, de pild'a,

an

www.dacoromanica.ro

100 CRESTINAREA DACOROMANILOR

sfantul Sava Goticul, innecat in raul Buzau, in anul 372, din or-dinul regelui Atanaric al Vizigotilor.

Dintre episcopii din dreapta Dunarii, cel care s'a straduit maimult cu mai mult succes sa crestineze pe locuitorii vechii DaciiTraiane, este Niceta din oraiul Remesiana (in Dacia Mediterranee).A trait in secolul al IV-lea si la inceputul celui de al V-lea. La 367it intalnim ca episcop in orasul amintit ; la 414 era Inca in vieata.Om invatat, autor al mai multor scrieri religioase, bun prieten cusfantui Paulinus din Nola (Italia) care il numeste invatator sitats al sau" (magister et pater"), misionar incercat pasionat,Niceta din Remesiana a convertit la crestinism pe Dacoromanii depe ambele maluri ale Dunarii, pe Goti pe Bessi. El predicascrie in limba latina timp de aproape o jumatate de veac poatefi, pe drept cuvant, socotit ca apostolul nostru national. Cu atatmai mult, cu cat prin nastere el era dacoroman.

Existenta, in insasi inima Daciei, in Transilvania, si in veaculal IV-lea, a unei populatiuni crestine, vorbind latineste, ne este do-vedita in chip categoric prin inscriptia dela Btertan (la sud de Dum-braveni, judetul Tarnava Mare). Aceasta inscriptie, deli gasita acum16s de ani, a scat nebagata in seams neutilizata in dulapurileMuzeului Bruckenthal din Sibiu pang in anul 1941, cand pro-fesorul sas K. Horedt a redescoperit-o, ca sa zicem asa, si i-a con-sacrat un studiu, aratand marea ei insemnatate. Inscriptia e in la-tineste, are urmatorul cuprins : Ego Zenovius votum posui (EuZenovie am pus (aceasta) ofranda" sau danie !) si se refera la unmonogram crestin de bronz daruit de autorul inscriptiei (vezi fig.33). Felul inscrip ;iei, cu litere ajurate, stilizarea inscriptiei, formaliterelor si forma monogramului indica secolul al IV-lea, deci epocade dupti retragerea legiunilor din Dacia. Inscriptia e de cea maimare insemnatate pentru chestiunea continuitatii populatiunei ro-manice in Transilvania (vezi si mai sus, p. 92 vezi si fig. 34).

Cuvintele din limba romans privind notiunile fundamentaleale credintei sunt, cele mai multe, de originti latina. Astfel, bisericavine din basilica, Dumnezeu din Domine Deus, cruce din crucem(acuzativul dela crux, crucis), a cumineca dela communicare, a bo-teza dela baptizare, crestin dela Christianus, rugaciune dela roga-tionem, etc. °data cu acestea, not am imprumutat unele numiride sarbatori latine. Mai intai insusi termenul generic de sarbatoare,

si

si

st

si sisi

Li

si

$i

www.dacoromanica.ro

MISIONARI IN DACIA I01

de origine pagans ; el vine dela (dies) servatoria (prescurtare dinconservatoria), insemnand ziva inchinata zeilor care apara sau pa-streaza trupeste qi sufleteste pe om. Rusaliile deriva din Rosalia,sarbatoarea pomenirii mortilor, in timpul primaverii, cand infloresctrandafirii (rosa), iar Floriile din Floralia sau Florilia, sarbatoarea

florilor, tot primavara. Cra-ciunul vine dela cuvantul ca-latio care inseamna convocare,intrunire, sau dela creatio, cre-are ; Pastele din Paschae. Cu-vantul sanctus (santus) a datin romaneste sant (nu sfantcare e de origine slava !) §i s'apastrat numai in unele numede sarbatori : Sanvasii (Sf. Va-sile), Santioan (Santion), San-giorgiu, Sanziene, Sintilie, San-tamaria, Samedru sau Sume-dru (Sf. Dumitru), Sannicoara(Sf. Nicolae). Creftinismul no-stru, ca graiul nostru, estede caracter latin. Suntem, inaceasta parte a Europei, cei maivechi cregini. Toate popoa-rele vecine, Bulgarii,Ungurii, Slovacii, Polonii,

au lost creginate molt inurma noastra.

Legaturile noastre cu tarmuldrept al Dunarii, sub raportulbisericesc, au capatat §i o con-sacrare oficiala, de ordin admi-

nistrativ. Imparatul Justinian (527-565) a creat arhiepiscopia Ju-stinianei Prime care cuprindea Dardania, Dacia mediteranea, Daciaripensis, Moesia prima, Praevalitana, Macedonia, o mica portiunedin Panonia in care se gasea civitas Bacensis" §i fapt foarteimportant pentru not o facie de pamant in stanga Dunarii, inBanat, cu Literata Recidiva. Credem sa se pot adauga

Fig. 34 Op* de bronz, gash incomunaVVI.

Luciu (jud. Ialomita). SecolulCrucea arata in mod lamurit

ca e vorba de un obiect ce a apartinutcreginilor. Muzeul National, Bucu-

rqti. (M. N. A.).

'

'

Ru-;ii

si

°

.

fi

Sarbii,

localita¢le

www.dacoromanica.ro

102 CRE$T1NAREA DACOROMANILOR

la acestea §i Ortile din spre Dudire ale Olteniei, cu Drobeta, undes'au ggsit resturi arhitectonice cre§tine din secolele IVVI. Dearhiepiscopul Justinianei Prime, cu reqedinta in Serdica (Sofia),aveau sa asculte a§a dar toate aceste tinuturi.

In Dobrogea, in Scythia minor, cum i se spunea in vremeaaceea, era un episcopat, cu re§edinta in Tomi. Cunoaqtem o seriede episcopi de aici, dela Evangelicus, pe timpul lui Diocletian, pleala Valentinianus care pIstoreste pe la jum'atatea veacului al §aselea.Ni s'au pIstrat §i numele a doi martini din Halmyris (lang51 Histria),anume Epictet qi Astion.

BIBLIOGRAFIE

Crestinismul dacoroman : A. E. BURN, Niceta of Remesiana, his life andworks, Cambridge, 1903 ; C. DICULESCU, Vechimea crestinismului la Romani.Argumentul filologic, Bucuresti, 191o, 32 p. in 8° ; V. PARVAN, Contributiiepigrafice la istoria crestinismului daco-roman, Bucuresti, 1911, XVI + 223 p.in 8° ; J. ZEILLER, Les origines chretiennes dans les provinces danubiennes de!'Empire roumain, Paris, 1918, IV -I- 667 p. in 8° ; R. NETZHAMMER, Diechristlichen Altertiimer der Dobrudscha, Bucuresti, 1918, VII 4- 223 p. in 8° ;J. JUD, Zur Geschichte der biindnerromanischen Kirchensprache. Vortrag mit.4nmerkungen, Chur, 1919, 56 p. in 8° ; PREOT A. NANU, Monumentul crestindin Potaissa, Contributie la istoria crestinismului daco-roman, Odorheiu, 1926,25 p. in 16° ; HIPPOLYTE DELEHAYE, Les martyrs Epictete et Astion, inBull. Sect. Hist. Acad. Roum., XIV (1928), p. 1-5 ; N. IORGA, Istoria bisericiiromeinesti si a vietii religioase a Romanilor, ed. 2, vol. I, Bucuresti, 1929, 432 p.in 8° ; J. ZEILLER, Le site de Justiniana Prima, in Melanges Diehl, vol. I,Paris, 1930, p. 299-304 ; ANTON VELCU, Contributii la studiul crestinismuluidaco-roman sec. IIV d. Hr., Bucuroti, (1934), 74 p. in 8° ; D. RUSSO, In-scription grecque de Tomis, in lstros, I (1934), 175-178 ; JACQUES ZEILLER,L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I -er au V-e siecle,in Rev. Balk., I (1934) 1935, p. 414-419 ; C. DAICOVICIU, Exista monu-mente crestine in Dacia Traianii din sec. IIIII ? in Anuar. St. Clas. Cluj II(1933-1935), p. 192-209 ; S. MEHEDINTI-SOVEJA, Crestinismul romeinesc.Adaos la caracterizarea etnograficei a poporului roman, Bucuresti, 1941, 224 P.in 80 ; KURT HOREDT, Eine latenische Inschrift des 4 Jahrhunderts ausSiebenbUrgen, Sibiu, 1941, 8 p. in 8° (Extras din Anuar. St. Clas. IV).

www.dacoromanica.ro

NEAMURILE GERMANICE. EPOCA NAVALIRILOR.SARMATII, HUNII SI AVARII

Regiunea dela granita, expusatemeritaru Gotilor".

(Inscriptie din Dacia Pontici,anul 34o).

Neamurile germanice in Dacia. Dupa retragerea legiunilorsi a administraciei romane, Dacia ramane in stapanirea neamurilorgermanice. In partea de apus a ei, prin Banat si Crisana, locuiauVandalii ; in centrul $i rasaritul ei, Gotii §i anume o ramura a forVizigotii sau Thervingii ; in partea de nord, prin Carpatii Maramu-resului si ai Slovaciei, locuiau Gepizii. In afara de acestia, mai erauin Dacia Inca doua neamuri germanice, de mai pucina insemna-tate : Victoalii §i Taifalii ; se pare ca" Taifalii isi aveau asezarilein partea de rasarit a Banatului si de apus a Olteniei.

Catava vreme, mai bine de 0 jumatate de secol, a fost linistedin partea Gotilor ; multurnici, se vede, cu Dacia, ei nu mai atacaimperiul. Sub Constantin cel Mare, luptele insa reincep. In anul332, acest imparat trimite, sub comanda fiului sau, o armata in-semnata impotriva lor. Ea trece Dunarea la Celei, pe un pod depiatra si lemn, a carui construccie se ispravise cu patru ani maiinainte, inainteaza pe tarmul stang si ataca. pe Govi. Acestia, dupaspusa unui cronicar, erau foarta puternici si foarte numerosi".Romanii ies totusi invingatori. Pe vremea lui Constantin, campiamunteana pans in dreptul Brazdei lui Novac, care e un val romanridicat acum, a fost iarasi sub directa stapanire romans. 0dovada in sensul acesta sunt intariturile sau castelele" care seconstruesc de armata imperials pe carmul saing al Duna'rii, si dintrecare e amintit mai tarziu, pe vremea lui Valens, acela dela Daphne,undeva in regiunea gurii Argesului. Tot Constantin cel Mare a re-facut si orasul Tropaeum, de langa monumentul ridicat de Traian,

www.dacoromanica.ro

104 EPOCA NAVALIRILOR

ora§ care facuse distrus de navalitorii barbari ; ni s' apastrat inscrip-tia de multumire pe care locuitorii, recunoscatori, i-au dedicat-o (vezifig. 35).

Mai tarziu, in anii 367 §i 369, imparatul Valens a facut qiel doua expeditii impotriva Gotilor, trecand Dunarea, °data pe laDaphne, cand ace§tia s'au retras in muncii Carpati, a doua oarspe la Noviodunum (Isaccea).

Dela neamurile germanice ne-au ramas cateva cuvinte in

)T.)14NITA/Atf";77,:;".441

A/011/1\44IIRIBIOVERAR.B.i\-E)C01',.1FIRETAPTIYAUL.11,1171,,11.;()PEEI,JSIVIICIVIT.ASAVS.P.K.y.';W

OPERE

Fig. 35 Inscriptie de multumire, puss de locuitorii orasului Tropaeum Tra-iani ce fusese distrus de barbari, cu prilejul reconstruirii acestui ora§ de catreConstantin cel Mare si Liciniu. In urml, dupa ce Liciniu a fost bitut si 'in-Smear din domnie (323 dupi Hristos), numele lui s'a sters de pe inscriptie prin

martelare. Muzeul Nacional de Antichitici, Bucuresti. (M. N. A.).

putin la numar, §i cateva tezaure (vezi fig. 36-37), din-tre care cel mai cunoscut mai de prey este tezaurul dela Pietroasa(jud. Buzau). El se compune din 12 piese de aur impodobite,unele, cu pietre scumpe. Mai importante sunt : o tava circularsde aur, cantarind peste 7 kilograme qi care a fost sparta in 4 bu-caci de catre satenii ce descoperisera tezaurul, spre a fi impartitaintre ei, un vas octogon (vezi fig. 38), un altul decagon, o patersadica un vas de forma circulars, cu diferite figuri de zeitati, un

;'

1,S71;',1 PHEA

fir EMORY

lagOR

limbs,§i

3i

www.dacoromanica.ro

NEAMURILE GERMANICE IN DACIA 105

Fig. 36 Fibule (agrafe) de aur, Impodobite cu pietre pretioase, din tezaurulal doilea dela Simlaul Silvaniei. Secolul al IV-lea. Provin, se pare, dela nea-

murile germanice. (M. N. B.).

.

..t? 1,1111, r,; r.

vr, ,.--' , .

4:4°- '4?..ev- :,..

--.,..,

.4:74' 6 ,.....,..iii .+'1 ' .I1 .4 :, 4-

a

www.dacoromanica.ro


Fig. 37 --- Toarta de argint si placile triunghiulare, de aur $i impodobite cupietre rosii, ale fibulei descoperite la Chiojdu, judetul Buzau. Muzeul National

de Antichitati Bucuresti (C. C. G.).

Fig. 38 Tava de aur a tezaurului dela Pietroasa. A fost taiata in patrude taranii care au descoperit-o si care voiau sa si-o imparts. 54,5 centimetriIn diametru. Canal-este peste ;apse kilograme. Inainte de razboiu la Mu-

zeul National, Bucuresti, astazi la Moscova. (M. N. A.).

." 1...LAW4

_.

I

- aat

$ -r

47..

www.dacoromanica.ro

SARMATII 107

vas de turnat vin un inel, purtand, in vechea limbs germana,urmatoarea inscriptie : Guthani Ocwi Hai lag" ; pe romaneste arinsemna : lui Odin, patrie sfintita" Odin fiind zeul cel mare alGermanilor. Inainte de razboiul pentru intregirea neamului, acesttezaur se afla la Muzeul National de Antichitati din Bucuresti ;astazi e la Moscova.

Fig. 39 Trei obiecte de podoaba, de our tmpodobite cu pietre scumpe, dintezaurul dela Pietroasa. Forma acestor podoabe a determinat numele de Closcacu pui" care se mai da tezaurului. Obiectul din mijloc are 31 de centimetrilungime 'Ana la varful lantisoarelor . Inainte de razboiu la Muzeul National,

Bucuresti, astazi la Moscova. (M. N. A.).

Tezaure obiecte considerate drept germanice de acre arheologi s'au maigasit in urmatoarele localitati : Simleul Silvaniei (vezi fig. 36) si Valea lui Mihai(Salaj), Apa (Satmar), Oradea Mare, Pecica (Arad), Timiloara 4i PeriamTorontal), Apahida (Cluj), Turda, Alba - Julia, Colovenii de jos (Dolj), Chiojd(Buzau) (vezi fig. 37), Carol I (Roman), Meinzatelti (Balti).

Sarmatii. Cu prilejul expeditiei lui Constantin impotriva Go-tilor, se da tinutului din stanga Dunarii fara vreo alts preci-zare numele de regiunea Sarmatilor". Scriitorul antic Orosius

-0' .1

si

ti

si

www.dacoromanica.ro

io8 EPOCA NAVALIRILOR

spune ca fiul imparatului, dupa ce a trecut pe podul dela Celei, abatut pe Goti in insusi sanul pamantului barbar, adica in regiuneaSarmatilor" (in ipso barbarici soli sinu, hoc este in Sarmatarumregione").

Prime le mentiuni istorice despre Sarmaci ni-i arata, in secolulal V-lea inainte de Hristos, la rasarit de Don. Intr'a doua jumatatea secolului al III-lea, tot inainte de Hristos, ei ocupa tinutul dintreacest fluviu Nipru. Inaintarea catre apus, spre Dacia, are locabia catre sfarsitul primului secol inainte de Hristos. In secolulintai dupa Hristos gasim pe lazygi, un neam sarmat, ocupandpusta ungara ava'nd relatii cu Dacii. In aceeasi vreme, un altneam sarmat, Roxolanii, se afla la rasaritul Daciei, intre PrutNistru, unele triburi intinzandu-se probabil prin campia mun-teana. Pe la anul 69 dupa Hristos, Roxolanii trec Dunarea in im-periul roman, dar sunt respinsi. In timpul razboaielor dintre Traian

Decebal, Sarmatii sunt de partea acestuia din urma. Ei luptacalari, fara scuturi, imbracati insa in zale de fier din cap_pana inpicioare si cu niste spade uriase, pe care be manuiesc cu amandouabratele.

Dupa cucerirea Daciei de catre Traian, cele doua neamurisarmate mai importante, Iazigii si Roxolanii, si-au .pastrat locuin-tele lor, uneori facand incursiuni in noua provincie romans, cade pilda pe vremea lui Hadrian. Dupa.' parasirea Daciei, ei con-tinua sa domine in aceleasi parti, adica la rasarit, in Moldovadintre Prut Nistru, iar la apus in pusta ungara. Se pare a §icampia munteana, mai ales in partea de rasarit a ei, a fost subaceeasi domina ;ie. Asa ne putem explica denumirea de regiuneaSarmatilor", care i se cla de catre scriitorul Orosius, in timpul luiConstantin cel Mare.

Sarmatii erau iranieni, adica de aceeasi origins ca Scitiimai tarziu Alanii. Ei reprezinta la marginile Daciei si in

campia munteana un element politic, dominator, asa cum fusesera,cu secole mai inainte, rudele lor, Sci ;ii. Nu se poate vorbi de oasezare a lor in numar mare in tinuturile noastre, nici de o ve-chime considerabila. Pareri ca acelea care vad in numele capitaleidacice Sarmizegetusa, o amintire a Sarmaiilor, n'au niciun temeiuis toric.

si

pi

1i

1i

1i

1i

1i

si si

www.dacoromanica.ro

HUNII. REGELE ATILA 109

Hunii. Regale Atila. In anul 375, are for navalirea Hu-nilor, una din cele mai insemnate pe care le cunoaste istoria ; eaprovoaca o perturbare generals printre neamurile germanice din vi-nuturile noastre, silindu-le pe unele sa paraseasca asezarile de maiinainte, pe altele sa piece pentru totdeauna de aici.

Hunii apartineau popoarelor altaice, numite astfel fiindca seintindeau ramasite de ale for sunt astazi in jurul muniilorAltai, din nordul Chinei. Invatatii au impartit aceste neamuri al-taice in trei mari ramuri dupa limba pe care o vorbesc : ramuraturd, ramura mongols ramura tunguza. Nu se stie sigur careiadin aceste ramuri apartineau Hunii. Infatisarea for se asemana insacu aceea a Mongolilor : pometiii obrajilor iesici in afara, ochii oblici,pielea de coloare galbuie, iar nu alba. Indeletnicirea for esenciallera pastoritul cresterea vitelor ; de aceea, ei preferau, pentru ase-zarile lor, campia sau stepa unde turmele numeroase gasesc maiusor hrana. Nu este o intamplare deci ca acesti navalitori au ales,spre a se stabili, campia Dunarei si a Tisei, numita si pusta panonica.

In inaintarea for spre tinuturile noastre, Hunii au gasit, larasarit de Nistru, o ramura a Gotilor anume Ostrogotii sau Greut-hungii, care nu pot rezista. Aceeasi soarta au si Vizigotii care lo-cuiau dincoace de Nistru ; ei trebue sa se retraga spre miazazi, intr'otegiune muntoasa si paduroasa numita Caucaland : se credo a fitinutul Buzaului ; o alts parte a for trece peste Dunare, in im-periu. Mai tarziu, Vizigotii ajung in sudul Galiei apoi in Spaniaunde intemeiaza un regat, iar Ostrogotii ocupa Italia (anul 493),c'apatand, sub regele for Teodoric, o insemnatate deosebita.

Dupa infrangerea neamurilor germanice, Hunii cuprind tot%inutul din stanga Dunarii, inclusiv pusta panonica, in care isiaseaza capitala, in timpul regelui Rona sau Rugilas. Acesta moarein anul 433 sau 434 si dupa el urmeaza nepotii sai Atila si Bleda.Cel de al doilea e asasinat, dupa catava vreme, de col dintai careromane astfel singur stapan. Un scriitor antic ne spune despre Atilaca era spatos, avea capul mare, nasul turtit, fats aramie aproape sipurta pe cap o coroana de fier ruginit. Contemporanii, ingrozitide puterea lui si de jafurile omorurile armatelor hunice, i-au atri-buit celebra fraza ca iarba se usuca pe unde calca piciorul caluluisau. In realitate, Atila n'a fost asa de cumplit cum it arata faima.El era un cunoscator al civilizatiei romane aprecia unele bunuri

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

o EPOCA NAVALIRILOR

ale ei : dovada ca in capitalabai construite din piatra ; aveaalcatuiau corespondenta ; stiacunoaste insusirile scaderile.

Hunilor, din pusta panonica, erauo cancelarie cu scribi latini care-ifelul de lupta al Romanilor, le

A fost un remarcabil cap politic siun mare general : imperiul sau s'aintins pe o suprafata enorma, dinnordul Chinei pana la Viena.

Atila a facut o serie de ex-peditii. A atacat mai intai impe-riul roman de rasarit, odata prinCaucaz, patrunzand in Asia Mica,de doua on prin peninsula Balca-nica : in anul 443, el ajunge panaaproape de Constantinopol : im-paratul trebue sa-i plateasca odespagubire de 6000 de monezide our si un tribut anual de 2100de monezi de acelasi fel. In 451are loc marea expeditie spre apus ;Atila ajunge pana in Galia, daraci, la Mauriacus, Tanga orasulTroyes de astazi, e oprit de vesti-tul general roman Aetius careera de fel din partile noastre, dincetatea Durostorum. Italia e eapradata ; Roma scapa insa, in ur-ma interventiei papei Leon I care,prin daruri rugaminti, convingepe temutul rege barbar sa se re-traga. Intors in Panonia, Atilamoare pe neasteptate, in anul 453.°data cu el dispare statul hun.Intr'adevar, numerosii sai copii in-cep indata certurile pentru tron ;in acelas timp, Gepizii ceilaltiGermani aflati sub dominatia hu-nica se rascoala. Are loc, in anul

Netao (pare-se un afluent nordic

Fig. 4o Cazan hunk gasit in bal-vile intre Ciuperceni gi Ghi-diciu, jud. Dolj. Secolul al V-lea.Inaltimea circa 8o cm. Colec;ia C.

Neamvu, Craiova. (M. R. 0.)

454, o lupta crancena la caul

A;

-

0:-.A:" fsv%?e:.?

Dunarii,

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

GEPIZII $1 AVARII. TORNA, TORNA, FRATRE

al Savei), in care Elac, fiul cel mare al lui Atila, e infantucis. In urma acestei lupte, Hunii se imprastie in diferite parti(vezi si fig. 4o), iar stapani asupra Daciei raman Gepizii.

Gepizii Avarii. Gepizii sunt aratati ca un popor(quieta gens") care se indeletnicea cu agricultura, cu cresterea vi-telor, ba stiau chiar sa cultive vita de vie. Stapanirea lor dureazamai bine de o suta de ani, papa la 566, cand sunt sfaramati larandul lor, de Longobarzi neam germanic uniti cu Avariiasiatici. Longobarzu plecand, indata dupa aceea, in Italia, unde s'au

asezat in Lombardia (numita astfel dela ei), Avarii le iau locul.Se pare ea ei n'au stapanit efectiv Dacia, unde, in vremea aceasta.se aseaza Slavii. De altfel, resedinta lor, intocmai ca si a Hunilor,nu era in tinuturile noastre, ci in pusta ungara, intre Tisa si Du-dare. De aci, intreprind ei navaliri in toate partile, in PeninsulaBalcanica, in Italia, in Germania, papa cand sunt ba.tuti, in anul796, de imparatul Carol cel Mare care le desfiinteaza si statul, cu-cerind ringul" sau capitala hunilor avari.

Torna, torna, fratre. In legatura cu una din navalirile Ava-rilor peste Dunare, se pomenesc, in cronicele bizantine, cateva cu-vinte romanice care au dat nastere la o intreaga discutie. E vorbade celebra expresie torna, torna, fratre" in care trial multi istorici

filologi vad cea dintai mentiune a limbii romanesti.In anul 587 Avarii navalisera in Peninsula Balcanica, ajun-

gand pans in Tracia. La un moment dat, o parte din armata lorse imprastie dupa prada, chaganul ramanand numai cu putini lin-prejurul sau. Atunci generalul bizantin Commentiolus care comandaarmata imperials se hotaraste sa dea atacul. Isi pune deci ostasii inordine de bataie ordona inaintarea. Pe drum se facuse noapte

cade de pe spatele animalului care-I purta, bagajul unui soldat dinprimele randuri. Camarazii sai, vrand sa-i atraga atentia asupracelor intamplate, ii striga in limba parinteasca" : torna, torna,fratre" ; (alts cronica are : in limba tarii" retorna"). Soldatuln'a auzit ; au auzit in schimb altii cari au crezut ca e vorba de ocomandi de retragere, fiind atacati de Avari, si au inceput sa fuga.S'a produs in felul acesta panics armata bizantin a trebuit sa

si

§i

si

si

si

si

111

linistit

5i

www.dacoromanica.ro


se retraga. In acela4i timp, fugeau §i Avarii in directia opusa, cre-zand ca sunt atacati ei.

Cuvintele torna, torna, fratre" au fost considerate multivreme ca fiind romane§ti. Dupa aceea, a venit un istoric strain,Jirecek, §i a spus ca ele reprezinta in realitate o comanda militaryromans in vremea aceea in armata bizantina comenzile se da-deau inca in latine§te §i ca in loc de fratre" cum au unelemanuscrise, trebue cetit frater" a§a cum se gase§te in alte manu-scrise §i cum va fi fost in textul dintai al autorului cronicei.Cativa din istoricii nostri au adoptat aceasta explicatie. Numai ca,in ultima vreme, s'a bagat de seams ca nu se poate comanda mili-tary insotita de vorba frate", fiindca in armata nu se comanda."astfel §i apoi ca din frater", a§a cum credea Jirecek ca era inprimul manuscris, nu se poate face fratre", pe cand daca era forma

vreun copist putea banui ca era in fata unei gre§eli §i s'oindrepte in frater". Se pare deci ca tot parerea dintai e cea ade-varata §i ca torna, torna, fratre" constituie prima mentiune delimbs romaneasca.

In timpul stapanirii Gotilor, Hunilor qi Gepizilor, stramo§iinostri qi-au dus mai departe vieata in Dacia Traiana, lucrand pa-mantul §i &and barbarilor dijma, adica o parte din produsele cam-pului din vitele lor. Legaturile intre malul sting cel drept alDunarii n'au fost intrerupte ; Romanii aveau, dupa cum am vazut,chiar uncle cetati pe malul nostru. Negustorii romani patrundeaupang adanc in Transilvania cu marfurile for dovada sunt tezaurelemonetare din aceasta vreme care s'au gasit in diferite parti, pe pa-mantul nostru.

BIBLIOGRAFIE

Neamurile germanice : C. DICULESCU, Die Wandalen and die Gotenin Ungarn and Rumeinien, Leipzig, 1923, V ± 64 p. in 80 ; G. GIUGLEA,Greimpee de limbs viard straVeche romiineascl. Elemente vechi germane, inDacorom., III (1921), p. 622-628 ; CARL PATSCH, Beitrage zur Volkerkundevon Siidosteuropa, III Die Volkerbewegung au der unteren Donau in derZeit von Diokletian bis Heraklius. 1 Teil : Bis zur Abwanderung der Goten andTaifalen aus Transdanuvien, Wien gi Leipzig, 1928, 68 p. 8° ; C. S. NICO-LAESCU- PLOP5OR fi HANS ZEISS, Ein Schatz fund der Gruppe Untersieben-brunn von Cosoveni (Kleine Walachei), in Germania, XVII (1923), p. 272-277 ;L SCHMIDT, Die Ostgermanen, ed. 2-a, Munchen, 1934 ; ERNST. GAMILL-

si si

fi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE II3

SCHEG, Romania Germanica. Die Ostgoten. Die Langobarden. Die alt-germanischen Bestandteile des Ostromanischen. Altgermanisches in: Alpenroma-nischen, Berlin $i Leipzig, 1935, XIV + 329, p. in 80 ; SEXTIL PUSCARIU,Pe marginea artilor, V, Bucuresti, 1936, p. 276-358 (Extras din Dacoromania,VIII). ERNST GAMMLSCHEG, Romania Germanica, Sprach-und Siedlungs-geschichte der Germanen auf Boden des alten ROmerreichs ; Band I: Zu denaltesten Beriihrungen zwischen Romern und Germanen. Die Franken. Die West-goten, Berlin si Leipzig, 1934, XVIII + 434 P. in 8° ; C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR, §i I. NESTOR, Funde der Volkerwanderungszeit aus der Klein-Wallachei, in Germania, XIX (1935) ; CONST. C. GIURESCU, Mormeintul ger-manic dela Chiojdu, in Rev. 1st. Rom., VVI (1935-1936), p. 333-347 ; D.BERCIU und E. BENINGER, Germanenfunde aus der kleinen Wallachei. Wien,1937, p. 19o-195 ; D. TUDOR, Steipanirea romans in Sudul Daciei, delaAurelian la Constantin cel Mare, Bucuresti 1941, II p. in 80.

Sarmati i K. KRETSCHMER, Sarmatia, in Pauly-Wissowa, Real-Enci-clopiidie, Stuttgart, 1921, sub voce ; C. PATSCH, Banater Sarmaten (Beitragezur VOlkerkunde von Sudosteuropa, 11), in Anzeiger der Akademie der Wissen-schaften in Wien, phil.-hist. Klasse, 62. Jahrgang, 1925, p. 181-216 ; MAXEBERT, Siidrussland, in Reallexikon der Vorgeschichte, vol. XII, Berlin, 1928,P. 52-114 ; D. TUDOR, Podul ltd Constantin cel Mare, Craiova, 1934, 20 p.in 8° (extras din Arh. Olt., XIII) ; D. TUDOR, Constantin cel Mare recu-cerirea Daciei Traiane, in Rev. 1st. Rom. XIXII (1941-1942), p. 134-548.

Huni i : M. KIESSLING, Hunni, in Pauly-Wissowa, sub voce (t. VIII(1913), col. 2583-2615) ; J. DENY, Langues turques, langues mongoles et lan-gues tongouzes, in Les langues die monde par un groupe de linguistes sous ladirection de A. MEILLET et MARCEL COHEN, Paris, 1924, p. 185-234,in 8° ; ANDREAS ALFOLDI, Funde aus der Hunnenzeit und ihre etnischeSonderung, in coleccia Archaeologia Hungarica, vol. IX, Budapest, 1932, 90 p.

Tezaurul dela Pietroasa : AL. ODOBESCU, Le trbor de Petrossa, t. IIII, Paris, 5889, 514 p. in fo.

Gepizi i : C. DICULESCU, Die Gepiden. Forschungen zur Geschichte Da-ziens im fruhen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumiinischen Volkes, Vol.I, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8o0 ; C. DICULESCU, Altgermanische Bestand-teile im Rumanischen, in Zeitschr. f. rom. Phil., XLIX (1929), p. 385-436 ;P. SKOK, Gibt es altgermanische Bestandteile im Rumiinischen ? in Zeitschr. f.rom. Phil., L (193o), p. 257-279.

Avarii : J. B. BURY, History of the roman empire, vol. II, London,1923, IX + 494 P. in So ; AL. BASCHMAKOFF, Etude sur l'origine des Avars,in L'Ethnogrophie, nouvelle serie , nr. 17 §i 18 (1928), p. 1-8 ; ALLEN W. A.LEEPER, Germans, Avars and Slays, in The Slavonic Review, XII (1933), p.117-132.

Const. C. Giurescu Istoria Romanilor, Ed. II-a

Ji

www.dacoromanica.ro

SLAVII BSI INFLUENTA LOR ASUPRA NOASTRA

Dintre top navalitorti barbart,Slavii sunt cei care ne-aupat mai mult.

Insemnatatea for in istoria Romani lor. Dintre toate nea-murile cate s'au asezat in Dacia, dupa retragerea legiunilor romane,niciunul nu are atata insemnatate pentru istoria poporului nostruca Slavii. Ei joaca in cinuturile dunarene rolul pe care I-au jucatin apus neamurile germanice. Se stie inteadevar ca popoarele ro-manice de astazi au rezultat din amestecul locuitorilor de limbsLatina din imperiu cu barbarii care s'au asezat in Wile respective.Francezii provin din amestecul Galoromanilor cu Francii, neamgermanic pe care 1-au asimilat. Italienii au in vinele for sange Ion-gobard, tot germanic. In Spania s'au asezat Vizigovii. La noi, Slavii.Suntem un popor romanic de coloratura slava, dupa cum Francezii,Italienii, Spaniolii sunt popoare romanice de coloratura germanica.Reprezentam tocmai prin aceasta o nuanta aparte, caracteristica,a posibilitate de civilizatie cultura unica in mijlocul marei familiiromanice.

Slavii ne-au influentat sub raportul rasei, al limbii, al orga-nizarii sociale si de stat, sub raportul cultural §i bisericesc. Niciunalt popor navalitor nu a avut o inraurire asa de puternica asupranoastra. De aceea s'a spus chiar, de catre slavistul Ion Bogdan,ca nu poate fi vorba de poporul roman deck dupa amestecul cuSlavii. Aceasta afirmatie trebue inteleasa credem noi in sensulca poporul roman $i -a capitat alcatuirea sa deplina, caracteristicilesale etnice complete, numai dupa ce elementului esential, dacoro-

miluen-

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

CULTURA SI CIVILIZATIA SLAVILOR I's

manic, constituind temeiul, i s'a adaogat elementul slay. Cu altecuvinte el nu avem de a face cu parti egale, nici cantitativ, nicicalitativ, si ca punctul de greutate trebue sa cads tot asupra pri-melor elemente. Dad ar fi sa seriem elementele etnice componenteale poporului roman, dupe importanta lor, am avea deci : intai,elementul autohton, dacic, apoi in al doilea rand, elementul roman,iar in at treilea rand, la urma, cel slavic. Chiar asa insa, nu-imai putin adevarat ca influenta lui a fost considerabila si a elramane element component al poporului nostru. Sub raportul limbii,de exemplu, unul din cei mai buni cunoscatori, romanistul OvidDensusianu, spune d influenca slava a fost mult mai intense 5imai variata decat aceea germanica asupra limbii italiene sau fran-ceze". E necesar prin urmare sa insistam asupra Slavilor, asuprafelului lor de vieava si a organizarii lor, spre a ne putea da bineseams de influenta pe care au exercitat-o asupra noastra.

Cultura §i civilizatia Slavilor. Patria primitive a Slavilora fost vinutul cuprins intre Vistula spre apus, Niprul mijlociu sprera'sarit, lacurile Mazuriene acelea dintre afluentii Narewului $iai Pripetului spre miazanoapte Carpacii galicieni spre miazazi.Corespunde asa dar aproximativ cu fosta Polonie, plus regiunea devest a Ucrainei : un tinut de ses, strabatut de cursuri de ape, cumulte lacuri, balti paduri. Grupuri razlece se poate sa se fi asezatin cuprinsul Daciei tnainte de secolul al VI-lea. In numar mare,luand in stapanire tinutul locuit de noi astazi, ei nu yin insa decatincepand din acest secol. Neajungandu-le Dacia, Slavii trecPeninsula Balcanica, papa spre miazazi, in Grecia pans la carmulAdriaticei, si se aseaza peste populatia romance din aceste parci.

Slavii erau oameni inalli, blonzi-roscovani, cu ochi albastri,cu parul mai mult balai ; semanau deci la infa%isare cu Germanii.Se ocupau in special cu cresterea vitelor, cu vanatul si cu pescuitul ;faceau insa agriculture, cultivand mai ales meiul ovazul. Aveauprisaci : miedul facut din miere fiarta cu ape si lasata s5. fer-menteze era bautura lor preferata. Lucrau canepa, pre-cum si lana. Ca imbradminte, se foloseau de blanuri ; pe cappurtau caciuli, in picioare opinci : cuvantul insusi este luat de noidela Slavi. Traiau in familii mari, care cuprindeau pe to0 cei deun sange, dela strabunic pana.' la stranepot. Mai multe familii aid-

si in

inul

5i

si5i

5i

5i

5i

5i

5i 5i

5i

www.dacoromanica.ro

'16 SLAVII SI INFLUEN'Z'A LOR ASUPRA NOASTRA

tuiau un clan, iar mai multe clanuri un trib. Existau trei categoriisociale : robii, oamenii liberi §i fruntalii sau nobilii.

Proprietatea solului a fost la inceput colectiva ; nu exista proprietateindividuals. Muncile se faceau in comun ; ieseau toti la arat, la semanat, laprasit, la secerat recolta se imparcea proportional cu numarul sufletelor. Pro-prietatea individuals a existat in primele timpuri numai pentru mobile, pentrulucrurile care erau in imediata legatura cu individul ; mai tarziu, ea s'a extins

asupra locurilor de aratura si a fanetelor, padurile pasunile continuand saramlna in devalmasie. Intelem mai bine de ce comunismul s'a putut introducein Rusia si de ce rezista el de peste doui decenii, cand tinem seama de acestcomunism agrar ancestral al Slavilor.

Slavii erau pagani ; se inchinau la mai multi zei, dintre carePerun era zeul suprem, inchipuind cerul furtunos, cu tunete ful-gere, Dajbog era zeul care face sa se coaca granele fructele, iarVolos era zeul turmelor. Credeau in duhuri care pot face binesau rau oamenilor si care trebue imblanzite prin mici daruri sa-crificii. Multa vreme s'a sustinut ca Slavii erau mai blanzi decatceilalti barbari ; de f apt au facut ei nenumarate navaliri, jefuind,arzand, ucigand si luand ca robi o multime de locuitori din im-periul roman de rasarit, pe care-i aduceau apoi in tinutunie noastre,peste Dunare. Marea multime a Slavilor s'a diferentiat in mai multepopoare, asezate in locuri deosebite. Astfel Rusii s'au intins pestemarele ses dela rasarit de Nistru. Polonii au ramas pe langa fluviileVistula si Niemen si in tinutul mlastinos al Pripetului, iar Cehii $iSlovacii s'au coborit spre Carpati si patrulaterul Boemiei. Sarbii,Croatii si Slovenii s'au asezat in partea de apus a Peninsulei Bal-canice, iar Sclavinii Antii, in rasaritul ei, ocupand totdeodataDacia.

Luptele Bizantinilor cu Slavii. Impotriva navalitorilorslavi, imparatii bizantini au facut mai multe expeditii, dintre careunele chiar in stanga Dunarii. In vara anului 591, generalul Priscustrece cu trupele lui in Muntenia, pe la Durostorum, bate pe cape-tenia Slavilor Radogost §i is prizonier pe un alt sef slay, anumeMusokios, vecin cu Radogost. A doua zi, un ofiter al lui Priscustrece peste raul Ilivachia pare-se Ialomita de astazi urma-reste pe Slavi pana la padurile $i mlastinile in care se ascunsesera.In anul urmator, un alt general, Petrus, fratele imparatului dom-

Si

§i

gi

gi

gi

gi

gi

gi si

gi

www.dacoromanica.ro

LUPTELE BIZANTINILOR CU SLAVII 117

nea pe atunci viteazul Mauricius se lupta cu neamurile slave inregiunea raului Asemus (azi Osma). In aceasta campanie a cazutprincipele slay Pirogost. Pentruca inaintarea in stanga Dunarii eragrea, prin tinuturi pline de paduri, generalul bizantin a fost nevoit,dela o vreme, sa se 'Zntoarca, intrerupand expeditia. Se pare a dedata aceasta avem de a face cu regiunea Teleormanului : ea vine

Fig. 4x. Monete bizantine de our dela Mauriciu Tiberiu(582-602), in timpul caruia s'au lacut expedi;iile contraSlavilor ; gasite la Ulmetum (Pantelimonul de Sus), judetul

Constan;a. (M. N. A.).

in fata raului Asemus, pe unde se zice ca au trecut trupele bizan-tine Dunarea. 0 a treia expeditie, fericita, are loc in anul boo, inregiunea apuseana a Daciei din fata orasului Viminacium (vezi sifig. 4r). Toate aceste expedi ;ii insa precum 'altele care au urmatn'au putut impiedeca inaintarea Slavilor, ocuparea de catre ei aPeninsulei Balcanice si consecincele insemnate pe care le-a avut acestact asupra romanitatii dunarene.

Inteadevar, populatia romanica dela sud de Dunare careizbutise pans acum sa se mentina, a primit, prin navalirea Slavilor,o grea lovitura. Ea a fost dislocate de valurile repetate puterniceale acestor not stapanitori ; o parte a ei a fugit spre tinuturile maif erite din spre miazazi spre coasta Dalmatiei, o alta parte a fostucisa sau luata in robie. In sflrsit, o ultima parte, ramasa pe locsi in inferioritate numerics prea accentuate fata de Slavi, carora le

7

PVA It

I

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

ii8 SLAVII SI INFLUEN'Z'A LOR ASUPRA NOASTRA

era totusi superioara prin cultural, a sfarsit prin a disparea in mij-locul acestora. Din intinsa masa romanica de odinioara, n'au mairamas decat unele fragmente : Romanii din Macedonia sau Aro-manii Istroromanit. Pana in veacul al XVIIllea mai traiau prinDalmatia Morlacit sau Maurovlahii, alts rarna§iva a populavieiromanice din Balcani ; azi insa, ei au disparut cu desavarsire, fiindasimilaci de catre Sarbi si Croaii.

La nord de Dunare, procesul etnic s'a desfasurat in sens invers : Slavi: au lost cei care au disparut, topindu -se treptat, treptat,in masa dacoromana. Acest t apt e o stralucita." dovada a vitaliaciistramosilor nostn. Nu numai ca au putut sal reziste, sute de ani, laadapostul intinselor padun, navalirilor dusmane, dar au fost instare sal asimileze ei pe cei mai numerosi dintre barbari, pe Slavi.

In schimb, Slavii ne-au lasat o bogata mostenire. In vinelenoastre curge, dupa cum am valzut, sange slay. Toponimia variinoastre a suferit de asemenea o insemnata influents slava. Dintrerauri, &strip (raul repede), aimbovita (raul stejarilor), lalomita(in vechime Ialovnica adica raul cinutului pustiu, nelucrat : Bara-ganul), T4rnava (raul spinilor), Crasna (raul frumos), Putna, Mil-covul, Teleajenul, Neajlovul §i o surna altele poarta nume slave.Dintre munti, numai in sirul Fagarasului, gasim peste zece varfuriCu nume slay, intre care si Negoiul. Ca nume de orase, chain Cra-iova (resedinca craiului), Ramnicul (rau sau iaz cu peste), Targo-viite (locul Targului), Slatina (apa sarata), Zlatna (locul aurului) ;ca nume de sate, cele terminate in -ica, de exemplu : Toplita, To-polnita, Verbita, in -ov sau -ova, ca Dranov, Nanov, Roznov,Snagov, Dadilov, apoi Cucova, Rahova, etc.

Dotia nume date de Slavi anume Vla,sca Vlasia meritso deosebita atencie. Cel dintai inseamna tara Vlahilor" adica aRomanilor si a fost dat regiunii de campie unde si astazi se aflajudetul cu acelasi nume, deoarece aci, in aceasta regiune, acoperitalcu paduri intinse strabatuta de o suma de rauri, au gasit

slavi pe stramosii nostri. Cel de al doilea are acelasi intelesa fost dat codrului uriaq care se intindea la miazazi de Ploiesti,acoperind tinutul udat de Prahova, Ialomica, Dambovita si deafluencii lui avand in mijlocul sau minunatul lac al Snago-vului. Aceste doua numiri arata prezenca stramosilor nostri, in mo-mentul navalirii Slavilor, in ciimpie, ceea ce e foarte natural de-oarece aci, in padurile dela ses, mai ales cand ele au numeroase

$i

navali-torii

gi

si

si si

www.dacoromanica.ro

LUPTELE BIZANTINILOR CU SLAVII "9

poieni si sunt udate de rauri lacuri, traiul e mai lesnicios decatla munte.

Si onomastica arata o puternica influents slava. Astfel Radu(veselul, bucurosul), Dan (daruitul), Vlad (stapanitorul), Ntrvu (cel

Dobre (bunul), apoi Dragomir, Tihomir (meal lui Basarablntemeietorul), Dobromir, Vladislav, Dragoslav, etc.

Dace cercetam limba noastra facem o numaratoare a cu-vintelor, atunci bagam de seams ca aproximativ o sesime din tle(exact 16,410/o) sunt de origins slava. Trebue sal observam insa camulte din aceste cuvinte slave se intrebuinteaza foarte rar cal elen'au format iambi de cuvinte, pe cand acelea de original latinal re-vin tot mereu, sunt necontenit intrebuintate, in graiul zilnic, si aufamilii foarte bogate. Apoi morfologia sintaxa noastra sunt la-tine, ceea ce face ca limba noastra sal fie in mod evident o limba deorigine latinal. Nu e mai putin adevarat ca intalnim cuvinte slavein toate domemile activitatii simtirii omenesti. In agriculture siin cregerea vitelor de sunt mai putin numeroase ; numai o singuracereals are nume slay : ovazu/, iar dintre animalele domestice : bi-volul, cocoful, geisca. In schimb insa, in ce priveste animalele sallba-tice si mai ales, soiurile de pesti, numirile slave sunt numeroase. 0sums dintre cuvintele care arata insusirile defectele fizice sau mo-rale ale omului au aceeasi origine. De pildal, pentru cele dintai : bla-jin, destoinic, drag, darz, slant, vrednic, sdravan ; pentru cele de aldoilea : cam, gangav, garbov, lacom, natang, nauc, netrebnic, prost,

vinovat.In ce priveste societatea, adica clasele sociale si organizarea

de stat, sunt de original slava urmatorii termeni : boier, care in-seamna cel de frunte, nobilul, stapcin, cu acelasi inteles ea in ro-maneste, jupein care la Slavi insemna conduc5.torul unei .,jupe ",adica al unei organizatiuni teritoriale cuprinzand mai multe familii,

rob adica sclay. Apoi cneaz, care la vechii Slavi avea inteles deprincipe" voievod care insemna conducator de armata" ; lanoi, acest titlu s'a dat capului statului.

In domeniul religios, am imprumutat o serie de cuvinte pri-vind atat credinta insasi cat si cultul organizarea erarhica. Astfelsunt cuvintele : rai, iad, utrenie, vecernie, maslu, a blagoslovi,

starer.In organizarea militara, am luat dela Slavi numele cetei, al

pcilcului al gloatei. Tot cuvintele for au biruit si in ce priveste

dintai),

$i

dica,

;i

5i

;i

ttirb,

si

si

vla-

si

www.dacoromanica.ro

120 SLAVII $1 INFLUEN'Z'A LOR ASUPRA NOASTRA

labia, sztlila, prastia, toporul, steagul §i straja. Soldatul slayvotnicul (dela vot razboiu), a capatat la not cu vremea incelesulde om puternic, sdravan, pe care-I are astazi.

In sfaqit, de origine slava sunt §i numele a o sums de drega-tori domne§ti, precum vornic, postelnic, stolnic, ceasnic, ispravnic.

Aceasta mul%ime de cuvinte slave n'a intrat deodata, inaceea§i epoca, in limba romans, ci pe rand, incepand din veacul alVI-lea. 0 parte insemnata, cea mai insemnata, a intrat pe timpulconlocuirii noastre cu Slavii in Dacia, pang ce i-am asimilat, adicain secolele VI-XI. Caci asimilarea completa a Slavilor de catrestramoii nowi a durat catev a veacuri, s'a facut pe Incetul ; candau navalit Ungurii, procesul era Inca in curs. 0 alta parte, in le-gatura cu biserica, am primit-o dupa crwinarea Slavilor, mai precisa Bulgarilor, a§a dar dela sfar§itul secolului al IX-lea inainte. 0a treia serie de cuvinte, in Iegatura cu organizarea de stat, cu dre-gatoriile, a intrat odata cu intemeierea primelor alcatuiri politicsromane§ti mai Insemnate, prin urmare incepand cu secolul al

In sfar§it, sunt o serie de cuvinte slave pe care le-amimprumutat mai tarziu, in epoca moderni, dela Poloni, dela R u-teni dela Ru$i.

BIBLIOGRAFIE

Slavii si influenta for asupra noastra. : I. BOGDAN, Originea voevodatului11 Roman, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., seria 2, t. XXIV (1901 -1902),p. 191-207 ; 0. DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, Paris, 1902,XXXI -I- sio p. in 8° ; I. BOGDAN, Istoriografia romein,;t" si problemele etactuate, Bucuresti, 1905, 33 p. in 4° ; 1. BOGDAN, Documentul Razenilor din1484 organizarea armatei moldovene in secolul XV, in An. Acad. Rom Mem.Sect. 1st. seria 2, t. XXX (1907-1908), p. 316-441 ; C. GIURESCU, Vechi-mea rumlniez in Tara Romineasca- legeitura lui Mzhai Viteazul, in An. Acad.Rom. Mem. Sect. Ist., s 2, t. XXXVII (1914-1915), p. 479 -543 ; C. CUU-RESCU, Despre boieri, Bucuresti, 1920, 129 p. in 8° ; L. NIEDERLE, Manuelde l'antiquite slave, vol. III, Paris, 1923-1926, VIII + 246 si VII + 36o p.in 8° ; IORGU IORDAN, Rumaninsche Toponomastik, III, Bonn si Leipzig1924-1926, III + 198 p. in 8° ; P. SKOK, Les rap ports linguistiques slavo-rou-mains, in Slavia, IV (1925), p. 128-138 si 325-346 ; ILIE BARBULESCU,Individualitatea limbii romane si elementele slave vechi, Iasi, 1929, VIII + 534p. in 8° ; GR. NANDRI.F, The earliest contacts between Slays and Roumanians,in The Slavonic and East European Review, XVIII (1939), p. 142 -154; AL.ROSETTI, Istoria limbii romane. III. Limbile slave meridionale, Bucuresti, I940,140 p. in 8° ; D. MACREA, Circulajia cuvintelor in limba romilnii, Sibiu, 594224 p. in 8° ; AL. ROSETTI, Istoria limbii romane. Notiuni generale, Bucuresti,1942, 96 p. zn 8°.

XIII-lea.gi

si

si

$i

www.dacoromanica.ro

BULGARIIBulgarii, veniti din regiunile centrale

ale Asiei, se ateaza la miazazi de Du-nare spre sfeirtitul veacului at taptelea.Ei se crettineaza in anal 864, aiadar cao jumatate de mileniu dupa noi.

Bulgarii lac parte din marea familie a neamurilor de limbstura" anume din grupa occidentals a lor. Ei au locuit, la inceput,in regiunile centrale ale Asiei. De acolo au venit pe la jumatateasecolului al II-lea dupa Hristos s'au asezat intre Volga si Don ;papa tarziu, un tinut de pe langa Volga s'a numit Bulgaria Mare.In cursul veacului al V-lea, ii gisim la nordul Marii Negre inCrimeia. Supusi de Avari, ei raman in aceasta stare pans in vremeahanului lor Kubrat (585-643) care izbuteste sa scuture jugul strainsi sa devina independent. Dupa moartea lui Kubrat, un fiu al sau,anume Asparub sau Isperih trece sub presiunea unor noi nava-litori, Cazarii, popor de origine tura si de religie mozaica cuo parte din triburile bulgare in Bugeac, iar de aci peste Dunare.Dupa un scurt popas in regiunea Peuce, care poate sa fie chiarDelta, el iii aseaza resedinta intre Sumla si Varna, pe locul undeeste astazi satul Aboba, construind aci un mare lagar intarit in su-prafata de circa 23 de kilometri Otraci. (Bizantinii au numitaceasta resedinta Plisca). Treptat-treptat, Bulgarii cuprind apoi in-treg tinutul dintre Dunare $i Balcani, intemeind un stat supunandpe Slavii care locuiau aici. Cum insa acesti Slavi erau mult mainumerosi, Bulgarii au disparut in mijlocul lor, adica au fost asimi-lati. Poporul bulgar de azi poarta doar numele vechilor cuceritori

si

si

si

5i

www.dacoromanica.ro

122 BULGARII

bulgari ; el este Ina de neam slay, ca Sarbii, vorbeste o limbaslava, cu cateva cuvinte numai din limba de odinioara.

Avem cateva stiri asupra organizarii vechiului stat bulgar.Seful lui se numea chan sau chagan, intocmai ca la Avari si la ce-lelalte neamuri de aceeasi origine. Dregatorului celui mai insemnat,care ajuta pe han in administrarea Statului, i se spunea leaf lean. Altciemnitar purta numele de tarkan. Administratori ai tinuturilor eraukneziz. Nobilii se imparceau in doua. categorii : mari numiti boliari,de unde vine, prin intermediul denumirea romaneascade bozer, §i mici, numiti bagaini. Cei care se distingeau capatau di-ferite titluri precum bogotur, kolovrat §i altele.

Puterea statului bulgar creste considerabil sub Krum (8oz-814) ; aces ta cucereste, in urma unei lupte sangeroase, Sofia. Im-paratul bizantin Nicefor I intreprinde o expeditie impotriva luiajunge chiar pans la resedinta, la Plisca, unde pune mana pe unbogat tezaur cla foc castelului. La intoarcere insa, armata bizan-tina fu surprinsa de soldatii lui Krum intr'o trecatoare ingusta gidistrusa aproape in intregime. Imparatul Nicefor insusi cazu pecampul de lupta. Krum porunci si se puns capul celui cazut trite()sulita apoi, nemultumit cu atat, dadu sa i se faca din craniu unpahar argintat pe dinauntru, in care i se turna yin la ospete.

Crestinarea Bulgarilor. Boris. Simeon. Bulgarii, in primeledoua veacuri ale asezarii for la sudul Dunarii, erau pagani ; au fostcrestinati deabia in veacul al IX-lea (anul 864), sub tarul Boriscare, botezandu-se, zis Mihail, dupa numele nasului sau, im-paratul Bizantului. Nobilii bulgari la inceput n'au vrut sa se cre-stineze $i numai dupa ce Boris a dat pe mana calaului pe cincizeci

doi dintre ei, impreuna cu familiile lor, restul au consimtit sa seboteze.

S'a crezut multa vreme ca Bulgarii ar fi fost crestinati cuajutorul celor doi predicatori si misionari Metodiu qi Chiril. Reali-tatea este ca acestia au fost apostolii Moravilor, poporul slay careintemeiaza in secolul at IX-lea un stat puternic in regiunea Slo-vaciei de azi. Discipoli ai lui Metodiu Chiril printre caretrebue sa pomenim pe Climent de Ohrida au predicat insa inBulgaria 5i au contribuit la intarirea noii credinte. Tot ei au in-trodus si cele doua alfabete, glagolitic qi chirilic, in care s'au scris

si ss

Slavilor, si

si

si

ti

si-a

si

www.dacoromanica.ro

CRESTINAREA BULGARILOR. BORIS. SIMEON 123

textele religioase in faille slave. Alfabetul glagolitic a fost numitasa din cauza cuvantului slay glagola : el spunea" care revinefoarte des in textul slay al Sfintei Evanghelii. Latinii auzind repe-tandu-se mereu acest cuvant, au spus celor cari citeau evangheliaglagoliti, iar alfabetului intrebuintat la scriere, glagolitic. Acest al-f abet e mai vechiu ; el provine din litera greaca minuscule, careiai s'au adaogat pentru sunetele slave ce nu existau in greceste, ca-ractere luate din alfabetul ebraic- samaritean. N'a avut o raspandireprea large, fiind intrebuintat mai mult in Croatia unde a capatato infatisare specials, colturoasa, din care cauza a si fost numit gla-golitic unghiular. Alfabetul cirilic, numit impropriu astfel fiindcanu se datoreste lui Chiril, apostolul slay e ceva mai nou se

crede ca a fost alcatuit pe vremea lui Simeon si a avut o raspandiremult mai large. Provine din litera uncials greaca, stilizata, careiai s'a adaogat, pentru sunetele care nu existau in greceste, semneluate din alfabetul glagolitic. Acest alfabet chirilic a fost adoptatde Bulgari, de Sarbi, de Rusi si de noi, de Romani, care am scriscu el pang tarziu de tot, pans in 1863 cand s'a decretat inlocuirealui. Polonii Cehii nu 1-au intrebuintat, ei scriind cu alfabetullatin, care e mult mai simplu si mai usor de citit.

Statul bulgar ajunge in culmea puterii sale sub Simeon, fiullui Boris (893-927). Acesta era uli om de culture, fusese crescuteducat la Constantinopol avea relatii cu cercurile intelectuale bi-zantine, de aceea i se si spunea ca e jumatate grec". A avut am-bitia sa ajunga imparat la Bizan ;, de aceea a purtat o serie delupte sangeroase, fara insa sa-si poata implini visul.

Dupa moartea lui Simeon, statul bulgar decade. Bizantinii,pentru a-1 distruge, chearna impotriva-i pe Rusii dela Chiev, careintr'adevar vin, cu craiul for Sviatoslav, si cuceresc jumatatea derasarit a Bulgariei. Sviatoslav, dupa izbanda, nu mai urea sa pieceinsa indarat ; ii placeau mai mult tinuturile dunarene deck sesullui intins din Rusia. Bizantinii sunt nevoiti deci sa porneasca im-potriva lui dupa multe lupte, izbutesc sa-1 scoata din Silistra(anul 972). Odata cu aceast5. izbanda, Bulgaria de rasarit cade inmana Bizantinilor, tarii bulgari fiind nevoiti sa se adaposteasca inpartea din spre apus, in Macedonia. Dar dupa putina vreme, siacest rest al stapanirii bulgare dispare, sub loviturile imparatuluibizantin Vasile al II-lea, zis Bulgaroctonul, adica ucigatorul deBulgari" (anul 1018 ; vezi si fig. 42).

;i

s

www.dacoromanica.ro

124 BULGARII

Legaturile noastre cu Bulgarii. Legaturile noastre bisericesticu tarmul drept al Dunarii care fusesera intarite, dupa cum amaratat mai Inainte, de catre Justinian, au continuat dupa veniresBulgarilor crestinarea lor. Preocii nostri au continuat sa fie sfintivide episcopii de pe malul drept, textele bisericesti sa fie aduse de aci.Cum insa acuma acesti episcopi erau bulgari, slujba bisericeasca sefacea in bulgareste adica in limba veche slava si era scrisa cu alfa-betul chirilic, not a trebuit sa introducem, pentru slujba din biseri-

Fig. 42 Tezaurul de monete bizantine de our (1o6 piese), din care cea maimare parte dela Vasile al II-lea Bulgaroctonul §i dela Constantin al VIII-lea,gasit la Dinogetia, in fats Galatilor, in August 1939, cu prilejul sapIturilor

(C. C. G.).

cile noastre, atat limba slava cat si noul alfabet. Aceasta schimbarese explica prin faptul ca, in vremea aceea, mai erau in cinuturilenoastre o parte dintre navalitorii slavi care mai vorbeau limba lor,care nu fusesera Inca asimilati de stramosii nostri. Mai tarziu, cands'au intemeiat Principatele, limba slava din biserica a devenit silimba oficiala a Statului : toate actele interne, adica hrisoavele demosie poruncile precum multe din actele externe, din scrisorile

si

°

-Oc.

is"-T. ?, N 1_ ii ..' El

b. ,lit ,s ^. 1°, .i,,T, ,..r. ' .S"1 .\W" ;0

., - .

,' e. li ' .j , 5. ,\,.. ,A . .. l''' % 6,4

, .01 el*RIVF:,',, ..., 11

7 ' ,a110-14,.. . 1 4 '' A

C

1 . % . ` N.

" WOO

Mk'

si

$i

$i si

www.dacoromanica.ro

BIBLOGRAFIE 125

trimise in Wile vecine, s'au scris in limba slava. Bine inceles, po-porul, in acest timp, a vorbit romane§te. Tot a.s s'a intamplat §iin multe alte tari din apus, limba statului intrebuincata in biserica

in cancelarie era una, limba poporului era alta. II} Germania, delimba statului §i a bisericii a fost timp indelungat cea latina,

in timp ce poporul vorbea limba lui germana. Tot ap., in Anglia,dupa cucerirea normanda, limba oficiala, a cancelariei §i a cur%ii, afost, multa vreme, cea franceza, pe cand poporul vorbea vechealimba, anglo-saxona. Aceasta intrebuintare a doua limbi deosebitein acelaqi stat, una de catre biserica qi cancelarie, alta de catre popor,este un fapt caracteris tic evului mediu in toafa Europa. Nu trebuedeci sa ne mire 61 §i la not a fost aqa, ca in biserica qi in cancelariese folosea limba slava, in timp ce poporul vorbea romiinefte.

BIBLIOGRAFIE

Bmgarit : W. N. SLAT ARSKI, Geschichte der Bulgaren, vol. I, Leipzig,1918, X 182 p. in 6° ; B. CONEV, Ezikovni vzaimnosti mejdu BalgariRum.:ini, Sofia, 1921, 058 p. in 8° ; ST. MLADENOV, Vestiges de la Ian-gue des Protobulgares touraniens d'Asparuch en Bulgare moderne in Rev.d. Et. SI., I (1921), p. 38-53 ; THEODOR CAPIDAN, Raporturile lingvisticeslavo-romane. I. Influenta romans asupra limbii bulgare, in Dacorom., III(1923), p. 129 -238 ; KR. MIJATEV, Epigraficeskie materialii iz Preslava,in Byzantinoslavica, III (0931), p. 383-403 ; A. VAILLANT gi M. LASCARIS,La date de la conversion des Bulgares, in Rev. d. Et. SI., t. XIII (0933), p.5-15 ; FR. DVORNIK, Les legendes de Constantin et de Mithode vues deByzance, Praha, 0933, X + 443 p. in 8°.

si

www.dacoromanica.ro

UNGURIIDupa ce s'au afezat in pusta, in

anal 896, Ungurii au aflat de buna-tatea Tarii Transilvane unde domneaGelu Romanul".

(Cronica notarului anonim alregelui Bela).

Istoria for 'Ana la wzarea in pasta. Ungurii sunt un poporfino-ugrian ; limba for se inrudeste prin urmare cu aceea a Finlan-dezilor, a Estonilor si a Laponilor. Numele for national este acelade Maghiari, dupa numele tribului din care-si alegeau conducatorul,

inseamna, pare-se, oamenii (sau odraslele) pam'antului". Alti in-vatati ii traduc prin puternici, stapani", considerandu-1 tot una cuturcescul bajar. Ungurii asa le-au spus Germanii, Romanicii iiBizantinii aveau, la navalirea for in Europa, infatisarea obisnuitaa Fino-ugrienilor : mici de statura, cu pometii obrajilor iesiti inafara, ochii putin oblici, pielea de coloare mai inchisa, nu alba, siparul impletit in cozi care le cadeau pe spate. Se ocupau in specialcu cresterea vitelor. Abatele Regino, care a trait in veacul al X-lea,putina vreme deci dupa asezarea for in Panonia, si care avusese pri-lejul sa-i observe in incursiunile for din Germania, ni-i descrie infelul urm5.tor : Ungurii ratacesc in pustietatile Panonilor ii Avari-lor cauta hrana zilnica din vanat pescuit. Ei lupta mai alescu sageti pe care stiu sa le arunce cu mare dibacie din arcurile forde lemn. Nu se pricep a lupta inteo ordine de bataie sau a asediacetati ; adeseori se prefac a fugi pentru a insela pe dusman. Nu tinmult timp la lupta ; altfel, daca staruinta for in bataie ar egala furiaprimelor ciocniri, ar fi de neinvinsi. Se hranesc aproape in chipul

II

si isi si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LOR PANA LA ASEZAREA IN PUSTA r27

fiarelor salbatice, cu came cruda cu sange".Originari erau din mijlocul Asiei, din regiunea care se in-

tinde la apus de ultimele ramificatii ale 'muntilor Altai, in apro-piere de nordul Persiei. De aci plecara ei, in secolul intai dupaHristos, spre apus. Catava vreme au zabovit in tinuturile de stepscare se intind intre cursul mijlociu al Vo Muntii Urali. Maitarziu, pe la 83o, ii gasim intre Don si Nipru, in tinutul cunoscutin izvoarele bizantine sub numele de Lebedia. Atacul Pecenegilor iisileste sa paraseasca insa acest tinut. 0 parte se intorc indarat,in Asia, restul se indreapta spre apus ajung pe la 889, in Atelkuz(in maghiara de azi Etelkoz) adica in tara dintre rauri". E re-giunea cuprinsa intre cursul inferior al Prutului si al Nistrului sauBugeacul. Aci diferitele triburi ale Ungurilor se unesc aleg dreptconducator pe Arpad.

Dospre acest conducator, imparatul bizantin contemporan ConstantinPorfirogenetul (912-959) ne spune ca era cel mai demn (de o asemeneaonoare), intelept la sfat §i incelegator, de o vitejie deosebita §i 1nzestrat pentrudomnie".

Nici in Atelkuz Ungurii n'au putut ramane multa vreme. Inanul 894 izbucnind un razboiu intre tarul Simeon al Bulgariei SiBizantini, acestia din urma, potrivit unei vechi tactici de a combate .

pe barbari, ridicand pe unii impotriva altora, se adreseaza Ungu-rilor, cerandu-le ajutor. Si inteadevar, Ungurii ataca la 895 peBulgari birue in trei batalii, ceea ce face pe Simeon sa incheiepace cu Bizantinii. Odata asigurat din partea aceasta, el hotarastesa se razbune impotriva celor care nu numai ca it invinsesera, darii pradasera si o pane din tara. Incheie deci o alianta cu Pecenegii,dusmanii Ungurilor, impreuna cu ei ataca lagarul din Atelkuz.0 parte din annata ungureasca lipsea tocmai, fiind dusa intr'o ex-peditie spre miazanoapte. Simeon impreuna cu Pecenegii au pututdeci sa birue usor pe cei ramasi devasteze cumplit lagarul. Candau vazut Ungurii dezastrul pierisera multi dintre ai lor, altiifusesera luati prizonieri, o mare parte din turme erau pierdutes'au hotarit sa piece din Atelkuz caute o noun asezare. Au,pornit deci spre miazanoapte, de-a-lungul Carpatilor Moldovei gi

si

sa

sa-si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

128 UNGURII

pans in dreptul ora§ului Munkacs, unde au trecut peste-munci, scoborindu-se in campia Tisei (896). Odata stabiliti aci, Un-gurii au inceput sa prade in toate par%ile. Se intorsese parca vremcaHunilor. Navalirile for erau a§a de cumplite, incat, in carile deprin prejur, se spunea in biserica, la slujba : Ferqte-ne, Doamne,de Unguri". Ei s'au mai potolit numai dupe ce imparatul germanOtto cel Mare i-a batut bine trite() lupta le raul Lech, in anul 955.

Ant ause isocTeatl,, mac 2aciansua, reaur way MINA a ortittr stiliklir41410116.,

ii'laffisittattUr 4:gdott Utfax sti,t4-4(itosmutb*410140)74141* 4,4 Alva tro,g paw Infris xrpokriara-tatf turn at fats Favor 44** iVIVElrqictig# fuse pttitt. 1)14* Ttra Taft ffta, ritorme-askacuily ilep 4 tees" bouttlam'Avghtt<tute iturtof A104'0 Outbuena. )311ini err Whit xtalr (co

114

Fig. 43. Fragment din manuscrisul cronicei notarului anonim al regelui Bela,fn care se povestqte ocuparea Transilvaniei de catre Unguri. In randul doi,spre dreapta, incepe fraza : bonitatem terre ultrasilvanc ubi Gelou quidamBlacus dominium tenebat" adica bunatatea Tarii Transilvaniei unde domnea un

Roman anume Gelou". (Muzeul din Budapesta). (M. N. B.).

Ocuparea Transilvaniei si a tinuturilor din stanga Tisei_In partea de rasarit a campiei, de o parte de alta a Tisei, Un-gurii au dat peste stramo§ii nclItri care se indeletniceau, pe langaagriculture, §i cu cre§terea vitelor. De aceea, ei §i sunt num4i, incronicile ungurwi pastori ai Romanilor" (pastores Romanorum).Alaturi de Romani, pe cale insa de asimilare, traiau unele neamuride Slavi, avand §i unii §i alcii, mici organizatii politice numite cnezate voievodate. 0 cronica veche ungureasca, scrisa de un notaral regelui Bela, §i anume al regelui Bela al II-lea (1131-1141),spune ca la venirea Ungurilor, existau in stanga Tisei, urmatoarelevoievodate : unul, al lui Menumorut, intre Somq, §i Murq, ded

.Galitiei,

I' .1

.

11-

Awnas lisuroXten

a yogi wzrritloloutaleosh df

si

si

si

www.dacoromanica.ro

CONTINUITATEA ROMANILOR IN DACIA TRAIANA. 129

Sara Cri§urilor, un al doilea, al lui Glad, in Banat, un al treilea,in Ardealul propriu zis : aci domnea Gelu Romcinul"; de bunatateatarii lui se dusese faima (vezi fig. 43). Ungurii au purtat lupte cuto %i ace§ti voievozi §i spune cronica i-ar fi invins. Ocupareatemeinica a Ardealului va incepe insa abia dela anul i000 inainte$z va dura doua secole, papa pe vremea aducerii Cavalerilor Teu-toni (12 1).

Continuitatea Romanilor in Dacia Traiana. Istoricii ungurinu vor sa tina seams de indicatiile cronicei notarului anonim alregelui Bela ; ei sustin ca la venirea stramo§ilor for in Ardeal, Ro-manii nu erau acolo, ci la sud de Dunare, de unde s'au intors abiape la finele secolului al XII-lea §i inceputul secolului al XIII-leade cand dateaza primele mentiuni documentare. Asa dar, sustinacei istorici Romanii nu pot invoca argumentul istoric al vechtmiifor in aceasta tara, deoarece ei s'au a§ezat aci in urma Ungurilor,fiind tolerati de ace§tia. In sprijinul acestei teorii care ne contestscontinuitatea in Dacia Traiana, aduc istoricii aminti %i douk argu-mente : mai intai, mIrturia unui istoric vechiu Flavius Vopiscus,biograful oficial al lui Aurelian, care spune ca acest imparat a re-tras din Dacia armata §i pe provinciali", asezandu-i in Moesia,in al doilea rand, lipsa de §tiri istorice despre Romani la nord deDunare, in veacurile VIXII. Aceste doul argumente insa suntlipsite de valoare. Flavius Vopiscus, ca biograf oficial qi lucranddupa izvoare oficiale, evident nu putea sa spuna ca Aurelian alasat in Dacia atata lurne : era o chestie de prestigiu pentru im-paratul a carui vieata o scria. Am aratat mai inainte (vezi p. 92),motivele pentru care marea masa a populatiei, plugarii, pastorii,micii me§te§ugari n'au trecut peste Dunare, ci au ramas sa-si con-tinue vieata sub stapanirea barbarilor. Am vazut ca n'aveau interes

paraseasca ogoarele §i locuintele. Dar sa admitem prinabsurd ca ar fi facut-o ; cum se explica atunci ca deplasareaunei asemenea mase uriw de oameni socotind numai 5 locuitoripe kilometrul patrat §i tot trebuiau sa fie cel putin un milion desuflete n'a lasat nicio urma, dar absolut nici una, in monumen-tele §i inscriptiile din Moesia ? a nu gasim nicio inscriptie delavreun cetacean de ace§tia mutati ? Ca nu -$i exprima nimeni recuno-vinta fata de imparat prin dedicatii s5.pate in piatra, ala cum am

Const. C. Giurescu Istoria Romlnilor, Ed. II-a 9

si

sa-si

www.dacoromanica.ro

130 UNGURII

intalnit atatea in Dacia Traian5. ? Foarte curioasa aceasta tacereunanima, clack* am admite stramutarea intregii populatii. Foartenaturals, dimpotriva, data n'au trecut dincolo de Dunareacesta a fost cazul decat trupele, functionarii bogatasii.

In ce priveste argumentul cel de al doilea, cercetarile nepar-tinitoare dovedesc ca nici el nu-i intemeiat. Sunt izvoare istoricecare amintesc pe Romani la nord de Dunare in intervalul pomenit.E. astfel, cronica rusa, zisa a lui Nestor, care povesteste ca Ungurii,cand au venit sa se aseze in pusta, dupa ce au trecut niste muntiinalti (Carpacii I) se apucara la lupte cu Valahii Slavii care lo-cuiau aceste E apoi cronica bizantina a lui Nicetas Choniatescare ne arata ca in anul 1164, Andronic Comnen, varul impara-tului Manuil Comnen, scapand din inchisoare fugind spre miaza-noapte, a fost prins la hotarele Galitiet de catre Vlahi". Tot laRomanii din partile Moldovei, in orice caz la cei din stanga Du-narei, se refers denumirea de Blacumen" pe care inscriptia curune (litere vechi germane !) dela Sjonhem, in Gotland, o da popo-rului ce a ucis pe un tanar nordic, in drumul sau dela Vistula-Bugspre Constantinopol. (finele secolului XI secolul al XII-lea).

Pe de alts parte, toponimia Ardealului dovedeste ca popu-latia romano-slava era acolo, atunci cand au venit Ungurii. Dovadafaptul ca acestia au imprumutat o serie de numiri dela vechii lo-cuitori, ca Maros, (dela Mores, Mures), Szamos (dela Somes), Koros(dela Cris), apoi Brasso (din Brasov), Rozny6 (din Rasnov), Ta-plocza (din Toplita). Insusi numele celui mai mare dregator dinTransilvania, voievod, e de origins romano-slava.

Teoria de care se servesc, cu o rea credinta remarcabila, isto-ricii oamenii politici ai Ungariei, spre a explica multimea elemen-tului romanesc in Transilvania, anume aceea a unei infiltreiri lentedin spre miazazi, incepand dela finele secolului al XII-lea, infiltrarecare s'ar fi accentuat apoi in epoca moderns, in timpul dominatieiturcesti si mai ales sub Fanarioti, este total falsa lipsitei de bazadocumentara. Fenomenul a fost invers : Transilvania, pamantul debasting al romanismului, asa cum au dovedit in chip evident siultimele cercetari stiintifice mentionam de pilda, acelea ale pro-fesorului Ernst Gamillscheg a constituit intotdeauna rezervoriuldin care s'au alimentat sub raportul etnic Principatele. In sprijinulacestei afirmatii se pot cita numeroase documente marturii, atat

;ari".

si

si

si

1i

si

si

www.dacoromanica.ro

CRESTINAREA UNGURILOR 131

oficiale cat si private, incepand din secolul al XIV-lea inteme-ierea Moldovei, de catre Maramureseni pans in al XIX-leacolonizarea cu mocani a Dobrogei si a anumitor regiuni din Mun-tenia. Cercetarea cat de sumara a toponimiei din Principate dove-deste un curent viu de trecere a populaciei ardelene peste munci.Fenomenul nu se margineste numai la Romani ; el cuprinde in se-colele XIIIXIV pe Sasi chiar, iar in secolele XIIIXVI sipe Secui. Un judec Intreg din Muntenia a purtat papa in 1845numele de Sacuieni (sau Saac), iar localitatile avand adaosul deUngureni (de ex. Maneciu-Ungureni, Valea Vii-Ungureni, Popesti-Ungureni, Posesti-Ungureni, etc., sau numite chiar simplu Ungureni,

termen ce inseamna, in mod obisnuit, in vechiul regat, Romanidin Ardeal", sunt foarte numeroase atat in Muntenia cat si inMoldova.

Cre§tinarea Ungurilor. Venind in contact cu populacia ro-mano-slava, Ungurii au inceput a deprinde felul de vieata maiasezat al acesteia. Ba chiar unii dintre conducatorii Ungurilor s'au

botezat, intrand in legaturi cu patriarhia de Constantinopol. Darcel care a crestinat poporul unguresc a fost regele $tefan numitapoi cel Slant. Dupa indemnul Papei dela Roma, a facut el peUnguri sa primeasca botezul, pe unii cu sila, intocmai cum facusesi Boris cu Bulgarii. Drept multumita, Papa i-a trimis lui Stefancoroana de rege (anul oo1) si I-a indemnat sa lupte contra necre-dinciosilor schismaticilor. Profitand de acest indemn, Stefan acautat sa-si intinda stapanirea cat mai departe si a patnms in Tran-silvania. In partea de sud-est a ei, stapanea un voievod Kean ;

acesta a fost invins. Totusi, Inca multa vreme dupa aceea maibine de doua sute de ani se constata ca stramosii nostri si-auavut aci, in partea de miaza'zi a Transilvaniei, o cara" a lor,(terra Blacorum", 1222) prin care, clack' treceau marfuri straine,plateau vama deosebita de vama ungureasca.

Colonizarea Secuilor §i a Sn'ilor. Cavalerii Teutoni.Pentru apararea Transilvaniei contra atacurilor din spre rasarit,au adus regii ungurii se pare, pe la finele secolului al XI-leape Secui, care vorbeau si ei tot ungureste, i-au asezat de-a-lungulCarpavilor, la hotar cu Moldova. 0 parte dintre Romanii in mij-locul carora furl asezaci Secuii, iii pierdura graiul, invatand limba

Si

si

5i

si

6

www.dacoromanica.ro

132 UNGURII

ungureasca. In schimb, §i Secuii Imprumutara dela ei multe obiceiuri,portul, felul de ali face casele §i altele. Dela o vreme, unii dintreSecui trecura §i peste munti, in Moldova, unde se gezara in partiteBacaului §i Romanului : sunt Ciangaii de astazi.

Fig, 44 Vederea unei strazi vechi din Sibiu. (D. P.).

In afara de Secui, regii unguri mai adusera §i coloni§ti ger-mani, spre a da un nou avant exploatarii bogatiilor miniere, me§te-§ugurilor §i comercului. Acesti colonisti venires din partite Flandrei,

.!. ..r......,

In ' ' I

,v AA. h.., e

' ;''''' °. ., !. IT

.7

rik,A V ,L

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 133

ale Rinului de mijloc §i ale Saxoniei (Sachsen, in romane§te Sasi,Sasi) ; primele gezari sunt pe vremea regelui Geiza al II-lea(1141-1162). Ei primira proprietati intinse, multe luate dela b5.-tina§ii romani, apoi dreptul de a plati numai o sums de bani

relativ redusa ca dare pe fiecare an alte privilegii.

Intre altele li se da, in 1224, Padurea Romani lor si a Pecenegilor"(sylva Blacorum et Bissenorum) cu apele care o strabat, spre a se folosi de eain comun cu zisii Rom Atli Pecenegi.

Bucurandu-se de astfel de foloase, §i fiind oameni vrednicieconomi, nu e de mirare ca S4i au izbutit in scurta vreme sa aibaorase infloritoare (Sibiul, caruia ei i-au zis Hermannstadt (vezi fig.44), Brasovul, numit Kronstadt adica orasul Coroanei, Bistrita, Si-ghi§oara, Media§ul §i altele) §i sa faca un negot intins, nu numaiin Transilvania, dar chiar §i dincoace de munti, in Tara Roma-neasca gi in Moldova. Ba unii dintre intocmai ca Secuii, s'au

a§ezat la rasarit de Carpati, in orasele Baia §i Suceava, si lamiazazi, in Ramnicul Valcii si Campulung, unde insa, cu vremea,s'au topit in mijlocul alor no§tri.

La inceputul veacului al XIII-lea, regii unguri au adus, totpentru paza Transilvaniei impotriva atacurilor din spre rasarit, peCavalerii Teutoni, un ordin de calugari-osta§i, care fusesera maiinainte la locurile sfinte. Ace§tia au primit Tara Barsei (anul 1211),dar au inceput sa se intinda si peste munti, prin partile Muscelului,Dambovitii, Prahovei §i Buzaului. Vazand ca se intaresc prea mutt

temandu-se sa nu ajunga cu vremea o primejdie, regii unguri i-ausilit sa piece dupa putina vreme (1225).

BIBLIOGRAFIE

Ungurii : EUG. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn. ed. 2-a, vol. III(Pressburg), 1900, 506 + 572 p. in 8° ; AKOS VON TIMON, Ungarische Ver-fassungs- and Rechtsgeschichte mit Bezug auf die Rechtsentwicklung der westli-chen Staaten, ed. 2-a, Berlin 1909, XVI + 835 p. in 8° ; N. IORGA, Histoiredes Roumains de Transylvanie et de Hongrie, vol. III, Bucureiti, 1915-1916,414 + 404 p. in 16° ; GUSTAV KISCH, Zur Wortforschung. Erloschenes Sla-venturn in Siebenburgen, in Korrespondenzblatt des Vereins fiir siebenbiirgischeLandeskunde, XLVII (1924), p. 5-9 5i 25-45 ; GUSTAV KISCH, Sieben-biirgen im Lichte der Sprache, ein Beitrag zur Kulturgeschichte der Karpathen-

si

si

si

dansii,SI

si

www.dacoromanica.ro

134 UNGURII

lander, Leipzig, 1929, 297 p. in 80; N. DRAGANU, Roma'nii in veacurileIXXIV-lea pe baza toponim:ei Fi a onomasticei, Bucure§ti, 1933, 683 p. in 8° :GH. I. BRATIANU, 0 enigma it un miracol istoric : Poporul Roman, Bucu-rgti, 1940, 138 p. in 8 °; E. GAMILLSCHEG, Zur Herkunttsfrage der Ru-miinen, in Sudost-Forschungen, V (1940), p. 1-21 ; BALINT HOMAN,Geschichte des ungarischen Mittelalters, Berlin, 1940, XVI + 439 p. in 8°

Saiii st Secuii : G. D. TEUTSCH, Geschichte der SiebenbUrger Sachsentiir das siichsische Volk. ed. 4-a, vol. I, Sibiu, 1925, XIX -I- 611 p. in 8° ,G POPA LISSEANU, Secuii si secuizarea Romanilor, Bucure§ti, 1932, 63 pin 8° ; SABIN OPREANU, Die Szekler. Eine valkische Minderheit inmitten desRumiincntum3, Sibiu, 1939, 211 p. in 8°.

t,

www.dacoromanica.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.STATUL ASANESTILOR

"Prea scumpul fig al nostru in-tru Hristos, IoniEa, ilustrul rege alBulgarilor Fi Romani lor".

(Scrisoarea din 1204 a Papei Ino-cenviu al III -lea).

Efectele a§ezfirii Slavilor la sud de Dunfire. In momentuland au inceput marile navaliri ale Slavilor peste Dunare, adica lainceputul veacului al VI-lea, exista in rasaritul Europei, din Ardealpang in Macedonia si dela Marea Neagra la cea Adriatica, o foarteputemica populatie romanica ; cea din Dacia era in legatura ne-mijlocita cu cea din Peninsula Balcanica. In special, era bine roma-nizata partea din spre apus miazanoapte a peninsulei, asa dartocmai partea care se Invecina sau era mai aproape de %inuturilenoastre. Aezarea Slavilor la sud de Dunare a avut un efect con-siderabil asupra populatiei romanice din rasaritul Europei. In afarade faptul ca a imputinat-o prin uciderile, adeseori in masa, careinsoteau repetatele for expeditiuni, dar, cu timpul, a si dislocat-o,a impartit-o in doud mari grupe : una spre miazanoapte, cuprin-zand pe Dacoromani, cealalta, spre miazazi, cuprinzand pe M ace-doromdni. Din grupa Dacoromanilor s'a despartit apoi o parte, aceeadin spre vest, ai caror urmasi sunt I stroromanii de astazi. Iar dingrupa Macedoromanilor, s'au despartit Me glenoromanii. In afarade cele doua grupe, din spre miazanoapte miazazi, au ramas Sialtele mai putin insemnate numeroase, dar care 'i -au continuatexistenta pans spre sfarsitul Evului Mediu, contopindu-se apoi cupopulatia slava Inconjuratoare. La sud de Dundre, procesul etnic

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

136 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

s'a desfasurat asa dar in defavoarea noastra, invers de cum s'a in-tamplat la nord. Si ce a mai ramas din neamul nostru, Macedo-romanii si Istroromanii, dace vor continua sa locuiasca tot acolo,vor disparea cu siguranca. Mai intai Istroromanii care-s mai pucini

asupra carora influenva Croacilor este foarte accentuate, apoiMacedoromanii Meglenoromanii care se vor slaviza sau greciza.Singura scapare e sa-i colonizam inauntrul hotarelor statului nostru.Am putea, multumita lor, sa schimbam aspectul etnic al multororase targuri romanesti si al unor regiuni de granite, cu deosebireamenincate sub raportul demografic.

Raspandirea Romani lor in Peninsula Baleanica. Constatampopulacie romaneasca in cursul evului mediu in numeroase regiuniale Peninsulei Balcanice. Un grup compact de Vlahi locuiau muntiiPindului tinuturile de prin prejur. Din cauza numarului for in-semnat, ei facusera chiar ca aceste tinuturi sa fie cunoscute sub nu-mele de Vlahia. Erau aci de fapt trei Vlahii : Vlahia Mare in Te-salia, Vlahia Mica in Etolia si Acarnania Vlahia de Sus in Epir.Cate si trele sunt pomenite in izvoarele bizantine.

Macedonia propriu zisa si in special partea dela apus de raulVardar, cu tinutul Moglenei numit $i Karadzova, cu localitavileBitolia, Ochrida, Veria, Vlahoklisura, Moscopole, era plin de popu-iatie vlaha". La inceputul veacului al XII-lea, in tio5, gasimVlahi si in Peninsula Calcidica, in apropierea muntelui Athos. Inpartea de apus a Traciei, pe langa fluviul Maritza, locuia o altagrupa de Romani. Foarte numerosi erau ei apoi in Muntii Haemus,adica in Balcanii de astazi, unde se intindeau pe ambele versanturi.Pena in ziva de astazi s'au pastrat aci o sums de numiri de locali-tati care arata prezenta odinioara a unei populalie romanesti.Astfel, in tinutul din jurul Sofiei, deci pe versantul sudic, in locurileunde a fost pe vremuri Dacia Mediterranea, gasim numirile Vlasi,Vlahinia, Vlasco bardo, apoi Gurguliat, Banisor, Carnul, Cercel,Pasarel, Vacarel, etc. In regiunea Kiistendel, asa dar tot la sud deBalcani, gasim numirile : Carnol, Cretul, ear la Teteven, pe ver-santul nordic, Picior, Musat, Iarba(ta). Tot la nord de Balcani maiintalnim urmatoarele numiri de origine romaneasca : Bucur, munteTanga Orhania, Bucurovo, langa Sevlievo, in districtul Tarnovo,Rugulet in aceeasi regiune, Stramti, langa Dreanovo, tot in districtul

ti

qi

www.dacoromanica.ro

STIRI ISTORICE DESPRE ROMANII DIN BALCANI 137

Tarnovo. De altfel, la nord de Balcani, Vlahii se intindeau, subforma de insole etnice, adica de grupe mici, pand la Dunare, facand astfel legatura cu cei din Dacia. Alci Romani locuiau in parcile

in marea padure de aci, prin care mergeai zile intregi (vezicodrul Vlasiei, in Muntenia !) ; un numar apreciabil era in regiuneaScutari Ipek Prisrend Uskiub (Skoplje) Kumanovo. Peteritoriul vechii Serbii, la apus de Morava, unde gasim numiriletopice caracteristice : Vlaica (sat), Via,fic planina ($ir de munci)Blaci §i Zavlaka (sate) ; pe teritoriul fostului stat al Muntenegrului,cu muncii Visitor, Durmitor §i Vlasulja ; in Bosnia $i Hercegovina,erau de asemenea grupe insemnate de Romani. In Slavonia, existaun cinut numit Valahia Mica", avand ca a$ezare mai insemnateCraiova Velika adica Craiova Mare, (o noul Craiova romaneascadeci !). In Croatia exista laza o Cara vlaha ; in Stiria sunt pomenitecete militare de Vlahi, cu un voievod al for ; am amintit, in sfar$it,mai inainte, de Romanii din Istria.

Stiri istorice despre Romanii din Balcani. Prima amintiresigura despre Romanii din Balcani dateaza din anul 976 $i se da-tore$te cronicarului bizantin Cedren. Acesta ne spune ca, la dataamintita, David, unul din fracii carului bulgar Samuil, a fost ucis,intre Castoria $i Prespa, la locul numit Stejarii frumo$i", de niste.,Vlahi chervanagii", adica Vlahi 61.5.110 ; carati$ia a fost intot-deauna o indeletnicire a stramo$ilor no$tri din sudul Dunarii. Inprimal rand, ei erau insa pastori ; branza valaha era vestita in in-treaga Peninsula Balcanica. Bine inteles, faceau agriculturl ; e

caracteristic ca Aromanii au pastrat vechiul cuvant latin pentruplug anume aratu.

A doua oars sunt amintici Romanii in anul 980: un cronicaranonim bizantin arata ca la aceasta data imparatul Vasile al II-lea,numit mai tarziu Bulgaroctonul, a dat lui Nicu/ita stapanireapeste Vlahii din Elada". Prin Elada se incelegea, in secolul alX-lea, terra" sau imparcirea administrative, cuprinzand Grecia dcmiazanoapte, cu Tesalia Eubeea, dar fare Etolia Acarnania.Dupe nume, cel care avea carmuirea Vlahilor din Elada,pare sa fi fost tot Roman. Dupa desfiincarea statului bulgar sianume in anul 1020, acela$i imparat bizantin, Vasile al II-lea, claun edict prin care hotara$te ca Vlahii din intreaga Bulgarie", sä

Nisului,

si

Niculica.

p

si

si

P

www.dacoromanica.ro


fie, in ce prive§te cele biserice§ti, sub ascultarea arhiepiscopului deOhrida. Mai tarziu, vom gasi, in dieceza de Ohrida, chiar uncpiscopat al Vlahilor.

In anul io66 are loc o mi§care a Romanilor din Tesalia ; eise ridica impotriva imparatului bizantin care pusese dari prea mari

silesc, in cele din urma, sa suprime acele dari. Conducator almiFarii a Lost chiar guvernatorul de acolo, romanul Niculita (unurmal al celui din 98o).

Rfiscoala Romanilor si a Bulgarilor. Petru si Asan. Multmai insemnata este mi§carea din muntii Balcani, petrecuta in anul1185 ; ea constitue chiar cea mai insemnata lapai a Romanilor delamiazazi de Dunare. In anul amintit, imparatul bizantin, Isac al1I-lea Anghelos, voind sa celebreze cu fast casatoria sa cu fiicat egelui ungar §i avand, prin urmare, nevoie de sume mari de bani,pune o noua dare care lovea in primul rand pe cei care aveauturme de of §i cirezi de vite. Era tocmai cazul Vlahilor pentrucare pastoritul insemna indeletnicirea principala. Ace§tia trimit pedoi celnici" sau conducatori de ai lor, Petru §i Asan, ca sa re-dame. La curte insa, plangerile for nu sunt luate in seama, ba, maimult, Asan e palmuit, pentru necuviinta", din ordinul unuiinalt dregator bizantin. Maniati din cauza insuccesului §i a ofenseisuferite, cei doi frati se intorc acasa, in muntii Balcani, gi se ho-tarasc sa ridice poporul impotriva stapanirii. Rascoala izbucnege.La incepct, pastorii romani carora li se adaogasera Si o sums dintreBulgari, sunt Venind apoi insa cu ajutor din stanga Du-narii, adica dela Romanii §i Cumanii de acolo, ei izbutesc sa batain mai multe randuri pe Bizantini §i sa intemeieze un stat nou caree cunoscut in istorie sub numele de statul Asane§tilor sau imperiuiromano-bulgar. Capitala lui era la Teirnovo, cetate inconjurata cuziduri puternice, situata pe o inaltime de pe versantul nordic alBalcanilor.

Primul conducator al noului stat a fost Asan ; el a murit in1196, ucis de unul din boierii sai ; aceea0 soarta are, un an dupaaceea, gi fratele sau Petru.

Ionita, regele Bulgarilor si al Romanilor (1197-1207).loan Asan al H-lea. Urma$ la tron e fratele for Ionila, numitde Greci Caloioan ; el a stapanit zece ani de zile Si a avut re-

invinsi.

si

si

www.dacoromanica.ro

IONITA, REGELE BULGARILOR $1 AL ROMANILOR 139

marcabile insusiri de militar om politic. A tntins hotarele statu-lui, a obvinut nu numai reeunoasterea oficiala a lui, atat din parteaBizantinilor cat $i a Papei, dar titlul de rege pentru sine, deprimat pentru arhiepiscopul bisericii Bulgariei Valahiei. Ionicseste figura cea mai insemnata pe care au dat-o Romanii din Balcani.

In prima parte a domniei (1197-1200), el n'a atacat directpc Bizantini, ci s'a mulcumit numai sa ajute unor conducatori localicare se revoltasera tmpotriva imparatului din Constantinopol. In:201, ostilitacile reincepura insa pe faca. Ionita cucereste Constanta,ce.tate vestita in parcile Rodopilor, §i Varna care era de asemeniputernic intarita. In urma acestor izbanzi, se inchcie pace cu Bi-zantinii care sunt nevoici sa recunoasca independenta statului Asa-nestilor. Indata dupa aceasta, Ionita se adreseaza Papei Inocentiual III-lea, cerandu-i coroana de car sceptrul precum demnitateade patriarh pentru arhiepiscopul bisericii bulgare valahe. Papa,la randu-i, ii cere supunere faca de Roma in cele bisericesti. Dupao serie de tratative, trimisul Papei, cardinalul Leo, unge, la 7 Noem-vrie 1204, pe arhiepiscopul Vasile ca primat al Bulgarilor Vlahi-lor ; a doua zi, la 8 Noemvrie, acelasi cardinal incoroneaza laTarnovo pe Ionita ca rege al Bulgarilor $i at Vlahilor" (rex Bul-garorum et Blachorum), nu ca car (imperator), cum se astepta el,si-i cla diadema, sceptrul bula sau hrisovul de recunoastere, trimisetoate de Papa. Totdeodata, ii confers $i dreptul de a bate moneda.tonics, la randul lui, da cardinalului, spre a-1 transmite papei, actulprin care el, impreuna cu boierii intregul cler, fagacluesc a sesupune bisericii romane $i a urma legile ritualul ei. Aceasta faga-duinta n'a avut urmari insa.

In timpul domniei lui Ionics, nobilii plecaci din Apus incruciata a patra cuceresc Constantmopolul intemeiaza ImperiulPatin de rasarit (1204), punand ca imparat pe contele Balduin deFlandra. E drept ca scopul cruciatilor nu fusese acesta : ei porniserasa scoata Sf. Mormant din mainile necredincioqilor ; certurile dintreBizantini ii fac insa sa cuprinda capitala sa Intemeieze imperiulamintit. Balduin de Flandra n'a vrut sa recunoasca pe Ionita sistatul lui ; de aceea, s'a ajuns la razboiu care s'a ispravit in chipnenorocit pentru stapanitorul din Constantinopol: acesta a fostprins si aruncat in inchisoare, la Tarnovo, unde ispravit $izilele.

gi

gi

gi

$i gi

gi

gi

gi

gi

gi

gi

gi

si-a

www.dacoromanica.ro


Ionita a avut acelasi sfarsit ca fratii sai : a pierit de omina ucigasa, pe and asedia cetatea Salonicului. In locul lui aenit la tron Asan Burul (1207-1218), iar dupa acesta nepotul lui

Ionita, loan Asan al II-lea. In vremea lui, statul Asanestilor e inculmea puterii si ajunge la cea mai mare intindere : dela Marea Nea-gra la Marea Adriatica si dela Dunare pans la Adrianopol si laOhrida ; cea mai mare parte a peninsulei Balcanice asculta de sea-panitorul dela Tarnovo. Urmasii sai n'au pastrat insa toate acestecuceriri. In 1258, cu Caliman al II-lea, se stinge dinastia Asanesti-lor in linie barbateasca.

Pentru not Romanii, statul Asanestilor este insemnat prinfaptul ca intemeietorii lui, Petru gi Asan, si urmasii for imediati aufost din neamul nostru. Elementul romanesc a jucat un mare rolla inceput. Chiar insa din timpul lui Joan Asan al II-lea, intaietateao capita elementul bulgar, statul devine bulgar. Faptul e explicabil :din punctul de vedere numeric, Romanii erau o minoritate, apoitraditia politica, de stat, era bulgara. Puterea statului intemeiat deAsanesti va merge scazand ; la sfarsitul veacului al XIV-lea, el vacadea sub Turci, care-I vor tine sub stapanirea for aproape cincisute de ani. Transformarea statului Asanestilor in stat bulgar apecetluit soarta elementului romanesc din Haemus : treptat, trep-tat, el a disparut in mijlocul populatiei slave inconjuratoare ; astazi,numai documentele si toponimia ne mai arata ca au existat acumsapte secole numero5i frati de ai nostri in Balcani.

BIBLIOGRAFIE

Rorminii din Balcani : A. D. XENOPOL, L'empire valacho-bulgare, toRev. Hist., t. 47 (1891), p. 277-308 ; C. JIRECEK, Die Romanen in denStiidten Dalmatiens wahrend des Mittelalters, in Denkschrif ten, Phil.- hist.Cl., r.XLVIIIXLIX (1901 19041, 262 p in 40; JOVAN CVIJIC La NninuileBalcauique, geographic. humaine, Paris, 1918, III + 531 p. in 80 ; N. IORGAIstoria Romcinilor din Peninsula Balcanica (Albania, Macedonia, Epir, Tesalia,etc.), Bucuresti, 1919, 75 p. in 8° ; SILVIU DRAGOMIR, Vlahli din Serbia tnsec. LT XV, in Armco 1st. Cluj, I (1921-1922), p. 279-299 ; SILVIUDRAGOMIR. Aber die Morlaken (MaupoAciXo, and ihren Ursprung,Bull. Sect. Hist. Acad. Roam., t. XI (1924), p. 115-126 ; SILVIU DRA-GOMIR, Vlahu si Morlacii. Studiu din istoria romiinismului balcanic, Cluj, 1924,

§i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 141

135 p. in 8° ; SEXTIL PUSCARIU, Studii istroromane, II Bucure§ti, 1926, XVI+ 37o p. in 8 ; (Studii Acad. Rom. XI) ; D. SCHELUDKO, Lateinische andrumanische Elemente im Bulgarischen, in Balkan-archiv, III (1927), p. 262-289 ; IVAN STOIANOV, Asean i Petr, Sofia, 1930, 71 p. in 8° ; V. N. ZLA-TARSKI, Ivan Asen II (1218-1241), Sofia, 193o in Balgarsca istoricesca biblio-teca, III, nr. 3, 193o, p. 1-55 ; CONST. C. GIURESCU, Despre Vlahia Asa-nestilor, Cluj, 1931, 18 p, in 4° ; A. SACERDOTEANU, Vlahii din Calcidica,in In memoria lui Vasile Parvan, Bucure§ti, 1934, p. 303-311. TH. CAPIDAN,Les Macgdo-Roumains, Bucurepi, 1943, z86 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

ULTIMELE NAVALIRI BARBARE : PECENEGII,CUMANII BSI TATARII.

PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTICUNOSCUTE

Tara lui Seneslau VoievoduiRonanilor".

(Diploma Ioanicilor, 1247)

Pecenegii §i Cumanii. Am vazut mai inainte ca Ungurii aufost nevoici sa plece din Bugeac, din cauza Pecenegilor care-i ataca-sera in unire cu Bulgarii. Pecenegii faceau parte din marea familiea neamurilor de limbs turca. Cronicarul bizantin Cedren ii descrieca fiind numerosi puternici ; un alt izvor ni-i arata ca avandturme bogate ,,multe vase de our si de argint" (vezi fig. 45).F.rau impartici in 13 triburi ; cel mai insemnat era tribul Uzilor.Acestia, strabatand carile noastre, trec peste Dunare in anul 1065,in imperiul bizantin ; urmasi de ai for s'au pastrat, sub numele deGagauzi in Dobrogea de miazazi, de unde au trecut apoi, in veaculal XIX-lea, si in Basarabia. Un alt trib al Pecenegilor erau Berindeii,dela care ne-a ramas, probabil, numele de persoana Berindei.

Fiind pastori crescatori de vite, Pecenegii, ca inaintasiilor, Hunii, Avarii 5i Ungurii, preferau campiile intinse unde turmeleputeau gasi mai usor hrana necesara. Au locuit deci prin Bugeac, inBaragan, in Burnaz si prin parcile Teleormanului. Ii intalnim totusisi in Ardeal, unde in 1224 privilegiul dat Sasilor aminteste, inpartea de miazazi padurea Romlnilor 5i a Pecenegilor" (sylvaBlacorum et Bissenorum). Ceea ce inseamna ca erau acolo de obuns bucata de vreme.

§i

§i

§i §i

www.dacoromanica.ro

PECENEGII $1 CUMANII 143

J

Fig. 45 Can de our din tezaurul dela San-Nicolaul Mare in Banat. Cala-revul barbar inzauat vine de par un rob ; capul taiat al unui du§man e legat deoblancul §elei. Tezaurul, dupi toate probabilitavile, e de origine pecenegi

anume din anii goo-92o. Muzeul din Viena. (M. N. B.).gi

www.dacoromanica.ro

144 ULTIMELE NAV kLIRI BARBARE

Pecenegii au facut mai multe navaliri in Peninsula Balconiedsi au purtat lupte cu Bizantinii. In ariul 993 ei ajung, pradandpustiind, pans in Atica. Pe la jumatatea veacului al XI-Ica, fiindbatuti de Cumani §i silici sa-si paraseasca locuintele, ei trec in marenumar peste Dunare. Imparatul Alexie Comnenul poarta un lungazboiu cu dansii colonizeaza o parte a for in regiunea Moglenei.Restul, continuand pradaciunile, e distrus cu totul de imparatulloan Comnenul intr'o lupta care a si pastrat, in cronicile bizantine,numele de sfarsitul Pecenegilor" (1123).

Locul Pecenegilor l-a luat neamul inrudit al Cumanilor carevorbeau de altfel aceeasi limbs ". Ei apar in tinuturile noastre pela jumatatea veacului al XI-lea ; stapanirea for dureaza pans lanavalirea Tatarilor (1241), deci aproape doua sute de ani. In acestrastimp, s'au stabilit legaturi intre Cumani $i stramosii nostri ; stim,de pilda, ca socia lui Ionita, regele Romanilor si al Bulgarilor",era o Cumana. Spre sfarsitul stapanirii lor, Cumanii tncep chiarsa se erestineze ; se infiimeaza $i un episcopat al Cumanilor, inanii 1227-1228.

Crestinismul incipient at acestui neam nu -1 impiedica insa sa pastrezesi uncle stravechi si crude obiceiuri, a caror urma o gasim de altfel si la Scitiiiranieni. Este vorba anume de felul cum se inmormantau capeteniiie. Descriereao datoram celebrului cronicar Joinville care o stia dela un senior francez, martorocular : Ne-a mai povestit acest senior spune Joinville o mare minunatieintamplata pe timpul cand se afla el in armata Cumanilor. Un bogat cavalerde ai for fiind mort, ei sapara o groapa mare in care 1-au asezat cu multipompa stump imbracat, pe un scaun, si au pus impreuna cu el, de vii, pecel mai bun cal ce avea pe cel mai bun ostas al sau. Inainte de a se bagaacest ostas in groapa... fiind fa4a regele Cumanilor alti seniori puternici,acestia si-au luat ramas bun dela el, punandu-i in chimir multime de bani deour si de argint zicandu-i fiecare : cand voiu veni eu in ceea lume, imi veiintoarce ceea ce-ti imprumut. Iar el raspundea : asa voi face negresit. Marelerege al Cumanilor i-a dat apoi niste scrisori adresate predecesorului sau, fostuluirege, unde atesta. ca (zisul ostas) traise foarte bine si ca-i slujise tot asa, pentrucare ruga sa-1 rasplateasca. Apoi ostasul a fost bagat in groapa de viu impreunacu stapanul sau cu calul, groapa s'a astupat cu scanduri bine tintuite toataoastea s'a apucat sa arunce deasupra-i pamant pietre, altfel, ca, Inainte dea se inopta, in memoria celor ingropati, s'a inaltat deasupra for o mare movila".Uncle din movilele cAmpiei muntene si ale Dobrogei pot fi deci fi monumentefunerare ale acestor navalitori.

si

si

si

sisi

si

si yi

ss

www.dacoromanica.ro

TARILE R OMANE$TI IN TIMPUL MIGRATIEI POPOARELOR (271-1247)DE


Pee /ca

SitmaroApa

°Valea lui Mina! orlauSilL1

DUCATULoes

Oradea

Arad

Sin Rica 121- ° Periam-Mare 0 R NG AVAR

oBesenova ATimis° ra 0 Tim\ s"

D CA-TULU

GLAD

Value

LUI

MEN U M 0 UT

U1 gee

Deva

Dej

Cluj

Turda

Alba Julia

ARAATEG1.1L

BAN,ATULDE

SEVEhINPace/mica

0 Severin

Apahida

Rod a

Bistrita(Heideno'orr)

DUCATUL

L I

GE

S11,...:_arsliLi -A COB U M

roe

0Cel ,eB.alta ighisoara

Sinzaeni N 01- .Besinau Aga'rbil ice idUiallI EENTORUM

DUCATUL oazent-LeIgkl e')LUI?.EAN r\--el-, C.-

5e bef II/ Sibiu lel1?"34°Resinbay

0 S 0

LOVIST( EP f<;\'Mt PicineagBulraPvchioidatilio

VOEVO ATU -9

i )1. uil 00

SENE/SLAU Pietroasa

Ca ma '

CIVEZAT.LUI

FARCAC N\EZ A UL

VOEV DULUI

LIT' VOI

04,

CosoventoCN 141* Celan/LU 15

CaracaloBONONIA

Odin 0 IOAN ? 14,0 aupercem. C-

oGludto

0

A rcerRATIARIA

,..qiu 0

VLASIA

9-

LudyBARAGAN ° VL ETVM

arstor 111))*C't.P.V15\o

AXIOPOLI

TOMI° Constanta

DVRVSTORVM)®

TROPAEVM g%)

0 ODGWV

SCARA0 25 50 75 100 Km.

Chiba

sprokastron(Tyres

STAPANIREALUI cina Po

APece -a.a

Cain nao

1 a 1 0

'Ababa

Cavarna

Mangaha

Cahacra

Suhna

Po on

a

Beseneli

..5p ? X

u.

a

4

-

.L

5 IV0

S

-,

19-/(1

,

1

v

oOarol

0

J -

tot

es

se

www.dacoromanica.ro

146 ULTIMELE NAVALIRI BARBARE

imperiu, pe Batu-han. Sub acestia, are loc marea invazie din 1241.Armata Mongolilor numara, dupa cate se pare, 15o.000 de oameni,o cifra uriasa pentru vremurile acelea. Mai intai fu atacata Rusia,impartita pe atunci intr'o serie de cnezate si mari cnezate. Una camuna cazura aceste formatiuni politice ; orase infloritoare, intre alteleMoscova si Chievul, cel cu multe biserici, furs preficute in cenusa.Dupa aceea, veni randul Polonilor. In cateva intalniri, armatele forfurl batute si multe orase avura aceeasi soarta ca acele rusesti. InPolonia, armata Tatarilor se imparti in doua : o parte se indreptispre Silezia si Germania, cuceri Breslau si batu armata germana laLiegnitz ; partea cealalta, sub conducerea directs a lui Batu-han,porni asupra Ungariei $i tinuturilor noastre. Ea se imparti, la ran-du-i, in mai multe corpuri. Cel principal trecu Carpatii prin pasulVereczke (Poarta Rusiei) si sfarama armata regelui Bela at IV-leain lupta la raul Sajo (un afluent de pe dreapta Tisei, spre nord-estde Buda). Regele insusi de abia scapa cu fuga si nu se opri decatpe o insula din Marea Adriatica. T5.tarii, dupa ocuparea capitalei,inaintara pang la coasta Dalmatiei, Band foc oraselor $i ucizandsau facand robi pe locuitori.

In timp ce corpul principal opera in felul acesta, altele stra-bateau Ardealul, Moldova si Tara Romaneasca. Cadan §i Buri, doidintre principalii comandanti tatari, trecura la 31 Martie Carpatii,pe la Vatra Dornei, si se indreptara spre Rodna. Orasul, vestit prinminele lui, a fost ocupat chiar in ziva de Paste ; rand pe randcazura apoi Bistrita, Dejul, Clujul, Zalaul si Oradea Mare.

Un alt comandant al Tatarilor, Bochetor, a trecut Siretul, aocupat sudul Moldovei si apoi, prin pasul Oituzului, a patruns inArdeal, cuprinzand succesiv Brasovul cu tam Barsei, Cetatea deBalta, Sibiul si Sebesul. In sfarsit, un al patrulea comandant tatar,Budiek, a str5.batut Muntenia, a batut armata Romanilor de acicare iesise la lupta si a patruns la randul ei in Ardeal, pe valeaOltului sau pe la Severin.

Navalirea din 1241 se poate asemana unui uragan : cumplita,dar scurta. Chiar in acelasi an, in Luna Decemvrie, murea mareleban Ogodai. Batu, care avea interes sa fie de fats acolo unde urmasa se aleaga noul stapanitor al imensului imperiu, dadu ordin deretragere. generals. Asa incat, in 1242, armata lui incepu sa sescurga din Ungaria, luand cu ea o prada uriag ;i multi robi. Tinu-

www.dacoromanica.ro

TATARII 147

turile dela rasarit de Carpati, dar Moldova si o bunk' parte aMunteniei, ramasera insa mai departe sub domina %ia Tatarilor. Eaa durat pans la intemeierea Principatelor. Le plateam dijma dinvite si din grane uneori ii insoceam in expeditiile pe care lefaceau in tarile inconjuratoare. De asezat in tinuturile noastre, separe ca nu s'au asezat decat in Bugeac : aci erau partile tataresti"de care pomenesc documentele muntene din vremea lui Mircea celBatran. Din acesti Tatari ramasi apoi sub stapanirea romaneasca,atunci cand Moldova a cuprins carmul marii, ajungand pans laCetatea Alba, provin robii tatart, salasele" de Tatari pe care Ale-xandru cel Bun le daruia manastirilor ;i care existau si pe vremealui Stefan cel Mare.

Nu se ;tie exact ce cuvinte ne-au ramas dela Tatari in limbamoastra. Se poate ca uncle pe care le consideram turcesti sau cumanesa proving in realitate dela acestia. Constatam insa cateva urme inorganizarea vamala ;i fiscala a Moldovei. Fiscalitatea a fost intot-deauna o specialitate a Mongolilor ; Tatarii n'au facut exceptie.Dela ei au ramas termenii tarkan care inseamna, in documentele 5'44 kcc:slave ale secolului al XV-lea, produse scutite de vama, apoi gibdijma din grane, si, probabil, sulgiu, darea ce se platea pe cameavitelor taiate. In toponimie, gasim de asemenea cateva urme de

I- 41ale lor.elc/.

Dar faptul cel mai insemnat in legatura cu istoria noastra pe`61'care I-au savarsit Tatarii, este ca au oprit inaintarea ungureasca-(5.r4spre rasarit. Prin lovitura puternica pe care au dat-o regatului

apostolic" si prin intinderea stapanirii for pans la Carpati, acestiultimi navalitori au pus o stavila expansiunii statului maghiar. In-teadevar, Ungurii intemeiasera cu un deceniu mai inainte Banatul ticde Severin care cuprindea partea de rasarit a Banatului de astazi;i partea de apus a Olteniei ; cam in aceeasi vreme, anume .

(444 4.."franii 1227-1228, in urma staruintelor for pe Tanga Papa, se infiin-;ase, in rasaritul Munteniei in sudul Moldovei, Episcopatul Cu- "manilor. Totdeodata, are loc, in aceasta prima jurnatate a veaculuial XIII-lea, inceputul unei miscari de colonizare a elementelor ar-delenesti dincoace, peste munti. Mai intai sub proteccia CavalerilorTeutoni (121.1-1225), apoi fara aceasta protec;ie, o sums de Sarisi de Secui qi, evident, pe langa ei, si de Romani, yin si se stabilesc peversantul de miazazi al Carpatilor, in *tile Campulungului,

asa

si in

si

Ram-

si

rat ."_op

A/C-7(.;*

.

aCt

)

14.2

/1.A.

G 7P.--.

--&(;.45.ea..5),5;(,

.ic

'7osa.,aya

ore

www.dacoromanica.ro


nicului-Valcii §i intre Buzau §i Prahova, unde mai tarziu va fijudecul Sacuienilor. Altii trec in Moldova, in partile Putnei, Tro-tu§ului, Bacaului, precum §i mai spre miazanoapte, in Neamt giSuceava, intemeind a§ezari care se vor desvolta repede. Prin orga-nizarea politics- military a Banatului de Severin, prin aceea, reli-gioasa, a Episcopatului Cumanilor §i prin colonizarea de elementeardelene§ti, statul maghiar se pregatea sa-§i intincla stapanirea din-coace de Carpati papa la Dunare. Nava Urea Mari lor opri aceastainaintare.

Prime le formatiuni politice romfine§ti. In acela§i timp, eanu impiedeca insa desvoltarea formatiunilor politice romane§ti carecxistau de multa vreme in Muntenia §i in Moldova. Din cauzavitregiei vremurilor, fiind mereu in calea navalitorilor, in calearautatilor" cum spune atat de sugestiv Grigore Ureche, stramo§iino§tri nu putusera intemeia un stat mai mare, mai puternic. Aveaminsa mici alc5.tuiri numite cnezate sau voievodate, dupa cum erauconduse de un cneaz sau un voievod. Cneazul avea ca indatoriremai insemnata sa imparts dreptatea intre ai sai ; stapanirea lui seintindea peste un tinut mai mic, de obiceiu peste o vale de rau.Voievodul stapanea un tinut mai mare, in care puteau intra maimulte cnezate. El ducea pe oamenii sai in razboiu, de aceea i s'azis voievod (in limba slava, acest cuvant inseamna : conducator deoaste). A§ezamantul voievodatului este a§a de vechiu §i de insemnatla noi, incat §i dupa ce se intemeiaza tarile mult mai intinse §i maiputernice ale Munteniei §i Moldovei, domnii for continua sali zica

voievozi sau mari voeivozi. Chiar §i in Ardeal, de'i era stapanirestrains, ungureasca, totqi conduc5.torul tarii se numea voievod,Fastrand vechiul titlu romanesc.

Spre sfar§itul veacului al XI-lea, se constata la Dunarea dejos, prin partile Dobrogei, dela Silistra pans dincolo de Vicina, oserie de formatiuni politice, conduse de ni§te capetenii numiteTatos, Sestlav §i Sara sau Sacea. S'a afirmat ca e vorba de capeteniiromanqti ; dovezi insa nu s'au putut aduce.

Cele dintai cnezate §i voievodate sigur romane§ti pe care lecunowem sunt acelea pomenite in diploma Ioanitilor, din 1247.Prin aceasta diploma, regele Bela al IV-lea at Ungariei acorda Ca-v alerilor Ioaniti sau Ospitalieri pe care-i chemase spre a apara

§i

www.dacoromanica.ro

PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTI 149

hotarele impotriva 'Mari lor, mai multe posesiuni si privilegii ; cuacest prilej, aflarn ca exista fn dreapta Oltului, asa dar in Oltenia,un voievodat al lui Litovoi, care se intindea, dupa cat se pare, pevalea Jiului, trecand si dincolo, in Ardeal, in Tara Hategului.Alaturi de acest voievodat, mai erau doub." cnezate, ale lui Farcal5i loan, situate, se pare, cel dintai in judecul Valcea, celalalt inRomana %i. In stanga Oltului, prin muntii colinele Argesului, Mus-celului Dambovitei, poate in partea de ses corespunzatoare,se intindea Zara lui Seneslau, voievodul Romanilor". Toate acesteformatiuni stateau sub suzeranitatea coroanei ungare ; situatia luiSeneslau ca si a lui Litovoi era insa mai bunk' din acest punct devedere deck situatia lui Ioan Farcas. Tot din diploma Ioanitiloraflam de existenta unei clase sociale superioare, alcatuite din boieri(majores terrae" in textul latin), de existenta unei organizari mi-litare romanesti si de view economics a regiunii dintre Carpati 5iDunare, cu morile, fanetele $i elegeele sale.

In Moldova au existat de sigur cnezate 5i voievodate asema-natoare acelora din Muntenia. Nu avem informatii precise asupralor, nu stim cate au fost unde erau situate ; izvoa,ele vorbescnumai de doua populatiuni, Brodnici (inseamna, in limba slava :locuitori dela vaduri"), in partea de miazazi Bolohoveni, inpartea de miazanoapte, care par a designa pe inaintasii nostri dinaceste parti. E probabil insa ca sa fi existat un cnezat in Vrancea,t egiune foarte veche $i bine aparata, un altul in partile Campulun-gului, un al treilea mai spre miazanoapte in tares Sepenicului",Sipintii de astazi.

Aceste formatiuni romanesti dela miazazi si rasarit de Car-pat' n'au fost impiedecate, dupa cum am spus, in desvoltarea forde catre Tatari ; acestia s'au multumit sa-si is dijmele din grane sivite 5i vamile dela negotul care incepe sa se poarte tot mai viuprin cuprinsul cnezatelor 5i voievodatelor noastre. Inteadevar, inaceasta vreme, negustori tot mai numerosi, din orasele sasesti aleArdealului si din orasele germane ale Galitiei, incep ca coboare cumar furile for spre Dunare 5i Mare spre a lua in schimb produselenoastre 5i cele venite din ra'sarit. Se desemneaza astfel doua curentecomerciale : unul al Brasovenilor si Sibienilor spre schelele delaDunire, Braila, Giurgiu, Turnu, Calafat 5i Severin, celalalt al Lio-venilor (locuitorii orasului Lwow) si al celorlalti negustori galitieni

pasunile,

5i

5i 5i

5i

5i

si

www.dacoromanica.ro

UL

TIM

EL

EN

AV

AL

IRI

BA

RB

AR

E

Fig. 46 Cetatea Alba, vedere spre limanul Nistrului. Se observl zidurile puternice §i fortul interior, cuturnuri circulare. (D. P.).

E

-s

os

.

-4--As

4.v.5

el .; .°

.^

r

1.7.J 74.

r

1

P

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 151

spre Mare, la Cetatea Alba. (vezi fig. 46) si la Chilia. De-a-lunguldrumurilor strabatute, atat inteo parte cat si in cealalta, cresc ase-zarile omenesti, multe sate se transforms In targuri, bogacia spo-teste. Cnezii voievozii nostri devin mai puternici si mai avuci.Se apropie vremea cand ei vor ncerca sa inla.ture suzeranitateaungureasca si sa devina independenti stapani peste o tail maimare.

BIBLIOGRAFIE

Pecenegii si Cumanit : GEZA KUUN, Codex Cumanicus, Budapest, ,880,CXXXIV + 395 p. in 8° ; GH. POPESCU- CIOCANEL, Influenta orientalain toponimia romaneasca, in Bul. Soc. Geogr., XXXI (1910), p. 21-41 ; P.PELLIOT, A propos de Comans, in Journal Asiatique, t. XV (1920), p. 125-185 ; G. WEIGAND, Ursprung der siidkarpatischen Flussnamen in Rumiinien,in XXVIXXIX Jahresb., Leipzig, 1921, p. 70-103 ; A. BRUCE BOSWELL,The Kipchak Turks, in The Slavonic Review, VI (1927), p. 68-85 ; N. IORGA,Imperiul Cumanilor Domnia lui Basaraba. Un capitol din colaboratia romano-barbara in Evul Mediu, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 97-103 ; J. NEMETH, Die petschenegischen Stammesnamen, in Ung.Jahrab., X (1930), p. 27-34 ; 0. DENSU$1ANU, Originea Basarabilor, in Grai

Suflet, IV (1930), p. 147-149 ; DR. JOAN FERENT, Cumanii si episcopialor, Blaj, (1931), 152 p. in 8° ; D. A. RASOVSKI, Peceneaghi, Torki i Berendeaina Rusi i va Ugrii, Praha, 1933, 66 p. in 4° (Extras din eminarium Kondakovia-num VI, 1933); T. HOTNOG, Cateva numiri topice romanesti de origine cumanaIasi (1934), Io p. in 8° (Extras din Anuarul Liceului National, 1932-1933) ;C. NEC$LILESCU, Navalirea Uzilor prin Tarile Romane in imperiul bizantin,in Rev. 1st. Rom., IX (1939), p. 185-206).

Tatarii : G. STRAKOSCH-GRASSMANN, Der EMfall der Mongolen inMitteleuropa in den Jahren 1241 and 1242, Innsbruck, 1893, 277 p. in 8° ;

T. HOTNOG, Bezeren-bam" din cronica persana a lui Fazel-Ulah-Raschid,1919, 24 p. in 8° ;V. BORGEA, Recenzia lucrarii lui T. Hotnog, in Anuar.1st. Cluj, I (1921-1922), p. 382-388 ; LEON CAHUN, Les revolutions del'Asie. Les Tures, la Chine, l'Iran, l'Asie Centrale, in E. LAVISSE, A. RAM-BAUD, Histoire generale du IV-e siecle a nos jours, t. II, Paris, 1925, p.884-973 ; V. 50T ROPA, Tatarii in valea Rodnei, in Anuar. 1st. Cluj, III(1924-1925), P. 255-274 ; HAROLD T. CHESHIRE, The great Tartar inva-sion of Europe, in The Slavonic Review, V (1926), p. 89-105 ; GENERAL T.NICOLAU, Invazia Tatarilor si prima ocupare a Buda-Pestei, Bucuresti, 1930,500 p. in 8° ; GIOVANNI SORANZO, II papato, l'Europa cristiana e i Tar-tari, Milano, 1930, in 8° ; 13. A. SACERDOTEANU, Marea invazie tatarasud-estul european, Bucuresti, 1933, 91 p. in 8° ; CONST. C. GIURESCU,Despre in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 253-257.

si

p

si

ills,

www.dacoromanica.ro


Prime le formatiuni romeinelti. N. BANESCU, Ein ethnographisches Pro-blem am Unterland der Donau aus dem XI Jahrhundert, in Byzantion, VI(1931), p. 297-307 ; CONST. NEC$ULESCU, Ipoteza formatiunilor politiceromane la Duniire, in sec. XI, Bucuresti, 1937, 38 p. in 8° ; (Extras din Rev.1st. Rom. VII) ; CONST. NECSULESCU, In legatura cu Vechile formatiunipolitice romdne la Dunarea de Jos". Ras puns d-lor Sacerdoteanu si N. Banescu,in Rev. 1st. Rom., VIII (1938) p. 157-174 ; G. POPA-LISSEANU, lzvoareleistorieie Romiinilor, vol XII, Brodnicii, Bucuresti 1938, 87 p. in 8°; A. V.BOLDUR, Istoria Basarabiei, Contributii la studiul Istoriei Romdnilor, vol. I,Chisinau, 5937, 328 p. in 8° ; CONST. C. G1URESCU, Despre Vrancea, in Rev.1st. Rom. IV (1934), p. 280-283 ; N. AL. RADULESCU, Vrancea forma*politico, consideratiuni geopolitice, in Cercetari geografice in Milcovia, Focsani,1938, P. 24-38

www.dacoromanica.ro

iNTEMEIEREA TARII ROMANEM

Mare le Basarab Voievod", in-temeietor de ;aril fi de dines tie $t

biruitor asupra Ungurilor.

Mu lta vreme s'a crezut ca Tara Romineasca s'a intemeiatprintr'o descalecare din Fagaras. De acolo ar fi venit Negru Voda,pe la sfarsitul veacului al XIII-lea, ar fi ocupat cinutul dintreCarpaci Dunare, tntemeind orase, facand curti domnesti ridi-cand biserici. Asa povesteste tradicia literara pastratk in cronicacea mai veche a Tarii Romanesti, asa au crezut, mai inainte,istoricii, influentaci, cu siguranta, $i de Intemeierea statului moldo-vean care s'a facut, inteadevar, printr'o descalecare. Astazi, stiminsa ca faptele s'au petrecut altfel. Intemeierea Munteniei nu sedatoreste unor descalecatori venici din Fagaras, ci reunirii sub osingura stapanire romaneasca, a diferitelor formaiiuni politice, cne-zate voievodate, din dreapta si din stanga Oltului. Ea nu s'afacut dinteodat.5., Intr'un singur an, ci a cerut mai multe decenii.A fost precedata de incercarea neizbutita a lui Litovoi si a fost'incoronata de stralucita biruinva din 133o a lui Basarab cel Mare,Intemeietorul.

Incercarea lui Litovoi. Dupa moartea regelui Stefan al V-leaal Ungariei (1272) si pe timpul cand urmasul sau Ladislau al IV-leaera Inca minor, voievodul Litovoi foarte probabil una aceeasipersoana cu Litovoi din 1247 ocupa, 'impreuna cu fracii sai, oparte din posesiunile pe care le avea coroana ungara dincoace demunTi refuza sa mai plateasca tribut. Nu stim exact unde erau

.$i

$i $i

$i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1 54 INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

tinuturile ocupate de Litovoi ; pare-se in spre Olt, sau chiar larasarit de acest rau. Vazand ca somatiunile for de restituire nu auniciun rezultat, Ungurii intreprind o expeditie impotriva voievodu-lui rebel. Ea a avut loc intre 1272 1276, mai probabil in 1273.Soarta armelor n'a tavorizat pe Litovoi ; el pierde vieata pecampul de lupta: iar fratele sau Barbat este prins, adus la curtearegelui ungar silit sa se rascumpere cu o suma insemnata de bani.Prima incercare deci de a maxi Cara $i a o face independents adat gres. Razboiul cu Ungurii ne arata totusi ca voievodatul luiLitovoi ajunsese la o desvoltare insemnata, de vreme ce dispuneade foga militara necesara unei lupte ca aceea care avusese loc $ide suma importanta de bani reclamata pentru eliberarea lui Barbat.

Intemeierea Tarii Roma'ne§ti. Dar ceea ce nu izbutise voie-vodul din dreapta Oltului, va face cel din stanga lui. Dupe Seneslauurmase aci in scaun Tohomer sau Tihomir, iar dupe acesta, fiulsat] Basarab. Cum s'au desfasurat evenimentele care au dus laormarea statului 'cirri Romanesti, nu §tim exact ; constatam insa

ca in 1324 acest star exista avea ca down stapanitor pe Basarab.F foarte probabil ca Banatul $i cetatea Severinului au fost ocupatecu sabia. Cert este ca intre 1291 $i 1324 nu se mai gasesc in docu-mentele ungare mentionati banii de Severin", ceea ce inseamna caaceasta posesiune nu se mai afla in stapanirea coroanei ungare.Voiev odatul lui Litovoi precum cnezatele unde stapanisera in

247 loan Farcas se poate sa fi fost ele ocupate tot cu sabia.Se poate de asemenea ca relatii de familie o inrudire prin casa-torie de pilda sa fi permis reunirea unora dintre aceste forma-tiuni. Cert este ca. in 1324, voievodul dela Arges Campulung,Basarab Intemeietorul, stapanea un tinut intins, intre Carpati $iDunare, incepand dela Portile de Fier $i mergand pana in margineaBaraganului. Tara Rornaneasca sau Muntenia se intemeiase.

La realizarea acestui act fundamental al trecutului nostru acontribuit o conjuncture politica externs favorabila. Ungaria,vecinul cel mai puternic $i direct interesat, trece la inceputul seco-lului al XI V-lea, printr'o lungs criza interns, printr'o perioada deanarhie provocata de lupta pentru tron. In 1301 moare regeleAndrei al III-lea $i odata cu el se stinge, in linie barbateasca, di-nastia arpadiana. De razboiul care incepe acum Intre pretendentii

$i

isi

$i

i

$i

$i

$i $i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL DIN 133o 155

la tron, razboiu terminal prin biruinta, in Octomvrie 1307, a luiCarol Robert de Anjou, sue sa se foloseasca voievodul dela Arge§spre rotunji hotarele : o interventie a Ungurilor, ocupati la eiacasa, nu se putea produce. Pe de alts parte, cealalta putere, dinspre rasarit, anume imperiul tataresc, era §i ea in scadere ; de altfeliaporturile noastre cu Tatarii se constata a fi bune in acest timp ;dovada ca Basarab va ti ajutat de et in razboiul din 133o.

RAzboiul din 1330: Tara Romfineasca independents. In1324, noul rege al Ungariei, Carol Robert, recunoscand situatiacreata, e in raporturi bune cu domnul muntean ; ele se mencin siin 1327 ; curand insa, dupa aceea, in 1330, se ajunge la un conflictarmat, a carui urmare va fi independenpa Tarii Romanecti. Cauzeleconflictului nu sunt bine cunoscute ; se pare insa ca vinovati aufost doi sfetnici ai regelui ungar care doreau sa aiba pentru ei taxalui Basarab, sau macar Banatul de Severin. Somat sa restitue acea-sta ultima posesiune si sa plateasca tributul, Basarab refuza. AtunciCarol Robert strange o armata insemnat5. in Septemvrie 133o,porneste impotriva lui. Cetatea Severinului cade ; vazand aceasta,domnul muntean e dispus sa incheie pace, oferind prin soli demnide toata cinstea" cum spune cronica ungureasca sa plateascatributul cerut, sa dea o despagubire de razboiu trimita chiarpe fiul sau la curtea ungara. Aceste propuneri foarte avantajoasesunt insa respinse de infumuratul angevin care indrasneste chiarsa spuna solilor ca Basarab e pastorul oilor sale" si ea-1 va scoatede barba din ascunzisurile sale". Armata ungara porni mai departe.Voievodul muntean facuse insa, dupa obiceiul de totdeauna al tinu-turilor noastre, pustiul in fata dusmanului. Carol Robert ajunse insfarsit in fata cetatii dela Arges ; ostasii s5.i nu gaseau insa nimicde ale mancarii, asa ca, in curand, incepura a suferi de foameacea mare" dupa ins5.si expresia cronicei unguresti ; in cele din urma,trebui sa se dea porunca de intoarcere. Aci, in drum spre casa, iia junse pe Unguri pedeapsa. Pe cand armata for se angajase intr'ovale lungs si stramta, ostasii lui Basarab, care ocupasera inaltimilesi inchisesera cu sanvuri §i cu valuri de p5mant iesirea, incepurasa pravaleasca asupra ei bolovani si copaci thiati sa traga cusagetile in gramada. Prap5.dul a tinut patru zile (9-12 Noemvrie

33o). A cazut atunci multime nenumarata de Unguri ; s'a pierdut

a-s:

si

si,

si sa

www.dacoromanica.ro

156 INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

Fig. 47 Lupta dintre Basarab §i Carol Robert, in 1330, dupe o miniaturedin Cronicon Pictum : armata ungara, jos, in vale, e strivita de bolovanii pecare-i asvarla de pe inaltimi osta§ii lui Basarab. Regele Carol Robert, pare-se,+nsotit de doi credincio§i, f uge spre dreapta, uitindu-se ingrozit la locul de-zastrului. Unul dintre arca§ii romlni, cu pletele pe umeri, poarta sarick. (M. M.).

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL DIN 1330 157

pecetea regatului ; regele ca sä scape, schimbat hainelecu unul din credinciosii sai abia a putut asa, neobservat, dinvalm'asagul acela (vezi fig. 47). 0 pradI foarte bogatI eazu inmainile ostasilor nostri.

Tata cum povesteste Cronicon Pictum", un izvor contemporan, numitastfel din cauza miniaturilor ce-i impodobesc textul, infrangerea Ungurilor :Multimea nenumarata a Romanilor, sus pe rapi, alergand din toate parcile,aruncara sageti asupra oastei unguresti care era In fundul vaii, pe drum, careins nici nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curand un fel de corabie, stramta,unde din pricina inghesuelii, cei mai sprinteni cai si ostiasi cadeau in lupta,pentruca din pricina urcusului prapastios... nu se puteau sui impotriva Ro-manilor pe niciuna din rapile de pe cele doua laturi ale drumului, nici nuputeau merge inainte, nici nu aveau loc de fuga, fiind santurile sapate acolo, ciostasii regelui era cu totul prinsi, ca niste pesti in varsi sau in mreaja. Aucazut tineri principi nobili, Pre' nicio deosebire. Caci aceasta tristaintamplare a tinut mult, din ziva a sasea a saptarnanii pada. in ziva a doua asaptamanii viitoare (adica de Sambaed. pada. Marti !), in care zile ostasii alesiasa se izbeau unii de altii precum in leagan se leagana si se scutura pruncii sauca niste trestii batute de vant. Uciderea cea mai cumplita cad a cazut mul-time de ostasi, principi nobili numarul for nu se poate socoti a fostin ziva a sasea, in preseara Sfantului Martin si dupe' aceea, in ziva urmatoare(adica in zilele de 9 si ro Noemvrie ; Sfantul Martin e la x x Noemvrie !). Acoloan murit si trei prepoziti (administratori bisericesci !) anume : magistrul Andrei,prepozitul bisericii albense, barbat foarte venerabil, vice-cancelarul MajestatiiSale Regale ; fiind el acolo, a pierit cu sigiliul regelui ; mai departe, Mihail pre-pozitul din Poszega 6 Nicolae, prepozitul din Alba transilvana ; dupe' aceeaAndrei plebanul din Sarus Si monahul Petre din Ordinul Predicatorilor, barbatonest, acolo a primit paharul mortii crancene, pentduca, in creierii capului...le-au batut cuie de lemn. $i unii preoti care erau capelanii regelui, furl ucisi.A cazut in sfarsit o multime nenumarata de Cumani. Trupurile tuturor, atatale fetelor bisericesti cat $i ale nobililor laici, acolo, pe locul luptei, asteaptatimpul invierii de apoi. Nici cei mai de aproape ai for nu putura se' gaseascape iubitii for ca ingroape, din cauza navalirii dusmanilor. $i Romanii audus multi prinsi cu sine, atat ra'niti cat si nevatamati, si au luat foarte multearme si hainele pretioase ale tuturor celor cazuci ; si bani In our in argintsi vase pretioase cingatori de sabie multe pungi cu grosite late (cu bani !)si multi cai cu sei fraie, ce toate le-au luat si le-au dus lui Basarab voievod.lar regele ii-a schimbat insemnele armelor sale, cu care a imbreicat pe Desev,fiul lui Dionisie, pe care, crezandu-1 a fi insusi regele, Romanii cu cruzime I-auomorit. $i regele abia a sapat cu ativa inii. Caci au star imprejurul lui caniste ziduri de piatra, Danciul cu fiul sau Ladislav 4i alti ostasi, care erau inserviciul personal al regelui, magistrul Martin, fiul lui Berend ; acestia toateloviturile de sabii si de sageti le-au primit asupra lor, ca niste stropi de ploaietorentiala, ca scape view regelui de lovitura mortii".

iesi

batrani,

sa-i

si

sa

insu5ci, 5i -a

qi

si

Si si

ci

5i

ci

4i

www.dacoromanica.ro


Nu se stie sigur unde s'a dat aceasta memorabila lupta. Uniiistorici cred ea ea a avut loc intre Campulung si Bran, la punctulnumit Posada. Dar dela cetatea Argesului" (sub castro Argias")unde ajunsese armata ungara, drumul cel mai scurt de intoarcerenu e prin Campulung, Bran si Brasov, ci prin Lovistea si apoivalea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil deci ca lupta sa fi avutloc pe aici, asa dar intre Curtea de Arge§ si Sibiu, poate prinLovistea.

Documentele contemporane ne spun ca la acest razboiu, Ba-sarab a avut si ajutorul paganilor vecini" deci al Tatarilor ; tot

Fig. 48 Biserica Domneasca din Curtea de Arges, cel mai vechi lacas bise-ricesc in fiinta in Muntenia. Cradita de Basarab Intemeietorul ; pictura s'aispravit abia sub Radu I. Atat prin plan cat prin tehnica de construccieranduri de caramida, alternand cu randuri de piatra Biserica Domneasca din

Curtea de Arges dovedeste o puternica influents bizantina. (D. P.).

ele ne mai arata ca, in toiul luptei, Carol Robert a cazut de pecal; de amintesc, in sfar0t, pe fiii lui Basarab" care de sigurau luptat alaturi de parintele for impotriva navalitorilor.

Victoria stralucita din 133o a dovedit puterea noului stat

L.

4

I. `7141::142`. 111

A

.1,-

0144,i

ir

si

§i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 159

romanesc $i in acela$i timp i-a asigurat o desvoltare libera. cat atrait, pana in 1342, Carol Robert n'a mai indrasnit sa atace peBasarab sau ceara tribut. Reluarea relatillor cu Ungurii s'a facuttarziu, la inceputul domniei regelui Ludovic (1342-1382) ; elen'au mai avut insa caracter de suzeranitate, de vasalitate, ci deegalitate. Intre 1330 1352, candi$i sfatlege insemnata sa domnie,Basarab Intemeietorul a tost neatarnat, singur stapanitor", cum seva spune in documentele privind pe fiul sau Nicolae Alexandru.

In aceasta de a doua parte a domniei sale, intemeietorul sta-tului muntean intins stapanirea $i asupra cinuturilor din sprerasarit ; el a ocupat $esul Brailei $i al Ialomicei trecand dincolode Prut, in regiunea dela miazanoapte de gurile Dunarii, care deatunci a capatat numele .de Basarabia. Fiindca, la inceput, in veaculal XIV-lea $i al XV-lea, Basarabia n'a insemnat decat aceasta partede miazazi a tinutului dintre Prut $i Nistru ; abia la 1812 si inchip samavolnic, Ru$ii au extins denumirea asupra intregii taridintre Prut $i Nistru, pana la Hotin.

Incarcat de ani, dupa ce intemeiase o tara noun, o facuseneatdrnata $i-i daduse o dinastie, inchise Basarab ochii in 1352 $ifu ingropat in biserica ridicata de el la Campulung. 0 inscriptiedescoperita dupa razboiu, pe peretele Bisericii Domne$ti din Curteade Arge$, ne spune, in putine cuvinte, acest lucru : In anul686o (1352), la Campulung, a murit marele Basarab voievod".Mare, inteadevar, ramane el in istoria neamului nostru ; atat demaxi i-au fost faptele, incat urma$ii lui s'au numit cu totii Ba-sarabi. Un nume de botez caci aceasta e Basarab (Basaraba),intocmai ca $tefan, Mihai sau Petru a devenit numele familieiintregi, dupa cum numele lui Cezar $i Augustus s'au dat apoituturor imparaTilor romani.

BIBLIOGRAFIE

Intemeierea Tarii Romcinesti: D. ONCIUL, Originile Principatelor Ro-mane, Bucure§ti, 1899, VI ± 253 p. in 8 °; D. ONCIUL, Anul mortii mareluiBasarab Voevod, in Bul. Corn, Mon. 1st., XXVI (5957-1923), p. 101-104 ;N. IORGA, Les plus anciennes chroniques hongroises et le pasta des Roumains. II.poque Angivine, in Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. X (1923), p. I0 -21 ; V.

MOTOGNA, larasi lupta dela Posada, in Rev. 1st., X (5923), p. 81-85 ; AL.A. VASILESCU, Data 1290 a descalecatului Rorminesti, in Cony. Lit., 59

sa-i

si

5i -a

5i

Tani

www.dacoromanica.ro


(1923), p. 499-510 ; AL. LAPEDATU, Cum s'a alccituit traditia nationals des-pre originile Tarii Romcineiti, in Anuar. 1st. Cluj, II (1923), p. 289-314 ; 1.

C. FILITTI, Despre Negru-Voila, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV(1924-7925), p. 7-39 ; N. A CONSTANT1NESCU, Posada 133o, 9-12 No-emvrie, Bucuresti, 1930, p. in 16° ; 0. TAFRALI, Monuments byzantins deCurtea de Arges, 2 vol., Paris, 1931, XXI + 352 si 16 + 158 planse; 1. MI-NEA, Rcizboiul lui Basarab cel Mare cu regele Carol Robert (Noemvrie 1330),in Cercet. 1st., VVII (1929-7930, p. 324-343 ; 1. LUPA$, Atacul regeluiCarol Robert contra lui Basarab cel Mare 5330, Cluj, 1932, 22 p. in 80; IONCONEA, Basarabii din Argeb Despre originea for teritoriala etnica, Bucuresti,1935, 23 p. in 4° (Extras din RAnduiala, I, 2); A. SACERDOTEANU, Mor-mantisl de la Arge; zidirea Bisericii Domnelti, Bucuresti, 1936, 12 p. in 4° (Ex.tras din Bul. Com. Mon. 1st. XXVIII, 1935); L LUPA5, Un voevod al Tran-silvaniei in lupt4 cu regatul ungar, in Fra/i/or Alexandra ;i Ion I. Lcipciclatu

la implinirea vdrstei de 6o ani, Bucuresti, 1936, p. 397-403.

si

si

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI BASARAB PANA LA MIRCEACEL BATRAN

Vladislav cu mila lui Dumnezeu, voe-vod transalpin, ban de Severin, duce deEigarai".(Pecetea In Iimba latina a lui Vlaicu

Voila).

Tara Romaneasca a avut parte in veacul al XIV-lea de un§ir intreg de Domni care au lucrat pentru marirea si intarirea ei.Dupa Basarab cel Mare, intemeietorul statului independent si aldinastiei, a urmat Nicolae Alexandru, organizatorul bisericii, apoiVladislav care-§i intinde stapanirea peste munti, in Ardeal. Frateleacestuia Radu intemeiaza marile manastiri, iar Dan poarta razboaiepentru a cuprinde tinuturi pe malul drept al Dunarii. E o succe-siune de eforturi care-§i va gasi incununarea in stralucita domniea lui Mircea cel Batran.

Nicolae Alexandru (1352-1364), fiul lui Basarab, a fostasociat la domnie de catre tatal sau, Inca de pe la 134o. El astapanit in liniste, fiind in legaturi stranse cu vecinii dela miazazi(Sarbii si Bulgarii) §i avand, fata de Unguri, o atitudine demna.Insemnatatea lui sta mai ales in faptul ca a intemeiat MitropoliaTarii Romane§ti. Rana la el, Romanii din stanga Dunarii nu aveauun cap bisericesc, recunoscut oficial de Patriarhia din Constati-nopol. Nicolae Alexandru, vazand aceasta, ceru Patriarhiei sa-inumeasca unul, §i indica §i persoana anume : pe Iachint mitropo-litul din Vicina ora§ pe malul dobrogean al Dunarii, in partileDeltei, azi disparut pe care-1 chemase de altfel la curtea samai dinainte. Patriarhia isi dadu aprobarea $i astfel Iachint devenimitropolit a toata Ungrovlahia" (1359).

Tot Nicolae Alexandru fu §i cel dintai voievod roman ctitor

C onst. C. Giurescu Istoria Rorninilor. Ed. ii-a 11

www.dacoromanica.ro

162 URMA5II LUI BASARAB

la Sfantul Munte ; el ajut5. nu cu pucin" cum spune un docu-ment contemporan manastirea Cutlumuz de acolo.

Fig. 49 Piatra de mormant a lui Nicolae Alexandru, in bisericaNegru-Voda din Campulung. Inscripcia e in limba slavi (C. M. I.).

Casatorit de douI ori, a doua oars cu o catolica, doamnaClara, Nicolae Alexandru a avut doi fii, pe Vladislav §i pe Radu,viitori domni, §i trei fiice, pe Ana, so ;ia carului bulgar Sracimir, pe

0' 0

%10

-iI"

I I re(.16

mi A f 411

11 ! ;haw

,."ri RI. 1.,

pc,

:

L6 -

,

° fte4

... a ..4.4-

manissirii

www.dacoromanica.ro

VLADISLAV I SAU VLAICU VODA 163

Anca, sotia tarului sarb Stefan Uro,s, pe Elisabeta, al ca'rei sot afost Ladislau de Oppeln, palatinul adica cel mai inalt dregator

al Ungariei. Din aceste legaturi de familie poate judeca oricinesituatia Basarabilor. in sud-cstul european prestigiul statului in-temeiat numai cu o jumatate de secol in urma.

Nicolae Alexandru a murit in anul 1364 si a fost ingropatin biscrica din Campulung, unde odihnea tatal sau. Pe piatra luide mormant, cea mai veche din cate avem dela domnii nostri, secitcste urrna'toarea inscriptie, in limba slava : In luna Nocmvrie16 zile, a raposat marele singur st'apanitorul domn Io NicolaeAlexandru voievod, fiul marelui Basarab, in anul 6873 (1364)...Vesnica lui pomenire" (vezi figa 49).

Vladislav I sau Vlaicu Voda are o domnie mult mai putinlinistita ca a tatillui sau. El sta'paneste, inca din primii ani, Amlafu!,un tinut la sud-vest de Sibiu, si Tara riiecirafului. Ambele ii fuse-sera date ca feude de catre rcgele Ungariei ; de aceca Vladislav re-cunoaste suzeranitaeta acestuia.

Pe la inceputul domniei lui Vlaicu anume in 1368, tarulbulgar dela Tarnovo, Joan Alexandru, care se inchinase Turcilor,veni, cu ajutorul lor, sa cucereasca Vidinul unde sta'paneau, in acelmoment, Ungurii, dar care mai inainte fusese al lui Sracimir, cum-natul domnului muntean. Pentru a impiedeca pe Turci sa cuprindiinsemnata cetatc a Vidinului, Vlaicu, in unire cu Ungurii, trimiteimpotriva for o armata care ii bate. E prima ciocnire pe care o auRomanii din nordul Dunarii cu Turcii. Putin dupa aceea folo-sindu-se de o raiscoala a Bulgarilor localnici, care nu vroiau sa pri-measca pe misionarii catolici, veniti impreuna cu oastea ungafa,Vlaicu a ocupat Vidinul. Acest lucru a maniat insa grozav peregele Ungariei care voia sa opreasea cetatea pe seama sa si I-ahotarit sa porneasca fazboiul impotriva domnului muntean. TaraRomaneasca a fost atacata de doua armate : una a trecut Dun'area,prin ploaia de sageti a arcasilor nostri, si a cuprins cetatea Seve-rinului ; cealalta, sub conducerea voievodului Ardealului, a scoboritmuntii, cu gandul sa atace pe Vlaicu dela spate. Impotriva ei,domnul a trimis pe parcalabul cetatii de Dambovita, Dragomir,care a surprins pe Unguri in niste locuri inguste si i-a sfaramat cutotul (1369, inainte de 7 Iunie). Aceasta batalie se aseamana cu

§i

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

164 URMASII LUI BASARAB

cea din 1330 ; Ungurii au avut si de data aceasta pierderi foartemarl, insusi voievodul si vice voievodul Ardealului au cazut pecampul de lupta.

Cronica ungureasca a lui loan de Kukullo poveste§te ca armata a doua,alcatuia din nobili", din Secui §i din multi ost4 dintre cei mai de seama`,avusece o prima ciocnire, victorioasa, cu armata munteana, comandata de co-mitele Dragomir". Dar dupa aceea continua cronica inainand fara grijamai departe prin... paduri, and se infundase pe nige poteci foarte Inguste",Nicolae, voievodul Transilvaniei, a lost atacat de multimea Romaniior dinpadssri si din munti si a ramas mort imprecina cu vrednicul barbat Petru, vice-voevodul au, cu Deseu zis Vas, cu Petru Ruf fits, castelanul dela Cctatca deBa!ta, cu Secuii Petru si Ladislau, blirbati viteji, cu alti numerosi ostasi sinobili de seama. Si dupa ce Ungurii, parasind oastea, dadura dosul qi o rupse-ila fuga, a'ungand prin locuri noroioase §i mla§tinoase, multi dintre ei fura ucigide RomAni ; numai cativa au scapat cu mare primejdie pentru persoana forcu pagube in avut. Iar trupul vocvodului Nicolae, scotandu-1 cu lupta grea dinmainile Romanilor, 1-au adus in Ungaria, inmormInteze la Strigoniu, inm'anastirea Fecioara Maria".

In urma infr'angerii, regele ungar a incheiat pace, lasand Vi-dinul pe seama lui Sracimir si ingaduind lui Vlaicu sa-si pastrezefeudele de peste munti.

In afara de luptele glorioase si de marirea Orli, Vlaicu maie insemnat si prin grija ce a purtat de cele bisericesti. In vremealui, in 1370, s'a intemeiat o noua eparhie o episcopie pentrutinuturile oltene, cu resedinta, dupa toate probabilitatile, la Severin.Tot sub el, calugarul Nicodim, venit din Serbia, a zidit cea dintaimdniistire munteana, Vodi ;a, spre apus de Turnu Severin. Domnula inzestrat acest lacas dumnezeesc cu sate, mosii, robi, vesminte siodoare bisericesti si cu o sums de bani pe fiecare an. Ni s'a pa.stratactul de danie, care e cei dintai document intern cunoscut din TaraRomilneascrl.

In acelasi timp, Vlaicu oranduia negotul pe care-1 faceauBrasovenii la noi. El le-a dat un tratat de comert, in 1368, princare a hotarit ca negustorii din Brasov sa plateasca pentru mar-furile for 30/0 ca vama sa fie scutiti de vama domneasca dinSlatina. Se a&loga ca pentru marfurile care se vor exporta prinBraila sa nu se plateasca nicio vama. Tot in timpul lui Vlaicu s'aubatut cei dintAi bani romane,sti. Ei sunt de argint, de marimeaunci piese de un leu de astazi si au, pe o parte, un scut si nu-

si

sa-1

si

ti

si

si

www.dacoromanica.ro

VL

AD

ISL

AV

ISA

UV

LA

ICU

VO

DA

Fig. so Man'astirea Cozia, pe valea Oltului, in judetul Valcea. Clopotnita mare e a bisericiizidite de Mircea ; clopotnita cea mica e a unui paraclis ulterior, cuprins in rand cu chiliile. (C. M. I.).

les

° .. A io

- n!,

'

;";--. I .11"/.30Williff-wirliq

. 0.... fn.. -II--- ",...i., . '.3, ,-,A, -" . -_, , ' ---7-T

3 I ° I 1 1

': 7.-;'''if'.:f1(-..';-:':'"'"*-, 'ft., jrr r;9 I 4-51 ;;',w1 ..'.`4,4A0a_.' #.)? ; -........ -{.{2 ' . . ,. '''. 'Ili kr' 31.g .1., iiiir,41..ir- ' .,, .erT

t:f 4 -,. :' twit..,

f}V °

-

or.

www.dacoromanica.ro

166 URMASII LUI BASARAB

mele voievodului, iar pe partea cealalta, un coif cu un vultur sinumele

Date fiind toate aceste fapte, se intelege de ce Vlaicu estesocotit ca unul din domnii cei mai insemnati pe care i-a avut TaraRomaneasca. Nu stim sigur cand si-a incheiat domnia ; in 1374era Inca in vieata, in 1377 domnea, se pare, fratele sau Radu ; nuBrim sigur, de asemenea, nici unde a fost ingropat.

Radu I. Radu, urmasul la tron al lui Vlaicu, era frateleacestuia ; anii lui de domnie nu sunt bine precizati : in 1374 traiaInca Vlaicu, in 1385 gasim ca domn pe Dan ; intre aceste doua datecade asa dar domnia lui Radu. El este insemnat prin grija pe carea purtat-o color bisericesti. In vremea lui, se ridica marile manastiriCozia si Tismana, apoi manastirea Cotmeana, precum unele la-casuri mai mici, ca schitul Bradetul din judecul Arges (vezi fig. 5o).Radu, fiind pus in fruntea pomelnicilor din aceste manastiri, a sifost confundat mai pe urma de catre calugari si, dupa acestia,de catre cronicari, cu primul domn ai tarii, cu legendarul Negru

Asa s'a treat numele hibrid de Radu-Negru. In realitate, un voevod cuacest nume n'a existat niciodata. Confuzia e veche ea se produsese deja in adoua jumatate a veacului al XVI-lea. In 1576, Alexandru at II-lea, intarindmanastirii Tismana satul ce se cheama Comanii" spune ca el i-a fost mosteniresi intaiire Inca din zilele raposatului Negru Voevod". Mai mutt, pentru a nuexista nicio Indoiala, adaoga chiar : Inca am citit Domnia mea cartca rapo-satului Negru Voevod de intarire". $tim ins precis at satul Cumanii (maiinainte Vadul Cumanilor) a lost daruit mandstirii Tismana de catre Radu Ba-sarab ne-o spune limpede documentul din 1385, al fiului sail Dan. Prin urmarcNegru Voevod" at hrisovului din 1576 este in realitate Radu Basarab, ctitorulmarilor manastiri si al Bisericii din Curtea de Arges. Din mediul bisericesc si

din cancelarie, confuzia a trecut apoi gi In istoriografie : asa se face ca in cro-nicele rnuntene din veacul at XVII-lea, intemeierea Tarii Romanesti este atri-buita lui Radu Negru". De ani nulnele s'a tot transmis, timp de peste douasure de ani, si abia in vremea noastra s'a lamurit confuzia.

Radu n'a mai stapanit Fagarasul Amlasul, deoarece nu erain raporturi bune cu Ungurii : in prima parte a domniei, se pareca a purtat chiar $i un r'alzboiu cu ei. A pastrat insa, dupa toateprobabilitatile, cetatea Severinului.

Radu a fost ingropat in Biserica Domneasca din Curtea deArges. Mormantul lui, printr'un fericit noroc, s'a pastrat neatins

Vodd.

si

si

orfi,

si

si

t

www.dacoromanica.ro

Fig. 51 Paftaua de aur a lui Basarab, gasita in mormantul sat' din biserica Domneasca dela Curtea deArges. Infatiseaza un castel medieval, avand in centru, facuta din bronz, o fiinta supranaturala, cu cap defemeie si trup de lebada. Inele de aur, unele impodobite cu pietre precioase avand inscriptii slave si latine,precum si o aplica dintr'un aliaj de aur, reprezentand un cavaler medieval, gasite toate in mormintele din

Biserica Domneasca dela Curtea de Arges (C. M. I.).

""Vr'P..?,'Irrr"1","

.6-;'1" if

VIP

,, . .

-d-, ;......- .........-,,,).k'. '`b

. , . . . L '-' c 4.r

.ar. .uII '

F$:

cA.0.161, 1".?. S--i. 40101

Ii

www.dacoromanica.ro

168 URMA$I1 LUI BASARAB

pans dupa razboiul pentru intregirea neamului, in 192o, cand afost descoperit, sub lespezile de piatra ale pardoselii. Voievodul,imbracat in costum de cavaler, odihnea intr'un sacrofag de piatra.Tunica era de purpura, cu nasuri de aur imbodobita cu marga-ritare. Mijlocul era strAns inteo cingatoare de piele care se in-chidea printr'o splendida pafta de aur, infatisAnd un castel me-dieval (vezi fig. 51). In degete avea inele de aur impodobite cupietre scumpe cu insciptii latinesti si slave (vezi fig. S2) ; pe cappurta o diadems de fir si margaritare. Costumul podoabele asa

Fig. 52 Inele gisite in mormantul lui Radu I si in alte morminte din Bise-rica Domneasca dela Curtea de Arges. Al treilea din stanga, in randul de jos.are inscriptia in limba slava. Cel de deasupra lui, are inscriptia in limba latina

Colectia Comisiei Monumentelor Istorice Bucuresti. (C. M. I.).

de frumoase ale voievodului ne arata bogatia stralucirea curtiimuntene din veacul al XIV-lea.

Dan I, fiul lui Radu, are o domnie scurta, (c. 1384c. 1386).El desavarseste lacasurile bisericesti incepute de tatal sau si le in-zestreaza cu sate, mosii si diferite privilegii. Poarta lupte : a atacat

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 169

mai intai pe Unguri, in Banat, in regiunea cetAii dela Mehadia ;s'a razboit apoi cu tarul bulgar ; aci si-a gasit el moartea,cazand, probabil, pe campul de lupta.

Lui Dan i se datoreste ridicarea din temelie"a unei bisericiin Ramnicul Valcei, devenita mai tarziu biserica episcopala.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Alexandru voevod : C. MARINESCU, Infiintarea Mitropoliilorin Tara Romcineasca si in Moldova, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t.(1923-1924), p. 247-269 ; N. IORGA, Domnip Anca si patronajul ei literar,in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV (1924-1925), p. 373 -377: G. 1.BRATIANU, Recherches stir Vicina et Cetatea Alba. Contributions ui l'histoirede la domination byzantine et tatare et du commerce genois sur le littoral rou-main de la Mer Noir, Bucuresti, 1935, p, in 8° ; GHEORGHE CIORAN,

-ceov 'Potilicvnxthy Xi,Jp6iv ToG 'A0o, ix? 8Yi TCT/V It0V6) KOtria0U110U-

7:0:), Accipag, loxEmpiou ;tat 'Ariou Ilvi7..sXsiditovog 76,v Peiatov, Atena,1938, 304 p. in 8°.

Vlaicu Voda : N. IORGA, Lupta pentru stapinirea Vidinului in 1365-9si politica lui Vladislav Voda PO de Unguri. Un episod din cucerirea Penin-sulei Balcanice de Turci, in Cony. Lit., XXXIV (1920), p. 962-999 ; V. MO-TOGNA, La razboaiele lui Vlaicu Voda cu Ungurii, 1368-9, in Rev. 1st., IX(1923), p. 12-20 ; C. MOISIL, Monetaria Tarii Romcinesti in timpul dinastieiBasarabilor, in Anuar. 1st. Cluj, III (1924-1925), p. 107-159 ; GR. NAN-DR1$, Un document privitor la impartirea mitropoliei Tarii Ronanesti 1372(1373), Cluj, 1931, 5 p. in 4° ; P. LEMERLE, A propos de la fondation dumonastere de Koutloumous : un faux chrysobulle d'Alexis Ill Empereur deTrebizonde, in Bulletin de Correspondance Hellenique, LVIII (1934), P. 221-234 ; FRANZ BABINGER, Rumeli, Rumelien in Ensyklopadie des Islam, III,Lirden, 1937, p. 1271.

Radu 1: I. MINEA, Urmasii lui Vladislav I si politica orientala a Un-gariei, Bucuresti, 1916, 32 p. in 8° ; Curtea Domneasca din Arges, Bucuresti,1923, 286 p. in 4° (Formeaza anii XXVI 1917-1923 din Bul. COM. Mon.1st.); G. I. BRATIANU, Les bijoux de Curtea de Argesh (Roumanie) et leurselements italiens, in Rev. Arch., s. V, t. XVII (1923), p. 90I to ; G. I. BRA-TIANU, Les bijoux de Curtea-de-Arges et leurs elements germaniques, in Bull.Sect, Hist. Acad. Roum., XI (1924), P. 39-54 ; C. MOISIL, Monetele luiRadu I Basarab, in Bul. Com. Mon. 1st., XXV. _T (1917-1923), p. 122-133 ;G. I. BRATIANU, L'expedition de Louis 1-er de Hongrie contre le prince deValache Radu I-er Basarab en 5377, Valenii de Munte, 1925, 12 p. in 8°.

Dan I: C. LITZICA, De tine a fost ucis Dan, fratele lui Mircea? inLui Titu Maiorescu omagiu, Bucuresti, 1900, p. 54-61 ; I. DONAT, Resedintelecelei de o doua mitropolii a Tarii Rominesti, in Arh. Olt., XIV (1935), p.67-76.

,-xicrEtc

$isman,

II,

31,228,

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA MOLDOVEI

In anal 6867 (1359) dela facerealumii, cu voia lui Dumnezeu, s'auinceput Tara Moldovei".

(Leopisetul zis dela Putna).

Caracterul si data intemeierii statului moldovean. Intreintemeierea Munteniei si aceea a Moldovei este o mare deosebire ;cea dintai se datoreste reunirii diferitelor formatiuni politice dintreDunare si Carpati sub un conducator local, anume voeivodul delaCampulung si Arge§ : este, prin urmare, un proces intern. Cea dea doua este rezultatul unei cuceriri din afara, a unei ocupari ateritoriului dintre Carpati, Nistru fi Mare de catre un conducatorvenit de peste munti. In Moldova a fost inteadevar o descalecare,intai a lui Dragos, apoi a lui Bogdan, coboriti amandoi din Ma:a-mures, in timp ce in Muntenia, intemeierea a plecat din insusi cu-prinsul viitorului stat. Descalecarea priveste, evident, numai pestapanitori, patura conducatoare ; restul populatiei, deci marea ma-joritate a ei, n'a venit din Maramures, ci a fost gasita de descaleca-tori pe teritoriul amintit mai sus.

Deosebirea intre cele doua tari se pastreaza si in ce privestedata intemeierii : Moldova a luat fiinta cu aproximativ o jumatatede secol mai tarziu decat Tara Romaneasca. Data pe care o daucronicele toate cronicele noastre este 1359. In acest an, spuneletopisetul zis dela Puma, cu voia lui Dumnezeu, s'au inceput CaraMoldovei".

Cronicele pun intemeierea in legatura cu o vanatoare. In /359 ar fi iesitDragos Voda din Maramures la vanat. $i infalnind un bour, I-a gonit cu cainii

www.dacoromanica.ro

ALUNGAREA TATARILOR 171

pans pe malurile Moldovei, unde ucis, sub o rachita. A facut acolo Dragosospac cu boierii sai si placandu-i cam si locurile desfatate" s'a hotarit sa seaseze aci. $i asa s'a intemeiat Moldova, Dragos stand primul ei Domn. Inamintirea vanatorii, a hotarit el ca pecetea noului stat sa fie un cap de bourlocul unde a cazut fiara s'a numit de atunci Boureni, iar apa pe malurile carcias'a Intamplat aceasta fapta a capatat numele de Moldova dupa Molda, cateauacea lute care gonise fiara pang aci §i murise apoi de oboseara. Aceasta-i legenda.Ea cuprinde totusi un fond de adevar : venirea lui Drago§ din Maramures. Caintemeierea s'a facut insa in urma unei vanatori, ca numele Moldovei deorigine slava s'ar trage din acela al legendarei Molda, precum si explicareapecetei statului, accasta nu le putem primi. Ele sunt explicatii mai tarzii aleunor fapte si nume existente, au deci caracterul unor mituri etiologie.

Alungarea Tatarilor. Dragon Voda si Sas Voda. Dupanavalirea Tatarilor, in 1241, tinutul dintre Carpati si Nistru acamas sub ascultarea lor. Deseori, acesti barbari treceau insa si

peste munti, in Ardeal si in Ungaria, pradand, arzand si luandrobi. De aceea, regii ungari au trebuit sa poarte mai multe razboaiecu ei ; unul a fost in 1343 cand regele Ludovic a trimis o armataputernica din care faceau parte si Romanii maramureseni, sub co-manda voievodului for Drago,s. Tatarii au fost batuti cu totul sisiliti sa se retraga peste Nistru, in campiile din nordul Marii Negres; in Crimeia. Dar pentru ca sa nu se intoarca jar si pentru caArdealul sa fie mai bine pazit, regele Ludovic hotari se parein 1352 sau 1353 sa intemeieze, la rasarit de Carpati, o pro-vincie noua Moldova, numita astfel dela raul Moldova (acest numevine, se pare, dela Mo/id); in fruntea ei fu asezat Dragon, voie-vodul maramuresan. El trebuia sä apere trecatorile prin care Ta-tarii obi§nuiau sa patrunda peste munti ; era supus regelui Unga-riei, si-§i avea resedinta in orasul Baia, centru cu o importantacolonie saseasca, venita din partile Rodnei si Bistritei. Drago§ adomnit putin : vreo doi ani de zile, daca cronicelor suntexacte ; dupa el a urmat fiul sau Sas cu o domnie iara§i scurta,de patru ani.

Romanii in Moldova inainte de intemeierea statului. Arfi o greseala sa-si inchipuie cineva ca dupa retragerea Tatarilor,Maramuresenii victoriosi ai lui Dragon ar fi ocupat o tara pustie,ca n'ar fi existat aci, la rasarit de Carpati, asezari omenesti.Aproape tot tinutul cuprins de viitorul stat al Moldovei, si in

indicatiile

www.dacoromanica.ro

172 INTEMEIEREA MOLDOVEI

special bazinul Siretului a fost bine populat. In partea de miazazia lui exista, in vremea aceea, la apus de Siret, stravechiul tinut,foarte bine inchis, ca o cetate naturall, at Vrancii. Vechi numirislave ca Naruja, Nereju, Putna, Coza, labala ; numiri ungure§ti,pecenege sau cumane precum Tichiri§, Haga, Vizaut, Chilimetea ;numiri romane§ti ca Vidra, Colacul, Paltin, Spulber,unele aratand pe descenden %ii unui mo§ comun : Barse§ti, Bode§ti,Negrile§ti, Spine§ti, sunt toate dovada unei perfecte continuitati apopulatiei de aici, din veacul al VI-lea pang dupa descalecat. Maispre miazanoapte, tot pe partea dreapta a Siretului, gasim a§ezariledela Trotu§, Sascut in ungure§te : fantana Sasului §i Adjud,de asemenea anterioare intemeierii, cea dintai nefiind 1nsa mai vechedecat a doua jumatate a veacului al XIII-lea. Regiunea Neamtuluicu vechea ei cetate §i cu valea Bistritei, a fost cu siguranta locuitain vremea lui Drago§ ; §i aci amestecul de numiri slave, ungure§tiCuejd, Bicaz §i romane§ti, arata continuitatea populatiei dinepoca slava pang in veacul al XIV-lea. Mai departe, pentru tinutul

avem §i dovezi documentare despre prezenta aci, la 130o, a uneipopulatii 1nsemnate ora'Knefti : ni s'a pastrat pecetea, din veaculal XIV-lea §i cu inscriptie latina, a cetkii sau ora§ului moldo-venesc (civitas Moldavia") Baia, in care se a§ezasera coloni§ti ger-mani §i unguri, alaturi de ba§tina§ii romani. Despre Campulung §itinutul Inconjurator, Dimitrie Cantemir ne spune, ca §i despre Vran-cea, ca el forma un fel de republics, cu anumite drepturi §i avantajepastrate din mo§i stramo§i. Descalickorii Modovei au gasit acise pare o veche forma de organizare, probabil vreun cnezat, 5iau lasat ba§tina§ilor, in schimbul supunerii, o parte din drepturilelor. In extremitatea nordica, in sfar§it, a teritoriului pe care se vaintinde statul moldovenesc, exista pe la jumkatea veacului alXIV-lea o tara" probabil un voevodat a Sepenitului. Cro-nicarul polon Dlugosz ne da §i numele voevodului, Stefan, §i aratape larg lupta, in 1359, pentru mo§tenire, dintre cei doi copii aiacestuia, unul din ei Petru, fiind ajutat de Unguri, iarStefan, de Poloni. Siguranta deplina n'avem, nici cu privire lanume, nici la restul povestirii lui Dlugosz ; nu e mai putin ade-varat ca a existat o tara" a Sepenitului §i ca erau aci, pe vremeadescalecatului, a§ezari omene§ti, unele puternic intarite, ca Tetina,spre miazanoapte de Cernauti, §i Hotin, pe malul Nistrului.

Valea-Sarii,

Baii,

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA MOLDOVEI INDEPENDENTE 173

In partea stanga a Siretului, pe dealurile acoperite de codriiseculari, credem de asemenea ca a existat o straveche populatieromaneasca. In tinutul cu nume slay al Dorohoiului, in care cursu-rile de apa si numeroasele lacuri favorizeaza atat de mutt asezarileomenesti, ca in parvile Vasluiului, cel cu nume cuman, descale-catorii n'au gash pustiul" de care vor da peste Prut, in Bugeac.Pe valea Beirladului, a Crasnei mai cu seams a Prutului au fostiarasi vechi asezari romanesti. Codrul Chigheciului a adapostit capretutindeni pe stramosii nostri, tot asa si codrii Orheiului §i La-puinei. Pada in marginea stepei, s'au intins, prin poenile padurilor

pe vaile apelor, octane", prisacile, catunele si satele plugari-lor pastorilor romani sau vlahi" cum le spuneau vecinii slavisi turci (in limba tatara Ulag", in cea maghiara Olah"). Dacan'ar fi existat aceasta desime de populatie romaneasca, intemiereaMoldovei cu luptele repetate victorioase ale lui Bogdan im-potriva unei armate puternice cum era cea ungara si mai alesrapida ei expansiune, in trei decenii, pang la Nistru si la tarmulMarii, nu s'ar putea explica.

Intemeierea Moldovei independente. Bogdan descaleca-torul. In aceeasi vreme cu Dragon si Sas traia in Maramures unvoievod cu numele de Bogdan care era, Inca in 1343, in dusmaniecu regele Ungariei. El stapanea o mosie intinsa, Cuhnea, de caretineau mai multe sate, cu munti, paduri si ape. In 1359, ne maiputand sta in Maramures, din cauza dusmaniei amintite, Bogdanse hotaraste sa treaca in Moldova ; aci tocmai murise Sas, lasandmai multi fii, dintre care Balc sau Ba/ita trebuia sa-i urmeze inscaun. Insotit de fiii sai, de rudele tovarasii care vroiau sa-1urmeze, trecu Bogdan muntii sili prin lupta pe fiii lui Sas sa-ilase locul. 0 sums dintre locuitorii Moldovei i se alaturara delainceput astfel, el putu sa respingi mai multe atacuri ale regeluiUngariei care voia sa restabileasca pe Balc. In 1365, printr'un do-cument oficial, acesta din urrna primea, redusa compensatiepentru tam pe care o pierduse mosia Cuhnea din Maramures

lui Bogdan. Moldova era acum independents, intocmai ca $i

Tara Romaneasca, dupa razboiul din 133o ; exista deci acum unal doilea stat romanesc.

si

§i

si

si

si

sisi

si,

a

www.dacoromanica.ro

174 INTEMEIEREA MOLDOVEI

Interesant e textul documentului din 1365 : Noi spune regele, refe-rindu-se la fiii lui Sas, dar in special la Bale avand in vedere serviciile salesttalucite, mai ales in Sara noastra moldoveneasca pe care le-a facut nu foraeirsarea propriulut sau singe fara rant cu moartea frattlor sai, a celor

apropiatt it a slujitorilor sat, ii dam o movie numiti Cuhnea, in ;am noastraa Maramuresului, cu satele Ieud, Bascov, amandoul Visaele, Moiseni, Borsaumandoua Selistele... cu toate pertinen;ele sale... pe care mope am luat-o deliBogdan votevod si dela fill lui, infidelii nostri notorii. Cad Bogdan si fiii lui,prin lucrarea diavolului, dusmanul neamului omenesc, depirtandu-se dela cre-dinta ce ne datora, au trecut pe ascuns din regatul nostru ungar in Sara noastraamintita a Moldovei s'au silit s'o pastreze spre ofensa Majestatii Noastre.Nu numai s'au silit adaogam not dar au si izbutit ; o recunosc de alt-minteri insesi cronicele unguresti contemporane.

Fig. 53 Biserica dela Itaclauci, ctitoria lui Bogdan, intemeietorul Moldoveiindependente. In aceasta biserica se afla mormintele celor dintai voevozi mol-doveni. Nu are abside laterale, are in schimb contraforturi ca la catedralele

din apus. Acoper4u1 e de §indrila. (D. P.).

Bogdan a inchis ochii in 1365 : vase ani de zile dup5. descI-lecat. Scurta domnie, cand ne gandim la aceea a lui Basarab, darasem5na'toare in multe privinti cu ea. Intocmai ca si intemeietorulstatului muntean, ;i Bogdan a asigurat independenta farii sale ;i

si si

si

cr °;

. .

oar "

r . T

----ggiFinAtt==ttr_

.Je..-N.."_.ta

si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 175

i-a dat prima dinastie. A fost de asemenea §i ctitor de lacgurisfinte. Lui i se datore§te, dupa toate probabilitavile, o biserica delemn la Vo/ova; §i biserica dela Radauti unde a fost inmormantat(vezi fig. 53). Deasupra mormantului, Stefan cel Mare a pus opiatra frumos lucrata §i cu o inscripcie in limba slava, pomenindpe strabunul sau batranul Bogdan Voievod".

BIBLIOGRAFIE

Intemeierea Moldovei : ROMUL VUIA, Legenda lui Dragob Contri-butiuni pentru explicarea orginii i formarii legendei privitoare la intemeiereaMoldovei, in Anuar. 1st. Cluj, I (1921-1922), p. 300-309 ; V. MOTOGNA,Urmaiii lui Dragoi (an document necunoscut), in Rev. 1st., XI (1925), p,201 -204 ; AL. ARBORE, Toponimie putneanil, in Milcovia, I (1930), P.5-39 ; IORGU IORDAN, Toponimie putneana; in Milcovia, IV (5933), p.1-32 ; C. ANDREESCU, Asezari franciscane le Dunuire Marea Neagrain sec. XIIIXIV, in Cercet. 1st., VIIIIX (1932-5933), p. I51 I63 ;CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea asezarilor romanegi dintre PrutVistru, Bucure§ti, 1941, 14 p. in 8° (Extras din Rev. Fund. Reg., VIII).

si

Ii

www.dacoromanica.ro

URMA$II LUI BOGDAN PANA LA ALEXANDRUCEL BUN. MU$ATINII

Mare le singur stapdnitorul domnlo Roman voievod al Tarii Moldoveidela munfi pane- la parmul

(Hrisovul din 3o Martie 1392).

Late() voievod. Dupe- Bogdan, urmeaza la tronul Moldovei.fiul sau Latco. A fost un sprijinitor al catolicismului, a infiincatun episcopat catolic in ora§ul Siret a trecut el insu§i la catoli-cism. Se pare insa ca aceasta trecere n'a fost sincere-, ci determinate-dc un calcul politic, de necesitatea de a face, in aceasta epoca deofensiva a catolicismului, concesiuni celor doua puteri vecine, Un-garia §i Polonia, reunite sub aceeai conducere, a regelui Ludovic(1372) ; fapt este ca socia sa a ramas ortodoxi gi ca el insu§i a fostingropat in biserica ortodoxa dela Radauti, alaturi de tatal sau,iar nu la Siret, in cea catolica.

In acelasi an in care se instituia episcopatul de Siret, Papa numea unnou titular, pe Nicolae de Buda, pentru episcopatul din extremitatea sudica aMoldovei, al Milcoviei, care continua pe acela al Cumanilor, distrus de nava-lirea tatareasca. In scrisoarea de numire se vorbeste de clerul si poporul cetarii

diocezei de Milcov" de unde rezulta ca exista, in vremea aceea, o asezaremai insemnata cu acest nume. Noi banuim ca ea se afla pe teritoriul actualeicomune Reghiu, de pe apa Milcovului, in judecul Putna, unde s'a descoperit inanii trecuti o truce de piatra. Sapaturi sistematice ar permite sa se verificeaceasta ipoteza. Incercarea Papei de a reinvia vechiul episcopat al Cumanilorn'a dat rezultate apreciabile. Titularul episcopiei Milcoviei nici nu statea dealtfel in cetatea" cu acelasi nume, in once caz nu statea in mod permanent.In 5375 it gasim la Sibiu unde adevereste ca un cet4ean a construit in acestoral o capela in onoarea Prea Curatei Fecioare. Inaintea lui Nicolae de Buda,

math.

si

si

www.dacoromanica.ro

MUSATINII. PETRU VOIEVOD 177

fusesera numiti ca episcopi de Milcov, Toma de Nympti in 1347, Bernard la1-evruarie 1353 apoi Albert de Usk la 29 Mai 1364. Ultimii doi apartineau

ordinului dominicanilor. Nici acestia insa n'au rezidat in eparhia lor, in ceta-tea" Milcov.

Petru Voievod. Evenimentele care autoata

urmatmortii lui Lace° sunt printre cele mai obscure din istoriaMoldovei. Nu exists certitudine nici macar in ce priveste persoanaurmasului sau.

Catava vreme, invatatii nostri, pe temeiul unui act intern din 1374 si a

[mei mentiuni dintr'o cronica strains, puneau ca succesor al Tub Lap) pe lurgK oriatovict, un principe litvan. Acesta, ortodox, ar fi fost adus de catre boie-rimea moldoveana ca o reaccie impotriva curentului catolic ar fi domnit vreo

ani, pierind dupa aceea intr'un complot al aceleiasi boierimi nemultumite.Cercetariie din ultimul temp au aratat insa ca actul intern din 1374 este unfalsificat, ca stirea crcnicei straine e mult posterioara evenimentului pe care-1povesteste si nu merits crezare, ca, in sfarsit, Iurg Koriatovici era catolic, nuortodox. Ar fi fost de altfel si de mirare un asemenea stapanitor pe care 3a

nu-1 pomeneasca nici cronicile noastre vechi, nici pomelnicele, nici hrisoaveleurmasilor.

Atunci cine a urmat la tronul Moldovei ? Laic° n'a avutniciun fiu, asa incat cu el s'a stins dinastia lui Bogdan in liniebarbiteasca. A continuat insa, in linie femeiasca, prin Margaretasau Muiata care era fiica sau a lui Lava) sau a lui Bogdan nuse stie bine. Murata a fost casktorita cu un Costea care se pare ca,a ocupat tronul Moldovei pentru putin timp, indata dupa Lace°.l'omelnicul dela Bistrita pomeneste pe Costea printre bine cre-dinciosii domnii care Moldovei. Urmasii Migatei §i ai lui Costeaau purtat numele generic de Muiatini, dupa cum in Tara Roma-neasca, urmasii lui Basarab au purtat pe acela de Basarabi.

Durata domniei lui Costea nu se arata in cronici, putem insa incerca s'ostabilim prin deductie. Se admite ca Late° Incheia.t stapanirea in 1373 ; pede alts parte, lui Petru, letopisetele noastre vechi ii dau toate 16 ani dedomnie. Lund ca sfIrsit al acesteia din urma anul 1391 (in 1392 se constataRoman ca domn al Moldovei) rezulta ca Petru a inceput armuirea sa in 137.Prin urmare, Costea a domnit intre 1373 qi 1375 ; domnia lui a fost scurta :vreo doi, trei ani de zile. Ce s'a petrecut in acest rastimp, nu se stie : n'avemabsolut nicio informatie pha acum.

Ccnst. C. Giurcscu Istoria Rominilor, Ed. II-a 19

22 si

si

Si.-1

www.dacoromanica.ro

178 URMASII LUI BOGDAN

In x375, ajunge la tronul Moldovei Petru Voievod, fiul Mu-satei si al lui Costea ; el domne§te, potrivit cronicilor, 16 ani, decipang in 1391. A fost in bune legaturi cu regele Poloniei, VladislavIagello, a carui suzeranitate a recunoscut-o in 1387, printr'un actomagial dat in orasul LwOw- (Liov, cum ii spuneau ai nostri). Inanul urmator, 1388, el imprumuta chiar pe Vladislav cu 3000 deruble de argint, o suma insemnata pentru vremea aceea. Drept ga-rantie era Pocutia, o provincie de aproape opt mix de kilometripatrati, situata la hotarul de miazanoapte al Moldovei, dincolo deCeremus, pe care Petru avea dreptul s'o ocupe daca banii nu vorfi inapoia %i la termen. De fapt, suma imprumutata lui Vladislav

Fig. 54 Monete dela Petru al Mu§atei. Legendele sunt inlimba Latina.

lagello n'a fost restituita niciodata in intregime ; de aceea, domniiMoldovei au ridicat mereu timp de peste o suta cincizeci deani pretentii asupra Pocutiei, pe care au si stapanit-o in catevaranduri.

Sub Petru al Mu§atei, s'a zidit manastirea Neamtului declue ni§te ucenici spune traditia de ai lui Nicodim, ctitorulVodi %ei din Tara Romaneasca.

Un document posterior, din 5407, dela Alexandru eel Bun, aminte5te dedoua sate, doual mori o vie pe care le-a daruit manastirii sant raposatuldomn Io Petru Voievod".

Tot in timpul domniei lui, s'au batut ,Si cei dintili bani mol-doveni. Ei sunt de argint, ceva mai mici deck o moneta de cincilei de astazi. Pe de o parte au un scut cu flori de crin bare trans-versale, pe cealalta, capul de bour, sterna Moldovei (vezi fig. 54).

Roman Voievod, fratele lui Petru, a domnit vreo trei ani dezile, papa in 1394. Sub el, Moldova atinge hotarul firesc spre miazazi,

;i

si

www.dacoromanica.ro

STEFAN VOIEVOD 179

tcirmul marii : o stim din titlul asa de frumos pe care-1 poartaRoman in hrisoavele sale : Marele singur stapanitorul domn IoRoman voievod al Tarii Moldovei dela munti pans la tarmulmarii". Si el a fost in bune legaturi cu regele Poloniei, recunoscan-du-i, ca fratele sau, suzeranitatea.

In timpul lui izbucneste un conflict intre biserica moldo-N eana Patriarhia din Constantinopol. Petru ceruse sa fie recu-noscut Mitropolit al tarii, losif, episcopul de Cetatea Alba si rudaa sa, care fusese sfintit de catre mitropolitul de Halici, in Polonia.Patriarhul, suparat de faptul ca se trecuse peste el, n'a vrut sarecunoasca pe Iosif, ci a trimis pe un Grec, Ieremia, sa fie mitro-polit in Moldova. Tara si domnul nu 1-au primit insa pe acesta.A tunci patriarhul a aruncat anatema asupra locuitorilor, episcopi-lor in afara de Iosif, mai era Inca un episcop, Meletie, la Ra-dauti sau la Suceava asupra domnului. Mai tarziu a ridicat-ode deasupra tarii, lasand-o numai asupra voievodului episcopilor.Conflictul a tinut pans la Inceputul domniei lui Alexandru cel Bun,cand Patriarhia a recunoscut, in sfarsit, pe Iosif ca mitropolit alMoldovei.

Roman a intemeiat orasul care-i poarta numele si a facutacolo o cetate de aparare. Sfarsitul domniei lui e in legatura cuamestecul Intr'un razboiu purtat dincolo de Nistru, la orasul Ca-menita. Pentru acest oral, se certau Vitold, ducele Lituaniei,Teodor Koriatovici, un principe tot de origine lituana, dar care sestabilise in nordul Ungariei unde avea mai multe posesiuni. Romanis partea celui de al doilea ; armatele for sunt insa" invinse, iardomnul Moldovei e prins dus in Polonia unde a stat mai multiani sub paza Intr'o cetate. Mormantul sau se afla la Radauti, langaacela al lui Bogdan si al lui Lacco.

Stefan Voievod (1394-1399). Dupa Roman, a urmat cadomn Stefan care-i era frate sau nepot de sora nu se stie bine.El a ajuns la tron cu ajutorul regelui Poloniei, al carui vasal supusa fost, obligandu-se sa-i dea ajutor impotriva oricarui dusman, laorice distanfa. Aceasta alipire completa fats de Poloni, a suparatlink' pe regele Ungariei, Sigismund, care si el avea pretentii de su-zeranitate asupra Moldovei. De aceea, el intreprinde o expeditieimpotriva lui Stefan, trecand muntii asediind cetatea Neamtului.

si

si

si

sisi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

180 URMASII LUI BOGDAN

Cetatea n'a putut fi luata, iar in timpul retragerii, oastea ungaraa fost sfaramata de catre Stefan la Hindau", azi satul Ghinda-oani (jud. Neamc). Aceasta izbanda a avut loc in Fe vruarie 1395.

Ca si al lui Roman. sfarsitul domniei lui Stefan e in legaturacu un razboiu purtat in afara de hotarele Moidovei : ajutand pePoloni impotriva Tatarilor, in lupta nenorocita dela Worskla (r 2August 1399), Stefan pierdut se pare view. Pe piatra sade mormant, dela Radauci, pusa prin ingrijirea stranepotului sauStefan cel Mare, se aminteste de biruinca dela Ghindaoani.

Dupa. Stefan, a urmat la tronul Moldovei luga voievod ca-ruia letopise ;ul zis dela Putna ii spune Ologul. Nu se stie sigur atcui fiu era. A avut o domnie foarte scurta, cateva luni, si turburatade diferici pretendenti la tron. Cel mai vrednic dintre acesti pre-tendenci, Alexandru cel Bun, fiul lui Roman, a si izbutit, ajutatde Mircea cel Batran, sa -1 indeparteze pe luga si i-a luat locul.

BIBLIOGRAFIE

Latco voievod : C. AUNER, Episcopia de Seret (1371-1388), in Rev.Cat., II (1913), p. 226-245 ; C. AUNER, Cei din urnilt episcopi de Seret, inRev. Cat., III (1914), P. 567-577.

lurk Korzatovici : I. PUZY NA, Korjat i Korjatowicze, in Ateneum Wi-lenskie, VII (193o), Wilno, 1932, P. 425-454 ; 3. P. P. PANAITESCU, Di-ploma bcirlddeana din r134 hrisovul lui jurg Koriatovici din 1374, in Rev.1st. Rom., II (1932), p. 46-58.

Mutatinii. Petru Voievod. Roman Voievod. N. DOCAN, Notita despremoneteie lui Petru Must:4 in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 2, r. XXX(1907-1908), p. 117-182 ; I. MINEA, Przncipatele romcine $1 politica oriental.:a imparatulut Sigirtund. Note istorice, Bucuregi, 1919, 280 p. in 8° ; R. RO-SETT!, Des pre succestunea domnilor Moldovei dintre Latcu si Alexandru cetBun, Ia§i, 1923, 28 p. in 80; N. JORGA, McinIstirea Neamtului. Viata caluga-rea3ca munca pentru cultura, ed. 3, 1925, 105 p. in 160 ; C. RACOVTIA,Inceputurile suzeranitatii polone asupra Moldovei (1387-1432), in Rev. 1st.

Rom., X (194o), p. 237-332 ; DAMIAN BOGDAN, Pomelnicul McinastireiBistrita, Bucuregi, 1941, 166 p. in go.

$tefan Voievod : V. MOTOGNA, Ceva nou privitor la Stefan I (11 ?),Domnul Moldovei (c. 1394-7400), in Rev. 1st., VIII (1922), P. 193-194

Juga Voievod : D. ONCIUL, Datele cronicelor moldovenegi asupra ani-lor de domnie ai lui Alexandru cel Bun, in An. Acad Rom. Mem. Sect., 1st.,S. 2, t. XXVII (1904-1905), p. 201-225 ; M. COSTACHESCU, Observari cuprivire la urictle lui Juga Voda (1400), Iasi, 1926, II p. in 4° (Extras din Bu-letinul Ion Neculce, fast. 5).

si-a

si

si

www.dacoromanica.ro

MIRCEA CEL BATRAN

Principe intre creitini cel maiviteaz fi cel mai ager".

(Leunclavius, cronicar al Turcilor).

Hotarele arii. Mircea cel Batran a fost unul dintre cei maistraluciti voievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca (vezi fig. 55).Viteaz in razboiu, iscusit diplomat in timp de pace, bun organizator§i carmuitor de cara, evlavios cretin, putini dintre domnii no§triii pot sta alaturi. Du§manii in§i§i 1-au laudat ; astfel, un cronicaral Turcilor, Leunclavius, il socotqte drept cel mai viteaz §i celmai ager" dintre principii cre§tini. Pe vremea lui Mircea, TaraRomaneasca a atins cea mai mare intindere din' toate timpurile ;hotarele ei se vad lamurit din impunatorul titlu pe care-1 poartadomnul : Eu, cel intru Hristos Dumnezeu bine credinciosul §i binecinstitorul §i de Hristos iubitorul §i singur seapanitorul Io Mircea,mare Voievod §i Domn, cu mila lui Dumnezeu §i cu darul luiDumnezeu seapanind §i domnind toatI Tara Ungrovlahiei §i par-tile de peste munti, Inca §i spre partile tatarwi qi Amla§ului §iFigargului herveg §i Banatului de Severin Domn §i de amandou'aparcile de peste toata Dunarea §i pana la Marea cea mare §i cefaciiDarstorului sthipanitor". Toate tinuturile infirate in acest strcilucittitlu au fost inteadevar in stapcinirea lui Mircea. Tara Romaneascase Intindea a§a dar §i peste munti unde domnul avea ca feude Am-la§ul §i Fagargul,' cuprindea §i malul drept al Dunairii Incepandcam din dreptul TurtucIii. Mai inainte, Dobrogea fusese a unuidespot cu numele Dobrotici care o primise impreurfa: cu orgele depe tirmul marii, panI la Mesemvria, le sud de Varna, dela Impa.-

www.dacoromanica.ro

182 MIRCEA CEL BATRAN

ratul bizantin. 0 mare parte din mostenirea lui Dobrotici a trecutasupra lui Mircea ; acesta, indoua documente latine din1390 si 1391, se intitu-leaza chiar astfel : terra-rum Dobrodicii despotus".DarstorulSilistra de aziva fi si el castigat, dar dupacat se pare, in alte impre-jurari : de aceea §i apare intitlul domnesc ca o entitatedeosebita, separata de restulposesiunii transdanubiene.Partile tarare§ti insemnau ti-nuturile de dincolo de Prut,la nord de gurile Dunarii,cinuturi pe care odinioaraBasarab le cucerise dela Ta-tari si care cuprindeau §i ce-tatea Chiliei. In spre Mol-dova, hotarul era la Milcov;cetatea Craciuna, pe malulstang al acestui rau, aparti-nea insa tot Tarii Roma-nesti.

Luptele cu Turcii. Poli-tica externa a lui Mircea afost dominata de un faptcapital: primejdia turceasca.Combaterea acestei primej-dii direct sau indirectconstitue preocuparea de ca-petenie a marelui Domn. Eastrabate, ca un fir rosu, in-treaga activitate .militara sidiplomatica a lui. Toaterazboaiele lui Mircea se fac

Moldovenii, cu atat mai pucin,

Fig. 55 Chipul lui Mircea cel Batranpe tabloul ctitoricesc dela Biserica Epis-copala din Curtea de Arge§. Inscripcia,in limba slava : Ion Mircea Voevod".Astazi freasca se afla la Muzeul de Arta

religioasa din Bucuresti. (C. M. I.).

cu Turcii, niciunul cu Ungurii, cu

.".*14

si

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII 183

prinurmare, cu Polonii. Raportul dintre force era insa inegal.Turcii, in plina expansiune cuceritoare, aveau mutt mai multe mij-loace cleat domnul muntean. De aceea, la urma, Mircea a tre-buit sa recunoasca aceasta superioritate si sa ajungi la o incelegerecu noii stapani ai Rasaritului. Dar rezistenca lui indelungataprovocand admiracia adversarilor insisi a avut un rezultat decea mai mare insemnatate ; a pastrat fiinta statului muntean. Intimp ce Bulgaria cadea sub loviturile lui Baiazid si era prefacutain pasalac turcesc stare in care a ramas aproape cinci sute de ani

in timp ce Serbia avea, la scurt interval, aceeasi soarta, TaraRomaneasca a putut rezista si a asigurat astfel continuitatea vieciisale politice. Fapt capital, deoarece fara aceasta vieaca politica, celemai multe din manifestarile noastre ulterioare, pans in veacul atXIX-lea, ar fi fost altele.

Inceputul conflictului cu Turcii a avut loc in anul 1389,cand Mircea a trimis un corp de caste sa ajute lui Lazar, cneazulSarbilor, in razboiul pe care acesta 11 declarase Sultanului Murad.Lupta s'a dat pe locul numit Campia Mierlelor (Kossovopolje, insarbeste). La inceput, se parea ca biruinca va fi a crestinilor, maiales dupa ce un Sarb fanatic, Milos Obilici, patrunsese pans lalocul unde se afla Sultanul Murad si-1 ucisese cu lovituri de pum-nal. Fiul lui Murad, Baiazid, supranumit si Ialdaram (Fulgerul) dincauza repeziciunii hotaririlor si mi§carilor sale, lua insa imediatcomanda armatei turcesti si schimba retragerea initial. intr'o stra-lucita victorie. Crestinii furs sdrobici ; cnezul Lazar insusi isi pierduv eaca.

Mircea trebuia sa se astepte acum ca Turcii sa se razbune.De aceea, el fortifica linia Dunarii, facand din piatra o cetate pu-ternica la Giurgiu si intarind pe aceea dela Turnu. Atacul luiBaiazid se produse in 1394 ; lupta a avut loc la Rovine, in zivade to Octomvrie. Ea a fost crancena ; cronica romaneasca a luiMoxa, traducand o cronica sarbeasca, povesteste : fu razboiu marecat se intuneca, de nu se vedea vazduhul de mulcimea s5.geatelor...se varsa sange mult, cat era vaile crunte". Ostasii lui Mircea seluptara cu vitejie si castigara biruinca ; dar, asa cum se va intampladoua sute de ani mai tarziu, la Calugareni, ea nu avu un rezultathotaritor : Turcii erau prea multi, spre a fi urmarici si gonicipeste Dun5re ; pe de alts parte, se gasi intre boieri o coada de

www.dacoromanica.ro


topor, un anume Vlad, care se inching Turcilor fu pus domnde ei. Mircea, dupa o noui lupti, defavorabili, in regiunea Cur ;iide Arges, trecu peste munti, la Brasov. Aci se incheie, in Martie1395, in conditii de perfecti egalitate, un tratat de alianti cu regeleSigismund al Ungariei, previzand ajutor reciproc impotriva dusma-nului. Indati dupi aceea, in Aprilie, ostile celor doi monarhi ata-cari pe Tura care trebuira sa piriseasca Tara Romaneasca ; ce-tatea Turnu care cizuse in mina lor, inainte de lupta dela Rovine,fu recastigati.

Lupta dela Nicopol. Prin supunerea completi a Bulgariei,petrecuti in 1393, cand aceasti cari deveni pasalac, prin faptulca Sarbii erau vasali, prin expeditia din Muntenia in 1394, cu toateurmirile ei, Ungurii se vedeau acum direct amenintati de clue pu-terea, in plink of ensivi, a Turcilor. De aceea, regele Sigismundhotiri sa intreprindi expeditia cresting care se pregitea de maimulti vreme 5i care avea de scop indepirtarea necredinciosilor delaDunire $i, eventual, chiar gonirea lor din Europa. In luna Mai aanului 1396, incepuri sa soseasci la Buda cavalerii francezi si bur-gunzi. Venira apoi cavalerii germani, sub conducerea burggrafuluide Nuremberg, stramosul actualului nostru rege, cavalerii englezi.Venetia didea ajutor cu flota ei, Bizantul intra el in coalitie. Intoiul verii, aceasti strilucita armati, de vreo Ioo.000 de oameni,porni spre tinuturile noastre. Vidinul se supuse, Rahova fu cuce-riti aliatii ajunseri astfel in fata cetatii Nicopol care fu asediati.Sultanul Baiazid, care era la Tarnovo. veni repede, cu toate pu-erile sale, la Dunare. Lupta avu loc in ziva de 28 Septemvrie.Mircea, care cunostea felul de lupti al Turcilor, se oferise si ataceel cel dintai ; ducele de Burgundia, mandru filindu-se cu cei casemfi de cavaleri pe care-i adusese, nu vru insa 5i porni el atacul.Dar inaintand prea departe, fu inconjurat de dusmani 5i ficut pri-zonier impreuni cu o mare parte din oastea sa. Un atac al regeluiSigismund era sa aduca victoria, un contra-atac al Turcilor 4i aldespotului sarb, vasalul lor, hotiri inssa soarta luptei. Crestinii furiinfranti ; multi cizuri prizonieri ; foarte multi pieriri ; regele scipipe o corabie coborand pe Dunire, ajunse, prin Marea Neagri,la Constantinopol si de aci, inconjurand Grecia, in Dalmatia. Ex-peditia cresting, porniti asa de frumos, se isprivise printr'un de-zastru.

si

sisi

si

si

si,

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII 185

Noi lupte ale lui Mircea cu Turcii. Participarea lui Mirceala lupta dela Nicopol facu pe Baiazid sä intreprinda, in anul 1397,o expeditie de razbunare in Tara Romaneasca. °stile turcesti fuelinsa invinse : ne-o spune in chip categoric un cronicar bizantin.Ceea ce nu putusera face asa dar mandril cavaleri ai apusului, facea,cu mult mai puvine mijloace, dar cu o stiinva military superioara.

Fig. 56 Ruinele cetatii Enisala, unde au stat de paza soldatii lui Mircea celBatran. Sapaturile efecuate in vara anului 1939 au dat la iveala, pe langa ofoarte bogata si variata ceramics bizantina si veche romaneasca, si doua tezauremonetare : unul dela Mircea cel Batran, celalalt dela Petru al Musatei (0. N. T.).

domnul muntean. Nu se tie sigur uncle a fost lupta ; poate peIalomita.

0 alts victorie impotriva Turcilor a repurtat Mircea in 1400.0 armata a lor, de cateva zeci de mil de oameni, facuse o expe-&tie de prada In Ungaria. La intoarcere, au fost atacati de Domn,

i

,s-, i-,,.-..,.. ....,4 I

..r ,- Lv.../

: g

ID

17' ,;-:

V,

..'lf...,,,. .

:.... 4. .44,P._4,-_tkg_-_

r-..4 -^r :. r .--- . .,

., _.,-

6- ........ -S.

* , :.

? t.4i..7.-46sfirich,e,,-1.11744 i4 It.. ..,6_,

i

. ..,-' .i.' b i.

:.,__:_-"_.; r'"

www.dacoromanica.ro


care avea un contingent ungar bktuti in asa fel luck pu %iniau mai scapat peste Dunare.

Dupa aceasta, urma pentru Mircea o perioada de timp cevamai linistita. In 1402, Iulie 2.8, avu loc, la (Ankara, o luptaintro Baiazid Timur-Lenk (adica Timur col Schiop), hanulMongolilor. Sultanul Turcilor, a carui armata era, numeric, infe-rioara, fu invins si facut prizonier ; inchis intr'o cusca purtatprin Asia in urma invingatorului, el muri curand dupa aceea. Inurma lui, ramasera mai multi fii care incepura indata (anul 1403)o lupta apriga pentru mostenirea parinteasca. Mircea se amestecain aceasta lupta interns sprijini cu armele pe unul din fii, peMusa. Acesta ajunse sa fie incoronat ca sultan la inceputul anu-lui 1411. In schimbul ajutorului acordat, dadu el domnului munteanmai multe posesiuni pe malul drept al Dunarii. Intr'o scrisoare dinaceasta vreme, Mircea adaoga la titlurile sale si pe acela de sea-panitor al mai multor cetati turcesti". El era acum in culmea pu-terii : tara avea cea mai mare intindere, iar sultan la Turci eraprotejatul sau. Din nefericire insa, aceasta situatie nu dura mult.Musa fu invins de un alt frate, Mohamed, care ramase singur sta-panitor al imperiului (1413). Incercarile unui nou pretendent, Mu-stafa, ajutat acesta de Mircea, in anii 1414-1416, nu avurasucces : cic provocara tusk o expeditie de razbunare a lui Mohamedin Tara Romaneasca, in 1417 ; cu acest prilej, luara Turcii cetateaGiurgiu ; tot atunci se pare ca a cazut Turnul. Pe de alts parte,Dobrogea e ocupata in intregime, Isaccea Enisala sunt intOrite(vezi fig. 56) ; Tara Romaneasca era amenintata asa dar si dinspre rasarit. Mircea, dupa treizeci de ani de lupte atatea victorii,fu silit sa recunoasca superioritatea Turcilor ; el se angajk sa leplateasca o sums de bani anual, un haraciu cum se spunea atunci ;era un mijloc de a avea liniste, tam ramanand altfel cu vechile eirosturi ; Turcii nu se amestecau in organizarea ei interns, care sepastra neatinsk.

Activitate interns. Ctitoriile. In afara de luptele sale stra-lucite, Mircea mai e insemnat prin felul cum a stiut sa gospodk-reasca tam, facand sä se desvolte comertul industria prin grijace a avut-o de cele bisericesti. El a acordat Brasovenilor un noutratat de comert, in 1413, specificand vama pe care acestia trebuiaus'o plateasca ; se aduceau marfuri atat din rasarit, de peste mare",

Si

si

5i

5i si

si

si

si

si

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA INTERNA, CTITORIILE 187

cat si din apus, tocmai din extremitatea cealalta a Europei. Astfelerau postavurile si catifeaua de Ypres, de Louvain (in Belgia deastazi !) §i de Colonta (pe malul Rinului, in Germania !) ; alteleveneau din Cehia, foarte multe produse se aduceau din Ardeal (ma-nut actura saseasca !) Noi, in schimb, exportam vite, piei si blanuri,sare, miere si ceark, peste, branza si grane. Langa Baia de Arama,

Fig. 57 Biserica fostei manastiri a Snagovului, pe insula din mijlocul laculuiSnagov. Printr'un document Fara data Mircea intareste rugatorului DomnieiMele popei chir Lazar dela Snagov, un sat numit Ciulinita... pe Buzau, ce 1-aadaos fratele Domniei Mele jupan Staico manastirii Domniei Mele dela Snagov".

Actuala biserica nu e din timpul lui Mircea, ci mai noua (0. N. T.).

la satul Bratilovo, incepe, in vremea aceasta, exploatarea minelorde anima.

In privinta lacasurilor dumnezeiesti, Mircea a ridicat o nouabiserica, de piatra, la Cozia si a facut daruri bogate manastirii deaci si celei dela Tismana, precum si multora din celelalte manastiricare se constata a exista in vremea sa, anume Arge,sul (vezi fig. 55),Snagovul (vezi fig. 57), Glavaciocul, Dealul, Strugalea (nu se stiesigur unde venea aceasta manastire !), Govora, Bolintinul (in ju-

.

1 f

i ,, . -2 2..- '' n I

I. liccit: . . IP t.:: : ; 4 ; 4... ; '

L---Z --...7... J k.--....=.*-1"-N" a ...,-.2....4 ,,!.....V.I., ...:- .; .,, -.

www.dacoromanica.ro


Fig. 58 Sarcofagul lui Mircea cel Batran, de piatra, gasit la manastirea Coziain urma sapaturilor facute. Forma lui dovedwe o influents apuseani. (C. M. I.).

n

-

'5 '9 ,.. 1,

-.

re,

r t;

. ir.

..,

r_......,., ..

-i . ' ..., . ',A...et , ...-...--..;i''

.4, 4,.-. -, i 4.; r. P

""". '...,..e."'

41/4 -....:4

A.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 189

decul Ilfov, in padurea cea mare" !) Vi ;ina (in judecul Gorj, langaBumbesti !). A facut daruri si la Muntele Athos, mlnastirii Cutlu-muz, ctitoria inaintasilor sai Nicolae Alexandru Vlaicu Voda.

Mircea a murit la 31 Ianuarie 1418 si a fost ingropat inctitoria sa dela Cozia, intr'un sarcofag de piatra cioplit ca in apus(vezi fig. 58). Chipul marelui voievod se vede astazi pe peretelectitorilor iar amintirea lui, a faptelor lui stralucite, va fi vesnicain istoria patriei noastre.

BIBLIOGRAFIE

Mircea cel Batran epoca sa : D. ONCIUL, Titlul lui Mircea cel Batran;i posesiunile lui, in Cony. Lit., XXXV (i9ox), p. 1010-1033 ; XXXVI (1902),p. 27-53 716-753 ; XXXVII (1903), p. 16-30 209-231 ; REGELECAROL I, Nicopole 1396-1877-19oz, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s.2, t. XXVI (1903-1904), p. 183-206 ; ION BOGDAN, Un hrisov al lidMircea cel Beltran din 10 lunie 1415, ibid., p. 109I15 ; C. GIURESCU, Ca-pitulatiile Moldovei cu Poarta Otonzana, Bucuresti, 1908, 65 p. in 8°; N.IORGA, Geschichte des osmanischen Reiches nach den Quellen dargestellt, voiI, Gotha, 1908, XX + 486 p. in 8° ; N. IORGA, Venetia in Marea Neagras. 3, t. VII (1926-1927), p. 1-58 ; N. IORGA, Cronicele turcesti ca izvorpentru istoria Romanilor, in Mem. Sect, 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IX (1928-1. Dobrotici, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 2, t. XXXVI (1913-1914),p. 1043-1070 ; I. MINEA, Urmasii lui Vladislay. Bucuresti, 1916, 32 p. in 8° ;D. ONCIUL, Mircea cel Beltran, Bucuresti, 1918, 25 p. in 4° ; V. MOTOGNA,Politica externs a lui Mircea cel Batran, Gherla, 1924, 43 p. in 8° ; VIRGILDRAGHICEANU, Schitul Bradetul, Arges, in Bul. Corn. Mon. 1st., XVII(1924), p. 68-73 ; CONSTANTIN C. GIURESCU, Organiza: ea financiara aT4rii Romanesti in epoca lui Mircea cel Batran, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom.,1929), p. 1-22 ; P. P. PANAITESCU, L'aigle byzantine sur les vgtements desprinces roumains du Moyen-Age, in Bull. Sec. Hist. Acad. Rouen. XVII (1930),p. 64-68 ; V. DRAGHICEANU, Morrneintul lui Mircea Voda cel Beltran, inBul. Corn. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 20-24 ; PREOTUL JOAN MUSE-TEANU, Meinasitrea Glavacioc. Monografie istorica, Bucuresti, 1933, 96 p. in8° ; AZIZ SURYAL ATIY A, The crusade of Nicopolis, London, 1934, XX +234 p. in 8° ; ST. NICOLAESCU, Vechimea Miz'nastirii Snagov, in Bucuresti,I (1935), p. 108-112 ; OCTAVIAN MARCULESCU, Balica si Dobrotici (Doi

it

si

5i

5i

5i

Si

www.dacoromanica.ro


dinasti pontici) Cerna4, 1937, 34 p. in 8° (Extras din Analele Dobrogei,XVIII) ; ION DONAT, Fundasiunile religioase ale Olteniei. Partea I-a.

si schituri, Craiova, 1937, 96 p. in 8° ; AUREL DECEI, A participatMircea cel B.Itrein la lupta dela Ankara? in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p.339-357 ; P. P. PANAITESCU, Mine le de araind ale lui Mircea cel Baran,in Rev. 1st. Rom., VI (1937), p. 258-267 ; I. IONAXU, Vechimea maraistiriidin peidurea cea mare dela Bolintin, in Rev. ht. Rom., VII (1937), p. 323-338 ;SCARLAT LAMBRINO, Sapeiturile arheologice din Tinutul Durarea de Jos,in Rev. 1st. Rom., IX (1939), p. 498-502 ; MARIE-MATHILDE ALEXAN-DRESCU-DERSCA, La campagne de Timur en Anatolie (1402), Bucurepi 1942,18o p. in 8°.

Ma-nastiri

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU CEL BUN

Alexandra cel Bun este figuradominants a primulut secol deistorie moldoveana.

Caracterul domniei. Intinderea larii. Dintre toti cei care,in jurul anului 1400, ravneau tronul Moldovei, a biruit, spre no-rocul poporului nostru, cel mai destoinic, anume Alexandru, fiullui Roman, fostul Domn. Am spus spre norocul nostru, deoareceinteadevar fericita a fost domnia lui. A durat mult, conditie esen-tiala pentru propa§irea institutiilor, a intins hotarele prii, a maritdeci temelia insa§i a statului, 1-a aparat, cand a trebuit, a orga-nizat temeinic vieata bisericeasca §i economics, a cautat sa pa-streze pace lucru rar intr'o epoca de necontenite razboaie

navaliri. A lost o domnie cum putine au mai urmat in sbuciu-mata istorie a Moldovei. Poporul, cu simtul lui de dreapta pretuire,i-a spus lui Alexandru : cel Bun". Si a§a va ramane el, cu acescalificativ, in istoria neamului.

Imprejurarile in care a ocupat tronul Alexandru cel Bun nune sunt bine cunoscute. Un lucru Insa este sigur, dupa cele ce nespune letopisetul zis dela Bistrita, anume ca 1-a ajutat Mircea celBatran. In felul acesta trebue inteleasa. §tirea letopisetului ca peIuga 1-a luat" domnul muntean. Nici data suirii pe tron nu sepoate stabili cu precizie. Primul act asupra canna nu exists niciobanuiala e din 29 Iunie 1400: prin urmare, la aceasta data, Ale-xandru domnea.

Intinderea progresiva a Moldovei sub raportul teritorial atingepunctul culminant in timpul lui Alexandru cel Bun. El a stapanit

i lins,ste,i

www.dacoromanica.ro

192 ALEXANDRU CEL BUN

Fig. 59 Patrahirul lui Alexandru cel Bun. In partea inferioara, incadrat deinscriptii grecwi, se vede chipul voevodului §i al doamnei sale Marina. Domnule numit. in inscripcia greaca, Io Alexandru voevod, autocrat al intregii Mol-

dovlahii §i al p'artilor de lank' mare" (N. I.).

www.dacoromanica.ro

TA RILE R_OMANE5TI IN ANUL 1400DE

CONSTANTIN C. GIURESCU

st Peri

o ColomeaoSmatin Hot

Hmieloerniut)

OO

Q

' Telma

Harta No. 4

SitmarSire

MS HorodmRiau!'

Rodna

Dorohoi

SuceavaCara Humor.

C.LungBaia

CrisulOradea

Del

ClujO

Turda

Btstrifa

T NUTULHirliu

CARLI TUREI

MStNeamtt 4t.Nednfului

Tg.Nea tOhinhdisioraitni

Pier; 81's

0Tg.Frumos /as/

MgluiChiprianthisiniu

PM! Vir a II

trnghinaci

Ofirhe

Sighisoara

Timisoara

o Media,IgradDeva

Acihulsicei0 0'

Tilisca(.:,Sibiu

Oraptie

st Or latPrislop ASUL

Vaslut

TINUT LT NUTUL BAhLAdULUI

TOTRUS. Sascut Birlad' TI'? djud TINUTULADJUD. HORINCEI

P

Cet.A/ba

BrasovChiha

PJ

Pa Vtsia (Ma C u° czleat 8 nCa rid t

PI t Tismana Ramnt l Vila o SanNt ra

Cet ehadi jUD Tg.th u cnel silo de/lrges

thIsiCosuolea JUD. /1/.11.0 tmeana PitestrM:Vodit up. GI ORT

SevermMO LUI

Ci Capitate

Orase§.

o Targuri

o Sate

6 Manhttri

* CepLocum de lupte

CHiojdubo,,tPod Dimbovito _ffncAu4.0

Slamtoeneor

ur'n° JunSACUENI

t Pat D alul

larg, rrgov e Gherghita

Buziu

Cet.de Plod

Sulina

S/Cheorghe

MsSnagov

8i1CMC 6 Bucure,,e

Slating .1Bol" till icum

BovineConstants

Giurgi DfirstorTurtucala

Corabia TurnuPlangalia

Caliacra

Polemic

tired

X

0

t

LE'

Odin

0

JK

03. .....

Mo vita

0

figiras: (9.71nca

ARA FAGARASULUI

tit,0

Calera; O4'..:;.447. A

saga

PAD RET

aca

A

O Rom n

A

e3

3

Kk-a0Nicopo

MEM.

vs'S

0

Brii, *0leac ea

Tulce

ti

SCAR A0 25 50 75 100 Km.

Smil

oVicina

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU VECINII 193

dela Ceremus la limanul Nistrului si dela Milcov pans la Hotin.La inceputul domniei, el are Cetatea Alba ; dupa moartea luiMircea cel B5.tran, constatam ca* stapaneste si celalalt mare portsi mare antrepozit cornercial, Chilia. In spre Tara Romaneascahotarul era chiar la Milcov ; numai Cetatea Craciuna, pe malulslang, rapos, mai ramasese inca a Muntenilor. Parerea care a dai-nuit multi vreme in istoriografia noastra ca Vrancea chiar cinutulmai din spre nord, pang la Trott's, ar fi aparcinut pe vremea luiAlexandru, Tarii Romanesti, nu se poate suscine. Exists documentecategorice, cum este, de pilda, acela pentru satul Batinesti, dintrePutna si Milcov, din care reiese limpede stapanirea lui Alexandruasupra acestei regiuni. Tratatul ulterior, din 1475, al lui Stefan celMare cu Mateia§ Corvin, ne arati ca au existat si acte incheiateintre Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun cu privire la hotaruldintre cele dou5. sari. Din nefericire, nu cunoastem aceste acte, nicin'avem vreo stire despre cuprinsul lor. In sfarsit, din anul 1413inainte, hotarul spre miazanoapte e impins dincolo de Ceremus, elingloband si Pocucia. Suprafata Moldovei era prin urmare consi-derabila. Domnia lui Alexandru inseamna, sub acest raport, dupacum am spus, punctul cel mai inalt dela intemeiere incoace. ElNa fi intrecut numai pe vremea lui Stefan, cand ara va avea sicetatea Craciunei spre miazazi si posesiunile din Ardeal, Ciceiul siCetatea de Balta.

Relatiile cu vecinii. Ca §i inaintasii sai, Alexandru cel Buna pastrat bune raporturi cu Polonii. In anul 1402, deci putinivreme dupa ce se suise pe tron, el incheie un tratat cu Vladislavlagello, recunoscandu-i suzeranitatea. Acest tratat e reinnoit in maimulte randuri in cursul domniei, ultima data in 1411. Din vecheadatorie de 3000 de ruble de argint, contractata in timpul lui Petrual Musatei, mai ramasese o mie ; Vladislav recunoaste faptul si-ida lui Alexandru un inscris la mans, tot in anul 1411. Daca acestrest de datorie nu va fi platit in doi ani, domnul Moldovei vaavea dreptul sa ocupe Pocucia s'o pastreze pans ce i se vor in-toarce banii. Ceea ce s'a si intamplat in 1413.

Ca urmare a tratatului incheiat in 1402, ajuta Alexandru celBun pe regele Poloniei cu oaste impotriva dusmanilor in mai multeranduri. Astfel in 142z, in timpul razboiului cu Cavalerii Teuton;

Consr. C. Giurescu Istoria Romanilor, Ed. II-a 13

41

ai

www.dacoromanica.ro


care, dupa ce fusesera izgonici dela noi, se stabilisers in PrusiaOrientals, el ii trimite o oaste de calareci sub comanda spataruluiComan ; acestia sunt atacati, in fa ;a cetatii Marienburg, de o ar-mata mult mai numeroasa. Moldovenii se retrag atunci in ordineintr'o padure din apropiere unde descaleca si se dau fiecare in dosulunui copac, asteptand, cu arcurile pregatite, atacul Teutonilor. Candacestia, siguri de victorie, se napustesc asupra padurii, sunt primivide o ploaie deasa de s5.geti. Multi dintre Teutoni cad ucisi sauraniti, ceilalti se retrag in desordine, urmarivi de Moldovenii careiau, cu acest o prada bogata. Astfel povesteste croni-carul polon Dlugosz intr'un chip minunat, Moldovenii cu o ceatade pucini oameni au batut o oaste mare a dusmanului s'au in-tors... invingatori incarcati cu o prada uriasa".

Nu tot asa de leal s'a purtat insa regele Poloniei fga deAlexandru cel Bun. Inteadevar, in timp ce acesta din urma eracredincios cuvantului dat gata sa-si ajute suzeranul la vreme denevoie, Vladislav Iagello, sub influenca regelui Ungariei, a admissa incheie cu acesta, in 1412, un tratat la Lublin, prin care seprey edea, intr'un articol secret, ca data Alexandru nu va ajuta peUnguri impotriva Turcilor, atunci el sa fie detronat, iar Moldovasa se imparts in doua : Polonii sa is partea din spre miazanoaptei rasarit, cu orasele Iasi si Cetatea Alba, iar Ungurii partea din

spre apus miazazi, cu orasul Barlad Cetatea Chiliei. Acestarticol nu va fi cunoscut de Alexandru cel Bun decat tarziu, spresfarsitul domniei, si atunci el va determina, pe buns dreptate, ru-perea legaturilor cu Polonii. Acest fapt se va intampla in 1431 :domnul Moldovei se aliaza cu Lituanii, care erau ei nemultum4ide Vladislav Iagello ; razboiul incepe in vara Alexandru inain-teazi pans la Liov, luand o prada bogata. E adevarat ca, pansla urma, Polonii au biruit, invingand pe Lituani. Domnul Mol-dovei nu a mai vazut insa acest sfarsit, deoarece el si-a incheiatvieata mai inainte (1 Ianuarie 1432).

Cu Ungurii, relatiile lui Alexandru cel Bun au fost rezervate ;n'a aiuns insa niciodata cu ei la vreun conflict ; spre sfarsitul dom-niei, atunci cand se produsese ruptura cu Polonii, constatam chiaro apropiere. Cu Mircea cel Batran, raporturile au fost din cele maibune ; cu ajutorul acestuia, ocupa doar Alexandru tronul ; aceleasiraporturi le-a avut si cu fill lui Mircea, asa dar cu Mihail I, cu

prilej, si

si

si

si

si si

$i

si

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU CEL BUN SI BISERICA 195

Radu zis Praznaglava (Chelul) cu Alexandru-Aldea. Numai cuDan al II-lea, duimanul fiilor lui Mircea, nu s'a putut impaca Ale-xandru cel Bun ; cu acesta a purtat chiar doua razboaie victo-rioase, in 1429 §1 1430. Tot Dan al II-lea provoaci ataculnereusit, de altfel al Turcilor impotriva Cetatii Albe, in 1420.Este prima lupta pe care o au Moldovenii cu Turcii.

Cu Tatarii n'a avut conflicte. Cronicele noastre ca si marturiile strainilornu arata nicio lupta intre Alexandru cel Bun si acesti stapAnitori ai stepei dinhordul Marii Negre. Dimpotriva, ei i-au dat ajutor in expedicia pe care a in-t, eprins-o in vara anului 5431 impotriva Polonilor, ajungand pans la Liov.

In genere, se poate afirma ca politica externs a lui Alexandrucel Bun n'a fost o politica ofensiva, ci una defensive. Este adevaratea el a ocupat Chilia care- apartinea mai inainte Muntenilor si Po-cutia pe care o stapaneau Polonii. Aceste fapte se justifica insa pede o parte prin necesitatea economics si militara a Moldovei de astapant cetatea antrepozit dela gurile Dunarii hotarul firesc:pre miazazi pe de alta parte printr'un titlu de drept pe care-1aveau domnii Moldovei asupra pamantului de dincolo de Ceremus.°data' realizate drepturile sale legitime, Alexandru n'a facut altcevadecat sa se apere impotriva dusmanilor. Este politica pe care o vorurma cei mai multi dintre domnii nostri, este politica, am puteaspune, traditionala a poporului nostru, care nu are tendinte de im-perialism, ci doreste numai sa poata trai in cuprinsul hotarelor saleetnice.

Alexandru cel Bun si Biserica. Un merit deosebit casti-gat Alexandru cel Bun in domeniul bisericesc. El pune capat maiintai conflictului cu Patriarhia de Constantinopol, conflict care in-cepuse, dupe cum am vazut, in timpul tatalui sau Roman. Chiarla inceputul domniei, in 1401, anatema este ridicata, Iosif este re-cunoscut ca Mitropolit al Moldovei astfel Cara iii statornicesteorganizarea ei ierarhica bisericeasca. Aceasta organizare se desavar-seste apoi prin infiintarea, de catre Alexandru, a doua episcopiiuna la Radauti, pentru partea de miazanoapte a tarii, alta la Ro-man, pentru partea de miazazi.

Tot Alexandru este $i ctitorul a doul mari si vechi manastirimoldovene : Bistrita §i Moldovita ; el le-a inaltat din temelie si

5i

si

sisi

si-a

www.dacoromanica.ro


le-a inzestrat cu numeroase odoare bisericesti, cu sate, veniturisi robi. In cea dintai au fost ingropate ramasitele pamantestiale voievodului ; piatra sa de mormant nu ni s'a pastrat insa.Numeroase danii au primit celelalte manastiri ale Moldoveianume Neamtul, apoi manastirea sfantului Nicolae din Poiana Si-retului, numita mai tarziu Pobrata (azi Probota), dupa aceeamanastirile dintre Prut Nistru, anume cea dela Vainevac §i aceeaa lui Ircirzar", in sfarsit manastirile Humor, intemeiata de un dre-

Fig. 6o Manastirea Bistrita, judecul Neamt. Actuala biserial nu e ling dintimpul lui Alexandru cel Bun, ci se datore§te lui Alexandru Lapu§neanu, cel

de al doilea ctitor (0. N. T.).

gator al lui Alexandru, si Horodnic, care era manastire de caluga-rite. $i Muntele Athos a cunoscut milostenia cucernicului domn alMoldovei manastirea Zografos de acolo are un act de danie dinanul 1429.

Tot in latura aceasta, a vietii bisericesti, trebue pomenita siaducerea moastelor Sfantului loan cel Nou. Pe la 130o, a fostmartirizat la Cetatea-Alba, de catre Tatari, un negutator grec cu

§i

si

si

:

www.dacoromanica.ro

SFANTUL IOAN CEL NOU 197

numele Joan, fiindca nu voia sa treaca la mahometanism. Dupamoarte, trupul mucenicului n'a putrezit insa, ci s'a pastrat ca sfintemoarte facatoare de minuni. Faima for ajungand la Suceava, Ale-xandru se gandi sa le aduca in cetatea sa de scaun. Cu mare sistralucit alaiu s'a facut aceasta sfintele moarte au fost asezateintr'o racla de argint, frumos impodobita (vezi fig. 6i), inbiserica mitropolitana din Suceava. Si astazi Inca, la hramul bise-ticii, mii mii de oameni yin din toate parcile spre atinge o

Fig. 61 Sicriul sau racla de argint in care sunt moa§tele santului loan celNou. Scene le sapate in partile laterale ale raclei reprezinta momentele insem-nate din vieata santultu. Pe capac, pictata, Adormirea intro Domnul a

sfantului.

clips buzele fruntea de sfantul trup al mucenicului, cel ce vin-deca bolile apara pamantul Moldovei. Viea;a Sfantului Joan celNou a fost scrisa chiar in vremea lui Alexandru cel Bun de catreun calugar invatat Grigore T amblac. Acesta era de fel din Tar-novo, in Bulgaria ; fusese trimis in Moldova in 1401 de catre Pa-triarhul de Constantinopol spre a pune capat conflictului biseri-

si

si a-si

si

si

www.dacoromanica.ro


cesc, §i, ispravinduli cu bine misiunea, ramasese aci. Domnul iiSadu staretia manastirii Neamtului §i-1 numi totdeodata prezvtteral marii biserici a Moldovlahiei". La Suceava, Tamblac a tinut inslavone§te limba oficiala a tarii o serie de predici, 21 detoate, al caror cuprins ne este cunoscut, deoarece dopii de pe eles'au pastrat atat in Rusia cat §i in sudul Dunarii. Dupa catavavreme, acest invatat calugar a trecut in Lituania §i a fost alesmitropolit al Chievului.

Dar nu uumai fata de biserica ta'rii a aratat Alexandru grija,ci fata de celelalte confesiuni cre§tine. Pentru episcopul catolicilor

V40\mt. alfg:

(7/3k09

)S\

Fig. 6z Monete de argint dela Alexandru cel Bun. Cele mai marlse numeau Inscriptiile sunt in latineste. Colectia Academiei

Romane, Bucuresti).

a zidit o biserica frumoasa de piatra, in Baia, iar Armenilor le-adat un hrisov, recunoscandu-le un episcop, cu re§edinta la Suceava.Cati dintre conducatorii contemporani ai Europei pot arata o a§ade larga intelegere, un spirit a§a de tolerant, a§a de cre§tin ?

Vieata economies. Si in domeniul acesta, Alexandru cel Buns'a aratat un carmuitor destoinic. El a dat negustorilor din Liov§i din tinuturile polone invecinate cu Moldova un privilegiu co-mercial, in anul 1408, hotarindu-le ce anume vami au sa plateasca.Aceste vami se luau la hotare, sau in oraFle cele mai apropiate dehotare, precum §i in unele din orgele gi targurile din interior.Astfel, de pilda, postavul care se aducea din Polonia §i era destinatArdealului, platea o vama la Suceava, cea mai mare, apoi o a doua

;i

groli.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 199

la Baia 5i o a treia la Moldovita. Dar, de5i existau mai multe varni,totalul for nu era prea ridicat.

Quanrumul vdmii varia, pentru marfurile de export, in raport cu carade destinape. Asttel, se platea la Suceava, pentru o vita cornuta, dacl se ex-porta la ratan, patru grosi" (moneta curenta pe atunci in Moldova !) ; dacaFt exporta la Liov numai un gra; ; pentru o suta de oi, saizeci de grosi, dacaerau destinate raltarilor ; numai zece grosi daca mergeau la Liov. Existau, asadar, si atunci tarife preferenciale.

Un alt privilegiu comercial a dat Alexandru cel Bun negu-storilor din Bra 5ov ; cei din Bistrica 5tiau ei in mod precis catau de platit pentru marturile pe care le importau sau be exportauin Moldova. 0 activitate comerciala foarte vie domnea pe vremeaaceea in 'intreaga tara. Siruri lungi de care cu 'marfa strains sau

strabateau drumurile ; veniturile visteriei erau marl (vezisi fig. 62).

Alexandru cel Bun 5i-a sfar5it domnia, dupa cat se pare, laIanuarie 1432 ; in urma lui au limas mai multi fii care s'au

luptat ani de-a-randul intre ei, pentru a ocupa tronul ; in vedereaacestui scop, nu s'au dat indarat nici dela cele mai grozave crime.Tara, care inflorise mult sub lunga domnie a lui Alexandru, vadecadea in timpul nevrednicilor sai fii.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru cel Bun si epoca sa: I. URSU, Relatiunile Moldovei cu Po-Ionia piina la moartea lui $tefan cel Mare, 1504, Piatra-Neam%, 1900, zoo p.in 8° ; D. ONCIUL, Date le cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ailui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 2, t. XVVII(19o4-19o5), p. 201-225 ; I. NISTOR, Die auswartigen Handelsbeziehungender Moldau im XIV., XV. and XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240p. in 8° ; N. IORGA, Patrafirul lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom.Mem. Sect. 1st., S. 2, t. XXXV (1912-1913), p. p. 343-346 ; C. AUNER, Epi-scopia dela Baia, in Rev. Cat., IV 1915, p. 89-127 ; N. IORGA. G. BAL5,L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in 8°; ORESTE LUTIA, Legenda Sf. loan celNon dela Suceava in frescurile dela Voronet, in Codrul Cozminului, I (1924),P. 279-354 ; C. KARADJA, Delegatii din Cara noastra la conciliul din Con-stanta (in Baden) in anul Lys, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, r.VII (1926-1927) ; ILIE MINEA, Vlad Dracul ¢i vremea sa, Iasi, 1928,

r

si

lo-calnica,

www.dacoromanica.ro


219 p. in 8° ; P. P. PANAITESCU, Alexandru cel Bun. La cinci sute de anidela moartea lui, Bucurqci, 1932, 59 p. in 16° ; P, P, PANAITESCU, Hrisovullui Alexandru cel Bun pentru Episcopia armeand din Suceava (30 Julie 5401),in Rev. 1st. Rom., IV (1934), p. 44-56 ; PR. C. BOBULESCU, Aerul sauepitaful 11ii Alexandru cel Bun, in Rev. Soc. Bis. Chi,firau, XXIV (1934), p.65 -74; GENERALUL R. ROSETTI, Granitele Moldovei pe vremea lui ,Stefancel Mare, in Mem. Sect. Acad. Rom., s. 3, t. XV (1934), P. 81-91 ; CONST.C. Gil RESCU, Intalnirea lui Guillebert de Lannoy cu Alexandra cel Bun, inRet. 1st. Rom., IV (1934), p. 2S6-287.

www.dacoromanica.ro

IANCU DE HUNIEDOARA

Atlettil cel mai pute;nic allui Hrzstos".

(Scrisoarea din 14s6 a PapciCalixt al III -lea).

Romanii din Ardeal. Starea for socials §i economics.Romanii din Ardeal n'au avut parte de o desvoltare libera, informe proprii, nationale, ca dincoace de Carpati. Statul in cu-prinsul caruia au trait a lost un stat strain, cu o biserica domi-nants strains, cu o patura conducatoare strains. Cine voia sa isparte la vieata de stat, sa in.tre in patura conducatoare, fatal tre-buia sa se asimileze ei, era adica pierdut pentru neamul nostru.In aceasta a stat tragedia elementului romanesc de peste munci.

La inceputul veacului al XV-lea, Romanii din Ardeal erauimpartiti in tree mari categorii : ferbii sau iobagii, alcatuind cate-goria cea mai numeroasa si traind pe regelui, bisericii si no-bililor, carora erau obligati sa" le plateasca dijme, dari sa le

munceasca ; apoi cnezii gi voievozii, avand o situatie mai buns, incalitatea for de administratori si de reprezentanti ai serbilor fatsde proprietarii respective ; in sfarsit, nobilii, bucura'ndu-se de toatedrepturile privilegiile rezervate prin legi, decrete obiceiuri.Starea serbilor era grea : nu se puteau muta de pe o mosie pe alta,decat daca le dadea voie proprietarul, ceea ce, bine inteles, nu seintampla ; trebuiau apoi sa plateasca numeroase dari dijme, nunumai proprietarilor, dar $i bisericii catolice ; trebuiau sa lucrezegratis un numar de zile pe an. Nevoile si asuprelile tot inmultin-du-se, iobagii ardeleni romani si unguri au facut o miscare,in anul 1437.

mosiilesi

yi pi

pi

www.dacoromanica.ro

202 IANCU DE HUNIEDOARA

Mi§carea din 1437. Unio trium nationum. Miscarea din1437 a avut ca punct de plecare un abuz al episcopului Transit-ti Gheorghe Lepes. Acesta nu stransese timp de trei ani dijmelecare i se cuveneau ; la urma le ceru in bloc pe toate si anume, nu!ri moneta obisnuita pang atunci, ci in moneta cea noun care valoramai mult decat cea anterioard. Abuzul era deci indoit. Taranii ro-man; si unguri din nordul Ardealului, satui de continuele vexatiunisuferite, se ridicara cu totii si cerura sa li se faca dreptate. Avuloc o consfatuire a rasculatilor pe dealul Bobcilna (teritoriul co-munei Olpret) Si se forma o delegatie care ceru nobililor sa revinala vechile libertati. Acestia insa, avand de partea for pe voievodulTransilvaniei, pe Ladislau Csaky, in loc sa dea ascultare plangeri-lor, schingiuira Si ucisera pe taranilor. Izbucni atunci o ra-scoala infricosetoare ; multi cazura de o parte si de alta, pans candnobilii, dandu-si seama de gra vitatea situatiei, facura o legatura cuSasii, care avusesera ei de suferit de pe urma miscarii, si cu.Secuii. Actul, incheiat la Ciipii/nea, in ziva de 16 Septemvrie 1437,prevedea o uniune frateascii", fiecare parte obligandu-se sa ajutefara intarziere pe celelalte, impotriva dusmanilor ; fiindca erau treiparti i s'a mai zis si Unio trium nationum".

Rezultatele uniunii nu intarziara. Taranii furs infranti inluptele care avura loc, iar conducatorii for executati ; conditiile detraiu devenira si mai grele. Sub raportul politic unio trium natio-num" avu de asemenea consecinte insemnate : ea servi de temeiureoriei de mai tarziu care prezenta ca natiuni politice ale Ardea-lului numai pe Unguri, Sasi si Secui, cu exceptia Romanilor. Detapt, dupa cum am vazut, intelegerea din 1437 vorbea de nobili,de Sasi si de Secui si in randurile celor dintai erau si Romani. Dinnetericire insa, acesti Romani, spre pastra mosiile dregatoriile,isi schinabara credin %a (regii unguri persecutau pe ortodocsi) $i

limba, tura pierduti deci pentru neamul nostru.Iancu de Huniedoara. Din randurile Romanilor ardeleni au

iesit multe familii de seama care au dat statului maghiar ba.'rbativestiti in toate domeniile de activitate (armata, administratie, bi-serica, etc.). Astfel au fost familiile Banffi (al carei nume vine dinromanescul Ban si inseamna : hub lui Ban !), Dragfii (din Drag !),Keruietti (din Candea !), Majlath, Csaki, Bekes, etc. Dar cea mai

aniei

si

a-$i

rrimitii

www.dacoromanica.ro

IANCU DE HUNIEDOARA 203

vestita familie, in privinta aceasta, a fost familia Corvine ;tilor carea dat statului maghiar pe cel mai mare general al lui, lance deHuniedoara, pe unul din cei mai straluciti regi, Mateia,s Corvinul§i pe un ilustru arhiepiscop si diplomat, Nicolae Olahul.

Corvinestii sunt de origine din tinutul Huniedoarei. Tata]lui Iancu se numea Voicu, iar bunicul lui ,Serb. In 1409, regele Si-gismund daruia lui Voicu pentru stralucirele sale merite" doveditein diferite imprejurari ca ostean al curtii" (aulae miles), domeniulHuniedoarei cu toate locurile sale de aratura, fanecele, padurileapele sale (vezi fig. 63 si 64). Cu acest prilej e pomenit fiul luiVoicu, loan, care nu e altul decat vestitul Iancu de Huniedoara.

-fs,4

710 pgg,6 ti.Fey,

"/" 274,4) v"r ?.4, Ix, . fp ,

^' 7 '-k,r7Zin. Pisft, b arc 6!""YrIb'

I 4,

Fig. 63 Diploma scris'a in limbs latina prin care regele Sigismund al Un-daruieste in 1409 lui Voicu, tatal lui Iancu de Huniedoara, fracilor sai

Mogo§, Radul un at doilea Radul §i lui Iancu insug domeniul regal al Hu-niedoarei. (M. N. B.).

Acesta s'a nascut, dupa toate probabilitacile, in 1386, in anul candincepea Mircea cel Batran sa domneasca. A invatat, ca si tatal sau,mestesugul armelor ; a fost, in acest scop, si in Italia, in slujbaducelui de Milano. Reintors in tars, el slujeste, cu o trupa a sa,regelui Sigismund care ii da in schimb o movie in Banat. Carieralui Iancu se desfasoara apoi in felul urmator : in 1438 e Ban deSeverin, in 1441 11 gasim ca Voievod al Transilvaniei, iar in 1446.in urma morvii regelui Vladislav, ucis la Varna, Guvernator atUngariei. In aceasta inalta func %ie ramane el pans in 1452, cand

demisia din cauza intrigilor nobililor unguri.Iancu de Huniedoara e vestit in istorie din pricina luptei

necurmate pe care a dus-o, timp de zeci de ani, cu Turcii, si dinpricina victoriilor rasunatoare pe care le-a castigat asupra acestora

-PonA

,eAk, Noy,. pm. ,r.rcixNa.tv ;01,. .eriuto4. *tr.:7W 1

p ro

SUS.3 re-7

g4.44'4 CZ4 r

fo.,A 434". Tv, qe.4.44 ,c4v.

I

i:

CLX

I

gi

da

17 e :,....'''Ir

.t ,^ ,v,,,,,.. ,.,1...,..44..,1 t. ! z.T.

g; A "° 1-.A...,_. i-e fv!,-;:,-;-. '." 7,tv:/ 71.\".'",Z'':.

§',....:, a ,,L .9..4. -s-6 _pc.... ,,, 41...

. . ,,,'.,

47' - N r4L1i5., 44. -,ficid,.. ,....F. 1

i , '''' 1.41.4., e74- "'a . ;r f"..)--,-,-,7'4,7, .I.. ..., c::4) ',...c.s,

gariei

psi

si

www.dacoromanica.ro

V2I

VO

CE

INf1

H 3

G f

IDN

IVI

Fig. 64 Castelul dela Huniedoara. E cel mai insemnat castel medieval din tara ; apoi vine cel dela Bran. Ferestremici si inguste in partea superioara a cladirii ca sa nu patrund5 proiectilele asediatorilor ; extremitatea podului din

stinga, de la poarta de intrare, altadata era mobila yi se ridica prin ajutorul scripetelor (D. P.).

N0

Irk o

^

aNM MOW 411,1

4e i

111,'

I 1

11111111,

I

t. rr ,,Jc-t-v..rc, u.,9 - _

i, ti 'i.i,

.

2,-2: r .y Z., .i.C

.. ,04

_..°.° -

yc

..

www.dacoromanica.ro

IANCU DE HUNIEDOARA 205

(vezi fig. 65). Cele mai insemnate din aceste victorii au fost in1442, cand a staramat doua armate turcesti, una la Poarta de Fier,

Fig. 65 Iancu de Huniedoara. Gravura in arama din 1584. (0. B.).

pe unde treci din Ardeal in Banat, si alta pe Ialom4a, in Mun-tenia, apoi in 1443, cand a ajuns cu armata sa pana in inima Bal-

www.dacoromanica.ro


canilor, dincolo de Sofia, si mai ales in 1456 cand a aparat cueroism Belgradul impotriva atacurilor lui Mohamed al II-lea, cu-ceritorul Constatinopolului, silindu-1 sa se retraga.

Date bind insusirile deosebite ale lui Iancu de Huniedoara,vitejia prestigiul sau, apoi slujbele mari pe care le-a avut, nu ede mirare ca ei a exercitat o influenva puternica asupra carilorde dincoace de Carpavi. Timp de aproape cincisprezece ani ( 4421456) atat Muntenia cat si Moldova au stat sub directa lui in-raurire. El a facut domni sau i-a dat jos din scaun, dupa. voie ;unii din acesti domni 11 considerau drept parintele" for ; adeseoria trecut cu armata peste munvi, in luptele impotriva Turcilor.

Urma§ii lui Mircea cel Batran, pans la Vlad Tepe§. Dupamoartea lui Mircea cel Batran urmeaza o epoca de scadere in istoriaTarii Romanesti. Este epoca luptelor pentru tron, cu tot siragulnenorocirilor umilinvelor care se leaga de o asemenea isprava ;este epoca desbinarii in partide potrivnice care adeseori recurg laajutorul, ce trebue apoi platit asa de scump, al strainilor. In aceastavreme, se lupta fiii lui Mircea, numivi Drciculegi (dela unul dinei, Vlad Dracul cu fiii $i urmasii lui Dan I, asa Danefti.Dar cateodata se lupta si membrii aceleiasi ramuri intre ei. Astfelstand lucrurile, Turcii nu mai gasesc in fava for rezistenva indarjitadin vrcmea lui Mircea ; domnii Tarii Romanesti li se inching, pla--tesc haraciu insovesc in expedivii.

Mihail 1 (1418 - 1420), fiul urmasul lui Mircea la tron,piere dupa doi ani de domnie, in lupta cu Dan al II-lea, fiul luiDan I. Invingatorul, la randul lui, este nevoit sa lupte cu un altfiu al lui Mircea, Radu zis Praznaglava, adica, pe romaneste,Chelul. Acesta izbuteste sa domneasca si el, ate puvin in mai multeranduri. Dan 1si incheie stapanirea in 1431, fiind nevoit sa se re-traga in fava lui Alexandru Aldea, un al treilea fiu al lui Mircea,care vine din Moldova, ajutat cu oaste de catre Alexandru cel Bun.Domnia lui Alexandru Aldea vine pans la finele anului 1436 sauinceputul lui 1437 ; acest voievod ar fi vrut sa se impotriveascaTurcilor, insa nu izbuteste si e nevoit nu numai sa li se inchine.dar sa dea un numar de vreo 20 de fii de boieri ca ostateci.

Cel mai insemnat dintre tovi urmasii la tron ai lui Mircea afost fiul sau Vlad Dracul (sfarsitul lui 7436 sau inceputul lui

!),

si

si

sl

si

si

si

zigii

si -i

www.dacoromanica.ro

URMA$I1 LUI MIRCEA CEL BATRAN 207

Fig. 66 Usa de lemn a uneia din cele trei biserici dela manastirea Snagov.Inscriptia e in limba slava ; ea pomeneste numele ctitorului, Vladislav voevod,

§i data 6961 adica, dela Hristos, 1453. (D. P.).

www.dacoromanica.ro

zoo IANCU DE HUNIEDOARA

1437-1446). A luat domnia cu ajutorul regelui Sigismund al Un-gariei ; din cauza vecinitatii imediate a Turcilor care stapaneau,pc malul stang al Dunarii, cetatile Giurgiu i Turnul, a trebuit insa,indata dupa aceea, sa li se Inchine Ion El insoteste, in 1438, armataSultanulut, in expeditia facuta in Ardeal ; a fost pradata si arsaatunci valea Muiesului si orasele Medial, Sighisoara, Sebes, precum

suburbiile Brasovului. Vazand insa, apoi, izbanzile repurtate in1442 de catre Iancu de Huniedoara asupra Turcilor, Vlad Dracultrece de partea acestuia si-1 insoteste in expeditiile urmatoare. Astfeta participat la marea expeditie din 1443 cand armata cresting atrecut de Sofia, apoi la cea din 1444 care urmarea sa goneasca peTurci din Constantinopol, dar care s'a ispravit, intocmai ca si ceadin 1396, printr'un dezastru, de data aceasta la Varna. A pierit inlupta insusi regele Vladislav al Ungariei, care n'a vrut sa asculte desfatul lui Iancu s'a aventurat departe, in mijlocul dusmanilor, asacum facusera cavalerii francezi la Nicopole. In anal urmator, 1445,Vlad Dracul a luat parte la expeditia pe Dunare, intreprinsi de oflota burgunda ; cu acest prilej au fost cucerite cetatile TurtucaiaGiurgiu. Dupa aceasta expeditie, relatiile dintre domnul munteanIancu se stria ; urmarea este o expeditie a acestuia din urma inTara Romaneasca, in care Vlad Dracul este prins gi decapitat (De-cemvrie 1446). In locul lui este numit Dan al III-lea, fiul lui Danal 11-lea, care nu domneste insa decat vreun an si ceva, lasand locuilui Vladislav al II-lea a carut stapanire a tinut mai mult, din 1447pana in 1456. Si acesta ajunge in conflict cu Iancu de Huniedoaracare-i is cele doui posesiuni de peste munti, Amlasul Fagarasul,

in cele din urma, it face sa-si piarda tronul, punand in locullui pe Vlad

Vladislav a zidit In 1453 o biserica la m'adastirea Snagov ; usa de lemn,admirabil sculptata, a acestei biserici s'a pastrat papa in zilele noastre (vezifig. 66).

Urma§ii lui Alexandru cel Bun pana la Stefan cel Mare.In Moldova, dupa moartea lui Alexandru cel Bun, constatamaceeasi stare nenorocita ca si in Tara Romaneasca dupa Mircea celBatran. Fiii, legitimi nelegitimi, se, lupta pentru mostenirea pa-rinteasca ; in dorinta for de a ocupa scaunul domnesc, fac apel la

4i

5i

3i

si

ti, 3i

Teper.

si

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI ALEXANDRU CEL BUN 209

straini li se inching, cateodata chiar la mai multi in acelasi timp.Luptele interne strica tam, impiedeca negotul ; saracia se adauga.umilintei. Cei douazeci cinci de ani care despart sfarsitul lui Ale-xandru de inceputul domniei lui Stefan, sunt, fara indoiala, printrecei mai rai din intreaga istorie a Moldovei. I-am fi putut evita, caSi anii corespunzatori din Muntenia, numai dad. am fi avut noi,cum au avut alte popoare, un sistem precis si riguros de succesiunela tron, daca am fi recunoscut, de pilda, dreptul la domnie al pri-mului nascut, din tats in fiu. Din nefericire insa, nu numai can'am a vut un asemenea sistem, dar n'am marginit dreptul de suc-cesiune nici macar la fiii celui care domnea. Fratii, nepotii, veriiacestuia puteau ei sa aspire la domnie, din moment ce erau sa-manta de domn". Mai mutt chiar, se recunosteau aceleasi drepturisi fiilor nelegitimi care-si puteau dovedi inalta for origine. Lesne deinteles ce a urmat dintr'un astfel de sistem : s'a deschis drum tuturorambitiilor tuturor compromisurilor. 0 mare parte din fortele viiale neamului nostru s'au irosit in Luptele nenorocite pentru domnie ;aceste lupte ne-au facut mai mutt rau decat toti dusmanii externilaolalta. De aceea, nu se va putea niciodata pretui indeajuns sis-temul actual care prevede o modalitate precisa riguroasa in cepriveste succesiunea la tron.

Dupa Alexandru cel Bun a urmat fiul sau Iliac. Acesta, ajutatde Polorn, a trebuit sa dea insa mai multe lupte cu fratele sau5telan pans cand, in cele din urma, ei se inteleg sa domneascafiecare peste cate o jumatate de %ark" (1435) ; Iliad is partea demiazanoapte taxa de sus" cum se va spune mai tarziu car

Stefan partea de miazazi tara de jos" cu Chilia CetateaAlba. Moldova se imparti deci in doua ca si o mosie oarecare ;fiecare domn avu cancelaria lui, dregatorii lui, veniturile lui. Acea-sta stare dura pang la sfarsitul anului 1442 cand Stefan, vrand sanu mai imparts puterea cu fratele sat', it prinde si ii orbeste.Crima aceasta, oribila, nu ramane insa nerazbunata ; in 1447, fiullui Ilias, Roman, venind cu ajutor polon, prinde, la randul lui, peStefan taie capul. Moldova se imparte din nou, pentru foartescurt timp insa, intre doi stapanitori : Roman Petru, un alt fiual lui Alexandru cel Bun. Acesta e ajutat de Iancu de Huniedoara,pe a carui sora o luase in casatorie. Dupa Petru care, la urma, ra-masese singur stapan, vine Alexandre!, fratele mai mic al lui Ro-

Ccnst. C. Giurescu Istoria Romanilor, Ed. Ii-a 14

$i

si

5i

si

si

si

si

5i

5i -i

www.dacoromanica.ro


man ; el nu se poate mentine tusk* deck vreun an si jumatate, tre-buind sa se retraga in fata lui Bogdan at 11-lea (1449-145i), unal patrulea fiu al lui Alexandru cel Bun, venit cu ajutor tot delaIancu de Huniedoara. Bogdan al II-lea, tatal lui Stefan cel Mare,este cel mai insemnat dintre domnii acestei epoci ; el biruie, in ba-talia din codrul Crasnei a§a cum va face, mai tarziu, fiul saula codrul Cozminului pe Polonii care vroiau sa aduca din nouin scaun pe Alexandre! (6 Septemvrie 145o).

Deci and au fost la mijlocul padurii, povesteste cronica. facut-aunavala oastea lui Bogdan Voda la carele Lesilor, ci aparandu-se abia auscapat cu multi pagulaa peire. Deci vrand sa intre ceilalta oaste lesasca,atuncea s'au ivit toata oastea lui Bogdan Voda, cu multe steaguri buciumefara calarime, multi pedestrime. Vazand accasta Lesii, s'au tocmit de razboiusi au bagat in mijloc pe Alexandru Voda... Si s'au batut mai inainte de apusulsoarelui pada' au inoptat, perind de amandoua partile, pans au navalit si gloa-tele de pedestri, carii au facut la stramtoare mare moarte in Lesi, taind cucoasele vinele cailor ; unde hatmanii lesesti, vrand sa imbarbateze pre ai sai,si-au pus si ei capetele, ales Piotru Odrivoz Nicolae Porava si Buciatskii".

Bogdan are un sfarsit tragic : el este surprins pe cand pe-trecea la un boier, in satul Rauseni, de un frate al sau, Petru Aron,

decapitat (1451, Octomvrie). Sub domnia acestuia din urmaare, pentru a c'astiga tronul, recursese deci la o crima, Moldova

plateste, pentru intaia oars, haraciu Turcilor. In acelasi timp, dom-nul era supus Polonilor ; ;am lui Alexandru cel Bun ajunseseIntr'o stare de umilinta din care o va scoate insa $tefan cel Mare.

BIBLIOGRAFIE

Romeind din Ardeal. lancu de Huniedoara. N. IORGA, lstoria Roma-nilor din Ardeat si Ungaria, vol. I-its. Peina /a miscarea lui Horia (1784), Bucu-resti, 1915, 463 p. in 8° ; COLONEL T. NICOLAU, loan Huniade Corvin,Bucuresti, 1925, 261 p. in 8° ; TEODOR POPA, lancu Corwin de Huniedoara(loan Hunyadi), Huniedoara, 1928, 184 p. in 8°.

Utmaszi lui Mircea cel Batriin : AL. XENOPOL, Lupta intre Dracules:isi Danests in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., S. 2, t. XXX (5907), p. 183-272 ;AL. A. VASILESCU, Urmasti lut Mircea cel Batriin peingi la Vlad Tepes1418-1456, I. Deli moaned lui Mircea cel Btitriin Nina' la Vlad Dracul, 1418 -1437, Bucuresti, 1915, 55 p. in 4° ; ST. NICOLAESCU, Domnia lui Alexandru

Aldea, fiul lui Mircea Vod;s" cel Batra'n, 1431-1435, Bucuresti, 5922, 48F. m 4 °; 1L1E MINEA, Vlad Dracul st vremea sa, Iasi, 5928, 259 p. in 8°

si

gi

si

§i

Voila

3i

Si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 211

I. C. HUTT', Banatul Olteniei fi Craioveitii (IV Pretinsa lupta dintre Danegipi Draculeiti), Craiova, f. a., 123 p. in 80; ST. NICOLAESCU, Vimurirea uneienigme istorice. Vladislav voevod fi Doarnna Neac$a, 1488, Bucure5ti, 1935, 8p. in 8°.

Urmaiii lui Alexandru cet Bun : V. PARVAN, Alexandrel Voclii $i Bog-dan Voda, Bucure5ti, 1904, 128 p. in 8 °; I. BOGDAN, Contributiz la IstoriaMoldovei intre anis 1448-1458, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. S. 2, t.XXIX (1906-1907), p. 629-643 ; FR. BABINGER, Cel dinals bir al Moldoveicatre Sultan, Bucure5ti, 1936, 11 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPESe speriaserii intru atoita

(Turcilor) inat se socoteafericit cel ce putea trece dincolo,in Anatolia`'.

(M5rturie contemporana).

Crulerea Constantinopolului §i urmarile ei. Dupa. Moha-med I, contemporanul lui Mircea cel Batran, urma ca Sultan alTurcilor Murad at 11-lea, un stapanitor cu insusiri deosebite, mareconstructor si iubitor de cultura. Domnia lui tinu pans in 145z,cand un atac de apoplexie ii puse capat vie%ii. Fiul si urmasul sau,Mohamed al II-lea, avea atunci 2r de ani ; mostenise iticlinarea sprecele spirituale ale tatalui sau ; cunostea mai multe limbi si era sta.-panit de o ambitie uriase : iii propusese ne spune o marturiecontemporana sa imite pe Alexandru Machedon si pe Cezar.Indata ce se sui pe tron, incepu pregatirile pentru cucerirea Con-stantinopolului : construi o cetate pe carmul european al Bosforu-lui, primi pe inginerul ardelean Orban care parasise, nefiind platit,pe Bizantini, puse sa-i toarne tunuri de asediu, intre altele unulurias, de 700 de tone, hi organiza o flota, in sfarsit stabili in ama-nuntimi planul atacului. In Aprilie 1453, asediul incepu : armata luiMohamed al II-lea numara, dupa un izvor turc, 80.000 de soldatibuni, in afara de trupele neregulate ; flota sa avea 42o de vase, marlji mici. In fata acestor force insemnate, imparatul bizantin Constan-tin Dragasses abia putu strange 8-9000 de oameni vreo 3o decorabii. Populatia Constantinopolului, invrajbita de nesfarsitele dis-cutii religioase urind pe catolici care fusesera: chemati in ajutor,nu intelesese gravitatea momentului si nu sprijini cum trebuia efor-turile imparatului sau. Asaltul decisiv avu loc in ziva de 29 Mai ;cinci coloane puternice atacara portile orasului. Dupa o lupta Inver-

ma-ilman

5i-1

5i

5i

www.dacoromanica.ro

CADEREA CONSTANTINOPOLULUI 213

sunata, in cursul careia Constantin Dragasses cazu eroic, Turciitrunsera inauntru. Multi dintre locuitori furs facuti robi, averilefor jefuite, iar majoritatea bisericilor, incepand cu minunata SfantaSofie a lui Justinian, prefacute in moschei. Dupa ce trecu insa furiaprimelor trei zile in rastimpul carora fu ingaduita prada, Moha-med lua masuri de organizare ; fixa popula %iei ramase locuinte ;numi un nou patriarh, pe invatatul Ghenadie II Scholarios, incheieun tratat cu negustorii genovezi din Galata (un cartier al Constan-tinopolului). Vieata iii relua cursul ; populatia orasului crescu inscurta vreme in chip considerabil, iar Grecii se grupara in jurul Pa-triarhiei, in cartierul Fanarului ; unii dintre ei ajunsera, cu timpul,la situatii importante ; un calugar grec Critobul, din insula Imbros,scrise chiar o cronica foarte favorabila lui Mohamed al II-lea, iarGhenadie patriarhul alcatui, la cererea acestuia din urma, o Mar-turisire" cuprinzand un rezumat al credintei crestine.

Cucerirea Constantinopolului avu un rasunet extraordinar inIntreaga crestinatate ; avu de asemenea urmari insemnate. Uniidintre invatatii artistii greci se stabilira in Italia si in alte taxi,contribuind la desteptarea interesului pentru limba literaturagreaca. Dar mai ales in domeniul politic si economic urmarile furlmari. Avand Bosforul Dardanelele, Turcii devenira de fapt sta.-panii Marii Negre. Comertul cetatilor genoveze din Crimeia, infruntea carora sta Caf fa, comertul Chiliei Cetatii Albe, fu con-trolat de ei ; in cele din urma insesi aceste cetati cazura in manafor : Marea Neagra deveni o mare turceasca.

Prin cucerirea Constantinopolului, Turcii ajunsesera stapaninu numai ai centrului vital al Peninsulei Balcanice, dar ai unuicentru mondial, sub toate raporturile. Insemnatatea statului otomansi a conducatorilor lui crescu prin aceasta considerabil ; prestigiullui de asemenea. Stapan pe stralucita cetate a lui Constantin, peorasul imparatului" (Tarigrad) cum spuneau Slavii, Turcii devino mare putere a lumii si cea mai mare din sud-estul european Sidin vestul asiatic.

La marginea de miazanoapte a Peninsulei Balcanice, pe liniaDunarii, mai ramasesera insa doua cetati insemnate, necucerite Inca :Belgradul si Chilia. Ele impiedecau inaintarea turceasca spre miaza-noapte ; erau, in acelasi timp, excelente baze de operatiuni pentrueventuale campanii crestine in Balcani. Mohamed al II-lea intelesenumaidecat insemnatatea acestor puncte strategice ; el spunea chiar

1i

Si

si

5i

gi

www.dacoromanica.ro

214 VLAD TEPES

ni s'au pastrat inse§i cuvintele lui : cats vreme Romaniistapanesc Chilia §i Cetatea Alba iar Ungurii Belgradul sarbesc, nuvom putea birui pe cregini". De aceea, la puling vreme dupa cu-cerirea Constantinopolului, Mohamed 'hi concentra eforturile asupracelor doua cetati de pe linia Dunarii. Intai fu asediat Belgradul(1456) ; apararea vitejeasca a lui Iancu de Huniedoara sili insa peSultan sa se retraga, cu pierderi considerabile. Apoi trimise o flotaimpotriva Chiliei (1462) ; nici aceasta incercare nu reu§i. De fapt,era numai o amanare : peste cateva decenii ambele cetati vor fi inmana Turcilor 1) §i drumul spre Ungaria §i Polonia le va fi deschis.

Vlad Tepe§. Chiar in anul

Fig. 67 Catedrala catolica din Alba-Iulia, unde odihneste Iancu de Hunie-doara, mort indata dupa respingereaTurcilor la Belgrad (1456). Langa ea,dar fara sa se vada in fotografie, segaseste catedrala ortodoxl in care aufost incoronati, in 1922, Regele Ferdi-

nand 1i Regina Maria. (D. P.).

in care, dupa stralucita biruintadela Belgrad, Iancu de Hunie-doara inchidea ochii, plans deintreaga cre§tinatate (1456 ;vezi fig. 67), se suia pe tronulTarii Romane§ti Vlad Tepei,fiul lui Vlad Dracul. Poreclade Tepe§ ii venea dela pedeapsalui preferata: tragerea in leaps.,pe care o aplica atat facatori-lor de rele cat qi celor care tur-burau lini§tea tariff. S'a exage-rat cruzimea acestui voievodcare e prezentat de unii isto-rici ca un bolnav, un degene-rat, un sadic ; de fapt, schin-giuirile §i executiile pe care le-aordonat el nu erau pornite din-tr'un capriciu maladiv, ci aveauintotdeauna o ratiune §i anume,foarte adesea, o ra;iune de stat.Ele serveau ca exemplu §i asi-gurau ordinea ; de altfel, nuerau mai numeroase sau maicrude ca acelea ale atator alcistapanitori contemporani dinEuropa : a§a erau vremurile.ajutorul lui Iancu de Hunie-Vlad Tepe§ ocupa tronul cu

1. Chilia in 1484, Belgradul in 1521.

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII 2I5

doara ; la inceput el are sa respinga incercarile unor pretendenti :aceitia erau sprijiniti de catre Safi : a§a se explica sangeroasele re-presalii ale lui Tepe§ care trase in teapa sau arse de vii pe osums de negustori bra§oveni si prada tinutul Sibiului si Tara Barsei(1459). Unul din acesti pretendenti, Dan, care venise cu oaste sa-siincerce norocul, fu batut si prins. Tepe§ dadu porunca sä i se sapegroapa, ii facu de viu slujba inmormantarii si apoi li taie capul :pilda si pentru ceilalti care ravneau tronul. Iar fiindca Dan venise§i cu sprijinul Romanilor din Fagan§ Si Amlas, trimise impotrivaacestor tinuturi o oaste care le jefui §i le arse cumplit. Unele sate,ca de pilda, Sercaia si Mica, fura nimicite in intregime incato doiani dupa aceea, trebuiau sa fie colonizate din nou. Amla§ul fu luatla 24 August 146o ; satenii, in frunte cu popa, suferira pedeapsape care o aplica obisnuit voievodul : tragerea in teapa.

Luptele cu Turcii. Dupa ce isi consolida in felul acesta sta-panirea, decapitand pe unul din pretendenti si ingrozind pe ceilalti§i eventualii for sustinatori, Tepes pasi impotriva Turcilor. Tri-butul in bani nu-1 mai platise de trei ani de zile, cu atat mai putinse gandise sa dea copiii care i se cereau pentru corpul de ieniceri.Sultanul Mohamed al II-lea cunoscand, se vede, ce putea domnulmuntean, vru mai intai sal inlature printr'un viclesug, nu prinI °rya armelor. Ii trimise deci vorba printr'un Grec, Catavolinos, savina la Giurgiu, pentru ca, de comun acord cu demnitarii turci, sareguleze o chestie de hotar. Tepe§ veni, aducand spre a amagi, larandu-i, pe dusman, tributul si chiar un numar de cincizeci decopii ; avea 'Lisa, in acelasi timp, pregatita ti o oaste care, la semnulvoievodului, inconjura pe neasteptate detasamentul otoman, landprizonier si pe comandantul lui. pe Hamza, begul de Nicopol, im-preuna cu Grecul Catavolinos. Prinsii fura dusi la Targoviste 5iacolo, in marginea orasului, se ridica pentru fiecare soldat turc cateo teal* aceea lui Hamza si cealalta, a Grecului, fiind mai inalte.Giurgiu cazu in mana lui Tepes, malul drept al Dunarii, dela gurisi pana. la Zimnicea, fu ars si pradat ; un alt comandant turc,Mehmet-Pala, scapa cu fuga. Intr'o scrisoare pe care o trimite, inlanuarie 1462, lui Mateias regele Ungariei, Tepes, povestind aceastacampanie, arata ca au fost ucisi 23.809 oameni precizia cifreise explica prin aceea a se strangeau cu grill capetele taiateafara de 884 care au fost arsi in casele for §i ale calror capeten'au putut fi infatisate". In total deci 24.693 de dusmani. Cat erau

www.dacoromanica.ro

216 \TAD TEPES

de ingroziti Turcii, se vede si din imprejurarea ca insisi locuitoriiConstantinopolului se pregateau si paraseasca orasul, temandu-seca Tepes ar putea ajunge pans acolo. Se speriasera intru atatamultimile (Turcilor) spune o marturie contemporana incatse socotea fericit cel ce putea trece dincolo, in Anatolia".

Campania din 1462. Evident, o asemenea indrasneafa pro-v ocare nu putea ramane Cara raspuns din partea lui Mohamed al1I-lea. In primavara anului 1462, o armata insemnata croni-carul grec Halcocondil di cifra, mult exagerata insa, de 25o.000

porni spre Dunare. Fate de puhoiul turcesc, Tepe§ nu aveadear oastea de tara, calareti in cea mai mare parte, vreo zece miide oameni in totul. 01upta pe camp deschis nu era deci cu putinta.Trecerea pe tarmul sting s'a facut in dreptul Nicopolei, ai no§trineputand-o impiedeca. Urmara apoi o serie de ciocniri, in locurialese de Tepes, unde multimea Turcilor n'avea cum sa se desfasoare

tactica clasica a domnilor nostri si unde repeziciunea demi§cari, indrasneala si vitejia voievodului pricinuira dusmanuluipagube insemnate. Intr'o noapte, Tepe§ ataca insasi tabara nir-Leasca, vrand sa patrunda papa la cortul Sultanului spre a-I ucide.Ajutati de intunerec §i de zapaceala produsa de o asemenea extra-ordinara tentative, ai nostri macelarira un numar considerabil deTurci §i se retrasera fara maxi pierderi. 0 hotarire pe calea arme-lor era vadit el nu se va putea obtine. Mai ales ca nastea Sulta-nului ducea lipsa de alimente se facuse pustiul in fata navali-torilor, dupe metoda straveche si pe deasupra se ivise si ciuma.Pe de alts parte, nici flota trimisa sa cucereasca cetatea Chilieiunde era garnizoana pusa de Iancu de Huniedoara nu putuseispravi nimic si fusese nevoita sa se retraga. Asa trick, campanias'ar fi terminat lamentabil, daca Sultanul n'ar fi gash in persoanalui Radu cel Frumos, omul care-i trebuia. Acest irate bun al luiVlad Tepes se grabi sa fagaduiasca supunere si tribut : el izbuti saatraga de partea lui o sums dintre boieri, mai ales dupe ce pusesemina pe locul pare-se manastirea Snagov unde acestia isiadapostisera familiile si averea. Mohamed it investi deci ca domnat Tarii Romanesti si trecu indarat Dunarea. Vlad trebui sa se re-traga peste munti in Ardeal, asteptand acolo sprijinul lui Mateias(August 1462). Acesta porni inteadevar o armata spre a-1 restabilipe tron ; o intriga insa a dusmanilor lui Tepes, probabil a Sasilordin Brasov, care nu puteau uita represaliile din 1459, zadarnici

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN 1462 217

Fig. 68 Vlad Tepq, dup51 portretul aflator la castelul Ambras din Tirol.(D. P.).

.

www.dacoromanica.ro

218 VLAD TEPES

total. I se prezentara lui Mateia§ trei scrisori, ca din partea voie-N odului, dintre care una adresata lui Mohamed al II-lea, prin careel se ruga de iertare Si fagaduia sa-i inlesneasca Sultanului cucerireaArdealului, dupa care ar putea usor urma supunerea intregii Un-gani. Aceste scrisori erau un fals, asemenea falsului care se va pro-duce mai tarziu, spre a se justifica asasinarea lui Mihai Viteazul.Mateias le-a dat insa crezare, a intrerupt expeditia si a pus peVlad la inchisoare, in Buda, unde a stat mai bine de 10 ani. Abiain 1476 isi putu reocupa el tronul ; cea de a doua domnie durainsa foarte putin, deoarece Tepes fu surprins de rivalul sau Ba-sarab Laiota venit cu o oaste turceasca si cazu in lupta careavu loc.

Nu cunoastem mormantul acestui viteaz voievod ; ni s'a pa-strat in schimb un frumos portret a lui, aflator actualmente lacastelul din Ambras (Tirol ; vezi fig. 68). Alte patru portrete,dintre care doua mai pucin reunite, se afla in bro§urile nemve§titiparite in acea vreme, care cuprind povestirea cruzimilor" luiTepes. S'a alcatuit o asemenea povestire si in limba rusa, raspan-dita in multe manuscrise.

Urmand tradicia inaintasilor sai, Vlad Tepes a fost si ctitorde lacasuri sfinte : el a zidit manastirea Comana §i a inzestrat-ocu mosia Calugareni ; a zidit apoi o biserica in Teirvor ; a facut,in sfar§it, danii la Muntele Athos.

BIBLIOGRAFIE

Cucerirea Constantinopolttluz : H. GELZER, Abriss der byzantinischenKaisergeschichte, in Karl Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Litteratur,ed. z-a, Munchen, 1897, p. 955-5067 ; A. RAMBAUD, L'Europe du sud-est.Ftn de l'emptre grec. Fondation de l'empire ottoman, in E. LAVISSE, A.RAMBAUD, Histoire generale du IV-e sie'cle d nos jours, t. III, Paris, ed. 2.

DR. AUREL DECEI, Versiunea turceascii a confesiunii Patriarhului Ghenadie IIScholarios scrisa la cererea Sultanului Mehmet II, Sibiu, 1940, 39 p. in 4° (Extrasdin Omagiu malt Prea Sfintiei Sale Dr. Nicoale &Van, Mitropolitul Ardealului).

Vlad Tepe$ : I. BOGDAN, Vlad repel $i naratiunile germane $i ruseltiasupra lut, Bucurqti, 1896, XIX + 170 p. in 40; AL. LAPEDATU, Mcin,l-stirea Comana, in Bul. Corn. Mon. 1st. I (5908), p. 9-22 ; CONST. C. GIU-RESCU, 0 biserica a Int Vlad Tepes la Tdrgior, in Bul. Corn. Mon. lit., XVI](5924), p 74-75 ; C. KARADJA, Incunabulele povestind despre cruzimtle lutVlad Tepe$, in lnchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 5935, p. 596-206 ; I. 10-NAFCU, Manastirea Teirgfor, un lost metoh al spitalului Pantelimon, Bucuresti,1938, 73 P.

www.dacoromanica.ro

$TEFAN CEL MARE

Barbat glorios fi victorios care aibtruit pe toti regii vecini... Om fe-ricit ciiruza soarta i-a harazit cumulta darnicie toate darurile. Caci pecand altora le-a dat numat unele in-susiri st anume prudentil impreunatacu Oretenie, altora virtuti eroice sz

spirit de dreptate, altora biruintacontra dusmanttlui, numat tie It le-akiniztt la un loc pe toate. Tu estidrept, prevazator, istet, biruitor con-tra tuturor dusmanilor. Nu in zadarestt socotit printre eroii secolulutnostru".

(Cronicarul polon Miechowski).

Domnia lui Stefan cel Mare de aproape o jumatate deveac este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodatacam n'a fost mai intinsa, mai bogata si mai respectata ; niciodatafaima domnului ei n'a strabatut atat de departe, deopotriva inapusul crestin ca si in rasaritul necredincios, provocand admiratiaprietenilor si respectul dusmanilor ; niciodata nu s'au ridicat spreslava Celui de Sus atat de multe lacasuri inteo forma atat dedesavarsita. Intocmai cum Grecii cei vechi au avut epoca lui Pe-ride acel maximum de stralucire politica si artistica not amavut epoca lui Stefan cel Mare. Depasind hotarele Moldovel, eaa fost va ramane reprezentativa pentru intreg neamul nostrucare si-a g5.sit in acest credincios, glorios gospodar voievod ceamai inalta intrupare a sa.

Evident, n'a fost numai lumina in cei patruzeci sapte deani de domnie. Inceputul a cerut unele concesiuni, a impus unelerenuntari. Pana sa-si asigure tronul, cel atat de rIvnit de atatia,Stefan a trebuie sa accepte unele situacii care nu se potriveau man-driei sale., $i chiar mai tarziu, n'au lipsit ceasuri 'de amaraciunede durere. Facand insa suma, privind rezultatele, nu se poate sa

;i

1i

si

www.dacoromanica.ro

220 STEFAN CEL MARE

Fig. 69 Stefan cel Mare, dupa portretul contemporan Incolori, din Evangheliarul dela Humor (1473). Autorul acestuiportret este eromonahul Nicodim". Voevodul e infatisatinchinand Evangheliarul icoanei Maicii Domnului (D. P).

www.dacoromanica.ro

CONSOLIDAREA DOMNIEI 221

nu famai adanc impresionat de frumusetea puterea acestei stra-lucite domnii.

La inceputul lui Aprilie 1457, intra in Moldova, pe valeaSiretului, Stefan, feciorul lui Bogdan cel ucis la R5.sueni (vezi fig.69). Avea cu el o oaste de vreo 6000 de oameni, parte Munteni,parte Moldoveni din Cara de jos de unde, dupa traditie, ar fi fostde fel insusi neamul lui Stefan. Petru Aron n'avu timp sa se pre-g5teasca. ; cu oastea pe care o putu strange in prip5, incera el deciin zadar sa opreasca inaintarea tan5rului care venea sa ia moste-nirea parintelui sau sä-i razbune moartea ; in lupta dela Doljegi,pe Siret, in cea urmatoare dela Orbic, in tinutul Neamtului, (12si 14 Aprilie),' armata lui Stefan invinse, iar Petru Aron fu silitsa ia calea pribegiei, in Polonia. La locul ce se chiam5. Direptate,Cara aclama pe biruitor ca domn al Moldovei, iar mitropolitulTeoctist 11 unse cu mirul sfintit. Suceava priori cu bucurie pe fiullui Bogdan.

Consolidarea domniei. Lupta dela Baia. Tronul castigatcu sabia trebuia insa intarit. Inteadevar, Petru Aron se putea ori-cand intoarce indar5t, cu ajutor dela Poloni. Pentru a impiedecao asemenea eventualitate, Stefan incheie cu regele polon Cazimir ointelegere care avu drept urmare ca Petru Aron trebui sa piece dinPolonia si se refugie in Ardeal, in tinutul Secuilor. Rezultatul fuun atac al lui Stefan asupra acestui tinut care avu mult de suferit,Moldovenii intorcandu-se cu o prada bogat5. (1461) ; Petru Aronnu putu fi insa prins. El se duse la curtea lui Mateias, regele Un-gariei, spre a starui A. fie inthiturat Stefan. R5.spunsul domnuluiMoldovei nu intarzie nici de data aceasta : el fu un atac asupracetatii Chilia care era in mana Ungurilor de vreo cincisprezece ani,luata de Iancu de Huniedoara drept plat5 pentru ajutorul pe care-1cracluse lui Petru al II-lea (vezi mai sus, p. 209). Atacul dat in varalui 1462, nu izbuti insa ; rank la glesn5., Stefan trebui sa se retrag51.Dar ceea ce nu se putuse face acum, se va face peste trei ani, adic5in 1465. In toiul iernii, oastea moldoveana sosi pe neasteptate infata cetatii cu ajutorul chiar al unora dintre locuitorii ei careerau bucurosi sa fie sub ascultarea lui Stefan, p5trunse in5untru(2 5 Ianuarie).

Cucerirea Chiliei sup5ra insa pe regele Ungariei, MateiasCorvinul (vezi fig. 7o) ; acesta nu uitase nici atacul impotriva tinu-tului secuiesc din 1461 ; se mai adaogase faptul ca. domnul Mol-

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

222 STEFAN CEL MARE

Fig. 70 Mateias Corvinul, unul din cei mai mari regi ai Ungariei, fiul luiIancu de Huniedoara, Roman de origine. Mateias mai stia Inca limba roma-neasca. Gravura in arama, facutI duria moartea sa care s'a inthnplat in anul

1490. (a. P.).

II I MI1111111111111

gza nignuz

:,

L--OrP1/111.4 )74 I: /IItra,, dn e a rt,- .

'...t...Att.28.

www.dacoromanica.ro

LUPTA DELA BAIA 223

dovei, tot ca raspuns pentru adapostul dat lui Petru Aron, se ame-stecase si in rascoala care izbucnise in Ardeal impotriva lui Mateias,in 1467 ; toate acestea facura pe regele Ungariei sa intreprinclao expeclicie spre a scoate pe Stefan din domnie. Armata ungu-reasca trecu muncii, cu lupta, pe la Oituz ; rand pe rand fuelocupate targurile Trotus, Bacau, Roman si Baia. In acest din urmil)oc, Stefan se hotari sa izbeasca pe dusman. In seara zilei de 15Decemvrie 1467, cei 12.000 deostasi moldoveni atacara tar-gul, dupa ce mai intai ii dadu-sera foc din toate parcile. Luptaa fost foarte indarjita si a tinuttoata noaptea. Pe la orele 5dimineaca, Ungurii, razbici, auinceput sa fuga. Regele Mate-ias, rank in spate la.nga siraspinarii, de o sageata cu treivarfuri, a trebuit sa fie purtatpe targa indarat si deabia a pu-tut trece, pe poteci, pestein Ardeal, cu sfaramaturile oa-stei sale (vezi fig. 71). Pradaluata de Moldoveni a fostfoarte mare : an cazut in mai-nile for carele, corturile si di-feritele tunuri, mari si mici, aleUngurilor. Cronicarul polonDlugosz califica infrangerea dela Baia drept uria§ dezastru". &Apt,

Stefan a; socotit insa caatata nu era deajuns. $i deaceea a trecut in anul urmator,1468, ca o furtuna in Ardeal, afacut mari pradaciuni. si s'a intors nesuparat indarat. In curanddupa aceea, in 1496, a izbutit sa se scape de Petru Aron. Acesta afost chemat prin scrisori .de niste boieri care se prefaceau ca-s ne-mulcumivi de domnia lui Stefan ; la locul intalnirii a g'isit insa oa-stea moldoveneasca si pe calau care i-a taiat capul. Crima dela Rau-seni fu astfel razbunata, iar tronul asigurat. Scapat de aceasta

Suceava

Bai

o4')..i .Nea'Tg.rn

Romane,,,

orny

Bacau

cfo

"1;4 rg.

A-

Tro

Bretcud

us

(11s.

Legenda49 MoldoveniUnguriGranita

Fig. 71 Drumul urmat de MateiqCorvinul in campania din Moldova §i

lupta dela Baia. (R. R.).

munci,

44!

t

www.dacoromanica.ro

224 STEFAN CEL MARE

grija, Stefan putu, in sfarsit, dupa doisprezece ani de domnie, sapaseasca la indeplinirea gandului celui mare al vietii lui, lupta im-potriva necredinciosilor, scoaterea Moldovei din situatia de tribu-tary a Turcilor.

Inceputul conflictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii.Pentru realizarea acestui gaud, se impunea ca in Cara vecina aMunteniei sa fie un domn devotat lui Stefan. Radu cel Frumos erasupus prea plecat Turcilor ; la un semn al lor, ar fi atacat numai-decat pe Milcov ; ar fi impiedecat, prin urmare, concentrarea tu-turor puterilor moldovene. Radu cel Frumos trebuia deci scos dinscaun si inlocuit printr'un prieten al Modovei. Este ceea ce vaface Stefan si va continua cu domnii munteni urmatori timp dezece ani de zile, din 1473 papa la 1482.

Conflictul incepe prin pradarea si arderea Brailei. cel maiinsemnat port muntean, a Cetatii de Floci si a Ialomitei de catrearmatele moldovene (27 Fevruarie 147o si zilele urmatoare). Radun'a putut replica direct in acelasi an dar a determinat, se pare,prin plangerile sale la Turci, navalirea Tatarilor care, spre sfarsitulverii, trec Nistrul si incep sa prade. Stefan, prevenit, isi pregatiseoastea si a putut raspunde dupa cum se cuvenea. La 20 August,la dumbrava dela Lipinti, aproape de Nistru, navalitorii au suferito infrangere totals. Multi dintre 'Mari au fost ucisi in lupta, altiis'au innecat in Nistru, o mare parte, impreuna cu insusi fiul Ha-nului, au cazut prizonieri.

Dlugosz, cronicarul polon, povesteste ca Hanul ar fi trimis la Stefan osolie de zoo de Tatari sa ceara indarat, cu amenintari, pe fiul sau. DomnulMoldovei, barbat cu suflet mare", cum it numeste cronicarul amintit, nu nu-mai ca nu s'a speriat, dar a poruncit ca, in fata solilor chiar, sa fie taiat inpatru bucati acel fiu al Hanului ; apoi a tras in teapa nouazeci noua dintresoli, iar pe al o sutalea 1-a trimes indarat, cu nasul taiat, la stapanul sau, sa-ispuna ceea ce a vazut. Procedeul lui Stefan era singurul indicat fats de acestinavalitori pe care numai asemenea acte ii puteau impresiona.

In anul urmator, 1471, Radu cel Frumos, cu o puternica ar-mate., gandi sa se razbune pentru pradaciunea ce suferise. Navalideci in Tara de jos, dar nu putu inainta mult, deoarece la Soci,in judetul Bacau, fu intampinat de Stefan. Lupta se ispravi printr'oinfrangere desavarsita a domnului muntean care pierdu si toate

s'

www.dacoromanica.ro

LUPTA DELA VASLUI 225

steagurile. Doi ani mai tarziu, in urma unei alte infrangeri, isCursul Apei, in judetul Ramnicului-Sarat (i8 zo Noemvrie 1473).Radu pierdu nu numai domnia, dar si familia ; so %ia fiica sacazura, la Bucuresti, in mainile invingatorului. Domn al Tarii Ro-manesti fu pus Laiota Basarab ; acesta insa, dupa cateva luni, deteama Turcilor care din Giurgiu puteau fi in cateva ceasuri laBucuresti, trecu de partea lor. Stefan trebui sa faca o noua expe-ditie in Muntenia, in toamna anului 1474 ; cu acest prilej, fu cuce-rita arsa cetatea Teleajenului ; Laiota, deli batut, nu-si pierduinsa tronul, deoarece tocmai atunci Turcii sosira cu o oaste puter-nica la Dunare, spre a supune pe Stefan.

Lupta dela Vaslui. Domnul Moldovei, dupa consolidareadomniei, refuzase sa mai plateasca haraciul ; pe de alta parte, seamestecase in treburile Munteniei ; cucerise, in sfarsit, Chilia, pecare incercasera s'o ia, zadarnic, in 1462, Turcii. Toate acesteaerau motive suficiente pentru a face pe Mohamed al II-lea sa ho-tarasca indepartarea indrasnetului domn moldovean. 0 armata pu-ternica, numarand 120.000 de oameni, sub comanda pasei Soliman,la care se alatura indata Laiota, fu trimisa deci, in toamna anului1474, impotriva lui Stefan. Acesta avea numai vreo 40.000 de sol-da ;i dintre care 5000 de Secui. Iii alesese insa un loc bun unde sadea batalia, in faca orasului Vaslui, la confluenta Racovei cu raulBarlad. In ziva de to Ianuarie 1475, intro Matli, se lasase o ne-gura deasa care favoriza in gradul cel mai inalt atacul pentru ceicare stiau locurile dimpotriva, incurca pe strainii necunoscatori.Profitand de acest fapt, Stefan a inceput lupta. Un detasament alsau a atacat frontul armatei turcesti, in timp ce un al doilea aatacat prin flanc. In momentul hotaritor, cand, in urma pierdenlorsuferite de primul detasament, ai nostri erau in primejdie, $tefans'a aruncat el insusi in mijlocul bataliei cum va face la Calu-gareni Mihai Viteazul determinand retragerea Turcilor. Tot de-odata, s'a produs, printr'un al treilea detasament, un atac dinspate, care a transformat retragerea lui Soliman in panics. Urma-tirea a durat aproape patru zile, de Marti pans Vineri noaptea",pe un mare noroi". Unii dintre fugari s'au innecat in apa Siretu-lui, altii in Dunare ; pe multi i-au luat prizonieri. Rareori s'a vazuto infrangere mai completa. 0 recunosc cronicarii turci. Astfel,

Ccnst. C. Giurescu Istoria Romlnilor, Ed. II-a 15

isi si

si

si

si,

si

tnsisi

www.dacoromanica.ro

226 STEFAN CEL MARE

unul din ei spune : A fost un grozav macel si putin a lipsit casä nu fie cu tocii taiaci in bucati ; numai cu mare greutate SolimanPasa si-a scapat vieaca prin fuga". Iar o ma. a sultanului afirma :Niciodata armatele turcesti n'au suferit un dezastru atat de mare".Cronicarul polon Dlugosz nu e mai putin categoric : Foarte pu%iniTurci $i -au putut gasi mantuirea prin fuga spune el cacichiar aceia can au fugit si au ajuns pans la Dunare, au fostsau ucisi acolo de Moldoveni, can aveau cai mai iuti, sau au fostinnecaci de valuri. Aproape pe toci prizonierii turci, afara de ceimai de frunte, i-a tras in teapa. Cadavrele celor ucisi le-a ars iarcateva gramezi cu oasele for se vad pads astazi sunt marturiaeterna a unei victorii atat de insemnate Toata oastea lui s'aimbogacit foarte tare din prada luata dela Turci : aur, argint, pur-pura, cai alte obiecte precioase". Impresionante sunt apoi accen-tele pe care le gaseste Dlugosz pentru a Lauda pe Stefan : O,barbat demn de admirat exclama el Intru nimic inferiorducilor eroici, pe cari atat ii admiram, care cel dintai dintre prin-cipii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie atat de stralucitiin contra Turcilor. Dupa parerea mea, el este cel mai vrednic sai se incredin;eze conducerea stapanirea lumii si mai ales func-ciunea de comandant conducator contra Turcilor, cu sfatul co-mun, In %elegerea hotarirea crestinilor, pe cand ceilalci regi Si

principi crestini trandavesc in lene, in desfatari si lupte civile".Dupa biruinta, Stefan trimise monarhilor europeni o scrisoare

admirabila ; iata cuprinsul ei Prea luminacilor, prea puterniciloralesilor domni a toata crestinatatea... Noi Stefan Voievod, din

mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, ma inchin cu prie-tenie voila tuturora carora va scriu va doresc tot binele vaspun domniilor voastre ca necredinciosul imparat al Turcilor a fostde multa vreme si este Inca pierzatorul intregii crestinataci... Deaceea, facem cunoscut domniilor voastre ca pe la Boboteaza trecuta,mai sus numitul Turc a trimis in jara noastra impotriva noastrao mare ostire in numar de 120.000 de oameni, al carei capitan defrunte era Soliman pasa beglerbegul ; impreuna cu acesta se aflau

si

si

si

sisi

si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

LUPTA DELA RAZBOIENI 227

toti curtenii susnumitului Turc toate popoarele din Romania 1) sidomnul Tarii Romanesti cu toata puterea lui Assan-beg Ali-begsi Schender-beg si Grana-beg 0§u-beg Valtival-beg Serefaga-beg, domnul din Sofia, si Cusenra-beg Piri-beg, fiul lui Isac-pasa,cu toata puterea lui de Ieniceri. Acesti mai sus numiti erau toticapitanii cei maxi, cu °stile lor. Auzind vazand noi acestea, amluat sabia in traria cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostruatotputernic, am mers impotriva du§manilor crestinatatii, i-am bi-ruit i-am calcat in picioare, pe toti i-am trecut sub ascutisulsabiei noastre ; pentru care lucru laudat sa fie Domnul Dumnezeulnostru. Auzind despre acestea, paganul imparat al Turcilor iii puseSn end sa-si razbune sa vie, in luna Mai, cu capul sau si cutoata puterea sa impotriva noastra supuna Cara noastra caree poarta crestinatatii... Dar daca aceasta poarta va fi pierdutaDumnezeu sa ne fereasca de asa ceva atunci toata crestinatateava fi in mare primejdie. De aceea, ne rugam de domniile voastresa ne trimiteti pe capitanii vostri inteajutor impotriva dusmanilorcrestinatatii, papa mai este vreme... Iar noi, din partea noastra faga-duim, pe credinta noastra crestineasca cu juramantul domnieinoastre, ca vom sta in picioare ne vom lupta papa la moartepen tru legea crestineasca, noi cu capul nostru. Asa trebue sa facetisi voi, pe mare si pe uscat, dupa ce, cu ajutorul lui Dumnezeu cela-tot-puternic, noi i-am taiat mana dreapta. Deci, fiti gata farIintarziere. Data in Suceava... luna Ianuarie 25, anul Domnului1475"

Ca raspuns din partea monarhilor crestini, Stefan a primitlaude ; Papa 1-a felicitat in chip calduros ; bani sau ostasi nu i-ausosit insa de nicaieri ; in ceasul primejdiei, viteazul domn al Mol-dovei a lost singur.

Lupta dela Razboieni. In anul urmator, 1476, Sultanulporni el insusi ca sa pedepseasd. pe cutezkorul care IndrIsnisesfarame o armata. In Muntenia, se adIoga oastea lui Laiota ; de

2) Partea europeani a fostului imperiu bizantin.

§i

§i

sa

si

sa-i

;i;i

;i

$i

www.dacoromanica.ro

228 STEFAN CEL MARE

peste Nistru navalira Tatariiingadue razesilor sa se duck'sa-si apere gospodariile, asa in-cat, in faca armatei uriase a luiMohamed al H-lea, el ramasenumai cu boierii curteniiTurcii inaintara printr'o tarapustie; totul: gospodarii, grane,nutret, fusese ars din ordinullui Stefan ; ei ajunsera, in celedin urma, in cinutul Neamtu-lui. Aci avu loc lupta, pe unplatou impadurit, spre rasaritde Valea Alba ; ea fu foartecrancena, ai nostri luptandu-secu desnadejde; in cele din urmastrivici, literalmente, de mulci-mea dusmanilor, trebuira sa deaindarat. Mohamed ajunse laSuceava ; orasul fu ars, dar ce-tatea, aparata de boierul Sen-drea, cumnatul lui Stefan, re-zista cu succes. Nici Hotinul,nici Neamtul n'au putut filuate (vezi fig. 72). Pe de altaparte, in armata turceasca, sla-bita de nemancare, izbucniseciuma. Asa incat Sultanul, fara sa fi realizat vreunul din scopurilesale, adica indepartarea Domnului, supunerea %aril anexarea Chi-liei Cetatii Albe, fu nevoit sa dea semnalul de retragere. Stefan ra-mase domn mai departe, iar taxa ramase intreaga, dela Hotin papala Dunare si la carmul

incepura sa prade. Stefan trebui sa

Fig. 72 Ruinele Cetatii Neamtului.Prin asezarea sa, aceastI cetate era greude cucerit. Aici se refugiau, in vremuride bejenie, familiile domnilor boie-

rilor moldoveni. (D. P.).

Noi lupte cu Muntenii §i cu Turcii. Pierderea Chiliei §iCetatii Albe. Dup51 retragerea armatei turcesti, Stefan pe de oparte, armata ungara pe de alta, intrark in Muntenia si izgonirape Laiota, punand in locul lui pe Vlad Tepei (Noemvrie 1476).

§i

§i

."'

1:74 .7

§i

§i

17!.

o p

VI ':,tra

t

cr."'".k;-*ti.,.

sai.

marl

si

www.dacoromanica.ro

NOI LUPTE CU MUNTENII $1 CU TURCII 229

Dar aceasta noua stare de lucruri nu dura. Peste o lung numai,Laiota se intoarse cu ajutor turcesc, surprinse pe Tepe§ fare oastestransa §i-1 ucise. 0 noua Incercare a lui Stefan in 1477, de a punepe tronul Tarii Romanesti un domn devotat, in persoana lui Ba-sarab cel rdnar zis §i Tepelul (ii placea si lui sa traga in teapa !)nu (la rezultatul dorit : Tepelu§ trece si el, dupa putin timp, departea Turcilor. Mai mult chiar, insote§te pe acestia Intr'o expe-ditie Impotriva Moldovei, expeditie terminate catastrofal, de-oarece navalitorii fixed sdrobiti, pe cand se retrageau, la Ramnic(8 Tillie 1481).

$i au biruit iarasi Stefan Voievod poveste§te letopisetul zis dela Bi-mita 0 mare gi nenumarata multime de oameni fu batufa cu totul 0 matesteagurile for furl luate gi niciunul nu le ramase §i toil vitejii §i boierii cazuraatunci. Si-si vor aduce aminte de acea lupta de aceea moarte 'Ana la sfar0tullumii".

Stefan a mai facut o incercare de a avea de partea sa Mun-tenia, instaland ca domn al ei pe Vlad Ca/ugarui, fiu al lui VladDracul (1482). Dar Si acesta fu nevoit sa se piece Turcilor si asatamase pana la sfarsitul domniei. Era clar prin urmare : once in-cercare s'ar fi facut de a se aduce Tara Romaneasca in sfera deinfluents a Moldovei, ea era sortita, mai curand sau mai tarziu,insuccesului, din pricina amenintarii continue pe care o reprezentapentru domnul din Bucuresti garnizoana turceasca din Giurgiu sidin celelalte cetati dunarene. Zece ani incercase Stefan, cu o admi-rabila tenacitate, sa-si impuna vointa ; imprejurarile insa erau maiputernice ; de aceea, dupa experienca cu Vlad Calugarul, el n'amai perseverat. S'a multumit cu intarirea granitei sale spre Mun-tenia, prin ocuparea cetatii Craciuna, fapt care a avut loc la sfar-§itul domniei lui Tepelu§ (to Martie 1482) si a renuntat sa maiintervina in treburile de peste Milcov.

De altfel, situatia generals nu era de nature sa Incurajezepe Stefan a continua lupta impotriva Turcilor. Regele Cazimir alPoloniei incheiase Inca din pritnavara anului 1476 cu putininainte de Razboieni o intelegere cu Sultanul ; Venetienii facpace in 1479 ; Ungaria, la randul ei, prinsa de lupta cu imparatulFrederic al Austriei, incheie cu Baiazid, succesorul lui Mohamed alTI-lea, un tratat de neagresiune in 1483, pe timp de cinci ani.

§i

www.dacoromanica.ro

23o STEFAN CEL MARE

Prin urmare, in fata uriasei puteri turcesti, in plina expansiune,Moldova ramanea singura. Era de prevazut ca Sultanul se va foloside aceasta conjuncture spre a incerca realizarea vechiului plan :cucerirea celor doua cetati, Chilia Cetatea Alba. Inteadevar, asas'a intamplat. In vara anului 1484, Baiazid, in fruntea unei pu-ternice armate, porni spre Moldova. Dupe trecerea Dunarii, pe laIsaccea, se adaogara fortele lui Vlad Calugarul si ale Tatarilor,

toate impreuna, incepura, in ziva de 6 Iu lie, asediul Chiliei.Dupe o rezistenta de 8 zile, puternica cetate cheie poartapentru toata taxa Moldovei Ungariei si a tarii dela Dunare"cum o numeste insusi Sultanul capitula. $tefan n'avusese nicitimpul material sa-si strange oastea sa soseasca la Dunare. Dup5.caderea Chiliei, fu asediata Cetatea Alba ; aci rezistenta a duratsi mai pucin : numai doua zile, deli, dupe marturia Turcilor, for-tificatiile ar fi putut sustine, prin importanta lor, un asediu detreizeci de ani. Explicarea acestei repezi capitulari stim cat re-zistasera cetatile Moldovei in 1476 nu se poate gasi decat indescurajarea ce va fi cuprins pe locuitori garnizoana, vazandmultimea nenumarata a asediatorilor ; se poate sa fi fost unact de tradare.

Pierderea acestor doua cetati a insemnat o mare lovituradata Moldovei. Lovitura politica si militara, in primul rand : gar-nizoanele turcesti din Chilia Cetatea Alba aveau sa fie o vesnicaamenintare, putand oricand sa prade taxa stinghereasca misca-rile lui $tefan ; lovitura economics, in al doilea rand, deoarecenegotul de import si export prin aceste doua mari porturi urmade asemenea sa fie ingreunat. De aceea, Stefan a cautat prin toatemijloacele sa redobandeasca cetatile pierdute. Un atac, prin sur-prindere. n'a izbutit ; a cerut atunci ajutor Polonilor $i, in acestscop, a trebuit sa primeasca a presta personal omagiu regelui Ca-zimir. Actul a avut loc la Kolomea, un oras in apropierea granitei,si s'a facut in mod public, in vazul tuturor : era o umilinta pentruStefan, de care acesta I i va aduce aminte mai tarziu. $i nici macarrezultatul nu fu obtinut : Polonii nu-i dadura ajutorul necesar pen-tru a relua cetatile, ci numai un corp de trei mii de calareti careparticipara la victoria dela Ccitlabuga asupra Turcilor (Noemvrie1485). Acestia, in timp cat $tefan era dus la Kolomea, naval isera

tare, pradand arzand papa la Suceava inclusiv.

si

$i

si

si,

si

si

si

si

si

si

si

si sa

i.n si

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CU POLONII 231

In primavara urmatoare, Sultanul trimise o noul oaste im-preuna cu pretendentul Petre Hronot sau Hruet. Stefan le iesi tna-inte la Scheia, in judetul Roman, si dupa o lupta apriga in caredomnul era sa piarda nu numai biruinta, dar vieata cazusede pe cal si a fost scapat de boierul Purice izbuti sa-i respinga,prinzand pe Hronot care plati cu capul indrasneala sa (Martie1486). Aceste atacuri repetate, desi neincununate de succes, dove-deau insa un lucru : ca. Moldova, data nu se intelegea cu Turcii,nu avea sa mai aiba liniste. Stefan hi dadu seama de aceasta tristanecesitate, mai ales ca Polonii, uitand cele fagaduite la Kolomea,se grabisera sa incheie un tratat de pace cu Sultanul, in 1489.Indata dupa ei, facu si Stefan acelasi lucru. Se adevereau deci cu-vintele trimise de el Venetienilor, printr'un sol, cu mult inainteSi clack Dumnezeu va vrea ca eu sa nu fiu ajutat, se vor intampladoua lucruri : on se va pierde aceasta taxa, on voiu fi silit de ne-cesitate sa ma supun pi;ganilor". In 1492, Moldova platea haraciSultanului.

Suparat de atitudinea Polonilor, Stefan se intoarse spre Ma-teias, regele Ungariei ; acesta se grabi sa-i ofere, ca o slaba corn-pensatie pentru pierderea Chiliei Cetatii Albe, doua cetati inArdeal : Ciceiul, cu saizeci de sate imprejur, in linutul Somesului,si Cetatea de Balta, pe Tarnava Mica. In urma acestui fapt, Stefanpastra, pana la sfarsitul vietii, bune legaturi cu Ungaria.

Razboiul cu Polonii. Chestia Pocu %iei. In schimb, se stri-earl acelea cu Polonii. Jignit de tratamentul dela Kolomea, nepu-tand uita ca regele Cazimir nu-i daduse ajutorul fagaduit pentruredobandirea cetatilor pierdute, Stefan nu astepta deck prilejul casa poata raspunde cum se cuvine. Acest prilej se ivi in 1497, candurmasul lui Cazimir, fiul sau Joan Albert, cacti marea greseala saporneasca impotriva Moldovei, cu gandul de a pune ca domn inea pe f ratele sau Sigismund. Pretextul campaniei era lupta contraTurcilor, eliberarea Chiliei $i Cetatii Albe ; in realitate insa, armatapolona se indrepta spre Suceav a. Stefan, care simlise viclesugulcraiului, isi lua masurile de aparare : rasa o garnizoana puternicain cetatea sa de scaun, iii concentra armata la Roman si trimisedupa ajutor la Unguri la Turci. Polonii asediara cetatea, darfara rezultat, deoarece stricaciunile pricinuite de tunuri ziva, erau

si

sf

si

si

www.dacoromanica.ro

auvi

AT

lap

mva

ait

KRAKOW

NSkqVaO o)

ro

C

Selz()

Zamosc0

Przeworsk° 0Lancu

Llaros/awRadymno

*PrzemyslSan

Sambo\ 0Drohobicz

0 Stryi

tr

80PiSla V

Muncaci0

Bereg0 Husf

6 Mst.Peri

oPomorzany

RohatynAO

Podhajec 0

galicz/esupol

Stanis /au0Tysmienica 0

P 0 oL 0 N

0Tarnopol

Buc

Satu Mare( Satm ar)

0Sighet

0 Wo/OC/Sk

TrembowlaN

acz f,

0 Jagielnica

beromx,0 0 i/orGwozdzieco

Kolon:46.,...t_91719/1/7

1 A.enka

Bus

0Smerinka

,.Camenec-* Podo/sky

oColman/4.Hotin\y\VaSC.aUfl d6Lentesti .Tyra`Aaup;

\% Radauti

o Bar

MOHIL EW

c 4fistrLipnic

ire-errniuti oxMovila

Siret04 Poo'rig a

0XDarminestiSUCEAVA

X

4

Soroca

Fig. 73 Expeditia de pedeapsi a lui Stefan cel Mare in Polonia. Linia neagra cu s'ageci arail drumul urmat de armatamoldoveana. Au Lost cucerite §i arse cetIvile Trembowla, Buczacz §i Podhajec ; au fost luati spun cronica o suta de

mii de tobi pe care Stefan i-a wzat apoi in jude%ele de miazanoapte ale Moldovei.

4:11CZCh0 w(Cihoy

LWOW

O

s-.

% '

.c sipmf,

Gf

\,..,,

\......

N

e

s4

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CU POLONII 233

reparate noaptea. In acest timp, Stefan porunci sä se ascunda sausi se arda proviziile si furajul $i, in acelasi timp, inchise si dru-murile spre miazanoapte, astfel ca alimente nu mai puteau sosi nicidin Polonia. In curand, oastea lui Ioan Albert incepu sa sufere defoame. Asa incat, craiul fu bucuros sa primeasca mijlocirea voie-vodului Ardealului care sosise, intre timp, cu 12.000 de oameniin ajutorul lui Stefan spre a face pace. Ea se incheie, dar

Fig. 74 Biserica manastirii Putna, ctitoria lui Stefan cel Mare. Ferestrele,ascu %ite in partea superioara, arata influenca apuseana ; ele sunt asemenea f e-restrelor dela catedralele din Apus. Biserica a fost refacuta in veacul al XVII-

lea si apoi restaurata, acum cateva decenii, de catre Austriaci. (C. M. I).

cu condicia lamurita ca Polonii sa se retraga tot pe uncle venisera,iar nu prin alts parte, ca sa nu faca stricaciuni. Pe unde venisera,nu mai era insa nimic de mancat, astfel ca ei trebuira sa is un altdrum, prin orasele Siret si Cernauti, drum care trecea prin codrulCozminului. Cand oastea polona fu in mijlocul padurii, Moldoveniipravalira asupra ei copacii intinaci asta inseamna ea se .cineaunumai inteo margine, restul fusese taiat 'i -i atacara cu putere.Neavand unde sa fuga, neputandu-se desfasura din pricina locului

').,...1, #1 ....., 0 ,0 44%,

. !. - ,;: ,

,r;,! ..... ..§ ,.....--.... .

iL-11-- ,I.::,. :

:}"

ne "..

7".

a

www.dacoromanica.ro

234 STEFAN CEL MARE

stramt, Lesii furl sdrobiti, ca odinioara Ungurii lui Carol Robert.Regele putu, cu mare greutate, sa-si faca drum pans la Cernautiuncle avu loc o noua lupta ; infranti si de data aceasta, putini

Fig. 75 Chipul doamnei Maria de Mangop(Crimeia), a doua sock a lui Stefan cel Mare,pe acoperamantul de mormant dela mina-stirea Puma. Inscripcia, in limba slava, daldata decesului : 6985 (r477), Decemvrie 29.

(D. P.).

dintre soldatii lui Ioan Albert iii mai vazura Cara. 0 aka' oastepolona, de calareti mazuri, era sdrobita, in aceeasi vreme, de catrevornicul Boldur la Genova. Campania din 1497 se ispravi deciprintr'un adevarat dezastru. Prada luata de Moldoveni fu enorma.

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CU POLONII

In ce priveste pe pri-zonieri, traditia, consemnatade Neculce in O seams decuvinte", spune, ca Stefan arfi poruncit sa fie pusi sa aremai multe locuri intinse pecare le-a semanat apoi cughinda si asa au crescut dum-bravi pentru pomenire ca sanu se mai acoliseasca (sa se le-ge !) de Moldova : DumbravaRoiie la Botosani, DumbravaRolie la Cotnar DumbravaRoiie mai gios de Roman".Unii se indoiesc in veracitateaacestei traditii ; not socotim

ca nimic nu ne impiedicas'o admitem. Detaliile pe careni le di Neculce asupra trata-mentului la care erau supusiacei prizonieri nu par de loca fi inventate.

Ca urmare a biruin-cei, Stefan naval in Polo-nia, in vara anului urma-tor, cuceri §i arse o sumsde cetaci §i ajunse pangaproape de Cracovia, lu-ind un foarte mare nu-mar de robi (vezi fig. 73).Cdrand dupi aceea for-mula pretenciicare eraude altfel indreptAite de-oarece vechea datorie totnu fusese platita asu-pra Pocupiei. Polonii ne-venind la judecata o

comisie mixta, MoldoveniPoloni §i Unguri, trebuiasa hotarasca Stefan o-cupa aceasta provincie §iisi a§eza in ea parcalabii§i vame§ii sai (15o2).

235

Fig. 76 Piatra de mormant, la manastireaPuma, a Marten de Mangop, a doua sotie alui Stefan cel Mare. Voievodul a fost casa-torit de trei on : prima data cu Evdochia dinChiev, moarta in 1467, a doua oars cu Mariadin Mangop, moarta in 1477, a treia oars cu

Maria, fiica lui Radu cel Frumos.

Si

si

insa,

www.dacoromanica.ro

236 STEFAN CEL MARE

Sfar§itul lui Stefan. Intors acasi, marele voievod simtiagravandu-se boala de care suferea : podagra sau, cum i se spuneastazi, guta. Il supara §i rana dela picior capatata cu multi aniinainte, la primul asediu al Chiliei, si care nu se inchisese nicio-data deplin. In 1502, venise la Suceava sa-1 ingrijeasca un medicvenetian. In 1504, se facu un consult cu mai multi medici si sehotari ca plagile produse de boala sa fie arse cu fierul rosu. Dar

Fig. 77 Biserica mAnastirii Voronec, ctitoria lui Stefan cel Mare. Picturileexterioare sunt, Impreuna cu cele dela Sucevita, printre cele mai reusite din

intreaga noastra arts veche (0. N. T.).

totul fu in zadar ; in ziva de z Iulie, inteo Marti, Stefan isi dadusufletul, dupa ce mai intai hotarise ca urmas la tron pe fiul sau,Bogdan-Vlad. Insotit de boieri, de toata curtea si de mare multimede norod care simtea ca a pierdut pe cel mai bun aparator al ei,trupul eroului a fost purtat spre manastirea Putna unde si astaziodihneste (vezi fig. 74, 75 §1 76).

Fost-au acest Stefan Voda povesteste cronicarul Grigore Urecheom nu mare de stat, manios si de grab a versa sange nevinovat ; de multe oi

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 237

la ospete omora fara jude%. Amintrelea, era om intreg la fire, nelenes lucrulsau tl stia a-1 acoperi, unde nu gandeai, acolo tl aflai. La lucrurile de razboaie!nester, unde era nevoie, insusi se vIra, ca vazandu-1 ai sai, sa nu indarapteze,

pentru aceea rar razboiu de nu biruia, unde-1 biruia altii, nu pierdea na-dejdea, ca stiindu-se cazut jos, se ridica deasupra biruitorilor".

Ctitoriile. Domnia lui Stefan cel Mare cea mai lungs dom-nie din cate a cunoscut Moldova : peste patruzeci sapte de anie insemnata nu numai prin faptele vitejesti savarsite, prin stralu-.citele biruinti castigate asupra tuturor dusmanilor, dar prin felul

Fig. 79 Tripticul, adica intreita icoana a lui Stefan cel Mare. La mijloc,Isus Hristos, in sanga, Maica Domnului, in dreapta, Sf. Joan Botezatorul.Lucrat in argint frumos cizelat si impodobit cu pietre scumpe. Potrivit tra-ditiei, acest triptic insotea intotdeauna pe marele domn in luptele sale. Se afla

la manastirea Putna. (D. P.).

intelept in care a fost gospodarita Cara, sporita bogAia ei. E in-semnata iarasi prin grija pe care a purtat-o domnul bisericii, prinnumeroasele lacasuri dumnezeesti, pe care le-a ridicat in intreaga ;ark

chiar in afara hotarelor ei, in Ardeal, in Tara Romaneasca 5i lamuntele Athos. Manastirea Putna a fost facuta din temelie de dan-sul ; la manastirile Nearntu, Bistrita, Voronetul (vezi fig. 77), Taz-laul, Dobroviitul a zidit biserici noun. Alte biserici a ridicat in ora-

si

e ,

si

sP

sP

si

si

www.dacoromanica.ro

23S STEFAN CEL MARE

Fig. 79 Biserica dela Baia, ctitorie a lui Stefan cel Mare. (C. M. I.).

Sit

1:

'1111'

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 239

Fig. 8o Steag al lui Stefan cel Mare ; infaciseaza pe Sfantul Gheorghestand pe un Jill domnesc, cinand cu amandoua mainile sabia calcand inpicioare balaurul cu trei capete. Inscriptia de pe margini, datata 7008 (i oo),e in limba slava : Sfantul sa apere, in lumea aceasta si cea viitoare, peStefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domnul Tarii Moldovei". Steagul seafla, pans la razboiul din 1916, la Muntele Athos ; astazi e la Muzeul Militar

din Bucuresti. (M. M.).

fi

Io

www.dacoromanica.ro

240 STEFAN CEL MARE

,ele Suceava, Vaslui, Dorohoi, Piatra, Harla'u, Baia, Chilia,etc., precum §i in satele Borzegi de unde dupa traditie ar fi fostncamul lui ,Stefan, Razboieni, unde s'a dat lupta cu Turcii,Rauseni unde a pierit tatal sau Bogdan. In Muntenia, a inal-cat o biserica la Raimnicul-Sarat ; la muntele Athos a adus dife-rite imbunatkiri manastirii Zografu §i i-a facut danii insemnate ;in Ardeal, el este, dupa toate probabilitkile, ctitorul marii bisericide piatra a Manastirii dela Vad:,47)Some§, apropierea cetkiiCiceiul. Niciun alt voievod de ai 110§tri n'a zidit atatea lacquridumnezeiegi §i nu le-a inzestrat atat de bogat. Credinca lui .re-fan era puternica ; ea I-a ajutat in toate imprejurarile ; cu ajutorullui Dumnezeu a putut el strabate prin toate incercarile §i greutkile(vezi §i fig. 79 si 8o).

Viteaz, intelept, credincios, bun cArmuitor gi cu dragoste depopor, marele voievod al Moldovei a fost laudat §i precuit nunumai de ai sai, dar §i de straini §i de dugnani. Am pus infruntea acestui capitol cuvintele cronicarului polon Miechowski ;ele exprima adevarul curat. Gloria lui ,Stefan cel Mare va stralucive§nic in istoria patriei noastre.

BIBLIOGRAFIE

Stefan cel Mare : N. IORGA, Istoria lui Stefan cel Mare, Bucurqti, 1904374 P. in 8° ; V. PARVAN, RelaFiile lui Stefan cel Mare cu Ungaria, Bucuroti1905, 142 p. in 80; ANDREI RADULESCU, Luptele lui Stefan cel Mare cuTurcii in anii 1475 1476, Bucure§ti, 1908, 90 p. in 8° ; AL. LAPEDATU, 0Inseria a lui Stefan cel Mare in Tara Romiineasca, in Bul. Corn. Mon. 1st.,III (1910), p. 007-009 ; GENERAL RADU ROSETTI, Incerciiri critice asuprareizboaielor din anii 1475 fi 1476 dintre Stefan cel Mare Turd, Bucuregi,1904; 44 P. in 8° ; GH. I. BRAT1ANU, Lupta dela Baia, (dupii izvoare ungu-teiti), in Rev. ht., V (1919), p. 216-224 ; I. URSU, Stefan cel Mare Domn alMoldovei dela 12 Aprilie 1457 pa'n;-i la 2 Julie 1504, Bucurqd, 1925, 463 P.in 8° ; G. BAL$, Bisericile lui Stefan cel Mare, Bucure§ti, 1926, 331 p. in f°(Bul. Mon. 1st., XVIII, 1925) ; P. HENRY, Le rhne et les constructionsd'Etienne-le-Grand, prince de Moldavie (1457-1504), in Melanges Diehl, II,Paris, 1930, p. 43-58 ; V1RGINIE VASIL1U, Les Tatars et la Moidavie antemps d'Etienne-le-Grand. in Rev. Hist. Sud-Est., VIII (7930, p. 188-191 ;P. P. PANAITESCU, Contributii la istoria lui Stefan cel Mare, in Mem. Sect.

in

si

lafi,

5i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 247

1st. Acad. Rom., t. XV (1934), p. 61So ; GENERAL RADU ROSETTI,Cranitele Moldovei De vremea lui $tefan cel Mare, in Mem. Sect 1st. Acad.Rom, t. XV (1934). p. 81-91 ; GENERAL RADU ROSETTI, Despre uncleprecizari recente ale locurilor bataliilor dela Doljwi, Vaslui Scheia, in Mem.Sect. 1st. Acad. Rom., t. XV (1934), p. 707-225 ; GENERAL RADU RO-SETTI, 0 mica intregire la istoria lui $tefan cel Mare, in Mem. Sect. 1st.Acad. Rom., t. XVI (1934I935), P. 45-58 ; I. APNEA, Un pupas al regeluiMateiai in Moldova, in Cercet. 1st., XXII (1934-1936), 2, p. 89-94 ; D.URZICA, &Italia din dumbrava dela Lipinti, Ia.§i, 7937, 36 p. in 8°.

Const. C. Giurescu Istoria Rornanilor, Ed. II-a 16

si

www.dacoromanica.ro

VECHEA ORGANIZARE A TARILOR ROMANEVECHEA NOASTRA CULTURA

Studiul vechilor noastre forme aeorganizare adica a vechilor noastreinstitutiuni" are tot atata :nsemnl-tate ca studiul istoriei politico.

Este o mare asemanare intre Tara Romaneasca si Moldovain ce priveste vechea noastra organizatie domnia, functiunile,

amenzile, apoi clasele sociale, justi %ia armata sunt aproapela fel. Lucru e natural deoarece, mai intai, si de o parte si de alta aMilcovului, locuia acelaii popor, cu aceeasi limbs aceleasi obice-iuri ; in al doilea rand, statul moldovean, intemeindu-se ceva maitarziu, a imprumutat din statul vecin al Tarii Romanesti o sumsde forme de organizare. Dad Ardealul ar fi putut sa se desvolteliber, atunci aceste forme de organizare le-am fi gasit aici ; dincauza stapanirii unguresti insa, s'au facut prefaceri s'au introdusforme noi, totusi a ramas o parte din cele vechi.

Numele poporului 5i al Orli. Numele nostru generic sistravechiu, acela pe care -1 intrebuinteaza poporul, este numele deRuman. Forma Roman pare a fi mai noua o gasim in veaculal XVI-lea in Paliia dela Orastie (vezi mai jos pag. 295) si se da-toreste influencei literare. Ruman este insa vechiul nume al Roma-nilor, modificat dupa legile desvoltarii limbii noastre. Suntem sin-gurul popor romanic care am pastrat numele vechilor stapanitori ;fragmentul etnic al Rumansilor" sau Retoromanilor din Alpi (su-dul Elvetiei nordul Italiei) e prea putin numeros cateva zecide mii spre a fi pus alaturi. Pe Tanga acest nume generic si

da'rile, §i

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

NUMELE POPORULUI SI AL TARII 243

stravechiu, noi am avut §i alte nume, locale, dupa formatiile po-litice sau individualitalile geografice in care locuiam. Ni s'a spus

ne-am spus astfel Olteni, Munteni, Moldoveni, Ardeleni, Bana-teni gi Maramureieni. Chiar in cuprinsul regiunilor care au deter-minat aceste numiri, s'au format apoi alte denumiri, corespunzandunor imparliri si mai mici, unor cinuturi caracteristice. Astfel, s'audeosebit in Ardeal Beirsanii (in Cara Barsei), Marginenii (in regiuneaSibiului) ; in Moldova, Vrancenii. 0 diferergiere a avutloc si in legatura cu opozitia dintre munte campie. Locuitoriicelui dintai, specializati in pastorie, s'au numit mocani, in timpce aceia care stateau la Fs, indeletnicindu-se mai mult cu agricul-tura, au purtat numele de cojani.

Ca §i pentru popor, noi am avut pentru cara un numestravechiu si generic : acela de Tara Romtineasca. Este numele cares'a p5.strat dupa intemeierea statului, pentru tinutul dintre Car-pati Dunare aci e Vlasca Slavilor navalitori cat pentruo regiune intreaga din Ardeal, pomenita in veacul al XIII-lea subnumele de Terra Blacorum". Navalirea Ungurilor formareacelor doua state romanesti a dus la crearea unor noi numiri, ofi-ciale, in legatura fie cu afezarea geografica, fie cu intemeietorulstatului si a dinastiei.

Numele oficial al Tarii Romanesti, intrebuin%at de cancelariadomneasca. este, in documentele slave si grecesti, Ungrovlahia, incele latinesti, Transalpina. Si unul gi celalalt au un inteles geo-grafic cel dintai, de origine greaca, inseamna Vlahia de lang5.Ungaria", spre a o deosebi de cealalta Vlahie, din Peninsula Bal-canica ; cel de al doilea are intelesul de tara de dincolo de munti"(Alpi e luat aci in intelesul generic de munte !). Uneori, i se maispune farii Basarabia, dupa intemeietorul dinastiei ; se intrebuin-teaza de asemenea numirea de Muntenia.

Moldova poarta in documentele cancelariei domnesti deobiceiuacest nume care e numele reiului (vezi mai sus, p. 1) ; cateodata,i se spune Moldovlahia. In actele grecesti i se spune uneori SiRusovlahia Vlahia de langa Rusia) Maurovlahia (Vlahianeagra). Turcii o numesc, dupa intemeietor, Bogdan-ili (tam luiBogdan) sau Qara-Bogdan (Bogdania neagra).

Transilvania (mai rar Ultrasilvania) e un termen de originecults, datorit cancelariei latine a regilor unguri. Inseamna : tam

si

Motu

(adica

gi

gi

gi

gi

gi

gi gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

244 VECHEA ORGANIZARE A TARILOR ROMANE

de dincolo de paduri" : asa se infatisa ea pentru Ungurii din pusta.Poporul nostru a intrebuintat si intrebuinteaza insa un alt termen,acela de Ardeal care vine din ungureste (tara padurii") si care afort adoptat de stramosii nostri, bastinasi peste munti, prin acelasiproces care explica de ce bastinasii Italiei au adoptat numele deLombardia sau aceia ai Galiei numele de Franca (dela navalitoriiLongobarzi Franci !).

Domnul. In fruntea tarilor noastre, atat in Muntenia cat 5iin Moldova, era domnul. El carmuia, el era judecatorul cel maiinalt comandantul suprem al armatei ; in conducerea tarii eraajutat de dregatori adica de slujbasi ; in impartirea dreptatii, trebuiasa tie seams de obiceiul pamantului, adica de o sums de legi ne-scrise, transmise din generatie in generatie prin viu graiu. Nu aveadeci, asa cum s'a crezut mai inainte, o putere absoluta"" ; de pro-prietatea particulars, boiereasca, nu se putea atinge, decat in urma-toarele trei cazuri : in caz de inalta tradare sau viclenie" ; xjin caz de desherengi adica dad proprietarul murea fara sa albavreo rudi care sa-1 mosteneasca ; 3) pentru neplata cliirilor. Inschimb, apartineau domnului locurile pustii adica neocupate dealti proprietari (frecvente mai ales in Moldova), braniitile adicaterenurile rezer v ate pentru fan, pentru vanat si pescuit, precum Sihotarele targurilor oraselor adica pe care erau asezateacestea. Bine inteles, domnul mai avea, ca orisicare boier, proprie-tatile sale personale, mostenite dela parinti sau cumparate.

Succesiunea la tron nu se caeca pe temeiul unei reguli fixe,cum e astazi, ci boierii puteau sa aleaga pe orizare dintre urmasii,legitimi 4i nelegitimi, ai domnului raposat, sau pe vreuna din rudelelui. Din aceasta cauza au avut loc la not multe lupte pentrudomnie ; ele au Post o adevarata nenorocire.

In Ardeal n'a existat un domn, ca in tarile de dincoace deCarpati, deoarece el facea parte din regatul Ungariei. A existat insIun voievod al Transilvaniei", reprezentant al regelui si conducatorat provinciei. Titlul lui e o mostenire dela vechii voievozi romano-slavi din Ardeal, fostii stapani ai

si

si

si mosiile

www.dacoromanica.ro

DREGATORII 245

Dregatorii (din latinul dirigo = a conduce) care ajutau pcdomn in carmuirea carii se imparceau in mai multe categorii. Erauintai dregiitorii marl, corespunzand mini§trilor de astazi ; fiecareavea mai multi subalterni §i se bucura de venituri insemnate. Erauapoi carmuitorii de judece numici pcircalabi. Erau, in sfar§it, dre-gatorii mici, cu diverse atribu %ii, judecatore§ti, administrative, fi-scale §i militare, atat la curtea domnului cat §i in oraFle gi

satele carii.Dregatorii maxi erau urmatorii Banul, carmuitorul Olteniei,

cel dintai dintre dregkorii munteni ; Vornicul, adica judeckorulcurcii Si al intregii sari, afara de Oltenia ; in Moldova, unde, maitarziu, vor fi doi vornici : unul de Cara de sus §i altul de Cara dejos, acest dregator are §i comanda armatei, in lipsa domnului ;Logofritul sau §eful cancelariei domne§ti : el are grija de corespon-denta oficiala ; el elibereaza hrisoavele de movie ; el are in pastrareasa sigiliul sau pecetea cea mare a statului ; Vistierul sau ministrulde finance : el strange darile §i face placile unde e nevoie ; Spatarulsau purtatorul spatei domnwi ; mai tarziu, in Muntenia, el co-manda §i oastea calare ; Paharnicul, numit in Moldova ceafnicul,adica cel ce are grija de bautura domnului ; el toarna acestuia inpahar, dupa ce mai intai a luat credinca", adica a gustat spre avedea daca vinul nu e cumva otravit ; Stolnicul sau purtatorul degrill al mesei domnului ; §i el gusts bucatele, spre a nu fi otravite saucoclite ; Comisul sau ingrijitorul grajdurilor domne§ti ; in seama luisunt caii ; Stratornicul sau Postelnicul, cel ce are grija de patul §i deodaia de culcare a domnului ; el introduce de asemenea la domn pecei care doresc vorbeasca. Toci ace§tia aveau sate un subalternde rangul al doilea, unul de rangul al treilea §i mai multi subalternimarunci. (A§a de exemplu vistierul avea un vtori vistiernic, untreti vistiernic §i mai multi vistiernicei, paharnicul un vtori pa-harnic, un treti paharnic §i mai multi pahamicei, etc.).

Dupa marii dregatori veneau, la curtea domneasca, o sumsalcii, de rang mai mic, avand diferite rosturi. Astfel era : Camarasul,purtand grija monetariei ; Armalul, care aducea la indeplinire exe-cuciile capitale fi pedepsele corporale hotarite de domn ; Clucerul,in seama caruia erau carnarile cu provizii ; Sulgerul care aprovi-ziona curtea cu came ; $etrarul, mai mare peste corturile dom-nqti, etc.

;i

:

www.dacoromanica.ro


In veacul al XVI-lea apare in Moldova hatmanul (din ger-manul Hauptmann, prin filiera polona !) care avea comanda asupraintregei armate, iar in Tara Romaneasca aga, insarcinat cu pazaora§ului de re§edinca si a curtii domne§ti. Numele e imprumutatdela Turci (aga") inseamna, in limba acestora, intre alteleoficer comandant".

Judelele erau imparciri administrative, formate, in Munte-nia, mai mult de-a-lungul raurilor, in Moldova si in Ardeal (undepurtau respectiv numele de tinuturi §i comitate) mai mult in juruloraselor sau cetacilor.

0 sums dintre vechile judete au disparut in cursul vremii. Astfel aulost jildetul Ja lesulm, al Motrului, al Gilortulut, (pe langa raurile respective)gi Judetul de Bala in Oltenia ; judetul Padurer (intre Arges Muscel) atSacmenilor (tntre Prahova si Buzau) in Muntenia ; tinutul Trotusuius, at Adju-dului, al Horincei (in nordul Covurluiului), al Barladului, al Carligaturit (intretinuturile Roman, Vaslui, Iagi si Harlau), al H (azi al Botosanilor) al.qersei, at Codrului, at Grecenilor §i al Hotarnicenilor (aceste trei din urrna. :nmarginea Bugeacului) in Moldova ; comitatul Crasnei (pe langa apa cu acelasioume) al Solnoculus (spre miazanoapte de cel precedent), at Zarandului (inMuntil Apuseni), etc. in Ardeal. (Vezi si hartile).

In fruntea judetelor stateau parcalabii in Muntenia si inMoldova §i comicil in Ardeal. In unele judece moldovene, undeerau cetati mai insemnate, ca la Hotin, Cetatea Alba, Chilia, Neami,gasim ate doi parailabi ; tot doi parcalabi erau, pare-se, si laDarstor, in vremea lui Mircea cel Batran.

In cateva judete de margine ale Moldovei si anume in Putna, Tecuci,Hotin, Neamt, Cernauti, Soroca, parcalabii s'au mai numit si staroFti, dupa

modelul dregatorilor asemanatori din Polonia.

Orasele satele. Ora§ele erau carmuite de un consiliu co-munal alcatuit din doisprezece pargari (in orwle sasesti Burger ;de aci vine chiar cuvantul romanesc), avand in frunte, in Mun-tenia, pe un judo, in Moldova pe un fo/tuz, iar in Ardeal unBurgermeister. Cele mai vechi orase de pe teritoriul romanesc deasta'zi au fost pe carmul marii, continuand pe cele antice si medic-vale (Cetatea Alba, Constanta, Mangalia) apoi pe Dunare, (Vicina,

§i

5i si

§i

www.dacoromanica.ro

ORASELE $I SATELE 247

azi disparuta, Chilia, Braila, Darstor, Giurg. , Severin) §i in Ar-deal (vezi fig. 8i). La inceput, in unele orar ale noastre au fostcolonii de Sail, veniti din Ardeal (a§a, de pikla, in CampulungulMuscelului, in Ramnicul Valcei, in Targul Neam ;, in Baia §i inSuceava) sau de Germani veniti din Galitia (in Siret). Au fost gicolonii unguregi in cateva targuri moldovene precum §i colonii deArmeni, foarte pricepuci la negot. In orasele dela Dunare §i Mare,erau §i un numar de Greci. Cu vremea insa, mai toate aceste

Fig. 81 Vedere a Brasovului cu Biserica Neagra.' si cu unul din turnurilede aparare ale vechiului zid. (D. P.).

elemente etnice straine s'au contopit cu populatia romaneasca, audisparut in mijlocul ei.

Satele au constituit intotdeauna forma de a§ezare tipica anoastra. Cuvantul e de origine latina, vine din fossatum" adicaloc inconjurat cu §ant (fossa) deoarece arittil alcatuia limita sauhotarul satelor in epoca stapanirii romane. Din fossatum" s'a faunfsat" : in aceasta forma gasim cuvantul in Psaltirea Scheiana ;de aci, apoi, s'a ajuns la forma actuala. In secolele XIV i XV,satele erau mult mai mici decat cele de astazi ; satele intinse, cupopulatie numeroasa, constituiau o excepcie. Se imparteau in trei

t:

o /

r .A ' 7°-

-rg4;41. ri,

;

". tk"

..,>4 31 /:en',

www.dacoromanica.ro


categorii : sate domnefii, asezate pe proprietatile domnesti, sateboiereiti sau mancistiregi care erau proprietatea boierilor si marg.:stirilor, si satele de moineni sau razeii, formate din coproprietari,descendenti dintr'un stramos comun. Satele domnesti, boieresti si

manastiresti erau administrate in Moldova de cnezi, juzi, uriadnicii vatamani, in Muntenia de parcalabi (care nu sunt tot una cu

Fig. 8z Ruinele cetatii Soroca, unul din locurile de pail la Nistru, impotrivaTatarilor. (C. M. I.).

carmuitorii judevelor 0. Satele de mosneni sau razesi se administrausingure.

Organizarea militara. In vremea veche, serviciul militar eraobligator numai pentru proprietarii de pamant ; acestia trebuiau siraspunda la orice chemare a Domnului si sa mearga la razboiu.Cine nu mergea, se facea vinovat de hiclenie" adica de inaltitradare si pierdea, pentru aceasta villa, nu numai mosia, car, decele mai multe ori, si capul. Cei care n'aveau pamant mergeau larazboiu numai in cazuri exceptionale, de mare primejdie, cand seporuncea ridicarea tuturor gloatelor. In schimb, ei faceau anumite

'

. i, -M,. A.7,1 '31

. x. "7"-k ., ..

rf: , 1 : F 'AT f

: ...... 1\ I . .

f '" .: ''' . :::;kx, :. : .!. .,- . _, .:. ,i......,:is. 4. 7.. ...3k. 7

....iq + '

; ;

ab ,

;Nik .1'7-' "

,r

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MILITARA 249

munci §i servicii la cetati, carau materialul de construccie, lucraula ridicarea zidurilor, etc.

Armele noastre erau arcul, sulita sau fustul §i sabia, apoighioaga ghintuita ; mai tarziu, s'au introdus §i armele de foc, pu§tilecare pe atunci se numeau hinge §i, inaintea acestora, tunurile carese numeau puici. In 1432-1433, Vlad Dracul scria Bra§ovenilor :Deci va rog ca pe ni§te fraci ai mei, pregatiti-mi o suta pusti, cutoate cele de trebuinta, §i cu arcuri, cu sageci, cu scuturi, cat yetiputea mai multe". Iar in OctomvrieDecemvrie 1445, acela§i dome

Fig. 83 Ruinele Cetatii Albe. Poarta §i fortul central. Daca du§manulizbutea sa pktrunda inlauntrul incintei fonificate, atunci aparatorii aveau, ca

ultim refugiu §i loc de rezistenta, fortul central. (C. M. I.).

se adresa din nou Bra§ovenilor : Vi rog dar sa ne ajutati cu arcuri§i cu sageti cu pulti sa ne dati salitra ca sa ne facem pre.In Moldova, prima mentiune despre armele de foc se afri in in-scriptia puss de parcalabul Stanciul la Cetatea Alba in 1454, incare se spune : S'a sfar§it acest zid §i a fost inarmat cu tunuri deDumnealui Stanciul, in anul 6962, luna Martie". Taranii se folo-seau §i de topoare, coase, seceri. Pentru aparare aveau scuturi sau

a

.

rr _

o , '

:

.

I tH

-tit

fi p

www.dacoromanica.ro


paveze ; boierii purtau §i camaii deCetatile erau atat la hotare

meroase §i mai insemnate au fost82, 83, 84) In Ardeal, orgele aveaude aparare ; resturi de alefor se mai vad §i astazi laBrasov, la Sibiu, la Sighi-soara §i in alte parti. Inafara de cetati, au servit catoc de aparare §i de refugiu,atat de o parte cat §i de altaa Carpatilor, manastirile §ibisericile intarite. Unele fac§i acum impresia de cetatui,cu zidurile for groase §i cuturnurile dela colturi §i chiardin mijlocul laturilor ; ast-fel, de pilda, manastirile Po-brata §i Sucevita, in Mol-dova, apoi bisericile dela Ci-snadie, Archita sau DealulFrumos, in Ardeal.

Judecata se facea de ca-tre dregatori care aveaudreptul sa pronunte amenzisi pedepse corporale ; vorni-cul §i banul puteau condamna §i la moarte. Ea sefacea insa §i de catre jura-tori care erau oameni dinaceea§i categoric ca §i impri-cinatii; aceasta procedure senumea a lua legea" ; par-tea care pierduse putea sa

ceara un numar dublu de ju-decatori lege peste le-ge" spre a dovedi totu§i ca dreptatea e a ei ; se putea mergeastfel dela 6 la 12, apoi la 24 §i chiar la 48 de juratori.

zale, uneori chiar armuri intregi.cat §i inlauntrul tariff ; mai nu-cetatile moldovene (vezi §i fig.

ziduri puternice, cu tumuri

Fig. 84 Inscrip;ie in limba slava, delaCetatca Alba, aratand ca in anul 6984(1476) s'a savarsit mares poarta" a ceta;ii,domn fiind Io Stefan Voevod iar parca-labi panul Luca si panul Herman. (M. M.).

J y< t

41-

3r

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALE 2 5 I

Juratorii erau convocati printr'un ravas" care cuprindea, in afara denumele lor li se mai spunea si tocmelnici, adeveritori sau judecatoripricina pe care trebuia s'o cerceteze, ziva locul de adunare, precum Si

numele dregatorului Insarcinat cu supravegherea intregei operatiuni. Iata unuldin cele mai vechi ravase" de acest fel scrise in limba romans, vIrstata insacu uncle formule de cancelarie slave : Zde (aici) meghiasii tocmelnici ai luiStoian i ai Borcii ot Sabiceu, poim (anume) : 01 (din) Chiojd Stroe i (si)Dragomir Sersea ; ot Sabiceu Dobrota Hranitul, i ot Patarlage Stan Braditeanuli Patru postelnic i ot Basceni Vlasie, ca sa caute pentru niste ocina den Sibiceu,arc Stoian parte, au n'are, si sa le cate agile, de vor adevara ca are, satie ; iar de nu va avea, sa rabde. Insa cum vor afla cu sufletele lor. Zioa inRusalii. I ispravnic... (alb) portar. Pis. (a scris) Dumitru logofat. Mai 4 dni(zile). U (in) Targoviste. Valeat (in anul) 7149 (1641). Io Matei. Voevodmilostiiu bojiiu gospodar (cu mila lui Dumnezeu, domn).

Pedepsele cele mai obi§nuite erau gloabele adica amenzile ;ele se plateau de obiceiu in vite §i fiindca se dadeau vitele celemai slabe, mai rele, cuvanrul gloaba a ajuns sa aiba. §i acest inteles.Hoch, uciga§ii §i hiclenii" sau vinovatii de inalta tradare se pe-depseau cu moartea sau cu trimiterea la ocnci. Ultima instants, inmaterie de judecata, era Domnul : el nu putea insa trece pestehotarirea juratorilor.

Clasele sociale. Din documentele veacurilor XIV §i XV rezulta ca au existat in Principate patru mari categorii sociale : boierii,

rumanii sau vecinii §i robii.Boieri erau, in epoca veche, toti proprietarii de pamant, indi

ferent de suprafata stapanita. $i cel care avea zeci de sate §i acelacare traia in devalma§ie cu rudele lui pe o parte dintr'un satadica moineagul sau raza,sul tot boier se chema. Acest cuvantinsemna nobil, de frunte ; not 1-am luat dela Slavi iar ace§tia, larandul lor, dela Bulgari sau poate chiar dela Avari.

In primele timpuri ale vietii de stat romane§ti, nobilimea afost reprezentata, prin urmare, de proprietarii pamantului. Ace§tiasunt anteriori intemeierii ; in diploma Ioanitilor, din 1247, li se

spune majores terrae". Ei ajuta pe Litovoi in lupta impotriva Un-gurilor, ei sunt biruitorii din 133o asupra lui Carol Robert ; totei ajuta lui Bogdan §i tovara§ilor acestuia sa respinga ogile trimisede regele Ludovic al Ungariei.

In afara de numirea generics de boieri, proprietarii de pamant

si

orZtsenii,

si

www.dacoromanica.ro


mai poartI in Muntenia o serie Inca de alte nume : megiaii, cnezi,juzi, judeci i moineni. Megie§i li se spune in calitatea for de vecinide mo§ie" ; cnezi sunt numivi in ipostaza for de oameni liberi" gi

Fig. 85 Trei din turnurile zidului inconjurItor care aparaaltadata Sibiul. Fiecare din aceste turnuri purta eke unnume, dupa numele breslei din care se recrutau soldatii careformau garnizoana turnului respectiv. Astfel, unul era turnul

olarilor, altul al fierarilor, etc. (D. P.).

stapani de vecini sau rumani" ; aceste doua intelesuri ale terme-nului cneaz, cuvant de origine slava, sunt redate prin acele doua

yr,^7,,SIFFrri,74,

.11

!A

tks

. . . I

41911

I 7"

[9.

1.%

4

VklaZ,:.

1

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALE 253

numiri de origine Latina : judeci insemnand oameni liberi".,stapani de rum'ani". Mosnenii sunt oameni cu mosie", care aumostenit aceasta mosie dela inaintasii lor, dela mogul comun, inte-meietor al satului. Ei stapanesc in devalmasie o parte a acestui sat,intocmai ca moldoveni.

Cu vremea, aceste denumiri, megiesi, cnezi, juzi, judeci, mos-neni s'au dat in special micilor proprietari, pentru cei mari intre-buintandu-se in mod obisnuit titlul de boier.

In Moldova, mosnenilor li se spune razaii, jar juzii cneziinu sunt proprietari de sate, ci, asa cum am aratat si mai inainteadministratori ai lor, intocmai ca cnezii din Ardeal. Probabilinainte de descalecatul din Maramures, adica de procesul de cuce-rire care sta. la baza intemeierei statului moldovean, cnezii gi juziimoldoveni sa fi fost ei, intocmai ca acei din Muntenia, proprie-tarii satelor respective.

Oraienii locuiau in orase targuri erau alcatuiti din ne-gustori meseriasi, impartiti pe bresle si avand anumite obligaciifiscale militare.

Rumcinii sau vecinii erau locuitorii satelor domnesti, boierestisi manastiresti ; in Ardeal li se spunea iobagi. Caracteristica for estede a depinde de un stapcin. Rumanul, vecinul sau iobagul ascultade stapanul domn, boier sau manistire pe mosia caruiatraieste ; el este obligat sa-i lucreze la ce-1 va pune, aceasta e obli-gatia de capetenie, sa-i dea apoi dijma din produsele campului si

plateasca dari pentru vitele pe care be creste. Eliberarea derumanie nu se poate face faro consimtamcintul stapcinului ; chiarcand se rascumpara cu bani, faptul e considerat ca o pomanast50.nului, ca un act de mill sau de iertare" din partea acestuia.Numai in caz de robie, rumanul scapa e si natural de legI-tura fata de stapanul sau. Daca se intoarce din robie, acesta nu maiare niciun drept asupra lui. Situatia de om neliber, de om cu stapan,se transmite si asupra urmasilor in linie barbateasca a rumanului.$i copiii sai si nepotii 4i stranepotii, inteun cuvant toti descenden %iisai sunt de asemenea rumani. Femeia nu impartaseste soarta barba-tului : ea nu e rumana ; tot asa fetele.

Robii. Ultima categoric socials o formau, in ate treletarile romanesti, robii. Ei erau cu totul in puterea stapanilor lorcare puteau face cu dansii orice vroiau, fara omoare insa. Cu-

razasii

a

si laze

5i

5i

si

si se

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


vantul rob e de origins slava ; in latineste ii corespunde sclavus".Robi erau Tiganii ; documentar, ii constatam pentru intaia datain Tara Romaneasca, in hrisovul din 3o Octomvrie 1385, princare Dan I intareste manastirii Tismana posesiunile ei ; intre acesteposesium sunt trecute so salase de tigani", pe care manastireale stapanea din vremea lui Vlaicu Vocla (1364c. 1377). Tiganiisunt mai vechi insa la not in tara decat aceasta mentiune docu-mentara. Se pare el au venit odata cu Tatarii, adusi de .acestia.Sunt originari din India ; limba for se aseamana cu uncle dialectedin nordul Indiei.

In Moldova, pe langa Tigani, mai erau Tatari. E vorbade acei Tatari care fusesera prinsi in razboaiele purtate de descale-catori si care traiau in salase" ca si Tiganii, in diferite sate siora5e. Alexandru cel Bun daruieste asemenea 'Mari robi manasti-rilor Moldovita Pobrata.

Vieata economics. Tarile noastre au avut, in genere, o vieatieconomics de caracter agricol, determinata de cele doua indelet-niciri esentiale ale bastinasilor : agricultura, sub toate formelesi creiterea vitelor. Putem face totusi o diferentiere, impartind, subraportul economic, teritoriul romanesc in doua mari arii : de oparte, Moldova si Muntenia, unde acest caracter agricol a fostaproape exclusiv, de partea cealalta Ardealul, unde exiseand si ovieata oraseneasca mai desvoltata, s'a adiogat un inceput deactivitate industrials.

Principalele produse ale noastre au fost greinele grau, orz,ovaz, meiu ; porumbul, adus din America, se va introduce relativtarziu, pe la inceputul veacului al XVII-lea precum turmelede of 5i cirezile de vite. Caii nostri in special cei moldove-nesti erau foarte cautati ; Dimitrie Cantemir reproduce un pro-verb turcesc care spune ca un tInax persan un cal moldoveansunt mai laudati decat toti ceilalti". Albinaritul era foarte desvoltat ;prisa'cile erau mult mai numeroase ca in vremea noastra si pe dreptcuvant, deoarece pe atunci mierea Linea locul zaharului, iar !ulna-narile de ceara reprezentau ultimul cuvant in ce priveste tehnicaluminatului. Pescuitul luase o desvoltare remarcabila la Dunare siin balti ; pestele constituia un articol obisnuit de export.

In ce priveste bogatiile minerale, locul de frunte 11 ocupa

si

si

$i

ei.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA 2S5

sarea ; pacura se scotea numai pentru unsul rotilor §i pentru leacuri,deci in cantitate foarte mica. Arama se exploata pe vremea lui Mir-cea la Bratilovo, in judetul Mehedinti ; fierul la Baia de fier, injudetul Gorj. Mai insemnata, dintre metale, era productia auruluipe care-1 strangeau, atat in Moldova cat §i in Tara Romaneasca,tiganii zlatari (dela zlat, in limba slava aur) din nisipul unor anu-mite rauri. In Ardeal, exploatarea aurului, in Muncii Apuseni, con-stituia un izvor insemnat de venit.

Multumita privilegiilor comerciale din vremea lui Mircea celBatran §i Alexandru cel Bun, privilegii confirmate de domnii urma-tori, sun tern bine informati asupra importului §i exportului tarilornoastre. Se importau in primul rand stofe, tesaturi : catifea, careera de patru calitati : de Ypres, de Louvain, de Colonia §i de Cehia(vezi §i mai sus p. 187), apoi postav francesc" din Flandra, postavde Buda §i de Liov precum §i panza nemteasca" qi panza litvana".Din rasarit se aduceau tesaturi de matasa (camha, tebenca, hazdee),de bumbac (bogasii), de par de camila (camelot), de purpura

apoi coloniale (piper, §ofran, scortisoara), yin grecesc, dulce.,.de Malvazia", untdelemn in burdufe precum unele fructe exo-tice. Se importau articole de imbracaminte §i incaltaminte confec-tionate gata, apoi tot felul de obiecte manufacturate (cutite, coase,cuie, etc.) precum §i arme arbalete, iar mai tarziu tunuri,pu§ti, Intr'un cuvant, produse cu volum mic dar valoaremare. Se exportau, in schimb, materii prime, produse agricole, cuolum mare, dar valoare mica. In primul rand veneau vitele : boi,

vaci, porci, of §i cai. Din ace§tia din urma nu se puteau exportainsa decat cei obi§nuiti, nu §i caii buni de tail" (astfel in privi-legiul lui Alexandru cel Bun !) care erau pastrati desigur pentrunevoile armatei. Veneau apoi pieile, blanurile (de jder, de vulpe,de ras, etc.), graul, pegele sarat, mierea §i ceara, sarea, care, tran-sportata la Dunare pe drumuri ale sarii", trecea in Peninsula Bal-canica, §i vinul (cotnarul ajunsese bine cunoscut in Polonia !). Nuexistau drumuri pietruite, ci simple §leauri ; podurile erau rare.Negustorii se intovara§eau cate mai multi, cand plecau cu carelecu marfuri ; intre Prut §i Nistru se pare ca erau straji domneqti careinsoteau convoaiele. In Moldova, drumurile principale strabateauMara de-a-lungul, venind din Polonia (Liov, Camenita) §i raspun-zand la Chilia §i Cetatea Alba. In Muntenia erau drumuri care,

(olo-virul),

i

(sabii,silitra).

www.dacoromanica.ro


pornind dela Dunare, treceau peste munti, raspunzand in centrelesasesti, Brasovul Sibiul.

Sub raportul monetar, in afara de banii nostri, batuti incara, mai circulau bani straini, de valoare internationala. Astfelera de pada, florinul, o moneta italieneasca, de aur, asprul, o mo-neta bizantina apoi turceasca, de argint, o moneta iaras:de argint, intrebuintata in toata Europa centrals rasariteana.

Organizarea financiarfi. Locuitorii carilor noastre erau su-pusi la o serie de indatoriri fiscale. Ei dadeau dijme din produselelor, plateau bir §i facea munci sau slujbe. Dijma cuvantul e deorigine slava se lua din grane, in care caz se numea galeata,cablarit sau, in Moldova, ilia, din yin (vineiriciu), din miere ceara(albinarit), din of merit), din porci sau ramatori (gogina), din pro-dusele laptelui (branza de burduf, ca', cascaval), din peste, dinvarza, din samanta de canepa, din fan, etc. La inceput, se lua innatura reprezenta a zecea parte din produse, exceptie facand oile

ramatorii unde cota era mai mica : mai tarziu, se platea in bani.Btrul era impozitul personal, privind pe contribuabil, iar nu avereaacestuia ; in Moldova, se numea dare sau dajdie. El a mers crescand,odata cu cresterea obligaciilor noastre fata de Turci. Muncile sauslujbele constau din caraturi sau transporturi de produse destinatedomniei, din lucru la cetati, la mori, la poduri, la iazuri, din gaz-duirea trimisilor domnesti, din procurarea de cai curierilor oficiali(cai de olac). Rumanii sau vecinii erau supusi la toatefiscale, spre deosebire de boieri care nu faceau munci sau slujbe,si, poate, nu dadeau nici unele din dijme. Inegalitatea fiscala a fostdoar una din caracteristicile evului mediu. Tot ce se incasa mergeala visteria domneasca ; pe atunci, nu exista deosebire intre tezaurulparticular al domnului acela al statului ; tot domnul lua si ve-nitul, considerabil, al ocnelor §i al vamilor.

Organizarea bisericeasca. La scurta vreme dupa organizareastatului a urmat, dupa cum am vazut, si organizarea ierarhiei bi-sericesti. In Muntenia, ea s'a facut sub Nicolae Alexandru candZara capata un mitropolit ; in timpul lui Vlaicu Voda, s'a instituit

noua eparhie in partea de apus, cu resedinta, dupa toatela Severin. Titularul acesteia, deli e numit in primele

ti

si

si si gropd,si

siti

obligatille

si

proba-bilitatile,

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICEASCA 117

documente mitropolit, se pare ca era, in realitate, numai episcop.0 a doua episcopie, cu resedinta la Buzau, se va institui mai tarziu,sub Radu cel Mare, care reorganizeaza biserica munteana cu aju-torful patriarhului Nifon. In Moldova au fost de asemenea treieparhii : o mitropolie la Suceava al card titular e recunoscut dePatriarhia din Constantinopol abia la inceputul domniei lui Ale-xandru cel Bun, §i doua episcopii, una la Radauti, cealalta la Ro-

Fig. 86 Biseria de sat, fortificafa, din Ardeal. (D. P.).

man ; mai tarziu, sub Ieremia Moghila, se va infiinta a treia epi-scopie, a Hulilor.

Preotii plateau o anumita dare episcopului sau mitropolituluidin eparhia respective ; erau indatorati de asemenea sa-i dea plo-coane. Mai mari peste preoti erau protopopii ; ei aveau grija deexecutarea dispozitiilor inaltilor ierarhi.

Manastirile, numeroase §i bogate, dispunand de adevaratelatifundii, erau obligate sa ajute pe domn, la vreme de nevoie, cuanumite sume de bani ; aceasta obligatie se numea imprumuta.

C oust. C. Giurescu Istoria Romanilor, Ed. II-a 17

os;- rtE

Inse*F-1;

°

°

www.dacoromanica.ro


Fig. 87 Biserica de lemn din comuna Fildul de Sus (judetul Cluj). Turlaavand la bath' un cerdac acoperit, cu patru tunic mici la colon, e o ade-

varatI capodopera de tehnici §i eleganfa. (D. P.).

.p L. r.

r

:7

° 'U

004.n

www.dacoromanica.ro

VECHEA CULTURA. ISTORIOGRAFIA 259

Vechea cultura. Istoriografia. Limba oficiala a statuluifiind, in vremea veche, limba slava, era natural ca lucrarile alca-tuite pe atunci sa fie in aceasta limba. In domeniul bisericesc, avemde inregistrat cateva opere originale. In Tara Romaneasca, calu-garul Filoteu, fost, ca mirean, logofat al lui Mircea cel Batran, scrieun Polieleu" adica un imn de multumire care s'a bucurat de olarga raspandire in toata ortodoxia. In Moldova, calugarul Gri-

Fig. 88 Pictura pe peretele de miazazi, la Biserica Domneasca din Curteade Arge; ; a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Pe vremea aceea, nu sepitta cu uleiu, ,ca astazi ; coloarea, disolvata in apa, se aplica pe tencuialaumecia : e procedeul frescei (al fresco) intrebuintat sute de ani in bisericile

noastre. (C. M. I.).

gore Tamblac alcatuie§te, in timpul lui Alexandru cel Bun, ViataSfantului loan cel Nou", ale carui moa§te fusesera aduse de Domnla Suceava ; tot de el sunt §i un numar de predict, 21 de toate,dintre care 6 pe cand era stare; la manastirea Neamtului.

0 deosebita insemnatate au letopisecele sau cronicele careincep a se scrie acum §i anume nu la manastiri, cum s'a crezut mult5

',1

-. Pa.e. ' 1° I '4. ,%'', -

. 41agr' '.- ,.,',. . :__ -<;--,:' '.. .

r....,:, :. .,..---tr:..,. 4ii l, .. ,..."-'0,, , A ... ° ta,: i. '... ..., . 4,-. -4, creC ,,, 0 : . 4' t - ' , ' +-. 1 ". ,.'

.. 7; M. .

1. _1,4

, , r

.6. .

'rco-.ptmo

re.

71E3'" 4:,,.5,.;.4--:1 .. ..

.:. -i,

/, "f/'...,rrij ' .' a I.. 4

. i..s. , - .. .s.e. ...7.;,:a

,- oi....---, ,,,,.... .4. .r.',:.., '..... -. , ._. ...., '.." ,5. -.,.....,

U, ,.,k , . ..,

) u .-

._ _

_ --e...7.-,-yr,...

1.:ii.,... ',7-,..6 .... . . 's,

:...1il.b. Y : , PIP 4; - ,,47,46. ,44,,,,..

--4- - ,

.1- ,g,' ' .......- l': ...Ir." .

,/ 1

www.dacoromanica.ro

2.6o VECHEA ORGANIZARE A TAR ILOR ROMANE

vreme, ci la curtea domneasca. Cel mai vechi este Letopisecul zisdela Bistrica ; yin apoi Letopisetul zis dela Putna 0 Cronica ano-nina Cate §i trele relateaza pe scurt istoria Moldovei, dela desca-

Fig. 89 Biserica Sf. Niculae Domnesc din Iasi, ctitoria luiStetan cel Mare ; Mewl a fost restaurat de Regele Carol I,arhitect fiind Lecomte de Nouy. Zidurile sunt mai inaltedeck la bisericile muntene ; aspectul e mai svelt. (D. P.).

lecat papa la inceputul veacului al XVI-lea ; Cronica anonima are§i o legends despre originea romans a poporului nostru. Amanuntefoarte interesante §i not asupra lui Stefan cel Mare cuprinde Cronica

a°

www.dacoromanica.ro

ARTA 261

domniei sale, scrisa in limba germana §i descoperita nu de multla Miinchen.

Arta. Una din caracteristicele poporului nostru este simp/artistic. Acest sim; se dovede§te din felul cum hi alcatue§te §i hiimpodobe§te, in regiunile mai ferite de influence straine, locuintai costumul, din vechea noastra arhitectura religioasa (bisericile de

Fig. 90 Biserica mlnastirii Vatra Moldovitei.a ferestrelor

Desi a

remarcat picturile eate-rioare, precum forma ogivala usilor (0. N. T.).

lemn din Ardeal (vezi §i fig. 87), bisericile lui Stefan cel Mare,Petru Rarq, Brancoveanu), din operele de arts ale epocii contem-porane. Avem, intr'un grad deosebit, sim ;ul colorilor, al proportii-lor, al nuantelor. Contribucia noastra la cultura omenirii a fost,in trecut, mai ales in domeniul artei.

0 insemnatate deosebita a avut la not arhitectura bisericeasca.Chiar din primele timpuri ale viecii de stat, s'au cladit laca§uri dum-nezeie§ti remarcabile. Infaci§area acestor lacapri ca felul for deconstruccie dovedesc o puternica inragrire bizantina ; ca pilda poate

4c°

dr

r". 1". rMP:24.'n' %VA

si

§i

www.dacoromanica.ro


sluji Biserica Domneascci din Curtea de Arges. Zidurile sunt formatedin randuri alternate de caramida aparenta piatra legate cumortar ; impartirea e aceea clasica in lumea ortodoxa : pronaos,naos si altar ; pictura, admirabil pastrata, urmeaza regulile severeale erminiei sau tipicului bizantin (vezi fig. 88).

La bisericele moldovenesti s'a exercitat o influenta gotic4" ;ea se vadeste in aspectul mai svelt al lacasurilor, zidurile fiind maiinalte (vezi fig. 89), in contraforturile exterioare, cerute tocmai deaceasta inaltare a zidurilor, in forma ogivala intrebuintata adeseala usi ferestre (vezi fig. 9o), si in feltil de tratare a pietreicioplite la chenarele acestor usi ferestre precum si la alte elementeale cladirii. Influenta bizantina rimane insa preponderentaMoldova. Tipice pentru stilul moldovenesc, rezultat tocmai din im-binarea celor doua influence, sunt bisericile lui $tefan cel Mare.

BfBLIOGRAFIE

Numele tarit. V. BOGREA, Ungrovlahia, in Anuar 1st. Cluj, II (z9231,p. 356-358 ; V. BOGREA, fi altele in Anuar 1st. Cluj, III(1924-1925), P. 508-509 ; CONST. C. GIURESCU, Miscellanea I. DesprrVrancca, Bucuresti, 1935, 8 p. in 8°.

Organizarea administrative. CONST. C. GIURESCU, Contributiuni lastudiul marilor dregAtorii in secolele XIV fi XV, VIlenii de Munte, 1926, 176p. in 80; CONST. C. GIURESCU, Noi contributiuni la studiul marilor dre-glitorii in secolele XIV it XV, Bucuresti, 2925, 75 p. in 8° ; V. MERUTIU,Jiscletele din Ardeal fi dm Maramures plina in Banat, Cluj, 1929, 239 p. m 8°.CONST. C. GIURESCU, Judeje dispiirute din Tara Romaneasca, Bucuresci,1937, 8 p. in 8° ; CONST. C. GIURESCU, Vechile noastre judete, in volumulDin trecut, Bucuresti, 1942, p. 153-162.

Organizarea mtlitara. N. IORGA, Istoria armatei romdnesti, ed. 2-a, vol.Bucuresti, 1929-1930, 383 + 256 p. in 8° ; GENERAL RADU RO-

SETTI, Essais sur Part militaire des Roumains, Bucuresti, 1935, :too p. in 8°.Organizarea judecatoreasca. I. C. FILITTI, Vechiul drept penal roman

(schita). Intregirt privitoare la vechea organizare judecatoreasca, Bucuresti, 1934,74 P. in 8°.

Clasele sociale. CONST. GIURESCU, Vechimea rumdniei in Tara Ro-mdneasca fl legatura lui Mihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem Sect. 1st.,t. XXXVII (0915), P. 479-543 ; CONST. GIURESCU, Despre rumani, inAn. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., t. XXXVIII (1916), p. 191-246 ; CONST.GIURESCU, Despre boieri. Bucuresti, 192o, 126 p. in 80 (tustrele ap5.rute intronota edicie, sub titbit Studii de istorie sociale, Bucuresti, 0943, 350 p. in 8°) ;I. C. FILITTI, Proprietatea solului in principatele romane pana. la 1864, Bucu-resti, (1935), XV + 304 p. in 8°.

si

si in

III,

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 263

Viala economics organizarea financiara. N. IORGA, Istorta comertuiu,romanesc Vol. I. Epoca veche, ed. 2-a, Bucuresti, 1925, 327 p. in 8° ; CONST.C. GIURESCU, Organizarea financiara a rarii Romdnesti in epoca lui Mirceaeel isatrcin, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VII (1927), p. 1-58 ; G.ZANE, Economia de schimb in Princtpatele Romdne, Bucuresti, 1930, 461 p.in 8° ; CONST. C. GIURESCU, Despre ilia, in Rev. 1st. Rom., VII (1937),p. 253-257.

Organizarea Bisersceasca. N. IORGA, Istoria bisericii romilnesti si a virtuteligioase a Romani lor, ed. 2-a vol. III, Bucuresti, 1929, 1932, 432 1- 493p in 8°.

Vechea cultura. N. IORGA, Istoria literaturii romanesti, vol. I, ed 2-a,Bucuresti, 5925, 400 p. in 8° ; S. PU$CAR1U, Istoria literaturii rormine. Epocaveche, Sibiu, 1930, 263 p. in 8° ; P. P. PANAITESCU, La litterature slavo-roumaine (XV- e XVII -e siecles) et son Importance pour l'histoire des littera-tures slaves, Praha, 1931, 12 p. in 8° ; Dr. OLGIERD GORKA, Cronica epocetlui $tefan cei Mare (1457-1499), Bucuresti, 1937, 161 p. in 8°. (BibliotecaRevistei Istorice Romeine, I) ;N. CARTOJAN, Istoria literaturii romane vechi,I. Bucuresti, 1940, 95 P in 40

Arta. GH. BALS, Bisericile lui $tefan cel Mare, Bucuresti, 1926, 331 p.in f° (Bul. Corn. Mon. 1st., XVIII, 5925) ; N. GHIKA-BUDE$T1, Evolutia

hitecturii in Muntenia. Partea I-a. Originile inrauririle straine pinta laNeagoe Basarab, in Bul. Corn. Mon. 1st., XX (1927), p. r21-158 ; I. D.$TEFANESCU, L'evolution de la peinture religieuse en Bukovine et en Mol-davie depuis les origines jusqu'au XIX siecle, Paris, 5928, XII + 338 p. inf° ; I. D. STEFANESCU, La peinture religieuse en Valachie et en Transylvaniedepui) tes ortgtnes jusqu'au XIX siecle, Paris, 1932, IX + 439 p. in f°.

si

si

www.dacoromanica.ro

TARILE ROMANE$TI IN VEACUL AL XVI-LEA

Veacul al XVI-lea e insemnat inistoria rarilor noastre mai ales prinfapte de ordin cultural.

In timp ce veacul al XV-lea e insemnat in istoria *ardornoastre mai ales prin fapte de ordin politic, prin luptele si biruin-;ele castigate impotriva Turcilor, veacul al XVI-lea se deosebesteprin fapte de ordin cultural. Acum se fac primele traduceri in ro-maneste, se tiparesc primele carti, se scriu cronici mai intinse, secladesc biserici si manastiri vestite. Sub raportul politic, veacul alXVI-lea inseamni o scildere : supunerea fafa de Turci se mareste,Ardealul ajunge in aceeasi situa %ie, se pierd bucati din trupul 0'6-lor : raiaua Brailei, aceea a Tighinei, Bugeacul.

Muntenia. In Muntenia, vine la tron, dupa. Vlad Calugarul,un domn intelept, pasnic si drept : Radu cel Mare (1495-1508).N'a purtat razboaie, a dorit pacea si s'a ocupat in deosebi de tre-burile bisericesti si culturale. Astfel el a chemat la sine pe Nifon,fost patriarh al Constantinopolului, si, cu ajutorul lui, a reorga-nizat biserica munteana, hotarind ca, pe Tanga mitropolit, cu rese-dinta la Targoviste, sa fie si doi episcopi : unul la Buzau si celalaltin Oltenia, la Ramnicul Valcea. A zidit apoi frumoasa biserica amanastirii Dealul, de piatra si cu podoabe de marmora. In sfarsit, aprimit la sine pe calugarul Macarie, tipograful, care lucrase maiinainte in Peninsula Balcanica, inteo manastire, langa Cetinie, sii-a comandat cea dintai carte tiparita la noi, un Liturghier, care aaparut in 1508, in limba slava, bine inteles.

www.dacoromanica.ro

MU

NT

EN

IAIN

VE

AC

UL

AL

XV

I-L

EA

Fig. 91 Biserica lui Neagoe, la Curtea de Arges, ziditi de mesterul Manole.Romtniei

RestauratI de Carol I,aceastX biserici c locul de vesnicK odihn:i al Regilor (0. N. T.).

'-s. -. -41111.$

°

.t.

/ 4I 1\1

teetc...,..i,--:.- -4.r!..411e-171-.44(4.-c-!,---14646".....;-F,.),

Ze-44(16;4;Th'''6.1.- '

2,........Lae

r. t-..... -W'

IN ,......'. fo

-41".... ...., -;- 1 ii,.., 1

.1..........,'

G

--,.."..047,...- .... ....... -, _ :."-.... ,.e.-7.7-1

Ellil

I ell Zlit I

.11. g,... , ' ... 4, ein b.I...11 .....5.. II!.

e .. ....... . ' ,..,0 1 . O.. e

.-.c

. 7 . . 1 !- '-'

4 at.

4i1 it

=

;

t

z

www.dacoromanica.ro

z66 TARILE ROMANESTI IN VEACUL AL XVI-LEA

Un cronicar al Turcilor, Leunclavius, care a scris in veacul at XVI-lea,are despre Radu cel Mare urmatoarea apreciere : cu toate ca era in cea maimare slabiciune a puterilor sale, s'a purtat cu cea mai mare desteptaciune sia carmuit Tara Romanilor spre deosebita multumire a supusilor. Acestia, cutoata firea for schimbitoare, nestatornica, nu s'au Instrainat, din cauza slabi-ciunii si a podagrei, de Domnul for cel bun, drept, Intelept si destul de potrivitpentru carmuire prin superioritatea sufletului sau".

In vremea aceasta, se ridica in Oltenia o familie boiereascaputernica, aceea a Craiovevilor. Intemeietorul familiei este Neagoedela Craiova ; fiii lui, Barbu, Parvu, Preda §i Radu ajung sa ocupecele mai inalte dregatorii, in primul rand Ninia olteana. §i au oinfluenta considerabila asupra treburilor publice. Ei ajuta, in 15o8,pe o rucla a lor, Neagoe Basarab, sa ocupe tronul. Neagoe a fost,ca §i Radu cel Mare, un stapanitor intelept §i evlavios. El a facutnumeroase daruri §i imbunatatiri manastirilor din intregul orientcretin ; numele lui se pomenea in nenumkate laca§uri biserice§ti,la Ierusalim, la muntele Sinai, la Constantinopol, in Asia Mica,in Grecia, i mai ales la muntele Athos. Tot Neagoe a cladit vestitabiserica dela Curtea de Arge§, opera megerului Manole ; lucratadin piatra i marmura, impodobita bogat, ea a starnit admiratiatuturor §i poate ii soCotita ca una din capodoperele arhitecturii dinintreaga lume (vezi fig. 91). In aceasta biserica a fost ingropatNeagoe (1521) ; restaurata de catre Regele Carol I, ea a devenit, invremea noastra, locul de vqnica odihna a suveranilor Romaniei.

Descriind sfintirea bisericii (r7 August 5557), unul dintre participanti,Gavril Protul adica cel dintai intre egumenii dela Athos, are despre noua cla-dire urmatoarele cuvinte entuziaste : Si asa vom putea spune Cu adevarat canu este asa mare si sobornica ca Sionul, carele II facuse Solomon, nici ca SantaSofia, care o facu Justinian Imparatul, iar cu frumusete este mai predeasupradecat acelea". Peste mai bine de un veac si jumatate, un cronicar al Tarii Ro-manesti repeta judecata Inaitasului : in scurte cuvinte, In lume nu sa va aflaalta ca aceasta ; fericit cel ce a facut-o, fericiti cei ce au lucrat-o ; vrednicisant de lauda".

Dupa Neagoe a urmat o serie de lupte pentru tron (vezi fig.92) ; in cele din urma, a izbutit sa-1 ocupe Radu dela Afumati(1522-1529) un domn viteaz (vezi fig. 93 §i 94) care a purtat numai putin de douazeci de razboaie i a batut in mai multe randuri

www.dacoromanica.ro

Fig. 92 Icoana facuti din porunca despinei (fiicei de despot !) Elena, sotia luiNeagoe Basarab. Infaviseazi pe Maica Domnului, plangandu-si fiul mort, co-boat de pe cruce ; alaturi e Doamna, cernita, plangandu-si §i ea fiul mort de

Carat., pe Teodosie, care n'a putut pastra tronul parintelui sill. (C. M. I.).

P.

61..dr

_371-11,..sor . .-W7,4j1.

-,,.._.-f

a i-t-ii:f..- t-'4.r 7.,...,,,.r-nr..... .-i'': '''

...

.: ...ofir,ogic?,,. .0 ?,: 0..c.c_tp....,:. .., fp ,.i.

4.Priloroe;:cul.pr o a ot-,. .

11;. , ' , F.'.1

i-f.

'1 . °

1,:.- _.' -.,,-,

01/41'

-r-...... 4 ":

I r

, c 9

1 II

I

.;:t1,":7!

qo 4 e

. 'Ail:;'.,q:/

f:-4: u

,1. , a .. p ,. ,..;,,,,,N,..,.,

. .,- .... ,* .4.,

E

i.1= 3-A: !'..SIrA4 ir,14t yI

www.dacoromanica.ro

268 'MILE ROMANESTI IN VEACUL AL XVI-LEA

pe Turci. El a stapinit inArdeal doua posesiuni Vin-cul de jos §i Vurparul. SubRadu Paisie (1535-1545)Braila §i cu tinutul de prinprejur fu transformata deTurci in raia §i intra inposesia lor. Sub MirceaCiobanul care a domnit indoua rAnduri (1545-1554§i 15 57 -1 5 9 ; vezi si fig.95), sunt miscari de ale bo-ierilor ce nu se impacau cufirea autoritara a Domnu-lui ; multi dintre ei iiipierd, din aceasta pricing,vieaca. Intre cele douadomnii ale lui Mircea Cio-banul, a stapanit Patraicucel Bun, o fire blanda, asacum nu fusese predecesorul

Dintre voievozii ur-matori (vezi fig. 96), in-semnam pc Petru Cercel,fratele lui Mihai Viteazul,care a incercat sa Lea u-nele innoiri, insa n'a ga-sit sprijinul necesar in bo-ierime si a trebuit sa para.-seasca, dupa doi ani, tara(1583-1585; vezi fig. 97)In genere, acesti urma§i nuprezinta insemnatate ; numai au nicio iniciativa

mulcumindu-se saexecute ordinele primite dela Poarta. Li se poate a-

Fig. 93 Radu dela Afumaci, dupa tabloulctitoncesc al Bisericii Episcopale din Curteade Arges. Astazi fresca se afla la Muzeulde Arta religioasi din Bucuresti. (C. M. I.).

sau.

po-litica,

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA IN VEACUL AL XVI-LEA

aplica mai tuturor cuvintele

269

doamnei Ecaterina, so ;ia voievodu-lui Alexandru al II-lea, dintr'oscrisoare a ei trimisa la Venetia :Azi suntem §i maine nu suntem,dupa voia lui Dumnezeu, §i neaflam in mana Turcului si nicinot nu stim unde vom fi pang lacapat". Inteadevar, pentruscapa vieata, chiar fiul ei, Mihneaal II-lea, va trebui sa se turceasca,iar Petru Cercel amintit mai sus,va sfarsi sugrumat si asvarlit inmare (1590).

Moldova. Fiul lui Stefan celMare, Bogdan al III-lea, zis celOrb" (de fapt, ii lipsea un ochiu),a domnit intre 1504 1517 (vezifig. 98). Mostenise unele din Insu-§irile parintelui sau, cum era vite-jia ; n'a avut insa intelepciunea §isimtul politic al acestuia. A vrutsa is de sotie pe sora regelui po-Ion, §1, spre ajunge scopul, s'agrabit sa restitue Pocutia. Pangla urma, casatoria nu se facu insasi el ramase de doua on pagubit.Din aceasta pricing, au urmat oserie de lupte cu Polonii, de pra-daciuni reciproce, care facura multrau partii de miazanoapte a tarii.

Fig. 94 Chipul Doamnei Ruxan-dra, fiica lui Neagoe Basarab socialui Radu dela Afumaci, pe tabloulctitoricesc dela Biserica Episcopaladin Curtea de Arges. Mantia r debrocard, o stofa pretioasa, grea, bro-data cu aur. Astazi fresca e la Mu-zeul de Arta religioasa din Bucuresti.

(C. M. I.).

Inca ei mai tare marturisesc ca au

Cronica povesteste ca intr'una dinexpedicii, in 1509, armata moldoveneascaarzand pradand tam au tras la Liov(Lemberg) de au batut targul, de putinnu 1-au luat. $i singur Bogdan cu capulsau a lovit cu sulita in poarta Liovului

.care lucru astazi se cunoalte semnulnici Lesii nu tagaduesc de aceasta, ci

fost adevarat asa. $i au pradat imprejur

a -ji

4,

!'rlirt A 01)147374P)-

Y.

s.

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

270 TARILE ROMANESTI IN VEACUL AL XVI-LEA

1/1Si!il MN» Mita

,s.trii vim rgv:

/11 OW' I11.1000111111* AO

6111, m 11100t1 CA* 1411114CIPPAI it

itimswitir!egsan al atla al ka7 %11.44

tor ,01144!)

Fig. 95 Biserica dela vechea Curte domneasci din Bucuresti (pe strada Carol,linga Plata de Flori) ; e ctitoria lui Mircea Ciobanul si cea mai veche biserica

din cite se pistreazi azi In capitala Orli. (C. M. I.).

.

; 10'

.

Ili 1111. ,

IN MVP NW 111 -11111111 Cl1.1.1.1111,00V, Or MI 1;111eilelt,...r."P'v. .-ii.;}

14 gd NI 111111 *I 7// gi )0f.1

li. " '"' lint !,11,. sr -.IILII,,,P1.0' 000VV. . n511 I NP 1

4-471 01 I ; .1 1721t rb., .0.._._,,.'' -. 31. rr .41 :400, TW' A' 1 re".,.. a, a,1".."7 '2 1 ..,.)

st'' Is ' ..1 wigs .111 al- "fyV0/ 41 JO, I ,,,, a silo , IP

0 05 Fiq

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA IN VEACUL AL XVI-LEA 271

pretutindenea continua cronica si au ars Rohatinul, oras mare si vestit,si multi avutie $i bunatate dintr'insul au luat. Luat-au din Rohatin si do-potul cel mare, ce-i la mitropolie in Suceava, si multi oameni fi boieri au ro-bit... si cu mare izbanda s'a tutors la scaunul sau, la Suceava, fag de nicio

Fig. 96 Pecete de our (bula) dela Alexandru al II-lea, voevod al Tarii Ro-manesti (1568-1577). Inscriptia e in limbs slava. Cele doua chipuri omenesti

par a infatipa pe voevod fi pe fiul salt. (C. M.).

sminteala, §i robilor ce-i adusese din tara legasca, le-au impartit hotare inSara sa",

Dupe Bogdan, urmI fiul sau $tefrinicii (1517-1527) care-nevarstnic fiind, domni la inceput sub tutela boierului Arbor; por-

- , ".... . .

.. .... t r kcg.

,, . I ....a . . . .

.i ,e,- AT... s.' t t ° M a, I.1k, .

.J , ;;;f;'',..erOrfr../.41r. : .

s;_...-,:":1-: --°-ifs .. 1

r4-1

.....,

-. _:- , - '''- Isvi. t-Nc., , ,....,° ., .: 4tvl ,,=. ..te, :(..". --b.7.

.' (...e.. ...tie)7),?7.,.' .00r

."

e , .

q

\ drli .1,... '4,

, ca.t4.0 ,..y.:t''?.4 .t:11, t , iir,

Me. . ; r: ,

41.1 C'irtdo..74 it!

N 9 .

'11

-,t4 _411E,

,!- ,4 -

_ -.. ..r_ 9l'es fiS, Ir....

' "T.,-5. / ' . CI 4 i:dt:. ...,,,,,-j"

. I ..2,.t-i., ,-.,

r

a-

tagO.'

www.dacoromanica.ro


tarul de Suceava. Ma tarziu, el lua singur franele stapanirii inmans §i fiindca fostul sau tutore staruia sa se faca o politica deintelegere cu Polonii, pe care domnul n'o voia, capul lui Arborecazu. Stefanita a mo§tenit §i el vitejia tatalui §i bunicului sau : abatut astfel pe Turci §i a pradat in doua randuri Muntenia. A mu-rit tanar §i a fost ingropat la Manastirea Putna.

Petru Rare,. Mai insemnat deck ace§ti doi domni e PetruRare§ care a domnit in doua randuri (1527-1538 §i 1541-1546).

Fig. 97 Fragment dintr'unul din tunurile de bronz, turnate de Petru Cercel,voevodul muntean, care a domnit intre 1583I585. Se vede bine sterna tarii,vulturul cu crucea in cioc. De jur imprejur o inscriptie in limba slava, pome-nind numele voevodului. Deasupra stemei, un soldat cu un picior de lemn.

Muzeul Militar din Bucuresti. (M. M.).

Era fiul nelegitim al lui Stefan cel Mare §i, inainte de a ajunge latron, se indeletnicise cu negotul de pe§te. In vremea aceea, Ungariaajunsese intr'o grea situatie : In urma luptei dela Mohacs (1526),ea hi pierduse nu numai regele innecat inteo mla§tina intimpul retragerii dar §i independenta §i unitatea. Pentru coroanaUngarei se luptau doi pretendenti : Ferdinand, fratele imparatuluiCarol Quintul §i loan Zapolya, voievodul Ardealului. Ambii erau

, .

S4! 1 '-44S

, 0 ,E.11 :

o51 1. V:4A E ,

1

mt

.;*

Tc

1 ;

j

1

www.dacoromanica.ro

TARA ROMNNEASCA.. INTRE '1418 SI 1601CONSTANTINDEC. GIURESCU Harta No. 5-

f,

Mehadia

0 rsova

Mures

EVA

Gurpni

* ALBA IULIA

ad...)Psk,

Verna aIca n

Tismana

Nr.t elloyojUD TG.JIUBala de 2remd j A L. ES

Glogova

JUD.Severin MOTRI

1110,0

4

VIDIN

hrSI011M bar

Ta/maciu

IK .1=.4."VGenuneoledineni

Cozia 6Bi trita 6

R. VALC EA

6oc`Govora

Tg.Gilortta)(19.Bengii-

JUD.

IU

Poenari

8Cure Motrului

N\---CosunaY8 cavil)

Dalgacl,

Calafat

LEGENDA

O Oraseo Targurio Sate

6 M5nistiri* Cetati

Locuri de lupta

Stanesfi

CRAIG A

Ov "."

FAGARAS

Tg.S5cuesc

Sf.Gheorghe

RasnovA * BRASOV

et.Damboviti:r tte"

AM PULR)111h1 *11I.DEAF(GESRET

tar ChloeJU D.

AT6-

MgValef

TA R G OV I S C &i /gota

&PopfiPita

c'''arrest,

ilpSea

Vintila V. 6IMenedic)

Cotmean

SLATINA8C/000c/OC

A Atiminapti

Viipoara

co

Rush deVede

Ceta enii din Vale

a'40

A ginoa.29

S AC U ENIANaani

ID

r5 iun

Adjud

Tecuci

Jilis eRatezati

R.Sarat

8cov ceptufwosk4c

6'e111'o i.e le ajen0) TAR u R

HERGMITA

0Caracal

Cu

Clavaciocu

Roman

443Bohntintg 8

MiNiVoditBabel Popeffl.

(9,6,Cle 'an,

Corabia

62;4R E A

4.Turnu

Sterem

SnagovClocanestix

ArumatiMI' Colentina

CURE T1Tinganu

1134

Calugaren.tgerpitesti

StaneskeL.,..0fladivwe-NS,GIURGIUtineiudx

RUSCIUC

NicopoliSistov

rtucaia

Carc N\

otiR.)

BUZAU

ooC ni fir'

Ifiga

Galati

RAIL A

Reni

Won

Bet.deFloci 1i. o

0

20 40 60 60 100 Km.-rte

blucito'

0I accea

Itarsova

Cernavoda

Lichlresti

SI LISTR A

p

Ecrene

Catlabu

Ismail

hilia Noun

niSala

ti

Mangalia

Cava rn a

Constanta

Cali acra

Sulina

heorghe

C:7)

QJ

Paten&

10

lc "P"GILORT

Dealui04,

AA

ce

C-

Peas

Didrih

czn

X

It

.,..,

\.,,,,,

t!..,

,1.,,a,6 oi

6

i..,, Solislef

>6

S

A to

enhul

ani

it

ow.

A

S

Ge

CS

z

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA INTRE 1432 SI 1606DE


Is'S.

PeriTi

Ciceluleg,0% Mace

oDej Unguras

SIBIU

aftil.

(!)

Horoo'enCa

KOLOMEASwann

Cofmani0

A Sipm0

'C'ernaufi0 Codrul Cosmin.

oxAtovilemac° al Ifrlowia)

- asca'uti Tetina

HOTIN

1Vrosiutio'o

,,,eav aoro

6

Sucev/faPutna TRADAA

nic

Li'acuf/

SIREO

BRinesli Ji3ia

o

orohoi P°°'"P?Podagra

st

.

\ ArbureaS Pafrauf, C). SteranestiDarminesti2,5,' /toad, Iu D.

No/day/fa Zaharest SU C EIAVA 6 Cosu /a

CAMPULUN4.-noro rani

.Humor.Rodna Falticeni

6

Slatina BAIA Probofa S oCotnariVolu Poorafat

BISTRITA

Cetatea de BaIt5

R. VALCEA

OVc

1

T.

oronefe

HARCAULUI0,X,Verxiconi Sipoteieothesli JUD

ofiartau

0aLipinp (bow)

Serbanca

Cosiest,

08a/of/no(BaMta)

Vatra Dornei*Ce .Nearnfillui Tg.Frumos iksi

°Boor ni 8 a h% ta I Afosav x VNeamtu6

Secu 6 6T Nceamt

Agapia q.x,Scheia vezerut) + +VAlba,k0 °X Do(jesteiurHbletntgaci 8 _(Rasboem)

6 6 &stmt.° Tama Scantela t t \ 08o

PIATRA LU I CR ACIUN (Cetateallou5)Odbrovat

(P.NE'A T)

Rdsca ot,e CARLIGATIJREI

fampol

SOROCA

Fro ulenio (Fran /en)

Odorhei

SIGHISOARA

FAGARAS

)(*r.

CAMPU U

C.oE AR1GES

LEGENDA

@ Oraseo Targurio Safe

6 MinistiriCetafi

ab Locuri de lupta

SCARA0 20 30 40 80 100Km.

Orhei

Sgpotem° IS',oteni)

rutora/peresti

N

Tazlau

.

Miercurea -/ Tg.Tro usj,,VID.Ocna

ut

o

Ciuc ie.= o,h,,

TROT0USJ:Spas.0

Tg.Skeuesiclua

Sf Gh orghe ilm-47T PiftD

Cractuna Ion

8a,,ad

N./ASLUI,x,fkresti 6 6

Soot

\L 1povat

JU D.

*Prejmer

*BRASOV

4N--r-l .idibt

Star Chia/

BARLAD

BARLAD

=1'djud

Odobes i

Focsani

5Mrle

VintiliV. (Nenedlc)

0

°tin

HUSI421

Doco //na

8-

Cipriano

8

Tg.Lapusnei

;et.

oT 9 Sar5tei

LUIBoitnest,

GahulofoVedullui /sac

Rem0.

Roscanio..

Tecuci

%.0

r% Ste°Re ezap

R.Sgrat6

Aninoasa BUZAU

GALAT

a

c

is

Ohisina-u

4: I IGHINA *\ Chilean, 0 Stoborta

4\0th

tk, / CETATEA ALBA(Akerman)

cc f.

Cnbabugaae

Ismail

OLNAR Oblum aMdcm A

Isaccea

Chillalloui

4;Sulina

OJ

Potonfc

LF'rl

%.<""rt

1:

et.Leniesti

a

N."S: 2

. :.-

.0,,c,

°

e%,

r) R.

, - /

*.9

/^i,t

Pingdra o *ROMAN

("P..

IL .2

°s

BoA

-\,-. /A P

. .r.

'L.vJUD.

A .;3' J

. . pQ,

.it-

0

/1.....-''vt-

.... -.0.0

\.),. ,)...t. ..e* 41 :

.e..,... 6',..,/i''"%r.

'.4%,. .., 3

>12.

O0

0G.4 %'''

0

st,

*

t

Is

80109ani

o

8 .

\

No

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL INTRE 1400-1601DE.

CONSTANTIN C. GIURESCU Marta No. 7

LEGENDA

Orase t ManasfiriO Targuri * Cefitio Safe X Locuri de lupta

SCARA20 40 60 BO 100610.

Cr IsLc\ e

IfejLGRA

Po Ionic.

S an Petru

ORADEA

-Rep e

Lipova

TIMISOARA

15 aesava

-1,71/40"-

Isera

0

Inaul

BEIUS

Rieni

Munkacs

Hustul

Seini

Gorisl5u1

(§)ZALAU ,1

\----1-"k 'NitaBisiribeasca

Criscior

DEVA Turd

Caransebe

ehadi

Orsova

Per/t Apse

Sara

Mgloc

Oncesfi

\Cuhea

Jeud

Chioaru\.759,A0\

S /timbal-caw/a

Vad Ciceiul

BobalneDEJ

°OrelOcnaDejului

fildu I de Sus

tcses Ca0

Rs

Posagainful de.

0

U

sas

SCO Rediu

Sant-lmbru

ALBA IULIA

AlmasuHuniedoare 2:t(

DeazEt.--ul de Mori

rGureni

campul

Or6§fiePanil0

tSgdgeorz-Sfrewfre'iu

Maria OrleaS. R.Barbat

e,,

Rodna VechMastintre Hi auSi Teton/

ss.0 IM art 8istrita

BISTRITAseUnguras

Cet.de Ban

SEBESUL SASESCOcnaSibimlui

oIBIU

/Ms inari

KOLOMEAo

f

GE R N AUT I

RA OALITI

CLUNG

Vatra Oornei

Gur

ernutCapalnea Odorhei

Mierc rea-MEDIASCiuc v-or.

0

stru

HOTIN

SIRET0

Pf

SUCEAV

BAIA Ai

rlst.Neamt

a

ss.

fd

0T.NEAMT

PIA RA

TOOCN

sissoAm RA0Nouhs.f8es,

ceodo

Am /as

VarnaVulcan

Tismana

Severin

0 T.JIU

oVureir FAGARAS_411osman

0cl e liPadia5 ° Scorew

'/Vam

Feldioar

Serc aia

Cod lea

0

Tg.Sfive

Sf.G eorghek

*iPrejmer

135rovA ) WASOV

a Ge tine cetilara4/ 7 .,,,ii

* ,0

PoeAari \ ? 411 ,A oCorth &area?'

,. ..

-1thstri fa t

R.VALCEA

Tg.Gilorfului

Cure Marulur

0

?CA1MPULUNG e,

C.DeARGES

0Pitest:

'SLAT INAO

TAR OVISos; /Ses

Fd TAR SORG RGHITA

O

B CURESTI

,go

1El

e

t

*

#

Geoagiu tMireslau

4.

s

tact,

4.ta,aa"ve N-c2$`"' ..x.-

x;ss

p_yalopt i ITa....47ma.p.cciuI.,

,e.`'IS'

o 0G

:eve--

Pof,s

/

o4

A

'

_I__11111MENNEWpOMPINENIP1111,

X

Ora

1e

. - - -

w 1 &

www.dacoromanica.ro

PETRU RARES 273

Fig. 98 Chipul lui Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, pe tabloul ctitoricescal bisericii Sf. Gheorghe din Suceava, inceputI de acest voievod in anul 1514

(C. M. I.).


, o

... 4* P. A ''.!*

4 . .... ;1, se.

°

%.

_

e:4;4.7

s'.1%

.c,

' . .; 0,-od ..

, .

Aw

,t

. I

.'

4p

41' . L' Vo.

. " 1,r2i4

41... .. I ..Lg 41

0,j:I o

. 5.: i.?.i'''

, ,..-t . .. . 14', 41,' 44

..4 4 .'' ."' ..,'.4.,: A i :. es' ... 0 .. ' 'h 4 i' .J.°S 4 I, '' 1,. -7 , 1, VV

.. ,. r, ;es 4.

.

,,,,, ,

.0,

1

.j

n

4.

,71

,

4.

°

A

'r,

www.dacoromanica.ro


bucurop de sprijinul lui Rare§ ; acesta i-1 dete lui Zapolya pe care-1suscinea §i Sultanul. Doua o§ti moldovene§ti patrunsera in Ardeal ;cea din spre miazanoapte ocupa Ciceiul, cea din spre miazazi, con-dusk' de vornicul Grozav, intalni pe partizani lui Ferdinand laFelidoara, in Cara Barsei, (vez fig. 99) §i-i batu cumplit (22 Iunie1529), luandu-le toate tunurile. Drept mulcumita, Zapolya darui lui

Fig. 99 Cetatea dela Feldioara, in apropierea careia armata moldoveana tri-misa de Petru Rare a repurtat o biruintk deplink asupra armatei imperiale, la

22 'Wale 1529. (D. P.).

Rare§ ora§ele Bistrita §i Rodna, precum §i cetatea Ungurapd, inta-rindu-i totdeodata ,Si vechile posesiuni ale lui Stefan cel Mare,Ciceiul §i Cetatea de Balta. Bistritenii refuzara la inceput sa recu-noasca stapanirea lui Rare, in cele din urma insa, de frica, sesupusera. 0 buns parte din Ardeal asculta deci de domnul Moldovei.

Dupa acest succes, Rare§ hi indrepta privirile spre miaza-

,

1-- 7ts

4.N/re p!CAA:. r

my,..,

tc,,ITS714""'.

ti E

Assi - " aar .7iClif-

111PIA-- roa

-

J A+

www.dacoromanica.ro

PETRU RARES 27

noapte, asupra Pocutiei, pe care o ocupa (1530). Polonii insa trimi-sera pe un general vestit, pe Jan Tarnowski, si in lupta care avuloc la Obertyn (1531), ai nostri furs bati4i, desi, la inceput, vic-toria parea sigura. Polonii in§isi, prin cronicarul for Bielski, recu-nosc ca au biruit ca prin minune". Luptele continuara in anii ur-matori ; chestia Pocutiei ramase insa nesolutionata.

Rare a mai intervenit in Ardeal $i in anul 1534 cand oastealui ajuta la prinderea lui Aloisio Gritti, un favorit al SultanuluiSoliman al II-lea Magnificul, pe care acesta ii trimisese cu o mi-siune ; Gritti se pare insa ca dorea, in ascuns, sa is locul lui Za-polya, sa punk in Muntenia pe un fiu al sau iar in Moldova pe

Fig. too Ruincle Cetacii Tighina. Partea mai inaintata dintre turnuri, cuferestre. este un adaos tarziu. (D. P.).

un prieten. Asediat in cetatea Mediasului de catre Ardeleni §i Mol-doveni, el fu nevoit in cele din urma sa se predea §i plati cu capulvisurile sale de domnie. Acest act supara insa pe Sultan ; se adao-gara parile Polonilor ; cand in sfarsit Rams refuza sa trimita uncontingent de loon de calareci cerut de Poarta, soarta sa fu pecet-luita. Soliman veni cu o armata uriasa in Moldova ; parasit deboieri, Rare§ trebui sa fuga singur, pe poteci, peste munti, in Ar-deal (1538).

' 4;47Z.-

a r ,--4044e*Rerrr41.10,5,

Ili

www.dacoromanica.ro


$i intrand in munte inteadanc... povesteste cronica au dat lastramtori ca acelea de nu era nici de cal nici de pedestru, ci i-au cautat a rasacalul. $i asa case zile invaluindu-se adica ratacind prin munte, flamand

trudit, au nemerit la un parau ce cura spre Sacui, mergand pre parau injos, au dat peste niste pascari carii, data i-au luat seama, cu dragoste 1-au

fig. tot Pisania bisericii dela manastirea Bistrita;in limbs slava, pomenege numele celui de al doilea ctitor,

Alexandru Lapuneanu, 5i are data 1554, Mai 26. (D. P.).

primit. Iara Petru Voda Infricosandu-se de dansii, s'au speriat, iar ei cu jura-mant s'au jurat inaintea lui, cumu-i vor fi cu dreptate nimica sal nu seteams ; iara el le-au dat for 7o de galbeni. $i dad au vazut ei galbenii, cubucurie 1-au primit, 1-au dus la otacul lor, de 1-au ospatat cu paine si cu

si

1 !1.

. . " .

r;

t

inscripi t,

si

tylc\11 purr, I-A

,., it:Hohula ) _

lowaacemtv40,4201, l ow _to at,

.19nyoNauf,km,nnminItattar

i

gi

www.dacoromanica.ro

PETRU RARE$ 277

peste fript, °spat pescaresc, de ce-au avut si ei si data au inserat, 1-au im-bracat cu haine proaste de a for si cu cominac in cap, si de aci 1-au scos laArdeal. $i fiind oastea ungureasca tocmita de straja la margine, i-au intrebatpe clansii : ce oameni santeti ? Ei au zis : santem pascari, si asa au trecut prinstraja ungureasca si nimenea nu 1-au cunoscut". La 18 Septemvrie, dimineata

Fig. ioz Petru Rares, sotia sa Doamna Elina" si fiii for Ilia; si Stefan, asacum sunt infatisati pe tabloul ctitoricesc dela Moldovita. Voievodul inching

Mantuitorului ctitoria sa. Inscriptia in limba slava. (C. M. I.).

in rasarita soarelui", Rare; ajungea in cetatea Ciceiului ; sotia si copii it pre-cedaserg, Inca dela inceputul ostilititilor.

In locul lui fu numit ,,Stefan zis Lacusta ; Tighina deveni raiaturceasca §i intreg Bugeacul fu anexat : pierderea teritorialI era

11,4Er rtif94L',' 171,.4..., I ...,.,

, .giti.1- 041-(11 iii. II 'lq -

4 4- ?. ,. 114 g

÷ : ' ° '1° .. jg1,111,'11 7.,..1 ' .'"Li..'4,1'.1. sl-'x ;e1'!*.ey. ; '4. r-

-. c La

LI

T

-.1

www.dacoromanica.ro

27Q TARILE ROMANESTI IN VEACUL AL XVI-LEA

considerabila (vezi fig. too). Rare§ ramase catva timp in Ceta-tea Ciceiului, apoi se duse la Constantinopol unde Sultanul it iertasi-i dadu din nou domnia Moldovei. Aceasta a doua domnie fu maiputin insemnata. In anul 1546, Rare§ muri si fu inmormantat in

Fig. 103 Biserica manistirii Slatina, ctitoria lui Alexandru Lapusneanu. APost terminal' in 1558 si sfintita la 27 Septemvrie 1559. E una din cele mainiari biserici moldovenesti. Se observe influent. gotica" in forma ogivall a

ferestrelor si a usii si in contraforturile care sprijina zidurile. (C. M. I.).

ctitoria sa, in noul lacas dela Pobrata. Tot el a ridicat manastireaRasca si a recladit manastirea Moldovita, biserica Episcopiei deRoman, biserica manastirii BistriTa (vezi fig. tot). Alte lacasuri

5....

; ;=- A

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU LAPU$NEANU 27,

a inaltat la Baia, la Suceava, la Harrill, la Targul Frumos ; daniia facut $i la muntele Athos. Sofia sa, Ecaterina Elena, fiica despo-tului sarb loan Brancovici, o femeie invacata energica, a zidit$i ea doua biserici in Botopni una in Suceava (vezi $i fig. 102).

Alexandru Lapuineanu. Fiji lui Rare$ n'au semanat parin-telui for : Mob dupa cinci ani de domnie, a parasit Cara s'a turcit,iar ,Stefan a pierit ucis de boierii nemultumiti (155z). In urma lui,a ocupat tronul Alexandru Lapumeanu. Acesta avu de furca, in-tocmai ca contemporanul sau din Tara Romaneasca, Mircea Cio-banul, cu boierii nestatornici, gata de mi$cari, fiind nevoit sa taieun numar dintr'imii. Se tngriji, in schimb, de vieata economics a

Fig. 104 Moneta cea mare de argint a lui Despot Vocra, bltutain 1563. Pe avers e infatisat voievodul, cu urmatoarea legends inlatineste : A lui Heraclide Despot, Orintele patriei" ; pe revers,sterna pe care 5i -o alcatuise el, avAnd, nitre alte elemente, si vulturulbicef al bizantin. Legenda Rizbunatorul si apiratorul libertatri

patriei".

tarii ridica un numar insemnat de lacasuri biserice$ti, intre careSlatina, unde a fost inmorm'antat (vezi fig. 103). Lapumeanu adomnit in doua randuri (1552-1561 $i 1564-1568), ca Rareq,intre domniile sale intercalandu-se scurta stapanire a lui Despot

Acesta era un aventurier, nti lipsit insa de insu$iri (vezi fig.104) ; cu ajutorul unui nobil polon, izbuti el sa surprinda pe La-pusneanu qi sa-1 goneasca. Dar incercarile sale de reforme, lipsa sade pretuire a datinelor ;aril, it pierdura, ca qi pe Petru Cercel. Seforma un compIot al boierimii nemulcumite to frunte cu hatmanulToima, $i Despot plati cu vieata greselile sale (1563). Nici Tom$anu avu insa o scarta mai buns. El incerca in zadar sa se opuna

Voda.

1i

fi

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

:So TARILE ROMANE$TI IN VEACUL AL XVI-LEA

lui Lapu§neanu care se tntorcea cu ajutor turcesc §i trebui sa treaciin Polonia. Aci insa fu inchis §i apoi decapitat, in pima Liovului,impreuna cu tovara§ii sai de pribegie, boierii Motoc §i Spanciog(1564).

Dintre urma§ii. lui Lapu§neanu, o figura de seams este loanVothi, caruia istoricii i-au zis cel Cumplit", dar care merits maidegraba numele de cel Viteaz" (1572-1574). A fost un domn cumill fats de popor aspru fats de boieri. Pentru negocul maruntal celor de jos, a batut el, in 1573, moneta de arama care are pe

o parte chipul voievodului,iar pe partea cealalta sternatarii (vezi fig. io5).

loan Voda n'a voit sä6 indoiasca cifra haraciului

a§a cum ii poruncisera§i s'a hotarit sä se apere

Fig. 105 Moneta de arama dela Joan cu armele. Ajutat de 1200 deVoda Viteazul. Inscrimia, in !train slava, Cazaci, el infranse cumplit,nume§te pe domn parintele Moldovei" Si

poarta data 708i, adica :573. la satul Tanga Foc-pe Turd §i pe Mun-

teni ; mai ca§tiga apoi unelebiruinte la Braila, in Bugeac, la Tighina. In lupta cea mare de Tangaiezerul Cahulului el fu tradat insa de catre boieri ,Si, cu toata admi-rabila sa vitejie, silit, dupa o ultima rezistenta la Rociani, sa se pre-dea. Turcii ii taiara capul, iar trupul, legat de cozile a doua camile,fu rupt in bucati.

Inainte de batalia dela iezerul Cahulului, cand Moldovenii, tngrijad desvonurile ce umblau, intrebara cid sunt de multi dupnanii, loan Voda le ras-punse printr'un cuvant care merits sa ramlni In istoria militara a lumii,alaturi de alte cuvinte celebre ale marilor capitani : ii vom socoti In lupti".

In locul lui loan Voda Viteazul, fu pus pe tron Petru $chiopul,un domn slabanog, turburat mereu de pretendenti. El stapani indoui randuri (1574-1 5 79 §i 158 2- 5 9 1), intrerupt de domnia luilance Sasu care ispravi insa, ca §i Tomqa, sub securea earauluipolon, la Liov. Tocmai dimpotriva de cum facuse loan Voda Vi-teazul, Petru $chiopul asata cea mai mare atentie boierilor, neiqinddin sfatul tor. I se ceru §i lui sa sporeasca tributul ; nevoind s'o

qani,

I

5i

Tur-

Jilifte,

www.dacoromanica.ro

PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA 281

faca, dar neindrasnind nici sa imite pe eroicul sau predecesor, el

preferk sa ia calea exilului §i se stabili in Tirol, la Bolzano. Acoloa §i murit in 1594.

Principatul Transilvaniei. Reforma religioasa. Dupa luptadela Mohacs, voievodul Transilvaniei, loan Zapolya, ajutat, dupicum am vazut, de Petru Rare§ §i sprijinit de sultanul Soliman alII-lea, izbute§te in cele din urma, sa ia in stapanire Transilvania§i cinuturile dela rasarit de Tisa. Partea de mijloc a Ungariei, prinurmare campia Dunarii, impreuna cu orgul de re§edinta Buda, de-vine, din 1541 inainte, pa§alac turcesc, iar partea de apus intra instapanirea lui Ferdinand, fratele imparatului Carol Quintul. Ungariase imparte a§a dar in trei parti ; e de observat insa ca §i mai inainte,Transilvania avusese, in cuprinsul statului ungar, o situatie deose-bita de quasi-autonomie ; carmuitorul ei pastrase vechiul titlu de vo-ievod, din vremea stapanirii romane§ti. Dupa Ioan Zapolya, mort in1540, a urmat fiul sau minor, loan -Sigismund, sub tutela mamei saleIsabela ; conducerea treburilor publice o avea in realitate insa uncalugar George Martinuzzi care era omul for de incredere. Tran-silvania, numita acum principat, platea haraci Turcilor, intocmaica §i Muntenia §i Moldova. Imperialii au calutat sa cuprinda §iprincipatul Transilvaniei §i, intre 1551 1556, 1-au §i sta-

panit (vezi fig. io6). Deoarece guvernarea for era insa foartegrea, birurile apasatoare, dieta adica adunarea deputatilor din vre-mea aceea, hotari readucerea familie Zapolya, ceea ce se §i in-deplini, cu ajutorul domnilor no§tri, Patra§cu cel Bun §i AlexandruLapu§neanu.

Dupa moartea lui Ion-Sigismund, in 1571, ajunse la tronfamilia Bithory. Cel dintai principe din aceasta familie, Stefan, afost un conducator priceput, cu insu§iri deosebite ; el a ajuns §i regeal Poloniei. A urmat fratele sau Christofor, iar apoi, fiul acestuiadin urina, Sigismund, o fire nehotarha qi cu visuri mari, contem-poran cu Mihai Viteazul.

In prima jum'atate a veacului al XVI-lea, Reforma se ras-pande§te cu repeziciune in Ardeal. Sa§ii trec la luteranism §i in-cearca sa converteasca §i pe Romani. Ungurii imbrati§eaza calvi-nismul ; principii Transilvaniei cauta, la randul lor, sa atraga pefra ;ii no§tri la aceasta confesiune. Nici una, nici cealalta incercare

www.dacoromanica.ro


1 4, T' PERPETVI STRIGONIEN :PRIMATES*-1-i-r- --i

Itz-11fAXI WASSTIVEAT 011IN-0 A MilV9INIAl1 N I

Fig. 106 Nicolae Olahul, arhicpiscop de Strigoniu, cea mai inalta demnitatebisericeasca din Ungaria. Acest Roman a fost una din mintile cele mai luminatealc vcacului al XVI-lea. Se tragea din aceiasi familie ca Mateias Corvinul,fiind nepot de var acestuia. A ajuns in 1562 si regent adica loctiitor al Impa-ratului Ferdinand I la conducerea partii din Ungaria care nu fusese supusi

de Turci (0. B.).

glF--'i

0I

r sh'S

I

w

tt.)

,..64......01

P.4

1

_,A

r4011

-:.1

I 1.

.. .-_ .

I ...._-,.1

VS PRO r,17eigq,--;: S.:,:t.:: .. i . :,,,,,:.... 4.-, , .--tp

,,,AR.....I. p,.

74r, ..d>....,

- .... 14/.

.w -!.,:eF Y.r .44Var % '''..-'

t...

-..,...I' ..,_____,--.-,

--, -;:-. . ..,:.."---........ ,i.../17--44i, -'..":"..--A'-'1

,..,..: :. ..!. 4 ' ---'5, -4:,-.4.51.-

Z...-

....... .--,-..- -.., -J. ,-.-- A i , C.T.:lp .--: ...4.4]1.74,/. ,.." :.-- ' ....A.,, ..

7! ' '.... <J. ' . .."" ..."' .....\....-",:,-,,:..., , ,..,., ,..-.,,, -:,,:.s.' INt 't C:: '71 r.........1 gr ..:', ;I.*.

-.,...,...,,r, ,,---, ,, ......., ,..\(-...),_....,,-,,, . ....... , ,,.

v,. .,...... .

iv 4,,,_, , , . JO1P 4., ;.''' ...7:..z,,.,C ' ...7.,:fr:',..7 ;id ., ..,

4.7..,,,.../4. . ...- ,-r, ....... , _.... -.-.

,_.---:` ii e'... ;,,,,xp,-xr::-. I ?I.

/,..., t

-. ,,,.. ,,.:..:;,,,

,-,,,-014v..._ ,,,,,irl ; --i,: ...t ^,it-C4.:4ZATiti.r.,;i14.17- Hount.inikg . . '.NtilNX III' 11111+UNitlillUllithl-tt, ii11i4iiiiiie

P INSIGNIA EIVSD DOMINI STRIGONIENSIS ,i'lf ' -I" -;;;---

-:-.. ' BO 1560- . -

-- 1- .,,7-.77- 1`1 - ,:t,,,,e' 4 r-- V', --L

' V' . "...'"r4I '''''0. 0,

44-

. I .:--,, .. _..,.., '-.._:- - 4V-- . i ..-1,-- 1 - ..-T--. --,-.--- --.-.

--l--...

Ifl. ...40,

.. -Y.. --,-,-- . AI ' . ,. N .._--

.

.....4

; ..._. . .",it''t

.,1 --

o ,. A,.:(, Tr '

./AV

It= "/.' ',..'",.. ''X :. ":'.%

,,, X ;,p

7

s V \ , *.e.,:.; 4 '..:::::.--..% i : ,i."1 .--''`-'s . ,f. pli4 --7- ;.j.-....rel.' .

..._ ' "..

wsuran. - -,, CV 4III!y .. N.%

;,/

L..,\:V,. r--i. -V' .3 Iik .5, kt;..k __, -C.: ",

,..._,,_-- . -,_. ,.-- - ._", ", k ,........--.;-- . ___- .-:- .--- i

-.T.

1i,

*,

"" , "'

,z \ \-,

'-'

-, - ,''''' :;:-.., i,;,'",..

. - - -,,.. :''

'\ N

..,\\. s

.Nk,.;;;'''''

;4 . ,

`.,,,--r-r---

!- -.'" -r-- -_- - -_- -,.:,,, a e.-- .5..: ,.._,.___

=:.-_ :-N7, - ,-- -=-'1-- : -, ,...-.1-.....,,....- .;z

. _

...,. _ .,

...,....

.

2

...

c

A

,..:,..

.,

r''''

.,'

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 283

n'au izbutit ; ele ne-au adus totusi un folos : au favorizat tradu-cerea, tipsarirea 5i raspandirea artilor bisericesti in limba romans,deoarece, potrivit nouilor confesiuni, slujba trebuia ficut51, pentrufiecare popor, in limba sa.

BIBLIOGRAFIE

Tarile Romeinesti in veacul al XV1-lea. Muntenia DIACONUL Dr.N/C. M. POPESCU, Nifon II, Patrtarbul Constantinopolului, in An. Acad.Rom. Mem. Sect. 1st., S. 2, t. XXXVI (1913-1914), p. 731-798 ; AL. LAPSOATU, Politica lui Radul cel Mare 1495-1508, in Lui Ion Bianu amintire,Bt.cure5ti, 1916 p. 191-223 ; CONST. C. GIURESCU, Din vremea lui NeagocVoda Basarab, in volumul Din trecut, Bucure5ti, 1942, p. 78-88 ; AL. LAPE-DATU, Din posesiuntle domnilor nostrt in Ardeal. Vintul si Vurperul, in Bul.Com. Mon. 1st., II (t909), P. 40-44 ; HORTENSIA SCHACHMAN, PettitCercel, dupa izvoare de curand publicate sau tnedite, in Cony. Lit., XXXVI(1902), p. 906-932 5i 1015-1037 ; AL. CARTOJAN, Petru Cercel, Vieakt,domnza ji aventurile sale, Craiova (1941), 228 p. in 8°.

Moldova CONST . GIURESCU, Capitulatiile Moldcvei cu Poarraotomana, Bucure5ti, 1908, 65 p. in 8° ; 1ULIAN MARINESCU, Bogdan III celOrb )504-1517, Bucure5ti, 191o, 117 p. in 8° ; N. C. BEJENARU,cxte,nii a Luz Alexandru Leipusneanu, 1935, 131 p. in 8° ; CONST C.GIURESCU, Un nedreptatit : Alexandru Lapusneanu, in volumul Din trecut,Bucure5ti, 1942, p. 78-88 ; HANS PETRI, Relatiunile lui Jakobus BasilikusHeraclides zis Despot Bora cu capii reformatiunit atat in Germania cat si in

Polonia, precum si propria sa acttvitate reformatoare in Princtpatul Moldovez,iv Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. VIII (1927-1928), p. 1-62 ; B. PET RI-CEiCU-II ASDEU, Ion Vocla eel Cumplit (1572-1574), ed. 2-a, Bucure5ti, 1894,XVIII + 256 p. in 8° ; N. IORGA, Prefata vol. XI din colectia de documenteHurmuzaki, Bucuregi, 190o, XCVII p. in 40; AUREL GOLIMAS, Desprecapuchehilile Moldovei si poruncile Portii catre Moldova panel' la 1829,

1943, 176 p. in 8°.Ardealul. G. MULLER, Die Tiirkenherrschaft to Szebenbaz gen. Ver-

fassungsrechtliches Verbaltnis Siebenbiirgens zur Pforte 1541-1688, Sibiu, 1923,148 p in 8° ; $T. METES, Istoria bisericii romeinesti din Transilvania ed. 2-a,vol. I (pans la 1698), Sibiu x935, XXXVI + 596 p. in 8°.

Intl

www.dacoromanica.ro

STAREA POLITICA, SOCIALA, ECONOMICA BSI CUL-TURALA A ROMANILOR IN VEACUL AL XVI-LEA

Cu mila lui Dumnezeu, eu dia-conal Coresi, deaca vazui ea maitoate limbile au cuvantul lui Dum-nezeu in limba lor, numai not Ru-miinii n'aviimu Hristos zice : tineciteite sa inceleagii..." de aceea in-ceputu-se-au a se scrie aceste sfentePsaltiri".

(Epilogul Psaltirii romane§ti din57o).

Starea politica. Veacul al XVI-lea este vremea in care de-pendenta Tarilor Romane§ti de Turci se accentuiaza. Domnii incepsa fie numiti direct de Poarta, nu mai sum ale§i intotdeauna decatre boieri to taxi, ca mai Inainte. Initiativele in materie de poli-tica externs devin tot mai rare, voievozii trebuind sa urmeze indi-catiile primite dela Constantinopol. Dreptul de a bate moneta pro-prie e suprimat ; banii marunti de arama, ai lui Ioan Vocla Viteazulsau aceia, de our §i argint, ai lui Despot Voda, sunt o exceptie.Puterea §i prestigiul domnilor no§tri scad : a§a se explica §i soartanenorocita a unora dintre ei care-§i sfar§esc zilele sub securea

(Tom§a §i Iancu Sasul, la Liov) sugrumati §i innecati de Turci(Petru Cercel) sau obligati sa se turceasca (Mihnea). Haraciul semarege necontenit ; pe Tanga haraciu, mai trebue trimise o sumsde daruri ; de asemenea, trebue vandute cu precadere §i la anumite-preturi unele produse alimente precum oile, gaul, mierea, untul,,

1

calau-lui

§i

www.dacoromanica.ro

SITUATIA SOCIALA. $1 ECONOMICA 285

etc. Muntenia si Moldova devin locul de aprovizionare al Constan-tinopolului, chelerul", cum se spunea pe atunci, al imparatiei.

Transilvania ajunge si ea, incepand din 1541, sub suzerani-tatea turceasca ; plateste haraciu ca celelalte doul tari romanesciiar principii ei trebue confirmati de catre Poarta. Sfaramarea Un-gariei la Mohacs in 1526, impartirea ei in trei parci, dintre careuna, cea dela mijloc, devine pasallc trecerea Transilvaniei subsuzeranitatea turceasca, sunt factori care explick dependenta tormai accentuate de Turci a Munteniei Moldovei. Inteadevar,Muntenia se vede inconjurata din toate partile de tributarii Sulta-nului, iar Moldova nu mai poate cere ajutor, intr'un eventual con-flict, deck dela Poloni care trig ei cauta sa pastreze raporturibune cu Turcii. Asa incic, ne mai gasind puncte de sprijin, deal iante, in afara, domnii nostri ajung in mod fatal la discretiaPortii.

Situatia socials §i economics. Aceasta dependenta de Turci,tot mai stransa si mai apasatoare, a avut urmari insemnate siasupra desvoltarii interne a *nor noastre. Din cauza haraciuluisi a darurilor necontenit sporite, birurile au crescut si ele necontenit

s'au infiintat altele noi. Cronicile arata in multe randuri aceastacrestere a fiscalitatii.

Astfel despre Petru cel Tanar (1559-1568), care a domnit la inceptorsub tutela mamei sale Doamna Chtajna, socia lui Mircea Ciobanul, ni se spuneca adaus-au la bir cinci aspri". Alexandru II-lea (5568-5577), succesorul larron al lui Petru cel Tanar au adaus in tara un bir ce i-au zis oae seats" (selua asupra oilor sterpe, celelalte fiind supuse oieritului !), Mihnea al II-lea Tut-citul au adaus in cara galeata", iar Petru Cercel au pus birul curtii foartemare si au scos in tara gostina de or. In a doua domnie, Mihnea Turcitul au.daus :n tara un bir ce i-au zis napaste (numele insu5i e elocuent !) 5i pe rnegiasigaleata de paine dijrna din cinci stupi un stup". In sfarsit despre Aron Ti-I anul, in Moldova, ni se spune ca prada" tam, ca agentii care strangeau dabi-lele" sau darile umblau insotiti de Turci si ca la urma izvodi ca st is delltot omul case un bou" ; pentru cei care n'aveau, lua dela altii.

Locuitorii satelor, mai ales micii proprietari mosnenii sauraza§ii platesc din ce in ce mai greu birurile ; and nu mai potplati, din cauza secetei, a razboiului sau a vreunei alte nenorociri,atunci sunt obligati sk-si vanda mofia, ceea ce inseamna, pana. la

si

sj

si

Si

si

Si

www.dacoromanica.ro

286 STAREA SOCIALA IN VEACUL AL XVI-LEA

sfarsitul veacului al XVI-lea, insasi libertatea for personala. Ei de-vin deci rumani sau vecini. Numarul acestora create mereu ; tot-deodata, create puterea acelora care le cumpara adica aboierilor. Boierimea iii formeaza proprietati intinse, devine bogata(vezi fig. 107) ajunge adeseori in conflict cu domnul. Nu e demirare deci ca intreg veacul al XVI-lea este plin de miscari ale

Fig. 107 Incle din veacul al XVI-lea, gasite in mormintele dela manastireaSnagov. Cel dela mijloe, din randul de sus, de our §i lucrat in filigran, paresa fi apartinut unui voievod sau vreunei rude de voievod ; celelalte au apartinut

dupa toate probabilitacile boierilor. (M. M. B.).

boierilor contra domniei ca o consecima, de taieri de boieri decatre domnii care -'i apara tronul.

Din punct de vedere economic, constatam de asemenea oscadere. Comercul pe mare se face in condi %ii mai grele : MareaNeagra e toata in stapanirea Turcilor, devine un lac turcesc" ;ei au si marile porturi Cetatea Alba, Chilia, Braila. Unele articole,

mosiile,

L

si

si

1l,

www.dacoromanica.ro

STAREA CULTURALA IN VEACUL AL XVI-LEA 287

asa cum am aratat mai sus, sunt cumparate de ei cu precaderepc prevuri mai joase, adeseori, deck in targul liber. Comerwl ora-selor sasesti din Ardeal sufera si el ; relatiile cu Apusul sunt in-greunate dupa lupta dela Mohacs ; volumul afacerilor scade.

Fig. to8 Ordin de plata, in limba romans, dela Petru$chiopul, avand data 7098 (159o), Mai 15. (D. P.).

Starea culturala. In schimb, sub raportul cultural, consta-tam uncle fapte noi, de o deosebita insemnalate : in acest veac alXVI-lea, se traduc in romaneste cartile bisericesti ; ba chiar, lafinele lui, sub Petru $chiopul si Mihai Viteazul, limba romanstrunde cancelaria domneasca (vezi fig. io8). Se fac apoi pri-mele tiparituri ; in sfarsit, arta veche romaneasca ajunge la crea-

pa-si in

www.dacoromanica.ro

2 38 STAREA CULTURALA IN VEACUL AL XVI-LEA

Fig. 109 Icoana veche, la manistirea Humor, inf4i§and pe Maica Domnuluicu Pruncul in brace. Ferecatura in argint. (D. P.).

www.dacoromanica.ro


Fig. 1 to Icoana veche, infIti§and pe Mantuitorul, avand in stanga pe Fe-cioara Maria iar in dreapta pe Sf. Joan Botezatorul. Ferecaturi de argint. (D. P.).

Const. C. Giurescu 'scoria Romani lor, Ed. II-a 19

www.dacoromanica.ro

290 STAREA CULTURALA IN VEACUL AL XVI-LEA

;iuni remarcabile, atat in arhitectura cat §i in pictura bisericeasca(vezi fig. 109, 110, 1).

Istoriografia sau scrierea de lucrari istorice a continuat. InMoldova, Macarie, egumenul manastirii Neamcului (mai tarziu aajuns §i episcop de Roman), poveste§te faptele domnilor dela moar-tea lui Stefan cel Mare pans la 1551, staruind in special asupralui Petru Rares, pe care-1 infaci§eaza inteo lumina foarte favora-

Fig. x r i Taler de argint, din anul lion, face parte din tezaurul descoperit,acum cativa ani, la Coveiu, in judetul Dolj. Muzeul Regional Oltean din

Craiova. (M. R. 0.)

Stilul sau este insa greoi §i complicat, imitat dupa stilul cro-nicarului bizantin Manasses.

Astfel, de exemplu, in loc sa scrie, simplu scurt, data 7058, el Intro-buinteaza urmatoarea perifraza : in anul ce se capita Baca numeri de sameon cite o mie §i de cinci on cite cinci 5i care cinci de cinci on 0 a optsrotatie dela dela facerea lumii 1"

bilk*.

0

www.dacoromanica.ro

ISTORIOGRAFIA 291

Eftimie, egumenul manastirii Capriana, povesteste istoria Mol-dovei dela 1542 pans la 1554 ; el lauds pe Alexandru Lapusneanu

stilul sau e greoi. Azarie, un ucenic de-al lui Macarie, duce po-N estirea mai departe, dela 1551 path. la 1574 ; el e favorabil luiPetru Schiopul ; stilul sau e ceva mai limpede. Toate aceste treicronici sunt scrise, bine inteles, in limba slava. Sub Alexandru La-pusneanu, se traduce in limba polona la Iasi, de catre un Polon,letopisetul zis dela Putna ; traducatorul continua povestirea si

adauga unele informatii asupra tinuturilor, ostasilor drega-torilor moldoveni.

In Tara Romaneasca nu ni s'a pastrat vreo cronica maiveche, deli stim ca a existat o asemenea cronica. Prima povestireistorica de aci e Vieata patriarhului Nifon, scrisa de Gavrilegumenul cel mai mare dela Muntele Athos, in care aflam multestiri despre domnia lui Radu cel Mare si ale urmasilor sai pans laNeagoe Basarab inclusiv. La sfarsitul veacului se alcatuesc maimulte povestiri istorice asupra lui Mihai Viteazul ale carui fapteuimesc pe contemporani. Este intai o cronica oficiala care nu nis'a pastrat insa decat intr'o traducere latineasca (textul original afost in limba romans !) sunt apoi doua cronici in versuri, scrise inlimba greaca, de catre doi admiratori ai voievodului, vistierul Stavrinos §i Gheorghe Palamed ; poema lui Stavrinos a fost rezu-mata in ruseste, ceea ce dovedeste interesul lumii slave pentruMihai. In sfarsit, s'a alcatuit o cronica boiereasca, a fratilor Bu-zesti, colaboratorii eroicului domn, povestind evenimentele din anii1593-1600. Ea nu ni s'a pastrat insa ca o cronica separate, ciintercalate in cronica munteana intitulata Istoria Tarii Romanestide cand au descalecat Romanii" scrisa de Stoica Ludescu (vezi simai jos p. 363).

In afara de lucrarile istorice, s'au mai scris, in limba slava,altele, de alt caracter. Cea mai insemnata dintre de este lucrarea

intitulata Invataturile lui Io Neagoe Voievod catre iubitul sau fiuTeoclosie" ; ea cuprinde o serie de sfaturi in legatura cu domnia.Dupe unii cercetatori, autorul Invataturilor" n'ar fi insa. NeagoeBasarab, ci un calugar admirator al acestuia care a trait in adoua jumatate a secolului al XVI-lea sau la inceputul secolului alXVII-lea.

Traducerile in romanege ale textelor bisericesti s'au facut sub

Proud,

§i

si

si si

si

www.dacoromanica.ro


i --i ri ill /16 f/1 ti iS"'0 Al fi'll, it f 0 417 ti 1 Oil 06A. C 4%Erd f fi-A

i tiAttlitiOldf Hit 1:13 tlfig C 4\ ill f 14-4-11-4 .41 he. 7.?:.

R. NirkCtdi If A '7C, 'ifelAdf fit% liVE CA N" if C fl4..41, /.16,i or til f if i f iC14 iiiir/ii A ft frl'a 44 f fil JO ft 0 4

C'h CilifitIA it C ti4 riA et fr 0 ifir ttiO5 t`O rilfiA%,1.1. t f Ni i i .4 CA It /1.4 i i i I Or C ill 611 11 tit h i i14 I 1 C 'h

.2: 7

'kill f A f 1 k orgai tin lc4- Aq-A Vit A g IhrN( it IAA f/ 7 I7 "IC X ri el ft le lit I ii 4A.,..7 1*-1S f ft it 7(1: ili I ft e fl 01/`

- '0 tti All ti I.; /41C0 (if it 111 (A tiff ti i FA4 0 If @Veil

S. t 1 C ,IN El ,tti Art i f I C '6 ti f 0 nil 1;/V1 if V141 f A 1(41;7

7... ' /1 "h C i e it'a CFA II CAN C 'A C EA 11 ai hl itiA f C 11. 6144 H

iiiN titrtp.1i0 IC 5 C 4 iii EA f ii. filet 10 A_ 2(i1 .44ti 1.3,.....

-- 7ti ill fA Ctrs ti 0 046EILIA.V104, Ai

.4Nal 51.-1/1tlif

i'_..-cINX C N 414 i ifi '1% .141 f If e VA ci 6 11413 iterok ty ti

/ 'Ns., , ,... , - -......

vt ri ..tet rt pet 1.- -I- , Si it p f , IC )S'if,41.1 E N,,,l'It 4% iiI A

-I c i I 4%240 i A4 1 4.-- 1 E e (7- 1"-Si i'":-A AI' ,/IAA h EC Op 4-A, 7 ,e, C AN VA 41 t t 0;t: ill Virif ,11." "6 tietr251.-tc. /IAA',__-'t 6, A ov- I r( A c E If 2f :44 Et f 4 rt III t III CA trt -Ili:- --

.. '.; . ' *,

i i -L- t fir, d En a f ill fil 11 If Kla El Nil f iC 5 t six f II

-1.it Eil 01

iZNe II A e I 0 tt ellg e )? hi, Wit .-Kiiiiit: f-/ -. --liA,iiiii II OM 0 iii h /KO/1,d %elf( ictto (lolls( i. .. ' .7

2{tyfff 4;

t il f t I Al It li' 0,111, /14404 ft fr f A tiliO iii'0 f :'

.. / iii.4411 If 0.1i 0 lifl I 3 /64 CI 4 tail -di CA ttl 80(111'4. . .. " , 1

ft E h- 0 tt c I /1/1 4 ilk , A grouter' oo toA

Ai I f N 41Et

0, --.i A i4:44 t i .8 I EAA-t E 4.,,i- -1( A E1f101it it fig&

/0 2

Fig. 112 0 paging din Psaltirea Voronetean'a. La inceputul randului intaise poate citi si de limbs menciurosl" (rotacism !). Manuscris la Academia

Romani (D. P.).

I..

.4..

1 1....

- ,

3

1.. I

,/

a

1 '

.: .

1

.... # .

.

, ... /' .--'-- 7.\---:.---.

. sms.5- a '. 1 '',, .7; \

.a

/

.II

1

-

;

. 'V . r`f

"f r

....,

,-,

www.dacoromanica.ro


influenta propagandei luterane si, apoi, calvine. Unii cred ca elear fi chiar mai vechi, din veacul al XV-lea, facute sub influentahusitismului, dar lucrul nu e sigur. S'au tradus intai textele care seintrebuintau mai mult, adica Evanghelia, Psaltirea faptele Apo-stolilor. Fiecare din aceste carti sfinte ni s'a pastrat in eke dou5traduceri ; ele se gasesc in manuscrisele numite Psaltirea Scheiana(dela proprietarul lui : Sturdza-Scheianu !), Psaltirea Voroneteana(fiindca s'a gasit la manastirea Voronet ! (vezi fig 112). Codi-cele Vorone;ean, etc.

Limba acestor vechi traducers este greoaie, deoarece traducatorii erau robiti de litera textului slay pe care-1 aveau in fats si detopica lui. Ea are, de aceea, unele intorsaturi nefiresti in limbsnoastra, dar normale in cea slava". Cateodata, traducandu-se literal,euvant cu cuvant, scapandu-se din vedere intelesul general alfrazei, unii termeni slavi care aveau doua sensuri, sunt redati inromaneste cu sensul gresit, nu cu cel care se potrivea in fraza res-pective. Asa, bunaoara, cuvantul slavon grad care inseamna cetate

grindina e tradus in Psaltire prin cetate, deli trebuia tocmaicelalalt inteles. Gasim, in schimb, o serie de cuvinte de originelatin care astazi nu se mai intrebuinteaza sau al caror inteles s'acchimbat. Astfel, de pilda, gintu (din gens) in loc de neam, op (dinopus) in loc de treaba, derider (din desidero) in loc de doresc,marit (din maritus) in loc de ginere, temoare (din temor) in locde frica, etc. Se intrebuintau apoi mai mult decat astazi prepozi-tiile de gi a pentru a forma genetive si dative ; intalnim expresiile :casa de Domnul" te inchini a Dumnezeu strain". Genetivulsi dativul nuni,ior proprii se formau adesea cu articolul pus ina-inte ; pe Tanga forma lu Petru", mai gasim ei Ane". La acu-zativ lipseste prepozitia pe inainte de nume de fiinte si de pro-nume, de exemplu : vad tine", Ion bate Petru". Verbele, la per-fectul simplu, prezinta forme mult mai apropiate de cele latine ;se spunea astfel eu dediu (dedi), eu feciu (feci), eu raspunfits in bede da dui, facui, raspunsei. Apare de asemenea vechiul conditional :se eu cantaru" (cantavero) si se eu cantare" (cantaverim), in carese are intelesul lui si latin. In sfarsit, o particularitate insemnataa limbii vechilor texte romanesti este rotacismul adica prefacerea luin intervocalic in r : se spunea prin urmare bire in loc de bine,

$i

1i

1i

1i

si

1i

www.dacoromanica.ro


vire in loc de vine ; erau si forme cu n r in acelasi timp, ca, depilda, inrema in loc de inima.

Tiparul a ajuns la noi la inceputul veacului al XVI-lea. Ela fost adus de un calugar Macarie care invacase mestesugul laVenelia si care, inainte de a veni la noi, statuse catva timp la ma-nastirea Obod, langa Cetinie, capitala Muntenegrului, unde tiparisepatru carp. Ne mai putand lucra acolo, el veni in Tara Roma-neasca, la curtea lui Radu cel Mare care it primi bine. Tipari aci,in i 5o8, un Liturghier, apoi, peste doi ani, un Octoih, iar peste altidoi ani, in timpul lui Neagoe Basarab, o Evanghelie : care ¢i trelein limba slava. Dupa acestea, urmeaza o intrerupere, pans la 1545,cand un alt tipograf Dimitrie Liubavici scoate si el un Molitvenicurmat, peste scurt timp, de un Apostol, ambele tot in limba slava.

Cel mai de seams tipograf al nostru, in veacul al XVI-lea,este insa Diaconul Coresi. El a lucrat timp de aproape trei decenii,incepand din 1557, cand publics la Brasov un Octoih mic, qi pangin 1583 cand, impreuna cu un tovaras al sau, scoate un Evangheliar.Dar meritul lui cel mai mare este ca a tiparit carti bisericesti inromeineite, ca a dat putinta sa se faca slujba in biserica in roma-Ewe. Mai inainte, aparuse la Sibiu, in 1544, un Catechism luteran,tot in romaneste, din care nu ni s'a pastrat insa nici un exemplar ;Coresi scoate o serie intreaga de carci bisericesti in romaneste :Evanghelia (1561), Psaltirea (157o), Liturghierul (157o), Cazania(1581), etc. In afara de acestea, a tiparit multe carci si in slavo-neste. Tipa'riturile lui Coresi s'au raspandit nu numai in Ardeal,dar si dincoace, peste munci. In cele romane§ti Osim inceputullimbii noastre literare.

Motivul pentru care Coresi a tiparit cartile bisericesti in romaneste, aparelimpede in epilogul" Psaltirei din 157o : Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconulCoresi, deaca vazui ca mai toate limbile. au cuvantul lui Dumnezeu in limbalor, numai noi Romlnii n'avamu Hristos zice : tine citeste sa Inteleaga..."deaceea inceputu-se-au a se scrie aceste sfente Psaltiri".

Coresi a fost ajutat in activitatea sa tipografica de catre pri-marul Brasovului, sasul Hans Benkner, care era $i fabricant dehartie ; acesta urmarea, pe de o parte, castigarea Romanilor pentruprotestantism, pe de alts parte, un beneficiu material. Si calvinii auincercat sa ne atraga spre confesiunea for ; in acest scop, au ajutat

si

si

www.dacoromanica.ro

TIPARUL 295

ei la tiparirea de carpi romanesti cum a fost Paliia dela Orditie(1582) care cuprinde primele doua carpi ale Bibliei : Geneza siExodul. Nici unii, nici alcii n'au reusit Irma.

Din prefata Paliiei aflam ca traducerea cu mare munci... den limbsjidoveasca greceasca sarbeasca" s'a facut din indemnul si prin silinta luiTordal Mihaiu, ales piscopul Romanilor in Ardeal" si a unui grup alcatuit din

Fig. 113 Manastirca Cornet, in judetul Valcea ; dateaza din secolul al XVI-lea ; zidurile au randuri de caramizi aparente, asa cum se obi§nuiau in acel secol.

(C. M. I.).

Herce Stefan, propoveduitorul Evangheliei lui Hs. in °rapt Cavaran Sebesului(Caransebes Zacan Efren descalul de dascalie a Sebesului... Peitiiel Moisipropoveduitorul Evangheliei in rascal Logojului Achirie protopopul varmi-giei Henedoriei..." De tipar au avut grija $erban diacul mester mare a tipare-lor" si Marien diacul. Ei indeamna pe fratii romani" sa citeasca aceste cartiale Bibliei ca yeti afla intru iale margaritariu stump vistieriu nesfarsit, cu-noaste-veti folosul buneatilor si plata pacatelor dela Dumnezeu...".

§i §i

°

.1

I "trii .

.4.

`' .W- 6._

17:f4 4. ....1......,,,

. ' Ott.. ...

o

A .tjian.

".k

' !. .`" 3rtP"

!),

4i

§i

ii...

www.dacoromanica.ro


Fig. 114 Pictura murals dela Sucevica, infaci§and pe Sfantul Selivestru, Papade Ram". Zugravul a fost Roman, judecand dupa inscrip;ie. (C. M. I.).

t*gglnews OA

nova r10

14ga

www.dacoromanica.ro

BIBL1OGRAFIE 297

Contemporan cu Coresi este diacul Lorint. El lucreaza totin Ardeal, la Brasov 5i la Alba Iulia. Se cunosc pans acum patrutiparituri de ale lui doua Evanghelii, o Psaltire 51 un Octoihapa'rute in inter valul 1567-158o ; toate sunt in limba slava.

In Moldova, n'a existat tipar in veacul al XVI-lea ; primelecarti vor apare abia sub Vasile Lupu. Constatam insa o fabrics debathe in timpul lui Petru $chiopul.

Arta are o desvoltare remarcabila in veacul al XVI-lea. Seconstruesc biserici si manastiri frumoase, unele stralucite chiar, cume Biserica dela Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe. In aceastavreme se incheaga in Tara Romaneasca primul stil muntean in cepriveste arhitectura bisericeasca. Lacasurile nu sun( prea mari ; zidurile ne infaviseaza randuri de caramizi aparente alternand curanduri de tencuiala (vezi fig. ri3) ; o turla se Inaba deasupranaosului, in timp ce pronaosul e sau fara turla sau cu doua turlemici, ca la Dealul si la biserica lui Neagoe dela Arges. In Moldova,linia svelta a lacasurilor bisericesti se men%ine, ba chiar se accen-tueaza. Intre naos si pronaos se adauga o noua incapere : aceea amornuntelor ctitoricefti, intalnita pentru prima oars la biserica ceamare a manastirii Neamtului, ridicata de $tef an in 1497 ; la unelelacasuri, gasim o vesmantarie, asezata deasupra ineaperii mor-mintelor. Alte elemente not sunt pridvorul, inchis sau deschis, $i

hanca de piatrei care, legata de soclu, da ocol bisericii sau mergenumai pe o portiune a ei. Dar inovatia cea mai interesanta e aco-perirea cu picturi a peretdor exteriori, obtinandu-se efecte foartefrumoase (vezi fig. 1°6). Astfel, de pilda, sunt impodobite bisericiledela Voronet §i dela Sucevita (vezi fig. 77, 114), care fac asta'ziadmiratia tuturor.

BIBLIOGRAFIE

Starca politica. I. C. Fl LITT!, Evolutia claselor sociale in trecutul Prin-cipatelor Romane, II, in Arhiva pentru stiinta $: reforma sociala, V (1924), p.7*-111, 337-370 5i VI (1927), p. 318-346.

Starea sociala fi economics. C. GIURESCU, Vechimea rumaniei in TaraRomcineasca $i legatura lut Mihai Viteazul, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st.,s. 2, t. XXXVII (1915), p. 479-543 ; G. I. BRATIANU, Servage de la glgeet regime fiscal. Essat d'histotre cornparie roumaine, slave et byzantine, toAnnales d'histoire gconomtque et sociale, 1933, P. 445 -462 ; N. IORGA, Istortacomertulut romdnesc, Vol. 1, Epoca veche, ed. 2-a, Bucuregi, 1925, 327 p. in 8"

gi

si

www.dacoromanica.ro


Istoriografie, tipar etc. ION BIANU si NERVA HODOS, Bibliografieroma'neasca veche 1508-1830, t. 1, 1508-1716, Bucuresti, 1903, IX -I- 572 p.in f° ; I. BOGDAN, Letopisetul lui Azarie in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st.,s. 2, t. XXXI (5909), p. 57 -256 ; N. IORGA, Istoria literaturii romcinesti, I.,ed. 2-a, Bucuregi, 1925, 400 p. in 8° ; SEXTIL PU.SCARIU, Istoria literaturiiromcine. Epoca veche, ed. 2-a, Sibiu, 5930, 263 p. in 8° ; P. P. PANAITESCU,Cronica moldo-polona, in Rev. 1st. Rom., I (5935), p. 553 -523 ; IULIANSTEFANESCU, Epopeea lui Mihai Viteazul in lumea greco-ruseasca in secolul17 li 18, in Rev. 1st. Rom., IV (5934), P. 141-174 ; D. RUSSO, Studii istoricegreco-romane, t. I, Bucuresti, 1939, IX + 35o p. in 8°; CONST. C. GIU-RESCU, Intcliele noastre tiparituri, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, p.235-244.

Arta. GH. BALS, Bisericile moldovenesti din veacul at XVI-lea, Bucu-resti, 5928, 397 p. in f° ; I. D. STEFANESCU, L'h,olution de la peinture reli-gteuse en Bukovine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XI X-e siecle,Paris, 1928, XII 338 p. in f° ; N. GH1KA-BUDS. STI, Evolutia arhitecturiiin Muntenia si in Oltenia, Partea a doua. Vechiul stil romcinesc din veacul alXVI-lea, in Bul. Com. Mon. 1st., XXIII (1930), p. 5 -63.

www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL

I o Mihail V oievod, din mila lutDumnezeu, Domn al T eirii Romneiti, al Ardealului a toatei Tara

oldovei".

(Titlul lui Mihai Viteazul in hri-soavele sale din vara anului 1600).

Tot mai puternic straluce5te chipul lui Mihai Viteazul, totmai vie 5i mai luminoasa este amintirea faptei lui. Cu cat seadaoga informatia documental* cu cat cunoa5tem mai bine lupta,biruinta caderea acestui mare capitan, neinfricat luptator pentrucredinta ctitor ve5nic al tarii de azi, cu atat spore5te in sufletulnostru admiratia. Alaturi de Stefan cel Mare, Mihai Viteazul esteintruchiparea eroismului, este izvor de putere, de incredere 5i demandrie pentru poporul romanesc.

Vieata lui e una din cele mai impresionante din cate s'audesfa5urat pe pamantul stra.mo5ilor. Mihai Viteazul a cunoscut dinplin bucuriile $i durerile vietii ; a cunoscut dulceata biruintei 51amaraciunea infrangerii ; a stapanit cat nici unul dintre voievoziino5tri, pentru ca, inteo clips, sa piarda totul ; a vazut pe cei tru-fa5i inchinandu-i-se 5i a cazut prin tradarea lor. Contemporanii,prieteni sau dumani, au sim%it ca au in fats o personalitate excep-tionala ; unii 1-au ridicat in slavi, altii 1-au urit cu patima, cu totiiinsa au ramas impresionati de aceasta aparitie unica.

Originea lui Mihai. Cariera sa ca boier. In actele oficiale,Mihai Viteazul este numit fiul lui Initraicu cel Bun ; unii istorici,de atunci 5i de astazi, se indoiesc insa de aceasta filiatie. Pe

fi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

300 MIHAI VITEAZUL

mama-sa o chema Teodora §i era sora cu lane Epirotul ; acestaajunsese, gratie insusirilor lui, la cea mai inalta dregatorie din TaraRomaneasca, la bania Olteniei, fiind in acelasi timp, capt-chihaia sau reprezentant al domnului la Constatinopol.

In tinerece, Mihai s'a indeletnicit cu negustoria : ne-o spunmai multe marturii contemporane, intre altele, un document interndescoperit in ultimul timp. Stia turceste greceste ; avea un scrisfrumos, energic ; iscalitura lui se recunoaste dintr'o mie.

Cariera boiereasca inceput-o pe langa unchiu-sau Jane.A fost la ineeput ban mic sau banisor in judecul Mehedirgi ; aajuns apoi stolnic, postelnic, mare aga ceea ce insemna pazitorulorasului de resedinta si comandantul armatei de lefegii sau merce-nari a ajuns, in sfarsit, ban al Olteniei. Ca boier, a strans oavere insemnata, la care s'a adaogat averea sociei sale Stanc.z.In 1593, Mihai era nu numai cel dintai dintre dregatori, dar siunul dintre cei mai boga %i.

In acest an, fiind prigonit de catre domnul de pe atunci alMunteniei, Alexandru cel Rau, Mihai fuge in Ardeal de acolo.la Constantinopol unde, cu ajutorul unchiului sau Jane, izbutestesa fie numit domn (vezi fig. 115).

0 cronica interna, ca o cronica ungureasca, din Ardeal,povestesc ca Alexandru cel Rau ar fi vrut chiar sa-1 omoare, subcuvant ca iaste fecior de domn". Mihai ar fi fost condamnat lamoarte dus in faca calaului : acesta insa, inspaimantat, ar fisvarlit sabia ar fi fugit. Cata valoare prezinta aceste $tiri, nuse poate spune in mod precis.

Inceputul domniei. Rfiscoala impotriva Turcilor. Numit inSeptemvrie 1593, Mihai ajunge, in cursul lunii Octomvrie, in tara.Aci el gaseste o situa%ie din cele mai grele : datorii mari catre ca-matarii din Constantinopol la care se imprumutasera domnii dina-intea lui chiar el insusi ; o buns parte dintre acesti camatari ve-nivi in Bucuresti, ba unii dintre Turci afezati chiar in tara, undeincepusera a-si face case $i geamii. In primul ail de domnie, papasa-si consolideze situatia, Mihai statu ; indata ce se simtistapan pe tron inconjurat de o boierime numeroasa, puternica $iviteaza, el se hotari sa scuture jugul turcesc. Momentul era prielnictocmai atunci se punea la cale in Europa o liga sfanta pentru a

$i,

5i

si

5i-a

si

si

si

si

5i

linistitsi

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI 301

Fig. 115 Mihai Viteazul. Gravura in arama de Sadeler, facuta la Praga, pecand domnul era acolo, la curtea imparatului Rudolf. Cel mai bun portret, din

multele cite exista. Mihai avea 43 de ani. (D. P.).

Nu

, ix.-. ...

--...---4,------4-a.,-,.::_, -;._ , i .t., a.,c_- .-L-tilfe4,;:--f

www.dacoromanica.ro

302 MIHAI VITEAZUL

duce razboiul cu necredinciosii. Papa indemna pe toti crestinii sa-siuneasca fortele impotriva for ; concentrarea urma sa se faca in jurulimparatului Austriei, Rudolf al II-lea, la a carui curte comandauJesuitii. La aceasta liga aderasera principele Transilvaniei, Sigis-mund Bathory, §i domnul Moldovei, Aron Voclii, caruia boieriii-au zis Tiranul. Mihai, fara sa astepte sa i se faca propuneri, seoferi el fapt esencial si care-1 caracterizeaza dela inceput saparticipe la lupta contra Turcilor. Se incheie astfel o intelegereatat cu Bithory, cat cu Aron : miscarea trebuia sa inceapa inaceeasi zi si la Bucuresti si la Iasi. Asa se si intampla. In ziva de13 Noemvrie 1594, Mihai cherna pe creditorii turci la visterie, chi-purile pentru a-i socoti. Cand toata lumea fu adunata, incepu in-teadevar socoteala, dar o socoteala sangeroasa. Tunurile izbira inmulcime, casa ha foc, ostasii domnesti desavarsira prapadul. Undetasament de doua mii de Turci care staciona in Bucuresti, sprea supraveghea pe domn, fu $i el sfaramat ; apoi, fu atacata cetateaGiurgiulut ; aceasta putu insa rezista. Lupte avura loc si in alteparti : la Cetatea de Floci, la Harsova, la Silistra : pretutindeni,Turcii furs invinsi. 0 oaste mai insemnata, sub conducerea a doipasi care aduceau cu ei pe noul domn al Tarii Romanesti, peBogdan, fu sfaramata pe malul drept al Dunarii, aproape de Rus-ciuk ; mai inainte fusesera batuci in trei locuri (la satele Putineiul,Stanesti Serpatesti, jud. Vlasca) Tatarii care trebuiau sa sprijineoastea turceasca. Pe de aka' parte, banul Mihalcea, until dintre de-votatii lui Mihai, batea o a doua oaste turceasca, Tanga Silistra ;ea aducea pe inlocuitorul lui Aron Voda, pe ,Stefan Surdul. In-curajaci de aceste succese, ostasii munteni fac incursiuni pe tot maluldrept al Dunarii, ajungand Oita la Balcani ; caranii bulgari serascoala ei ; orasul Sofia este atacat de e ceata mai insemnatide rasculati.

Campania din 1595. Lupta dela Calugareni. Era evidentca Turcii nu puteau tolera o asemenea situacie ; rascoala carilorromanesti insemna o intreita lovitura : de ordin politic, militareconomic. Ea constituia mai intai un exemplu un indemn pentrutoci crestinii din Balcani Bulgarii incepusera chiar sa se misteinsemna apoi o extindere considerabila a frontului de lupta, era,in sfarsit, o perturbare serioasa in aprovizionarea cu materii$i

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


161 141c1:::,Y4n1 .

1;0,ferntrr ;.

J

Fig. it x6 Sinan Pap., invinsul dela Calugareni. Stamps contemporana dupao gravurl in amnia a lui George Wickgram din ornul Spira, Germania.

(C. C. G.).

..,;

j I'C. '2,

.6./laWIL

.._ 6 ..: ...Abellr-

. - ;,oral;,oral I.;

www.dacoromanica.ro

304 MIHAI VITEAZUL

prime a imperiului in general si a Constantinopolului in special.Prada, mai ales in vite, luata de rasculati, era asa de mare, incatun orasean din Brasov a putut cumpara 50 de boi, 47 de vaci $i44 de vitei de un an" numai cu zoo lei. Sultanul hotari asa daro mare expeditie de represiune, de nimicire a hainului care produseseo turburare asa de adanca. Mihai iii dadea seama de primejdie ;pentru asigura ajutorul de care avea nevoie, incheie deci inMai 1595, prin boierii sai trimisi la Alba Iulia, un act cu SigismundBtithory, recunoscandu-1, in schimb, suzeranitatea ; prin acelasi act,se hotara ca toate bisericile romanesti din Ardeal sa asculte deMitropolitul din Targoviste, ceea ce era un castig insemnat pentruneamul nostru.

Armata turceasca, sub comanda lui Sinan Papa (vezi fig. 116),izbuti sa. tread. Dunarea la inceputul lui August 1595. Mihai, a ca-rui armata inclusiv detasamentul ardelean comandat de AlbertKiraly era mult inferioara ca numar, se retrase putin si ocupio pozitie strategics la satul Calugareni pe drumul ce ducea delaGiurgiu la Bucuresti. In spatele pozitiei alese de domn, erau miciinaltimi acoperite de paduri, formand un adapost natural ; in fats,N alea mlastinoasa a Neajlovului ; drumul ducea peste rau pe unpod de lemn si continua apoi intre inaltimi, asa incat armata tur-ceasea nu putea inainta decal sub forma de coloana, cu un frontredus.

Lupta avu loc in ziva de 13/23 August. Inca inainte derevarsatul zorilor, avangarda lui Mihai ataca, ajungand parg lacorturile dusmanului. Ufna un atac puternic al Ienicerilor ; acestiaizbutesc sa respinga pe ai nostri, trec peste Neajlov captureazaunsprezece tunuri. Mihai se retrage putin, in perfecta ordine, cuarmata dispusa in forma de unghiu, cu varful spre dusman ; apoi,in momentul cand ajunge in dreptul unde se afla detasamentul luiKiraly care padg atunci nu intervenise in lupta, se pare ca nunoise sa intervina da un contra atac fulgerator care determinesoarta bataliei. Pentru a incuraja pe ai sai, voievodul invo-cand numele lui Isus, se asvarle cu securea in mans asupra dusma-nului. Unul din pasii turcesti iesindu-i inainte, are capul despicatdintr'o lovitura, un altul e izbit in piept. Boierii, vazand pildadomnului, se asvarla ei pre capete asupra Turcilor", ii taieinneaca in mlastina. Pe de alts parte, tunurile lui Kiraly izbesc

a-si

si

insusi,

si si-i

www.dacoromanica.ro

UNIREA TARR ROMAINE ST1, A MOLDOVEI FDA ARDEALULUI sus MIHAI VITEAZUL (1600)


EOLOMEA

HOTIN

Telma erniuti

SCARA0 50 100 Km

SOROCA

SIRET

RADAUT

Darohoi

BotosaniSU EAVA

Rodna CAMPULUNGOrhei

ZAL AU

Frumos

o Scheia

D 141 0ROMAN

Chwnau

BEILIS

A LULlernut

VASLUI

91.5Pur, i .TIGHINA

BACAU

Odorhei

Gel de Biwa BARLAD

/CET ALBA

ALBA IULIA

DEVA

MEM§

EBESUL SASESC

SIBIUOrastie

Wm;anunf

FAGARA§

Sf heorghe14.

131§,OV

Tecuci

F, sanI

Galati

RSirat smallChiliaVeche

CURTIADEAR 4

BUZAU!same Wins

Mehadia

IOrsovaE LGRAD

Tg.GilorlCohnrana

Em Sala

SeverinPiteetl

aura Motrum SLATINA

BUC REST] Cernaroda

ConstantsL EGE N DA

Orase a WillTirguri Y. Locuri de luPti

o Sate Drumuri princi pale

171721+ "I Campania din 1599

0.. Campania din 1600

VIDIN Caraca SILISTRATurtucaia

NA

Corabia

§istov Cavarna

&Tens( Caliacra Polaaie

ORADEA

Get Neamt*.

T9 Hearn!

O

CRACIUN

In5u1

L.AR D EVintu deJoe

Minellu

Adjud

IN.

ttDel de Flom

Dcitirta

0us. de Vede

Nicopoli

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN 1595 3°S

din flanc, iar un detasament de doua sute de Ardeleni doua suteCazaci, lefegii, sub comanda apitanului Cocea, ataa din spate.Turcii sunt cuprinsi de [milled incep o retragere desordonata. Lapodul de peste Neajlov, imbulzeala era asa de mare incat insusiSinan este asvarlit in mlastina, cu siguranta ar fi pierit acoloBaca un veteran din Rumelia, recunoscandu-1, nu 1-ar fi luat inspate si 1-ar fi sapat. Sunt ucisi patru pasi, sapte sangeaci trcimii de ostasi. Si am castigat povesteste insusi Mihai cincitunuri un steag verde al Proorocului for Mohamed, foarte pretuitde dansii foarte respectat". Bine inteles, cele II tunuri pierdutein timpul atacului Ienicerilor, fusesera reluate.

Noaptea care se lasa aduse incetarea bataliei. Biruinta r5.-masese de partea noastra. Dar pentru ca sa se bucure de roadeleei, ar fi trebuit ca Mihai sa poata continua urmarirea, ca odinioaraStefan dupa lupta dela Vaslui, sa poata svarli pe dusman in Du-nare. Din nefericire, aceasta nu era cu putinta. Turcii fuseserabatuti, dar nu distrusi ; superioritatea for numerics era Inca sdrobi-ware. Pe de aka parte, armata insasi a lui Mihai era obosita, dup.io lupta care durase mai bine de 16 ceasuri. Iar unii dintre boieriizvoarele vorbesc de Dan vistierul Miraslau logof5.tul eraunemulturniti dupa un pacatos obiceiu, gata sa tradeze. Tinandstama de toate aceste elemente, hotari domnul retragerea la munte,spre a astepta acolo ajutorul zabavnicului Sigismund. In urma lui,Turcii ocupara Cara, facand in Bucuresti o palancl" adica o re-duta de pamant, in jurul manastirii Radu Voda, fortificand 'Fargo-v istea asezand prin sate subasi" adica primari. Se parea caMuntenia va fi prefacuta in pasalac.

Sigismund Bathory trecu peste Carpati abea pe la Inceputullui Octomvrie ; armata sa se uni cu aceea a lui Mihai campa-nia reincepu. Fu asediata luata intai Targovistea (vezi fig. 117) ;veni apoi randul Bucurestilor care cazura ei. Sinan, vazand ace-stea, se grabi sa. treaca Dunarea indarat ; o parte a armatei lui maiera insa pe malul nostru, and Mihai navali asupra ei. Podul,bombardat puternic, fu rupt o suma dintre Turci pierira innecatisau de sabie. Mai bine de opt mii de robi fura eliberati. In sfarsit,cetatea Giurgiului, asediata, cazu, in ziva de zo Octomvrie. Ex-peditia de pedepsire, ordonata de Sultan, se ispravi deci in chiprusinos ; Sinan Pasa fu destituit din functia de mare vizir ; un

Const. C. Giurecu Istoria Rornanilor, Ed. II-a 20

si

si

4i

si

si

sisi

si

si,

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

IfIZ

VIL

IA

A Tw Su. era E !Der 11,6n nder,

0015,1.1:ri,11,

-

n GiDer _AJiet titsJel dt kArnmen $674,31 tar if or,

ABMS DER B E LEGRV NG TER.G0 VIST VIVD DER SCHLACHT SO VOM 9e V011 S I BEN B V R.GN G ESCH E1-1 EN ANO IS9S )44 od,i:

Fig. 117 Asediul rargovistei (sus, in stanga) de ca'tre Mihai Viteazul Sigismund Bithory (Octomvrie 1595)Deasupra se vede o alts fazg a campaniei anume urmarirea trupelor turcesti de ditre crestini, la Dunare, rupe-

rea podului dela Giurgiu. (C. C. G.).

0

e- 9 ,-6110

Cr

..1j1:Ar

CN

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN x595 307

cronicar turc, povestind evenimentele, califica retragerea armateiacestuia, ca dezastruoasa". Prada luata de cre§tini era enorma : e.*

se evalua la mai bine de z milioane our ; o marturie contemporanaspune : nu numai comandaniii ardelene au devenit bogaci,dar 5i osta§ul cel mai mic avea macar patru cai, afara de alte spolii".

Tara avusese mult de suferit insa de pe urma razboiuluimulte sate §i ora§e fusesera arse : Bucure§tii erau o ruins, recoltelefusesera distruse, oamenii fugisera care incotro. Mihai lua masuride ref acere ; intre altele, facu un nou recensamant fiscal §i hotarica rumanii sau vecinii adica varanii neliberi sa ramana pe mo§iilepe care se a§ezasera dupa retragerea Turcilor, sa nu mai poata fi,cu alte cuvinte, reclamavi de fogii for stapani. Acesta e rostul ve-stitei legaturi" a lui Mihai Viteazul in care unii istorici au v5.zut,in mod gre§it, o legare a faranilor de pamant, un act de asuprire.

In anul urmator, 1596, armatele muntene trecura pe carmuldrept al Dunarii §i pradara in diferite locuri : la Babadag, la Vidin,la Plevna care fu arsa ; ele ajunsera, sub comanda lui Baba Novae,alt general vestit al lui Mihai, chiar pana la Sofia. Braila fusesereluata indata dupa retragerea lui Sinan. Domnul insu§i ataciTurnul §i cetatea din faca, a Nicopolei ; comandantul turc de acise rugs de pace prin daruri stralucite gi fagaduiala de a mijlocipe lang5. Sultan o impacare. Mihai, vazand ca liga sfanta n'avusesesuccese militare, dimpotriva armatele ei fusesera gray b5.tute in Un-garia, chiar in toamna anului 1595, vazand, pe de alts parte, caSigismund Bithory nu era omul sa faca un efort continuu,schimba repede parerile §i hotaririle, primi propunerea p4ei ; el itfi fost mai bucuros sa continue lupta impotriva necredincio0or,dar pentru aceasta ii trebuia un sprijin puternic, cel putin in bani,din partea imparatului Rudolf ; cum acest sprijin nu exista in acelmoment, deoarece nu se incheiase un tratat formal, Mihai facu pacecu Turcii care furs bucuro§i sa nu mai aibe de luptat impotriva lui.La inceputul anului 1597, se §tia ca Sultanul i-a trimis steag dedomnie, impreuna cu daruri, §i ca intreaga Tara Romaneasca sega'se§te in pace bunk'. De aceasta pace Mihai se folosi spre a pre-gati insa §i a desavar§i in%elegerea cu Imperialii care sa -i ingaduea relua apoi, cu mai multe mijloace, lupta.

o§tirii

:

ci-§i

www.dacoromanica.ro

308 MIHAI VITEAZUL

Tratatul cu Imperialii. Noi lupte cu Turcii. Dupa matmulte solii, dintr'o parte si dintr'alta, Mihai incheie, in Iunie 1598,la manastirea Dealului, un tratat cu imparatul Rudolf. Acestaobliga dea lui Mihai plata pentru 5.000 de soldati eventual,Inca pentru atatia, precum si armament : tunuri, praf, gloante $ialte unelte de razboiu". Domnul Tarii Romanesti, recunoscandsuzeranitatea imparatului, insa fara plata vreunui tribut sau vre-unei dari", se obliga, in schimb, sa lupte pentru departarea Tur-cilor si a altor dusmani dela Transilvania, Tara Romaneascapartile Ungariei". Libertatea credintei era asigurata, aceea a co-mertului de asemenea. Mihai va primi un castel in Ungaria sauin Transilvania cu venituri suficiente pentru a trai, potrivit rangu-lui, in cazul cand ar trebui sa-si paraseasca Sara. La curtea im-parateasca, se pretuiau in mod deosebit meritele domnului muntean ;arhiducele Maximilian, fratele imparatului Rudolf, ii aducea laude,spunand ca el a fost zidul apararea acestor tarn

Curand dupa aceasta, reincepura ostilitatile cu Turcii. Maluldrept al Dunarii fu pradat $i ars, iar pasii de Silistra si de Vidtn,

Intr'una din luptele din preajma Vidinului, Mihai trecuprinteo mare primejdie : era sa fie strapuns de sulita unui Turc ;sarira insa fracii Buzesti, Preda Stroe, taind capul Turcului

pe tovarasii acestuia, scapara pe domn. In timpul acestei cam-panii, 16.000 de tarani sarbi bulgari fuel stramutati pe malulnostru.

Cucerirea Ardealului. In acelasi an, 1598, se intamplau inArdeal marl schimblri. Sigismund B6.thory, ne mai putand suporta,se vede, permanenta incordare pe care o impuneau imprejurarile,se hotari, la inceputul lui Aprilie, sa paraseasca tronul, cedandu-1lui Rudolf si primind dela acesta, in schimb, doua ducate in Silezia.Dupa putina vreme insa cateva luni dandu-si seama de mareagresala pe care o facuse ce se potriveau saracacioasele ducatesileziene cu frumosul Ardeal se intoarse pe furis. Dieta it pro-clama din nou principe, iar comisarii trimisi de Rudolf sa guvernezeCara in numele sau, fuel arestati. Nu trecura insa alte cateva luni

Sigismund, dovedind Inca odata cat era de schimbacios si deusuratec bine spunea despre el Mihai Viteazul ca nu stie nicice face, nici ce vrea" parasi pentru a doua oars tronul, facand

s.sa-i

batuti.

Si

si,

si

si

si si

yi

si

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA ARDEALULUI 309

sa fie ales, in locu-i, varul sau cardinalul Andrei Bithory (Martie1599). Acesta era insa in stranse legaturi cu Polonii §i, dupa in-demnul lor, voia sa reia legaturile cu Turcii, inchinandu-se Sulta-nului. Ceea ce ar fi insemnat insa ca Mihai sa fie inconjurat dintoate parlile de duqmani. Evident, el nu putea ingadui o asemeneasituacie care 1-ar fi dus, in mod sigur, la pierderea domniei ; de

altfel, noul principe al Tran-silvaniei ii §i trimisese vorbain sensul acesta, sa cedezetronul. De aceea, Mihaipropuse imparatului Rudolfsa acace pe Andrei Bathori

sa-1 goneasca de pe tron.Gaud sosi raspunsul afir-mativ, domnul se afla in ta-&Ara, la Ploe§ti ; planul eraca Ardealul sa fie atacatdin spre apus, de catre ge-neralul imperial George Ba-sta. Cum acesta intlrziainsa, Si cum vremea trecea,se apropia iarna, Mihai sehotari sa porneasca singur.Ideea cuceririi Ardealuluifusese a lui, iar nu suge-rata. de Imperiali ; inicip-tuirea acestei idei ii apar-vine de asemenea exclusiv.MiKarile de trupe fuseseracalculate dinainte gi ele sefacura cu atAta precizie,

incat campania din 1599 poate servi ca model de ac %iune militara.Un corp de oaste, mai mare, comandat de domnul trecumun ;ii prin pasul Buzaului, la 5 Octomvrie ; i se adaogara Secuii.pe care Bathore§tii ii nemulTumisera, luandu-le vechile for privilegii,

cu totii impreuna ajunsera, mergAnd spre apus, la satul Talmaciu,spre sud-est de Sibiu. Aci se facu jonc %iunea cu cel de al doileacorp de oaste muntean, comandat de fraTii Buze§ti §i de Baba

Fig. 118 Lupta dela $elimberg. 1.Tabara lui Andrei Bithory. 2. Loculde uncle a asistat Andrei Bithory ladesfa§urarea luptei. 3-7 Corpurile detrupa ale lui Andrei Bithory. 8-11Corpurile de trupa ale lui Mihai Vi-teazul ; 8 Baba Novae, t i Mihai Vi-

teazul.

si

si

$i

insusi,

;Sehmberg

www.dacoromanica.ro

310 MIHAI VITEAZUL

Novac. In ziva de 18/28 Octomvrie 1599, langa satul Selimbar($elimberg), care fusese ocupat de ai no§tri, se dadu lupta (vezi fig.

Avura loc mai multe atacuri §i contra-acaturi ; la un momentdat se parea ca biruitAa va ramane de partea Cardinalului. Atunci,intocmai ca la Calugareni, Mihai interveni personal ; imbarbatan-du-§i trupele, cerandu-le sa-§i faca datoria, el se arunca la atac cucea mai mare vitejie §i indrasneala" : a§a ne spun o marturie con-temporana. Trupele lui BAthory furs cuprinse de panics ; el insu§i,insocit numai de caciva nemqi sau boieri ardeleni, fugi cu gandulsa treaca in Moldova. Sibiul se supune numaidecat ; peste trei zile,adica la 21 Octomvrie (i Noemvrie stil nou), Mihai intra in AlbaJulia.

Descrierea alaiului e facuta de un martor ocular : Voievodul, calare peun cal roib, purta o tunics albs si, pe deasupra, o manta de aceeasi coloare,avand brodati, cu fir, mai multi soimi. Pe cap avea binecunoscuta cusina, at61.6 surguciu, cu pene de cocor, era prins printr'o coped de aur ; sabia, batutain tubine impodobita cu aur, atarna in stanga ; ciorapii erau de matase alba,cismele de saftian galben. Opt slujitori, frumos imbracati, duceau de frau optcai minunati, cu seile bogat impodobite, veneau apoi trambitasii $i, dupa acestia,

zicand din vioare. De o parte si de alta a voievodului, plecate sprepamant, erau purtate steagurile luate dela Andrei Bathory.

La portile ora§ului, Mihai primi cheile trimise de episcopulNapilgy ; curand dupa aceea, i se aduse, in 22 de care, wisteriaco rdinalului, pretuind peste 200.000 de florini. S'au gasit, intrcaltele, vase de argint masiv, asa de grele, ca unul nu putea fi ridica:de doi oameni. Nobilii unguri i se inchinara ; orasele cetatile,afar de cateva la granita de nord-vest a Ardealului, in care apu-casera a intra ostasii lui Basta, facura la fel : taxa era la picioareleinvingatorului.

Intre timp, Andrei Bathory, urmarit de Secui, fu ajuns incoliba unui pastor din munvi ucis cu lovituri de topor. Capul sau,purtand doua rani, fu adus la Alba-Iulia infatisat lui Mihai ;acesta porunci sa se aduca trupul facu o inmormantare fru-moasa, mergand el insusi cu lumanarea aprinsa in mans, dupacosciug.

Cucerirea Moldovei. Debi Aron Tiranul facea parte dincoalitia care lupta impotriva Turcilor desi daduse dovada de

118).

lautarii,

§i

5i5i

gi

si

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA MOLDOVEI

G

31i

1111111/11

Fig. rr9 Acoperamantul de mormAnt (epitaful) lui Ieremia Movila, domnulMoldovei, la manastirea Sucevita. Inscriptia de pe laturi e In limba slava.

(D. P.).

www.dacoromanica.ro

312 MIHAI VITEAZUL

stntimentele sale, pornind rascoala in aceeasi zi ca Mihai ata-tand cetatile dela Dunare Ismailul a si fost luat si de pesteDunare, din Dobrogea, totusi Sigismund Bithory, banuindu-1 denecredinta, facu sa fie prins de catrf Razvan, comandantul garzuunguresti dela curte, adus in Ardeal. In locul lui, ajunse pe tronchiar cel care-1 prinsese, adica Razvan ; el lug numele de StefanVoda. Acesta era supus cu totul princtpelui ardelean, ceea ce suparsiinsa pe Poloni, care aveau vechi pretentii de suzeranitate asupraMoldovei. De aceea, ei dadura mijloace militare boierului IeremiaMoghila (Movila), reprezentant al unei puternice familii refu-giat peste Nistru, ca sa ocupe domnia. Oastea polona, coman-data de hatmanul Zamoyski, instals pe Ieremia in Iasi ; cand

Fig. 120 - Medalia de our a lui Mihai Viteazul, ca stapanitor alTransilvaniei. Anul i600.

B azvan se intoarse din Tara Romaneasca unde se dusese, impreunacu Sigismund 13Athory, sa dea ajutor lui Mihai dupa Calugareni, elfu invins trite() lupta la satul Arena §i pierdu nu numai tronul, dar

vieata. Ieremia Moghila, supus prea plecat Polonilor platindregulat tributul Turcilor, era ima dusman lui Mihai Viteazul ; in-cercase chiar fapt foarte gray sa-1 omoare cu otrava sauprin tradare". Indepartarea acestui tnversunat adversar se impunea :o cerea nu numai siguranta personals a lui Mihai, dar planulinsusi de lupta impotriva Turcilor, plan care cuprindea, in tabaracresting, si Moldova. De aceea, Mihai se hotart sa goneasca peIeremia. In primavara anului i600, la 4/14 Mai, ostasii sai, intrandpe la Oituz, coborau valea Trotusului ; un alt detasament patrundea

(fp

9I

455\OICIAM

lit.A.V2a7fy

si si

si

si

N&MEV (0)a.IIht : auc

si si

si

www.dacoromanica.ro

CADEREA LUI MIHAI MIRASLAU 313

prin nord, pela Campulung, in timp ce al treilea trecea Milcovul,venitid din Tara Romaneasca. Polonii lui Ieremia furs batuti ; Ce-tatea Neamcului Suceava se supusera, mai mult de spaima decatde lupta, aparatorii infricosandu-se ca au de infruntat pe Mihai.Ieremia se retrase la Hotin iar de acolo, dupa pucin timp, fugi pesteNistru. Campania durase mai pucin de trei saptamani ; invingatoruldela Selimbar stapanea acum cea de a treia tara romaneasca. LaIasi, fu instalat un consiliu alcatuit din patru boieri ; se numi, deasemenea, un nou mitropolit si not episcopi in locul celor fugivi.Mihai, intors la Alba Iulia, se gasea acum in culmea puterii. Cu-vantul sau era ascultat dela Nistru 'aka in Banat si din Maramurespans la Dunare. In hrisoavele sale, el se intitula : Io Mihail Voie-vod, din mila 1ui Dumnezeu, domn al Tarii Romanesti, at Ardea-lului si a toata Tara Moldovei" ; noua sa pecete avea o legenda

aproape identica. Dieta, intrunita la Alba Iulia, dupa reintoarcereadomnului, hotari, la cererea express a acestuia, sa is masuri pentruimbunatatirea starii iobagilor a preotilor romani.

Iata pasagiile respective din procesele verbale de sedinta ale Dietii :poftesti Maria Ta stapanul nostru milostiv, ca satele lazuite, satele unguresri

sasesti sa ingaduie satelor romanesti ce sant hotarnice cu ele, pasunat liber inlocurile si in hotarul necultivat", drept aceea, se hotaraste din respect faca deMaria Ta... ca toate satele lazuite, atat unguresti cat si sasesti, sa dea satului ro-manesc precum si satele romanesti altor sate romanesti pasunat liber pentru cai,boi, porci si junci, afara de oi". De asemenea, fats de a doua dorima a MarieiTale ca persoanele preotilor romani sa nu fie silite la munca cea de obste"sub inteles a iobagilor ! hotaraste ca preotii romani sa fie scutiti pretutin-deni, in persoana lor, de astfel de slujbe" . Asa dar spun membrii dieteiam respectat si in aceasta privinci dorinta Mariei Tale".

Mihai nu uita asa dar pe cei de un sange cu el din Ardeal.$i daca ar fi avut mai mult ragaz, desigur ca ar fi facut altele.Din nefericire insa, evenimentele se precipitara.

CAderea lui Mihai. MirAslau. Nobilii unguri, invacavi saporunceasca, sufereau cu greu stapanirea domnului valah" ; o con-.siderau ca o injosire a lor. Se adaoga apoi nemulcumirea produsade necontenitele rechiziO si contribucii precum si de pradiciunilesoldavilor neplatici. Inteadevar, imparatul Rudolf nu mai trimitea

si

si

si

fi

si

si

www.dacoromanica.ro

314 MIHAI VITEAZUL

banii necesari, asa cum se legase prin tratat ; erau discucii si in cepriveste stapanirea Ardealului, pe care Mihai voia sa-1 pastreze pen-tru el, cu drept de mostenire ; pe dosul actului dat de domn co-misarilor imperiali, voievodul scrisese cu mana sa : $i hotarul Ar-dcalului, pohta ce-am pohtit, Moldova, Tara Romaneasca". Rudolfnu voia sa admits insa acest punct de vedere. Atitudinea impara-tului incuraja pe nobilii unguri la rezistenta ; ei se stransera laTurda, proclamara rascoala izbutira sa atraga de partea for sipe generalul Basta. Mihai ii astepta inteo pozitie bine inta.'rita, lasatul Miraslau, intre Turda si Alba Iulia. Basta, a carui armataera mai numeroasa, se prefacu a se retrage, pentru a aduce pedomn in camp liber. Acesta cazu in cursa ce i se intindea si de-

°data se vazu atacat puternic de front de cuirasierii germani. Ca-valeria noastra nu putu rezista, tunurile fuel pierdute, in urmaunei miscari de invaluire prin flancul stang, o parte dintre lefegiiicazaci tradara chiar, trecand la dusman. Mihai, al carui moral erasdruncinat in tabara adversarului se aflau nu numai nemesii ra-scula0, dar chiar si oamenii imparatului Rudolf, comisarii pe careacesta ii trimisese in Ardeal nu mai putu restabili, ca odinioarala Calugareni si la Selimbar, situacia. Vazand lupta pierdutaoastea risipita, el trecu Muresul cu calul, innot, insocit de trei Ca-zaci purtand asupra lui steagul cel mare al ostirii, cobori apoispre Sibiu iar de aci, cu °stile ce-i venisera din Muntenia, pornispre Figaras si Brasov.

La 20 Septemvrie 1600, invingatorii dela Miraslau intrau in Alba-Iulia,ucidcau pe toci Italienii, Grecii, Sarbii Romanii din oral, clararrzau bisericarorriltneasca zidita cu trei ani mai inainte parandu-li-se ca atAta nu era, se

e de, de ajuns, desgropau oasele lui Aron Voda, inmormantat acolo, si le

aruncau afara. O asa neomenie spunea Mihai in memoriul trimis peste catevaluni Ducelui de Toscana n'a fost facuta nici de pagani".

In acest timp, Polonii intrasera in Moldova, respinsesera peboierii lasa0 la Iasi, instalasera din nou pe Ieremia Moghila por-nisera sa aseze in Tara Romaneasca pe fratele acestuia, pe SimionMoghila. Mihai trebuia sa-si apere acum insusi tronul sau. Cu ar-t-1=a pe care si-o alcatuise din nou, trecu el muncii indarat, totpe la Buzau, si incerca sa opreasca pe Poloni. Soarta razboiului iifu insa si de data aceasta potrivnica : dupa o prima infrangere, la

§i

§i

si

;i

si

si

www.dacoromanica.ro

GORASLAU. MOARTEA LUI MIHAI 315

Bucov, langa Ploesti, urma o a doua la Curtea de Arges. Buzestti,care-1 slujisera cu credinta papa acum, it parasira, trecand de partealui Simion ; exemplul for fu urmat de altii. Parasit de boieri, paristtde noroc, cu familia zalog in Ardeal, viteazul domn lua calea pri-begiei. Trecu, impreuna cu putina ostire ce-i mai ramasese, prinDeva unde din cetate se trase cu tunul asupra-i apoi prinBeius, prin Oradea, prin Debretin, Tokay, Casovia unde dadudrumul ultimilor ostasi prin Bratislava si ajunse, in sfarsit, laViena. Primit bine aci, el fu invitat apoi la Praha, unde se aflaimparatul Rudolf ; acesta avea nevoie acum de serviciile lui Mihat,deoarece nemesii din Ardeal, dupa Miras lau, se intorsesera im-potriva lui Basta, 11 silisera sa paraseasca Cara proclamaseraprincipe iar pe nehotaritul Sigismund Bathory.

Goraslau. Moartea lui Mihai. Pentru recucerirea Ardealului,Rudolf dadu mijloacele banesti necesare lui Mihai ; armata acestuiaavea sa colaboreze cu aceea a lui Basta. Bathory fu inteadevarbatut la Gordsidu, pe valea Somesului, intre Satu Mare si Cluj (3August 16o1), de catre cele doua armate reunite si silit sa fugaspre Moldova ; intreaga sa artilerie, 45 de tunuri, ito steaguri simulti prizonieri cazura in mainile invingatorilor (vezi fig. 121).Lui Mihai ii revenea partea cea mai mare a victoriei aripacomandata de el daduse atacul principal aceasta provociinvidia lui Basta. Generalul imperial ar fi vrut apoi ca el sa ea"-mank' conducator al Ardealului recucerit, ceea ce domnul munteannu putea admire. Mai ales ca, intre timp, ii sosise vestea bunsa izgonirii din Muntenia a lui Simion Moghila de catre boieriiBuzesti. lie aceea, Basta, sigur de aprobarea tacita a cut-0 delaPraha careia ii convenea mai mult o stapanire directs asupra Ar-dealului, hotari sa suprime pe viteazul sau concurent. In zorii zileicand Mihai trebuia sa-si desparta armata de a sa piece spreFagaras, unde-i era familia, la 9/19 August 16ot, el trimise un de-tasament de trei sute de Germani Valoni, sa aresteze pe Mihaiiar data se opune, sa-1 ucida. Asa se si intampla. Intrand in cortuldomnului, comandantul detasamentului ii spuse Esti prins". Mihairosti un singur cuvant Ba" si dadu sa puns mina pe sabie. Inaceeasi clips insa, un Valon 11 Impusca, un al doilea ii strapunsepieptul, altii 11 lovira cu halebardele. ,,Si cazu trupul lui cel frumos

$i

sa

si

:

si

si

5i

si

www.dacoromanica.ro

316 MIHAI VITEAZUL

ca un copaciu ne spune cronica Tarii Romane§ti pentrucanu §tiuse, nici se prilejise sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza".Uciga§ii ii taiara capul, acesta fu luat de comisul Radu Florescu§i adus la manastirea Dealului, unde qi astazi odihne§te, iar trupuleroului fu ingropat pe campia Turzii. ,,Si ramasera crestinii §i maivartos Tara Romaneasca saraci de dansul... Caci era ajutor cresti-

_boa, dialeirk;itiuXey. .mf gem B43/i.: K. 2,1,: N1.4 iirr Jeeed,mieje,fi

rdedve....4 cdm. vimm51:4L. joy(. fe:,1,,fikm eml..0.44 klmfeM: oes. AR JCS: 7,49

saviag.:AA -sf- "- "6,1"!P 6. "J41" .4

Fig. 121 Gravura contemporang Infacisand, in partea superioara, lupta delaGoraslau, iar in partea inferioara, aducerea la Praga, cu solemnitate, a stea-gurilor cucerite in aceasta lupta. In legends, numele lui Mihai e pus inaintea

aceluia al lui Basta. (D. P.).

nilor adoga cronica §i sta tare ca un viteaz bun pentru ci,cat facuse pre Turci de tremura de frica lui".

Mihai Viteazul a dat deosebita aten ;ie vietii religioase. Intimpul lui s'a cinut un sinod la Targovi§te, in 1596, unde s'audiscutat masurile ce trebue luate pentru o mai buns organizare agospodariei manastirilor §i a vietii calugarilor. El este apoi ctitorula doua manastiri manastirea Sf. Nicolae, numita astazi Mihat

)4."* -. . -.- ..... " 'i

-s ,i, .0 4

-1

, It zor7 V Itnl., , ,-- o

' ',1r4.'-'rl .1.1.=-,,, '

- .1 -11..,=4S, T.,,..a. ir ,- I iv , h. 411) .---- 1' ..et4 fit! 'It.--ri)-.,-Iix-r,,,..-.,1 4" , t.,, I i,"7 A...,, ' Amr,Levill r ( , ,,,,evraii,.%,,1

INt ) I - - T, 4 0 / ' '14 ' ;mai "- IIISPeY

''do

La ----

on as u,Ti

\ t:i Si.t7.. 1, 4..er4.14:, z..fr . ..j¢

J. 141.1,../ 44.117.1.-

-Jfix-r L-Vt-4-sa

. 4.74.

4..tior it}.1

eliw

s

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 317

Vodci, c5reia i-a d5.ruit patrusprezece sate, si manastirea Clococioc,din judecul Olt, langa Slatina. In Ardeal, in cursul scurtei salestap5.niri, a ridicat trei biserici, una la Ocna Sibiului, alta in satulLufardea, in judecul Somesului, cea de a treia in marginea de mia-z5zi a cetavii Mihai n'a fost numai un mare con-duc5tor de osti, dar si un domn drept credincios, punandu-si sabia

slujba credincei, aparand biserica pe slujitorii ei inzestrand15.casurile Domnului. AlIturi de Mircea cel Watt In, de Iancu deHuniedoara de Stefan, el este al patrulea mare lupt5.tor pentrucrestidatate pe care 1-a dat neamul nostru. Ceea ce am f5.cutscrie Mihai in Iu lie I595 Polonilor toate le-am f5.cut pentrucredinca crestineasc5, v5zand eu ce se intampla in fiecare zi cubiecii crestini. M'am apucat sa ridic aceasta mare greutate cuaceasta cara saraca a noastr5 ca sa fac un scut al intregii lumi cre-gine". Sunt cuvinte simbolice, pornite din inima si luminand pu-ternic intreaga actiune a eroului.

BIBLIOGRAFIE

Mihai Viteazul. Dr. ION SARBU, Istoria lui Mihai Voda Viteazul Dom-nul Tarii Rominesti, vol. III, Bucuregi, 1904 Si 1907, XVI -4- 596 Si VIII+ 344 P. in 8° ; CONSTANTIN GIURESCU, Vechimea rumaniei in TaraRomaneasca ji legatura lui Mihai Viteazul in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st.,S. z, C. XXXVII (1915), p. 479-543 ; CONST, C. GIURESCU, Cateva cuvinteasupra Legaturii s; asezatnantului lui Mihai Voda", in Cony. Lit., LII (19201,p. 37c-380 ; N. IORGA, 0 istorie a lui Mihai Viteazul de el insusi, in MemSect. 1st. Acad. Rom., t. V (1926), p. 339-349 ; B. SLATINEANU, Contrt-butsuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul insotite de un nou portret, inRev. 1st. Rom., III (1933), p. 203-216 ; JOAN C. FILITTI, Mama SOC:4

lus Mihai Viteazul, Craiova, '934, 32 p. in 8° ; N. IORGA, Istoria lui Mih uViteazul, vol. III, Bucure4ti, 1935, 299 + 226 p. in 8° ; P. P. PANAITESCU.Mihai Viteazul, Bucure5ti, 1936, 269 p. in 8° ; COLONEL CONST. ZAGORIT.Caltsgarenii subt o noua infamare, Ploe4ti, 1940, 143 p. in 8°.

kcirafului.

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

EPOCA LUI MATEI BASARAB $1 VASILE LUPU

Mateiu Voda, Domn muntenesc,om fericit peste toate domniile aceitari, nemandru, bland, dirept om deteara, harnic la razboaie, asa nein-/rant ft nespaimat, cat poti sa-1 ase-meni cu marl si vestifi osteni atlurnei".

(Letopisewl lui Miron Costin).

Urma§ii lui Mihai Viteazul. Dintre urmasii lui Mihai Vi-teazul cel mai de seams a fost Radu 5erban (1602-1611). El aurmat politica de alianO. cu crestinii a marelui sau inaintas si adovedit vitejie pe campul de lupta. A trebuit sa poarte razboiumai lintai cu Tatarii care veneau sa aseze pe tron pe Simion Mo-ghila §i i-a silit sa se retraga, dupa luptele dela Ogretin §i Teiusani13/23 §i 14/24 Septemvrie 1602). In acest razboiu, a avut loc ve-stitul duel intre boierul Stroe Buzescu cumnatul Hanului, in carecel dintai a 1nvins si a ucis pe ultimul, fiind insa si el rank greuis cap din care cauza i s'a tras moartea.

Pe piatra de mormant a lui Stroe, la schitul Stanesti (\Ikea), se vedereprezentat acest viteaz boier cum se lupta cu adversarul sau si cum 11 Impunge.Imcriptia, in limba romans, povesteste fapta Incheind prin urmatoarele cuvinte :.,Si nu fu pre voia cainilor de Tatari".

Radu $erban s'a luptat de asemenea cu Moise Secuiul, unuldin tradatorii lui Mihai Viteazul si care se revoltase acum trn-potriva Imparatului Rudolf. In lupta de Tanga Brasov (7/17 Iulie

si

www.dacoromanica.ro

RADU $ERBAN 319

1603), Moise, care avea ajutoare dela Turci Tatari, e infrantisi pierde vieata ; 32 de steaguri cad in mainile noastre.

Cronica Tarii Romanesti povesteste astfel inceputul acestei campanii :$t cand fu la purcesul lui din Targoviste, stranse preojii bisericii de facurabdenii (adica rugiciuni) si slusbe dumnezeesti blagoslovira toti, rugand peDumnezeu sa-1 poarte inteaceasta tale cu sanatate §i cu biruinca asupra vraj-masilor. $i cand fu a treia zi, trecu mun%ii. Ear deaci inielease Sekil Mosi,incepu a se lauda, zicand : Ea sä vedeti acum acel Roman gros ce va sa pata,numai intinz aripa ceasta dreapta, numai decat it voi birui". Lucrurileiesira insa altfel cleat crezuse falosul Moise.

Ultimul razboiu 1-a purtat Radu cu Gabriel Bcithory, prin-cipele Transilvaniei. Acesta navalise, spre sfarsitul lui Decemvriei61o, in Tara Romaneasc, pe neasteptate, silind pe domn sa fugak Moldova. Intors cu ajutoare dela Moldoveni Poloni, avandun tratat cu Imperialii, Radu intra in Ardeal si tot langa Brasov.in acelas loc chiar in care biruise pe Moise Secuiul, sfarama si pe.Gabriel Bathory (27 Iunie/7 Iulie 1611). Mil de Unguri ramaserape campul de lupta ; vazandu-i, a doua zi, biruitorul exclama :Dumnezeu din cer a dat aceasta ; eu sunt prea slab pentru asavar§i".

Cronica Tarii Romanesti povesteste : $i deadera razboiu mare in zioade Sf. Petru si acisi deade Dumnezeu de birui pe vrajmasul lui, pre Bator Gabor(Gabriel Bithory !) si multe trupuri furl taiate de oastea lui, facandu-se dedansii o movila mare in lunca Brasovului. Ear Bator Gabor fugind, i-au cazutcusma din cap, si ca un Caine s'au ascuns si de abia au scapat cu mare rusinegi nu-i folosira nimic peanele cele multe ce purta, pan'au scapat de s'au inchisla Sibiiu, ca dela singur Dumnezeu au luat acea plata".

Pe cand era insa in Ardeal, Turcii intra in tara §i a§eazadomn pe Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul ; Radu Serban enevoit sa is calea pribegiei ; el iii sfarseste zilele la Viena, in 162o.Mai tarziu ramasicele sale au fost aduse la manastirea Comana refa-cuta de el.

Radii Mihnea era un domn invatat ; stia mai multe limbi ;iubea luxul fastul. A domnit de doua on in Muntenia $i dedoua on in Moldova. Bun diplomat, a adus servicii marl Turcilor,care it pre%uiau in chip deosebit ; a stiut sa-si castige insa sim-patia vecinilor crestini (vezi si fig. 122). In timpul ultimei sale

§i si

si-1

d

el

sa-mi

si

www.dacoromanica.ro

320 EPOCA LUI MATEI BASARAB $1 VASILE LUPU

domnii moldovene (x623-1626), in Tara Romaneasca era fiul sauAlexandra Coconul (1623-1627), care tanar fiind de aici po-recla carmuia de fapt dupa sfaturile tatalui sau. Se poate deci

Fig. 122 - Gabriel Beth len, Principe le Transilvaniei, contemporancu Radu Mihnea. Gravuri in arama, facuta in 1620, pe cand Prin-

cipele avea 4o de ani. (D. P.).

spune ca, in acest rastimp, cele doui taxi au fost intr'un fel deunire, sub acela§i domn.

www.dacoromanica.ro

C.

VH

NH

INI

navy

CsO

1

Fig. 123 Manastirea Sucevita, ctitoria Movilestilor. Cu ziduriletimp de

groase care o inconjoara si cu cele cinciturnuri de aparare, ea seamana unei cetati. De fapt, in razboi, ea servea si de adapost locui-

torilor (0. N. T.).

1;141:17.

.5,

.`

I

. '4.4

Ar:'3

o.

3'1 ,

I

.,=. !1I, I 1 ,

' ,I "Ilte*. II I ,1

1Z17,' ,

al

I`f\., 10t*RV i;q3:1 '' ".' 424.j,....A.',..1,

velt. d .. ..,. kt ,,...

v;.,1, w

www.dacoromanica.ro

322 EPOCA LUI MATE! BASARAB $1 VASILE LUPU

A avut o scadere stapanirea lui Radu Mihnea : fiscalitateaexcesiva, determinate crede Miron Costin de fastul si deluxul exagerat al curcii. Chiar boierii de rangul al doilea si altreilea trebuiau sa aiba vesminte stralucite, altfel cadeau in disgratie.

Movile§tii. In Moldova, dupe Ieremia Moghila, a urmatfratele sau Simeon (1606-1607), iar dupe acesta a inceput luptapentru tron intre urma4ii unuia qi ai celuilalt, lupta care a facutmult rau jarii. Din cauza ambiviei sale nepotolite, dorind sa-§i vada

teciorii pe tron, vaduva lui Ieremia, doamna Elisaveta, a pro-vocat dezastrul casei sale. Unul dintre feciori, Constantin, a pie-tit, innecat in apa Niprului, pe cand era dus in robie de Tatari, inurma luptei nenorocite dela Cornul ltd Sas (1612) ; un ginere al el,nobilul polon Wisznieviecki, a pierit, se zice otravit ; un alt ginereCorecki, tot nobil polon, apoi fiii ei Alexandru Vocla si Bogdan §iea insa§i au ajuns robi la Turci, in urma infrangerii dela Dragam3 August 1616).

Povesteste Miron Costin lupta care s'a dat in acest loc intre putinaof to mai mult Poloni a doamnei Elisaveta si Turcii si Tatarii careaduceau ca domn pe Radu Mihnea. Si dupe ce arata cum au fost luaci robi,adaoga amanuntul ca doamna a ispravit in haremul unui age iar fiul ei Bogdans'a turcit. Inainte de a porni din cara, doamna Elisaveta taiat parul si I-atrimis la ctitoria socului ei, la manastirea Sucevita (vezi fig. 123), uncle si astazice poate vedea intro sfera de argint sub policandru.

Tot in aceasta epoca a domnit in Moldova, in doua randuri,,ate fan Tornia (1611-1615 1621-1623) care s'a purtat asprucu boierii, taind, in urma unei rascoale, o sums dintre ei, dar :area ocrotit saracimea.

0 menciune merits si Gaspar Gra;iani, Morlac de neam, care a ocupatrronul in 1619-1620. Seamans in uncle privinte cu Despot, avand un sfarsitasemanator. El s'a rasculat impotriva Turcilor ; i-a macelarit pe cei din Iasicum facuse mai inainte Aron-Vocla dar cu tot ajutorul dat de Poloni, n'apurut rezista oastei Sultanului (lupta dela Tutora, 9/19-10/20 Septemvrie, 162o)si a fost ucis de doi boieri, pe cand se indrepta spre Ardeal.

Inrudit cu Movilestii, Miron Voclii Barnowski a domn:- treiani jumatate (Ianuarie 1626Tulle 1629) si a lasat cea mai

tori

si-a

§i

si

www.dacoromanica.ro

MIRON BARNOWSKI 323

buns amintire (vezi fig. 124). Era evlavios a ridicat si a reparato sums de biserici manastiri iubit de tara. Miron Costin ni-1infatiseaza ca foarte trufas si la portul hainelor mandru ; eara lainima foarte dirept, bland si nelacom". A avut un sfarsit tragic in1633, tocmai cand tara it alesese pentru a doua oars domn, fiinddecapitat, de catre Turci, care-1 banuiau ca vrea sa treaca de partea

Fig. 124 Pecete dela Miron Barnowski, domnul Moldovei (1626-1629). Sevede bine sterna tarii, capul de bour. Pecetea este de ceara, iar snurul care ostrabate, de matase. Inscripcia, in limba slava, are urmatorul cuprins : Io MironBarnowski voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei". (D. P.).

Polonilor. Banuiala era provocata de influenta considerabila pecare au exercitat-o inteadevar Polonii asupra Moldovei in epocaMovilestilor, intervenind dupa cum am vazut, in repetate randuricu armele ; Barnowski a fost insa nevinovat, dupa cum nevinovatva fi, mai tarziu, Brancoveanu.

Povestege Miron Costin ca atunci cand a venit delegatia de boieri sa-iofere pentru a doua oars tronul, un prieten polon 1-ar fi sfatuit sa nu pri-measca. Dulce este domnia de Moldova" ar fi raspuns Barnowski ; Eara siobezile turcesti Inca sunt grele" ar fi replicat Leahul".

Cu cateva zile Inainte de executie, Barnowski facu, in inchisoare, tes-

si

II

"

R'`f

1°

'

7)`r

L'r

g Tiovri

2 X

'AV

r

1,C1...14.

si

www.dacoromanica.ro


tamentul : e o paging miscatoare, aratand inaltimea de suflet adanca credintaa celui care-si presimtea sfarsitul. El hotaraste ca ocinele sale din Polonia sase vanda fostului proprietar ; din banii rezultati, se vor da s000 de zloti bi-sericii din Lwow care am sfarsit-o not cu cheltuiala noastra" ; se vor ispraviapoi lacasurile dumnezeesti incepute si se vor plati toate datoriile. Averea mo-bila sa se dca pe la manastiri si biserici, pentru sufletul nostru si al parin-cilor nostri". In ce-I priveste, roaga ca oasele sale sa nu zaca in pagani",ci O." fie aduse la Dragomirna.

Cre§terea influentei grece§ti. In timpul primelor trei de-cenii ale veacului al XVII-lea, constatam o cregere a influenceigtece§ti in Iarile noastre. Aceasta influence era veche §i se mani-festase pe diferite cal Mai intai, pe cale bisericeasca : primii

ai Romanesti fusesera Greci, trim4i de Patriarhiadin Constantinopol ; mai tarziu, venisera calugari greci dela Muntele Athos ; numarul for a sporit atunci cand s'a introdus obiceiuiin carile noastre sa se inchine mkiastirile de aici catre alte manastirivestite din rasarit, sa se pupa, cu alte cuvinte, sub ocrotirea §i con-ducerea acestora. A doua cale era cea politics. Printre dregatoriino§tri, unii au fost Greci, din Grecii aceia care s'au refugiat la notin timp ce Turcii cucereau Peninsula Balcanica §i Constantinopolul,sau din aceia care au locuit §i dupe cucerire in Constantinopol giau ajuns, cu vremea, la o insemnatate deosebita. In veacul alXVI-lea, o sums dintre domnii no§tri, Intre altii Petru Schiopul,s'au Inrudit chiar cu familiile de seminal grecesti. In sfar§it, a treiacale de influenVa era cea economics : multi dintre negustorii TarilorRomanesti, Inca din veacul al XIV-lea, era Greci ; et se intalneaumai ales in ora§ele dela Dunare in Capitals. In veacul al XVI-lea,se ocupau mult cu negotul de vite, in special de oi, pentru aprovi-zionarea Constantinopolului.

Mi§carile impotriva Grecilor. Radu Mihnea a fost unuldintre domnii care s'au inconjurat mai mult de Greci, dandu-iedregatorii insemnate, aducatoare de venit. Aceasta preferinta a ne-muhumit insa pe boierii de tara. Unul dintre ace§tia, Barcan Stol-nicul forma, impreuna cu cativa tovara§i, un complot impotrivadomnului ; fu insa descoperit §i decapitat. A doua mi§care, maiinsemnata, avu loc in 1617 ; conducator, de data aceasta, era Lupupaharnicul Mehedinteanu. El izbuti sa goneasca din scaun pe Ale-xandru Ilia; care sprijinea pe Greci §i mai mult deck Radu Mih-

gi

Tarii

si

tropolki

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARAB SI VASILE LUPU 325

nea ; furl ucisi o sums de Greci, boieri, prelati negustori ; planinsa Lupu cu vieata incercarea sa, deoarece, sub domnul urmator,el fu prins cu viclesug de catre Turci tras in teapa. Abia cea dea treia miscare va reusi : ea va avea drept urmare venirea pe trona lui Matei Basarab. Aceasta a treia miscare, pornita de boieriiolteni, a inceput sub Leon Voda ; la inceput, rasculatii au fostinvinsi si au trebuit sa se refugieze in Ardeal, unde principeleGheorghe Rakoczy I i-a primit bine si i-a ajutat ; venind cu fortenoi, ei izbutesc de data aceasta, biruind intr'o lupta, in margineaBucurestilor, langa manastirea Plumbuita, pe noul domn Radu Ilia;care fugi cu mare spaima cu capul gol" (25 Octomvrie 1632).

Cateva luni mai tarziu, in Aprilie 1633, izbucnea in Mol-dova o miscare impotriva domnului Alexandru Iliac acelasi pecare -1 gonise din Muntenia Lupu Mehedinteanu si a sfetnicilorski greci. In fruntea nemultumitilor era vornicul Vasile Lupu.Domnul e nevoit sa plece de data aceasta ; tronul nu e ocupatinsa de conducatorul rasculatilor decat in anul urmator, 1634.

Matei Basarab Si Vasile Lupu. Matei Basarab (1633-1654),originar din Oltenia, a fost un domn gospodar viteaz, carmuindcu pricepere tam stiind s'o apere, la nevoie, cu armele. A fostde asemenea un domn evlavios si un sprijinitor al culturii : inv remea lui s'au ridicat multe lacasuri dumnezeesti s'au tiparito sums de carci, bisericesti $i laice. Cronica rezuma domnia lui inurmatoarele cuvinte caracteristice : Tara iubea pre Domn si Dom-nul pre tara" (vezi fig. 125).

Vasile Lupu (1634-1653) a avut si el insusiri deosebiteera iubitor de cultura evlavios, dar de o mandrie si de o ambitiecare 1 -au facut sa comita greseli $i, in cele din urma, sa piarda.tronul. lubea, intocmai ca Radu Mihnea, luxul fastul ; numainasturii dela haina lui de ceremonie faceau 100.000 de galbeni, iarbijuteriile doamnei peste 400.000. De aceea, Miron Costin spuneca era om cu hirea inalta si mai mult imparateasca decat dom-neasca", aka dar nepotrivita cu mijloacele Moldovei (vezi fig. 126).

Lupu voia sa cuprinda si Tara Romaneasca, spre a pune cadomn acolo pe fiul sau loan, un tanar firav, bolnavicios. In acestscop, face el o prima expeditie in 1637, nereusitii, fiind nevoit sase retraga in fata lui Matei caruia-i venise in ajutor o oaste deArdeleni, trimisa de Gheorghe Rakoczy. A doua incercare are loc

§i

§i

§i

si

si

si

si

$i

$i

§i

si si

si

si

www.dacoromanica.ro


FloireS terret; esfingrn uar ueliriaJola, urger Imago;

cogar eos, bos quoque Iypciat.

Fig. 125 Matei Basarab, dupa o gravura in arama, contemporana. Ince-putul celor doui versuri de jos : Hostes terret" adieu pe dusrnani

manta". (M. M.).

;

tr

_._.

.,t.t4!.r.b.(4,,,t-.

,

- - '

1>1 d "ief:. leZCia; ;W." .

+-Nr

uid'fA-i

3-71===snrcz 1

inspai-

www.dacoromanica.ro


ILUISTRISSIMUS AT9,CELSISSIMUS PRINCEPSAC DOMINUS, Dommus-Tikslutus D. G

TERRA.Rtili MOLDAVIA, PRINGLE'S. ETC .

v "eiterveld: rimedix.

wahw Cuin erivilcgio Sit '1 NI D%. I_ . _

Fig. 12.6 Vasile Lupu. Gravura in rami, contemporanl (1651). Nasturiihainei de brocard, cheutoarea mantiei, tot de brocard, ca §i surguciul cu§mei

sunt impodobite cu pietre precioase (M. M.).

nat

4

AcilL

0;

.

Col.&

... ..

. * r--,.....P,

[

www.dacoromanica.ro

328 EPOCA LUI MATEI BASARAB SI VASILE LUPU

in 1639 ; si de data aceasta, ea da gres. Moldovenii sunt batuti tauintre satele Ojogeni si Nenifort (azi satul Armasesti in jud. Ia lo-mita) ; Vasile Lupu abia scapa cu fuga la Braila si de acolo trebue

piece pe turis, deoarece era sa fie prins de Turci.Dupa aceasta a doua infrangere, relaciile se restabile5e ; ca

semn de pace si de bunavointa, fiecare din cei doi domni zidesteun ilea§ dumnezeiesc in Cara celuilalt. Matei inalta manastireaSoveja, in Onutul Putnei, iar Vasile reface biserica Ste lea din T1r-,goviste. Cei zece ani care urmeaza sunt ani de linis.te si de belsug.A bia in 1649 are loc o ciocnire cu Tatarii, provocata insa de Mot-doveni care iau acestora o parte din prada cu care se intorceau dinPolonia. Drept raspuns, Hanul trimite, in anul urmator, o oastea supra Moldovei ; °data cu ea, navalira 5i Cazacii. Acestia erau ostransura de oameni de toate natiile, locuiau in Ucraina, in specialin regiunea dela pragurile sau cataractele Niprului si ascultau dePoloni. In 1648, din cauza prigonirilor, se rascoala insa, avand infrunte pe hatmanul Bogdan Hmielnitki. Bogdan voia sa-si faczilegaturi intre vecini si se gandise sa casatoreasca pe fiul sau Timuscu Ruxandra, frumoasa fiica a lui Vasile Lupu. Acesta insa nuvoia sa dea un raspuns larnurit si pe drept cuvant : feciorul hatma-nului era doar un barbar fata de rafinata domnita moldoveana ;ca mijloc de convingere, navalira Cazacii impreuna cu Tatarii.Tara fu arsa gi pradafa ; se luara multi robi si Vasile Lupu trebuisz consimta la nunta care se si facu, in 1652, la Iasi, cu alaiumare. Hmielnitchi fagadui, in schimb, ajutor la nevoie.

Aceasta alianta a domnului Moldovei cu Cazacii nelinistiinsa atat pe Matei Basarab cat si pe noul principe al Transilvaniei,Gheorghe Rakoczy al 11 -lea. Ei se sfatuira sa-1 indeparteze decide pe tron si dadura, in acest scop, ajutor de oaste unui boier mol-dov ean, logofatul Gheorghe Stefan, care ravnea domnia. VasileLupu fu surprins nepregatit si trebui sa fuga la Hotin, iar de acolopeste Nistru, asteptand ajutor dela ginerele sau Timus. Acesta sosiinteadevar, Gheorghe Stefan fu respins, dar biruitorii, in loc sa fiemultumiti cu atata, pornira mai departe, peste Milcov, spre a pe-depsi pe Matei. In lupta care avu loc la Finta, vitejia batranuluidomn muntean triumfa iarasi ; desi ranit la picior de un glonc,acesta statu in mijlocul ostasilor sai, luptand alaturi de ei si im-barbatandu-i. Silit sa se retraga, cu pierderi grele, Vasile fu urmarit

ca

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARAB $1 VASILE LUPU 329

de Gheorghe Stefan care lua de data aceasta definitiv domnia.Timus isi gasi moartea aparand cetatea Sucevei, iar socrul sautrebui sa piece peste Nistru si de acolo la Constantinopol, undeiii ispravi vieava.

Un an dupa lupta dela Finta, in 1654, inchise ochii MateiBasarab. Cu pucin inainte de moarte, avu el durerea sa vada orascoala a Seimenilor Dorobanvilor, ostasi cu plata, care facuramulte neoranduieli, cerand sporirea soldelor, $i ucisera ckiva

....+001100511"111POPP.,.----

Fig. 127 Manastirearefacute in

Caldarusani, vedere din avion. Lacaqul §i chiliile aufost timpul domniei Regclui Carol I (C. M. I.).

boieri. Inmormantate mai intai in Biserica Domneasca din Targo-viste, famasicele pamantesti ale voievodului au fost duse mai tarziula Arnota, ctitoria sa din judevul Valcea. Tot Matei a ziditmanastirile Caldaru,sani, (vezi fig. 127), Strehaia, Dintr'un lemn(Valcea), Sadova (Dolj), Maxineni (Ramnicul-Sarat), Slobozia luiEnache Postelnicul (actuala Slobozie din Ialomiva), precum bisericinot la manastirile Negru Voda din Campulung, Plataregi Fi Plum-buita (Ilfov), Liictilece (Dambov4a), Episcopia din Buzau §i Brebu

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

330 EPOCA LUI MATEI BASARAB VASILE LUPU

(Prahova). A zidit apoi biserici in Bucure§ti (a Sarindarului aSfintilor Apostoli Petru si Pavel), in Targovige (doua biserici cuhramul Sf. Nicolae), in Craiova (frumoasa Biserica DornneasCa),in Gherghita (Biserica Domneasca), §i la Dreiganesti (Teleorman) ;traditia ii mai atribuie cate un laca§ la Caracal, Pitesti, Ploesti§i Ccilugareni.

In afara hotarelor, Matei a ridicat trei biserici : una in Ar-deal §i doua in Bulgaria. Biserica din Ardeal se afla in Satul Porcesti(judetul Sibiu) a fost zidita in 1653, din Aprilie papa in Sep-temvrie ; cele doua. din Bulgaria se gasesc pe malul Dunarii. Unae la Vidin, cu hramul Sf. Vineri ; cea de a doua, avand hramulSfintilor Apostoli Petru §i Pavel, se afla la ; chipul lui Ma-tei 5i acel al sotiei sale, domna Elina, se vad Inca, la locul decinste, pe peretele ctitorilor.

Doamna Elina e ctitora bisericii din Fierasti (Ilfov) pe carea ridicat-o din temelie cu osteneala §i in parte... a... fratelui" eiUdr4te sau Iorest Nasturel". Tot ei i se datorwe biserica dinNegoesti (Ilfov). La manastirea Slatioarele, doamna e infati§ata petabloul ctitoricesc impreuna cu Ecaterina, sotia lui Alexandru alII-lea (1568-1577), prima ctitora ; ea a dat manastirii o mo§ie §ia facut probabil repara %ii §i pictura bisericii. Numele doamnei Elinaapare de altfel impreuna cu acela al lui Matei pe multe din pisa-niile manastirilor §i bisericilor ridicate de acesta. Il intalnim astfella Strehaia, la Maxineni, la Laculete, la Platare§ti, etc.

Nu s'a stabilit pans acum cu preciziune numarul ctitoriilorlui Matei Basarab. Un contemporan, clericul sirian Paul de Alep,care a fost prin Muntenia in doua randuri in timpul domniei lui,da cifra de o sutii cincizeci de manastiri si biserici, zidite magnificdin piatra". Este, evident, o exagerare. Cronica carii, scrisa maitarziu, da numai douiizeci de biserici §i manastiri, ceea ce e subrealitate. Un lucru e sigur insa : Niciunul dintre domnii Tarii Ro-manesti nu a ridicat ateitea hicasuri bisericesti ca Matei Basarab.

$i Vasile Lupu a fost un mare ctitor : a inaltat o suma delaca§uri sfinte, mai putine la numar e adevarat decat vecinulsau, dar mai impodobite, mai bogate. In plus fata de acesta, s'ainteresat de aproape de conducerea centrala a Bisericii rasaritului,aka dar de Patriarhia din Constantinopol, stabilind norme not degospodarie, platindu-i datoriile, provocand chiar intrunirea unui

$1

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro


Fig. 128 Biserica Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria lui Vasi le Lupu, restaurati deRegele Carol I. Zidurile sunt acoperite in intregime de sculpturi in piatrl.

(D. P.).

P'

°

-..1J) . 1

.

i 1 . j, 1,1!-. ..-, so

r.,. ,ir. -).lu , irk.

1. [dill.- 4, , . - ' 1. 11. 1. . , . .

,, ...,,,,:',..,..._ cid ,e- 'Ilf ..:'.14. ",, j; .` ---......11 .

p'- - .i4%' 41 ° -;;

h

T , , .

i.

11,14,,ti,piaDi,

,.....-i. . 454_,.,, .. .,,`.

....Ala '. ;I.71. , -, -,.. IA.: . 1.. 1

II j.. ;144! ,,;;.:i :1:14 ". 1Pei ,:" ;:nc.,.?',.i PSi ''., Y. .- .1,11.3i, Mil

:I .... ,-", .t.375T3'J....,...<771

°.r-,o6-.;

www.dacoromanica.ro

332 EPOCA LUI MATEI BASARAB SI VASILE LUPU

' ''cr, .-

7.7 __. f_- b - ilE ,,,, 0

. ....-

.

. .-,

,

-

22,A1,4 .

t.../SULleery B.- 2L b$1,17C

--

V

. oc °

",,4M ?--N?4Crt,%.34,,rt`e- -*.2Pt.An -"` 41, tat

. .1 fAVAI2A

,

ti41CcetZtbAKII A A At

."-.t

- "'V

r-f .

i

',mew r°'

4 1-,

- t.,Le t-

...alma r4V114t 110 tA

5.-

Fig. 129 Detaliu dela Biserica Trei Ierarbi din Iasi. Usa de intrare, u§orogivala, §-i pisania. Se observa bine dantela de piatra sculptata care acopera

zidurile laca§ului. (D. P.).

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARAB $1 VASILE LUPU 333

sobor sau sinod la Iasi (1642), in care s'au discutat probleme dog-matice. El poate fi considerat deci sub raportul bisericesc, cumera de altfel si sub acela al fastului ca un adevarat urmas alimparacilor bizantini.

In ce priveste constructiile, Vasile Lupu incepe prin a ispravibiserica Sfeintului loan Botezatorul din laii, ctitoria lui Miron Bar-nowski, pe care acesta nu apucase s'o faca decal pans la inalcimeaferestrelor. Pisania ne arata ca lucrarea era gata in Noemvrie 1635.

I; I

1-77=1:711:1

Fig. 13o Biserica Golia din Iasi, ctitoria lui Vasile Lupu. Numele 11 are delaprimul ctitor, boierul Gale. (D. P.).

In anul urmator, domnul face biserica din erbefti (judecul Neamc)cu hramul ,;marelui mucenic Gheorghe". Urmeaza, in 1638, bisericaSfeintul Atanasie dela Copou ; pisania, in limba slava, pomenestepe domn, pe iubita doamna noastra Teodosia §i iubicii copiii meiIon voievod si Maria si Ruxandra" ; adaoga de asemenea stirea calacasul s'a sfincit cu mana prea sfintitului patriarh Chirac.

Cea mai frumoasa dintre ctitoriile lui Vasile Lupu este, farananastirea Trei lerarhi din laii (vezi fig. 128). Bogatul siIndoiala,

www.dacoromanica.ro

334 LPOCA LUI MATEI BASARAB $1 VASILE LUPU

ambisiosul voievod n'a crusat mijloacele pentru a realiza o operacare sa impresioneze si a impresionat inteadevar atat pe con-temporani cat §i pe urmasi prin trainicia §i valoarea *materia-lului piatra si marmura prin mulcimea si varietatea podoa-belor. Bine proporsionata, eleganta chiar, inspirandu-se atat inlinia generals cat si in diferitele detalii arhitectonice, din stilulcaracteristic moldavo-bizantin al lacasurilor anterioare, biserica eacoperita Tusk' de sus pans jos de sculpturi in piatra, dispuse insiruri orizontale, niciunul la fel cu celalalt (vezi fig. 129). Este un(Aces de impodobire, deoarece nu se sine seama de valoarea func-rionala a diferitelor parsi ale cladirii. Nici profuziunea de our nueste in avantajul ei. Totusi, nu se poate nega ca Trei Ierarhiiraman una din operele reprezentative ale arhitecturii noastre bise-ricesti.

Intre Prut Nistru, Vasile Lupu a ridicat doua biserici : unain Orheiu, alta supt cetatea Chiliei". Pisania celei dintai nu ne dadata zidirii ; deoarece Irma ea aminteste numele Doamnei Teodosia,rezulta ca lacasul e cel mai tarziu din 1639: in acest an, dupa. 6

Mai, moare prima sosie a voievodului. Pisania celei de a doua arataca lucrarile s'au inceput la 1/11 Martie 1647 si s'au ispravit la 3oMai (9 Iunie ) 1648. Biserica din Chilia poarta hramul sfantuluiNicolae. Vasile Lupu e ctitor si la Pobrata unde a refacut zidul im-prejmuitor. Ultimul lacas pe care a apucat sa-1 ispraveasca dezidit, fara insa a-1 zugravi, este Hlincea ; aci, in locul ctitoriei maivechi, a ginerelui lui Petru $chiopul, a inalsat el o biserica, avandhramul marelui mucenic Gheorghe. Zugraveala se datoreste lui$tefanisa Lupu.

Tot $tefanisa Lupu a ispravit si puternica si infasisatoareabiserica a manastirii Goliei : e cea mai mare dintre ctitoriile parin-telui sau (vezi fig. 13o). Pisania, in limba slava, spune : Eurobul Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos Io Vasilie Voe-vod, am zidit aceasta sfanta manastire §i nefiind savarsita de mine,cu ajutorul lui Dumnezeu Io $tefan Voevod, fiul lui Vasilie Voe-vod, am savarsit-o, la anul 7168 (166o) Mai 24" (3 Iunie stil nou).Infasisarea acestui laca§ se deosebe§te simsitor de aceea obisnuitaa bisericilor moldovene contemporane ; se simte o dubla influensastrains : a barocului pe de o parte, ruseasca pe de alta ; aceasta din

si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 33S

urma" se observ6 §i in pictura: care a fost facuta de me§teri r4, delaMoscova.

In afara hotarelor, Vasile Lupu a zidit, din piatra, bisericaSfanta Paraschiva din Liov (1644, August 15/25) §i a inzestrat-ocu o movie din apropierea ora§ului, cumparata dela un polon. Ele de asemenea ctitor la manastirea Shinta Lavra din Moreea (Pe lo-ponez), in tinutul Kalavryta ; o insemnare posterioara, greceasc51,arata ca a fost cladital acea manastirea cu bani moldovene§ci, ailui Vasile §i ai lui $tefan Voevod §i ai lui loan Voevod ai Eca-terinei Doamna (cea de a doua sotie a lui Lupu) §i ai altor boieridin Vlabia".

BIBLIOGRAFIE

Urmasti lui Mihat Viteazul. GENERAL P. V. NASTUREL, Luptele delaOgrenn si Teisani din zilele de r3 si 14 Septemvrie 1602 (7111), in An. Acad.Rom. Mem. Sect. 1st., S. 2. t. XXXII (1909-1910), p. 845-864 ; V. MO-TOGNA, Razboatele lui Radu $erban (1602-1611), in Mem. Sect. 1st. AcadRom., 3, t. VI (1927), p. 241-321.

Movilestn. N. IORGA, Legaturile Principatelor Romane Cu Ardealul dela1602 la 1699, in Studii si Documente, IV, Bucuresti, 1902, p. ICCCXV ; NIORGA, Doamna llri leremia Voda", in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., c. 2.

t. XXXII (1909- 191o), p. 1019-1078 ; AUREL H. GOLIMAS, Lupta dectsivadela Tatareni si capitularea dorobantilor deasupra Tautestilor, 22 Noemvrie 1611,

1935, 3o p. in 16°.Influenta greceasca. Miscarile contra Grecilor. D. RUSSO, Elenismul in

Romama. Bucuresti, 1913, 7o p. in 8°.

Matei Basarab si Vasile Lupu. ION SARBU, Matei Vocla Basarabasauswartige Beztehungen 1632-1654, Leipzig, 1899, XI + 356 p. in 86; L.T.COLONEL I. ANASTASIU, &Italia dela Finta, Targoviste, 1902, 48 p. in 16° ;CONST. C. GIURESCU, Uciderea vizirului Mohamed Tabani Buiuc,torn! int Vasile Lupu. 0 scrisoare inedita, in Rev. 1st., XII (1926), p. 98-103 ;I. IUPAS, Inceputul domniei lui Matei Basarab st relatiile Int cu Transilvania,in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., S. 3, t. XII, (1932-1933), p. 347-37o ; NIORGA, Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de Rasarit in tutelarea pi-triarhiei de Constantinopole si a bisericii orhodoxe, in An. Acad. Rom. Mem.Sect. 1st., S. 2, t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236 ; CONST C. GIURESCU,Le voyage de Niccolo Barn en Moldavie (1633), Paris-Bucarest 0925, 56 p. zn8° ; FR. BABINGER, Originea lui Vasile Lupu, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom.,s. 3, t. XIX (1937), p. 137-146; CONST. C. GIURESCU, Matei Aga dirtBrantoveni, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, p. Tooito.

§i

sprain:-

1651,

www.dacoromanica.ro

SERBAN CANTACUZINO. CONSTANTIN BRANCO -VEANU. CANTEMIRESTII

...Cu voia fi cu sfatul parinteluiVlddicdi ti a egumenilor fi a boiari-lor fi at tuturor capeteniilor fi atoatd tara rugandu- mi -se, ne-au ra-dicat Domn, iar Domnia Mea aceea-sta nu o ai fi pohtit... ca de niciunile lipsd n'am Post, ci ca un Domneram la casa mea, ci numai pentrurugaciunea tuturor... fi pentru ca sanu vino niscari straini Domni asupraprai fi a saracilor necajeascafdr'de mild fi sa pustiiascd tara, pen-tru aceia am luat Domnia Mea jugulacesta asupra Domniei Meale" .

(Scrisoarea lui Brancoveanu din 23

Noemvrie 1688 catre egumenul ma-nastirii Braneoveni).

Urmasii lui Matei Basarab Vasile Lupu. Dupa domniilelungi ale lui Matei Basarab Vasile Lupu, urmara, atat intr'o taracat si in cealalta, o serie de domnii scurte fara prea mare Insem-natate. In Muntenia, trebue pomenit mai lntai Constantin $erbanBasarab (1654-1658), zis Carnui, fiul nelegitim at lui RaduSerban succesorul la tron at lui Matei. Porecla lui se explicaprin aceea ca fiind banuit ca ar umbla dupa domnie, fusese In-semnat" la nas de catre Matei Basarab. In timpul lui, SeimeniiDorobantii se rasculara din nou, ucizand 15 boieri jefuind panasi bisericile. Domnul facu atunci apel la Gheorghe Rakoczy al II-lea,Principele Transilvaniei, care-i era prieten, si la Gheorghe Stefan,

pi

si

si

si

si

st

si

www.dacoromanica.ro

TARA ROMANEASCA INTRE 1601 *11821DE

CONSTANTIN C. GIURESCUHarta No. 9

8

Rosia

Mures

0DEVA

Hateg

°Caransebes

Mehadia

Adakal6hOrsova

0

latna

R0 p.

0Blaj

ALBA IULIA

A N S

SIBIU

r__, en;

Cure ruled

1s- et.tre "(-PValea

PorceniTism6ana

00 Brachceni

. Baia de Arami

Tcipolnita

SeverinoCerneti

StrehaiaCladova

OstrovulFlarentiR

.0Negotm

L Coziaota

Polovragt Nur z6

6. &Idea

BaliFdei ro Enstrtfa F

Titt,v.clu6

"to..4

SarafinCortietSuici

o'lesca

musetest

TG.JI

Creteti

Vidin

°Drincea

Ce ta tea

2Calafat

Lom Palanca

0SIGHISOARA

CO-

Miercurea

L V A N I A

FAGARA

Qo ;RASOVrc Viva ti

Vrat20 .3\1/44.,c

R:\;a'ar

apigneni esti

°Alb sti 7Campulunocarltienesti

C.HARGLiculete

?ie.( P.Predeal

Sinaia

Teitlani xbu6

Surpat l®

R.VALCEacneleMarll

OeUnLem Slatioar fe ,

Tg.Bengai(Carbunesti)

Cotmeana

Se

LEGEN DA

Orase 6 ManistiriO Targuri Cetatio Sate X Locuri de luptg

0, Mamul6

tanesti6

Craiova0

Jifianu

6arcea,

POLONIC

0PITE.STI

oGlupavii

0

Doiesti

TARGOVTE

St.C1-ibjd0

XOgretin

Weal

0

Trotu

if O

6Mera

Fo sani .

Adjud

o Domne

ac

P.Buz u Va) llaVodal

Nehoiasu

si:24

0Sarata

01L

ECUCI

MirtinestiMaxineni

R.Sarat

BUZAU() s

rginel,, ampina Mastanesti o(Apostoiacne) V- bineiDealt', Scireni °V1.Schiailor)©170ESTI

isvadul

T

7

Ranesti o e°at Iranie sus o

poso lea

xrinta GherghitaminggioriMitaSarU Vil,,nuraslxpirme,esti)

0 .0.co

nagov ocajogeniFierbinfl11 Caldirusan7

aiaos ,o ,0

Atillnat, 1410nlita

Plumbuita luiteach. taelincul

Glava loc Fundeni herasi°biles*

ornate

SLATINA

Clocomoc

Brancovent

0Caracal

Pottattooer,'

CURESTI a`...,Vacaresti

DAeei 6Heisti0

CilugireniCamCa.

GIURGIU

RUSCILIC

Filciu

Galati'o././BRA ILA

eats 7/Vizirul

Faurei

1Cahulo

0

0

en

0 20 40 60 80 100 Km.

o To bee

CHILIA N.

ISMAILCartel

Wacin0 LA ISACCEA

Orasul de Floci

Rusti eVede0

6Pldviceni6 Sadova

SchelaCiobanutui Corabia0 ,TURNU

Rahova

e.s

NicopoliZimnic

0Mg.0

Sistov

OBabn

0

PhitirestiNegoesti \Clocanesh

oRadovanul rslaCo en, 0/t vita

.R.0`S ILIST

TURTUCAIA

.Lichir sO

Beala

Razgrad0

Arbinasio(Poroiste)

SUMLA

0uciuk Kainargi

oULCEA

Sulina

414.Babadag

Harsova

0'Boazchioi(Cernavoda)

47

Bazargic

Varna

x4.

Mangalia

BakiC Cavarna0

0 Constanta

Oheorghe

ti

03

co

dk"

61Ifogosoaia S Fan sti

P. BaneasaMPera Arumati0 0

Mara Domn.Plumbuita6Fundenii-D.

6Pantelimon

re,

Chiajna

flopCotroceni 6

BUCURESTVicirefti 0

Popesti 0

Colentina

MarcutaM.,MCernicatimbovita

Chna

BUCURESTII cu IMPREJURIMI

T

T

r11.'

7

I_el\ ', `k'st.

0)..,Ir

01

1 X.

0 Al

.

1. 0

Vieor\it..f

4.-

6

!),`

'...

.

is

B

C

O.

'><' )(7. itA\

1

or;

I

V

`

Fritest,

/0

00a.ieni ,61

6

rb

Jra

Xl

"N.'S.

6

i

eO

D

tT

11111..

C.7

mA

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN SERBAN GHEORGHE STEFAN 337

Domnul Moldovei. Acestia trimisera inteadevar cate o armatain lupta dela oplea, rasculatii furl sfaramati de catre Ardeleni ;urma apoi o adevarata vanatoare a celor scapati din lupta. Rezul-tatul final fu din cele mai rele pentru puterea noastraIntr'adevar, odata desfiintati Seimenii $i Dorobancii, oastea mun-teana ramase cu totul slabita, ne mai putand constitui, ca in trecut,un mijloc de aparare a tarii si a domnului ei. Dad. Brancoveanuar fi avut armata lui Matei Basarab, el n'ar fi sfarsit sub sabiacalaului, la Constantinopol.

Contemporan cu Constantin Serban, e, in Moldova, Gheorghe$tefan (1654-1658). $i acesta sta in relatii bune cu Principe leTransilvaniei, Gheorghe Rakoczy al II-lea. Din cauza legaturii careera intre cele trei sari romanesti, legatura care amintea pe aceeamai veche, din vremea lui Mihai Viteazul, Turcii devin banuitori.Ei se folosesc de faptul ca Ralcoczy intreprinde fara voia lor, o ex-peditie in Polonia (voia sa ocupe tronul acesteia !), expeditie la caretrimit cate un detasament si Gheorghe Stefan si Constantin Serban,pentru a scoate din domnie pe acestia doi. Ralcoczy insusi e inlocuitsi moare curand dup5. aceea (8 Iunie 166o) de pe urma ranilor ca-patate lute() lupta cu Turcii.

Duca iesirea din domnie, atat Constantin Serban cat si Gheor-ghe $tefan au pribegit multi vreme prin straini, tragand mereunadejde incercand sa-si recapete domniile. Cel dintai a ajunschiar, pentru scurta vreme, sa stapaneasca Moldova, la inceputulanului 1661 ; si-a sfarsit vieata la Waniowice, in Po Ionia, in 1685.Constantin Serban a zidit biserica Patriarhiei din Bucuresti (vezifig. 131), o biserica in satul Tinaud din Ardeal si alte doua innordul Ungariei. Gheorghe $tefan a colindat prin multe tari ; a

fost in Austria, in Prusia, in Rusia, cu al carei car incheia.se,pe cand era domn, un tratat chiar si in Suedia ; sfarsit zilelela Stettin, in 1688. Ramasitele sale pamantesti au fost aduse intaxa si ingropate la manastirea Cain, ctitoria sa.

Mihnea al III-lea urmasul lui Constantin $erban Basarab e una dinfigurile cele mai curioase si mai interesa.nte ale istorici noastre ; face parte dinaceeasi categoric cu Despot si Gaspar Gratiani. Ca si cel dintai, el e straincronica %aril it numeste Grec camatariu", feciorul lui Iane Surdul dar cautase se prezinte inrudit cu domnii de call, dandu-se drept fiul lui Radu MihneaCa si cel de al doilea, a trait la Turci, dar odata suit pe scaun, se ridica im-

COnst. C. Giurescu Istoria Romanilor, Ed. II-a 22

SI

militara.

yi

ti

www.dacoromanica.ro

338 URMA$I1 LUI MATEI BASARAB

Fig. 131 Biserica Patriarhiei din Bucure§ti, ctitoria lui Constantin $erbanBasarab, dupa lucrarile de restaurare facute in vremea noastra de catre ra-

posatul Patriarh Miron Cristea. (D. P.).

V.Wr.E

LO.

www.dacoromanica.ro

SERBAN CANTACUZINO (1678-1688) 339

porriva for si le face razboiu, cu acelas rezultat de altfel. Are insusiri : e poet,erudit, caligraf, cunoaste turca, araba, persana, greaca, latina romana. Iii iaca model pe Mihai Viteazul'si iii schimbi, spre a-i semana, numele, zicandu-si :Io Mihail Radu Voevod". In urma rascoalei impotriva Turcilor, a trebuit saparaseasca tronul ; a murk la Sitmar, in 1660.

Partidele boiere§ti muntene. In vremea aceasta, boierimeamunteana a iunsese foarte puternica §i bogata ; ea era impartitain doua partide : una a Cantacuzinilor, avand in frunte pe postel-nicul Constantin Cantacuzino, boier intelept §i foarte avut, frun-tasul boierimei muntene ; cealalta, a Balenilor, dupa numele luiGheorghe Baleanu, marele ban.

Constantin Cantacuzino era ginerele lui Radu Serban : luase in casatoriepe fiica acestuia, Elena. A avut Base feciori, toti marl dregatori, unul dintre ei,5erban, a ajuns chiar domn ; altul, Constantin, mare stolnic, a fost cel maiinvacat boier al vremii sale. Una din fiicele Postelnicului a tinut in casatoriepe Papa Brancoveanu, tatal viitorului domn.

In urma unor intrigi §i a unor pari nedrepte ale boieruluiStroe Leurdeanu, din partida Balenilor, postelnicul Constantin Can-tacuzino este ridicat dela moia sa din Prahova, dus la manastireaSnagov sugrumat (1663). Dupa mazilirea lui Grigoraxu Ghica,domnul din ordinul earuia se facuse aceasta crima si care indatadupa aceea se caise amar de gestul sau, sotia §i feciorii celui ucisincepura insa o actiune energica de reabilitare a Postelnicului §i depedepsire a lui Stroe Leurdeanu. Actiunea for e incununata, in celedin urma, de succes ; mai mult chiar, unul dintre feciori, §i anumeSerban, izbute§te sa ia domnia (1678).

In rastimpul dintre 1663, cand a fost ucis Postelnicul si 1678, cand s'asuit pe tron fiul sau, s'au perindat in Tara Romaneasca patru domni ; mai deseams este Antonie Voclii din Popesti, un batran bland si bun ; in vremeaare loc pedepsirea lui Stroe Leurdeanu si reabilitarea memoriei Postelnicului.

erban Cantacuzino (1678-1688) era inalt, avea opre impunatoare, maiestoasa §i o voce foarte puternica. La. Inceput,a pedepsit a persecutat pe mai multi dintre membrii partidei ad-verse ; mai tarziu, a cautat sa curme conflictul, casatorind pe unadin fiicele sale cu nepotul lui Gheorghe Baleanu.

si

8i

www.dacoromanica.ro

340 SERBAN CANTACUZINO

Radu Popescu, cronicarul partidei Balenilor, descrie astfel inceputul dom-niei : Mare fi Intunecat nour qi plin de fulgere si trisnere au cazut pe TaraRumaneasca cu $arban Voda, carele ca cu neste trasnete cu raotatia lui au sparssi au dazraclacinat nenumarate case de botari si de slujitori si de saraci $i premulti au omorit cu multe feluri de cazne gi i-au saracit cu multe feliuri depedepse".

$erban Cantacuzino insoceste pe Turci in campania pe careo fac acestia impotriva Imperialilor, asediind Viena (1683). Fiindcaera insa cu sufletul de partea crestinilor, el nu pune in tunurilesale ghiulele adevarate, ci unele care nu faceau stricaciuni. Mu ltu-mita rezisterAei eroice a garnizoanei sale $i mai ales ajutorului pecare i-1 da Ioan Sobieski, regele Poloniei, Viena rezista asediulut ,Turcii, dimpotriva, sutera o mare infrangere ; in retragere, ei 0.-rasesc bagajele munitiile. Aceasta infrangere e inceputul de-caderii turcesti ; in 1686 e cucerita Buda, unde steagul cu semilunaflutura din timpul sultanului Soliman at II-lea ; in anul urma-tor crestinii repurteaza o mare biruinta la Mohacs, acolo unde fu-sesera infranti mai bine de un veac si jumatate inainte. In fe-lul acesta armatele imparatului Leopold ajung la hotarul Tarii Ro-manesti. $erban Cantacuzino se hotaraste atunci sa inceapa tra-tative cu crestinii, spre a scapa de suzeranitatea turceasca. Se facFropuncri de o parte si de alta, dar tocmai cand era sa se in-cheie actul, in care scop trimisese o numeroasa delegatie la Viena,in frunte cu unul din fravii sai, $erban moare.

Domnia lui e insemnata prin fapte de ordin cultural. Elintemeiaza, la Bucuresti, in 1679, o scoala de invafatura superioara,Sal, cum se spunea atunci, o Academie, unde cursurile se faceau insain greceasca veche. Tot el pune sa se traduca in romaneste matmulte carti bisericesti, dintre care cea mai insemnat.' e Biblia (1688).A zidit manastirea Cotroceni unde i se afla mormantul.

Constantin Brancoveanu (1688-1714) a avut una din dom-niile cele mai lungi din istoria Munteniei. Nepot al lui $erbanCantacuzino mama sa era sora fostului domn fruntas intredregatori era vel logofat stapanind o avere insemnata simulcumit cu situatia sa, el nu voia tronul ; a fost insa impins sa-1primeasca de catre ceilalci boieri care-i precuiau firea chibzuita,pasnica aleasa (vezi fig. 132).

si

si

i

p

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BRANCOVEANU 341

Fig. 132 Constantin Brancoveanu §i cei patru fii ai sal, Con-stantin, Stefan, Radu qi Matei. Dedesubt sterna tarn. Inscripvia,in italienege, ne arata ca aceasta gravura s'a facut dupi uciderea

Voievodului. (D. P.).

,:-W. 7.--

711,1ec

47dfcs se h. aft.

-

VItirat, ,,"tjtc!..11t

t.. ;....' 7 ''`, ,o . _.,. t ,_.,.,Ain...v....L.... aV.. ee..:r e,.....

-

www.dacoromanica.ro

342 CONSTANTIN BRANCOVEANU

Cronica tarii ne arata cum s'au petrecut lucrurile : Logofete i-auspus boierii noi cu totii pohtim sa ne fii dome ". Brancoveanu zise : Darce as vrea eu cu Domnia ? De vreme ce ca un Domn sant la casa mea, nu-rnitrebue,te sa fiu ; ear ei zisera : Ne rugam nu lasa Ceara sa intre alti oameni,sau rai sau nebuni, sa o strice, ci fii ! $i-1 luara de mini vi-1 impingea de spate

acolea fiind qi un Capegiu tmparatesc pentru trebi imparate§ti, it duseasepre el la Mitropolie, dusera caftan la Capegi-bas.a al imparatului de 1-auimbracat cu caftan si intrara in biserica de au citit molitvele de domnie si aumers de i-au sarutat mina, zicandu-i : Multi ani !"

La inceputul domniei, armatele imparatului Leopold au intratin card si au stat catava vreme, facand tot felul de rechizivii, cerandhrana, furaje si altele. Sosind insa. Tatarii, ele se retrag in Ardeal,urmarite de acestia si de Brancoveanu ; intre Zarneiti §i Tohaniare toc lupta (I690) in care Austriacii sunt invinsi iar comandantullor, generalul Heissler, e prins. Dar nu dupa mult timp, relaviile serestabilesc, ba chiar in 1695, Brancoveanu e f5.cut Principe alSfantului Imperiu". Sultanul, la randul lui, 11 intareste in scaun :situavia domnului muntean era din cele mai tari.

In acelasi an, se reiau luptele dintre Austriaci §i Turci, carelancezisera in ultimul timp. La Zenta, in 1697, cei dintai repur-teaza o victorie stralucita : urmarea fu pacea dela Karlovitz (1699),prin care ei capita Ungaria si Ardealul, Turcii ramanand, la nordde Dunare, numai cu Banatul Timisoarei. In acelasi an, Branco-veanu capita dela Sultan domnia pe vieara. Aceasta insa nu im-piedeca, patru ani mai tarziu, (1703) sa fie chemat, in urma intri-gilor dusmanilor lui, la Poarta ; o asemenea chemare era intot-deauna cu primejdia tronului, ba chiar si a vievit. Mulvumita insanumeroaselor pungi de bani pe care le da, Brancoveanu nu patenimic de data aceasta ; el intalneste la Adrianopol pe marele vizir,it atrage de partea sa si se intoarce din nou in scaun. Urmeazaapoi o epoca linistita, de belsug, cea mai frumoasa epoca din domnialui. Voievodul, inconjurat de o familie numeroasa, cladeste palate,biserici si mana'stiri, incurajeaza arta, sprijina pe carturari, duce ovieata placuta, in stralucire §i lux.

Aceasta vreme fericita vine pans in 1711, cand izbucneste unnou razboiu, de data aceasta intre Turci si Rusi. Brancoveanu stdin rezerva, voind sa vada tine va birui ; un boier de al sau care-tera si ruda, spatarul Toma Cantacuzino, trece insa cu o parte dincalarime la Ru§i, si le ajuta sa cucereasca Braila. Impotriva astep-

si si

si

www.dacoromanica.ro

fINV

aAO

DN

YT

HE

NIIN

IVIS

NO

D

tf. I, U.. t:Q, 6I hOtiNT.

-*

Fig. 133 Constantin Brancoveanu, sotia sa Doamna Marica copii lor, pe tabloul ctitoricesc dela Hurezi.Aceste fresce sunt printre cele mai remarcabile pe care le-a produs arra romana. spune ccicbrul bizantinologCh. Diehl ele marturisesc despre continuitatea traditiei bizantine stralucirea extraordinara pe care o dada

artelor domnia lui C. Brancoveanu". (D. P.).

: 0 .i:'-_1'.1--\--:-1, ,,...*-, , :,_.

- , : lcf' .

.. A - , . .1

-!,."4- .,-.. 1k ::' ...-'ttit+i co."7° . -

ft

(T44. k j

°

o

,

'4---11

1Ii."--F,°

,

?;-

.. 1-"Q"..*-- 'S

77

$i

0z

zz

www.dacoromanica.ro


tarilor, de data aceasta, biruira Turcii ei incepura sa banuiascapc domn de necredinta. Se adaogara apoi intrigile dusmanilor sai

intre acestia erau chiar boieri din apropierea tronului, maimult chiar, rude de ale sale ca stolnicul Constantin Cantacuzinose adaoga in sfarsit, faptul ca Brancoveanul daduse sa i se batsin Ardeal o medalie de our cuchipul sau, ceea ce putea fi

considerat ca un semn de in-dependenta. (In realitate o fa-cuse spre a sarbatori implini-rea a 6o de ani). Toate aces-tea grabira sfarsitul bogatuluidomn muntean, a carui uriasaavere era si ea o pricina depierzare. In apropierea Pasti-lor, in anul 1714, sosi la Bucu-resti un trimis al Sultanului.Brancoveanu it primi in divan,nebanuind nimic, cand deodatavazu ca i se pune pe umar na-frama de matase neagra, sem-nul maziliei. Fara sa incerce oimpotrivire, porni el impreunacu familia (vezi fig. 133) si oparte din averi, la Constanti-nopol. Aci fu inchis la Edicule(inseamna Sapte Turnuri"), ise confiscara toate bunurile.pana §i banii pe care-i aveadepusi la Venetia 400.00clei in ziva de 15 August,and implinea cei 6o de ani, fupornit, in picioarele goale, la locul de osanda. Intai se taie capulsfetnicului sau de incredere, Ienache Vacarescu, apoi capetele celorpatru feciori, Constantin, Stefan, Radu Matei ; la urma, dupa cevazuse toata grozavia, capul lui Trupul ii fu adus, mai tarziu,in tara ingropat la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, zi-dita de el, sub o candela puss de sotia sa Marica (vezi fig. 134).

1 '0'1

rt

Fig. 134 Candela de deasupra mor-mantului lui Brancoveanu, puss deDoamna Marica. Inscrip %ia e in roma-neste. Stilul caracteristic brancovenesc.

(C. M. I.).

§i

§i

§i

§i

§i

insu§i.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 345

Candela, descoperita in 1914, tocmai cand se tmplineau doua sute de amdela moartea domnului martir, are urmatoarea inscripvie Aceasta candela, c.:s'au dat la Sfeti Gheorghe cel Nou, lumineaza unde odihnesc oasele fericituluiDomn Io Costandin Brancoveanul Basarab Voevod iaste facuta de DoamnaMariei Sale Maria, carea 5i Maria Sa nadajduiaste in Domnul iarasi aice sa i seodihneasca oasele, Iulie in 12 zile 7228" (172o).

Ctitoriile. Constantin Brancoveanu a fost un mare credin-cios. Cronica it arata ca pe un domn cre§tin §i pravoslavnic, cudragoste §i cu ravna cre§tineasca §i fierbinte" : nu e deloc o exa-gerare. Acest puternic sentiment 1-a calauzit intreaga sa vie** §ii-a fost sprijinul cel mai tare in ceasul crancen al mortii.

Numeroasele laca§uri dumnezeie§ti pe care le ridica, le reface,le inzestreaza pe intreg cuprinsul 'Orli §i in afara hotarelor ei, suntmanifestari concrete ale credintei sale. Inca pe and era boier, inaltael doua biserici pe proprietatile lui : una la Potlogi, in Dambovita,alta la Mogoioaia, langa Bucure§ti. Scurt timp dupa ce se suie pescaun, in vara celui de al doilea an de stapanire (1690), incep lu-crarile manastirii Hurezi (Valcea) punandu-se temeliile. Aceste cea mai de seam ctitorie a lui Brancoveanu ; constructia lui, cumodificarile aduse ulterior, cu zugravelile, cu adaosele, cu diferiteleparadise, tine pans in 1705 (vezi fig. 135) ; esentialul era gata insala 18/28 Septemvrie 1697 cand domnul, vizitand manastirea, o gasigrijita de tot". Tot in Valcea, ridica credinciosul domn o nouabiserica, de piatra, in locul celei vechi, de lemn, la manastireaMamul. La Brancoveni, a§ezarea sa de ba§tina, vechiul laca§ este deasemenea inlocuit printr'unul nou ; aceasta se face in 1699. Bucu-re§tii se bucura, sub raportul ctitoriilor, de o deosebita grijk treimanastiri, Sfeintul Gheorghe Nou, Sfantul loan Grecesc pe loculunde e azi Casa de Depuneri §i Sfantul Sava avura bisericile,neincapatoare sau intunecoase, inlocuite prin altele, de proportiimari §i frumos lucrate.

Impreuna cu unchiul sau Mihai Cantacuzino, facu Bran-coveanu intre 1691 §i 1697 o puternica manastire, la Ramniculrat. Inconjurata de ziduri inalte de 8 'metri, prevazute la colturipe doua din laturi cu turnuri patrate sau octogonale, ea era §i un locde aparare" §i multa scapare" pentru populatia de prinprejur.

In afara hotarelor, credinta §i darnicia domnului ridicara

laca

:

si

www.dacoromanica.ro


Fig. 135 Biserica manastirii Hurezi, ctitoria cea mai de seams a lui Con-stantin Brancoveanu (0. N. T.).

www.dacoromanica.ro

PALATELE LUI BRANCOVEANU 347

biserici not la Fagaraf (1698), la Ocna Sibiu (1701), la Ismail(1698) si la Galata, un cartier al Constantinopolului (1698).

Vrednice de pomenire sunt palatele pe care le ridica Bran-.coveanu, in diferite puncte ale %aril. Facu un asemnea palat la

Fig. 136 Pisania, pe o placa de marmora, a palatuluidela Potlogi. cuprinsul : Aceste case den teme-liia for sant tnIltate de luminatul domn Io Costandin Ba-sarab Voevod fiului sau Costandin Brancoveanul ; in-cepandu-le sfarsindu-le la leat 7106 (1698) si la al ze-celea an de domniei sale, ispravnic fiind Mihai vt(ori)post(elnic) Corbeanu". Muzeul Militar Bucuresti. (M. M.).

Potlogi, pentru fiul sau Constantin (vezi fig. 136) ; un al doileala Mogo,roaia, pentru fiul sau Stefan (vezi fig. 137). Perecii acestuiultim palat erau impodobiti cu picturi reprezentand cArAtoria slin1703, la Adrianopol. Curtea din Bucuresti, refIcuta de Bran-

Iat5.-i

si

si

www.dacoromanica.ro


Fig. z Palatul brancovenesc dela Mogosoaia. Fatada dinspre elesteu.Restaurat in zilele noastre de arhitectul Cantacuzino, acest palat e o adeva-rata podoaba, el ne arata gradul de rafinament si eleganta al curcii voievo-

dului Constantin Brancoveanu. (C. M. I.).

7

rn

I

tr -.,..-.X,"....,o.-.., -1,-, ,,_. 44

.-1`' ' . ,sti itl!'t',7c'z ,,.... ...* .,,&,6 ,zi,,,?:.f.

04 ''..,r.....f 1 _ .1 . t' ' . ' ..:%A.11

.... (41;.L.--___ ...::._:..::_. , ,. .......° __ ___,,,,..01.___ ...7_.%. IFIr ,

www.dacoromanica.ro

PALATELE LUI BRANCOVEANU 349

coveanu, avea gradini frumoase si intinse care mergeau pana in apaDambovicei. Alte curci erau la Doiceiti, unde au lucrat mesterii

Fig. 138 Steag ostasesc moldovean din a doua jumatate a secolului al XVII-lea. In partea stanga, sus, e o inscriptie in romaneste, cu urmatorul cuprins :

Vitejiia direaptal sa biruiasca". (M. M.).

italieni Pecena Levin, la Brancoveni, la Seirnbata de Jos, in TaraFagarasului, si in alte multe locuri.

www.dacoromanica.ro

350 CANTEMIRESTII

CantemirWii. Dintre domnii care urmeaza pe tronul Mol-dovei dupi Ghwrghe Stefan, merits sa fie pomenit Istrate Dabija(1661i665), domn de tara, podgorean din tinutul Putnei. A lasato buns amintire ; a Post ultimul domn care a batut bani moldo-venesti, bani marunti de ararna, numiti salai" (schilling). Dupa da venit Gheorghe Duca, al carui neam era din Peninsula Balcanica.A domnit in trei randuri si a participat si el la asediul Vienei. Ina doua si mai ales in a treia domnie a pus biruri mari si a deslantuito adevarata teroare fiscala. Fiind insa bine vazut de catre Turci,carora le facea daruri bogate, a primit dela acestia, si katmaniaUcrainei ; avea curtile sale peste Nistru, si anume la Nemirov, peBug si la Tiganauca, in fata Sorocii. La doi ani dupa ce si-a ispravit,in conditii jalnice, ca prizonier al Polonilor, ultima domnie, a aiunspe tron Constantin Cantemir (1685-1693). Acesta era de fel dintinutul Falciului ; urmase cariera ostaseasca, slujise si in armatapolona.

Cronicarul Ion Neculce ii face urmatorul portret sugestiv Acest domnCantemir Voda... carte nu stia, ci numai iscalitura invatase de o facea ; practicabung avea ; la voroava era sanatos ; manta bine si bea bine. Semne multe aveape trup, dela razboaie, in cap si la maini, de pe cand fusese slujitor in TaraLeseasca. La stat nu era mare : era gros, burduhos, ruman la fats, buzat ; barbait era alba ca zapada".

In timpul lui, fac Lesii doua expeditii in Moldova ; in ceade a doua are loc asediul Cetatii Neam %ului cand armata regeluiSobieski, salvatorul Vienei, e tinuta pe loc zile intregi de 9 vana-tori (numiti, in mod gresit, in urma nuvelei lui Negruzzi, plae,d :acestia n'au existat decat in Muntenia si in Ardeal !).

Amandoi fiii lui Constantin Cantemir au ajuns pe tron. Celmai mare, Antioh, a domnit in doua randuri si a lasat o bungamintire in tara. Lui i se datoreste o reforms fiscala prin care dareaanuala, stability potrivit averii, se platea in patru sferturi ; e deci,in aceasta privinta, un precusor al lui Constantin Mavrocordat.Cronicarul Ion Neculce ii face lui Antioh Cantemir urmatorulportret : Om mare la trup, cinstis, chipis, la minte asezat, jude-cator drept ; nu era carturar, numai nici era om prost. Minciunilesi telpijicurile (adica vicleniile) nu le iubia ; la avere nu era lacom ;

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR 35r

obicee noua nu primea sa le faca prea peste seams ; era vanatorslujitor 1) bun, dupa firea tatane-sau."

Cel de al doilea fiu, Dimitrie a domnit si el, scurt timp 1nsa,

ItruiN%riths,,4;tinikotruffIgiirr !';

no§t nutf$

T emetticWO nitillotbditit,

ante nrir,

Fig. 139 Dimitrie Cantemir, pe and era in Rusia.Legenda ce insoceste acest portret ii da titlul de Prin-cipe al Imperiului Rusesc si al Moldovei, membru alinaltului Senat si consilier privat al imparatului Petru

cel Mare. (M. M.).

intre anii 1710-1711 (vezi fig. 139). Era foarte invatat, iii Meuselegaturi stranse cu marii demnitari dela Poarta Turcii credeau,

1. Adica ostas".

. 41.

t)t:-.4. .2. Mil ,

1)' . .1r tr.

1

www.dacoromanica.ro

352 CANTEMIRESTII

dandu-i tronul, ca vor avca In el un domn cu totul devotat inte-reselor lor. S'a intamplat insa tocmai dimpotriva. Cand Petru celMare, varul Rusiei, incepe razboiul cu Turcii, in 1711, DimitrieCantemir, cunoscand slabiciunea acestora din urma, trece de partealui. Prin convencia incheiata cu acest prilej, Moldova urma sa aibavechile ei hotare, dela Dunare si Mare ; domnia devenea ereditarain familia lui Dimitrie Cantemir ; Rush trebuiau sa dea solda ne-cesaral pentru intretinerea unei o§ti moldovene de Io.000 de oamenisi nu cereau tribut. Tarul vine la Iasi, si de aci porneste pe Prutcu o parte a armatei, trimicand o aka parte sa is Braila. Turcii,impreuna cu Tatarii, vazand ca armata ruseasca e pu0na la numarsi obosita, o Inconjurara la Stanilegi (jud. Falciu). Dupa mai multezile de Incercari zadarnice de a scapa din capcana in care intrase,Tarul cere pace Vizirul, fhnd probabil castigat cu multe pungide bani, i-o acorda. Rush pierd mai multe cetaci platesc despa-gubiri de razboiu, iar Dimitrie Cantemir paraseste, impreuna cu ei,Moldova. El si-a sfarsit zilele in Rusia, unde Tarul ti daduse mosiitritinse si 21 facuse consilier al sau ; tot in Rusia a scris el o bunk'parte din lucrarile care 1-au facut cunoscut in toata Europa.

BIBLIOGRAFIE

Urinasti lui Matei Basarab fi Vasile Lupu. N. C. BAJENARU, Domnizlui Constantin Voda Serban dela stabilirea suprematiei lui Rcikoczy asupra TariiRomanesti pcina la mazilirea lui, in Arhiva din Iasi, XXXII (1925), p. 196-221 ;N. C. BAJENARU, Pribegia lui Constantin Voda Serban, in Arhiva din Iasi,XXXIII (1926), p. 192-204 ; P. P. PANAITESCU, Pribegta lui Constantin5H-ban Basarab ft a liti Stefan Petriceicu fi testamentele lor, in Mem. Sec. Ist.Acad. Rom., t. XXI (1939), p. 373-432.

AL. PAPADOPOL-CALIMAH, Despre Gheorghe Stefan Voevod, Dom-nu! Moldovei (1653-1658), Bucuresti, ,886, 152 p. in 8° : DIMITRIE G.IONESCU, Tratatul incheiat de Gheorghe Stefan cu Rusii in 1656, Bucuresti,1933, 16 p. in 8° (Extras din Rev. 1st. Rom., III 1933) ; EUGEN PAVLESCU,Georges II Raleoczy Prince de Transylvanie (1648-1660), Iasi, 1924, 238 p.in 8°.

AL. CIORANESCU, Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659,Bucuresti, 1936, 181 p. in 8° ; Dr. ANDREI VERESS, Pribegia lui GligorascuVoda prin Ungaria si aiurea (1664-1672), in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., II(1924), p. 269-336.

Serban Cantacuzino si Constantin Brcincoveanu. CONST. GIURESCU

qi si

Si

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA INTRE 1606 si 1821DE

CONSTANTIN C. GIURESCUHarta No. zo

Rodna

Horodenca 0

oKOLOMEA0 Sniatin

0

_ 0Vascauti

CERNAUTIVijnit gtorojinet

0

oZastavnaComani HOTIN

Cernauca° 6Toporguti

0 Stauceni

N

L focal,/X Bolan

0HertaS,

et

SiretPutna 100eav a

Sucevita 6

Moldy ita

CAMPUL

xr Vatra Bomar

ReghinGurghiu

Pra

SIGHI§OARA

S

DOROHOIU

6R6d5uti-1DrayArna

SolcaSUCEAVA

ama G.HumorCapuCodrului

Go Voro eStulcucam

a,atr

Stel'ane.sti

OTOSAN A

oOrem,['tend Mr. Dricsam

Ridasamko, BAIA +

mr_otNeamt:aPooratao

itrc_Ns.sgmtul pas

SecutAgapiao .,.f9.NeAt

01\Varatec6 Hangu,Bisericam

Pangarapt 6 6 Biqr/taPNIATRA

Tazlau

rrof

s-.8-.

OdorheiMiercurea

LEGENDA

OO Orase

o Targurio Sate

8 ManastirkzY Cetati

Locuri de lupta

S CA RAO 25 50 Km

Bretcu

g651anic

Warlau

Cotnart mga.te4stiani Belcesti Popricam

Tg.Frumos Sarc

AScheia IASI

Birnova

Cornul

BACAU

Cominests

.1.TROTUOcn

O

0

Roman

Sascut

Capfl,

6 SovejaDomneso

p0e0

6 Odobesti

Mara e,Focsani

.0

A

0

aut

Balt'

Movilau

Soroca 0

lampol

ancaTatdrap Virthresti

yutort 6Bratuleni

NegrepTatiram mov B1BB,i

x

Sthstea CantgirestiHusi AStilmesti

0

Vaslui

0

Ad ud

;Jo('Buzau w00.0i0

Ogretin

Tecuci

Martmestras Galati

Barlad

Falciu0

0R.Sarat

Buz5u

Mixineni

BRAILA. 0

a

Cahul0

RemO

Macin

X

Camenca

0

Ortel

Cipria

0

Rascov

Paean,

CHISINAU

Tg L'pusn

,

Tigheou

p

co

0 Tobac

Carta!

IsacceaTulcea

0

Cirhgu oCoada Stance

progaR

Copou IASI Ru°semCristesti

Domuce0 m

No ratat,rg,oMoara Duncan

6Frumoasa BoSocola

1/lincea °Bucium

Tutors ,X, o. oni

Chipirest,oprqd

0Osolu

0.1 ronVodi (fl,ngheni

GalataCatalina

Prot

o unca Barnovao Sims

6 Bornova Comarna°aura;Poem

LASH cu IMPREJURIMILE

t:: Tighinadot'%.

db

Varnita

Slobozia

CausaniClobirciu

OlanestP..

../ Palanca

1Chilia Noua

CET.ALBA

Nilo. 4011v(11/

11

Sulina

4

0I.Serpilor

POLONIC

0

8

or

x

A

,x.c/c;ivesti

14

6

luiSas

o®

A

.

X

1""

dE

o

°.

(6)

/

f

C.

0

oh

www.dacoromanica.ro

TRANSILVANIA WIRE 1601 1.1821DE

CONSTANTIN C. GIURESCUHarta No. xi

lillIngvar..., G

\41-

..... . (2- 12"k:,.....virl

T 4/A.. st 9:, Nunkaos0 . A -1/

0,. -,,k" 4s. 0 ,9'7 0744/ 0. c.) iNI r..) BEREG0 o 1

*Rust/t" Totay.1 fr

t Peri

°Erlau a Sigh;Satmar

sy 0 Ba SprieCarel o

iJOBRITIN Arded Rece. Baia Mare0 Valea fulitlthal

0 Chigara

istarghita

Sinlab. Simla 'Savant&

0Recea o

'-,s Jr Vad tSzo/nok t Bihor ZZLAU DEJ

o

ko-r.

ill.1.5

4) t, -N-

''S."

l,.P

Rodna x41'.

Maud 1-.

° Bistrita

Gherla Mures.

ReghIn Curginul°

LEGENDA

© (trap 6 Man5stiri0 Targuri * Cetati0 Sate A Locuri de lupla

S40

CARA20 60 80 100 Km.

&RADAUI

of

@0 SLICEAVA

Campulung°Baia,

VatraDornei

eieg

Tf) PIATRA,ORM; .T.L

0 MezoTur at ReceaCriatur 'ORADEA

Salonta HuedinCLUJoBicnig 0166,

Giliu

To,M RES

de Sus Oic SanMartin

...Set deBalta Sefeustil A6jbweau A.0 j4.11J

Mbar ° edial SIGHISOARAotigirbIclu

(Balg ad)

Maas VurpirFAGARAS

o0-.10,_

ila:SC°In:alfi.' -50)6 Sambata0 Avry oDejant

6 Poe ;Cash Poi

..".)"(*)4" P Cimem

o .-S,.Cheor Igzies,ni

1Praid Cominesti

° Od .rhm MI rcurea

&eta,

ot Tg uesc 7SEGherghe

cirman BRASOVMarti& 9 '0,RajiTnnis P BIuza'uJfiroeftivirarrii .),..e.v.-k

\ -N.): P Predeai

i0 CAM PULUNG

C.,

SPLOESTI

TARGOVIST2t N o \ ,PITEST GHERGHITA

lalomtta

BUCURESTI0

66FeleacCluj- oo

Bichts Ciaba. Bolus

frianaftur TurdaAlbac 0

ChigneuCrisea

Campeni xtupsaSzeghedin Ineul geOlf A° ; AARimep orillmara

Mack NIAbrud ea.,6 Aistemfg0 Nidlac ARAD

o Altura madied GeoagluldeSus molaud..,a.g Radna

NoesTalus. nor .

v"a;Gurer7la ZlatnaNova (383'fgraS 0,200 BRAM &ism, . cergiuMr0Ltpova Zam orrestla VmfuldeJos ...° ALBA IULIA

0 Zenta 0 GuraSada ;alms Cornered 0 0 LancrimGladova o . !ea Gallo-duo

0 o Oobrao 0 : Dal 0 0 0SebegulTIMISOARA

Chichinda Mare Ras° DE A 0 Cmara0 -camliircea Mr 0 o Orishe

Huniedoara0 mirriaesti

0 Silvaso

0,. LUGOJ Prtalopo Hateg

6118Aelmacs;ici:in,eu7,0

........---"S

Becicherecul Mr.

°Garansebes .

Earlovitz CrasovulId'0 Vfirset

0. .To.JIU

BiserIcaAlbti IX0 Panclova 0 Bala de Arami

Semlinilli ° Tg.Ben.ii

tr a< ° Palanca Mehadia0 A-

..,tV.I.GFiAD Cabin .4ird'Orsoxva X. Adakaleh

4Maidwaveoe

o a

Semendria °Pojarevdt Itinaree oSeverin RGladovr..

POLONM

&stripC de Arges

oR.VALC6A

0

0

0Slatina

J fc.

F9 pia

m

1.&

'

..

0I

4

0

0

®yIk,

0.0

0y

Xj

1'1 @

t"°°

n

x

T A A IC

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 353

Introducerea la Documente si regeste privitoare la Constantin Brgincoveanu, deConst. Giurescu si N. Dobrescu, Bucuresti, 1907, L 435 p. in 8° ; N. IORGA,Vteata domnia lui Constantin Vodil Brcincoveanu, Bucuresti, 1913, 215 p. in8° ; V. DRAGHICEANU, In amintirea lui Constantin Brancoveanu, 1714-1911.Lacasurile voevodului vieata lui, Bucuresti, 0914, 112 p. in 8° ; CONST. C.GIURESCU, Constantin Brcincoveanu, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1940,p. 111-119.

Cantemirestii : C. GIURESCU, Tratatul lui Constantin Cantemir cu Au-striacii (1690), Bucuresti, 1910, 09 p. in 8° ; I. MINEA, Despre ThmitrieCantemir. Omut Scriitorul Domnitorul, Iasi, 1926, 421 p. in 8° ; AL.LAPEDATU, Jurnalul Principelui Iacob Sobieski, fiul Regelui loan asupracampaniei in Moldova la i686, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. XIII (1932-1933), IL 279-314.

Const. C. Giurescu Istoria Romlnilor, Ed. II-a '.3

+i

3

www.dacoromanica.ro

CULTURA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVII-LEA.STAREA SOCIALA SI ECONOMICA.

In veacul al XVII -lea, spiritulromanesc isi gkiseste forme demanifestare noi, alese si puternice.

In istoria noastra, veacul al XVII-lea este, inainte de toate,un veac al manifestarilor culturale. Cele politice razboaie, tra-tate, rascoale au mai puling importanta si mai putin rasunet,deoarece, in aceasta privinta, noi atarnam tot mai mult de Turci,nu mai avem libertatea de dinainte. In schimb, in domeniul culturii,spiritul romanesc, liber, scapat de sub apasarea influentei slavone,isi gaseste forme de manifestare noi, alese si putemice. Acum sealcatuesc cronicele noastre, in graiul Orli, acum se fixeaza limbaliterara; acum arta, bisericeasca si laical, infloreste, and adevaratecapodopere de gust si eleganta.

Pentru a intelege manifestarile acestui secol al culturii, trebuesal tinem seams de trei factori ; de starea socials ,si economical dintarile noastre, de influentele culturale care s'au exercitat asupranoastra si, mai ales, de personalitatile culturale care s'au ivit atuncila noi.

Starea sociall ,Si economics. In acest secol, asistam la ocrestere si mai mare a puterii boierimii. Prin veniturile legate dedregatorii numarul acestora se inmulteste 1) prin scutirile de

i) Acum se infiinteaza in Moldova dregatoria de scirdar (din turcescolserdar, commandant) in paza caruia era marginea din spre rasarit a firii, la Nistra.

www.dacoromanica.ro

STAREA SOCIALA 51 ECONOMICA 355

dari acordate de domni uneori, prin negotul pe care-1 facboierii ajung din ce in ce mai bogati, iii sporesc a v erile, adica inprimul rand, mo$iile. Acum se alcatuesc latifundiiie boiereiti, pecare puteai sa mergi ceasuri cateodata, zile intregi. Sunt maridregatori care stapanesc zeci sute de sate, in afara de vii, pa-duri, iezere, prisaci $i case $i dughene, in orate. Iordache Ruset, unfrunta$ al boierimii moldovene, avea nu mai pu %in de 213 mo$ii$i diverse proprietati, dintre care 112 sate intregi ; Miron Costinstapanea 7o de sate. In Tara Romaneasca, fratii Buze$ti aveau unnumar uria$ de mo$ii exact 133 de toate iar postelnicul Con-stantin Cantacuzino era unul din cei mai boga %i boieri ai vremiisale. iv '61

Dar, in timp ce dregatorii se imbogateau, micii proprietari, ra-za$ii sau saraceau. Din pricina birurilor tot mai grele,ei trebuiau adesea sa-si vanda petecele for de mcqie care merg sasporeasca latifundiile boierilor. In prima jumatate a secolului, ase-menea vanzari sunt foarte dese ; odata cu mosia. raza$ii sau moq-nenii se vand adeseaori pe ei, devenind vecini sau rumani. Inacela$i timp, asistam $i la fenomenul contrar : vecini sau rumanicare-$i rascumpara mo$ia deci libertatea. Acest fenomen e totmai des in a doua jumii tate a secolului.

Iata un document din 1628, Decemvrie 15, prin care mai multi mosnenise vand rumani : Adeca noi, satul Polovinele, mosneanii satului, scris-am aceastaal nostru zapis sa fie de mare credinta la mina jupan Neculei Vist(ierul), ca sasa tie cum ne-am vindut noi toti, cu feciorii nostri cu toate ocinile noastre,de in campu, den padure, si den apt, $i cu viile ,Si den silestea satului cu totvenitul den hotar pint in hotar... Pentruca noi, acesti mosneani ai satului Polo-vinele... fost-am toti megiasi pre ocinile noastre. Iara dupa aceia, and a fostacum in zilele Domnu nostru Io Alexandru Voevod snu pocoinago 1) IoVoevod, venit-am noi toti la jupan Necula vistier de ne-am vindut za 2) 16.000aspri vas gotovi 3) fim rumani noi si feciorii nostri si cu toate mogiilenoastre cite se vor alege de in hotar pant in hotar. Si am luat noi toti baniide in divanul cel mare, den naintea Domnu nostru Io Alexandru Voevod si deinaintea acestor boiari mari ce marturisesc aicea intr'acest zapis... Ispisah azStanciul, msta Dechemvrie r5, leat 7137" (5628) 4).

t) Inseamna, in limba slava, fiul raposatului".2) Idem, pentru".3) Idem, toti Bata" adica pesin, bath numarati.4) Idem, Am scris eu Stanciul luna Dechemvrie 15, anul 7137" (1628).

mopenii,

Iliad

sa-i

si, si

5i,

si

si

si si

5i

si

51

www.dacoromanica.ro

356 CULTURA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVII-lea

Din punct de vedere economic, se constata, ca si din punct de ye-dere politic, o dependents tot mai stransa de Turci. Comertul ora-selor sasesti do Ardeal, ai caror negustori ne vindeau marfuri venitedin apus, spre a cumpara, in schimb, produse rasaritene, sosite cucorabiile in porturile dela Mare si Dunare, continua sa scads. Inschimb, e in crestere comertul nostru cu Turcii care sunt clientiiprincipali pentru multe din produsele ;ardor noastre, precum :mierea ceara, untul, graul, oile, etc. Preturile pe care le platescei nu corespund insa intotdeauna celor adevarate, fiind sub acestea,deci o pierdere pentru producatorii nostri.

Tocmai faptul ca unul din produsele Orli, graul, era cautatde Turci, deci nu intotdeauna rentabil, explica repeziciunea cu cares'a intins cultivarea unei alte cereale, porumbul, pe care acestea

Fig. 140 Autograf at lui Constantin Cantacuzino : Ex lib(ris) ConstantiniCantacuzeni". Academia Romans. Manuscrise (G. N.).

nu-1 intrebuintau in alimentatie. Introdus la not pe la inceputulveacului al XVII-lea, porumbul, originar din America (Mexic), afort imediat adoptat de taranime care cunostea din cele mai vechitimpuri, pe langa painea de grau, si mamaliga de meiu.

Tot in veacul at XVII-lea gasim unele inceputuri de indu-strie mai mare : Matei Basarab infiin ;eaza o fabrics de /Artie, dincarpe, una de sticla, reia exploatarea minelor de ararna din judetulMehedinti se pare si a celor de fier din Gorj. In Moldova, seface potasa care se exporta prin Danzig, in apusul Europei.

Fiind bogati, unii dintre boieri au putut sa-si trimeata copiiiis invavatura in strainatate. Tineri moldoveni, ca Grigore Urechesi Miron Costin, au studiat in scolile polone, la Bar, la Liov ; unuldin fiii postelnicului Constantin Cantacuzino din Tara Roma-

.3,', - jkrtt: c..

c X ,

r t

gi

cs,

www.dacoromanica.ro

STAREA SOCIALA $1 ECONOMICA

tvitilt 1 t 1.141

l4-4 ni/LI

357

Fig. 145 Autograf al lui Const. Brancoveanu, inainte de a ajunge domn,pe un manuscris (dela randul 3 in jos) : A lu Costandin Brancoveanul vel!egotist, leat 7195 (5687) Fevruarie 5. Dar dela dumnealui Costandin Cant(acu-

zino) biv vel stolnic". Academia Romans, Manuscrise (G. N.).

1 1 iii\ ottis, . .,

e 444 gs 4e-" 4

,

_..

i-1'"'N. /--1-.ef:i t fiYA(144-- ;'1,

...,,,,

-._;-----.

t I)

At/

ov"

01,

at,

4 4

0/7/74p 11(/ 4 ,;"`---c.--43

1,(e--411(-4" L6 .AS4-1A Y

m 7 s 4 : :

www.dacoromanica.ro

358 CULTURA ROMANEASCA N VEACUL AL XVII-lea

neasca, anume viitorul stolnic Constantin Cantacuzino, a mers inItalia, la Venetia §i la Padova (vezi fig. 14o) ; altii, ca Nicolae Mi-lescu §i Dimitrie Cantemir, au invatat la §coala cea mare a Patriar-hiei din Constantinopol. Cei care nu puteau sau nu vreau sa-§i tri-meata copiii peste hotare, aveau acum mijlocul sa-i dea la §colileinalte din tara : la colegiul din Iasi, infiintat de Vasile Lupu §i lakoala superioara dela Sfantul Sava, infiintata de $erban Canta-cuzino : ambele erau considerate ca adevarate focare de culture sau,pentru a intrebuinta insasi expresiunea vremii, ca vetre de lumina".Adaogam ca, in unele targuri si orase, existau §i scoli tinute deJesuiti : astfel la Iasi, Cotnari, Galati.

Influentele culturale. Din aceasta insirare a locurilor undeau invatat feciorii de boieri ai veacului al XVII-lea ne putem daseama de influentele culturale care s'au exercitat atunci asupranoastra. Ele au fost : 1) Influenta apuseana, transmisa fie direct(eazul stolnicului Constantin Cantacuzino) fie indirect, prinpolone (cazul cronicarilor moldoveni) sau cele jezuite. 2) Influentagreceasca, transmisa iarasi fie direct (Koala cea mare a Patriarhieidin Constantinopole) fie indirect, prin §colile superioare din Bucu-resti §i Iasi. Trebue sa adaogam insa ca in aceste scoli, de spiritgrecesc, §i mai ales in cea din Iasi, influenta apuseana tot se faceasimtita, prin programele for si prin unii dintre profesorii tor, careinvatasera in apus.

Personalitatile culturale. Intelegem prin aceasta denumiretat pe cei care au produs operele culturale autorii deci catpe cei care au sprijinit mi§carea culturale, au intemeiat §coli

tipografii, au incurajat arta, prin urmare domnii §i inalfii ierarhi.Meritul acestora nu e mai mic decat al celor dintai.

In secolul al XVII-lea se pot distinge doua epoci mai in-st:mn ate : epoca lui Matei Basarab Vasile Lupu, pe la jumatateaacestui secol, §i epoca lui $erban Cantacuzino, Constantin Briinco-veanu si Dimitrie Cantemir, la sfarsitul lui, intrand si in secolulurmator (vezi fig. 141 §i 142).

In Moldova, au trait in prima epoca mitropolitul Varlaamqi cronicarul Grigore Ureche, iar in cea de a doua mitropolitulDosofteiu, cronicarul Miron Costin §i inva%atul Dimitrie Cantemir.Tot Moldoveni au fost Mitropolitul Petru Movila §i spatarul

scolile

si

si

si

,si

si

si

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE RELIGIOASE 359

Nicolae Milescu, dar activitatea for culturala s'a desfa§urat mai multin afara hotarelor, anume in Rusia.

In Muntenia, gasim, in prima epoca, pe boierul Udriftesturel iar in cea de a doua pe Mitropolitul Antim Ivireanul qi pecronicarii Stoica Ludescu, Radu Popescu §i stolnicul ConstantinCantacuzino. In Ardeal, e insemnata figura Mitropolitului SimionSte fan, contemporan cu Matei Basarab.

Pax le Roy en fon conicil

Perrot.

tLe4-7.- Oa 6:1'1 On 4 ;If st ""*""1

le z /'t A .:.( eT u

`3' 9 t;

Fig. 142 Insemnare autografa din 1696 a lui Dimitrie Cantemir pe o cartefranceza din biblioteca sa. Pecetea a fost facuti in timpul foarte scurtei domniidin 1693 ; ea poarta, in limba slava, urmatoarea legends : Io Dimitrie voevodcu mila lui Dumnezeu domnul Tarii Moldovei". Academia Romlna. Manu-

scrise (G. N.).

Scrierile religioase. Scrierile alcatuite in farile noastre inveacul al XVII-lea au fost mai ales de doua feluri : religioase §i

istorice. Cele religioase reprezinta aproape toate traduceri, pe candcele istorice sunt originale, au deci o insemnatate deosebita.

Am vazut ca traducerile textelor biserice§ti in limba romansincepusera mai de mult §i ca diaconul Coresi a tiparit un numarinsemnat de asemenea texte traduse. Introducerea oficiala a slujbeiromanesti in biserica s'a facut insa in Muntenia §i Moldova abiape vremea lui Matei Basarab Vasile Lupu. In timpul acestor doivoievozi din porunca lor, se tiparesc carti biserice§ti in romeineite.

Nii-

\-144 silt;.

.4104ab;i:

-,

.

'ti? / 4:.le .

041;6 ">C)

11"

ayA

si

si

Amin. -ZIxmatair.,..,

7E44 ;ewl-Ltril c

r-

A-

www.dacoromanica.ro

X60 CULTURA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVII-lea

Astfel, mitropolitul Varlaam publics in 1643 Carte romaneascade invavatura" sau Cazania sa care e cea dinteli carte tipiarita inMoldova. Para atunci, nu existase in aceasta Cara nicio tipografie.Vasile Lupu, cu ajutorul lui Petru Movila, mitropolitul Chievului,aduce una §i o instaleaza la Iasi, in cuprinsul manastirii Trei-Ierarhi,ctitoria sa. Tot aici tipareste Varlaam Raspunsul" ski la cate-hismul calvinesc, aparut cu cativa ani mai inainte in Ardeal, corn-batand invataturile acestuia.

Petru Movill (1596-1646) era fiul lui Simeon Moghila (Movila) fostuldomn al Moldovei. A voit si el sa ocupe tronul, dar neizbutind, s'a consacratvietii religioase. Ajuns de tanar avea treizeci si sapte de ani Mitropolital Chievului, a desfasurat o vie activitate bisericeasca. N'a uitat Insi ca eraRoman de neam si fiu de domn ; a ajutat tarile noastre, trimitand materialul

mesterii necesari pentru infiintarea cate unei tipografii.

In cea de a doua epoca, apar lucrarile mitropolitului Dosof-teiu. El traduce Psaltirea in versuri, avand un model polon, §i otipareste peste hotare, la Uniev, in 1673. Valoarea poetics a acesteilucrari e redusa trebue sä se cilia seams 112sa de faptul ca e primaopera romaneasca, de mari proporvii, in versuri. Ici colo, se in-taineste §i cate o strofa reuita ca aceea, bine cunoscuta, privindrobin babiloniana La apa Vavilonului, Jelind de tam Domnului,AcolC ezum §i plansam, La voroava ce ne stransam".

In 1682-1686, la Iasi, publics Dosofteiu Vieata ii petrecereasfintilor, in patru volume ; ea a constituit mult timp una din lectu-r:le preferite ale stramo§ilor no§tri. Tot acest inalt ierarh a tradusdi' greceite in limba slava o serie de carti bisericqti.

In Tara Romaneasca s'au alcatuit gi tiparit de asemeneamulte lucrari bisericqti. Aci existau doua tipografii, infiincate aman-doua de Matei Basarab, cu ajutorul lui Petru Movila al Chievuluiuna era la Campulung, alta la manastirea Govora care apoi a forttransportata Ia manastirea Dealului Ia Targovi§te. La Govora,a aparut, in 1642, o Evanghelie invatatoare" sau Cazanie, in ro-mane§te, sub privegherea lui Udrige Nasturel, boier inva%at §i cum-nat al lui Matei Basarab. S'au tiparit §i multe alte carti bisericqti,atat in romanqte cat §i in slavonege. Relevam, dintre de, Imitatialui liristos, tradusa din limba latina in cea slava de catre UdrigeNasturel §i aparuta la Dealul, in 1647.

In epoca cea de a doua, sub Serban Cantacuzino, aceasta

$i

;

:

si

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE RELIGIOASE 361

041.4

3.ef-'45)e5+7:----e..76eaWeexi7Tscifivi.a516..),axafrocase-acK-00.7.--5--, a ,-,,---,c 74tiffOtttitilitiffillUMUMUITitt, !Illfiffiwilffi no,4trritiE, 1.1 1.;alipi1 CRIME 10 iMlitiArTgAIS1 111115111".

M'g Jr .-.. u ' 9 1- r. i Ces ,F.I.

,-,.;CWEATITliAiti AOAAtt. 1C-3 1V-VTAttAti hplAin% iioffilA:443 ig

be I

Illeig

5 be;

6.0.0 I

1

liv: .:

AMImo.1,0

C1 MO

941:

41 ;6018410

. ;be,Ft40,

r Itile

rO;NtHt 10.4rita K.46YZ ;alai (41;' grata All...riffiZtc;prit ,110,!..;* III rbf t'i A; A 41.1E 014 2 iVtif All

, b.4,,,,,NFivl ernerimounirtof 4ItAft .44/4 AOMH(47119c I 11 .. /,.., en hipet (P.AlfAOf 15 i..1414166r0 RIIIMAO, wiCrbtn,V114.1H

minvEth 'pr. :irk ilift; *Nip rTl'U KT H.,;(47 6i:40Iffoi tomtit*. Zi;ItM4 UM 6 r it iit4 H IT M 44)1 47, nl

OA. il:Jit rrIHref i a ii (.101 MI 26,1c,rrt, lot Aevirtic cArAtt'airb s .l.,,,All

s, I % 1 ?I:1 01 . 'rtsrii tint iszt wino is? umitv !VIM 17 rb . t .11

(*:,o;

itt.P.:01 Aore4>mriff

...:1

Mal$213190,04eczeL3-,oe,-e,eac-Dc3247nolt---_-_,

Vit;117 11.1 rhursIrrira CdrA hirrOhi CnAAi

Fig. 143 0 paging dela inceputul uneia din tipariturile lui Constantin Bran-coveanu, infatisAnd sterna tarn si opt versuri politice" scrise de mica

plecata sluga Mariei Tale Radul logofat".

-

bo./..

El. z...,..IlKe 1 Pr...Mit .. ,

= lit, la

oi

i be

di*

'''.-- fm .. ,* tV,.- ,

. - : - , be. I.- . il

I

,..,;,

r

' i

L .,

"Anir. :

,

,.

1,;..

si

=r'; -.a

c.4*

BObe

1

ec'''s G's=L45 . 0_._...

www.dacoromanica.ro

362 CULTURA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVII-Iea

activitatea continua. Acum apare vestita Bib lie din 1688, la a careitraducere, din greceste, facuta de fracii Radu Serban Greceanu,a colaborat stolnicul Constantin Cantacuzino. Aceasta biblie s'araspandit pe intreg pamantul romanesc e scrisa intr'o limba fru-moasa care s'a impus ca limba literara. Iata un fragment din pre-faca : Cercet4 scripturile, zice Domnul, ca. intru acestea in-cheie toata cunostin%a celor dumnezaesti omenesti lucruri. Acesteacuprind poruncile legea lui Dumnezau, care porunci iaste intelep-ciunea, cea care face pe om adevarat om, precum, cu mare in-telegere prea inteleptul Solomon... zice : de Dumnezau to teme

poruncile lui pazeste".In timpul lui Constantin Brancoveanu, traieste mitropolitul

Antim Ivireanu (originar din Ivir, in Caucaz), care &a un impulsdeosebit tipariturilor bisericesti (vezi fig. 743). El e autorul unorPredici sau Didahii" in care critica moravurile societacii contem-porane. Tot prin ingrijirea lui cu sprijinul material al domnului,se tiparesc card cu litere georgiene, la Tiflis, in Georgia si carti culitere arabe, la Alep, in Siria.

In Ardeal, figura cea mai insemnata este aceea a mitropoli-tului Simion Stefan, din timpul principilor Gheorghe R6lcoczy I siGheorghe Rakoczy al II-lea. Sub privigherca lui, se tipareste, inanul 1648, Noul Testament iar in 1651 Psaltirea, amandoua in ro-maneste. In prefaca primes lucrari, mitropolitul arata ca s'a straduitca traducerea, din greceste in romaneste, sa fie astfel facuta Incat s'oinceleaga Romanii de pretutindeni. Caci spune el cuvinteletrebue sa fie ca banii, ca banii aceia sant buni, carii imbla In toatecarele, aria cuvintele acealea sant bune carele le intelegu toci".

Cromcarii moldoveni. In veacul al XV-lea si al XVI-Ieacronicele sau letopisecele carii se scrisesera in limba slava in veaculal XVII-lea, apar primele cronici in limba romeina. Se pare caacela care a tradus pentru intaia oars vechile letopiseve in roma-neste si a alcatuit o cronica mergand pana la Vasile Lupu a fostEustratie logo fa tul, un boier invIcat care stia greceste. Cronicalui nu ni s'a pastrat. De ea s'a folosit insa Grigore Ureche, vornicmare al tarii de jos, care a scris un letopise; povestind istoria Mol-dovei dela descalecat (1359) pada la domnia a doua a lui AronVoda Tiranul (1595). El a intrebuintat, pentru alcatuirea lucrarii

5i

si

5i

5i

5i

5isi

si

5i

;

si

www.dacoromanica.ro

CRONICARII MOLDOVENI 363

sale, §i izvoare straine. Arata, cel dintai dintre cronicarii moldoveni,originea romans a poporului nostru : Dela Ram (Roma !) ne tra-gem gi cu a for cuvinte ni-i mestecat graiul... Dela Ramleni, ce lezicem Latini : paine, ei zic panis ; came, ei zic caro ; gaina, ei zicgalena ; al nostru, noster §i altele multe din limba latineasca, §i deam socoti pre amanuntul, mate cuvintele le-am intelege".. GrigoreUreche scrie cu dragoste de taxa §i de trecutul ei ; el vrea, in acela4itimp, ca opera sa sal aiba §i un rol educativ : urma§ii, citind faptelestramo§ilor, sa le fie de invatatura, despre cele rele sa se fereascagi sa se socoteasca, iara de pre cele bune sa urmeze §i sa invetesa se indirepteze". Cronica lui Grigore Ureche, alcatuita pe vremealui Vasile Lupu, nu ni s'a pastrat in forma ei originals, ci in pre-lucrarea lui Simion Dascalul care i-a facut numeroase adaose. Unalt rand de adaose, mai tarziu, se datoresc se pare lui MisailCalugarul ; ele n'au insa valoare istorica, fiind mai toate gre§ite.

Cel mai insemnat cronicar moldovean din veacul al XVII-leaeste Miron Costin (sau Costin : a§a iscalea !). A invatat §i el, caUreche, in Polonia §i a ocupat dregatorii insemnate, ajungand marelogofait, ceea ce ar insemna azi prim ministru. A scris patru lucrariistorice, dintre care doua in romanege doua in limba polona.Cele romane§ti sunt : Letopisecul Tarii Moldovei, care duce pove-srirea dela Aron Tiranul (1595) pans la Eustratie Dabija (1660 §iDe neamul Moldovenilor in care arata pe larg originea Latina apoporului §i a limbii noastre. Lucrarile in limba polona (una dinele e in versuri) cuprind o scurta descriere a Moldovei gi a Mun-teniei, precum cateva elemente de istorie moldoveneasca. $i MironCostin e insufletit de patriotism in scrierile sale ; acesta nu-1 faceinsa sa-§i piarda obtectivitatea care e prima datorie a istoricului.Limba sa este din cele mai trumoase ; ea se cite§te cu multa placere.

Iati, in ce priveste spiritul sau de dreptate, un pasaj caracteristic diqLetopiset ; e vorba de razboiul dintre Vasile Lupu $i Gheorghe Stefan : Acestrizboiu, cum au fost 5i cum s'au dmplat, nice unii parti nefitirind ; ca nimicanu stiici credinta a$a, celor ce scriu leatopisetele, ca fitiria, sand veghe voeaunuia $i pogoara lucru cu hull altuia. Noi macar ca am fi datori cu pomenireliudatk mai mult lui Stefan Vodi, dela carele multi mill am avut, declt jutVasile Vodl, dela carele multa urgie parincii no5tri au petrecut ; earl' direptateasocotind, nu pociu scrie intealt chip". Pentru talentul lui Miron Costin de alnPatisa plastic, sugestiv, oamenii 5i Imprejurarile, iata acum un alt pasaj, incare e vorba de parcalabul de Soroca, Stefan, din timpul lui Vasile Lupu : Om

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro


de mirat la intregimea lui de sfaturi si de intalepciune, cat spre acele vrennabie de era pamantean de potriva lui ; cu carele Si Vasile Vocla singur, osibide boieri, faceau sfaturi si multe ceasuri voroava, asa era de Intreg la fire.Earl la statul trupului sau era garbov, ghebos si la cap cucuiat, cat puteii sazici ca este adevarat Isop...".

Acest mare cronicar a avut un sfarsit tragic : acuzat, pe ne-drep t, ca a luat parte la un complot impotriva lui ConstantinCantemir, el a pierit sub sabia calaului, in Decemvrie 1691. Aceeasisoarta avu fratele sau, hatmanul Velicico.

Unul dintre feciorii lui Miron Costin, Neculae, a mostenitinclinarea parintelui sau pentru scrierea istoriei. El a alcatuit, petemeiul a o sums de izvoare, din ;ark' si str5.ine, un letopisec alMoldovei care merge pans la 1601 ; a povestit, de asemenea, primadomnie a lui Neculai Mavrocordat si domnia lui Dimitrie Cantemir(1709-1711). Scrisul sau nu se citeste insa cu aceeasi placere ca altatalui sau ; e mai incarcat si mai putin natural.

Cel mai invatat dintre domnii nostri, Dimitrie Cantemir, aalcatuit o serie intreaga de lucrari ; cele mai multe de caracteristoric ; cateva privesc insa filosofia, religia, politica si arta. Primasa lucrare istorica a scris-o in 1705: e Istoria ieroglifica in careinfAiseaza societatea romaneasca din vremea aceea, cu intrigiledela curtea Domnilor si dela Constantinopol. Urmeaza, in 1715-1716, Istoria cregerii descregerii curfii otomane, in latineste,lucrare care s'a bucurat de o larga raspandire in intreaga Europa,fiend tradusa in mai multe limbi. Tot in 1716, alcatueste el De-scrierea Moldovei §i Vieata lui Constantin Cantemir, ambele in la-tineste. Cea dintai, scrisa in urma invitaviei Academiei din Berlin,at carei membru era, ne infatiseaza Moldova dela inceputul veacu-lui al XVIII-lea e insotita de o harts foarte amanuntita. Ceade a doua e biografia parintelui sau. In 1722, Dimitrie Cantemirserie Hronicul vechimii Romano-Moldo-Vlahilor, aratand unitateaSi originea romans a poporului romanesc ; povestirea evenimentelormerge numai pans la 1274. In sfarsit, amintim Evenimentele Can -t.icuzinilor ,si Brdncovenilor, lucrare publicata in ruseste, tradusima tarziu si in nernceste, in care se arata atitudinea politica aacestor familii si se justified* politica filo-rusa a autorului.

Dintre lucrarile de alt caracter, merits sa fie relevata aceeade caracter filosofic, intitulata Divanul sau gdlceava inteleptului cu

ss

si

si

si

www.dacoromanica.ro

CRONICARII MUNTENI 365

lumea sau giudetul sufletului cu trupul §i tiparita la Iasi in 1698.Intr'un stil greoi, cu intorsaturi de frail imitand topicaCantemir vrea sa demonstreze superioritatea sufletului asupra tru-pului. Tnvacatul domn s'a ocupat si de cultura civilizacia turceasca,scriind in latineste Sistema religiei mahomedane, tradusa apoi inruseste si in bulgareste, compunand un nou sistem de notatie amuzicii turcesti si alcatuind, in latineste, o lucrare despre Stareapolitica a Cul-0i Otomane care insa, din nefericire, s'a pierdut.Pentru stiinva sa vasta complexa, Dimitrie Cantemir este socotitprintre marii invataci ai lumii.

Asemanatoare, in multe privin;e, cu aceasta, e stiinva si acti-vitatea culturala a unui alt Moldovean de seams, Spatarul NicolaeMilescu. Boier de frunte, el a fost silit, din cauza unui complotdescoperit, sa is calea pribegiei, dupa ce mai intai fusese insemnat"la nas (de aceea i s'a zis si Carnul"). S'a stabilit si el in Rusiaunde a scris o serie intreaga de lucrari, cu subiecte variate. Deosebitde interesante si valoroase sunt acelea privind calitoria sa in China,intreprinsa ca ambasador al Tarului.

Cronicarii munteni. $i in Muntenia s'au scris cronici ; eleau o valoare mai mica decat cele moldovene, deoarece sunt parti-nitoare. Astfel, logofatul Stoica Ludescu scrie Istoria Tarii Roma-nefti de and au descalecat Rumanii, povestind evenimentele dela1290 pans la 1688 ; el este insa omul de cask' al Cantacuzinilor,e partinitor deci fats de acestia si, dimpotriva, patimas faca departida boiereasca adversa, a Balenilor. In schimb, Radu Popescu,autorul unui alt letopisec, intitulat Istoriile domnilor Tarii Rumci-nesti, (129o-1728) este favorabil Balenilor dusman Cantacu-zinilor.

Am aratat mai sus (p. 340) cum Infatiseaza el inceputul domniei luiSerban Cantacuzino. Iata acum ce spune despre &idle acestuia : Pentru dajdi,ce sa zic ?... Fars cat stiu foarte bine ca in anul dentai au luat din ;ark' 2.003de pungi de bani, iar al doilea 3.000, al treilia si mai mult cat rasufluboierii, slujitorii, birnicii nu mai avea : batuti, cazniti in toata vremea, isi vindiamosaile, viile si tot ce avia, de le cumpara Sarban Voda, 5i ai lui ; iar saraciiplangia si pliniia tot ce le ceria, ca era legati de stalpii ce era Infipti la puscarie,inlauntru si afara. de-i batia cumplit ; pre boiari, pre capitani, pre slujitori --pan i-au saracit pe toti ; si, care cum scapa, umplia carafe, carei nu muriia debatai sau de necazuri".

si

si

Si

www.dacoromanica.ro

366 CULTURA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVII-Iea

Astfel stand lucrurile, se intelege dela sine ca judecatileacestor cronicari asupra domnilor din a doua jumatate a veaculuiai XVII-lea sunt influentate de atitudinea pe care au avut-odomni fail de cele doua partide boieresti. Tot partinitor este siRadu Greceanu care scrie cronica oficiala a domniei lui ConstantinBrancoveanu, are deci numai cuvinte de lauds pentru acesta.

Cel mai invatat dintre cronicarii munteni a fost StolniculConstantin Cantacuzino. Cunostea mai multe limbi, invavase inItalia, la Padova, si se pricepea foarte bine si in chestiunile bise-ricesti. El a scris Istoria Runidnegi, aratand originea romansa neamului nostru unitatea lui, cuprinzand si pe Macedoromani.

Iata un pasaj despre acestia din urma ; Sant dark acesti Cocovlahi (cumle spun vecinii for si Inca si cand cu dansii am vorovit) oameni nu mai osebici,mci in chip, nici in unele obiceie, nici in taria si in faptura trupului, deckRumanii acestia limba for rumaneasca, ca a acestora, numai mai stricata si

mai amestecata cu de ceasta proasta greceasca si cu turceasca".

Din nefericire, lucrarea n'a fost terminate : ea cuprinde numaiistoria veche, mergand pans la Atila, regele Hunilor. Asemenea luiDimitrie Cantemir, Stolnicul a alcatuit o harts amanuntita aTarii Romanesti, in limba greaca ; ea s'a tiparit la Padova, in 1700.

Pe langa aceste lucrari de istorie nationala, s'au citit in varilenoastre lucrari de istorie universals, care incepeau cu facerealumii (socotita ca avand loc cu 55o8 ani inainte de nasterea luiHristos), cuprindeau istoria antics, apoi aceea a evului mediuajungeau cu povestirea pans la un an oarecare din epoca moderns.Astfel de lucrari se numeau cronografe §i se traduceau din limbagreats limba slava. Un asemenea cronograf a fost acela al luiMoxa sau Moxalie, alcatuit in Muntenia in 1620 ; el cuprindeunele stiri asupra istoriei romanesti, de pilda asupra biruincei delaR ovine a lui Mircea cel Batran.

Scrieri de alts nature. In afara de scrierile bisericesti siistorice, s'au mai alcatuit, in veacul al XVII-lea, scrieri de alternature ; unele din ele s'au Astfel sunt cele trei pravile :Pravila dela Govora §i Indreptarea Legii, tiparite in timpul luiMatei Basarab, in anii 1640, respectiv 1652, Pravilele imArategi,tiparite la Iasi, in 1646, sub Vasile Lupu. Aceste pravile cuprind

zigii

si

si

si

tiparit.

Tarn

si

si

si

si

si

sj

www.dacoromanica.ro

ARTA 367

o serie de legiuiri masuri atat pentru mireni cat pentru clerici ;sunt cele dintai legiuiri scrise in romaneste.

la not0 trecere deosebita au avut cartile care aratau viitorul,intemeindu-se pe anumite semne. Astfel erau : Rojdanicul care pre-y edea soarta omului, dupa data nasterii (rojdanie, in slavoneste) saudupa zodia in care se nascuse ; Gromovnicul care arata ce va fi,luandu-se dupa fulgere, tunet, (grom, in slavoneste) alte manifes-taxi meteorologice : mai ales agricultorii puneau mare prey pe gro-movnic ; Trepetnicul care facea preziceri, dupa diferitele miscari alepartilor trupului (de ex. : cand se bate ochiul, cand tremura maim,etc).

Iat5, de pilda, pasaje din Rojdanicul dela 162o (scris de un preot roma.,in comuna Sampetni din Huniedoara), privitor la soarta celor nascuti in De-chemvrie : In luna Indrele (dela Sf. Andrei, sarbatoare ce cade in Dechem-vrie !), de va naste ficiorul, el va fi mijlociu in stat... De ar inv5ta carte, elar fi invayatoriu tuturora ; de nu va invata, el va fi muncitoriu. $i de va vreasa slujasca, ave-va cinste mare de boeri si de Domnu Boli-va de cap side toate incheeturile. Primejdi va ave, ca va cade despre un cal. Semnu va avein cap ; va ave o frica re ; ci sI pazascal de un cutit si de o sageatasi de o sacure...".

Cat pretuiau inaintasii nostri aceste carci, se vede si din faptulca ele au fost tiparite inaintea altora care aveau totusi o insemna-tate mult mai mare : gasim un gromovnic si un trepetnic tipariteInca din 1639, in Ardeal.

In manuscris au circulat o serie de romane populare, caAlexandriia, povestea minunata a lui Alexandru Machedon, viteazullumii vechi, si Varlaam loasaf, o prelucrare a legendei lui Budha,infatisand eterna lupta dintre trup suflet, dintre materie si spirit.N'a lipsit de asemenea Vieata !i pildele lui Esop ale carui fabules'au raspandit pretutindeni.

Arta. Epoca lui Serban Cantacuzino si Constantin Branco-eanu are insetnnatate si din punctul de vedere al artei. Acum seformeaza al doilea stil in arhitectura bisericeasca munteana, stilulbreincovenesc. Lacasurile sunt, in genere, armonios proportionate,au un pridvor cu stalpi §i chenare de piatra sculptata de jur Im-prejurul ferestrelor Motivele ornamentale ale acestorclienare sunt alcatuite mai cu seama din vreji cu Frunze flori,

si

si si

si

si

fi

si esilor.si

www.dacoromanica.ro


frumos stilizate. Acelea§i motive se intalnesc §i pe obiectele lucratedin metal : pe tavjle, tipsiile, cupele, candelele, ferecaturile de carcibiserice§ti lucrate in vremea aceasta (vezi fig. 144). Ele formeaza

Fig. 144 Chivot de argint din timpul lui ConstantinBrancoveanu (1692). Se observa motivele ornamentaleale stilului brincovenesc, vrejurile cu frunze flori(la turle, la partea superioari a chivotului si la colo-

netele din partea inferioara.)

una din caracteristicile de seama ale stilului brIncovenesc. Aceststil se poate observa foarte bine la manastirea Hurez §i la palatuldela Mogosoaia : in ambele locuri ne impresioneaza frumuseceacladirilor, perfectia propoqiilor, eleganca ornamentelor (vezi fig.

1i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 369

134 si 135). Sfarsitul veacului al XVII-lea "inseamna, sub raportulartei, o epoca de rafinament, ne mai atinsa dupI aceea.

BIBLIOGRAFIE

Starea sociala si economics. RADU ROSETTI, Pamantul, satend si sti-pand in Moldova, t. I Dela origini china la 1834, Bucuresti, 1907, V + 555 P.in 8° ; IOANA R. ROSETTI, Iordache Ruset, in Rev. 1st. Rom., VII (19371,p. 100-122.

N. IORGA, Anciennete dela culture du mais en Roumanie, in Bull.Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1923), p. 185-191 ; MIHAI POPESCU, Fabucilede heirtie ale lid Matei Basarab, in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 384-188 ;CONST. C. GIURESCU, Inceputuri de industrie in Tarile Ronuinesti, Bucu-resti, 1938, x8 p. in 8° (Extras din Analele Industriei si Comertului, Februarie-Marcie 1938).

Influence si personahtaci culturale. P. P. PANAITESCU, L'influence de!'oeuvre de Pierre Mogi la, archevevue de Kiev, dans les Principautes rournainei.in Melanges de l'Ecole Roumaine en France, 1926, I, p. ' -97 ; SEXTIL PU-$CAR1U, Istoria literaturii romane, Epoca veche, ed. 2-a, Sibiu, 1930, 263 p.in 8°.

Scrierde religioase. ION BIANU si NERVA HODO$, Bibliografia ro-mcineasca veche 15o8-183c. Tomul I 1508-1716, Bucuresti, 1903, IX + 572p. in f°; CONST. SOLOMON, Biblia dela Bucuresti (1688). Contribuciuni nounistorico-literare, Tccuciu, 1932, 48 p. in 40.

Crorucani moldoveni. C. GIURESCU, Noui contributiuni la studiul cro-nicelor moldovene. Letopisecul lui Eustratie logofatul 1i letopisecul latinesc, cro-nicile lui Grigore Ureche, Sinuon Dascalul st Misail Calugarul, Bucure,5ti, 190893 p. in 8 °; P P. PANAITESCU, Influenta polona in opera si personalitateacronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom s.3. t. IV (1925), p. 149-372 ; CONST. C. GIURESCU, Introducerea la ediciaGrigore Ureche vornicul si Simion Dascalul, Letoptsetul Tarii Moldovei, ed. 2-a,Craiova, 1939, p. p. IIILXXXII, in 8° ; IOAN ST. PETRE, Nicolae Costin.Vteata si opera, Bucuresti, 1939, z86 p. in 8° ; I. MINEA, Des pre Dinutrie Can-temir. Omul Scrittorul Domnztorul, Iasi, 1926, 421 p. in 8°.

P. P. PANAITESCU, Nicolas Spathar Milescu, in Melanges de l'EcoleRoumaine en France, 1925, I, p. 35-181 ; CONST. C. GIURESCU, NicolaeMilescu Spatarul, Contribuciuni la opera sa literara, in Mem. Sect. 1st. Acad.Rom., s. 3, t. VII (1927), p. 231-284.

Cronicaris muntent. C. GIURESCU, Contributtunt la studiul cromcelo-muntene, Bucuresti, 1906, 16o p. in 8° ; N. IORGA, Operete lui ConstantinCantacuzino. Bucuresti, 1901, XLIV + 18o p. in 16° ; C. GRECESCU, IstoriileDcmnilor Tarii Romanesti de Radu Popescu vornicul. Studiu si editie critica(sub tipar).

Scrzert de alto natura. $T. G. LONG1NESCU, Pravda lui Vasile Lupu

Ccnst. C. Giurescu Istoria Rominilor, Ed. II-a 24

www.dacoromanica.ro

37o CULTURA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVII-lea

Ii Prosper Farinacaus, romanistul Italian, Bucuresti, 1909, VIII + 119 p. in 46;N. CARTOJAN, CArtile populare in literatura romeineasa, I. Epoca influenteisud-slave, Bucuresti, 1929, VIII + 271 p. in 80; N. CARTOJAN, Istoria lite-raturii rorthine vechi, vol. III, Bucuresti, 1940-1942, 178 p. in 4° ; IULIANTEFANESCU, Opere istorice, Bucuresti, 1942, 239 p. in 8° (Biblioteca Reviste:

Istorice Rormine, nr. 3) ; CONST. C. GIURESCU, Harta Siolnicului ConstantinCantacuzino, Bucuresti, 1943, 28 p. in 8° (Extras din Rev. 1st. Rom., XIII, 1).

Arta. N. IORGA, GH. BALS, Last roumain, Paris, 1922, 412 p. in f° ;N. GHIKA-BUDESTI, Evolutia arhitecturi: in Muntenia si in Oltenia, 111,

veacul a: XVII-lea, Valenii de Munte, 1933, 108 p. + CCCXXXV plans(formeaza anul XXV al Berl. Corn. Mon. 1st.).

www.dacoromanica.ro

EPOCA FANARIOTILOR. CARACTERIZARE GENE-RALA. DOMNII MAI INSEMNATI. RAZBOAIELE

DINTRE TURCI, RUSI SI AUSTRIACI

Privita in general, epoca Fanlrio-tilor este o epoca de decadere.

Fanariotii. La Constantinopol, pe malul de miazazi al Cor-nului de Aur minunatul golf al Bosforului a existat exista

astazi un carrier numit Fanar, al carui centru tl formeaza Pa-triarhia ortodoxa. I s'a dat acest nume dela un far sau fanar aflatacolo pentru orientarea corabiilor. In acest cartier, locuiau mai custama Grecii ; se intalneau printre ei urmasi de ai vechilor fa-milii bizantine, de dinainte de cucerirea Constantinopolului, pre-cum si ahii de origine mai noun, dar imbogatici grin negoc. Eraucameni pricepu0 in afaceri, cu multe rela %ii, cunoscand bine pefruntasii imparatiei carora le furnizau tot felul de marfuri, ambi-viosi, dar in acelasi timp intriganti si lacomi. Din mijlocul for si-aurecrutat Turcii dragomanii sau talmacii de care aveau nevoie inrelatiile cu celelalte state (Coranul interzice Mahometanilor sa in-ve%e limbi straine !) pe seful acestor talmaci, pe marele dragomancare ar fi egal astazi cu ministrul de externe. Grecii ocupau, asadar, la Inalta Poarta, locuri de mare incredere, erau decinatori ai%ecretelor de stat.

Dupal trecerea lui Dimitrie Cantemir, in care Sultanul puseseatatea speran%e, la Rusi (17n), Turcii se hotarasc sa nu mai in-credinteze tronul Moldovei unui domn de jars, ci sa-1 dea unuiGrec pe care sa-1 aiba oricand in mana lor. Persoana aleasa esteNicolae Mavrocordat, fiul marelui dragoman Alexandru Mavro-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

372 EPOCA FANARIOTILOR

Fig. 145 Nicolae Mavrocordat, ca Domn al Tarii Rominoti. Gravuriin arama, contemporana. (D. P.).

www.dacoromanica.ro

CARACTERIZAREA EPOCII FANARIOTILOR 373

cordat (vezi fig. 145). Ace lasi lucru se intampla si in Muntenia :dupa inlaturarea lui Stefan Cantacuzino, care a pierit sugrumat laConstantinopol, impreuna cu tatal sau, stolnicul Constantin (1716),ei numesc tot un Grec care este acelasi Nicolae Mavrocordat, mutatdin Moldova. Epoca Fanariovilor incepe deci, atat inteo vara catsi in cealalta, cu acest domn ; ea vine pang in 1821, asa dar maibine de un secol.

Caracterizarea epocii Fanariolilor. Privita in general,epoca Fanariovilor este o opera de decadere. Teritoriul varilor ro-manesti este ciuntit : se iau de catre vecini provincii intregi ; Domniiajung niste simpli funcvionari ai Sultanului care-i schimba foartedes : fiscalitatea se accentueaza ; atmosfera morals e grea ; intriga,bacsisul, mita, au tot mai mare pre% ; in schimb, caracterele devindin ce in ce mai rare. Sunt unele aspecte pozitive : astfel, inordinea socials, se desfiinveaza rumania, cu alte cuvinte se cla li-bertate varanilor, se infiinveaza scoli spitale, se fac apoi legiuirinot ; toate acestea nu compenseaza insa marile scaderi ale epociifanariote care ramane o epoca trista a istoriei noastre.

In rastimpul de peste o suta de ani cat vine ea, au fost numai putin de 4o de domnii in Muntenia si 36 in Moldova, in afarade diversele ocupavii ruse 5i austriace. Media unei domnii era decifoarte scurta. Turcii, de astfel, fixasera in practica, Inca de mult

pare-se chiar dela sfarsitul veacului al XVI-lea la trei anidurata unei domnii : pentru innoirea ei, trebuia platita o sums im-portanta numita mucarer. Era si un mucarer mic care se platea infiecare an. Domnii se schimbau dintr'o taxa in cealalta : astfel Con-stantin Mavrocordat a domnit de vase on in Muntenia si de patruon in Moldova. Aceste schimbari aveau insa un bine : ele usurauapropierea dintre cele doua sari, pregateau unirea for : se vedeadin ce in ce mai limpede ca e acelasi popor, aceeasi limbs, aceeasiorganizare, aceleasi moravuri.

Nu e cu putinva 5i nu e nici necesar sa insiram aici pe tovidomnii din epoca fanariota ; multi dintre ei n'au avut nicio im-portanva ; e deajuns sa aratam familiile carora au apar%inut ei.Unele din aceste familii erau de origine greaca ; astfel, de pilda,Mavrocordacii, inrudivi totusi prin femei cu fostul domn Ale-xandru Iliac Moruzi, Sutzu, Caragea, 1psilanti ; cateva erau de

si

si

si

www.dacoromanica.ro

xont

oniv

mva

vpo

da

Fig. 146 interiorul bisericii tanastirii Vacaresti, ctitoria lui Nicolae Mavrocordat. Remarcabile coloane aepiatra sculptata. Motive le ornamentale sunt acelea brancovenesti. Biserica manistirii Vacaresti e unul din cele

mai reusite lacasuri dumnezeiesti din intreaga tars.

H

°=

www.dacoromanica.ro

CARACTERIZAREA EPOCH FANARIOTILOR 375

Fig. 147 Una din coloanele de piatra, frumos sculptate, ale bisericii mana-stirii Vacaroti (0. N. T.).

-Jr

94i. ,

I

, o

1

`i

411)

it 1

'

www.dacoromanica.ro


alts origine etnica, dar grecizate, ca Ghica (albanezi, inruditi insacu Sturze§tii !) si Callimachi (roman, numindu-se la inceput Cal-ma§ul !) ; in sfar§it, familia Racovita era curat romaneasca.

Nicolae Mavrocordat §1 Mihai Racovita. Din familia Ma-vrocordat, mai insemnaci au fost Nicolae, cel dintai domn fanariot,atat inteo tara cat §i in cealalta, §i fiul sau Constantin. Nicolaeera un carturar : stransese la manastirea Vacciregi, ctitoria sa din

Fig. 148 Detaliu dela biserica manastirii Vacare§ti. Sculpture in piatra(0. N. T.).

marginea Bucurqtilor (vezi fig. 146-148), o biblioteca foarte fru-moasa, cuprinzand multe carci §i manuscrise rare, cumparate cusume marl, de pretutindeni. A pus de asemenea sa se copieze cro-nicile carii, facandu-se o singura povestire §i a insarcinat cu scriereadomniei lui, in Moldova, pe Nicolae Costin, iar in Muntenia, peR adu Popescu. In timpul lui, izbucne§te un razboiu intre Turci §iAustriaci ; o parte din boierimea tarii tinand cu ace§tia din urma,Nicolae Mavrocordat incepe a o prigoni. Un membru al familieiBalaceanu e decapitat pentruca exclamase : De ar da Dumnezeu

_ ,!"r-Arai°

1.7

rt.

r

-

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MAVROCORDAT SI MIHAIL RACOVITA 377

sa vina Nemtii mai degraba" ; un alt boier, Ion Brezoianu, areaceeasi soarta, mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit trimis insurghiun la muntele Sinai, piere pe drum, innecat de garda tur-ceasca ce-1 insocea, in raul Tundja, un afluent al Maritzei. In acelasitimp, sunt decapitaci la Adrianopol spatarul Mihai CantacuzinoNadu Dudescu, rudele fostului domn Stefan Cantacuzino. Restulboierilor care tineau cu Austriacii izbuteste totusi aduca peacestia prin surprindere in Bucuresti (Noemvrie 1716), luand pri-zonier pe domn ducandu-1 la Sibiu, unde a avut ragazul sa scrieo carte Despre datorii" in limba greaca veche.

In Moldova, Nicolae Mavrocordat care mai stapanise odatain 1709-1710, a inaugurat epoca fanariota printr'o domnie depatru ani ceva (1711-1716). In timpul ei, se produce primapierdere teritoriala pe care o sufera tarile noastre in epoca fana-riota ; e vorba de cetatea raiaua Hotinului. Faptul s'a petrecutastfel : Turcii voiau sa ajute cu oaste pe regele Poloniei, StanislasLeszczynski, care trebuise sa-si paraseasca cara si venise in Moldovaprin Ardeal ; in schimb, urmau sa primeasca cetatea Camenicei.Trupele pornira spre miazanoapte ; nu se ajunse la o campaniedincolo de Nistru, din cauza fortelor insemnate ale adversarului ;Hotinul insa fu ocupat (1713) ; in primavara, se anexa cetacii ;i-nutul inconjurator, iar in anul urmator porciunea din judeculCernauti dela Nord la Prut. In felul acesta, o noun raia se infiintape pamantul Moldovei (1715) ; pe langa pierderea teritoriala, seadaogara pagubele produse de Turcii cari treceau mereu printara spre si dela Hotin.

Dupa Nicolae Mavrocordat a urmat in Moldova Mihai Ra-corita (1716-1726). Austriacii voira sa-1 prinda si pe el, dupasistemul intrebuincat in Muntenia in acest stop, trimisera undetasament sub comanda capitanului Ferenc. Domnul avu time lugsa anunte pe Tatari si acestia sfaramara langa Iasi catanele im-paratesti ; Ferenc, facut prizonier, plati cu capul indrasneala sa.Dupa biruinca, Mihai Racovita fu nevoit sa ingadue Tatarilordrept plata pradarea carii intre Siret munte ; pretextul eraca locuitori de acolo se dadusera cu Nerntii ; ciambulurile", adicadetasamentele tataresti, trecura si in Ardeal, pe la Vama, pradaracolcul nord-estic al lui, ferindu-se tug, dupa recomandarea domnu-lui, de gospodariile romanesti.

Razboiul dintre Turci Austriaci se ispravi prin pacea dela

si

sa-i

$i,

si

si

pf

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


Passarovitz (1718) ; rezultatul, in ce ne priveste, fu ca acestia dinurma ocupara Banatul Oltenia, luara de asemenea o partedin Serbia.

Oltenia sub Austriaci. Stapanirea austriaca a durat in Ol-tenia douazeci unu de ani, papa in 1739, cand, in urma unui altrazboiu in care inving, de data aceasta, Turcii, tinutul din dreaptaOltului ne este restituit (pacea dela Belgrad). Aceasta stapanire estecaracterizata printr'un regim fiscal sever si foarte precis ; se faceun nou recensamant, stabilindu-se ca vor fi scutiti de dari numaicei care pot dovedi ca inaintasii for au fost in slujbe timp de patrugeneratii, apoi cei recunoscuti ca nobili de catre imparat (adica fa-miliile Bilaceanu Cantacuzino), in sfarsit, marii dregatori. Toticeilalti boieri trebue sa plateasca dari ; de asemenea preotii si ma-nastirile. Taranii sunt scosi la munca, la construirea de sosele, in-farituri, etc. ; comertul sufera, din cauza inchiderii granitei spreMuntenia si spre Turci. Episcopul de Ramnic e pus sub ascultareacelui dela Belgrad si sub mitropolitul sarb dela Carlovitz. Toateaceste masuri nemultumesc insa profund populatia ; multe sate serisipesc, locuitorii fug peste Dunare sau Olt. De aceea, cand, inurma razboiului incheiat prin pacea dela Belgrad, Oltenia revinesub stapanirea noastra, a fost o bucurie generals : atat taranii catsi boierii isi dadusera seama a era mult mai buns stapanirea veche,cu toate lipsurile ei, decat administratia imparateasca, minutioasasi exacta, dar foarte rigida si mai ales apasatoare sub raportul fiscal.

Constantin Mavrocordat i reformele lui. Restituirea 01-teniei se face in timpul lui Constantin Mavrocordat. Acesta mo-stenise dela tatal sau, Nicolae, inclinarea spre cultura, invatase inscoli superioare, cunostea limba italiana, franceza, turca, persana,greaca moderns si clasica, Linea corespondenta cis personalitatileculturale de peste hotare, era, intr'un cuvant, un spirit luminat.El se hotari sa dea o noua organizare tarilor noastre in acestscop, facu atat in Muntenia cat si in Moldova care o serie de re-forme. Principiile generale ale acestor reforme se gasesc exprimatein Constitutia" sa, in 13 articole, datata 7 Fevruarie 1740, pecand era domn in Muntenia, si publicata, cu laude, in Mercurede France", numarul din Iulie 1742. Sub raportul social, el dadu

§i si

si

si,

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL. GHICA 379

libertate rumanilor sau vecinilor (Muntenia 1746, Moldova 1749),ingacluindu-le sä se rascumpere cu suma de 10 taleri de cap sitacand pe boieri sa consacre prin juramant, la Mitropolie, aceastareforma ; fixa, in acelasi timp, numarul de zile pe care eraobligat sa-1 lucreze sateanul boierului pe mosia caruia statea. Elcladu, de asemenea, o noua organizare boierimii, hotarind ca eboier acela care are o slujNi domneascci (mai inainte criteriul fusesest:ipcinirea pameintului §i impartindu-1 pe categorii. Dregatorii,dela ban si pana la clucerul de arie, se numeau boieri mari sauveliti ; ceilalti erau boieri de clasa a doua. Urmasii velitilor furlnumiti neamuri, iar a celorlalti mazili. Pentru fiecare din acestecategorii se stabilira apoi anumite privilegii ; velitii neamurilefurs scutiti de orisice dare, ceilalti numai de unele din ele. Subraportul fiscal, Constantin Mavrocordat desfiinta puzderia de daripersonale si unele din cele pe avere care existau pada atunci leinlocui printr'una singura, de tb lei anual, platibila in 4 sferturi.Cu toate acestea, greutatile financiare ale tarii, pricinuite, intrealtele, si de cererile tot mai mari ale Turcilor, facura ca, la urma,sa se ajunga a se lua cate 6 si chiar 12 sferturi". In sfarsit, subraportul administrativ, Incredinta conducerea judetelor unor isprav-rici, pe vechii parcalabi capitani, fixa lefuri pentrudregatori din visteria tarii, introduse condici in care se treceautoate hotaririle date. Preotii furs recrutati numai dintre stiutorii decarte ; se infiintara scoli tipografii ; se facura randuieli edilitare.Din nefericire, realizarile n'au corespuns intotdeauna intentiilor luiConstantin Mavrocordat ; el ramane totusi una din figurile celemai insemnate ale epocii fanariote, atragand asupra lui atentiacercurilor din apusul Europei.

Grigore Al. Ghica si rapirea Bucovinei. Al. Ipsilanti. Dinfamilia Ghica, mai insemnat a fost Grigore Alexandru Ghica, carea platit cu vieata indrasneala de a protesta impotriva rapirii Bu--covinei. lath' cum s'au petrecut faptele : In 1768 izbucnise un-nou tizboiu intre Turci Rusi ; acestia din urma ocupara tarilenoastre castigara pretutindeni biruinte (vezi si fig. 149). Austriaciiinsa, care nu voiau ca Rusii sa.' se intinda prea mult, facura aliantacu Turcii mobilizara armata. Pacea se incheie la Kuciuc-Kainargi,un sat in Dobrogea de miazazi, in anul 1774. Prin aceasta pace

§i

§i

Si

§i

§i

§i

§i

§i

§i

5i

desfiincand

www.dacoromanica.ro

38o EPOCA .FANARIOTILOR

se hotara, intre altele, ca mini trii Rusiei la Poarta sa poata vorbiin favoarea Principatelor si a crestinilor ortodocsi din imperiulturcesc ; se prevedea, de asemenea, infiintarea de consulate rusestiin orasele mai insemnate libertatea comertului pe uscat pe Du-nare. Dupa incheierea pacii, Austriacii care, in timpul ostilitatilor,ocupasera, grin impingerea semnelor de hotar, a pajurilor impa-ra.testi", o facie larga de-a-lungul muntilor, atat in Muntenia cat

Fig. 149 Pusti pistoale cu cremene rotiti, din sec. 57 si 18, gasite inTransilvania. Muzeul Militar National, Bucuresti. (M. M.).

si in Moldova, in suprafata de cateva mii de kilometri patrati,cerura, drept recompense ca ajutasera pe Turci, o rectificare defrontiers in sudul Galitiei", spunand ca le era necesara pentru tre-cerea din Ardeal in Galitia de curand anexata. Se prezenta la Con-stantinopol o harts fals5., in care teritoriul revendicat era redus lao facie ingusta, se dadura bath acelor care protestau astfel Mol-dova de sus, leaganul tarii, cu vechile manastiri si cu mormantullui Stefan, fu rapit (1775), ratificandu-se totdeodata incalcarea

: '41

..±4 A - 4.- --I. C.,..m;(14,,,t

si si

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU IPSILANTI 381

de-a-lungul muntilor. Austriacii numira Moldova de sus Buco-vina, cuvant care inseamna, in limba slava, piidure de fag, avandin vedere marele codru dela Cozmin. Grigore Ghica, pe atuncidomn al Moldovei, protests impotriva acestui furt nerusinat ; ceeace vazand Austriacii, intervenira pe tanga Turci. Acestia, subcuvant ca Ghica s'ar fi dat de partea Rusilor in timpul razboiului,trimit la Iasi un capugiu adica un agent executor, insotit de cativaoameni, care ucid pe domn (1777). In asa hal ajunsesera tarile noa-stre, incat era deajuns un trimis al Sultanului ca sa poata lua viatadomnului in insasi capitala sa, inconjurat de at'ata fume care insanu indrasnea sa miste, cand auzea cuvantul magic : firman"-Aceeasi soarta o va avea mai tarziu voievodul Constantin Han-gerliu caruia i se va taia capul in mijlocul Bucurestilor. Un altreilea, Nicolae Mavrogheni, deli va aduce servicii militare Turcilorin noul razboiu cu Rusii si Austriacii inceput in 1787, va pieri si

el taiat, in targusorul Biela din Bulgaria, la miazazi de Rusciuc(179o), din porunca vizirului.

Razboiul din 1787 se Incheie, dupa ativa ani de lupte, prin tratate1edela $ifrov (i791) si dela Iag (1792). Cel dintai &idea Austriacilor Orfova, cel

de al doilea stabilea Nistrul ca hotar al imparatiei ruseqti, facandu-ne deci vecini

imediati ai ei ; mai inainte, tinutul dela fa arit de Nistru, impreuna cu cetateaOceacov, pe coasta Marii Negre, era al Turcilor.

Contemporan cu Grigore Ghica a fost Alexandru Ipsilanti,domnul Munteniei (1774-1782), unul din cei mai buni stap'ani-tori pe care i-au avut tarile noasrre (vezi fig. 150). El a desfasurat

o remarcabila act'vitate de ordin gospodaresc, edilitar, cultural sifilantropic.

Lui i se datoreste reorganizarea invatamantului muntean ; oatentie deosebita da qcoalei superioare din Bucuresti, pentru carecladeste un local incapator la manastirea Sf. Sava, Numarul pro-fesorilor acestei scoli e fixat la noua : doi de gramatica preci-

zeaza hrisovul domnesc doi de matematici adica de aritmetica,geometric si astronomic si, pe lan a aceasta, si de i torie, unul de

unul de teologie trei de limbile Latina, franccza italianr.Cursunle vor dura aci in totul doisprezece ani, scolarii incepanddela varsta de sapte ani ; vor fi saptezeci si cinci de bursier., primind intretinerea completa si vesminte de doua on pe an.

si si

www.dacoromanica.ro


Alexandru Ipsilanti a dat carii o noua organizare fiscala,facand totdeodata unele scaderi de impozite, o noua organizare

Alexandru Ipsilanti, pe cand era domn in Mol-dova (1786-1788). GravurI in anima, contemporanI

(M. M.).

judecatoreasca, sporind instantele aleatuind un cod care s'a tiparis.to romane§te si in greceste la 178o ; a reorganizat serviciul po§teloi

t." ..!P-141;4*r/WG"rti

- -2111;a:li

si

si

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU IPSILANTI 33;

sau al menzilurilor" (de aci numele oraplui Mizi/ : stacie de!) ; a acordat o atencie deosebita comertului §i meseriilor.Tot lui i se datore§te construirea unei noi curd domne§ti in

Bucure§ti, (ruinele se vad azi, din sus de Arsenal, intre stradaMilitari §i strada Cazarmei !), apoi o or f antrofie adica un azilpentru orfani, tot in Bucureti, la manastirea Tuturor Sfincilor. Subraportul edilitar, merita o menviune speciala taierea unui mare canal,in dreptul satului Lunguleti. (jud. Dambov4a) pentru derivareaapelor Dambovicei, atunci cand ele veneau magi amenincautnnece Capitala.

Pentru eftinatatea belsugul din timpul acestei domnii, reprodu m ur-matorul pasagiu din Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul : ...Eftinatate era lamarfuri si la dobitoace, boii, vacile, oile, caprele cu putin pret, bucatele maicu putin pret. $i pentruca sa fie stiut Ii si fie de mirare celor ce se vor afladupa noi auzind, vom scrie cevas din parte, bou de jug in lei, I 2, 15 cel ales,vaca 6 lei cu lapte, cal, cArlan de trei ani 8 lei, so, cal bun de calarime zo lei,ales 25, ear cal boeresc telegar, pretul cel mai mare 4o lei, oaia cu miel i leu,capra cu ied i zlot, carnea ocaua i para sau mult 2, vinu vadra so parale peales, ocaua de yin la arciume 2 parale, gaina a sau 3 parale, puiu i sauparale, oua zece de o para, gAsca 6, 7, 8 parale, curca so parale, curcanul celmare 15, faina de gilts i para, cand era mai scumpa o para o Pascale... era

i pestele berechet, morunu proaspat la Dunare ocaua 4 parale, la targ lascaune ocaua 8 parale, crapu, somnu 5 parale si 4, ocaua, cosacu alt pestemarunt era o para ocaua nici ii lua cineva, raci 20 de o para, icre tescuitede morun 3o parale ocaua, de cele proaspete zo parale ocaua, fasolea, lintea,mazarea 1-2 para ocaua..."

Tratatul dela Bucureti. 0 alts schimbare insemnata terito-riala pe care au suferit-o carile noastre in epoca Fanariocilor afost aceea a Moldovei dintre Prut §i Nistru, numita de catre Ru§i.Basarabia. In anul 18o6 incepuse un nou razboiu intre Turci,al cincilea in decurs de o suta de ani ; soarta armelor era iara'idefavorabila armatelor Sultanului. Luptele cinura mai multi ani,pana in 1812, cand incepura tratativele de pace. Ru§ii cereauambele vari romanqti ; cand auzira insa cal Napoleon le-a declaratrazboiu, ei se multumira numai cu Moldova dintre Prut Nistru.Nici pe aceasta n'ar fi capatat-o poate, daca marele dragomanPanaiotache Moruzi §i cu fratele sau Dimitrie, favorabili Ru§i-lor, n'ar fi tradat interesele turce§ti. Moruzqtii platira, e adevaratcu vieata, tradarea lor, Moldova dintre Prut qi Nistru ramasetnsa.' in stapanirea Rusiei.

pot

§i

§i

2

si

Si

Ru§i §i

§i

s.

si

www.dacoromanica.ro


BIBLIOGRAFIE

Fanariotii. Caracterizare generals. N. IORGA, Documente privitoare lafamilia Callimachi, vol. I, Bucurepi, 1902, p. ICCXIII (Prefaca) ; IOSEPHGOTTWALD, Phanariotische Studien, in Leipziger Vierteljahrsschrift far Sfidost-europa, V (1941), R. 1-58.

Mavrocordatii, Mihail Racovita% AL. STOURDZA, L'Europe orientale etle r6le historique des Maurocordato 1660-1830, Paris, VIII ± 463 p. in 4° ;C. GIURESCU, Despre boieri, Bucure§ti, 1920, 129 p. in 8 °; ILIE MINER,Reforma" lui Constantin Voda Mavrocordat, in Cercetari Istorice, IIIll(1926-1927), p. 97-248 ; VASILE LUNGU, Despre olatul Hotinului (1713.-1806), in Cercet. 1st., V-VII (r929-1931), p. 253-290 ; D. RUSSO, Cronica Mot -dovei de N. Chiparissa (1716-1717), In Rev. 1st. Rom., III (1933), p. 133-151.

Oltenia sub Austriaci, AL. A. VASILESCU, Oltenia sub Austriaci 17:6.7739, vol. I, Bucureti, 1929, 240 p. in 4 °.

Grigore Ghica rapirea Bucovinei. N. IORGA, Histoire des Roumaimde Bucovine a partir de l'annexion autrichienne (1775-1914), ed. 2-a, Bucu.-resti 1931, 87 p. in 8°. ; MARIN POPESCU- SPINENI, Harta Bucovinei dinanul 1774, in Rev. 1st. Rom., XIXII (1941-1942), p. 149-162 ; CONST.C. GIURESCU, Cu privire la hotarul de vest al Moldovei, in Rev. 1st. Rom.,.XIXII (1941-1941), p. 287-288.

Al. Ipsilanti. CONST. C. GIURESCU, Canalul lui Alexandru VodaIpsilanti". 0 mare lucrare hidraulica din veacul al XVIII-lea, in Rev. 1st.Rom., XI-XII (1941-1942), p.

N. IORGA, Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apu-sene. Luarea Basarabiei Moruzestii, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. S. 2, 1.XXXIII (1911), p. 147-185 ; G. I. BRATIANU, La Bessarabie. Droits natio-faux et historiques, Bucurqti, 1943, 228 p. in 8°.

ji

xso.

1i

www.dacoromanica.ro

ORIENTUL SI TARILE ROMANE INTRE 1601 si1821CONSTANT! N°EC. GIURESCU Harta No.

Onion

Viena04::qa Carle

Munkacs Kolomea

Chiev6 Way/ Charkov

Fiume

a

Agra

Buda 0Debrecen,

Cer'au

Me8,a10"'Student!nn

Vinita'ton

Nr a

Poltava

Ladyszyn Cehrina

Siciceava

Snroca 0Ba /ta

Szegedin°BanOradea

AradC uj

lba luliaRetr Tin4oara seea_sibil,

sent

Belgra AdakalehZara

Vidin CaiovaCriA vat 'Calaf -1. c*,1

0,, i:,sit?. ca

'Pee , _.,

oMart

Durazzo Dorm

scope -.,

7: na

\ Fdipopol°Strurnita%

6 8 °fri°nastirSIO is Cavalla6

DurmitorA

Cattaro

Zaporojie0.

IasiTIghina

Cet Al

Brasov Ca/a!, Chi a'arida

CimpulungBucurestia

AstrachaOceaco )

Perekop

PtiOV

*"

Azov

Baa2/7

Constants

rsNiropom

Sofia

ittI.Creta

.StbstraSam Raecrad MangafiaBealacbAraaaa eor.ttoArbinap area

rnova Mesembria

a Sozopol

Adrian poi

co'

kcesarai

OThasaaArgm castronlanma titAthosnLco4 mete e

San ,Stefano

Vineen.aen

N e a

Saturn

onstantinopoSinop Tiflis

AArarat

%Aso

corned /a frir e a &meta Trapezunt

No Lemn050 q.'6Arta Trite!' tk [71,11,00

4,6e, t Luba. A4Kefsionlaaleon I;

tt .Chios

SmyrnaAt 8

owe) k ss, ° ,./iMfgalon apileanl

Lperoscp(hlax0S

embasia t 4;" 0

anpobKees

oBrusse Ankara0

A

O erbaieb

ale

Pan.a

Ca Icidici

Muntele Athos(Sfetagora )

ad

m'"o,,,,..crs V.IstocraterZara,.

arslm °Tfelfanvrenopte

Fat.,lopotamoa

oef.rakallu440 CV

(q, WPM u.WPtinrs7(ProOros,

t.Oi

o io ZOOS

Baku

Gezarsea

t..urcma

Mosul

Bagdad

lerusalim

ki 001.

Ctortu0

Rodosto

Ceatatgea 8010"`"5,/ten 0 no'N'

StefanoOiCularl

COnStantiDOPL, %o

arar"Isles r 1

oof r

M. MarmaraN corned a

lalova

MONK

Mudania

O lemsen r

BrussaImprejurimiLe

Constantinopolutut

Nelabcee

Duna,.

ad

a

c=2

a

1,1

,0_,I,,,

oV1r

.1,

000

Rim is

0

O

a.

' M ..

°°pole

a

,.1..... v 00..

III C0

t

Igahodoa

88 somot

o4-,

Pa 7

!Boo

e

a

.CipruFamagusta

re Beiruta

AlexandriAfeti:

Pen .Sinai

Sinai

11 Rorie

an

8

Alep0

Antiobia

Damase

rat

4

anM

00

r tt:

M armaransaa

Atua aV,9

and

nk p0

oo

.2

4 t

A

1

i

I

www.dacoromanica.ro

UCRATNA MOLDOVENEASCA si TEATRUL LUPTELOR INTRE RUSIsiTURCI PATNA LA1821

CONSTANTIN C. GIURESCU

Harta No. 13

Oo

BERESTECZKO ©BROD!

LWOW

ZbarazStryi

0

o HanciuBolekhov

Buczacz0

TARNOPOL0

OberlinO

KOLOMEASNYATIN0

Storojinet

Trembowla

Proscurov

0 D cIBA

011

CAM ENITA(Ifamernec -I3odolsk)

S udenita BRATLAV

7. OTINERNAUTI Atachi

JITOMIR

o UBERDICEV

Vinita

©NIEMIROVA

Hai=

R .

A LUI

Ladyszyn

4.Moghilaularuga

RidgutieSUCEAVA

./Sighet

OCiceiu

DEJ

sampulung' \ BAIA

STRITA,

i

Darohm

Curghil,

To.MURES

Cet de BaltaYz

BL SIGHISOARA

SIBIU

a

amt tyt

\Bistrika 6Ghwrgher4TRA

vi

OBotosam

Odorhei

\ Tg.Trotu s

BACA U

fi

(!)

FAGARAS

BRASOV

0 CAmpulungR.VnIcea

TARGOVISTE

PITESTI

SLATINA

TURNU

Nicopoli

0

SOROCA

IASI

ROMAN

Vaslui

Focsani 9

R.SArat 0

BUZAU

PLOESTI

BVESTI

GIURGIU

B RLAD

Balti

0lampol OlgopolTiganauca 0

0Codama

oRascovqtr4

SkimR.ibruta

Ocni; °Peng°

CHIEV

PEREISLAV.

AKANIEV

CERKA

Zvenigorodka

Umen44 MovomirgorodTar vita

DUCC5'. ELISABETGRADGlodasi

ACEHRIN

A

CREMENCIUG

Alexandria

Moldovanca0

ALTA

0 ANANIEV

otusani og 5"lhurluc Veep liolului\Dubasari

Grjgoriopol

?t,rgi Ca

Suoleia(Taraspol)

Oociubey

Haw Kimburun

Ovidiopol

OrheiCosnita

CHISINAlr

O VarnstaTg,LapusnaTighina

0Causam

Huss

GALATI

BRAILA

,0

Cahul0

RemIsm il

lsaccea

TULCE

ILISTRATurtucaia

Kuciuk KainargiRusciuc

°Beata o Razgrad

CET. ALBA

0 CONSTAN TA

Mangalta

OLVIOPOL °Bobrinet

Vosnesensc

B,. C

E DIS A Nii Dasovului

OCEACOV 0 NICOLAEV

(vo 1A-oAsov)CHERSON

a

V.

N

PULTAVA

S e

OKHARKOV

ECATERINOSLAVO

KRIVOIROG/ "Volofcaia

GtrOjeniZAPOROJIE

(Alexandrovsc)S

Melitopol0 e,\.

Is. cc`,b.

c cia C.)

Pereco

P.,

C RI MEE \A

ALESCHI

ColonceaeMoldavca o

CHERSON01

a

SIMFEROPOLO

BAKCESARAI

Donet

e' Berdiansc

1-

\1\Jenikale

Kertch°

Kara( Teodosia)

POLON/C

Usria

. 9

1 -/

if;

tJ

I

L

0

O

(!)

0

Inrin)tr

0

o

O

46,

CHILIA N.

0

®

0

r4

A

N

------

I

G \G

www.dacoromanica.ro

STAREA SOCIALA, ECONOMICA $1 CULTURALA AROMANILOR IN EPOCA FANARIOTILOR

Oh ! oh ! oh ! Saraca Tara Mol-dova Tara Munteneasca, cum vipetreceti... cu aceste suparari la acestevremi cumplite, $i Pira- de mila destapainii noitri, cart singuri nos ti-ampoftit ii ti-am aflat. Nu ne saturamde Domnis de rani, nici de mIrit.ltfetele dupa pamdnteni ; ce ziceamca-s profits fi saraci, fi alergati la cetstraini Greci de-i apucati care decare sa va fie gineri, ca-s cilibii ftbogati fi li dati puneti iscapul mesis ; eaca la ce am venit !"

(Ion Neculce, Letopisecul 'raniMoldovei).

Starea socials si economies. In epoca fanariota se observauncle schimbari sociale. Boierimea nu mai seamana cu aceea dinv7emea lui Matei Basarab §i Mihai Viteazul. Nu mai sunt boieri-osta§i, gata, la chemarea domnului, sa puns myna pe arms §i saapere, impreuna cu oamenii lor, Cara §i legea. Armata nationalsnu mai exists, fiind lnlocuita cu o simply garda a voievodului ;meritele boierilor nu se mai arata a§a dar pe campul de bataie, cila curtea domnului fanariot, in atmosfera de politics marunta §ide intrigi care domne§te acolo. MiFari de ale boierilor impotrivaelementelor straine, grecegi, ca in veacul al XVII-lea, nu maiexists ; dimpotriva, aceste elemente sunt primite §i imbraci§ate ; sefac inrudiri ; mulci Greci se stabilesc la noi, strang avere, cumpa'ri


si

motif

www.dacoromanica.ro

386 STAREA SOCIALA SI ECONOMICA SUB FANARIOTI

mosii, ajung la cele mai inalte dregatorii. Influenta greceasca esteatotputernica : limba greaca este limba cults, subtire, a celor alesi :ea se aude la curte, in biserica, in casele boieresti, la resedinteleispravnicilor de judete, pretutindeni unde este un post de comanda.

Fig. 151 C4mea facuti in Iasi, in epoca fanariotI,de catre Grigore Ghica Voda. Inscripvia romineascapoarta data 1765, Iunie 20. Dedesubt, o inscripvie

in limba turca.

Moda constantinopolitana birue in imbracaminte, in man-care, in ceremonii, in vieata de curte, etc. Costumul domnului sial boierilor imita pe cele turcesti ; se poarta" acum haine largi, orien-

;1r_ _

1

---

11 arnav,

7,7 vatri.,

www.dacoromanica.ro

STAREA SOCIALA 387

tale, cu falduri, anterie lungi, calpace cu atat mai inalte, cu catboierul ocupa o slujba mai mare. Se introduc o sums de dregatorinoi, imitand pe cei dela Poarta unul are grija de ciubucele si nar-ghilele Domnului (ciubucci basa narghelegi basa), altul de cafea(cahvegi-basa), altul de serbet (serbetgi-basa), un al patrulea e maimare peste incalcamintea Mariei Sale (ciohodarul, de unde numelede familie) ; un al cincilea poarta foarfecele briciul (berber basa) ;alcii ii cin lighianul, ii toarna apa din ibric si ii dau peschirul sauservetul (mataragiul, ibrictarul, peschirgiul) si asa mai departe. Dre-gatoride mari se dubleaza, la urrna se impatresc chiar, toci cautasa ajunga slujbasi, deoarece slujba e acum criteriul nobletei eainseamna leafa, scutelnici, adica un numar de Oirani care in loc saplateasca visteriei darile lor, be dau boierului, apoi scutirea generalssau partials de dari, in sfarsit putinIa de a fi aproape de curteaDomnului, izvorul tuturor avantajelor onorurilor.

Totusi, aceasta boierime prezinta si unele aspecte interesante ;ea e mai cults, citeste mai mult : intre 172o si 182o s'au tiparit intarile noastre peste 30o de caryi, afara de multele care se aduceaude peste hotare. Influenta franceza incepe a se face simvita si ease va accentua spre sfarsitul epocii fanariote ; incep sa patrundaideile generoase, umanitare. Ca o urmare a acestei stari de spirit,;conk se inmulcesc ; o sums de domni fanarioci iau masuri pentrubunul mers al for si le creeaza venituri ; in Bucuresti sunt treibiblioteci publice. In acelasi timp, se fac spitale, in care bolnaviisunt fara plata (vezi si fig. 151).

La scoala cea mare sau Academia din Iasi erau, in 1766, urmatorii dascalisau profesori : Dascalul cel mare de ;dirge, platit cu 1500 lei pe an ; dascaluldintai de limba greaca, platit cu 600 lei ; dascalul al doilea de limba greaci30o de lei ; dascalul de greaci bisericeasca, 18o lei ; dascalul de latineste, 240lei ; dascalul de limba romans, 120 lei ; bibliotecarul, izo lei. Pentru intretinereaa douazeci de bursieri, se prevazusera tom lei si 3o de care de lemne ; dinprisosul de venituri si din economiile facute de epitropi trebuiau sa se cumperecarp, organe adica instrumente matematice" si diferite rechizite.

In afara de scolile cele mari din Iasi si Bucuresti, erau insa altele, maimici, pe langi episcopii, pe Tanga manastiri si biserici (vezi si fig. 152 si 153),apoi in orase si targuri si chiar in multe sate ca Ruginoasa in Moldova, Cor-neiti (Dambovita) si Preajba (Dolj) in Muntenia.

Iata cc se invata, de pilda, la scoala dela manastirea Putna, potrivitdiplornei liberate in 1778 tinerelului loan, fiul preotului Gheorghi VasilieviciBalascscul", care invatase acolo dela varsta de 5 pans la aceea de 12 ani :

§i

§i

§i

ingrijivi

:

§i

www.dacoromanica.ro

388 STAREA SOCIALA ECONOMICA SUB FANARIOTI

Fig. 152 Biserica Stavropoleos din Bucuresti dosul PosteiCentrale), tip de biserici oraseneasca din epoca fanarioti.pridvorului chenarele usilor ferestrelor de piatra frumos sculp-

Perevii zugrIvici pe dinaf Restaurata inainte de azboiulpentru tntregirea neamului. (D. P.).

$1

.-4

sitad. gi

- (taPilastrii

fl

www.dacoromanica.ro

ORASELE 389

ciaslovul, psaltirea, octoihul, catehismul moldovenesc 0 ruse5te, alatuirea seri-sorilor moldovene5ti, psaltichia dupg melodia greceasca, gramatica, geografiacea tIlmIcit'al de episcopul Amfilohie dupa Buff ier, piatra evangheliei asupradespartirii bisericii rasaritului de a apusului, epistolia arhiepiscopului Eughenie,

Fig. 153 Taler bisericesc din epoca fanariota. Inscriptia are data Octomvrie1761. Scena din mijloc infiti5eaza Adormirea Maicei Domnului.

istoria bisericii dupi Evsevie 5i alti istorici, dela inceputul cre5tinatItii plug laveacul al IX 0 pang la soborul din Floren%a 0 scurtata teologie platoneasca,tome bine 5i uncle 5i de rost 0 cu intelegere..."

Ora§ele sporesc, in genere, ca populavie ; meseria§ii sunt mainumero§i ; constafam 5i un inceput de industrie mare, fabrici depostav, de stic15., de Mrtie.

Fabrici de postav erau in Moldova la Chipereiti, in jud. Iasi (1764), iar

,;;;;.4.2.

=

_ '

Ss\

0 4, ,, ,1

1\ l' , ', .

, L

1 -(1 ii'14 '' n...' : ,'1

.' 1

,

"._...-=,,,, . . .

' t ( 'I "?-'' ...'-1 ?ii ,:\kij

1

I

,e.

,..," f

''' r

''.. .

'' e. ' f P :,.9.,

.... r,. ,.;, .. 1 4{w4

'l ',N i'. 4 i11.1°F.W.-

-... PI'

www.dacoromanica.ro

390 STAREA SOCIALA $1 ECONOMICA SUB FANARIOTI

in Tara Romaneasca, la Pociovalige, langa Afumatii din Ilfov (1767-1768)apoi la Bucureiti (1796). Ni s'au pastrat cateva privilegii domnesti pri-

vitoare la aceste fabrici, cum e cel dela Grigore Al. Ghica, ucis de Turci duperapirea Bucovinei, in care domnul arata ca s'a intemeiat fabrica dela Chiperestipentru cea mai multi eftinatate a lacuitorilor tariff acestia si sa ramlia unlucru de pomenire pamantului acestuia". Fabrici de sticla era la Hdrlau (1786)§i la Tclrgoviite (1791) ; fabrici de hartie (sau harturghii : de aici hardughie) laFundeni, in Ilfov, in timpul lui Scarlat Vocia Ghica (1768) si la Batigea, inPrahova, sub Alexandru 1psilante (1776). S'au infiintat si industrit de produsealimentare : de arpacas la Argegi, in Ilfov, si la Corneiti, in Dambovita ; defidea, macaroane, arpacas, etc., la Bu;streiti, cu produse superioare, egale celorstraine. Erau apoi fabrici de lumanari, o fabrica de tesaturi diferite la Marcum,una de farfurii, etc.

Sunt si centre care decad insa in acest rastimp : astfel Targulde Floci, la gura Ialomitei, pe care razboaiele ruso-turce II nimiceszaproape, apoi Targsorul si Gherghita pe care ii intrec ;

acestia incep sa se desvolte mai ales dupe ce Austriacii taie, lasfarsitul veacului al XVIII-lea, drum de care pe valea Prahovei,dela Comarnic pans la Predeal. Mai inainte drumul mergea pe sus,pe plai.

Taranimea scapa de rumanie pe vremea lui Constantin Ma-vrocordat ; ea nu devine insa libera de fapt, deoarece neavand pa-tuant, trebue sa lucreze mai departe pe mosiile boierilor, danddijrna" muncind un numar de zile pe an care variaza intre rz si24. Situatia economics a taranilor e grea : striviti de impozite ordi-nate si extraordinare, silici sa munceasca si boierului si domnului,caruia-i fac transporturile de zaherea (alimente, furaje, etc.) ordo-nate de Sultan, ei isi iau adesea lumea in cap, trec peste hotare,foarte adesea peste Dunare, unde nu au sa asculte decal de un singurstipan : Turcul, sau peste Nistru. Multe sate scad ca numar delocuitori, altele se pustiesc, devin sill; ti.

Inainte de reforma lui Constantin Mavrocordat, numarulbirurilor era foarte mare : unele existau din timpul Domnilor decare : astfel vadraritul, care se platea de podgoreni, fusese pus deEustratie Dabij.a, vacaritul, o dare foarte grea, de Constantin Bran-coveanu, fumaritul de fratele lui Dimitrie Cantemir, Antioh. Ma-vrocordat le-a redus considerabil, dar dupe el, birurile au inceputiar sa se inmulteasca. Presiunea fiscala era mare din doui motive :mai intaiu cererile nesfarsite ale Turcilor si apoi graba Domnuluide a strange in timpul cel mai scurt avere, bani albi pentru zile

ti

si

www.dacoromanica.ro

STAREA CULTURALA 391

negre", deoarece timpul de stapanire era redus : trei ani $i nu $tiadaca-i va implini pe aceia, clack' nu va fi silit sa piece inainte.Aceea$i socoteala o faceau dregatorii sau slu;baqii : in timpul celmai scurt trebuiau stoats banii pe care-i dadusera la numire$i. pe deasupra, un beneficiu cat mai mare. Se incelege a$a dar, dece abuzurile erau numeroase, de ce bacAul $i mita infloredu desus pans jos. In asemenea condicii, demnitatea $i caracterul erauIna] curand defecte decat insu$iri.

S 'area culturala. In epoca fanariota exists o activitate cul-turala destul de vie ; ea nu egaleaza insa pe aceea a veacului alXVII-lea. In domeniul operelor religioase, se continua traducerile

tipariturile de carti biserice$ti. In privinta aceasta, se distingc,in Muntenia, episcopul Damaschin al Ramnicului care a tradus, inpnmele decenii, ale veacului al XVIII-lea, o serie de texte, cefost apoi imprimate, Chesarie, tot al Ramnicului (1773-178o),sub care se incepe publicarea Mineelor, tz volume. In Moldova,trebue amintita figura mitropolitului Iacov Stamate, un carturar deseams, care $tia latinege $i citea pe Montesquieu, a lui Paisie Veli-cicovschi, egumenul de Neamc, care dadu acestei manastiri o nouistralucire, in sfarlit a lui Vartolomeu Mazareanu, egumenul Putnei,care intemeie aci o $coala bung $i alcatui o lucrare despre Stefancel Mare.

In ce prive$te cronicile, ele sunr, in genere, mai prejos deckacelea ale inainta$ilor. 0 singura excepcie : Letopisetul" lui loanNeculce care e o adevarata capodopera. Acest cronicar continue.Letopisetul lui Miron Costin, incepe a$a dar povestirea la anul1661 $i o duce pang in 1743. 1$i iube$te cu putere Cara, plangedurerile ei e du$man neimpacat al Grecilor. Descrierile por-tretele lui sunt foarte sugestive ; poveste$te cele ce-a vazut el, darse folose$te $i de traditii legende pe care le a$eaza la un loc, lainceputul letopisecului, sub titlul : 0 sama de cuvinte. Stilul sau elimpede, simplu, foarte placut.

Iat51 una din aceste traditii : Gheorghe Stefan Vocli, eand era logofitmare, au fost sezand °data in divan cu toiagul in gura ; iar Iordachi Canta-cuzirm cel 13.atran, ye! vistiernic : ce zici in fluer dumneata, logofete ?" Tara elau easpuns zic in fluier sa mi se coboare caprele dela munte, si nu mai vin".El au ralspuns in pilda, $i aitii nu s'au priceput, ca el astepta ostile ungurestisa vie de preste munte".

5i

5i

salt

5i

as

5i

5i

www.dacoromanica.ro

392 STAREA SOCIALA SI ECONOMICA SUB FANARIOTI

Dintre cronicarii ceilalti ai Moldovei insemnam pe AlexandruAmiras care povesteste evenimentele incepand tot dela 1661 mer-gand pana la 1729, pe Axinte Uricarul care a continuat pe NicolaeCostin, scriind a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1711-1716), si a intocmit un corp de cronici moldovene, pe spatarulloan Canta care alcatueste un Letopisec", dela a doua pana la aratra domnie a lui Constantin Mavrocordat (1731-1769) peGheorgachi al doilea logo fat care scrie o Condica ce are intrusine obiceiuri vechi gi noua a prea innaltatilor Domni" (Iasi 1762).E o carte de ceremonial in care se arata cum se procedeaza lainstalarea Domnilor, la sarbatorile cele mari, la inmormantari, etc.

In mod gresit s'a atribuit o cronica a Moldovei care povesteste eveni-mcritele dintre anii 441- -1-1730 1U1 Nicolae Muste, stari diac de divan ; autorulnu c el. Nici cronica atribuita lui Enache Kogalniceanu, cronica relatand eveni-mentele dintre 1733-1779, nu se datoreste acestuia ; avem de a face, in acestedoua cazuri, cu pseudo-cronicari".

In Tara Romaneasca, merita sa fie amintit Mihail Cantacu-7ino, mare vistier si mare ban, care trece de partea Rusilor in raz-boiul incheiat prin pacea dela Kuciuc-Kainargi. El scrie o Genea-lcgie a familiei sale si o Istorie a Tarii Romanesti intre 1225 si1774 care, tradusa in greceste, s'a publicat mai tarziu de fra %iiTunusli la Viena. Aceasta istorie, cuprinzand o sums de dategeografice si statistice, a servit lui Dionisie Fotino la alcatuirealucrarii sale grecesti Istoria vechii Dacii", in trei volume, aparutatot la Viena, in 1818. De asemenea in greceste publicat inva-tatul Dimitrie Philippide Istoria Romiiniei" din care n'a iesit insaducat primul volum (pana la intemeierea Principatelor) si Geo-g-afia Romaniei", cuprinzand Intreg pamantul locuit de neamulnostru. El e primul care intrebuinteaza termenul de Romania",in sens politic si geografic. Asemanator in unele privinte cu Ne-culce, dar inferior lui, este Dionisie Eclesiarhul, dela episcopia Ram-nicului, care scrie un Cronograr al Tarii Romanesti cuprinzandevenimentele dintre 1764-1815.

Alaturi de aceste letopiseve sau cronici apar, in epoca fana-r:ota, o serie de povestiri istorice in versuri. Cea mai veche eIstoria lui lordache Stavarache" fost capichihaia, adica reprezen-rant al tarilor noastre la Constantinopol, un Grec foarte bogat siputernic, pe care 1-a pierdut insa lacomia intriga. Moartea na-

si

si

si

si

p

si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 393

praznica a lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, ca si aceea a luiNicolae Mavrogheni si a lui Constantin I-langerliu din Muntenia,au fost de asemenea descrise in versuri. 0 alta povestire avemasupra intrarii Rusilor in Bucuresti la 1769, in timpul razboiuluicu Turcii. Valoarea poetics a acestor cronici rimate este, in ge-neral, redusa.

Un amestec de proza si de versuri ne opera opera munteanu-lui Zilot Romcinul ; el e autorul unei Cronici (1796-1821) si a uneialegorii politice intitulate Daslufire." In ambele lucrari gasim ideilena %ionaliste pe care le va sustine mai tarziu Gheorghe Lazar.

La sfarsitul epocii fanariote, apar doua condici de legi : aceeaa lui Scar lat Callimachi in Moldova (1817) si a lui loan Caragea(1818), in Tara Romaneasca. La alcatuirea for s'a tinut seams in-trucAtva si de obiceiul pamIntului" adica de vechiul drept ro-manesc, nescris.

In domeniul 1lteraturii, e de re%inut numele lui Enache Va-care feu, autorul a mai multe poezii dintre care cele mai cunoscutecunt -,Amarita turturea" si indemnul c5tre urmasii sal : Urmasilormei Vacaresti, las voui mostenire, cresterea limbii romanesti s'apatriei cinstire !"

Tot el a scris si o Gramatica a limbii romanesti care a aparutin doua editii, una la Viena, alta in tarsi, la Ramnic (1787), pre-cum si o Istorie pe scurt a Sultanilor dintre 1300-1791.

BIBLIOGRAFIE

Starea socials si economics. V. A. URECHIA, Memoriu asupra perioadeidin istoria Romanilor dela 1774-1786 In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. S.

2, t. XII (1889-189c), p. 117-1253 ; C. GIURESCU, Despre boieri, Bucuresti,1920, 129 p. in 8° ; N. IORGA, Istoria industriilor la Romani, Bucuresti, 1927,226 p in 8°.

Starea culturall V. A. URECHIA, Istoria scoaleler, t. I, Bucuresti, 1892,4e8 p. in 4° ; N. IORGA, Istoria invatamcintului romanesc, Bucuresti, 1928,351 p. in 8° ; C GIURESCU, Pseudo-cronicari I. Enache Kogalniceanu, Bucu-resti, 1916, 43 p. in 8° ; N. BANESCU, Viara si opera lui Daniel (Dimitre)Pbilippicle, in Anuar 1st. Cluj, II (1923), p. 119 -204; CONSTANTIN C.GIURESCU. Legiuirea lui Caragea. Un anteproiect necunoscut, Bucurest:, 1923,32 p. in 80 (Extras din Bul. Com. 1st. Rom. III) ; G. D. TR1ANTAPHY LLO-POULOS Sur les sources du Code Callimaque, in Rev. 1st. Rom. I (1931), p

; D RUSSO, Studii istorice greco-romane, t. II, Bucuresti, 19;9, p351-692 in 8° ; GH. T. KIRILEANU, aislusire. 0 scriere inedittl a lui ZilotRomanul, in Rev. 1st. Rom., XIXII (1941-1942), p. 288-308.

www.dacoromanica.ro

ROMANI! DIN ARDEAL SUB AUSTRIACI. UNIREACU ROMA $1 URMARILE EI. MISCAREA LUI HORIA

"Tara asta e a noastra, a voastrae tara ungureasca si In scurta vrem?va st scoatem not de aci".

(Taranul Florea Cosma din Garbaucatre nobilul Szent-Pal, in toamnalui 1784).

Romani: din Ardeal sub Austriaci. Unirea cu Roma. Prinpacea dela Carlovitz (1699), Ardealul ajunsese sub stapanirea Au-striacilor ; acest fapt avu urmari insemnate in vieava Romanilor deaci. Din punct de vedere al drepturilor politice, situacia nu seschimba ; ramasera tot trei naciuni" Nobilii, Sasii si Secuii, casi mai inainte, ava.nd fiecare reprezentancii sai in Diets. Din punctde vedere religios, se produse insa un fapt nou care rupse unitateade pana atunci a fratilor nostri de peste munli. Acest fapt noufu Unirea cu Roma. Habsburgii aveau in catolicism un aliat pre-cios ; la randul lor, ei cautau sa favorizeze raspandirea lui in cu-prinsul imparaciei pe care o stapaneau. Folosindu-se de situaciagrea, economics si socials, in care se aflau preocii romani din Ardealsi poporanii lor, Austriacii ii imbiara sa treaca la catolicism, fk.,,a-duindu-le, in schimb, diferite drepturi si avantaje. Episcopul deAlba Iulia, Teofil, admise in principiu, in 1697, acest lucru, iarurmasul sau Atanasie Anghel it infaptui ; manifestul pentru Unireacu Roma, iscalit de 38 de protopopi, poarta data 7 Octombrie1698. Hirotonisirea lui Atanasie ca episcop unit avu loc la Viena(z5 Martie 1701). Slujba in biserica urma sa fie ca si pana atunci,calen.darul be fel, sarbatorile asisderea, precqii aveau sa se casa-

:

www.dacoromanica.ro

toreasca, asa cum fa-cusera $i mai inainte.Se introduceau insapatru puncte notanume : I) Papa delaRoma e recunoscut calei al bisericii. 2) LaCrez" se adaoga :lioque, adica DuhulSant purcede nu nu-mai dela tatal, dardela fiul. 3) Se ad-mite existen%a purga-roriului prin care tre-bue sa treaca sufletele,inainte de a intl.' inraiu. 4) Impartasaniase face cu azima

nedospita).Multi preoci nu

voira sa primeasca in-sa aceasta unire si ale-sera un nou episcop or-todox, pe loan Tirca.Atanasie fu afurisit decate Teockscie, mitro-politul din Bucurestide catre Dosof tei, pa-triarhul Ierusalimului,iar Constantin VodaBrancoveanu lauda pecei care pastrasera ve-chea credinca.

Rezistenta popu-latiei din Ardeal im-potriva Unirii a fostinsufletita de aparitia,in 1744, a unui calu-gar, Visarion Sarai ;

UNIREA CU ROMA 395

Fig. 154 Cruce din lemn de chiparos, fe-recata in argint, dela biserica Sf. Nicolae dinBrasov. Inscriptia de pe maner e in limba

slavona. (C. M. I.).

fi-

(p1i-ne

5i

rof

7.7°2Th

-S.

'Se

§i

si

www.dacoromanica.ro

396 ROMANII DIN ARDEAL SUB AUSTRIACI

acesta, Sarb de origins, trecu prin Banat si intra in Huniedoara. Deaci, el se indrepta spre Deva, dupa aceea, prin Sa liste, la Sibiu, vor-bind taranilor, prin sate si pe drum si intarindu-i in vechea credinta.Prins de autoritati, fu dus sub escorts la Viena, de unde i se pierduurma. Debi prezenta lui a fost de scurta durata, totusi influentaexercitata asupra multimii s'a dovedit insemnata ; din cauza aceasta,se si institui in 1746 un regim de teroare si de prigonire contra orto-docsilor. Si mai insemnata a fost actiunea desfasurata, peste undeceniu jumatate, de calugarul Sofronie, originar din satul Cioara(judetul Alba). Acesta iii durase un mic schit in padure, avandpe langa el si cativa copii la invatatura. Autoritatile din Vint iidistrusera insa lacasul in 1757 fuga. El petrecu catvatimp prin judetul Huniedoara, pans cand fu prins gi inchis insatul Bobalna. De aci 11 scapa o ceata de vreo 5-600 de taraniromani, inarmati cu maciuci condusi de protopopul loan dinScilifte (13 Fevruarie 176o)

Sotronie se refugie atunci in Zarand, unde se putea apara.Bisericile unitilor incepura sa fie ocupate ; miscarea se intinse si insudul Ardealului si in campie pe cursul superior al Muresului,wide se remarca protopopul Ion din Sadu, zis ,Si Popa Tunsu. Prinsdirt nou, in Abrud, Sofronie e liberat pentru a doua oars de tararuistransi in mare numar. In cele din urma, cetele lui atacara Blajul,in August 176o, silind pe Episcopul unit Petru Pavel Aron sa fugala Sibiu. Culminarea miscarii fu sinodul convocat de Sofronie is14/25 Februarie 1761, in Alba Iulia ; aci se aproba o incheiere,in 19 puncte, prin care se cerea, in primul rand, libertate reli-gioasa, consultarea %aril in vederea numirii unui episcop ortodox sieliberarea celor inchisi. In urma acestui fapt, Curtea dela Vienacare urmarea, prin Consiliul ei de Stat, cu multa atentie, problemaconfesionala romaneasca, se hotari sa intervina. Ea trimise inArdeal pe generalul Buccow, cu forte Indestulatoare, numindu-Itotodata pre4edinte al comisiei instituite pentru cercetarea si in-laturarea certurilor religioase. Se decise sa se faca o conscriptiegenerals a aderentilor celor doua confesiuni ; ea avu loc (Mai 1761

primele luni din 1762) i e cunoscuta sub numele barbarde dismembratia legii". Desi nu se pastry pretutindeni deplinaobiectivitate, rezultatul fu ca din 152.886 de familii romanesti,127.712 se declarara ortodoxe numai 25.174 unite : daca s'ar fi

§i-1 silira sa

§i

9i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

EPISCOPUL IOAN INOCHENTIE CLAIN 397

procedat impartial, numIrul acestora din urrnI ar fi fost dupaultimele cercetIri numai de 11.907 adia 7,7°/o din popula %ia

Aceste cifre aratI de ce se putea vorbi la Viena, in Con.siliul de Stat, de esuarea" Unirii. Lui Sofronie i se intents pro-ces ; sentinta : 5 ani inchisoare, nu putu fi insa executatI, deoareceel trecuse din timp in Muntenia, unde ajunse egumen la manastireadin Curtea de Arges.

Miscarea impotriva unirii a durat mula vreme, vreo 6o deani, si a dat nastere la prigoniri. 0 sums de preovi furI inchisi ;NIranul Nicolae Oprea din SIliste statu decenii intregi in inchi-soare, sfarsindu-si acolo zilele.

Intr-un sat, venise un slujbas cu o porunca imparateasca ; Romanii ascul-tara citirea cuviinciosi, apoi un batran grai : Acest cojoc, care-1 am pe mine,e acum al meu. Dar data ar vrea sa mi-1 ia craiasa 1), i-1 dau. Cu aceste slabemaini si picioare si cu trupul meu am lucrat, zi si noapte, ca sa platesc porcia 2).Ele sunt ale craiesei si de ar vi ea sa mi le ia, nu am ce face. Dar nu am decatun suflet, pe care eu 11 pastrez pentru Dumnezeu din cer si nici o putete ome-neasca nu-1 poate

Episcopul loan Inochentie Clain. CI avea dreptate poporulss se impotriveascI unirii, se dovedi in curand. Mai con-ducatorului Romanilor unili nu i se dadu titlul de Mitropolit, asacum se asteptaserI adeptii nouii confesiuni, ci numai acela deepiseop ; resedinta lui fu mutatI dela Alba-Iulia la FIgIras, dupaaceea la Blaj. Apoi drepturi politice nu se acordarl : rImasera tottrei naviuni" ca si inainte de Unire. De geaba se sbIturI condu-cktorii unitilor si in special episcopul Ioan Inochentie Micu Clain 3)(173o-1751) care prezintl cererile Romanilor curOi dela Viena.ImpIrIteasa Austriei, Maria Thereza, trimise aceste cereri, in frunteacarora era recunoasterea ca a patra natiune" Dietei ardelene laCluj ; membrii Dietei nici nu vrurI macar sI le discute si-si ex-,primar5 refuzul for in cuvinte jignitoare pentru noi.

r) Maria-Thereza, care era atunci Imparateasa Austriei !2) Adica." darea.3) In Koala Ioan Micu si-a vazut numele germanizat in Klein (scris

romaneste : Clain !).

totals.

indoi".

www.dacoromanica.ro

398ROMANIr DIN ARDEAL SUB AUSTRIACI

Fig. x55 Episcopul loan Inochentie Clain. Pictura in ulei. In coltul dinstanga, sus, urmkoarea inscriptie in latineste : Ioannes Inocentius B. Klein de

Szad episcopus fagarasiensis anno 1729". (C. M. I.).

www.dacoromanica.ro

EPISCOPUL IOAN INOCHENTIE CLAIN 399

Episcopul 41 clerul unit spun ace4tia cer ni4te lucruri pe carenimenea nu le a mai cerut vreodata dela strabunii nostri 4i nu le va puteacere nici dela urma4ii noitri. Cer aceea ce pagube4te in gradul cel mai mareprivilegiile 4i scutintele cele mai vecH do!. Indite dela regi si principi. Cer aceeace vatama sanctiunile pragmatice ale regatului... Cer ceva ce rastoarna dincemelie drepturile 41 libertatile avute pang. acum, in pace, din partea natiumiorpatriei. Cer ce, de f apt, clatina si turbura intreg sistemul acestei sari pastratpana acum in ordine buns, atat in cele religioase, cat 4i in cele politice 41

cconomice. In fine cer aceea ce clerului si plebei valahe, dupal firea ei prerine cunoscuta, nu i se cuvine nicioclati. La aceste cereri nu mai auzite 41

toarte insemnate ale episcopului, noua, sraturilor 1) care am venit la aceastaDicta nu ne este iertat a raspunde, nefiind autorizati si pregatiti a ne declaraintr'o chestiune ark de important5. 4i de neageptati".

In fata acestei situatii, Clain convoca un sinod la Blaj, in 1744,in care puse intrebarea daca nu trebue si se desfaca unirea, incazul cand se continua a nu se indeplini fagaduelile date. In ceiedin urma, el fu reclamat de catre oficialitate la Viena si piccaintr'acolo. Vazand insa ca va fi judecat, se duse mai departe, laRoma, dar nici aici nu putu face nimic si muri departe de aisai, plin de amaraciune ca nu a izbutit sa le scoata dreptatea (vezifig. 155).

In ce priveste pe Romanii ramasi ortodocsi in Ardeal si

aLestia formau imensa majoritate, reprezentand in 1762, 920/0 dinpopulatie ei nu avura un episcop decat in 1761 si acela nuera roman, ci sarb. Episcop roman ortodox se va alege abia in1809 in persoana lui Vasile Moga.

0 urmare buns avu totusi unirea cu Roma si anume faptul caviitorii preoti tura da %i la invatatura mai inalta, intai in scohledin Blaj si apoi, cei mai rasariti dintre dansii, la Roma. Aci,studiind limba latina si istoria veche, ei putura sa-si dea seama delatinitatea limbii noastre, de originile nobile ale poporului nostru.Aceste constatari sporira puterea for sufleteasca, ii fa.'cura mandride faptul ca sunt Romani si furs punctul de plecare al unei miscariculturale, de renastere nationala.

Situa ;ia economics a Romanilor din Ardeal ramase insa foarteBrea. Iobagii trebuiau sa munceasca mai toata saptamana pentruproprietarul pe mosia caruia stateau, trebuiau dea dijme si

Adica reprezentantilor categoriilor cu drepturi politice din Ardeal.r)

www.dacoromanica.ro


tot felul de plocoane sj daruri ; nu puteau sa imbrace decat anumitehame, n'aveau dreptul sa poarte arme. De o situatie initial se bu-curau numai satele de graniceri pe care Austriacii le infiintaserala hotarul Tarilor Romanesti si in Banat. Aceste sate aveau mosialot ; in schimb, locuitorii, constituiti in regimente graniceresti, 're-buiau sa faca serviciul militar si sa mearga in razboiu. In scurtavteme, vitejia regimentelor graniceresti ajunse cunoscuta in inteagaimparatie.

Mi§carea lui Horia, Clova §i Cri§an. In 1769 se incerca oimbunatatire a soartei iobagilor ; curtea dela Viena hotari ca ei sanu munceasca decat dolia zile pe saptamana si sa aiba unele drep-turi ; nobilimea ardeleana rezista insa si nu vru sa cedeze. Niciincercarile imparatului Iosif II-lea (1780 -1790), un monarh luminatsi doritor de a ajuta poporul de jos, nu avura rezultatul asteptat,tot din cauza impotrivirii nobililor. Iosif si in Ardeal in treiranduri, (1773, 1783, 1786), si se interesa de situatia Romani!or,lagaduindu-le sprijinul sau. Acestia, vazand ca starea for nu semai indreapta, incep sa se miste. Turburari mai mici, uncle, dupacum am vazut, in legatura si cu propaganda impotriva unirii pe careo faceau anumiti preoti sj calugari, avusesera loc si mai inainte.Mi5carea cea mare izbucni insa in toamna anului 1784, sub condu-cerea mocului Vasile Nicola Ursu din Albac, zis Horia, §i a tova-rasilor sai Clofca §i Crifan (vezi fig. 156).

laza portretul lui Horia, facut de un Sas : De talie mijlocie, mai multuscativ svelt decat dolofan ; imbracamintea dupa croi valah : tundra valahapang la genunchi, tivita pe doul margini cu postav row, cioareci stramti...,cisme in picioare, iar pe cap caciula neagra. Strasnic poruncitor. Precum sevede din intreaga lui Infatisare si din faptele sale de pe vremea cand si-ajucat rolul, era nascut pe stapanire".

Taranii din regiunea Mun ;ilor Apuseni se ridicara cu coase, cutopoare, cu ce avea fiecare sj incep sa prade, sa arca si sa daramecurtile nobililor (Noemvrie 1784). Unii dintre acestia furl ucisi,femeile si fetele for botezate dupa legea ortodoxa si silite sa is incasa.torie iobagi romani. Focul se intinse si Ungurii, speriati, facuraapel la armata austriaca, sa-i scape. Horia insa nu vroia sa se bataimpotriva catanelor imparatesti. El spusese doar tovarasilor saica imparatul Iosif e de partea for : be aratase si niste hrisoave 5i o

vezi

6

www.dacoromanica.ro

Con

st.

C.

MIS

CA

RE

AL

UI

HO

RIA

,C

LO

SCA

$1C

R1$

AN

roG")

fRci, At tF.1 CA *4 \ALAI!

li'O

Fig. 156 Horia, Cloqca §i Cri§an, conducitorii mi§c'arii din Ardeal la 1784. (D. P.).0M

_,tI,34

11

.= =-'

9

4

0

° %.

,1,1. 74,

11:VAitet.

(INV

_

.r.

r

Sot

1,'

. .

''' :,'44,2t;

www.dacoromanica.ro


cruce pe care i-ar fi dat-o acesta cand 1-a primit la Viena, in pri-mavara din anul miscarii. Pe de alts parte, se apropia iarna sioamenii trebuiau sa-si ingrijeasca de gospodarii. Horia dadu decidrumul la ai sai si el se retrase in codrul urias al Scoragetului, cugandul sa astepte acolo primavara, spre a vedea ce are de facut.

Capul lui si al celor doi tovarasi fusese insa pus la pre; decatre autoritati ; se gasira deci cativa tradatori ticalosi care calau-zira catanele prin potecile codrului cazura pe neasteptate asupralor. Legati in lanturi, furs dui cei trei la Alba-Iulia aci incepuprocesul razvratirii. Crisan, stiind bine care va fi sfasitul, sestrangula in inchisoare cu noji;ele dela opinci. Horia Closcafurl condamnati sa fie trasi pe roata o moarte crancena la caretrebuira sa asiste peste doua mii cinci sute de tarani romani adusidinadins din sate care case de fiecare sat spre a vedea pe-deapsa capeteniilor lor (28 Fevruarie 1785). Ni s'a pastrat testa-mentul lui Horia, facut in inchisoare, in ajunul mortii, prin care,intre altele, ;arta pe cei care-1 vandusera.

Supplex libellus Valachorum. Rascoala din 1784 n'a ramastotusi fara urmari. Imparatul Iosif lua unele masuri in favoareaiobagilor nobilii, speriati de cele ce vazusera, nu indrasnira sl semai opuna. Se infiintara apoi scoli satesti, mai cu seams in Banat.Dar recunoasterea noastra ca a patra natiune in Ardeal, egal in-dreptatita cu celelalte, iar nu tolerata, cum se spunea atunci, nuputu fi obtinuta. Romanii, in frunte cu episcopii lor, facusera totusiun demers solemn la curte, prezentand cererile lor sub forma uneipetitii numite Supplex libellus Valachorum" (Mamie 1791). Acea-sta petitie cuprindea 6 puncte anume : t) sa nu li se mai spank'Romanilor tolerati ; Natiunii romane sa i se redea toate drepturilecivile politice. 2) Sa aiba deci locul intre celelalte natiuni pecare 1-a avut inainte de 1437, cand s'a facut acea Unio triumnationum" (adica : a Nobililor, Sasilor si Secuilor !) 3) Clerul,nobilii si cara'nimea romans sa se bucure prin urmare de aceleasidrepturi avantaje ca gi cele trei natiuni. 4) Numiri in functiunipublice in Diets proportional cu numarul locuitorilor de fiecarenationalitate. 5) In toponimie, paralel cu numirile unguresti si

germane, sa se dea numiri romanesti. S'' se ing51clue tinerea unui

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

SCOALA ARDELEANA 403

congres national romanesc care sa-si aleaga delegati spre a repre-zenta poporul romanesc, unde va fi nevoie.

Peticia Romani lor a fost trimisa de catre imparatul Leopold alII-lea Dietei din Ardeal aceasta, Intocmai cum facuse si maiinainte cu cererile lui Ioan Inochentie Clain, a respins-o. Dreptateaera Inca departe pentru poporul nostru.

coala ardeleana. Para lel cu revendicarile politice, are loco miscare insemnata culturala in Ardeal, de redesteptare nationals.Dintre tinerii la invatatura la Roma, se ridica figuri in-semnate care arata in fata lumii, cu argumente, latinitatea limbiinoastre si originea romana a poporului nostru. Acestei idei fuse-sera exprimate mai inainte de cronicarii moldoveni munteni, deGiigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir stolnicul Con-stantin Cantacuzino, spre a nu pomeni deck pe cei mai insemnati.Invatatii ardeleni le reiau, le desvolta, le dau o intreaga argumen-tare, istorica alcatuesc, pe temeiul tor, adevarate mo-numente culturale, in slujba redesteptarii poporului nostru. Figurilecele mai insemnate ale acestui curent de redesteptare sunt trei, casi in miscarea din 1784, anume : Samuil Micu, Petru MaiorGheorghe Cel dintai, nepot al episcopului loan InochentieClain, se ocupa in deosebi de studiul limbii. El scrie in lati-neste o gramatica intitulata : Elementa linguae daco-romanae fivevalachicae, aparuta in 1780 (vezi fig. 157), in care arata originealimbii noastre care deriva spune el din latina clasica.. SamuelMicu a scris o istorie a Romanilor, in patru volume, care insa nus'a publicat. Petru Maior e autorul Istoriei pentru inceputul Ro-mcircilor in Dacia" (1812), in care sustine continuitatea noastra instanga Dunarii ca suntem descendentii curati ai Romanilor, de-oarece Dacii au pierit sau au fugit din Dacia, in urma razboaielorcu Traian. Sustine de asemenea ca limba noastra se trage din latinapopulara, nu din cea clasica, asa cum afirmase Samuil Micu. Amai scris si o istorie a Bisericii Romanilor, atat a celor de dincoacecat a celor de dincolo de Dunare, opera de mai mica insemnatate.Gheorghe Sincai a lucrat multa vreme la o Cronicci a Romanilorfi a mai multor neamuri" ; redactarea ei a durat pana la 1808. N'aputut insa nici s'o ispraveasca, nici s'o tipareasca ; cenzura oficiala,cercetand-o, spusese ca aceasta lucrare, prin ideile ce confine, e buni

trimisi

si

si

sj

si

si filologica, si

si si

$jncaj.

si

si

www.dacoromanica.ro


Daru:ta --de Prof. I. Blinn, 193 $

MEN ALINGUA

DACO -ROMANI,SIVE

VALACHICIE.CON1POSITA

AB

SAMUELE KLEIN DE SZAD,ORD. S. BASILII M. IN COLLEGIO G RiECI

EMUS CATHOLICORUM VINDORONENSIAD-S. BARBARAM EPHEMERIO:

LOCUPLETATA VERO , ET IN HUNCORDINEM REDACTA

A

GEORGIO. GABRIELE SINKAJ,EJUSDEM ORDINIS, AA. LL. PHIL.

ET SS. TH. D.

VIND0130.Nif,TY?: JOSBPHI NOB. DE K

M. Dee. LXXX.

Fig. 157 Foaia de titlu a operei lui Samuel Micu Elementa linguaedaco-romanae sive valachicae". (D. P.).

1 7:-,q 4

17' 40,10

;

. '1.

I

1ari.

%,-1,Weetbe

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 405

de foc, iar autorul ei de furci, adica de spanzuratoare 1). S'a ti-parit abia in 1853, la Iasi.

Ideile acestor trei mari scriitori care, impreuna cu cei doiepiscopi, ortodox si unit, si cu alti fruntasi ca Ioan Molnar, suntautorii peti%iei numite Supplex libellus Valachorum" au avutun adanc rasunet nu numai in Ardeal, dar dincoace, peste munti,unde ele au contribuit la miscarea de renastere culturall si

Pe langa operele capitale ale reprezentantilor ardelene, mai aparsi altele, de o insemnatate mai mica, dar care merits totusi sa fie mentionate.Astfel e ., Istoria sfintei biserici a Scheailor Brasovului" de Radu Tempea si.Plangerea sfintei mAnastiri a Silvasului din eparhia Hategului", alcatuita inversuri, in 1788. Ambele sunt impotriva Unitilor. La Brasov apare in 1757 ceadint.ai Gramatica Rosncineasca ; alcatuita de Dimitrie Eustatievici dupa un modelrusesc, fara a pomern nimir de romanitatea noastra, ea e inchinata lui Con-stantin Maviocordat.

BIBLIOGRAFIE

Unirea cu Roma. SILVIU DRAGOMIR, Istorta desrobirei religioase aornanilor din Ardeal in secolul XVIII, vol. III, Sibiu, 192o si 1930, VIII +

259 = 224 gi VII + 440 p. in 4° ; Dr. VIRGIL C1OBANU, Statistica Roma.-nilor din Ardeal facuta de administratza austriacci la anul 1760-1762, Cluj,1926, 87 p. in 8° ; N. IORGA, Istorta bisericii romanetti ti a vietii religioasea Romciniior, ed. 2.-a, vol. It, Bucuresti, 1932, 493 p. in 8° ; HELMUT KLIMA,Die Union der Siebenburger Rumanen and der Wiener Staatsrat im theresza-nzschen Zeitalter, in Sudost- Forschungen, VI (1940, p. 249-256.

Mttcarea lut Horia, Clotca Critan. NIC. DENSUVANU, RevolutiaHoria in Transilvania ti Ungaria 1784 -1785, Bucuresti, 1884, VI + 523 p.

in 8° ; EPISCOPUL ROMAN CIOROGARIU, Horia ti Clo ;ca, Oradea, f. a.,29 p. in 8° ; .5TEFAN METE$, Lamuriri noua privitoare la revolutia luiSibiu, 1933, 62 p. in 8° ; DAVID PRODAN, Rascoala lui Horia in comttateleCluj si Turda, Cluj, 1938, 205 p. in 8°.

Supplex libellus Valachorum. I. LUPA$, Contributiuni la istoria Ro-maniior Ardeleni 1780 -1792. Cu 84 acte ti documente inedite, culese din arhi-vcle din Vicna, Budapesta, Sibiu ti Brasov, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st,s. 2, t. XXXVII (1914-1915), p. 607-813 ; ZENOVIE PACLIPINU, Luptelepolitzce ale Romanilor ardeleni din 1790-92, in Mem. Sect. 1st. Acad Rom.,C. I (1923), p. 33-146 ; I. LUPA$, Contributiuni la istorta politica a Roma-n:kr ardeleni dela 1780-1792, in Studii, Conferinte ti Comunicari Istorice, I,

ticuresti, 1928, p. 313-373 ; I. LUPA$, Doctorul loan Pivariu-Molnar. Viataa opera lui, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., XXI (1938-1939), p. 653-697.

$coala ardeleana. OVID DENSUSIANU, Literatura romans moderns,vol. I, Bucurqti, 1920, VI + 595 p. in 8°.

,) Opus igne, author patibulo dignus".

si

si

lut

si

radii

Home,

www.dacoromanica.ro

REDE*TEPTAREA NATIONALA. TUDORVLADIMIRESCU

Eu nu caut cevai pentru mine,ct tetra ifi cauta dreptatde cele ro-bite de Fanattoti".

(Scrisoarea lui Tudor citre boieri,din 4 Aprilie 1).

La inceputul secolului al XIX-lea, are loc in Tarile Romanestio miscare de redesteptare nationals. Ea se face pe cale culturaia,prin romanesti ce se infiinteaza in Principate prin tineriicare, studiind in apus, se intorc patrunsi de ideile generoase ale Re-voluciei Franceze, pe cale politica, prin mixarea jertfa lui Tu-dor Vladimirescu.

$coala din Iasi. Gheorghe Asaki. In Iasi, mitropolitul Ve-niamin Costache, un insemnat sprijinitor al culturii romanesti, in-fiincase in anul 1803 un seminar, la Socola, pentru pregatirea viito-rilor preoci. In timpul domniei lui Scarlat Callimachi (1 8 I 2 1 8 19),se infiinteaza o noua scoala, pentru pregatirea viitorilor ingineri ho-tarnici, de care se simcea pe atunci mare nevoie atat in Moldova catsi in Muntenia. Sufletul acestei noui scoale fu Gheorghe Asaki, fiude preot, care studiase ingineria in superioare din straina-tate, la Liov, la Viena in Italia, dar care avea o pregatire se-rioasi si in domeniul literar. El fu numit la 15 Noemvrie 1813 caprofesor de stiinvele trebuincioase unui inginer politicesc". PeTanga aceste stiince, Asaki preda insa si cunostin%e de istoria pa-triei, vorbi de originea poporului nostru, facu, inteun cuvant, oopera de educacie nacionala. Profesorii dela scoala greceasca din

scale

scolile si

si ft

si

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE LAZAR 407

Iasi, in localul careia se tineau cursurile scolii de inginerie, nuvedeau cu ochi buni aceasta activitate ; ei sustineau, de altfel, canu se pot preda stiintele inalte in limba romans care n'are termcniinecesari, nu e o limba cults. Asaki nu se descuraja insa, fii, spri-jinit de o parte dintre boieri care iii dadeau seama de folosul ac-tiunii lui, continua cursurile, scotand in 1818, dupa cinci ani, primaserie de absolventi. Printre elevi erau oameni in varsta, atraside spiritul national al lectiilor lui Asaki.

$coala din BucurWi. Gheorghe Lazar. Un fapt asema-nator se petrecu in Muntenia. Si aci se deschise, in timpul luiJoan Vocla Caragea (1812-1818), o scoala pentru pregatirea ingi-nerilor hotarnici. Conducator al ei fu numit ardeleanul Gheorghe

Lazar. Nascut in satul Avrig, in 1781, acesta se pregatise la in-ceput pentru preotie facuse studii bune la scolile din Sibiu, Cluj;i Viena. Neputand imbratisa, din cauza greutatilor intrigilor,aceasta cariera, el se facu profesor la Sibiu. Dar nici aici nu puturamane mult timp 1 se faceau mizerii pentru simpatia pe careo arata fata. de Francezi si de ideile revolutiei for fu nevoitsa treaca peste munti, in Tara Romaneasca. Numit la 5 Aprilie1 81 8 profesor $i conducator al scolii de inginerie nou infiintate, elnu facu insa, ca Asaki, numai cursuri de matematica si geometric,dar dc istorie filosofie, expunand ideile invatatilor ardeleni siinspirand elevilor sai dragoste pentru trecutul neamului Si incre-dere in viitorul lui. Lectiile se tineau in chiliile manastirii Sf. Sava

in fata Universitatii de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazulsi erau ascultate, ca si in Moldova, nu numai de tineri, dar si deoameni in varsta.

In acelasi timp, plecau la invatatura, peste hotare, o sums defii de boieri. Unii se opreau in Adreal, la scolile s'ase§ti multefete au invatat la cloasterur, adica la manastirea Ursulinelor dinSibiu, vestita pe atunci alvii se duceau mai departe, in Apus.Astfel, in vara anului 1817, plecara la Paris tinerii Gheorghe gi

Barbu Bibescu, viitorii domni (Barbu Bibescu, fiind adoptat deultimul dintre Stirbey, lua apoi numele de familie al acestuia !).La Viena urmara doi fii ai lui Iordache Cantacuzino si Iancu,fiul lui Alecu Vacarescu. Familiile Brailoiu, Jianu, Otetelesanu, Co-stescu, Glogoveanu, Bengescu i i trimiteau copiii la scolile Sasilor.

5i

SS

Si

5i

si

5i

5i 5i

www.dacoromanica.ro

408 REDESTEPTAREA NATIONALA

Era o pornire puternica spre invacatura, o dorinta de schimbare,de lucruri noui, pricinuita, intre altele, si de ideile revolutiei fran-ceze. Boierimea mica si orasenii incep sa se agite, sa faca planuride reforme, taranimea, strivita de dari si traind in conditii foartegrele, asteapta, ca sa se mute, un semn si un conducator. Acestconducator va fi Tudor Vladimirescu.

Unul dintre boierii munteni cei mai luminati ai vremii, Dinicu Golescu,dela care ne-a ramas o frumoasa descriere de calatorie, arata starea nenorocitaa tat animii de atunci in felul urmator : Birnicul Tarii Romanesti, care lacuiestetntr'acel bogat si frumos pamant, este Trite() saracie intru o ticalo§ie atat demare, incat un strain este peste putinta sa creaza aceasta proasta stare... Pentrubanii de bir, s'au urmat si pedepse, ca sä dea ceea ce nu are si atati cati nupease agonisi. 0 ! se cutremura mintea omului cand va aduce amintefratii nostri au fost cite to asternuti pe pamant, cu ochii in soare, si o barnamare grea puss pe pantecile for ca, muscandu-i mustele si tantarii. nici sanu poata a se feri !... Alti crestini, tot pentru dare de bani, au fost spanzuraticu capul in jos, si altii iarasi inchisi in cosarul de vice, unde le-au dat fum, sialtelc multe asemenea pedepse. Aceste nedrepte urmari si nepomenite peste totpamantul i-au adus pe ticalosii locuitori intru asa stare, incat intrand cinevasintr'acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedea nici biserica, nisi cask', nicigard impreiurul casei, nici car, nici bou, nici nici patul cu semanaturileoinului pentru hrana familiei... ci numai niste odai in pamant ce le zic bordeie...".

Mi§carea §i jertfa lui Tudor. Miscarea lui Tudor este ince-putul unei noui epoci in desvoltarea noastra politics. Pans la el,merseseram, mai bine de o suta de ani, tot in jos ; dela el inainte,pasim pe calea ridicarii, ajungand, dupa aproape aks suta de ani,hi Romania Mare din 1918. Sangele lui sta la temelia statului deastazi.

Nascut in satul Vladimir din judetul Gorj, dintr'o familie demosneni adica de mici proprietari, Tudor a crescut in casa boieruluiGlogoveanu din Craiova, impreuna cu fiul acestuia. A putut astfelsa cunoasca mai bine societatea vremii lui insu§easeal anu-mite cuno§tince. A invatat grece§te ; 4tia nemteste ; cunostea pra-y ilele, adica dreptul. Era o fire hotarita aria*, aspru cu tineinsusi, dar simcitor la suferintele celor multi. Luase parte, cu oceata de panduri, varani inarmaci din Oltenia, la luptele dintreTurci Rusi, in 1806-1812, fiind de partea acestora din urma. ;pentru priceperea vitejia aratata, primise atunci titlul de coman-dir, o decoratie si o sabie. Vazuse si revolucia Ofineasca izbucniti

ca...

vacs...

sa -$i

si

si

isi

0

sisi

siji

www.dacoromanica.ro

MISCAREA SI JERTFA LUI TUDOR 409

in vremea aceea in Serbia, iar in 1814-1815 se dusese la Vienapentru niste treburi de familie ale Glogovenilor pe care le isprivicu bine. Era deci 5i om umblat ; avea ceva avere, in satul Clo-

Fig. 158 Chipul lui Tudor Vladimirescu, ctitor al bisericiidin Prejna (judetul Mehedinti). (In stanga). Inscriptia, inromaneste, are urmatorul cuprins : Biv ve[1] sulger Theodorcumandir". Titlul de comandir" 11 capatase luptand alaturt

de Ru5i in razboiul din i8o6 t8tz, impotriva Turcilor.

5ani si in targul Cerneci, unde casa lui, in fiinta 5i astazi, dominglocul. Era credincios : el a ridicat biserica din satul Prejna, i

§i

www.dacoromanica.ro

410 REDESTEPTAREA NATIONAL A

s'a pastrat chipul, pe peretele ctitorilor (vezi fig. 158) si ince-puse a zidi, cu putin inainte de izbucnirea migcarii, un alt lacas la

Un contemporan, care 1-a vazut si a stat de vorba cu el, dar nu-i eraprieten, nici admirator, ni-1 descrie pe Tudor astfel : Om de statura mai flairdecat de mijloc, talia bine proportionata, faca blonds, mustata galbeni, parulcastaniu, obrazul mai mult rotund cleat oval, nici prea durduliu, nici slab, cuo mica barbie, om nu urit ; sta drept, ;autos, vorba breva (scurta !), rastita.destul de elocventa, ,aier de comandant ; pe atunci cand 1-am cunoscut 1), säfi avut 4o de ani... Netagaduit este ca era om de inima. Cine ;tie ce ar fi fostlute° alts sfera, intr'o aka epoca, cu spiritul mai cultivat, un asemenea omAvea stofa de om mare, dar timpul, locul si mijloacele i-au lipsit".

Tudor iii da seama de starea nenorocita a carii, de mizeria in7-0>,../..ri care traia norodul, de lkomia lipsa de cinste a paturii conduca-efe,441 P. /tpare, a slujbasilor mai ales, mari mici, pusi pe pricopseala. Isi

da seama astepta un prilej sa se ridice, sa goneasca pe asupritori,live A sa faca randuiala noua. Acest prilej se ivi la moartea ultimu!ui

14: CIAAAA domn fanariot din Muntenia, Alexandru Sulu (19 Ianuarie 1821).J 4-6i;e4- Impreuna cu un fost ()filer sarb cu o ceata de cateva zeci deOF-G_, soldaci, plea el din Bucuresti in Oltenia si acolo, la satul Closani,L, sa strange panduri. Tarann se adunara repede, inarmati

stfiecare cu ce avea si aducand in desagi si merinde. Tudor dadup tin manifest catre taxa, spre sfarsitul lui Ianuarie 1821, aratand ca

M4."4-°- eie se ridica impotriva asupritorilor norodului ; dadu un altul catreYii I er. Turci, asigurandu-i ca nu s'a ra'sculat impotriva lor, si ocupa in

44.44. :14-/ scurta vreme Oltenia, pornind apoi asupra Bucurestilor.kwffN- -

Veniti dar fratilor cu toci spune Tudor in manifestul catre taracare yeti avea arme cu arme, iar care nu yeti avea arme, cu furci de fiercu lanci. SI va faceti de grabi si sa veniti unde veti auzi ca se afla adunareacea oranduita pentru binele folosul a math Cara... Ca ne ajunge, fratilor,ateita vreme de and lacramile noastre... nu s'au mai uscat".

In acest timp, izbucnise miscarea de eliberare a Grecilor desub jugul turcesc, miscare cunoscuta sub numele de Eteria

t) Autorul acestui portret 1-a cunoscut pe Tudor inainte de incepereamiscarii sau, cum spune el insusi, in timp de pace". Ultima data 1-a vazut laGolesti, cu trei zile inainte de prinderea lui de catre Greci, la 17 Mai t821.

!

si

sisi

...

g...: si54..44.

,e,...........incepu

4

,

b.

.1

si

si

Omani.

9

(in-

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA JERTFA LUI TUDOR 411

seamna, pe greceste : societate, tovarasie) ; conducatorul ei era Ale-xandru Ipsilante, general in armata rusa nepot de fiu alVoevodului cu acelasi nume din Muntenia. El isi facuse planul satreaca din Rusia in Moldova si in Muntenia, sa stranga aci o ar-mata mai puternica apoi sa paseasca peste Dunare spre a atacape Turci. La Iasi, Ipsilante fu inteadevar bine primit atat dedomnul Mihail Sulu cat si de mitropolitul Veniamin Costache ; seadunara ceva voluntari, dar, in afara de un batalion sacru" alca-tuit din studenti greci, idealisti, oastea lui cuprindea elemente nedis-ciplinate, puse mai mutt pe jaf deck pe lupta. Cu aceasta oaste co-bori el spre Milcov trecu in Muntenia. Tudor intrase tocmai decatev a zile in Bucuresti (16 Martie 1821), in truntea pandurilorsi incepuse tratative cu o parte din boierii care simteau romaneste,cand sosi si Ipsilante. Acesta ar fi vrut sa-1 atraga de partea saunii afirma chiar ca ar fi foss o intelegere mai veche ; fapt esteinsa ca in intrevederea care avu loc la Colentinar intre cei doi w c--"4"6-conducatori de rascoala, Tudor refuza sa sprijine pe Ipsilante. El `6--isi &idea seama ca foarte multi dintre asupritorii taranilor erauGreci deci, luptand impotriva acestor asupritori, lupta, de fapt,impotriva Grecilor. Vedea apoi ca o sums dintre boieri, in fruntecu episcopul Ilarion al Argesului, trecusera de partea lui. Miscarea.la inceput cu caracter social, capata acum si un caracter nationalTudor it rasa deci pe Ipsilante sa mearga singur pe drumul sau siel continua consfatuirile cu boierii, in vederea nouii oranduiri atarii.

Din nefericire insa, nu fu ragazul trebuitor spre a ajunge laun rezultat. Turcii, pentru a sdrobi miscarea lui Ipsilante, trecuracu °stile peste Dunare, prin mai multe locuri, si inaintara spre Bu-curesti. In fata for si pana ce se va lamuri ca nu s'a ridicat im-potriva Sultanului, Tudor hotari sa se retraga in Oltenia, lua decidrumul Pitestilor. Pe de alts parte, Ipsilante se retrase spre Tar-goviste. Refuzul lui Tudor de a-1 sprijini fusese o puternica lo-vitura gi putea deveni, in cazul cand Turcii ar fi ajuns la o Into-legere cu acesta, o grava amenintare. De aceea, Ipsilante hotari

suprime pe Tudor. Pe cand acesta se afla la Golesti, sosira intabara lui doi ai Grecului atrasera de partea for pe coman-dantii cetelor de panduri si arnauti. Acestia erau nemultumiti deaspra discipline a lui Tudor care nu pregeta sa spanzure chiar pe

$1

si

si

si

sai,

1"-'` '71 isi ca

sa-1

trimisi si

.

www.dacoromanica.ro

4. 7434.e1.4 tic

(.so,. 06,44 .P4C.-

e,c.

4 1 2 REDESTEPTAREA NATIONALA

ostasii sai vinovati de pradaciuni. Se invoira deci ca Tudor sa fieluat din mijlocul for dus la Targoviste. Nu-si dadeau oare seamaca 11 trimit la moarte ? Fara o judecata adevarata, noaptea, peintunerec, in marginea orasului, Tudor fu taiat cu iataganele

lui aruncat, se pare, intr'o fantana (26 spre 27 Mai 1821). Darpedeapsa nu intarzie sa vina pentru Ipsilante ai sai : Turcii iisfaramara cu totul, in lupta dela Drag4ani ; singuri studentii dinbatalionul sacru" se aparara cu vitejie stiura sa moara eroic ;ceilalti eteristi fugira in mod rusinos in frunte cu Ipsilante insusicare statuse departe de locul bataliei. Ramasitele eteristilor, con-duse de Aromanul Iordache Olimpiotul, se retrasera in Moldova ,

aci, ele furs nimicite insa in doua noui ciocniri, la Iasi si la mana-stirea Secul ; in acest din urma loc, vazand ca nu mai e nicio sea-pare, Iordache dadu foc prafului de pusca din clopotnita in carese retrasese impreuna cu zece tovarasi si pieri ca un viteaz. Eteriafu astfel lichidata in Principate. Mai mult noroc avu in Grecia ;acolo, ea dura ani de zile izbuti, in cele din urma, cu ajutorulstatelor din Apus, sa asigure independen%a tariff.

Felul cum s'a desfasurat Eteria in Moldova si suferincele pricinuitede pe urma acestei ispravi, sunt aratate pe larg de vornicul Alexandru Bel-

diman in Tragedia sau mai bine a zice Jalnica Moldovei intrimplare dupa raz-vratirea Grecilor, 1821. F. o povestire in versuri, fara mare valoare poetics, su-perioara insa tuturor productiilor similare din epoca fanariota. (vezi mai sus, p.392). A fost scrisa la inceputul domniei lui Ionics Sandu Sturdza, in a doua ju-matate a anului 1822, dupa 28 Iulie st. v. ; are 4266 de versuri.

Domniile pamantene. Jertfa lui Tudor nu ramase insa za-darnica. Turcii isi dadura seama ca Romanesti nu mai potsuporta pe Fanarioti si numira din nou domni pamanteni : in Mun-tenia pe Grigore Ghica iar in Moldova pe Ionics Sandu Sturdza

c m. k (1822). Stapanirea acestora a fost buna ; tarile incepura a progresa.In Muntenia se infiinta, in 1827, din initiativa lui Dinicu Golescu,o societate literati in care intrara chiar fra %ii domnului o mare

4K. Ie.& 7/4:4; parte dintre boieri ; in Moldova, se inchisera grecesti con-,

siderate drept temelia rautacilor" si se luara masuri impotrivacalugarilor greci din manastiri. Prin conven %ia dela Akerman (Ce-tatea-Alba !), in 1826, intre Rusi Turci, se hotari ca durata dom-nilor sa fie de §apte ani ; se hotari de asemenea alcatuirea unui

7;c Diet:.J pp

-1

si

si 7ru-pul

si

si

si

;a-ril

Tarile

§i

scolds

§i

.

Jeet.ka...,

ig

,/

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 413

regulament pentru indreptarea starii Principatelor : e punctulplecal e al viitorului Regulament Organic.

.;01 A0 v. J Gf 43

BIBLIOGRAFIE

(A7 1,14-477:AW;

$coala din Iasi. Gheorghe Asaki. N. IORGA, Istoria literaturitin veacul at XIX-lea, vol. I, Bucurqti, 1907, 324 p. in 8° ; D. CARACOSTEA,Izvoarele lui G. Asachi, Bucurqti, 1928, 86 p. in 8° ; E. LOVINESCU, GheorgheAsachi, definitive, Bucuregi, 1927, 239 p. in 8°.

,koala din Bucuresti. Gheorghe Lazar. G. BOGDAN DUICA, GheorgheLazar, in Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., s. 3, t. I (1924), p. 135-297.

Tudor Vladimirescu. N. IORGA, Scrisori inedite ale lui Tudor Vladi-mirescu din anii 1814-1815, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 2, t. XXXVII(1914-1915), p. 121-160 ; N. IORGA, Izvoarele contemporane asupra

lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1921, XVI + 423 p. in 8° ; EMILVARTOSU, Tudor Vladimirescu, glose, fapte si documente not (1821), Bucu-roti, 1927, 187 p. in 8° ; N. IORGA, Un cugetator politic moldovean delajulniitatea secolului al XIX-lea : Stefan Scarlat Dascalescu, in Acad. Rom. Mem.Sect. 1st., S. 3, t. XIII (1932-1933), p. 1-56 ; EMIL VARTOSU, Tudor Vla-dimirescu, Pagini de revolts, Bucuregi, 1936, 79 p. in 8° ; D. BODIN, TudorVladimirescu, Bucurqti, 1937, 29 p. in 8°. F

Domniile pamantene. N. IORGA, Centenarul domnilor patncinteni laAcademia Romcina, in Calendarul Ligii Culturale, 1923, p. 43-60r

-4'ce

e, /Redit: Orki 14 Cy) .121C,- /eVt.<_c:l4-e. e-4 1"--;1732 721. 4.

Ct. (A-t/2 C----

de

,9.-- it,--c. a g., l 14 ).

rom,:nria

edivie

c17). e 0

,MA

(ri< cum , 07, , ee.4. k,

F 0-4"

I"/

mi-;aril

6 h

a°

,

1..-C C-64 >

www.dacoromanica.ro

EPOCA REGULAMENTULUI ORGANIC

Inceputul, religia, obiceiurile si ceade un fel limbo a salaguitorilor lute-aceste doua Principaturt, precum celede o potrtv'a trebuinte, sent indestuleelementuri de o mai de aproape a forunire, care pans acum eau fost popritti s'au zabovit numai &spa imprejuritriintamplatoare... Bunele dobandiri fi ur-rnarile folositoare ce ar odrazli dintr'oapropiere a acestor doua popule, nu potfi supuse la nici o indoiala ; inceputuriledar s'au a$ezat intr'acest Regulamentprin cea de un fel cladire a temeiuriloradministrative in amandwia Ea rile ".

(Articolul 371 al Regulamentului Or-ganic din Muntenia).

Razboiul ruso-turc din 1828 Si tratatul dela Adrianopol.Rascoala Grecilor a durat, la ei in ;ara, mai multi ani de zile, §i arfi fost Innabusita, asa cum s'a Intamplat in Principate, data nu in-tery eneau puterile europene, si in primul rand Rusia. Aceasta,considerandu-se protectoarea crestinilor din Balcani, declara razboiuTurciei, in Aprilie 1828. Armatele Tarului trec Prutul, ocupaIa§ii si Bucurestii si asediaza, Braila care e luata cu greu ; pe ruineleei se ridica orasul cel nou, dupa un plan sistematic, cu stfazi con-centrice §i radiale. Campania continua. in 1829 ; Turcii sunt ba-tuci la Sumla ; generalul Diebici trece Balcanii ajunge pansaproape de Constantinopol. Pe frontul Caucazului, Rusii reputeazade asemenea victorii ; pe mare, flota turca fusese distrusa Inca deia

si

ii

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL ORGANIC 415

20 Octomvrie 1827, in urma luptei dela Navarin, cu flota franco-engleza. Sultanul e nevoit prin urmare sa ceara. pace. Ea seincheie in orasul Adrianopoi, la 2/14 Septemvrie 1829 si are o in-semnatate deosebita pentru noi.

Prin acest tratat, ni se inapoiaza mai intai cele trei raiele(Braila, Giurgiu si Turnu), hotarul Orli fixandu-se pe albia sauthalwegul Dunarii : castigul teritorial e insemnat. Vom putea pazihotarul prin cordoane sanitare, cu pazitori inarmati. Se suprimaapoi darea de zaherea, adica de provizii in natura catre Turci, pu-nandu-se, in locul ei, o sutra fixa care se adaoga tributului. Sesuprima de asemenea procurarea de salahori pentru lucrarile pe carele-ar executa Turcii. Se hotaraste libertatea absoluta a navigatiei

a comertului pe Dunare pe Marea Neagra, deci dreptul cora-biilor de a trece prin stramtori : acest lucru va aduce o puternicainviorare comertului agriculturii noastre ; porturile Braila si

Galati vor lua o mare desvoltare. In vederea tocmai a garantariiacestei libertati de navigatiune, Rusii anexeaza Delta Dunarii siobtin dela Turci ca malul drept, dela Ceatal 1) pana la gura Sfan-tului Gheorghe, pe o latime de doua ceasuri (deci vreo 10 kilo-metri !) sa fie nelocuit. Pana la plata despagubirilor de razboiude catre Inalta Poarta, Principatele vor ramane sub ocupatia ru-seasca. In sfarsit, se va alcatui, atat in Muntenia cat si in Mol-dova. cate un Regulament privind conducerea si administratiain toate privintele.

Regulamentele organice. Ocupatia ruseasca a durat pana inanul 1834. La inceput, a Post numit guvernator al Principatelorgeneralul Pahlen ; acestuia i-a urmat insa curand generalul Kisselett,un om ales si intelegator, care s'a purtat bine cu noi. El a luatmasuri pentru combaterea epidemiei de ciuma holera adus5. dinAsia de armata rusa s'a ingrijit de gospodaria tarilor. In timpullui, s'au lucrat cele doua Regulamente care, fiindca priveau intreagacarmuire a Orli, hotarind normele fundamentale ale acestei carmuiri,s'au mai numit Organice. Pentru alcatuirea lor, s'a format cateo comisie compusa din patru membri, doi numiti de Rusi, do; aleside A dunarea Obsteasca, un secretar. Comisia din Muntenia era

Locul unde se desfac cele doua brave : Chilia §i Sf. Gheorghe.

si

$i

1)

si

si

si

Ora,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

416 EPOCA REGULAMENTULUI ORGANIC

alcatuita din banul Grigore Baleanu si vornicul Gheorghe Filipescu,numiti de Ru§i, iar logolatul Stefan B5.1aceanu si hatmanul Ale-.xandru Vilara, ale§i de Adunarea Obsteasca ; secretar era BarbuStirbey, viitorul domn. Din comisia moldoveana faceau partevornicul Mihai Sturdza si vistiernicul Constantin Pascanu, numitide Rusi, si vornicul Costache Conache si vistiernicul Iardache Ca-targiu, alesi de Adunare ; secretar era Gheorghe Asaki. In 183o,Regulamentele erau gata ; de fapt, ar trebui sa spunem Regula-mentul, deoarece ele sunt aproape identice.

Prin acest Regulament, se hotara ca domnul sa fie ales pevieaca dintre marii boieri, (dela vel ban pans la vel camara§) decatre o ,. Adunare obsteasca extraordinara" de 132 de deputati (inMuntenia 19o) dintre care 27 reprezentau pe negustori si meseriasi,iar restul pe boieri ; taranii nu aveau niciun reprezentant. Se in-fiinta o Adunare obsteasca", un fel de Parlament, dar alcatuit totnumai din boieri marl si mici, precum si din inalti ierarhi. Ea facealegile si infatisa Domnului prin anaforale, adica rapoarte, nevoilesi suferintele tarii ; putea sa le aduca la cunostinta insa si la loc maiinalt", adica celor doua. puteri : Turciei, care era puterea suze-rana, si Rusiei, puterea protectoare. Domnul avea dreptul s5; di-solve Adunare obsteasca ; pentru alegerea uneia noi, trebuia insainvoirea Sultanului si a Tarului. In conducerea Orli, el era ajutatde case ministri. Se infiintau birouri la fiecare departament si arhivepentru pastrarea actelor.

In privinta taranilor, se hotara suprafata de pamant la careaveau acestia drept pentru ogoare, de asemenea pentru pasunat sifaneata ; in schimb, ei trebuiau sa lucreze proprietarilor un numarde 12 zile pe an, care insa, in realitate, ajungeau uneori pans is4o si chiar so ; aceasta, deoarece munca fixata teoretic ca pentruo zi nu se putea indeplini, de fapt, deck in 2, 3 si chiar 4 zile.Trebuiau de asemenea sa faca o caratura sau doua, dupa distant,si sa dea ajutor la reparatia ecaretelor.

Raportand suprafaca de pamant ce se da faranului, la munca ce i se

cc rea, Regulamentul Organic inseamna, fava de situatia dela finele secoluluiXVIII si inceputul celui de al XIX-lea, o inreluatire. Faptul se explica, pede o parte, prin aceea ca populacia se inmultea, in timp ce mosiile ramaneauaceleasi, pe de alts parte prin dorinta proprietarilor de a -5i rezerva for osuprafaca arabila cat mai mare, si zile de lucru cat mai multe, data fiind

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL ORGANIC 417

rentabilitatea tot mai mare a agriculturii. Inteadevar, incepand dela tratatuldin Adrianopol, care asigura liberrarea navig4ei fi a comt.rtului pe Dun iresi pe Mare, granele noastre pot fi exportate fn Apus ; precut for creste, enitulproprietarilor de asemenea.

Scutelnicii se desfiintau, dandu-li-se boierilor, in schimb, cite24 de lei de fiecare ; impozitul era fixat la 3o de lei de cap. Sehotarau de asemenea darile negustorilor, meseriasilor si suditilor,.a.cwia din urma erau supusii altor state, asezati la not ( intre ei,multi Evrei, supusi austriaci ; li se spunea, in nemmte, Unterthanen,de aci romanescul tartan). Se infiinta un inceput de armata

cuprinzand infanteria si cavaleria, mai tarziu si artilerie ;in Muntenia erau 4700 de ostasi, in Moldova numai 1554. Se

adaoga, in sfarsit, un corp de graniceri care trebuia sa pazea ellinia Dunarii.

Crearea acestui inceput de armata: ni.Conala provoaci entuziasm prin-retineri. Multi dintre acestia, ca Vasile Carlova, Nicolae Balcescu, Alexandru Cuza,Grigore Alexandrescu se angajeaza in cadrele ei, ca iuncari, adica suboficeri.

Regulamentul Organic a fost, de fapt, o adevarata constitutie,prima constitutie romaneasca. Ea avea, e drept, un caracter ari-stocratic, favorizand patura boierease.{, cuprindea insa si o sumsde dispozitiuni fericite, gospodaresti, care veneau in folosul tuturorlocuitorilor tarii. Adunarea Obsteasca era alcatuita dintr'un numarrestrans de membri, 42 cu totii, boieri si inalti ierarhi, era totusiun inceput de Parlament.

Dar Regulamentul Organic a insemnat, in acelasi timp, si oadevarata pregatire a unirii Principatelor, prin organizarea aproapeidentica pe care o dadea celor doua tari. De altfel, intr'unul dinarticolele Regulamentului se si spune : Inceputul, rel oia, obi-ceiurile si cea de un fel limbs a salasluitorilor intr'ace to douaPrincipaturi precum si cele deopotriN a trebuinte, sant Indestule die-menturi de o mai de aproape a for unire, care 'Ana' acum s'aufost poprit si s'au zabovit numai dupa imprejurari intamplatoare....Bunele dobandiri si urmarile folositoare ce ar odrazli dintr'o ap -0-piere a acestor doua popule, nu pot fi supuse la nici o indo ala ;incepturile dar s'au asezat inteacest Regulament prin cea de un fel,cladire a temeiurilor administrative in amandoua tarile".

na-Ponala,

www.dacoromanica.ro


Domnii regulamentari. Alexandru Ghica si Gheorghe Bi-bescu. Pe temeiul Regulamentului Organic, domnii urmau sa fiealesi de o Aunare obstcasca extraordinary. Printr'o conventie spe-ciala, incheiata la Petersburg In Ianuarie 1834, se hotarl Insa ca,de data aceasta, si numai in mod exceptional, ei sa fie numiti decatre cele doua puteri. Si astfel, In Muntenia fu numit, de catreRusi, Alexandru Ghica (1834-1842), iar In Moldova, de catreTurci, Mihail Sturdza R(1 -34-1849).

Alexandru Ghica era, dupe cum spune un istoric contemporan,un om bun, insa fare curaj... prieten al orii, dar mai mutt Incaal postului sau". El lua cateva masuri fericite, Intre altele infiintzorasul Alexandria (1834), dar nu stiu sa-si pastreze sprijinul Adu-narii Obstesti. Aceasta nu voia, pe drept cuvant, sa primeascaintroducerea unui articol in Regulament, articol cerut de Rust,prin care orice modificare a zisului Regulament urma sa se facanumai cu autorizatia Inaltei Porti si a Rusiei. In cele din urma,articolul, care Insemna, de fapt, interzicerea dreptului de a maiface legi, fu introdus, iar membrii Adunarii Obstesti care pro-testasera, pedepsiti. In fruntea acestora se afla luminatul si pa-triotul boier Ion Campineanu ; el izbuti sa plece in strainatate undefacu propaganda pentru programul sau nationalist care prey edea,intre altele, inlciturarea suzeraniaitii turcesti, tributul rascumparan-du-se odata pentru totdeauna, apoi unirea tuturor Rorneiniloregalitatea claselor sociale, asa dar, un porgram nationalist si revo-lutionar. La Intoarcere, Campineanu fu arestat si inchis la mana-stirea Margineni, ceea ce provoaca o mare indignare In tara. Ale-xandru Ghica mai lua si alte masuri nepotrivite retrase, de pada,subventia Societatii Filarmonice, In care erau toti cei ce simteauromaneste, si o acord'a unei trupe germane, apoi aresta pe Bulgariicare facusera un complot la Braila, cu scopul de a scutura jugulturcesc. Se ajunse, in felul acesta, la o stare de Incordare. Maimulti tineri, intre care si Nicolae Balcescu, facura un complot, in184o, care fu Insa descoperit. Obsteasca Adunare se planse, in celedin urma, Impotriva domnului ; comisia de ancheta, trimisa deTurci si de Rusi, fiind castigate de catre boieri, Alexandru Ghicatrebui sa paeaseasca scaunul.

In locul lui fu ales Gheorghe Bibescu. Acesta facuse studiila Paris ; era bine intentionat si a luat si el cateva masuri bune

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE BIBESCU 419

a sporit armata nationals, a pus ordine in finantele Orli, a infru-musetat orasele (lui i se datoreste gradina Cismigiu soseaua Kisse-leff), a ajutat pe locuitorii Bucurestilor, ale caror case au fost di-struse de un incendiu napraznic in timpul domniei lui. Din cauzaatitudinii supuse fats de straini, atitudine care se vazu mai ales in

Fig. 159 Mihail Sturdza, domnul Moldovei(1834-1849). (D. P.).

legatura cu proiectul de concesionare a minelor, el iii instraina insasimpatia elementelor nationaliste, mai ales ale tineretului. Infiintareacenzurei, suprimarea colegiului dela Sf. Sava, pe care-1 inlocuiprintr'un colegiu francez si interzicerea pentru tineri de a se mai

1777777 .7

g

top,

Tr

'--

x.;'.;1$,

8i

www.dacoromanica.ro


duce la invatatura la Paris, contribuira ele face o atmos-fera defavorabila. Cand izbucni revolutia din 1848, el nu avucurajul nici sa treaca de partea ei, nici s'o innabuse, ci prefers siparaseasca tronul piece peste hotare, in Transilvania.

Mihail Sturdza (1834-1849) a stapanit in Moldova timp decincisprezece ani. Era iubitor de culture si bun gospodar ; a luato sums de masuri in folosul tarii (vezi fig. 159). Astfel, a infiintatla Iasi o scoala superioara, corespunzand liceului si Universitatii ;ea s'a numit Academia Mihaileana a avut profesori alesi ca IonGhica, din Muntenia, unul din spiritele cele mai luminate ale vremii,apoi Eftirnie Murgu din Banat, pentru cateva luni numai, MihailKog'alniceanu. Acosta trebuia sa predea istoria nationala ; cuvantulde deschidere lectiile in genere erau insa asa de patrunse de ideilenationaliste ale vremii, ostile amestecului strain, incat ele nu pu-tura continua. Se reorganize seminarul dela Socola, se institui uncontrol asupra administratiei bunurilor manastiresti si bisericesti.Pe de alts parte, se facura sosele noi, se luara masuri pentru navi-gatia pe Prut si Siret, Galatii se bucurara de o deosebita grija.

Din nefericire, Sturdza avea doua marl scaderi : era lacomde bani, deli poseda o av ere imensa, iar pe de alts parte, era, maiales spre sfarsitul domniei, dusman tineretului nationalist. Din cauzaracomiei de bani, el a permis intratea in tara a o sums de elementestraine care, in schimb, plateau bine ; a vandut apoi, pe bani, tit-lurile de boierie : de unde la inceputul domniei erau 853 de boieri,la sfarsitul ei, numarul for ajunge la 375o. Aceasta lacomie, caalte scaderi, it facura nepopular ; miscarea dela 1848, desi inna-busita de dansul dela inceput, ii aduse totusi, prin urmarile ei,pierderea domniei (1849).

BIBLIOGRAFIE

Razboitrl ruso-turc din 1828, tratatul dela Adrianopol si RegulamentulOrganic. G. T. KIRILEANU, Ideea Unirti la Marele Logolat C. Conacht, inConvorbiri Literare XLIII (1909), p. 55 sq. ; I. C. FILITTI, Principatele Ro-mine dela 1828 la 1838. Octipatia ruseasca Regulamentul Organic, Bucuroti,(1934), V + 385 p. in So.

si

ii

sa-i

si sa

si

p.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 421

Domnii regulamentari. 1. C. FILITTI, Domniile romiine sub Regula-mentul Organic 1834-1148, Bucuroti, 1915, XVIII ± 688 p. in 8° ; 1. C.FILITT 1, Turinsrari revohttionare in Tara Romaneasca intre anii 184c-1843,in An. Acad. Mem. Sect. 1st., s. z, t. XXXIV (1911-1912), p. 231-290 ;GH. BIBESCU, Domnia lui Bibescu, t. Bucure§ti, 1893-1894, XIII +467 Si 741 p. in V.

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA CULTURALA DIN TARILE ROMANE$T1INTRE 1821 $1 1859

Eu privesc ca patria mea toataacea intindere de loc unde se vor-beste romaneste si ca tstorie nationalaistoria Moldaviei intregi inainte destasierea ei, a Valabies si a fratilordsn Transtivania".

KogIlniceanu, Cuvantul dedeschidere a cursului de istorie na-.cionala la Academia Mihaileana).

Caracterizare generals. Un fapt de cea mai mare insem-natate in istoria poporului nostru in rastimpul ce se scurge delaactiunea lui Tudor Vladimirescu pans la Unirea Principatelor(1821-1859), este milcarea culturala. In acest rastimp, atat inMuntenia cat si in Modova si in Ardeal, se infiinteaza scoli no:.apar ziare reviste, se tiparesc manuale didactice, publicatii stiintifice, culegeri de documente istorice, se fac traduceri din limbistraine, se publics opere originale, se intemeiaza teatrul romanesc

diferite societati literare artistice. E o epoca de necontenitaframantare creatie spirituals romaneasca, avand o mare influentiasupra miscarii politice. La randul ei, aceasta din urma influen-teaza adanc miscarea literara. E, de asemenea, o intrecere, parca,intre diferitele sari romanesti : o actiune culturala intr'una din ele,aparitia unei carti, a unei reviste, intemeierea unei societati, pro-voaca in curand, in celelalte, actiuni asemanatoare.

Miscarea culturala din rastimpul 1821-1859 e insufletita dedoua idei principale : una e ideea nationala, a propasirii si a unitatii

(Mihail

§i

§i §i

§i

.

www.dacoromanica.ro

$COLILE 423

romanesti, ca limbs, ca literature chiar ca forma politica. Deaceea numele de Dacia, Cara care odinioara cuprindea tot pamantulromanesc, revine adesea in titlurile lucrarilor publicaviilor vremii(Dacia literara, Magazinul istoric pentru Dacia), de aceea figuralui Mihai Viteazul, voievodul care realizase pentru intaia data uni-tatea noastra politics, provoaca un interes deosebit. (Nicolae Bal-cescu scrie Istoria Romani lor sub Mihai Vocla Viteazul", iarGheorghe Bibescu, dupe ce se suie pe tron, apare poporului inteuncostum ca al voievodului si face o calatorie la manastirea Dealului,ingenunchiand in fava mormantului celui ucis la Turda.) A douaidee principals care inspire miscarea culturala in rastimpul amintite ideea democratica'-liberals, a ridicarii celor de jos, a chemarii lao vieava mai buns a mulvimii necajite, a inlaturarii regimului ari-stocratic in care o mana de oameni, avand totul si bizuindu-se pesprijinul strainilor, asupresc pe ceilalvi.

Amandoua aceste idei iai gasesc o expresie remarcabila in lecviade deschidere a cursului de istorie navionala, rostita de Mihail Ko-galniceanu in Noemvrie 1843 la Academia Mihaileana din Iasi.Eu privesc ca patria mea spune acest mare carturar si mare omdo stat toata acea intindere de loc unde se vorbeste romaneste sica istorie navionala, istoria Moldaviei intregi inainte de sfasierea ei,a Valahiei si a fravilor din Transilvania". Iar sub raportul ideiiliberale, democratice, Kogalniceanu are acest pasaj care, referindu-sela epoca fanariota, se potrivea insa si unei parvi insemnate din pa-tura conducatoare a vremii lui : O aristocravie ignoranta, spriji-nita de Poarta si de cler, pe de o parte vine in lancuri un popor demai mult de doua milioane de oameni, iar pe de alta se face stavilachiar binelui ce unii din Domnii fanariovi vroesc a face... ; izvoareledc inavuvire publica se intrebuinveaza numai in folosul unor familiiprivilegiate".

Cercetand miscarea culturala dintre 1821 1859, ne cornocupa de : i) scoli 2) publicavii periodice, adica ziare si reviste 3)traduceri din limbi straine 4) opere originale, care au o deosebitinsemnatate c) societavi literare, stiinvifice si artistice.

Scolile. Scolile incepute de Gheorghe Lazar si GheorgheAsaki continuara si dupe miscarea lui Tudor Vladimirescu. Lazar,care se imbolnavise si i5i simvea sfarsitul aproape, se intoarse in

si

si

www.dacoromanica.ro

424 MISCAREA CULTURALA INTRE 1821 $1 1859

vara lui 1823 in satul sau, la Avrig. La plecarea din Bucure§ti,ridicat in picioare in carul care trebuia sa-1 duca acasa, bine-cuvantase tara, de tats bind trei dintre elevii sai ; curand dupaaceea, in toamna aceluia§i an, la 17 Septemvrie, Lazar hi dadusfarsitul. Opera sa fu insa dusa mai departe de elevul sau loanHeliade Radulescu. Acesta desfa§ura o activitate culturala insem-nata, in diferite domenii, ca profesor, literat, editor §i ziarist ; luade asemenea parte la luptele politice, in special la revolutia din1848. El publics in 1828 o gramatica romaneasca 5i lupta pentruintroducerea literelor latine in locul celor chirilice. Ca profesor la§coala dela Stantul Sava, el preda gramatica, matematica §i filo-sofia. Din 1826 avu ca ajutor pe Eufrosin Poteca ; alti profesorierau Constantin Moroiu §i Simion Marcovici. Cate§i trei fusesera

ca bursieri ai statului in Italia, la Pisa, unde statura la inva-tatura vreo cinci ani.

Prin Regulamentul Organic se dadu o noua organizare 5collidela Sfatul Sava, infiintandu-se un pensionat", adica un internatcu plata. (6o de galbeni pe an), in care erau un numar de bur-sieri. Se infiinta de asemenea un pensionat" de fete, tot in Bu-curesti. Invatamantul fu impartit in mai multe grade : 1) $coalaincepatoare" adica primara, cu patru clase 2) Umanioare" cores-punzand gimnaziului de astazi, tot cu patru clase 3) Invataturicomplimentare" corespunzand cursului superior de liceu, cu treiclase 4) Cursuri speciale" adica. universitare : aci se predau legile",prin urmare dreptul, matematica aplicata" agricultura prac-tica". $coli incepatoare se infiintara in fiecare reqedinta de judet.

In Iasi, la Trei Ierarhi, se deschise la r Ianuarie 182g o;coati cu doua cicluri primar secundar, urmand ca mai tarziusa se adaoge §i un ciclu superior, universitar (de filosofie"). Di-recto' era Gheorghe Asaki. Examenele, la sfarsitul anului, con-stituiau un eveniment important pentru intreg ora§ul ; multa lumevenea sa asiste. Mihai Sturdza dadu o atentie deosebitamantului ; el infiinta Academia Mihaileana (vezi 5i capitolul prece-dent !) ; dadu, de asemenea, burse elevilor dar saraci.

In Ardeal erau §colile din Blaj, unde se continua traditia ma-rilor inaint4 ; ideea latinista gasi in Timoteiu Cipartu pe cel maivajnic aparator ; el voia chiar sal se scrie cuvintele astfel incat sa sevada originea for latina ; aceasta era insa o exagerare. La Bra§ov

trimisi

$i

si

: si

invita-

meritosi,

www.dacoromanica.ro

ZIARE SI REVISTE 425

unde, pe langa biserica Sf. Niculae din Schei, exista de mutt oscoala elementary in care se invava cetitul, scrisul si cantarile", seinfiinca in 1834, cu ajutorul negustorilor romani de aci, o ;coalscomociala, in fruntea careia ajunse, in 1836, un tanar si inimosprofesor din Blaj, Gheorghe

Contractul prin care Gh, Bari; era angajat ca profecor, pe timp de treiani, cu leafs de patru sute de fiorini de argint, a fost iscalit de fruntawlnegustorimii bragivene Rudolf Orgbidan ; Bari; se obliga sa inve;e prunciiobgei cele de cuviinta in limba romaneasca, nemceasca §i latineasca, neavandvoie a se amesteca in nici un fel in cele bisericegi" (era unit !).

In 185o se infiinVa tot la Brasov si tot cu ajutorul negustorilorromani localnici, un gtmnaziu ; printre elevii primei clase era si

Titu Maiorescu. Gimnazii mai vechi existau la Blaj si la Beiu§ ,scoli primare incepusera a se infiima in multe parji. ; in Banat, nu-marul for era insemnat.

Insuflecip de idei na%ionaliste, venira de peste munci in Prin-cipate, pe urma lui Gheorghe Lazar, si alji profesori. Astfel loanMaiorescu, tatal lui Titu Maiorescu, si Florian Aaron, autorul, Istorii a Principatului Tarii Roma.ne§ti" (Bucuresti, 1835) care seasezara in Muntenia ; August Trebonzu Laurian care profess inambele Principate, stabilindu-se la urma la Bucuresti $i Simion Ba)nujiu care ocupa, mai tarziu, o catedra la Iasi. Aron Pumnul,un alt elev al Blajului, ajunse profesor la Cernauti ; printre ultimiisat ascultatori a fost Mihail Eminescu.

Ziare reviste. Pentru a face cunoscut parerile lui, tipariIon Heliade Radulescu in 1829 primul ziar in limba romans, cutitlul Curierui romanesc ; dupa cativa ani, scoase si un suplimentliterar, Curierui de ambe sexe. Moldova nu se lass mai pe ios ;la mai pucin de doua luni dupa apari%ia Curierului romanesc. inacelasi an 1829, tipari Gheorghe Asaki Albina romeineasca, primagar eta de peste Milcov, careia ii urma, iarasi dupa cel muntean, unsupliment literar, Alauta romeineascei. Genermia urmatoare isi a vusi ea periodicele ei : in Moldova, Mihail Kogalniceanu, unul dinoamenii cei mai de seams pe care 1-a dat poporul nostru, publicsDacia literary I 840), titlul insusi era un intreg program ;iArhiva Romcineasca, revista de istorie (1840). Impreuni cu Ion

Bari;.

anti

si

www.dacoromanica.ro

426 MISCAREA CULTURALA INTRE 1821 SI 1859

Ghica, P. Bal§ si Vasile Alescandri $i avand colaborarea si a luiC. Negruzzi scoase el o aka revista literar5. Propa firea", al ck'reititlu insa nu placu cenzurei 11 gasea revolutionar fu su-primat (1844. Mai apoi fu suprimata si revista insasi. In Mun-tenia, Neculai Biiicescu, cel mai ales dintre tinerii arturari sitatori politici, publics, impreuna cu profesorul Laurian, revistaistorick Magazinul istoric pentru Dacia (incepand din 5_45/.R A

dealul avu ceva mai tarziu, in 1838, prima sa gazeta romaneasca ;ea se numea Gazeta de Transilvania (mai tarziu Gazeta Transit-vaniei) era scoasa de profesorul Gheorghe Bari, la Brasov ; su-plimentul literar se numea : Foae pentru minte, inima ,si literatura.

Cu un an mai inainte, in 1837, aparuse, tot la Brasov, cu cheltuialamarelui negustor si filantrop Rudolf Orghidan o Foae de Dumineca spre in-mulfirea cei de ()bite folo3itoare cunoitince. Aceasta foaie, un adevarat ma-gazin" ilustrat, cuprinzand articole traduse din limba germana, era saptamanala ;in a doua parte a anului a aparut sub tngrijirea lui loan Barac translator alBrasovului".

Aceste ziare $i reviste se raspandira, pe fata sau in ascuns,peste intreg pamantul romanesc, purtand cu ele ideile ngionale,de propasire si de unire.

Traducerile din limbi straine. Tinerii care fusesera la in-vacatura in strainatate ca si aceia care avusesera in tara profesoristraini, citind operele literare aparute in Apus, se gandira sa letraduc in romaneste. Ni s'au pastrat o sutra' de traduceri deacestea ; multe din ele s'au tiparit ; altele au ramas in manuscris.Majoritatea traducerilor sunt facute din limba franceza pe care ocunosteau mai torsi cei cu carte ; cateva, din nenqeste si italieneste.Se traduc piese de teatru, romane, poezii, lucrari istorice si filo-sofice.

Lista traducerilor din aceasta vreme e foarte lungi ; ne marginim saindicarn cateva din ele. Dintre piesele de teatru se traduce Heraclius a luiCorneille (5831). Monsieur de Pourceaugnac (1836) si Les prkieuses ridiculesde Moliere, Viicluva vesela de Goldoni (5836), Kabale and Liebe de Schiller.Dintre romane, notam Belisaire de Marmontel, roman filosofic" tradus in douaranduri, apoi Paul et Virginie, duiosul roman al lui Bernardin de Saint Pierre

Tel6rnaque, vestitul roman educativ al lui Fenelon. Robinson Cruso .

romanul de aventuri, citit de tineretul de pretutindeni, a fost tradus la not in

si

lup-

§i

OSol.

www.dacoromanica.ro

OPERELE ORIGINALE 427

doua randuti, pe la 1830 ; s'a tradus de asemenea, in aceeasi epoca, GenovevadP Brabant. N'au lipsit lucrarile de caracter istoric astfel Histotre de CharlesXl. a lui Voltaire e tradusa de boierul Vasile Varnav dupa cum n'aulipsit traducerile de versuri, ficute, lucre al %ii, de Costache Stamate, neponal mi-tropolirului Iacov Stamate, si de Heliade lUidulescu ; acesta din urma publicsin 1830 un volum de traduceri din Lamarttne. La Brasov se traduce de catreIoan Barac Halima sau 0 mie Ii una de nopti, minunatele povesti orientale ;ele s'au tiparit tot cu cheltuiala lui Rudolf Orghidan.

Operele marilor scriitori ai veacului al XVIII-lea, intreVoltaire, Jean-Jacques Rousseau $i Montesquieu, apoi operele ro-manticilor francezi din prima jumatate a veacului al XIX-leatrund astfel in societatea romaneasca. Se traduc de asemenea lucrari privind tarile noastre : astfel, din latineste se traduce operaDescriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir si se tipareste in 1825la manastirea Neamtului ; din greceste se traduce opera lui DionisieFotino, lstoria Daciei vechi.

Prin aceste traduceri, limba literary castiga : pe de o parte, ease imbogateste cu termeni noi, cu neologisme, pe de alts parte, eadevine mai mladioasa ; aceasta va fi spre folosul autorilor roman'de opere originale.

Operele originale. Din mijlocul poporului romanesc apar inaceasta vreme, in tustrele tarile, scriitori care alcatuiesc opere ori-ginale. Poetii sunt cei mai numerosi. In Moldova, Vasile Alec-sandri publics sub titlurile : DoMe Fi Lacrcimioare (1853) 5i Suve-nire, Miirgaritarele (1856), doua' volume de gingase poezii iirice(vezi fig. 16o) ; tot el face cea dintai culegere de poezii populareromlinegi, atragand aten ;ia asupra insemnatacii frumusetii for(in fruntea acestor poezii populare se afla Miorita). In Muntenia,cel mai de seamy poet e Grigore Alexandrescu : fabulele §i elegiilelui, precum o parte din poeziile istorice si filosofice (de exemplu :Umbra lui Mircea la Cozia, Anul 1840) au o deosebita valoare. Si

Vasile Carlova ar fi ajuns un mare poet, judecand dupa putinul carene-a ramas dela el ; a murit insa foarte tanar. In Ardeal, AndreiMurefeanu scrie vestitul imn Deiteaptii-te Romelne.

Teatrul original romanesc incepe cu piesele lui Vasile Alec-sandri. Acesta pune pe scena intreaga societate a vremii sale, cufigurile ei asa de deosebite : pe de o parte, tinerii doritori de progres,imbracati europeneste si vorbind o limba amestecata cu multe fran-

altii

pa-

si

si

www.dacoromanica.ro

428 MI$CAREA CULTURALA INTRE 1821 SI 1859

Tuzisme, pe de alts parte, cei batrani, tinand la obiceiurile vechi,la costumul §i la limba dinainte. Alaturi de acqtia, apar apoi fi-guri de straini : Greci, Evrei, vorbind romane§te pocit lacomide ca§tig.

Dintre prozatori, o deosebita insemnatate are Costache Negruzzi.

Fig. 16o Vasile Alecsandri, dupa un tablou in ulei alAcademiei Romane. (D. P.).

Nuvelele sale istorice (Alexandra Lapuineanu, Sobieski ,si plaeti)ne infaci§eaza pagini din trecutul Moldovei ; scrise cu mult ta-lent, ele impresioneaza puternic §i se pot nurnOra printre creaOle deseams ale literaturii romanegi. Foarte simpatica este figura invica-tuldi §i luminatului boier Dinicu Golescu, autorul unei descrieri

$i

www.dacoromanica.ro

SOCIETATI LITERARE, STIINTIFICE SI ARTISTICE 429

de calatorie in Europa, in care un spirit viu de observacie se im-pleteste cu o iubire puternica de Sara ; lucrarea a aparut la Budain 1826. Acelasi sentiment de adanc patriotism insufleteste si pescriitorul Alecu Russo ; opera de capetenie a acestuia, CantareaRomantei (1855), e un adevarat imn de slava, cu accente profetice,Inchinat varii sj neamului.

De o deosebita atentie s'au bucurat in vremea aceasta lucrarileistorice. Mihail Kogalniceanu care tiparise, pe cand era la Berlin.la studii, o scurta Istorie a Romanzlor in francuzeste (1837), pit-blica acum Letopisetele Moldovei, iar Thcolae Balcescu, impreunicu laurian, pe cele muntene ; ei pun astfel la dispozicia publicu-lui tomanesc o adevarata comoara. Balcescu scrie o serie de stu-dii despre vechea noastra organizare (armata, clasele sociale) ;opera sa de capetenie, opera. de stiinta si de entuziasm, ram3.neinsa Romanii sub Mihai Voda Viteazul, pe care n'a avut ragazuls'o ispr'aveasca ; boala capatata pe cand se afla in inchisoare, caparticipant la complotul din 1840, 1-a rapus mai inainte : Bal-cescu a inchis ochii departe de cara, la Palermo, in varsta ne33 de ani.

Iata inceputul operei de caperenie a marelui Balcescu Deschid sfantacarte unde se afla inscrisa gloria Romaniei, ca sa pun inaintea ochilor fiilor etcateva pagine din viata eroica a parinkilor lor. Voiu arata acele lupte uriesepentru libertatea si unitatea nacionala, cu care Romanii, sub povaka celui m tivestit si mat mare din Voevozit 'or, Incheiara veacul al XVI-lea. Povestireamea va cuprinde numai opt ani (1593-16c I), dar anii Istoriei Romanilor ceimat avuki in fapte vitejesti, in pilde minunate de jertfire caul Patrie Timpuridc aducere aminte gIorioasa ! Timpuri de credinca 5i de jertfire Cand parincitnostri, credinctosi sublimi, ingenunchiau pe campul bataliilor, cerand dela Dum-rezeul armatelor laurii biruinkei sau cununa martirilor 5i, astfel iMbarbataki, cinavaleau unul impotriva a zece prin mijlocul vrajmasilor ; si Dumnezeu be dabiruinka, cad el e sprijinirorul pricinilor drepre, caci el a lasat libertatea pentrupopoare st cei ce se lupta pentru libertate se lupta pentru Dumnezeu.

Mostenitori ai drepturilor pentru pastrarea carora parinkii nom, au luptatatata in veacurile trecute, fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice sadestepte in not simfamantul datorinkei ce avem d'a pastra 5i d'a mad pentruvinorime aceasta prekioasa mostenire !".

Societati literare, stiintifice i artistice. Am vazut matinainte (p. 410) ca in Muntenia se infiincase Inca din 1827 o socie-tate literara din care faceau parte chiar fra%ii domnului Grigore

gi

www.dacoromanica.ro

430 MIKAREA CULTURALA INTRE 1821 SI 1859

Ghica 5i multi dintre boieri. Inainte de numirea lui AlexandraGhica, frate cu Grigore, lua nastere o societate pentru teatru, carese numi Societatea Filarmonica (Octomvrie 1833). Intemeietorii eierau loan Campineanu, loan Heliade Radulescu si C. Aristia careurmase cursurile marelui actor francez Talma. Aceasta societateficu o scoala pentru tineri actori si dadu mai multe reprezentatil.Cam in aceeasi vreme, se infiinta la Iasi o societate de medici sinaturalisti ; initiatorul ei, doctorul Cihac, participa la congresulnational din Friburg, in 1835, unde vinu o cuvantare, facand pro-paganda in cercurile stiintifice apusene pentru poporul roman.Caci toate aceste societati literare, stiintifice artistice aveau, insecret, si scopuri de propaganda politica, urmarind biruinva idei-lor nationale si a reformelor sociale. In curand, prin revolutilledin 1848, se va da putinva de manifestare fatisa a dorin %ei de in-noire care stapanea societatea romaneasca.

BIBLIOGRAFIE

Regulamentul organic al Tarii Romanesti, Bucuresti, 1832 691 p.ill 40; ANDREI BARSEANU, Istoria coalelor centrale romeine gr. or. dinBrasov, 1902, XII 6o6 79 p. in 8° ; N. IORGA, Istoria inviitamcintuluiromanesc, Bucure5ti, 1928, 351 p. in 8° ;Dr. NICOLAE I. ANGELESCU, Ne-gnstorii de odinioara, Bucuresti, 1931, Tos p. in 8°.

Ziare reviste. NERV A HOD0.5. si AL. SADI-IONESCU, Publicatiunilepertodice romeinesti (ziare, gazete, reviste), t. 1, Bucuresti, 1913, XXIII + 811p. m 8°.

Traduceri si opere originate. Societati literare, stiintifice si artistice. N.IORGA, Istoria literaturii romanesti in veacul al XIX-lea, vol IIII, Bucu-resti-Valenii de Munte, 1907-1909, 324 + 267 ± 348 p. in 8° ; OVID DEN-SU.SIANU, Literatura romans modernii, vol. II, Bucuresti, 1921, 2o5 p. in 8° ;G. BOGDAN-DUICA, Istoria literaturii rornane moderne. Intaii poeti munteni,.Cluj, 1923, VII + 318 p. in 8° ; D. A. BADAREU, 0 suta de ani de natura-lism in Romania, Iasi, 1930, 205 p. in 8°.

§i

$coli.

+ +

p

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIILE DELA 1848

Unicul dor al vietii melt evad natiunea ftricita, pentru care,dppel puteri, a n lu tat pana acurna`.

(Thramentul lui Avram Iancu,185o).

Ideile nacionaliste precum ideile de reforma sociala carese manifestasera Ora acum in literature, au avut prilejul uneiaplicari politice prin revolutille din 1848. Zicem i evolu file ", iarnu revolutia, fiindca, de fapt, au fost trei : una in Moldova, altain Muntenia, a treia in Ardeal. Ele n'au izbucnit in acela,si timp

n'au avut acelaii program, de aceea nici n'iu reusit, pada incele din urrna. In Moldova, miscarea n'a fost indreptata, la ince-put, de loc impotriva Regulamentului Organic, dimpotriva, pecand in Muntenia desfiintarea lui a format un punct de capetenieal rasculatilor ; in Ardeal, s'a cerut recunoasterea naciunei romaneca egal indreptatita cu celelalte s'a luptat impotriva unirii cuUngaria.

Incercarea de revolutie din Moldova. In dimineata zilLide 27 Martie, are loc la Iasi, inteun hotel, o intrunire a tineri-lor nationalisti reformatori, la care iau rule alte per-soane : boieri mari si mici, negustori si c" a liberi profes'onisti.Se redacteaza un memoriu in 35 de puncte care, incepand prinsfhsnta pazire a Regulamentului (Org nic !) in tot cupr'n ul sau,fare nici o rastalmacire", cuprinde, intre altele : grabmca imbu-nata ire a st:"rii locuitorilor sateni", imbunatatirea administrac'eiCustitie, armata, finance), reforma scolara, ridicarea cenzurei, in-

§i

Ii

§i

tnsa §iii

www.dacoromanica.ro

432 REVOLUTIA DELA 1848

fiintarea unei garzi cetatenesti si disolvarea Obstestei Adunari cauna ce fusese aleasa ilegal. 0 delegatie se prezinta lui MihailSturdza care, pentru moment, se preface a primi cele mai multedintre cereri, dar, pe urma, ordona areNea capeteniilor misca-rii. 0 parte dintre ei sunt surghiuniti peste Dunare, in Turcia, al-Iii tree in Bucovina. Printre acestia din urma se aflau AlexandruCuza, viitorul domn, Costache Negri, Dimitrie Canta, Vasile Alec-sandri, Alecu Russo, Manolache Costache Epureanu, fratii Ro-setti, fratii Sion, intr'un cuvant cei mai de seamy tineri ai Moldo-vei. Curand dupa aceea sosi si Mihail Kogalniceanu, care nu fuseseamestecat in miscare, dar care avusese un conflict cu fiul lui Mi-hail Sturdza si trebuise sa paraseasca tam. Cu totii sunt priete-neste primiti de familia Hurmuzaki in a carei casa, la Cernautisi apoi la mosie, la Cernauca, ei afla ospitalitatea cea mai aleasa.

gc.2e4: Aci, in urma consfatuirilor avute, si cu ajutorul gazdei, scot re-U4.4,..c.pi,,, fugiatii Cazeta Bucovi71eDin care Mihail Kogalniceanu publica

in August I8-478 Dorintele partidei nafionale, noul program al ti-neretului moldovean, nationalist si revolutionar. Acest program,in 36 de puncte, se deosebeste mult de cererile revolutionarilor

vh. re ..din MartiArmai intai, el e impotriva Regulamentului Organic si,

e.e iere,..S.:c1 a protectoratului strain care nu poate in niciun chip face fericirea44 ppe..4-.: tarii" ; se cere apoi : autonomia Moldovei, egalitatea civila si poli-e( ". tcati ca a tuturor cetatenilor, adunare alcatuita din reprezentantii tu-4.4..;:t....:. turor starilor sau categoriilor sociale, garantarea libertatii si a do-

miciliului, instructie gratuita, renuntarea, din partea boierilor, la.I.telvi privilegii, la scutirea de contributii si la robii tigani, desfiintarea

(./ clacii si fapt foarte important Unirea Moldovei cu Munte-nia.

s

Revolutia in Muntenia. In Muntenia, revolutia s'a bucu-rat, dela inceput, de mai mult succes decat in Moldova ; una dincauzefca a avut concursul a o parte din administratie afmata.In timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formasera mai multesocietati politico, cum era aceea intitulata Dreptate-Fra'tie. Dincle faceau parte tinerii nationalisti, dintre care multi studiaserain strainatate, mai ales la Paris. In capitala Frantei izbucnise re-volutia la inceputul anului 1848 ; conducatoi ei fagaduisera spri-

044

G

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA IN MUNTENIA 433

jin tinerilor munteni, in cazul cand se vor ridica impotriva asupritorilor.

Poetul Lamartine, ministrul de externe al guvernului revolutionar francez,era protectorul societatii studentilor romani la Paris ; Ledru-Rollin, ministrulde interne al aceluiasi guvern si remarcabil orator de mase, era un adevaratidol" al tineretului roman din capitala Frantei. 0 oarecare influenta asupraacestui tineret a exercitat si istoricul Louis Blanc, unul dintre teoreticienii so-cialismului, ministru si el, pentru scurt timp, in guvernul revolucionar francez.Un prieten activ si devotat a fost Paul Bataillard.

Miscarea izbucni in tara, in ziva de 9 Iunie, la Izlaz, in ju-detul Romanati, ale carui autoritati, civile si erau de par-tea revolutionarilor. Se citi proclamatia, in 22 de articole, alca-tuita intr'un stil grandilocvent mistic, de Ion Eliade Radulescu,in care se prevedea, intre altele : inlaturarea protectoratului strain,egalitatea drepturilor politice, suprimarea rangurilor sociale, im-proprietarirea taranilor, emanciparea manastirilor inchinate lo-curilor sfinte, desfiintarea robiei. Nu se vorbea de unirea Princi-

In acecasi zi, la Bucuresti, trei tineri trag cu pistolul asu-Gheorghe Bibescu : acesta scapa ins numai cu spaima,oprind glontul. Peste doua zile, la II Iunie, multimea "."."

de Ion Bratianu, se strange in jurul palatului ; vazand 1.Bibescu iscaleste noua constitutie ce-i fusese prezentata

patelor.pra luiepoletulcondusaaceasta,si numeste un guvern din randul revolutionarilor. In fata insa aprotestului consulului rus care paraseste capitala, el se teme de ur-marile actului sau in ziva de r Iunie, abdica, trecand in Ar-deal. Puterea ramane astfel pe seama unui Guvern provizoriu dincare faceau parte, intre altii, Eliade, fratii Stefan si AlexandruGolescu, Neculai Balcescu, C. A. Rosetti, Cristian Tell si Ion Bra-tianu. Acest guvern trimite emisari in strainatate, spre a fi recu-noscut de catre statele europenc. Astfel, Ion Ghica e trimis laConstantinopol, Alexandru Golescu la Paris, Dimitrie Bratianu,frate cu Ion, la Viena, iar Ion Maiorescu la Frankfurt pe Main un&se tinea tocmai o dicta a statelor germane. In acelasi timp, gu-vernul provizoriu is si cateva masuri interne, intre care desfiinta-rea robiei. Se formeaza totdeodata si o comisie mixta, cu delegatide ai boierilor si ai taranilor care sa faca propuneri pentru impro-prietarire ; nccesitatea acesteia e recunoscuta in principiu ; nu sepoate ajunge ins la un acord in ce priveste suprafata ce urmeaza

3

'militare,

§i

§i,

'5'41'-e ''''..,,7., 4"`" x

``" 3-`4/``._, '"-e,`"".. "/`.." "r,

4.49k..", ,'it

'(d..1 4.6%

4 ...: ..r...:. ^'.144"Nix.' , A.:i...a., 4:.;1(3'5"1

Sc)ll; A'ce.rssl

fre,,,.......--:ke V....".

.44...,.../..s: * ixalki. r

www.dacoromanica.ro

434 REVOLUTIILE DELA 1848

a fi expropriata pretul ; dupa discutii lungi infructuoase, co-inisia a fost disolvata, guvernul anuntand ca va veni cu un proiectde lege care sal solutioneze chestiunea . Precipitarea evenimentelorn'a mai ingaduit-o insa.

Intr'adevar, Rusii intervin la Poarta spre a se restabili or-dinea : aceasta trimite pe Suleyman Papa care e bine primit insa ;guvernul provizoriu demisioneaza ; in locul lui se alege o locote-nenta domneasca, alcatuita din trei membri ai fostului guvern, He-liade, Nicolae Golescu si Cristian Tell ; era deci cam acelasi lucre..Rusii obtin atunci rechemarea lui Suleyman si trimiterea unei altepersoane mai energice. Intre timp, se produce in Bucuresti un gestsimbolic : revolutionarii ard, in dealul Mitropoliei, dupa ce-1 pur-tasera cu alaiu cu bocete prin oral, exemplarul oficial al Regu-lamentului Organic precum pe acela al Arhondologiei, adica alcartii care cuprindea numele tuturor boierilor (6 Septemvrie 1848).Peste o saptamana, la 13 Septemvrie, noul comisar al Turcilor, FuadPa,sa, intra insotit de o armata, in Bucuresti. Locotenenta domneascae disolvata ; in locul ei, este numit un caimacan, Constantin Can-tacuzino, din partida reactionara ; capeteniile revolutiei sunt arestate

apoi surghiunite, peste granita. Cu prilejul intrarii trupelor tur-cesti in capitals are loc, in Dealul Spirei, o ciocnire sangeroasa cupompierii ; acestia, provocaci fiind, se apilra cu vitejie ; cad morti

raniti de ambele parti, pang cand comandantul turc, dandu-si-eama de greseala facuta, ordona alor sai sa inceteze focul.

pe de aka parte, intra si ei cu armata in cara ; la 1 s-

;ep temvrie e trecut Milcovul ; peste cateva zile, tabara e wzat5." laColcntina si o jumatate a Bucurestilor e ocupata de armata Tarului,

09;,4../, in timp ce in jumatatea cealalta poruncesc Turcii. In felul acesta esinnabusita revolutia din Muntenia.

1M6,34. RA,. 0 parte apreciabila dintre revolutionarii munteni, in frunte cu\erigore' Serurie Gheorghe Giurescu, fu exilata la Brussa, in Asia Mica. 0 alta parte,

ifitaiakun4gstasel, cuprinzand 5i pe Ion Bradawl C. A. Rosetti, izbuti sa ajungak. Jeer in Franca, la Paris, unde desfasura o intinsa activitate de propaganda in favoarea

cauzei romanesti. Moldovalahii" (les Moldovalaques") ajunsera astfel cu-noscuti in tot apusul.

Revolutia din Ardeal. In Ardeal, miscarea a durat maimult §i a avut un caracter mai sangeros. Ungurii, profitand defaptul ca in acest an, 1848, izbucnesc mai multe rascoale in cu-prinsul imparatiei austriace anume la Viena, in Italia si in Boe-

gi

.

si si

si

si

si

ti

5i

si

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA IN ARDEAL 435

mia, se ridica §i ei sub conducerea lui Ludovic Kossuth §i pro-Ungaria independents ; totdeodata hotarasc anexarea Tran-

silvaniei la noul stat maghiar. Romanii nu puteau admite, evident,

Fig. 161 Avram Iancu, sufletul mi5carii dela 5848 in Ardeal. Dupa untablou facut in 185o. (D. P.).

acest lucru ; pe de alts parte, voiau drepturi egale cu ale celor-lalte nationalitaci din Ardeal. De aceea, ei hotarasc, la randul lor,convocarea unei mari adunari in care sa se discute toate proble-

clama

www.dacoromanica.ro


mele care-i priveau. Adunarea se tine inteadevar, in ziva de 3/15Mai 1848, langa Blaj, pe o campie intinsa care de atunci s'a nu-mit Campia Libertacii ; erau de fats vreo 40.000 de oameni, venicidin toate partile Ardealului, in frunte cu preotii carturariiPrintre ace5tia se aflau Simion Barnutiu care a 5i tinut o cuvan-tare documentata, dar in limba cults a vremii, impestrivata cu la-tinisme, pe care n'o prea intelegeau caranii, apoi tinerii Avramlancu, de fel din Vidra de sus (vezi fig. 161), si Ion Buteanu caregraiau acestora simplu si intrebuincand comparatii intelese de toti.

Iancu venise cu muntenii lui, imbracat in costum national, cu serpar lac6 cu pistoale la brau. Era om voinic, %Halt, cu parul negru ; imediat a fortrcmarcat de multime. Avea numai 24 de ani de altfel toti conducatorii mi-scarti au fast oameni tineri si urmase dreptul. Erau de fats cativa tineridin Principate, intre care Alexandru Cuza si Alecu Russo ; acesta din urmapnvesteste cum vorbeau multimii Ion Buteanu si Avram Iancu. Primul zicea :Ungurii vreau Unio 1). Stiti ce vrea sa zica Unio ? Vrea sa zica ca papa acum,ei ne-au incalecat pe par si acum vrea sa ne pue saoa in spinare. Al doileasrriga : Uitati-va pe camp, Romanilor ! Suntem multi ca cucuruzul brazilor,suntem multi tari ca. Dumnezeu e cu not ".

In urma cuvantarilor cinute, se voteaza o rezolucie in patrupuncte prin care natia romans se declara si se proclama... desine statatoare parte intregitoare a Transilvaniei, pe temeiullibertatii egale", depune juramantul de credinca catre imparat

catre patrie". A doua zi, se desvoltui aceasta rezolutie, ceran-du-se reprezentarea proportionala in toate ramurile de conduceresi in administratia 4arii, libertatea presei si a intrunirilor, scoli detot feiul $i o universitate, etc. Se protesteaza apoi solemn impo-triva unirii cu Ungaria, facuta fara consultarea Romanilor.

C,eva mai tarziu, la sfarsitul lui lunie, se strang Romaniidin Banat, sub conducerea lui Eftimie Murgu, care studiase de ase-menea dreptul, voteaza ei o rezolucie in opt puncte, cerandegala indreptatire.

Evident, Ungurilor nu le conveneau aceste miscari ei isiinchipue ca le pot opri prin teroare. Sunt impuscati si spanzuratizeci de tarani romani si mai multi carturari, ceea ce are ca urmareacte asernanatoare din partea alor nostri. Regimentele austriace

Adica unirea Transilvaniei cu Ungaria.

ior.5i

si

51

si

si

5i

si si

si

x)

www.dacoromanica.ro

/S)4', a077.1.7

jrz3es AtEVOLUTIA IN ARDEAL 437f. A- 61"L4.

fedi-, 29j)din -Transilvanra sunt atute de Unguri acestia ocupa o bunsparte a tarii ; numai in Muntii Apuseni ei nu pot patrunde, deoa-rece aci stau de pail Motii ; au loc mai multe lupte, la Abrud, lasatul Fantanele si la Ponorul in care Ungurii sunt batuti res-pin§i. Avram Iancu era sufletul rezistentei ; el avea comanda su-prema asupra tuturor cetelor de Moti ; organizarea acestora voiasa imite organizarea legiunilor romane, cu prefecti, tribuni, cen-turioni. Doi dintre cei mai buni colaboratori ai lui Iancu, Buteanu

Dobra, fuel prinsi pe neasteptate de catre Unguri executati ;rezistenta insa nu slabi pank la urma Muntii Apuseni ramaserao cetate neinvinsa.

Austriacii, vazand ca nu pot razbi singuri ca vor fi infranti,chemara in ajutor pe Rusi. Armatele acestora sosesc inteadevarin Ardeal si la satul Siria, in apropiere de Arad, sdrobesc pe rascu-lath unguri (August 1849). Kossuth si alti conducatori fug in Tur-cia ; o sums sunt prinsi spanzurati.

Romanii fusesera credinciosi imparatului ; rasplata nu fu insala inaltimea sacrificiilor facute si mai ales, ea intarzie. Se infiinta

ce e drept o mitropolie a Romanilor uniti, in 1853 ; aceea aortodocsilor urma abia la finele lui 1863 ; iar inregistrarea sauinarticularea", cum se spunea pe atunci, recunoasterea adica aRomanilor ca naciune a Ardealului, recunoastere facuta prin con-stitutia data de imparatul Franz-Iosef la 4 Martie 1849 avuloc abia in 1863, cand se intruni, la Sibiu, Dieta Ardealului. Multidintre urma§ii celor cazuti in lupte furs lasati in voia soartei.Avram Iancu, desamagit, refuza orice rasplata pentru el ; mai multchiar, vine in conflict cu autoritacile imparatesti care 11 umilesc

trateaza in mod nevrednic, (a fost tinut la Alba Julia inaceeasi inchisoare in care fusesera inchisi Horia, Closca Crisan).Deprimat si bolnav, mintea lui, in curand, se intuneca. Rataceste,cantand doine din fluier, Inca multi ani prin Muntii Apuseni ;

mormantul lui se afla la Tebea, sub un gorun batran, numit go-runul lui Horia. Alaturi e mormantul lui Buteanu.

deSech

Printre cei executati de Unguri cu prilejul revolutiei a fost si pastorulsas ,Stefan Ludwig Roth (1796-1849), un prieten al nostru. Acesta se facusevinovat de faptul ca spusese Ungurilor in fats si, mai mult, tiparise chiar, oseams de adevaruri dureroase sub raportul politic, demografic lingvistic. Intrealtele, in brosura intitulata Der Sprachkampf in Siebenbiirgen (Lupta pentru

gr.v-4A,te.

765:'ri

des it

0 J,

si

oz-4.3%_7124,Lict.,6

_ .

§i

§i

§i §i

§i

§i

§i-1

§i

441.4/2-. I lecc,a..:

,

9e

www.dacoromanica.ro


limba in Transilvania), afirmase : A decreta o limba ca limba a tarii nu enevoie ! Caci o asemenea limba exists ! Ea nu e limba germana, dar nici ceamaghiara, ci limba romans... Toci au aceasta convingere ! Cand cineva vorbegede o limba comuna a tarii, credem ca nu se poate concepe alta decat limbaromans ". Ungurii exasperati de adevarurile spuse si de faptul ca, fares teams,desvelise in fata lumii faptura for politica qi morals, au condamnat la moartepe pastorul Stefan Ludwig Roth §i 1-au executat, la Cluj, in 1849.

.

,,..A4v,mt,r-wm.s,./:-Am-.,:Yrvrw2 MANA,

Fig. 162 Grigore Ghica, domnul Moldovei (1849-1856).Pictures in ulei, contemporana. (D. P.).

1

Conventia dela Balta Liman. Barbu $tirbey §i GrigoreGhica. Rusia §i cu Turcia, dupes ce ocuparka*dpatele,)n-cheiara Convencia dela Balta Liman (pe maltklosforului) laMai 1849, hotIrInd ca domnii sa fie numiti pe §apte ani tot

(

r

- -

4.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 439

numai de data aceasta iar Adunarile Ob§te§ti sa se suspende,creandu-se, in locul lor, divanuri restranse. In Muntenia fu numitBarbu tirbey, iar in Moldova Grigore Ghica (vezi fig. 162). Aman-doi erau oameni culti, iubitori de tara §i buni gospodari. In timpullor se adusera imbunatatiri invacamintului, armatei, administracieiin genere, se mai u§ura starea caranimei, se infrumusetara oraqele.Legaturile intre cele doua OH se string ; domnii erau in foarte bunerelatii : Grigore Ghica consulta adeseori pe Stirbey pentru masu-rile pe care voia sa le ia. In timpul stapanirii lor, izbucni razbo-iul Crimeii, care avu urmari insemnate asupra tarilor noastre.

BIBLIOGRAFIE

Incercarea de revolutie din Moldova. N. CARTOJAN, Pribegia lui M.Kogalniceanu in Bucovina la 1848, in Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti, 1916,p. 59-68.

Revolutia din Muntenia COLESCU- VARTIC, Zile revolutionare, Bucu-resti, 1898, VIII -I- Soo p. in 8°; OLIMPIU BOITOS, Paul Bataillard et la revo-lution roumaine de 1848, Paris, 193o, 159 p. in 8° ; OLIMPIU BOITO$, Rapor-turile cu Ledru-Rollin si radicalii francezi in epoca revolutiei dela1848, Bucuresti, 1940, 283 p. in 8°; G. FOTINO, Din vremea renasterii nationalea Tarii Romanesti, Boierii Golesti, Bucuresti, 1939, 4 vol. in 8°.

Revolutia din Ardeal. N. BUT A, Cliteva informatiuni si consideratiuniasupra tineretei lui Avram lancu, in Anuar. 1st. Cluj, II (1923), p. 323-338 ;SILVIU DRAGOMIR, Avram lancu, Bucuresti, 1924, 141 p. in 8° (din publi-catnmile Casei Scoalelor) ; I. LUPA,,C, Avram lancu, Cluj, 1924, 64 p. in 8°(Extras din Anuar. 1st. Cluj, 1924) ; N. BUTA, Avram lancu ji epoca sa, Cluj,1924, 112 p. in 8° ; SILVIU DRAGOMIR, Ion Buteanu, Prefectul Zaranduluiin anii 1848-49, Bucuresti, 1928, 156 p. in 8°.

S e v?, 0 Lz S.,P AT,e-tz

1) 4J- it106/ t

b-z-0 kt. feiace.,._ 11.1-c,.. lcif .

-

Rorncinilor

J7Q12,-, (VI, dys4.4y. ic-4.

/. 1-c. 41-1x ((iSt- ee,l. 46

V. Olz 64404.)

v-re,,,,14z

. MiAac,f

&Jc-I

N

ze, ,(4.4

.

www.dacoromanica.ro

UNIREA PRINCIPATELOR

Dorinla cea maz mare, cea maigenerals, aceea hotarita de toate ge-neratiile trecute, aceea care este su-fletul generaciei actuate, aceea care,implinita, va face ferzcirea generafiz-lor viitoare, este Unirea Principatelorintr'un singur stat".

(Din propunerea de unire citita deMihail Kogalniceanu in Divanul Ad-hoc al Moldovei).

Rfizboiul Crimeii Tratatul dela Paris. Kazboiul Crimeii,numit astf el dupl. peninsula Crimeii unde s'au dat luptele, a avutdrept pretext o chestie de ordin religios : stapanirea lkasurilor delaLocurile Sfinte (Ierusalim Betleem), pe care si le disputau atatortodocsii, sprijiniti de Tar, cat si catolicii, suscinuti de Franca.Motivul adeviirat era insa. dorin;a Rusiei de a ajunge la Constan-tinopol si la stramtori, al clror acces fusese interzis flotelor salede razboiu prin tratatul dela Londra (1841), de a sfl.rama imperiulturcesc a clrui deddere dura de mai mult si care ajunsese sI fienumit omul bolnav". Asa se explica de ce marile puteri euro-pene Franca si Anglia mai intai, Austria apoi v.azand inten-via Rusiei, au sarit in ajutorul Turciei. RIzboiul a izbucnit inanul 1853 ; armatele Tarului se grabira sa. ocupe Principatelesa ajung5. la Duraire. Luptele trebuiau sa se poarte in Dobrogea,unde trupele franco-engleze debarcaserl ; din cauza boalelorinsg, in special a frigurilor erau balji numeroase teatrul deoperatiuni fu mutat in Crimeia. Rusii furl silici s'al se retraga dintarile noastre ; in local for veniri Austriacii care incheiasefl, la

s:

si

si

si

www.dacoromanica.ro

IDEIA UNIRII 441

Iunie 1854, un tratat in sensul acesta cu Turcii. In Crimcia,s'au dat lupte sangeroase, in jurul orasului Sevastopol, in specialla Alma unde biruira Francezii, la Balaklava §i la Inker-man unde Englezii suferira pierderi maxi. Iarna, foarte geroasa,aduse o stagnare a ostilitatilor ; epidemiile secerara un maresumar de soldati. In primavara, luptele reincepura ; armata aliati-lor spori prin contingentul trimis de regatul Sardiniei care intrael in razboiu. In cele din urma, Sevastopolul cazand redutaprincipals, a Malakoff-ului ,fusese luata cu asalt de FranceziRusii fury siliti sa faca pace. Ea s'a incheiat prin tratatul delaParis (3o Martie 1856) care cuprinde urmatoarele puncte privi-toare la not : I) Ni se dau trei judete din Basarabia, anume Cahul,Ismail si Bolgrad ; scopul accseti masuri era sa impiedece Rusia dea mai fi stapAna pe gurile Dunarii ; 2) Protectoratul rusesc e inla-turat, Principatele rOmanand numai sub suzeran;tatea Portii, dar cugarantia marilor puteri europene. 3) Regulamentele Organice or firevizuite, potrivit cu dorintele Romanilor. In acest scop se va con-voca, in fiecare Principat, eke un Divan Ad-hoc, reprezeneand toateclasele societatii. Dorintele acestor divanuri vor fi examinate deputerile europene rezultatul final exprimat printr'o Conventiecare se va incheia tot la Paris. In timpul consultarii divanurilorAd-hoc, Principatele vor fi conduse de ate un caimacam, adicaloc;iitor de domn (Barbu Stirbey Grigore Ghica fusesera nu-miti pe sapte ani termenul se implinea tocmai 1). 4) In sfArsitse mai prevedea libertatea navigatiei pe Dunare neutralitatelMarii Negre. Prin tratatul dela Paris, Rusia primi o lovitura grea.

Ideia Unirii. Divanurile Ad-hoc. Indata ce se stiu de ho-taririle tratatului, in Principate incepura pregatirile in vederea di-vanurilor. Curentul pentru unire crescuse mult in ultimul timplumea iii dadea seama ca numai astfel se va putea pasi temeinicpe calea progresului politic, se va putea forma un stat care saajunga independent si puternic. Ideea unitatii neamului nostru,ca origine, limbs, credinta obiceiuri nu era de data recenta

----z) In timpul razboiului Crimeii, ambii domni trebuisera sa pars ea ca

tronurile for ; se inapoiara. Tula, dupa ce Principatele furl ocupate de Austriazi.

ele5i

si

si

5i

5i

5i

si

www.dacoromanica.ro

442 UNIREA PRINCIPATELOR

ea aparuse mai intai in operele cronicarilor din veacul al XVII-lea, fusese intarita apoi prin studiile invatatilor din scoala arde-leana. Ideea unitatii politice incepuse si ea sa apara de pe la sfar-situl vcacului al XVIII-lea. Tudor Vladimirescu, intro scrisoareadresata, la 5 Aprilie 1821, boierilor, le spune sa is legatura cudumnealor boierii moldoveni, ca unii ce santcm de un neam, deo lege si subt acceasi stapanire si ocrotiti de acceasi putere ". Inconsecinta, adaoga Tudor, urmeaza sa stim cele ce se fac acolo,le vestim acestea de aici ca, fiind la un gand si intr'un glas cu Mol-dova, sa putem ca,stiga, deopotriva, dreptatile acestor principaturi,ajutandu-ne unii pe alcii". Am aratat intr'unul din capitolele pre-ccdente ca Regulamentul Organic c r'nde un articol in care se/ 3afirma necesitatea unirii. Inca in 2, tinerii din Muntenia Ofese

ul , careow_..z.toti-vc4.gc..._si- 4. Am vazut apoi ca printre punctele par -

tides nationals din Moldova, publicate de Kogalniceanu in 1848, eraacz.S si Unirea Principatelor : in timpul lui Barbu $tirbey si Grigore

6A; k Ghica, ideea patrunsese adanc in spirite ; domnii insisi, fara sa troy,seama" de interesele for personale, o suscineau. Astfel, cel dintai, in-tr'un memoriu din 1855, trimis marclui vizir, spune : Pentru a fi...interpretul credincios al opiniei publice, trebue sa adaogam ca do-

i unanime ale Valaho-moldovenilor chiama unirea celor &iliaPrincipate sub un singur cap, chiar data acesta ar trebui sa fie luatin una din familiile princiare din strainatate, ceea ce ar cruta cu

-adcvar,at o taxa ce a suferit atata de incercarile alegerilor prefa-Grigore Ghica, intr'un memoriu trimis conferintei de

pace dela Paris, la sfarsitul razboiului Crimeii, cere de asemenea, inchip hotarit, Unirea. Multumindu-i pentru acest gest, divanuldovei declara : Maria Ta ai pregatit calca catre man tuirea tariff

noastre, caci ai sprijinit si ai pledat inaintea areopagului europeanintrunirea Principatelor, principiu de marire, de glorie si de temei-

ci4tnica asezare a acestei tarn

/9YO-YP Erau insa si force care se opuneau Unirii : erau statele ve,17' tine, Austria si Turcia. Austria isi dadea seama ca odata Prin-

Y1/ 4'3 2 -p. cipatele unite, de vor fi un necontcnit punct de atractic pentruRomanii de pcste munci, care, in cele din urma, se vor uni si ei,

formand un singur stat national, dupa cum s'a si intamplat ; Tur-

'14V

4f.

tiz

z7

Iar

7,,z Mol-',z,-

41

C.4

Je

4

§i

14;,,

ctt

si.

-

A

4t.

14.4.3

)44:

www.dacoromanica.ro

DIVANURILE AD-HOC 443

<cia, pe de alta parte, simtea bine a Muntenia si Moldova unitevor avea altal putere altit autoritate, nu vor mai putea fi deci.tratate ca pans atunci. Nu e de mirare prin urmare ca atitAustria cat Turcia au facut tot ce le-a stat in putinca ca saimpiedece exprimarea libera a Divanurilor Ad-hoc. In Munte-:ilia nu se putea interveni, deoarece aici caimacamul, AlexandruGhica, fostul domn, incelegea faca cinstit datoria apoi laBucuresti era si o comisie a marilor puteri, trimisa sa suprave-gheze operaviile electorale. In Moldova insa, unde atat primul

.caimacam, Toderigi Bali, mort curand dupa numire, cat mai alescel de al doilea, Nicolae Vogoride, erau contra unirii, se facura

,mari samavolnicii. Partizanii unirii furs arestaci, scosi din func-cii, foarte multi furs stersi din listele de alegatori sau oprici sa vinala vot, asa incat rezultatul falsificat.

Astfel din 2000 de proprietari mari ai Moldovei, au fost inscrisi numai35o ; din peste zo.000 de proprietari mici, numai 2264 ; din liberii profesionisti,numai... 1 i ; din negustori mesteri, numai 119o, In loc de I h000 cki erauin realitate. In total, pentru oraseni proprietari rurali, numai 4658, in locde 40.000. In ce priveste pe carani, au fost trecuti 167.000, dar cum ei votauprin delegati, numele delegatilor furs lasate in alb spre a fi completate de gu-vern cu tine voia, deci cu persoane ostile unirii.

Protestul indignat al partizanilor unirii asa, de pilda, ma-iorul Alexandru Cuza, ispravnicul, adica prefectul, de Covurluiisi &du in mod rasunator demisia precum si intervencia pu-terilor europene, in special aceea energica a Frantei, al careiconsul din Iasi, Victor Place, ne apara cu caldura anulara insa,aceasta alegere ; se facu alta noua, corecta, si, de data aceasta,partizanii unirii iesirk in imensa majoritate.

Imparatul Napoleon al III-lea se dovedi, cu acest prilej, unmare prieten si suscinator al nostru. In schimb, Anglia nu ne-afost favorabila, ci a sprijinit punctul de vedere turcesc. A tre-

i buit ca Napoleon al III-lea sa aiba o intrevedere la Osborne curegina Victoria ; si Inca nu putu obcine adesiunea deck la o micaparte din dorintele noastre ; sa hotari anume ca va fi o unire va-

<mark', militara si judecatoreasca dar cu doi domni fi dou'di guverneL separate.

Divanurile Ad-hoc, odata alese, cinura mai multe sedince; in cea

§i

§i

sa-§i §i

si

Si

www.dacoromanica.ro


de a saptea a divanului moldovean, la 7 Octomvrie 1857, se for-mulary dorinvele noastre. Expunerea de motive, citita de MihailKogalniceanu, cuprinde urmatorul pasaj, caracteristic : Luand inprivire ca dorinta cea mai mare, cea mai generals, aceea hotaritade toate generatiile trecute, aceea care este sufletul generatiei ac-tuale, aceea care, implinita, va face fericirea generatiilor viitoare,este Unirea Principatelor intr'un singur stat, o unire care este fi-reasca, legiuita nfreaparata, pentruca in Moldova si in Valahiasuntem acelasi poppr, identic ca nici unul altul, pentruca avemacelasi inceput, acelasi nume, aceeasi limbs, aceeasi religie, ace-lasi istoric, aceeasi civilizatie, aceleasi institutii, aceleasi legi si obi-ceiuri, aceleasi temeiuri aceleasi sperante, aceleasi trebuinte deindestulat, aceleasi hotare de pazit, aceleasi dureri in trecut, ace-

viitor de asigurat in sfarsit, aceeasi misie de implinit", pen-tru toate aceste motive, Divanul Ad-hoc, cu 81 de voturi pentrusi numai 2 contra, cere :

Respectarea drepturilor Principatelor si in deosebi a auto-nomiei tor, in cuprinderea vechilor for capitulatii incheiate cuInalta Poarta in anii 1393, 146o, 1511 si 1634.

2) Unirea Principatelor intr'un singur statRomania.

3) Print strain cu mostenirea tronului, ales dintr'o dinastiedomnitoare ale Europei ai carui mostenitori sa fie crescuti inreligia Orli.

4) Neutralitatea pamantului Principatelor.5) Putere legiuitoare incredintata unei Obstesti

care sa fie reprezentate toate interesele natiei.Toate aceste sub garantia colectiva a Puterilor

scris Tratatul de Paris".

stf nume de

Adunari, in

care au sub

Conventia dela Paris. Tara iii exprimase dorintele ei ; ra-manea acum sa se rosteasca Puterile mari europene. Opinia pu-blics din Apus, in special a Frantei, ne sprijinea ; Moldovalahiierau bine cunoscuti prin propaganda pe care o facusera exilatiidela 1848, prin numeroasele brosuri lucrari pe care le tipariseraacestia prietenii for din strainatate.

si

1)

si

si

si

lasi 5i,

hz..e

si

si

www.dacoromanica.ro

UNIREA (24 IANUARIE 2859) 445

Exilatii izbutira Inteadevar sa-si faca puternice legaturi in lumea inte-lectuala si politica din Paris. Printre Francezii care ne-au ajutat, publicand lu-crari favorabile noua ostile du§manilor nostri sau militand in favoarea noastra,se cuvine sa fie pomeni%i in primul rand Jules Michelet, pe atunci in plinastralucire si Edgar Quinet, amandoi profesori in College de France, apoi PaulBataillard, Elias Regnault Ii Thibault-Lefevre. Cel &mai era prieten cu C. A.Rosetti, cel de al doilea %inea in casatorie pe o romance, fiica lui Gh. Asaki.Bataillard a

publicatscris studiul Les Principaut6s Danubiennes", aparut in 185o, Reg-

nault a lucrarea Histoire politique et sociale des Principautes Danu-biennes" cu o not hotarlt ostila Rusiei iar Thibault-Lefevre s'a ocupat de finan-tele Munteniei (Les finances de la Valachie, 1855).

Printre cei care ne simpatizau era si Cavour, marele om destat italian ; acesta urmarea, de altfel, acelasi scop pentru tam sa.In Napoleon al III-lea aveam, dupe cum am aratat, sustinatorulcel mai puternic. Totusi, din cauza celor fixate la Osborne, solu-cia data de Puterile europene, fu o solutie de mijloc. Prin Con-ventia prevazuta de tratatul dela Paris si care se incheia in acestoral, in ziva de 19 August 1858 (stil nou), se hotarira urmatoa-rele : Muntenia si Moldova vor purta numele de Principatele Unite,va exista o Comisie Centrals, cu sediul la Focsani, care va pre-gad legile ; va exista, de asemenea, tot la Focsani, o Curte de Ca-sage comuna ; armatele vor priori o organizatie identica, spre aforma, la nevoie, una singura. In schimb, fiecare cars igi va aveadomnul ei, ales dintre cetatenii, in a doua generatie, care indepli-nesc anumite conditii : de varsta minimum 35 de ani deavere minimum 3000 de ducati venit anual si de rang social

sa fi ocupat functiuni publice timp de zece ani sau sa fifacut parte din Adunare. Domnul va carmui cu ajutorul ministri-lor care vor fi raspunzatori ; va exista o Adunare legislative ; toticetatenii vor fi egali in faca legilor : privilegiile rangurile de bo-ierie se desfiinceaz5.. [Prin aceasta Conventie care devine NouaConstitutie a tarilor noastre, Regulamentul Organic inceteaza dea mai exista. jA,A. -tb,./tv rA-LJi-,\e 4.-;

, /. f ,1", -asp_ !

Unirea (24 lanuarie 1859). Urma acum sa se faca alegereanoilor domni. In Moldova erau doi candidati : Mihail Sturdza,fostul domn, si fiul sau Grigore care servise in armata turceascasub numele de Muhlis Pasa. Partida Nationala, adica a celor carevoiau unirea, nu se fixase Inca, papa in seara zilei de 3 Ianuarie.

§i

si

w4

C-ea-.4-G . et 7 fref /2.-44/4.4. 62--tit

Cc.",! At Cods-aca:sa.7

www.dacoromanica.ro


rig. 163 Alexandru Joan Cuza, dupa o stamp contemporana. Uniformaimita uniforma armatei franceze. (D. P.).

www.dacoromanica.ro

UNIREA (24 IANUARIE 1859) 447

asupra unei candidaturi ; in acea sears, intrunindu-se, se pronuncanumele colonelului Alexandru Cuza fusese inaintat, intretimp, in grad a carui demisie, sub Vogoride, facuse o foartebuns impresie ; el fu imediat acceptat de unanimitatea celor defava. Deputacii care sprijinisera pans atunci pe Grigore Sturdza.vazand ca acesta e respins dela candidature din cauza ranguluipe care-1 avusese in armata turca, se pronunvara ei tot pentruCuza. Ceea ce avu drept urmare adeziunea deputacilor care spri-jineau pe Mihai Sturdza. Astfel, colonelul Alexandru Cuza fu pro-clamat, cu unanimitate, domn al Moldovei, in ziva de 5/17 Ianua-rie 1859.

In Muntenia se vorbea, la inceput, de Gheorghe Bibescude Barbu $tirbey ; dupe alegerea din Moldova, incepu sa circulcinsa numele lui Cuza. Curentul pentru acesta din urma crescunecontenit si in ziva alegerii (24 Ianuarie /5 Februarie) el intruni,inteun mare entuziasm, unanimitatea voturilor. Convencia delaParis hotarise sa fie cite un domn in fiecare cara ; nu precizaseinsa ca nu poate fi una aceeasi persoana. Prin indoita alegere alui Cuza, inaintasii nostri stiura deci sa impace textul Convencieicu dorinta carii intregi. Astfel, lupta pentru Unire inregistra unsucLes hotaritor.

BIBLIOGRAFIE

Ritzboiul Crimeii fi Tratatul dela Paris. JACQUES ANCEL, ManuelHistorique de la Question d'Orient (1792-1923), Paris, 1923, 336 p. in 8°.

Meta Unirii Divanurile Ad-hoc fi Conventia dela Paris. I. BREAZU, EdgarQuinet et les Roumains, in Melanges de l'Ecole Roumaine en France, 1927, p.211-403. W. G. EAST, The Union of Moldavia and Wallachia 1859. AnEpisode in diplomatic History, Cambridge, 1929, IX + 220 p. in 8° ; N. CO-R1V AN, Din activitatea emigrantilor rosmini in apus (1853-1857), Bucurestt,1531, 170 p. in 8°.

Unirea. T. W. RIKER, The making of Roumania, A study of an in-ternational problem 1856-1866, Oxford-London, 1931, VIII + 592 p. in 8° ;M. EMERIT, Victor Place et la politique francaise en Roumanie a l'i.poque del'Union, Bucuregi, 1931, 193 p. in 8° ; CONST. C. GIURESCU, Glasusi dinvremea Unirti, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 120 -128.

si

p

p

si

www.dacoromanica.ro

DOMNIA LUI CUZA VODA

Eu voesc sa fie bine itiut ca nici-odata persoana mea nu va ft o im-piedecare la once eveniment care arpermite de a consolida edificiul po-litic la a carui aiezare an fost fericita contribui".

(Mesajul prin care Alexandru Cuzadeschide sesiunea Camerei, la 4 Dc-cemvrie i865).

Inceputul domniei lui Cuza. Unirea completes. Austriaprotests impotriva actului dela 24 Ianuarie si se gandea chiar saocupe t5.rile noastre ; din fericire 'insa, tocmai atunci izbucni raiz-boiul cu Italia si cu aliata acesteia Franca, Ii armatele ei fiind in-vinse, lucrul nu mai avu nicio urmare. Turcii, de'i ostili, trebuira$i ei pans la sfarsit, sa recunoascI faptul Implinit ; ei adIogaritotusi ea o fac numai pentru timpul cat va domni Cuza ; asa spu-sesera si reprezentantii celorlalte cinci puteri europene, in confe-rinta care se deschise la Paris, la 26 Martie (7 Aprilie) 1859, in-data dupes unire. Desvoltarea ulterioara a evenimentelor luX insaacestei restric ;iuni once valoare.

Domnia lui Alexandru Cuza a tinut numai sapte ani de tile,dar a fost una din cele mai rodnice ale istoriei noastre. Aceastase explica mai intai prin firea domnului, prin Insusirile lui ; 9 poi

prin faptul ca a g5.sit si un sfetnic de seams, Mihail Kog'llniceanu,care i-a inteles gandurile si i-a ajutat sa le realizeze (vezi fig. 164).Cuza a fost un mare patriot, punand intotdeauna interesele si ne-voile tarii mai presus de ale sale, facand intotdeauna abstractie de

www.dacoromanica.ro

CARACTERIZAREA LUI CUZA VODA 449

persoana sa. Tot ce era national, tot ce privea neamul, a gasit lael incelegerea cea mai deplina ; de aceea, e natural ca el sa se figandit si la Romanii din Ardeal si la cei din Basarabia si la aceiadin Macedonia.

Fig 164 Mihail Kogalniceanu, sfetnicul cel mai deseams al lui Alexandru Ioan Cuza. Dedesupt, iscali-

tura lui. (D. P.).

Complet desinteresat, ca multi de altfel din generatia lui, Cuzan'a cautat sa faca avere cat a fost domn ; chestiunile materiale nu-1preocupau ; asa se explica poate faptul ca n'a dat toata atencia

Const. C. Giurc cu Istoria Rominilor, Ed. II-a

r.

)1±

`9

si

www.dacoromanica.ro

450 DOMNIA LUI CUZA VODA

laturii financiare care e un aspect mai putin luminos al domniei lui.Chipes, inzestrat cu un deosebit farmec personal, Cuza castiga delainceput facea impresie asupra mulcimii. Avea o inteligenca viestia sa dea intotdeauna, intr'o forma aleasa, raspunsul care trebuia.lubea poporul si a luptat pentru ridicarea lui. A facut foarte multpentru varanime, n'a uitat nici pe oraseni ; adesea, imbracat inhaine straine, cutreiera targul spre da seams, la fata locului, destarea adevarata a lucrurilor spre a pedepsi pe cei care inselau saufaceau abuzuri. De aceea, a ajuns sa fie foarte iubit de masa po-porului care simtea ca are in el un aparator.

In prima parte a domniei, Cuza a cautat si a izbutit sa in-t5reasca sa desavarseasca unirea. Inteadevar, carmuirea, cudouii guverne, cu doua adunari, cu doua capitale, era greu de dusmai departe. Mijloacele de comunicatie erau rudimentare nuexistau cai ferate, multe dintre sosele lasau de dorit apoi sistemulde coordonare al legilor masurilor prin Comisia Centrals eragreoi iar domnul trebuia sa-si imparts vesnic timpul intre Bucurestisi Iasi. De aceea Cuza, care fusese bine primit de catre Sultan, cuprilejul vizitei de curtoazie pe care i-o facuse, in Septemvrie 186o,starui pe langa acesta sa se aprobe unirea completa in cele dinurma, izbuti s'o obtina (Noemvrie 1861). Se forma acum un sin-

iONTA, gur guvern, sub presedincia lui Barbu Catargiu, ramase o singuracapitals, la Bucuresti ; parlamentul, iarasi unul singur, iii deschisesedincele, in ziva de 24 Ianuarie 1862 ; pe actele interne incepuse scrie Romania" in loc de Principatele Unite". Unirea eraacum completa §i ea va ramane definitive.

Secularizarea averilor manfistire§ti. °dal:a unirea completarealizata, atencia lui Cuza se intoarse spre probltmele interne, din-tre care doua erau de o insemnatate covarsitoare : problema ave-rilor manastirilor inchinate problema improprietaririi taranilor.

Multi dintre domnii $i boierii nostri Inchinasera 15.'cawrile rich-care sau inzestrate de ei manastirilor dela Locurile Sfinte (Ieru-salim, Muntele Athos, Alexandria, Antiohia, etc.). Calugarii grecidin acele locuri trebuiau asa dar sa se ingrijeasca de zisele lacasuri

implineasca dorintele vechilor ctitori. De fapt insa, ei semulvumeau numai sa incaseze veniturile, foarte mari, ale mosiilor ;de rest, n'aveau grija. Bifericile chiliile ajunsesera sa se darapa-

s:i

si

sa

Ve-0"-

si

si

si

si,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

da=/0. J-1?- Zo ora a4 4°%-t 60141.t/L A) 43.A-C-li

C;le° e

i3D 4 (144- 14-4 4-11 yok

SECULARIZAREA AVERILOR MANASTIRESTI 4 5 I

neze ; slujba se facea adesea numai in greceste ; dorintele vechilorctitori nu se implineau. De mai multe ori, in cursul veacului alXIX-lea, se incercasera, fara succes, masuri de indreptare. Astfel,prin Regulamentul Organic se prevazuse ca manastirile inchinatevor contribui cu un sfert din venitul for la cheltuielile statului ; ma-sura nu se aplica insa, deoarece calugarii greci obtinura doua pasuiride cate 10 ani sub motiv ca nu pot plati. Atat in proclamatia delaIzlaz cat in dorintele partidei nationale din Moldova se prevedea

manistirett-i-r-adica luarea lor- pe seama sta.Conventia dela Paris hotarise, prin articolul 13, sa se ajunga la

o intelegere intre parti ; Alexandru Cuza, prin guvernul sau condusde Mihail Kogalniceanu avand ca ministru de culte pe AlexandruOdobescu, dadu insa o alta solutie problcmei. El aduse anume inCamera, la 13 Decemvrie 1863, un proicct de lege prin care se hotarasecularizarea averilor manastiresti ; in mai putin de un ceas, dupacateva cuvantari entuziaste, proiectul fu admis, cu 97 de voturipcntru §i 3 contra.

Prin aces taces5,ct, intrau in patrimoniul)tenia, I. 98.o2rogaane de terenio.2 -

, ar ceva maiazakam -4_ LI 21, 6 Yri

statului, numai in Mun-, din totalul de

Calugarii greci urmau sa primeasca o indemnizatie de 38 demilioane lei, care ulterior, in 1864, fu marita la 93 de milioane (sauz50 milioane piastri turcesti). Conferinta ambasadorilor, intrunita.la Constantinopol pentru a discuta chestia manastirilor inchinate,sfatui pe calugarii greci sa accepte aceasta ultima suma, din careCostache Negri, ministrul nostru la Poarta, depuse un aconto de6 milioane lei la o banca otomana. Oferta noastra fiind respinsainsa, se ajunse la rezultatul ca, pans la urma, nu mai platiram ni-mic, chestia considerandu-se inchisa.

Pe langa bunurile manastirilor inchinate, se expropiara inacelagi timp §i bunurile vechilor manastiri care fusesera tot timpulconduse de calugari romani. Era o nedreptate ; s'a reparat invremea noastra (1937-1938), dandu-li-se acestor vechi manastirio parte din averi karat.

411 AC

oK. /et:: 41.- PEI

tit; L.: itfdrif

si

recularizarea averilor4.dui.

de

'-`<-

e)asa

y "y,)

(27.Oi Xi§i

. t

I-44;4(- - A c;:.-x;. £pc. ,

.

C.-r

07.t. - fig

1. I,

A.4Cr

si

: :1

4.-p,

gz:it

40;47 et. LA-A.p

nL 54,;

j w r 6 A,

17 7 " ,www.dacoromanica.ro


Tot in domeniul religios, se vota in 1865, legea autocefaliei bisericiivomane, prin care se hotara ca biserica noastra e de sine statatoare, a numai depinde de patriarhia din Constantinopol.

Improprietarirea taranilor. Lovitura de stat. Dar daca, into priveste sccularizarea, lucrurile mersera usor, nu tot asa se in-t5 mpla cu cealalta mare problcma, a limproprietaririi taranilor. Pro-prictarii de mosii care aveau foarte multi reprezenta4 in Camera,nu voiau sa ccdeze ; pe de alts parte, trebuia sa se dea pamant ta-ranilor, deoarece starea lor era foarte grea. Inteadevar, in 1862 sevotase o lege rurala care prevedea ca proprietarul e stapin pe mosia

iar Oranul pe munca lui ca pentru acordare de pamInt sprelucru, trebue sa se inteleaga parOe intre ele ; aceasta insemna insa"sa fie lasat,i taranii cu totul la bunul plac al proprietarilor. Cuzarefuza sa sanc%ioneze aceasta lege si in primavara anului primministru fiind Mihail Kogalniceanu, se depuse in Camera un nouproicct, mult mai favorabil.

Mihail Kogalniceanu fusese acuzat in Camera ca instiga pe tarani, prinniste circulari pe care le trimisese ; la aceasta acuzare, iata ce raspunde el :Dcclar cu franchete ca stint pentru imbunata'tirea soartei taranilor, ca inaceasta imbunatatire vad fundarea nationalitatii romane. Pada and taranii nuvor fi cctateni, not nu vom avea natie. Da, domnilor ! Am vroit sa se creiezeo ap stare de lucruri, incat cel de pe urma Oran sa aiba con;tiinta datoriilorsi a drepturilor lui. cat timp ii vom lasa in pozitia in care se gaseste, asuprit,batut, tratat ca un dobitoc, nclegat catre tara prin nimic, ce sprijin vom puteaagepta dela dansul in ora pericolulu ? Este timpul ca, inaintea intercsului privat,sa gandim la interesul ccl ob;tesc ; ca inainte de a ne ocupa de mosiile celemici, sa ne ocupam de mo;ia mare, Romania, cum faceau parintii nostri.Chestia Orientului este plina de noun ;i de fulgere ; trebue sa ne ferim detrasnetul ce ne amcninta ; Inca cu ce sa ne ferim ? Socotim poate ca ;i in viitortrebue sa ne marginim a primi pe cuceritorii nostri cu capctele pe tipsie laducerea lor intovara;im cu buchete de lacramioare ? Socot ca aceasta nu omai voim ! Ei bine, aceasta va fi, in cats vreme taranii, greul poporului, nuvor avea intcrese vitalc, matcriale, pentru a sari ;i apara mo;ia in contranavalitorilor straini. Doda mii de boieri nu fac o natie : acesta c un adevarce nu se poate contesta. Am avut indrasneala, in circularile mete, a vorbi Ora-nilor de drepturile lor, de demnitatea lor de Romani ; le-am vorbit de gloriastramosilor lor, de timpurile lui Stefan ccl Marc qi ale lui Mihai Viteazul, cand;i taranul simtea ca arc o parrie alaturea cu boierul, se batea pentruapararea ci ".

§i

si

a-si

lui,

1864,

sa-i

si.

www.dacoromanica.ro

IMPROPRIETARIREA TARANILOR 453

Se prevedea prin noul proiect si se dea taranilor fruntc4i(avand 4 boi) cate 5 falci jumatate 1), celor mulocap (cu 2 boi)cate 4 falci, iar celor pa/maii (care n'aveau boi) cate 2 falci $i juma-tate. Acest proiect starni discu%iuni furtunoase ; unii proprietari,ca de ex. Constantin Sutu, au mers pars acolo incat cereau inter-ventia armatei turcesti, spre a-i scapa de o asemenea lege, consi-derate drept o nebunie". Se propuse o motiune de neincredere,dar, in momentul cand sa se voteze ungenta ei, Kogalniceanu se suila tribunal citi decretul de disolvare a Camerei (2 Mai 1864).

Nici nu se mai putea altfel. Regimul parlamentar se dove-dise a functiona rill la not ; Camera era un necontenit focar deagita %ie si de intrigi un generator de instabilitate ministeriala.In primii doi ani jumatate, pans la unirea complete, se schim-basera iapte guverne in Muntenia $i opt in Moldova, iar Camerele,deli alese pe sapte ani, trebuisera si fie dizolvate in doua randuri(Decemvrie 1859 Iunie 1861). In asemenea conditiuni, era foarteFeu sa se realizeze continuitatea necesara operei de guvernare. Pede alts parte, elementele conservatoare ale Camerei faceau

votarea legii rurale, de o importanta covarsitoare. Cuza trebuideci sa recurga la masura disolvarii ,si la schimbarea regimului.Fusese de altfel indemnat la aceasta nu numai de prim ministrulin func %ie, de Kogalniceanu, dar $i de fostul prim ministru, N. Cre-tulescu, care in Mai 1863 i1 indemnase sa is singur puterea. Asasi facu.

Inca din Fevruarie 1863, Costache Negri, trimisul nostru la Poartaprin idealismul, patriotismul desinteresarea sa, unul din barbacii cei mai deseama pe care i-am avut in veacul al XIX-lea, scrisese lui Cuza : AltetaVoastra avand dreptul, legalitatea $i puterea, nu veci rasa desigur sal se pro-dud' anarhie $i dezordine prin faptul catorva ambitio$i izola0, Uri nici unrasunet in cara" (vezi fig. 160.

Prin noua constitu ;ie numita Statut, pe care domnul o daduini %iativa legilor se rezerva puterii executive adica domnului

si guvernului. Se crea un Senat ai carui membrii, in afara decativa de drept, erau numiti de domn ; legile, in afara de buget,trebuiau sa" fie votate si de Senat. Se infiintau doua colegii elec-

t 0 falce are 3 pogoane sau un hectar $i jumatate.

5i

impo-sibila

$i,

si

5i

sigi

Si

tar i,

www.dacoromanica.ro


torale ; nu puteau fi deck cetatenii romAni avand 3o de aniimplinivi qi un anumit tens, adica un minimum de avere. Supus vo-tului popular, adica plebiscitului, Statutul fu aprobat cu o imensamajoritate (683.928 de glasuri pentru, 1307 contra §i 50.232 abci-neri sau absenti) ; Sultanul it ratifica §i el, in urma unei not vizite

Fig. 165 Costache Negri, dupe un tablou al AcadcmieiRomane. Chipul e luminos, ochii sunt vii. (D. P.).

a lui Cuza la Constantinopol. Pe temeiul noii constitucii, legearurala fu promulgate la 14 August 1864 §i improprietarirea va-ranilor se indeplini. Taranii urmau sa plateasca intr'un termende 15 ani, urmatoarele sume : 1521 lei §i 10 parale, cei din prima

ale§i

/3o.?

www.dacoromanica.ro

CUZA $1 ROMANII DE PESTE HOTARE 455

categorie, adica fruntaPi, 1148 lei mijlocaPi §i 816 lei palmaPi.Aceasta mare reforms, impreuna cu secularizarea averilor maul-stirepi, adusera lui Cuza o popularitate cum nu mai avusese niciundomn mai inainte.

Progrese culturale. $i in directia culturala se facura papinsemnati inainte. In 186o, se intemeie Universitatea din IaP cupatru facultati ; in 1864, cea din BuctIrepi, cu trei facultati. Totin 186o, se infiintara §i Scolile de bele arte, precum §i Conserva-toriile de muzica. §i arta dramatics. Gimnaziile din IaP §i Cra-iova fur. transforinate in licee cu 7 clase ; altele noi se creara laBucure§ti (Gh. Lazar "), la IaP (Alexandru cel Bun") §i la No-egi. La Paris erau aproape 500 de studenti romani, dintre care 82bursieri ai statului.

Sub raportul literar, apar acum Fabulele lui A. Donici in-tr'o noua editie, completa, Legende noi, o serie de poezii patriotice

reduse ca valoare poetics insa ale lui Dimitrie Bolintineanuexcelentul roman Ciocoii vechi noi al lui N. Filimon. Vasile

Alecsandri §i Grigore Alexandrescu publics noi opere ; Papiu Ilarianface sa apara o importanta culegere de documente, in trei tomuri,intitulata Tezaur de Monumente istorice" ; Bogdan PetriceicuHapleu Alexandru Odobescu iii incep activitatea in domeniulistoric si arheologic. In pictura, se remarci. Teodor Aman ; laexpozitia din 1864, prima dela noi, in afara de tablourile lui,trebue mentionate §i acelea ale lui Tatar5scu E. Cretulescu.

Cuza si Romanii de peste hotare. 0 preocupare constantsa lui Cuza au fost Romanii din afara hotarelor ; pentru mareledomn, unirea celor doua Principate era numai prima faza a unuiproces mai larg, la cap5.tul caruia statea unirea tuturor Romanilor.In 1859 chiar, vru el sa se foloseasca de razboiul ce izbucnise intreAustria de o parte, Italia Franca de cealalta, spre a ajuta pe fratiinopri de peste munti. In acest stop, incheie o conventie se-

crets, bine inteles cu generalul ungur Klapka, prin care se p;e-vedea in cazul cand Ungurii, revoltandu-se, se vor desparti deAustriaci autonomia Romeinilor din Ardeal cedarea Bucov:neiPlanul nu se realiza insa, deoarece razboiul se termini, iar revolutia051117,14a nu avu loc.

$i ,si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


In 1863, izbucnind o rascoala a Polonilor din Rusia, Cuza segandi sa profite de aceasta imprejurare, spre a relua Basarabia. Nis'a pastrat cuprinsul scrisorii prin care el ofera Imparatului Na-poleon al III-lea despre care se credea, date fiMd precedentelecu celelalte nationalitati, ca va ajuta pe Poloni sa lupte cu armatasa alaturi de fortele franceze impotriva Rusilor. Nici acest plannu avu urmare insa, deoarece Napoleon nu vru sa intervina, sprea nu provoca un razboiu european. 0 mica trupa, alcatuita dinPoloni emigrati in Turcia, trecu Dunarea in Basarabia, cu gandulde a inainta spre miazanoapte si a se uni cu connationalii for ra-sculati. Spre a nu ridica asupra noastra pe Rusi, Cuza impotrivaconvingerilor sale trebui s'o opreasca ; aceasta se facu la Riin-zeiti (jud. Cahul), dupa ce mai intai, la Constangalia, in acelasijudet, avusese loc o scurta ciocnire.

Nici Aromanii, printre care se produce tocmai in vremcaaceasta o miscare de renastere nationala, nu furl uitali. Cuza in-fiinta pentru ei o scoala in Bucuresti, la Sfintii Apostoli ; tot in Bu-curesti se tiparira, in acelasi timp, o serie de lucrari destinate for :doua gramatici dintre care una de viitorul membru al AcademieiI. C. Massimu precum si un abecedar ; D. Bolintineanu publicadescrierea unei calatorii ce facuse prin Macedonia.

Abdicarea lui Cuza. Lovitura de stat si legea rurala aduserii.lui Cuza multi dusmani. Proprietarii erau nemultumiti ; o sumadintre conducatorii politici, in special Muntenii, acuzau pe domn dechctatura. Se adaoga starea grea a finantelor : bugetele se soldaucu deficite, lefurile se plateau cu mari intarzieri ; la r Noemvrie1865, erau ramasite de impozite neincasate in valoare de 54 mi-lioane lei, adica a treia parte din totalul veniturilor anuale ale sta-tului. In sfarsit, anturajul lui Cuza numara unele persoane a cat-ormoralitate lasa de dorit. Toate acestea creara o atmosfera grea ;in August 1865 in lipsa Domnului plecat in strainatate sa-si in-grijeasca sanatatea izb,acni chiar o miscare de strada in Bucuresti,cu prilejul careia Ion Bratianu fu arestat. Se ajunse in cele din urmala un complot in care fu atrasa si o parte din armata, calcandu-siastfel juramantul de credinta. In noaptea de 11/23 Fevruarie 1866,conjuratii intrara in Palat garda era alaturi de ei pedomn sa iscaleasca abdicarea. A fost aceasta o fapta urita, deoarece

si

si silica

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 457

Cuza declarase in mai multe randuri ultima oars chiar in me-sajul de deschidere a Camerei, in Decemvrie (Noemvrie stil vechi !)1865 ca e gata a parasi tronul de buns voie spre a da puti4aastfel sa se aduca un principe strain.

Iata pasajul respectiv din mesajul de deschidere a Camerei : Fiti con-vinsi ca eu nu asi vrea o putere care nu s'ar intemeia decat pe forta. Fie incapul tarii, fie alaturea cu d-voastra, eu voi fi intotdeauna cu Sara pentrutara, fara alts tints decat voinca nationala si marile interese ale Romaniei. Euvoesc sa fie bine stiut ca niciodata persoana mea nu va fi impiedecare laorice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a caruiasezare am fost fericit a contribui. In Alexandru loan I, domn al Romaniei,Romanii vor gasi totdeauna pe Colonelul Cuza, pe acel colonel Cuza, care aproclamat in Adunarea Ad-hoc si camera electiva a Moldovei, marile principiiale regeneratiei Romaniei si care, fiind domn al Moldovei, declara oficialmenteInaltelor Puteri garante, cand primea coroana Valahiei, ca el primeste aceastaindoita alegere ca expresia neindoielnica si statornica a voincei nationale pentruunire, insa numai ca un depozit sacru".

Infaptuitorul unirii autorul marilor ref orme iii petrecu restulzilelor dincolo de hotare. Boala ii curma zilele la 5 Iulie 1873 ;trupul fu adus in Sara §i inmormantat la Ruginoasa, mo§ia sa, inprezenta a zeci de mii de tarani venici de pretutindeni sa vada pentruultima data pe cel ce le daduse pamant.

Doamna Elena, admirabila sovie a lui Cuza, a carei vieaca eun model de abnega0e de bunatate, a trait pans la 1909, consa-crandu-si timpul operelor de binefacere.

BIBLIOGRAFIE

Inceputul domniei. Unitea completa. A. D. XENOPOL, Dornnia 1,.i CuzaVoda (formeaza vol. X11IXIV din Istoria Romanilor, ed. 3-a), Bucuresti,193o, 252 + 248 p. in 8°.

Secularizarea averilor manastiregi. MARIN POPESCU-SPINENI, Pro-cesul manastirilor inchinate, Bucuresti, 1936, 16o p. in 8° ; CONST. C. GIU-RESCU, Costache Negri, in volumul Din trecut, Bucuresti, 1942, P. 245-253. X

Improprieta,irta taranilor. Lovitura de stat. MARCEL EMERIT, Lespaysans roumains depuis le traite d'Adrianople jusqu'a la liberation des terre,(s829 1864), Paris, 1937, 579 p. in 8°.

X govt., / 2.Go St<e AFr-0011 ktt- C"f7

.1-<" a'C'S (c AL-Z.

c-e-,71.7:c. e... w cic /7Y y ,).

Si

gi

4 1c. AL 4°':"

h..t s.t.zji,44.2t; cc,. I 4. C...

z rt-e

$i

toC4 6.-/-ia,_

can ,

www.dacoromanica.ro


Progrese culturale. MARIN POPESCU-SPINENI, Contributiuni la istorisinviitimuintului superior, Bucur4tt, 1928, 295 p. in 8° ; Dela Academia Millis-leana la liceul National too de ani 1835-1935, laqi (1936), 488 p. in 40.

Cuza ci Romanii de peste hotare. GHEORGHE L BRATIANU, Politicaexterns` a lui Cuza Vodii $i desvoltarea ideii de unitate national& to Rev. 1st.Rom., II (1932) p. 113-163.

Abdicarea lui Cuza. P. HENRY, L'abdication du Prince Cuza et l'av-nernent de la dynastie des Hohenzollern au tr6ne de Roumanie, Paris, 5930,

485 p in 8°-

www.dacoromanica.ro

ROMANIA SUB CAROL I

Zi si noapte m'am gandtt la fc-rzcirea Romaniei care a aums siocupe acuma o pozitie vrednica intrestatele europene : m'am silit ca um-timantul religios sa fie ridicat si des-voltat in toate straturile societatit fica fiecare sa implineasca datc'ria sa,avand ca sinta numai intresele statului".

(Din Testamentul Regelui Carol t).

Alegerea lui Carol I. Constitutia din 1866. In urma ab-dicarii lui Cuza, se punea problema aducerii unui principe strain,spre a se implini astfel dorinca exprimata prin Divanurile Ad-hoc.La inceput, tronul fu propus contelui de Flandra, fratele regeluiBelgiei ; el nu primi insa, dupa sugestia imparatului Napoleon alIII-lea. Alegerea se opri atunci asupra lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, in varsta de 27 de ani, al doilea fiu al principeluiCarol-Anton. Familia noului ales era inrudita cu familia domni-toare a Prusiei ; un stramo§ Frederic de Zollern, burgraful deNiiremberg luptase alaturi de Mircea cel Bateau la Nicopole in1396. Napoleon al III-lea se arata favorabil acestei alegeri ; dealtfel, principele Carol se §i inrudea, prin mama sa Josefina, cuimparatul Fran%ei. Anglia adopts aceea§i atitudine, Austria insa,in preajma razboiului ei cu Prusia, nu vedea cu ochi buni prezentaunui Hohenzollern pe tronul Romaniei. De aceea, cAnd, dupIplebiscitul dela not care prin 685.969 voturi numai 224 au lostcontra aprobase alegerea, principele porni spre tars. calatoria

www.dacoromanica.ro

I 10

11V

D a

C1S

VIM

YW

O'I

Fig. 166 Principe le Carol, in marginea Bucure§tilor, la Cotroceni, in Mai 1866. Cu un asemenea po§talion,tras de opt cai, manati de doi surugii, a fkut Principe le drumul dela Turnu-Severin la Bucuregi. (D. P.).

P.

C

C

www.dacoromanica.ro

ALEGEREA LUI CAROL I 461

,grin Austria se facu sub un nume §i o infavi§are schimbata §i cupasaport elvecian. Ea se ispravi cu bine in ziva de 8 Mai 1866cand noul domn Carol I ajunse cu vaporul la Turnu-Severin.Drumul spre Bucure§ti se facu intr'un po§talion, cu mare iuceala ;intrarea in capitals avu loc in dupa amiaza zilei de 10 Mai, inmijlocul unei insufletiri generale (vezi fig. 166, 167 §i 168). Dupadepunerea juramantului, principele Carol rosti o scurta cuvantare,in care spuse : Punand piciorul pe acest pamant sfant, am devenit

Fig. 167 Bucuregii, la manastirea Radu Voda, In 1866. Spre stanga, sevede bisericuta lui Bucur. Dambovita, necanalizata, se revarsa adeseori,

provocand pagube. (D. P.).

Roman... VI aduc o inima lealI, intencii curate, o voinca hotaritade a face binele, un devotament neprecupecit catre noua mea patrie§i acel respect neclintit al legilor, pe care-I am dela stramosii mei.Cetacean astazi, maine, data va trebui, soldat, voiu imparci cu voisoarta cea buns ca si pe cea rea". Era o fagaduiala solemna §i unprogram : ele au fost implinite pans la capat §i au asigurat propa-

4irea Romaniei moderne.Curand dupa aceea se alcatui noua Constitutie a Romaniei, in-

vpiir -/

J.

www.dacoromanica.ro

462 ROMANIA SUB CAROL I

locuind statutul lui Cuza ; ea era imitata dupa cea belgiana, daravea o serie de dispozitiuni care ne apartin. Era o constitucie

dand multe drepturi cetacenilor ; ea prevedea insa ca nu.

Fig. 168 Calatoria Principelui Carol prin ;ara (Iulie1868) ; sosirea intr'un sat din munvi. Aquarela de pic-

torul Preziosi. (D. P.).

pot deveni cetaceni romani decat crestinii (articolul 7). Legile sevoteaza de catre Camera Senat ; Domnul le promulga, dar poatesa exercite un drept de veto. Responsabili de actele de guverna-

si

Liberala,

si

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA 463

mant sunt mini§trii §i numai ei ; persoana Domnului nu poate fipuss in discucie. Noua Constitutie fu votata cu unanimitate inziva de 29 Iunie Iulie) 1866.

Primii cinci ani ai noii domnii au fost anii cei mai dificili din punctulde vedere intern. Patimile politice era vii ; ministerele, instabile, durau putin :in acest interval, s'au schimbat zece guverne si s'au facut treizeci de remanieri.Criricile nu crutau nici chiar pe Domn ; presa opozitionista avea un limbajviolent, excesiv. In 1870 fusese ales ca deputat de Mehedinti si Cameravalida demonstrativ alegerea fostul Domn Alexandru Cuza. Acesta avutusk' patriotismul de a nu primi mandatul refuza sa vie in tail. Momentulcel mai critic a fost in ziva de 1 r Martie 1871, and, adanc jignit de o seriede atacuri nedrepte si de o n-tanifestatie nesabuita petrecuta in ajun, Carol Ivru sa abdice ; energia lui Lascar Catargiu, care forma in aceeasi zi un guverndurabil, impiedecara insa acest act care putea avea consecinte incalculabileasupra viitorului nostru. Cu acest prilej pronunta Lascar Catargiu istoricilecuvinte : Aiasta nu se poate. Maria Ta !".

Rfizboiul pentru Independents. Regatul. Principele Carolavusese dela inceput gandul de a scutura suzeranitatea turceasca,de a face Cara independents. Prilejul se ivi in 1877, cand izbucniun nou razboiu intre Ru§i §i Turci. Cre§tinii din Peninsula Balca-nica se rasculasera in anii precedenvi dar erau in primejdie sa fiestrivici de armatele turce§ti. Atunci Ru§ii intervenia spre a-i apara§i declarara razboiu. Prevazand aceasta, not incheiasem cu ei, dupaincelegerea principiala de la Livadia, (Crimeia), o conventie scrisala Bucure§ti (4/16 Aprilie 1877), prin care ingaduiam trecerea tru-pelor for prin cara §i capatam asigurarea ca, la incheierea pacjj, te-ritoriul nostru nu va suferi nicio mic§orare.

Iata cuprinsul articolului II al conventiei : Pentruca nici un inconve -nient sau pericol sal nu rezulte pentru Romania din faptul trecerei trupelor rusepe teritoriul sat', guvernul Majestatii Sale Imperatorul tutulor Rusiilor se oblig'aa mentine si a face a se respecta drepturile politice ale Statului roman, astfelcum results din legile interioare tractatele existente, precum si a mentine sia apara integritatea actuala a Ron:tinier.

Armatele Tarului trecura inteadevar peste Dunare §i incepuraostilitatile. Turcii ne invitasera sa luptam alaturi de ei ; vazandinsa ca armata noastra nu ataca pe Ru§i §i ca, mai mult, am dat

gi

(Is

www.dacoromanica.ro

464

T

ROMANIA SUB CAROL I

Fig. 169 Ion C. Bratianu, prim ministru dela 1876 la 1888. (D. P.).

,1,,--

"`".

.

F

4'. ni pnP

cr4 1j

79- crd,

..

\

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA 465

acestora drum de trecere pe la noi, incepura sa ne bombardezeoraFle de pe malul Dunarii. Drept raspuns, tunurile noastre traseraasupra Vidinului, iar Parlamentulf, in §edinca din 9 Mai 1877, pro-clama independenta tarii ; prim ministru era Ion C. Bratianu (vezifig. 169).

Armatele Tarului inaintara la inceput repede ; in curand insa,ele fura oprite la Plevna, unde generalul turc Osman Papa repurtadoua biruinte, §i la pasul S'ipka, in Balcani. Principele Carol ofe-rise, dela inceput, guvernului rus ajutorul nostru militar ; acestaafirmase atunci ca are trupe indeajuns. Dupa infrangerile delaPlevna insa, comandantul fortelor rusqti, marele duce Nicolae, cerutelegrafic, la 19/31 Iulie, sprijinul armatei rom'ane§ti.

Cuprinsul telegramei este urrnatorul : Pr'ntului Carol al Romaniei, lalocul unde se gaseste cartierul general roman. Turcii, ingramadind cele maimari mase la Plevna, ne sdrobesc (, nous AiMent"). Rog a face fuziune, de-monstratie daca e posibil, trecerea Dunarii pe care Tu doresti s'o faci. IntreJiu Corabia aceasta demonstratie e incrspensabila pentru a facilita miscarilerude. Nicolae".

Fiindca insa nu se precizau conditiile colaborarii armatei noa-stre, Principele Carol nu dadu apelului o urmare imediata. Se pro-dusera noi intervencii ale marelui duce §i numai dupa ce, intr'ointrevedere cu imparatul Alexandru al II-lea, se oferi Principeluinostru comanda suprema asupra tuturor trupelor din faia Plevnei,se hotari trecerea Dunarii. Ea avu loc in ziva de 20 August, pe unpod de vase, la Sili§tioara, Tanga Corabia. La 27 August trupele not-stre cuceresc un redan, iar peste alte trei zile, la 3o August, ziva denume a imparatului, are loc un atac general asupra Plevnei unde Os-man Papa se int'Arise puternic. Dupa patru asalturi sangeroase, incursul carora c'azuri maiorul ,Sontis §i capitanul Valter Maracineanu,

notri izbutira sa cucereasca reduta Grivita, land un steagturcesc trei tunuri. Principele Carol care, aprecii id la justa ei va-loare puterea adversarului, fusese dela inceput impotriva unui atacgeneral, pe care-1 socotea prematur, izbuti acum sa impuna punctulsau de vedere. Osman Papa nu putea fi invins cleat printr'un asediuin regula (vezi fig. 17o). Se facu deci aT2s: asediu it.teadevair, eladuse izbanda. Dupa o incercare nc.reuiCa d.2 a rupe cercui care 1

osta§ii§i

5i 5/,

www.dacoromanica.ro

1011

VD

fin

sV

INV

IAIO

N

Fig. 17o Principe le Carol, impreuna cu Tarul Alexandru cu Marcie Duce Nicolae. Fotografie it isPlevna in 1877. Academia Romans. Stampe. (M. M.).

Li

t

r

A .

If

i

0

z

C

www.dacoromanica.ro

PROGRESE ECONOMICE SI CULTURALE 467

strangea din toate partile, comandantul turc §i intreaga lui armatise predara (z8 Nov fro Dec. 1877). S'au mai dat lupte §i la Rahova

aci cazura maiorii lene Dimitrie Giurescu precum §i laSmardan, lang5. Vidin ; in amandoua locurile, nostri dove-(lira de asemenea vitejie. Invin§i pe celelalte fronturi de lupta§i vazand drumul spre Constantinopol deschis, Turcii cerura pace.Ea se incheie la San-Ste f ano, o localitate pe tarmul Marii de Mar-mara, in Februarie 1878, fora participarea noastra. Forma defini-tive mult schimbata in ce priveste clauzele teritoriale ii fu-data insa prin tratatul dela Berlin, semnat la 1/13 Julie 1878, dupes(liscuciuni la care luara parte reprezentancii tuturor marilor puteri-europene. Rusiei i se inapoiara cele trei judece din Basarabia, pecare le primisem prin tratatul dela Paris ; ni se dadu in schimbDobrogea (judecele Tulcea §i Constanta). Independenta Varii fu re-cunoscuta ; trebuiram insa sa modificam articolul 7 din Constitucieasa incest, pe viitor, se deschise calea incetatenirii §i necreginilor.

Chtigarea independenvzi cu armele, pe campul de lupta, dupesmai bine de patru sute cincizeci de ani de suzeranitate turceasca.insemna pentru Sara noastra un mare pas inainte, un mare spor deputere prestigiu. Acest prestigiu se man in 1881 and, la 14/26Martie, fu proclamat regatul. In ziva de ro Mai, Principele Ca-rol se incorona ca Rege al Romaniei, cu o coroana facuta din ocelulunuia din tunurile cucerite la Plevna (vezi fig. 171).

Progrese economice §i culturale. Epoca urmatoare razboiu-Iui de independents a fost o epoca de progres, in multe directii.Sub conducerea inceleapta a regelui care era un bun gospodar,taxa inflori §i 1§i spori Agricultura lua un avant remar-cabil ; incepura sa se introduce ma§ini agricole ; suprafaca insa-mancata crescu ; Baraganul deveni un imens lan iar granele noastrese exportara in apusul §i in centrul Europet. Se infiinta oBanco Nationalci (188o) care avu dreptul sa emita hartie-moneta ;se infiintara o sums de institutii de credit, multumita carora pro-prietarii de mosii, negustorii, industriasii putura gasi, cu o dobandamica, banii de care aveau nevoie. Acesti bani faceau prima pepietele straine ; pentru un leu romanesc se oferea in Elvetiaun franc cinci centime. Se construi portul Constanta

gi

si

bogatia.

(; ; ye lie

k.;;;v-cy))

ostasiisi

si si

z4G.

4141

si

L

www.dacoromanica.ro


Fig. x 7 t Regele Carol I. (D. P.).

) ).?-1;:..4A

car:4 --tt

11

r

AKe

- %ma, .. .

. .4031aa ' '

www.dacoromanica.ro

PROGRESE ECONOMICE SI CULTURALE 469

maretul pod de peste Dunare ; se spori reteaua de cai ferate, al ca-rei inceput data din 1869 (Bucuresti-Giurgiu).

Mai inainte Inca, in t 8 s7-1S6o, o societate engleza construise liniaConstama-Cernavoda, in vederea exportului de grane. Linia Suceava-Roman-Iasi; a fost facuta de societatea austriaca Oppenheim ; o serie de alte liniiprincipale de catre sindicatul german Stroussberg ; statul le-a rascumparat apoisi a s:ompletat receaua, legard toate capitalele de judet cu excep%ia Tulceiprin tale ferata.

In ce priveste cultura, constatam de asemenea o inflorire deo-

Fig. 172 Bustul lui Mihail Eminescu, pe malul marii, la Constanta. Sculp-tural de 0. Han. (D. P.).

sebita. Se facura numeroase primare, secundare si de invata-mAnt superior ; astfel, in Bucuresti, Universitatii i se adaogi Fa-cultatea de Teologie si aceea de Medicina, avAnd studenti straini,veniti din tarile balcanice ; se intemeie de asemenea o scoala supe-rioara de comer% industrie (Academia Comerciala). SocietateaAcademics Romans, care se ocupa la inceput numai cu studiul lira-bii, literaturii istoriei noastre, fu transformata in Academia Ro-

si

lonli,

$i

gi

www.dacoromanica.ro


avand trei seccii : istorica. Se infiintaSocietatea Regala de Geografie, avand ca scop cercetarea pamantu-lui nostru. 0 sums de institute itiincifice §i de muzee luara nas-tere acum ; numarul carcilor de tot felul, al revistelor si al ziarelorcrescu mult. La Iasi, se infiintase in 1863 o societate literara nu-mita Junimea : conducatorul ei fu Titu Maiorescu, care prin Criti-cile sale, dadu o direccie noua literaturii romanesti ; din aceasta so-cietate facura parte cei mai de seams scriitori ai nostri : genialul

Fig. 173 Car cu boi", pima de N. Grigorescu. (D. P.).

poet Mihail Eminescu (vezi fig. 172), povestitorul neintrecut IonCreanga §i admirabilul prozator Ion L. Caragiale ; o mare parte dinoperele for au aparut in Convorbiri Literare", revista Junimei. Din-tre ceilalti scriitori ai vremii, trebue pomenit Bogdan-PetriceicuHaideu, filolog istoric de mare talent, Alexandru Odobescu, unbun cunoscator al trecutului nostru, un fin literat intemeietorularheologiei romane, Barbu Delavrancea, prozator autor drama-tic, poetii Alexandru Vlahura, Gheorghe Coibuc, Octavian Goga §i

?mina, literara

,* a

3

§tiintifica, §i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

PROGRESE CULTURALE 471

Panait Cerna ; in afara de acestia, au mai fost insa o sums altii, alecaror opere imbogatesc astazi literatura romans.

Un deosebit avant luara studiile de caracter national, in lega-tura cu pamantul, limba, literatura trecutul nostru. Intemeie-torul teoreticianul geografiei romanesti este S. Mehedinti ; in do-meniul filologiei, trebue insemnat numele lui Ovid Densusianu gi allui Sextil Puscariu iar in acela al literaturii noastre vechi, numelelui Ion Bianu, bibliotecarul Acadaemiei Romane. In istoriografie,

Fig. 174 Peisaj de Luchian. (D. P.).

dupa prima genera %ie, avand in fruntea ei pe Hasdeu §i Al. Xeno-pol, §i numarand cercetatori zelosi ca V. A. Urechici Gr. Toci-lescu, urma o a doua din care au facut parte D. Onciul, cercetto-torul epocii vechi, slavistul Ion Bogdan, care a editat documentelelui Stefan cel Mare, arheologul Vasile Parvan, autorul sapaturilordela Histria si al Geticei", istoricul Constantin Giurescu ale caruicercetari privesc cronicile si institutiile noastre.

Acestei generatii ii apartine si N. Iorga a carui activitate im-

§i

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro


braviseaza un domeniu foarte vast si poarta pecetea unui tempera-ment puternic.

Din punct de vedere artistic, un loc de frunte ocupa pictorii,mai ales Nicolae Grigorescu, (vezi fig. 173), Andreescu §i Luchian(vezi fig. 174), precum compozitorul George Enescu (vezifig. 175).

Chestia taraneasca. Raseoala din 1907. Desi produccia agri-cola crescuse mult in ultimele decenii (intre 1886 1906 cu 1000/0 !)

Fig. 175 0 parte din Muzeul Simu (Bucuresti), care cuprinde numeroasepicturi sculpturi de valoare. (D. P.).

si desi preturile produselor sporisera considerabil, totusi varanimease afla intr'o situavie grea, avand un standard de vieata foarte cobo-rit. Pricina de capetenie era lipsa de piima'nt, repartitia defectu-oasa a proprieta%ii : in timp ce 4171 de proprietati marl insumau3.787.192 hectare, 1.015.302 tarani stapaneau numai 3.319.695 hec-tare, acestora din urma revenindu-le asadar circa trei hectare de cap.Proprietatea mijlocie (intre 10-100 hectare) reprezenta 861.414

si

si

si si

www.dacoromanica.ro

CHESTIA TARANEASCA 473

hectare 1). Era, prin urmare, o izbitoare disproportie : peste un mi-lion de tarani stapaneau mai putin p:imeint decat cateva mii de pro-prietari maxi. Se adaoga apoi sistemul nenorocit al arenddrilor,foarte multi dintre latifundiari ne lucrandu-si direct pamantUl,ci dandu-1 pe mana arendasilor, in buna parte straini, care aveauinteresul sa stoats cat mai mult de pe mosii. De aci, o exploatare,adesea neomenoasa, a taranilor, socotindu-li-se ziva de munca laun pre redus, luandu-li-se, in schimb, dobanzi camataresti laavansurile pentru hrana, sporindu-li-se dijma (pang la una din

Fig. 176 Regele Carol I Impreuna cu Principe le Ferdinand pe bordul unuimonitor in timpul campaniei din 1913. (M. M.).

dota !) si, nu arareori, facandu-li-se si masuratori nedrepte.ministratia, cointeresata, era de partea arendasilor.

Dupa cativa ani de recolte abundente (1902, 1903, 1904,1906), arenzile mosiilor crescura mult ; crescu, in proportie, si ex-ploatarea taranimei. Nemultumirea sporind, se ajunse, in Martie1907, la o rascoala. Turburarile incepura in partea de miazanoaptea Moldovei, unde arendasii erau puternici (numai o singura fa-mihe exploata, in 1904, mosii si paduri in suprafata de 236.863

r. Cifrele privesc anul 1907.

Ad-

-----

www.dacoromanica.ro


hectare sau 2368 kilometri patraci, aproape suprafaca unui jude;treg !). Din nordul Moldovei, focul se intinse repede si in restultarii, maximum de violenta atingandu-1 in judetele Vlasca, Telcor-man, Olt si Doti. Multe conace furl pradate incendiate ; in

Fig. 177 Titu Maioreccu. St,mpi in colec;ia AcademieiRomane. (D. P.).

onele locuri se ajunse si la omoruri. Armata trebui sa intervina ;represiunea, uneori excesiva, innabusi, e drept, rascoala ; cateva miide tairani insa num'arul for nu s'a putut preciza platira cu

in-

si

www.dacoromanica.ro


viea %a incercarea de a-§i imbunatati soarta. Masurile de indrep-tare care se luara, in cursul aceluia§ an intre altele, se infiinfa oCasa Rurala, avand de scop cumpararea mo§iilor dela marii pro-prietari §i revinderea for taranilor, in loturi de cate cinci hectarenu rezolva insa problema. Se vedea din ce in ce mai limpede ca vafi necesara o noui improprietarire in mass, ca la 1864.

Campania din 1913. In anul 1912, statele cre§tine din Penin-sula Balcanica, adica Bulgaria, Serbia, Grecia §i Muntenegrul, atacaimpreuna Turcia, spre a desrobi populatiile cre§tine care locuiau pe

Fig. 178 Balcic. Vedere de pe terasa castelului regal. Regina Maria a lasatcu limbs de moarte ca inima ei sa fie ingropata in capela acestei re§edince

preferate. (0. N. T.).

pamantul acesteia. Dupa biruinta insa, atunci cand trebuiau impar-cite teritoriile cucerite, izbucnesc neintelgeri §i Bulgarii se intorc cuarmele impotriva fogilor for aliati. Ace§tia, spre a nu fi sdrobiti,cerura atunci ajutorul Romaniei. Armata noastra trecu Dunarea,pe doua poduri de vase, la 1 Iu lie 1913 §i inainta grabnic spre So-

www.dacoromanica.ro


fia. 0 alta parte a ei ocupa tinutul dela miazazi de hotarul Do-brogei, cu orasele Silistra, Turtucaia, Bazargic si Balcic. Cioc-niri trupele inamice bulgare n'au fost ; la Ferdinandovo, obrigada intreaga s'a predat fara lupta. Vazand ca once Impotriviree zadarnica, Bulgarii cerura pace. Ea s'a Incheiat la Bucuresti, la 28Iulie /io August, prim ministru al nostru fiind Titu Maiorescu (vezifig. 177). Prin aceasta pace, noi obvineam tinutul dela hotarul demiazazi al Dobrogei (Cadrilaterul), care fu impartit in doua judece :Durostor, dupa vechiul nume al cetAii stapanite odinioara de Mir-

Fig. 179 Mormantul Regelui Carol I §i al Reginei Elisabeta, la Curtea deArge§. (D. P.).

cea cel Batran, si Caliacra (vezi fig. 178). Obvineam de asemeneaunele drepturi in ce priveste organizarea scolara religioasa a Ro-manilor Macedoneni.

Tratatul dela Bucuresti, prin care noi sporisem teritoriul cariisi facusem pace in Peninsula Balcanica, a fost momentul culminantal domniei Regelui Carol I. Imparatul Germaniei ii trimisese Incadin 1909 cea mai inalta distinctie militara : bastonul de mare-sal ; acum, dupa campania din Bulgaria, Tarul Rusiei facu acelasi

cu

r rf

s. %24 ° MU 'I"

,. ".- .' ' 1 b ,i,r . ' t, vi-)'4

: o . , .. -

4 Ps AC, : .

.1....- - .

-C.

[4:,

/,

§i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 477

gest §i veni chiar sa intalneasca pe batranul §i gloriosul nostru su-veran la Constanta (1 Iunie 1914).

Moartea Regelui Carol. Curand dupa aceea, Regele Carol Iinchise ochii (27 Septemvrie/ro Octomvrie 1914). Domnise 48 deani, cea mai lungs domnie din intreaga noastra istorie §i izbutise saridice Romania la un loc de cinste intre statele europene. A avutsimtul datoriei §i al onoarei in gradul cel mai malt, fiind o pildavie pentru toti supu§ii sai. A pus totdeauna mai presus de sinestatul, la a carui ridicare s'a gandit necontenit. Era credincios §iaceasta credinta 1-a ajutat in ceasurile grele care n'au lipsit, maiales la inceputul dornniei. Era gospodar, insu§ire de seams, dove-dita.' is toate imprejurarile vietii lui, atat ca rege cat §i ca om. Alost tin adevarat ctitor al Romaniei moderne. Firea aleasa a acestuimare rege, insu§irile lui deosebite se vad §i in testamentul sau pecare nimeni nu-1 poate citi firs adanci emotie §i respect, testamentgrin care lass institutiilor culturale §i de binefacere ale tarii o in-semnata parte a averii sale (12 milioane lei aur). Purtat pe un a fetde tun, trupul sau a fost dus la Curtea de Arge§ §i ingropat in fru-moasa biserica a lui Neagoe Vocla, restaurata impreuna cu TreiIerarhi -le dansul. Alaturi e mormantul reginei Elisabeta, tova-ra§a vietii marelui rege, incetati din vie* In 1915 (vezi fig. 179Au avut un singur copil, o fetita, Principesa Maria, moarta. invarsta de nici patru ani (1874). De aceea a trebuit ca, printr'o legespecials, mo§tenitor al tronului sa fie proclamat, mai tarziu (1889 ,

Principe le Ferdinand, nepot de frate al Regelui Carol.

BIBLIOGRAFIE

Alegerea lui Carol I. Constitutia din 1866. TITU MAIORESCU, Istortaconamporana a Romeimer (1866-1900), Bucuresti, 1925, 456 p. in 8° (operafundamentals) ; ANDRE! RADULESCU, Influenta belgiana asupra dreptulu'roman, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. t. XII (1932), p. 1-26.

Razboiul pentru independenta. Regatul. GENERAL RADU ROSETTI,Partea Lucia de armata romans in razboiul din r877r878, Bucuresti, 1926, 171p. in 8° ; N. IORGA, Razboiul pentru independenta Romciniei. Acgiuni diplo-matice stari de spirit, Bucuresti, 1927, 243 p. in 8° ; Universitatea liberaRazboiul neateirnarei 1877-1878. Conferinte tinute la Ateneul Roman, 1927,Bucuresti, 1927, 245 p. in 3° ; PAUL LINDENBERG, Kiimg Karl von Rurni-

.

fi

www.dacoromanica.ro


nien. z vol., Berlin, 1923, VIII + 653 ;i VII + 347 p. in 8° ; CONST.GIURESCU, Tret mornente de istorie contemporana, in volumul Din trecut,Buzure§ti, 1942, p. 129-14:4

Progrese econornice si culturale. D. ONCIUL. Din :storm Romaniei. Bucu-rcui 1936, p. in 80; CONST. C. MANESCU, Istoricul cailot ferate dinRomania. Bucure;ti 1906, Vol. I, XXXIII + 5o8 p. ; vol. II, (anexe), XIV +623 p. in 4°.

Chestia taraneasca. Rascoalele din 1907. RADU ROSETTI. Pentru ces'au rasculat taranii? Bucuregi, 1908, 699 p. in 8° ; G. D. CIORICEANU, LaRoumanie economique et ses rapports avec Ntranger de 1860 a 1915, Paris1928, 443 p. in 8°.

Campania din 1913. TITU MAIORESCU, lncordare politica inainteaconflictulut cu Bulgaria. Din insemnarde zilnice ale lui Titu Maiorescu (operapostuma si neterminata), in Cony. Lit. LXIV (1931), p. 53-70, 135-151, 338-349,440 -457, 558-567, 636-654, 746-757, 818-828, 920-934 ;i LXV (1932), p. 102-112 ;GENERAL G. A. DABIJA, Amintirile unui atasat militar roman in Bulgaria1910-1923, BUCUIT§ti, 1936, 384 p. 1 I t pl. in 8°.

Moartea Rogelut Carol. D. ONCIUL, Conferinta asupra domniei regelutCarol 1, in Facultatea de Filosofie ft Litere... Comemorarea Regetut Carol I.Blicuregi, 1914, p. 17-28 ; Regele Carol I t 27 Sept. 1914, in Romania

L (1914), p. 713-744 (cu testamentul marelui Rege).

C-

1.-...5

Mili-toot

www.dacoromanica.ro

1.ric

6 Ot-a-tic:

6

o 1-: c-

dt/24A C-4--4.A" CI ckss

LISTA CRONOLOGICA $1 FILIATIADOMNILOR MUNTENIEI $1 MOLDOVEI

MUNTENIA

Tihomir, c. 1290 c. 1310 ').Than Ivanco Basarab, fiul lui

Tihomir, c. 1310-1352.Nicolae-Alexandru, fiul lui Basa-

rab, 1352 16 Noemvrie 1364.

Vladislav sau Vlaicu, fiul lui Nico-lae-Alexandru, 16 Noemvrie 1364

c. 1377.

Radu, fiul lui Nicolae-Alexandru, c.1377 c. 1384.

Dan, fiul lui Radu I, c. 1384 c.1386.

Mircea cel Bateau, fiul lui Radu I,c. 1386 31 Ianuarie 1418.

Vlad, filiatie necunoscuta, c. Noem-vrie 1394 c. Octomvrie 1396.

Mihail, fiul lui Mircea, 31 Ianuarie1418 15 August 1420.

Dan al II-lea, fiul lui Dan I, 15

MOLDOVA

tO cr-eJ

Dragon, c. 1352 c. 1353.Sas, fiul lui Dragon, c. 1354 c.

1358.

Bale, fiul lui Sas, 1359.Bogdan, venit din Maramures, c.

1359 c. 1365.Late°, fiul lui Bogdan, c. 1365 c.

1373.

Costea (?), sotul Musatei c. 1373c. 1375.

Petru I, fiul Musatei, c. 1375 c.1391.

1. Datele insemnate cu c. (circa !)anul nu e sigur. Pentru detalii a seRornelnilor, vol. I-III.

Ccnst. C. Giurescu Istoria Rominilor, Ed.

Roman I, fiul Musatei, c. 1391 c.

1394.Stefan I, frate sau nepot de sora al

lui Roman si Petru, c. 1394 c.

1399.Iuga Ologul, filiatie incerthi, c. 1399

c. 1400.Alexandru cel Bun, fiul lui Roman,

23 Aprilie c. 1400 1 Ianuarie1432.

sunt aproximative ; adeseaori, mcivedea Const. C. Giurescu, Istoria

II-a 33

46. (e,

cti

44-

;j .

444 G. / c%"-'" Q C4 a.,?

6... 5f- /24,t.:-

wcZ,

ofe

e":"'/c-;

w

e u

www.dacoromanica.ro

514 CRONOLOGIA SI FILIATIA DOMNILOR

August 1420 1431 (intre 30 Ia-nuarie si 14 Iunie).

Radu Praznaglava (Chelul) 1421 (con-statat intre 17 Mai si 21 Noem-vrie), 1423 (in timpul verii ?), 1424(inainte de 10 Noemvrie), 1427 (dinIanuarie pang in primavara).

Alexandru Aldea, fiul lui Mircea,1431 (intre 30 Ianuarie $i 14 Iu-nie) sfarsitul anului 1436 sauinceputul lui 1437 (inainte de 20Ianuarie).

Vlad Dracul, fiul lui Mircea, sfar-situl lui 1436 sau inceptul lui 1437(inainte de 20 Ianuarie) Decem-vrie 1446.

Dan at III-lea, fiul lui Dan al II-leaDecemvrie 1446 1447.

Vladislav al H-lea, fiul lui Dan alII-lea, 1447 1456 (intre 15 Apri-lie $i 3 Iulie).

Dias, fiul lui Alexandru eel Bun, IIanuarie 1432 toamna lui 1433(inainte de 3 Noemvrie).

Stefan al II-lea, fiul lui Alexandrueel Bun, toamna lui 1433 (inaintede 3 Noemvrie) vara lui 1433(inainte de 26 August).

Bias si Stefan, impreunA, vara 1u)1435 (inainte de 26 August) Sep -temvrie 1442 (?) (dupil cronica 29Mai 1443).

Stefan al II-lea, Septemvrie 1442(dupa eronica 29 Mai 1443) Mai1444 (I vainte de 28).

Stefan s. Petru al II-lea (Irate CuStefan), Impreuna, Mai 1444 (inainte de 28) Aprilie (dupa 5)Iulie (inainte de 15) 1445.

Stefan al II-lea, Aprilie (dupd 5)-Iulie (inainte de 15) 1445 13 Iu-lie 1447.

Roman al II-lea, fiul lui Dias, $iPetru at II-lea, impreuna, 13 Iulie

1447 Februarie (intre 18 $i 23)1448.

Petru al II-lea, Februarie (intre 18§i 23) 1448 iarna lui 1449 (ina-inte de 21 Februarie).

Ciubar (?) (Csupor?) iarna lui 1449(inainte de 21 Februarie).

Alexandrel, fiul lui Iliac, iarna lui1449 (inainte de 21 Februarie)12 Octomvrie 1449).

Bogdan at II-lea, fiul lui Alexandrucel Bun, 12 Octomvrie 1449-17 (?'Octomvrie 1451.

Petru Aron, fiul lui Alexandru celBun, 17 (?) Octomvrie 1451 iarna

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA $1 FILIATIA DOMNILOR

Vlad Tepes, fiul lui Vlad Dracul, 1456(intre 15 Aprilie $i 3 Iu lie) Au-gust 1462 (inainte de 15 ale lunii).

Radu cel Frumos, fiul lui Vlad Dra-cul, 1462, August (inainte de 15 alelunii) 1474, primavara.

Basarab cel Batran, zis $i Laiota,fiul lui Dan al II-lea, 24 Noem-vrie 1473 Decemvrie 1473 $i

1474, primavara Noemvrie (ina-inte de 8) 1476.

Vlad Tepes, Noemvrie (inainte de 8)1476Decemvrie 1476.

Basarab cel Batran, Decemvrie 1476Noemvrie 1477.

Basarab cel Tamar, zis $i TepeluS,fiul lui Basarab sin 1) Dan alII-lea, Noemvrie 1477 August(dupd 16) - Septemvrie 1481.

Mircea, fiul lui Vlad Dracul,1481 (?).

Vlad Calugarul, fiul lui Vlad Dra-cul, August (dupa 16) - Septem-vrie 1481 Noemvrie (inainte de16) 1481.

Basarab cel T'anar, Noemvrie (ina-inte de 16) 1481 Martie (dupa23)-Aprilie 1482.

Vlad Calugarul, Martie (dupa 23)-Aprilie 1482 toamna (15 Sep-temvrie-16 Octomvrie) 1495.

Radu cel Mare, fiul lui Vlad Calu-garul, toamna (15 Septemvrie-

515

lui 1452 (inainte de 24 Februarie).Alexandra iarna lui 1452 (inainte

de 24 Februarie) 1454 (intre 1Ianuarie $i 25 August).

Petru Aron, 1454 (inainte de 25 Au-gust) iarna lui 1455 (intre 8 De-cemvrie 1454 $i 3 Februarie 1455).

Alexandrel. iarna lui 1455 (inaintede 3 Februarie) 25 Mai 1455.

Petru Aron, 25 Mai 1455 14 Apri-lie 1457.

Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan a]II-lea, 14 Aprilie 1457 2 Iulie1504.

1) Sin inseamna in limba slava fiu ; deci Basarab fiul lui Dan al II-lea.

www.dacoromanica.ro

516 CR,ONOLOGIA SI FILIATIA DOMNILOR

16 Octomvrie) 1495 Apri lie Bogdan at III-lea (cel orb si gro-1508. zav"), fiul lui Stefan cel Mare, 2

Mihnea, fiul lui Vlad Tepes, Aprilie- Iulie 1504 20 Aprilie 1517.Mai 1508 Februarie 1510.

Vlad cel Tanar sau Vladut, fiul luiVlad Calugarul, Februarie 151023 Ianuarie 1512.

Neagoe Basarab, fiul lui Basarab cel Stefinita, fiul lui Bogdan al III-leaTanar, 23 Ianuarie 1512 15 Sep- 20 Aprilie 1517 - 14 Ianuarie 1527.temvrie 1521.

Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab,15 Septemvrie 1521 c. Ianuarie1522.

Vlad (Dragomir Calugaru:), filiatienecunoscuta, c. Octomvrie 1521.

Radu dela Afumati, fiul lui Raducel Mare, Ianuarie 1522 Aprilie1522, Iunie August 1522, Oc-tomvrie 1522 Februarie 1523,Aprilie 1523.

Vladislav al III-lea, nepotul lui Vla-dislav al II-lea, Aprilie 1523Noemvrie (inainte de 30) 1523.

Radu Badica, fiul lui Radu celMare, Noemvrie (inainte de 30)1523 Ianuarie (dupa 19 1524.

Radu dela Afumati, Ianuarie11524Iunie 1524. >sr-

Vladislav al III-lea. Iunie 1524Septemvrie 1524.

Radu dela Afumati, Septemvrie 1524c. Aprilie 1525.

Vladislav al III-lea, Mai Iunie1525.

Radu dela Afumati, vara 1525 2 Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare,Ianuarie 1529. Ianuarie (dupa 14) 1527 18 Sep-

Moise, fiul lui Vladislav al III-lea. temvrie 1538.c. Ianuarie-Februarie 1529 Iu-nie (inainte de 4) 1530.

Vlad Innecatul, fiul lui Vladut, Iu-nie (inainte de 4) 1530 Sep-temvrie 1532.

Vlad Vintila dela Slatina, Septem-vrie 1532 August 1534.

Radu Paisie (Petru dela Arges), fiullui Radu cel Mare, August 1534Noemvrie 1534.

ii/LA c -Or cA.:

J"3(1 r 28'0(

c77,:jp 2 cr.e -

, I?ro

J-3

t 1_ .&

-

t R ey. 7;4

/4.

www.dacoromanica.ro


Vlad Vintila dela Slatina, sfarsitullui Noemvrie 1534 Iunie (ina-inte de 12) 1535.

Radu Paisie (Petru dela Argo), Iu-nie (inainte de 12) 1535 Martie1545.

Mircea Ciobanul, fiul lui Radu eelMare, Ianuarie 1545 (intrarea inBucuresti la 17 Martie) 16 No-emvrie 1552.

Radu Ilie, 16 Noemvrie 1552 in-ceputul lui Mai (inainte de 11)1553.

Mircea Ciobanul, Mai (inainte de 11)1553 28 Februarie 1554 pleacadin Bucuresti in Martie).

Patrascu cel Bun, fiul lui Radu Pai-sie, Martie 1554 26 Decemvrie1557.

Mircea Ciobanul, Ianuarie 155821 Septemvrie 1558.

Petru cel Tank', fiul lui Mircea Cio-banul, 21 Septemvrie 1558-2 Iu-Me 1568.

Alexandru al H-lea, fiul lui Mirceapretendentul (1511) sin Mihnea eelRau, 14 Iunie 1568 (intrarea inBucuresti 3 Iu lie) Mai 1574.

Vintila, fiul lui Patrascu eel Bun,Mai 1574 (a domnit 4 zile).

Alexandru al II-lea, Mai 15 4 25

Iu lie 1577.

Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandrual II-lea, 25 Iu lie 1577 Iu lie1583 1).

517

Stefan Lacusta, fiul lui Stefan eelMare, 18 Septemvire 1538 De-cemvrie 1540.

Alexandru Cornea, fiul lui Bogdanal III-lea, Decemvrie 1540 Fe-bruarie 1541.

Petru Rares, Februarie 1541 3Septemvrie 1546.

Ilia, fiul lui Petru Rares, 3 Sep-temvrie 1546 11 Iunie 1551.

Stefan, fiul lui Rares, 11 Iunie 15511 Septemvrie 1552.

loan Joldea, boier moldovean, Sep-temvrie 1552.

Alexandru Lapusneanu, fiul lui Bog-dan al III-lea, Septemvrie 155218 Noemvrie 1561.

Despot Voda, grec de origine, 18

Noemvrie 1561 6 Noemvrie 1563.Stefan Tomsa, boier moldovean, 8

sau 10 August 1563 Martie 1564.Alexandru Lapusneanu, sfarsitul lui

Octomvrie :563 Martie (intre5 si 16) 1568.

Bogdan, fiul Aexandru Lapus-neanu, Martie intre (5 $i 16) 1568

Februarie 1572.loan Vocla Viteazul, fiul lui Stefa-

nita, Februarie 1572 13 sau 14Iunie 1574.

Petru Schiopul, 'rate cu Alexandrual II-lea, domnul muntean, 13 sau14 Iunie 1574 23 Noemvrie 1577.

Ioan Potcoava, filiatie necunoscuta.23 Noemvrie 1577 sfarsitul luiDecemvrie 1577.

1) In anus 1582, Octomvrie 5 (15) introducandu-se in apusul cen-trul Europei, calendarul gregorian (stilul nou !) datele ce urmeaza cuntcalculate dupti acest calendar. Pentru a se afla stilul vechiu care s'a in-trebuintat la not pans dupd razboiul mondial, trebue scazute 10 zile,pans la 28 Februarie 1700 (inclusiv), 11 zile dela 1 Martie 1700 pans la

449 ci2 Oct /1-cP:

-///s, 0 cf. 172 y c d Z.- 4.e. cf:C.4

'44 GC L e.0 ; /* /4/3A-..L ZrcKr.//den-c.t. oe'cx. 0 C"'

19ct CA_..4 4 z.<2 ch:- Ji v

4-Lc- c%4Tat.

,

U11.4...gtr. cc-E ./'

c.,a at/2

°et -f--.9C

01.Ary

ltr

Si

).www.dacoromanica.ro

518 CRONOLOGIA SI FILIATIA DOMNILOR

Petru Cerecel, fiul lui Patrascu eelBun, Iulie 1583 antra in Bucu-rest la 8 Septemvrie) 16 Apri-lie 1585.

Mihnea Turcitul, Aprilie 1585 Fe-bruarie 1591.

Ilia, fiul lui Alexandru LapusneanuMartie 1591 (nici n'a vent in Bu-curesti).

Radu, fiul lui Mircea Ciobanul, Mar-tie 1591 Aprilie 1591 (n'a c spatefectiv tronul).

Stefan Surdul, fiul lui Ioan Voda celViteaz al Moldovei, Mai 1591Iulie (inainte de 18 ale lunii) 1592.

Alexandru cel Rau, fiul lui BogdanLapusneanu al Moldovei, Tulle( inainte de 18 ale hula) 1592 8

Septemvrie 1593.Mihai Viteazul, oficial, fiul lui Pa-

trascu eel Bun, Septemvrie 1593(intra in Bucuresti in Octomvriel

19 August 1601.yy

ssamf..e b-e ch-.j /711-0/C"'"3 q 4 in 42_1

(2; tick 4";4.. 7_1,(-1,4-c9.1-4-3-q-

Nicolae Patrascu, riul lui Mihai Vi-teazul, Noemvrie 1599 Septem-vrie 1600.

Simion Moghila, fratele lui IeremiaMoghila, domnul Moldovei, Oc-tomvre 1600 3 Iulie 1601 ; Au-gust 1601 August (inainte de 1311602.

Petru Schiopul. 1 Ianuarie 1578-21Noemvrie 1579 (la 2 Decemvrie asosit ordinul de mazilire in Iasi).

Iancu Sasul, fiul lui Petru Rares, 21Noemvrie 1579 August 1582.

Petru Schiopul, Septemvrie 1582 (la27 Octomvrie intra in Iasi) 29August 1591 (la 28 Decemvrie 1589,Turcii numesc ca domn pe Stefan,fiul nevarstnic al lui Petru Schio-pul; de fapt, a domnit tot tatalsau).

Aron Tiranul (cel Cumplit"), fiullui Alexandru Lapusneanu, Sep-temvrie 1591 Iunie 1592.

Alexandru cel Rau, Iunde 1592 (ina-inte de 12 ale lundi) Tulle (ina-Mite de 18 ale dunk ; n'a ocupatscauniul, Rind mutat apoi in TaraRomaneasca.

Petru Cazacul, fiul lui AlexandruLapusneanu, August 1592 24

Octomvrie 1592.Aron Tiranul, 24 Octomvrie 1592

3 Mai 1595. tAfe

$tefar Razvan, iliatie necunoscuta, e3 Mai 1595 August 1595.

Ieremia Moghila boier mol-dovean, August 1595 sfarsitullui Mai 1600.

Mihai Viteazul, sfarsitul lui Mai 1600Septemvrie 1600.

Ieremia Moghila, Septemvrie 160010 Iulie 1606.

Simeon Moghila, frate cu Ieremia

28 Februarie 1800 (inclusiv), 12 zile dela 1 Martie 1800 pang la 28 Fe-bruarie 1900 si 13 zile dela 1 Martie 1900 pans la introducerea strawnou (1 Octomvrie 1924 care a fost socotit drept 14 Octomvrie).

7 2, 4 v. ! 2 cs- v. fee.< iL 49/g 7 e. 4.- 0.

14.ct-c. ? ;

441.

e,kAA C . 4-letC/At I 411::43Q., at /J-Y.r.

/err "y

I I (04./I7r

(Movila),

4) ri),--pya , 4,7: g.S -6,..ti. ,, -17 e,-1 4-, (.7...4,-4,2; 4, ) --,-t sj,(i. 7.. ,."11,0

.44.,,.....s.),,L iPel.. ,frA,2. :

2\E.: . 4:.9 .

(..)

-

LA "s4.4-7.,4

; IA" 0,

0

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA $1

Radu $erban, descendent din Cra-iovesti, pare-se strAnepot al luiNeagoe Basarab, August (inaintede 13) 1602 Ianuarie 1611.

OcupatiaGabriel(inainte

principelui TransilvanieiBathory, Ianuarie-Martiede 16 ale lunii) 1611.

Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Tur-citul, Martie 1611 (la 22 Martieintra in Targoviste sfarsitul luiMai 1611.

Radu Serban, Iunie 1611 29 Sen-temvrie 1611.

Radu Mihnea, 29 Septemvrie 1611

August 1616.

Gavril Moghila, fiul lui Simeon Mo-ghila, August 1616 (neconfirmat dePoarta.

Alexandru Bias, fiul lui Iilas, Sep-temvrie 1616 Iunie 1618.

Gavril Moghill, Iulie (inainte de 18)1618 sfarsitim iui Iulie (inaintLde 28) 1620.

Radu Mihnea, sfarsitul lui Iulie(inainte de 28) 1620 August1623.

klexandru Coconul, fiul lui R' duMihnea, August 1623 Noemvrie(inainte de 13) 1627.

Alexandru Ilia*, Noemvrie (inaintede 13) 1627 Octomvrie (inaintede 27) 1629.

FILIATIA DOMNILOR 519

Moghila, 10 Iulie 1606 24 Sep-temvrie 1607.

Mihail Moghila, fiul lui Simeon Mo-ghila, 24 Septemvire 1607 Oc-tomvrie 1607.

Constantin Moghili, fiul lui IeremiaMoghila, Octomvrie 1607.

Mihail Moghill, Noemvrie (inaintede 16) 1607 16 sau 19 Decem-vrie 1607.

Constantin Moghila, 16 sau 19 De-cemvrie 1607 20 Noemvrie 1611.

Stefan Tomsa, boier moldovean, sedadea drept fiu al lui StefanTomsa (1563), 20 Noemvrie 161122 Noemvrie 1615.

Alexandru Moghili, fiul lui IeremiaMoghila, 22 Noemvrie 1615 3

August 1616.Radu Mihnea, fost domn in Tara

Romaneasca, 3 August 1616 4Februarie 1619.

Gaspar Gratiani, de origine Morlacsau Maurovlah, 4 Februarie 1619

20 Septemvrie 1620.Alexandru Ilia*, fost domn in Tara

Romaneasea, 20 Septemvrie 1620Septemvrie 1621.

Stefan Tomsa, Septemvrie 1621August 1623.

Radu Mihnea, August 1623 23 Ia-nuarie 1626.

Miron Barnowski Moghila, boiermoldovean, inrudit cu Movilestii,23 Ianuarie 1626 Iulie (inaintede 8) 1629.

--

www.dacoromanica.ro

52o CRONOLOGIA $1 FILIATIA DOMNILOR

Leon, filiatie incerta, se da dreptflu al lui Stefan Tomsa, domnulMoldovei, Octomvrie (inainte de27) 1629 sfarsitul lui Iu lie (la31 e ridicat din Bucuresti) 1632.

Radu, fiul lui Alexandru Ilia, sfar-situl lui Iu lie 1632 5 Noemvrie1632.

Matei Basarab, descendent din Cra-iovesti si inrudit cu Neagoe Ba-sarab, Septemvrie 1632 (la 30

Infra in Bucuresti) 19 Aprilie1654.

Constantin Serban Basarab Carnul.fiul lui Radu $erban, 19 Aprilie1654 26 Ianuarie 1658.

Mihail-Radu (Mihnea al seda drept fiu al lui Radu Mihnea29 Ianuarie 1658 (infra in Targo-viste la 5 Martie) sfarsitul luiNoemvrie 1659 ( la 3 Decemvrieeste la Rajnov).

Gheorghe Ghica, fost domn al Mol-dovei, 30 Noemvrie 1659 11

Septemvrie 1660.

Grigore Ghica, fiul lui GheorgheGhica, 11 Septemvrie 1660Noemvrie (dupa 8 ale lunii)-De-cemvrie (inainte de 12 ale lunii)1664.

Radu Leon, fiul lui Leon, Decemvrieinainte de 12 ale lunii) 166413 Martie 1669.

Alexandru Coconul, fiul lui RaduMihnea, Iu lie (inainte de 8) 1629-28 Aprilie 1630.

Moise Moghill, fiul lui Simeon Mo-ghila, 28 Aprilie 1630 Noemvrie1631.

Alexandru Ilias, NoemVrie 1631Aprilie 1633.

Miron Barnowski Moghill, Aprilie1633 2 Iulie 1633.

Moise Moghill, 5 Iulie 1633 Apri-lie (inainte de 9 ale lunii) 1634.

Vasile Lupu, boier moldovean, deorigine albanez, Aprilie (inaintede 9 ale lunii) 1634 (la 7 Mai in-stalarea la Iasi) 13 Aprilie 1653

Gheorghe Stefan, boier molodovean13 Aprilie 1653 8 Mai 1653.

Vasile Lupu, 8 Mai 1653 16 hale.1653.

Gheorghe Stefan, 16 Iulie 165313 Martie 1658.

Gheorghe Ghica, boier moldovean,de origine albanez, 13 Martie 1658

12 Noemvrie 1659.Constantin Serban Basarab, fostul

domn din Tara Romaneasca, No-emvrie 1659 (pang la 21 ale lunii)

Stefanita Lupu, fiul lui Vasile Lupu,12 Noemvrie 1659 Ianuarie 1661.

Constantin $erban Basarab, Ianuarie1661 (a doua jumatate a lunii)Februarie (ininte de 27) 1661.

Steffinita Lupu, Februarie (inaintede 27) 1661 29 Septemvrie 1661

Eustratie Dabija, boier moldovean,Octomvrie 1661 (soseste in Iasi inDecemvrie) 21 Septemvrie 1665

Gheorghe Duca, boier moldovean deorigine grec, Octomvrie 1665 (vinein Iasi in Ianuarie 1666) 12 Mai1666.

Ilias Alexandru, fiul lui AlexandruIlias, 12 Mai 1666 Noemvrie1668.

III -lea),

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA I

Antonie din Popesti, boier muntean,13 Martie 1669 Februarie (ina-inte de 22) 1672.

Grigore Ghica, Februarie (inainte de22) 1672 sfarsitul lui Noemvrie1673.

Gheorghe Duca, fost domn al Mol-dovei, sfarsitul lui Noemvrie 1673

30 Noemvrie 1678.Serban Cantacuzino, nepot de fiica

lui Radu Serban, 30 Noemvrie1678 antra in Bucuresti la 16 Ia-nuarie 1679) 9 Noemvrie 1688

Constatin Brancoveanu, nepot desora lui Serban Cantacuzino, 9 No-emvrie 1688 4 Aprilie 1714.

9e a. 1 zre.x....19 Re; /tactA. 924. c 041. 1,17.4 4141a.:

V. s,,-6-1...c c4-4

J ro.; GR. xili p75,3),1).FILIATIA DOMNILOR 3. 521

c3Z7' c'e414-Gheorghe Duca, Noemvrie 1668

20 August 1672.Stefan Petriceicu, boier moldovean,

20 August 1672 Noemvrie 1673.Dumitrasco Cantacuzino, din Canta-

cuzinii dela Constantinopol, Noem-vrie 1673.

Stefan Petriceicu, Decemvrie 1673Martie 1674.

Dumitrasco Cantacuzino, Februarie1674 Noemvrie (inainte de 20)1675.

Antonie Ruset, boier moldovean, deorigine. grec, Noemvrie (inainte de20) 1675 Noemvrie 1678.

Gheorghe Duca, Noemvrie 1678 (in-tra in Iasi la 16 Decemvrie) 4

Ianuarie 1684.Stefan Petriceicu, 4 Ianuarie 1684

Martie 1684.Dumitrasco Cantacuzino, 8 Februa-

rie 1684 25 Iunie 1685.Constantin Cantemir, boier moldo-

vean, 25 Iunie 1685 27 Martie1693.

Dimitrie Cantemir, fiul lui Constan-tin Cantemir, 29 Martie 1693 18

Aprilie 1693.Constantin Duca, fiul lui Gheorghe

Duca, inceputul lui Aprilie 169318 Decemvrie 1695.

Antioh Cantemir, fiul lui ConstantinCantemir, 18 Decemvrie 1695 25Septemvrie 1700 (ordinul de mazi-lire a fost dat la 12 Septemvrie, inStambul).

Constantin Duca, 12 Septemvrie 170026 Iunie 1703.

Caimacamia logofatul loan Buhl's,26 Iunie 1703 Septemvrie (ina-inte de 12).

Mihail Racovita, boier moldovean,Septemvrie (inainte de 12) 170323 Februarie 1705.

Antioh Cantemir, 23 Februarie 170523 Tulle 1707. (La 31 Iulie ii so-

seste mazilia la Tighina).

(40

HOIFte.v.

rCt eri4 77 'IF; C...c.4.-e-as.

- ,

Caou orc

11.. A.: , eu

,;

1:4

www.dacoromanica.ro

522 CRONOLOGIA $1 FILIATIA DOMNILOR

Stefan Cantacuzino, nepot de fratelui Serban Cantacuzino, 5 Aprilie1714 5 Ianuarie 1716 (la 21 Ia-nuarie sosirea firmanului de mazi-lie in Bucuresti).

Nicolae Mavrocordat, stranepot luiAlexandru Ilias, 5 Ianuarie 1716(la 10 Februarie infra in Bucu-resti) 25 Noemvrie 1716.

loan Mavrocordat, frate cu NicolaeMavrocordat, 2 Decemvrie 171623 Februarie 1719.

Nicolae Mavrocordat, Martie 1719 (la7 Mai intra in Bucuresti) 14

Septemvrie 1730.Constantin Mavrocordat, fiul lui Ni-

colae Mavrocordat, 14 Septemvrie1730 Octomvrie (dupa 15) 1730

Mihai Racovita, nepot de vara luiSerban Cantacuzino, Octomvrie1730 24 Octomvrie 1731.

Constantin Mavrocordat, 24 Octom-vrie 1731 16 Aprilie 1733.

Mihai Racovita, 23 Iulie 1707 28Octomvrie 1709.

Nicolae Mavrocordat, stranepot desora lui Alexandru Dias, 17 No-emvrie 1709 Noemvrie 1710(Mazilia ii soseste in Iasi la 4 De-.cemvrie).

Dimitrie Cantemir, Noemvrie 171022 Iulie 1711 (pleaca din Iasi la27 Iulie).

Caimacamia vornicului Lupu si a JulMaxut postelnicul, apoi $i a luiAntioh Jora hatmanul, la urrna alui Gheorghe Apostol biv vel vis-tiernic, August 1711 7 Octom-vrie 1711.

Caimacamia lui Ioan MavrocordatTerzimanul, 7 Octomvrie 171119 Noemvrie 1711.

Nicolae Mavrocordat, 6 Octomvrie1711 5 Ianuarie 1716.

Mihai Racovita, 5 Ianuarie 17166 Octomvrie 1726 (sosirea firma-nului de mazilie in Tasi).

Grigore al II-lea Ghica, nepot de fiului Grigore Ghica, Octomvrie 1726

16 Aprilie 1733.

Grigore al II-lea Ghica, nepot de Constantin Mavrocordat, fiul lui

www.dacoromanica.ro

°

CRONOLOGIA $1

fiu lui Grigore Ghica, 16 Aprilie1733 27 Noemvrie 1735.

Constantin Mavrocordat, 27 Noem-vrie 1735Septemvrie (putin ina-inte de 16 ale lunii) 1741.

Mihai Racovita, Septemvrie 1741Iulie 1744.

Constantin Mavrocordat, Iulie 1744Aprilie 1748.

Grigore al II-lea Ghica, Aprilie 17483 Septemvrie 1752.

Matei Ghica, fiul lui Grigore al II-leaGhica, 3 Septemvrie 1752 3 Iu-lie 1753.

Constantin Racovita, fiul lui MihailRacovita, 3 Iulie 1753 19 Fe-bruarie 1756.

Constantin Mavrocordat, 19 Februa-rie 1756 August (inainte de 14ale lunii) 1758.

Scarlat Ghica, fiul lui Grigore alII-lea Ghica, August (inainte de14 ale lunii) 1758 16 Iunie 1761.

Constantin Mavrocordat, 16 Iunie1761 20 Martie 1763.

Constantin Racovita., 20 Martie 17637 Februarie 1764.

Stefan Racovita, fiul lui Mihai Racovita, 7 Februarie 1764 29 Au-gust 1765 (sosirea firmanului demazilie in Bucuresti).

Scarlat Ghica, 29 August 1765 12

Decemvrie 1766.Alexandru Ghica, fiul lui Scarlat

Ghica, 12 Decemvrie 1766 28Octomvrie 1768.

Grigore al III-lea Alexandru Ghica,nepot de frate lui Grigore al

FILIATIA DOMNILOR S23

Nicolae Mavrocordat, 16 Aprilie1733 27 Noemvrie 1735.

Grigore al H-lea Ghica, 27 Noem-vrie 1735 14 Septemvrie 1739.

Ocupatia ruseasca, 14 Septemvrie1739 Octomvrie 1739.

Grigore al II-lea Ghica, Octomvrie1739 24 Septemvrie 1741 (sosi-rea firmanului de mazilie in Iasi.

Constantin Mavrocordat, Septemvriepun inainte de 16 ale lunii) 1741

29 Iunie 1743.loan Mavrocordat, fiul lui Nicolae

Mavrocordat, 29 Iunie 1743 Mai1747.

Grigore al II-lea Ghica, Mai 1747Aprilie 1748.

Constantin Mavrocordat, Aprilie 174831 August 1749.

Constantin Racovita, 31 August 17493 Julie 1753.

Matei Ghica, fiul lui Grigore alII-lea Ghica, 3 Iulie 1753 19 Fe-bruarie 1756.

Constantin Racovita, 19 Februarie1756 13 Martie 1757.

Scarlat Ghica, fiul lui Grigore alII-lea Ghica, 13 Martie 1757 7

August 1758.loan Teodor Callimachi, de origine

moldovean : Calmasul, 7 August1758 Iunie ;inainte de 8 ale lu-nii) 1761.

Grigore Callimachi, fiul lui loanTeodor Calimachi, Tunic (inaintede 8 ale lunii) 1761 29 Martie1764.

Grigore al III-lea Alexandru Ghica,nepot lui Grigore al II-lea Ghica,29 Martie 1764 3 Februarie 1767.

Grigore Callimachi, 3 Februarie 176714 Iunie l7F9

--

-

www.dacoromanica.ro

524 CRONOLOGIA $1 FILIATIA DOMNILOR

II-lea Ghica, 28 Octomvrie 176816 Noemvrie 1769.

Ocupatia ruseasca, Noemvrie 176921 Iulie 1774 (data tratatului delaKuciuc-Kainargi).

Emanuel Giani-Ruset, Mai 1770Octomvrie 1771.

Alexandru Ipsilante, de origine grea-ca, 26 Septemvrie 1774 15 Ia-nuarie 1782.

Nicolae Caragea, de origins greaca,15 Ianuarie 1782 17 Itilie 1783,(sosirea firmanului de mazilie inBucuresti).

Mihai $utu, inrudit prin mama cuMavrocordatii, 17 Iulie 1783 (sosi-rea firmanului de numire in Bu-curesti) Aprilie 1786 (inainte de6 ale lunii).

Nicolae Mavrogheni, grec de origine.6 Aprilie 1786 19 Iunie 1790

Ocupatia austriaci, 15 Noemvrie 17894 August 1791 (data pacii dela

Sistov).Mihai $utu Martie 1791 Ianuarie

1793 (inainte de 10 ale lunii sauchiar in acea zi).

Alexandru Moruzi, fiul lui Constan-tin Moruzi, domnul Moldovei, in-rudit prin mama cu Mavrocorda-tii, Ianuarie 1793 (inainte de 10 alelunii sau chiar in acea zi) 28August 1796.

Alexandru Ipsilanti, 28 August 17969 Decemvrie 1797 (sosirea fir-

manului de mazilie in Bucuresti).

Constantin Mavrocordat, 29 Iunie1769 15 Decemvrie 1769.

Ocupatia ruseasca, 7 Octomvrie1769 inceputul lui Octomvrie1774.

Grigore at III-lea Alexandru Ghica,Septemvrie 1774 (firmanul de nu-mire soseste in Iasi la 9 Octom-vrie 1774) 12 Octomvrie 1777.

Constantin Moruzi, de origine grea-ca, 11 Octomvrie 1777 7 Iunie1782.

Alexandru Mavrocordat I, zis siDeli-Beiu (Printul nebun), fiullui Constantin Mavrocorde, 8 Iu-nie 1782 12 Ianuarie 1785.

Alexandru Mavrocordat II, zis siFiraris (Fugarul), fiul lui loan Ma-vrocordat, 12 Ianuarie 1785 14

Decemvrie 1786.Alexandru Ipsilanti, de origine grea-

ca, Decemvrie 1786 19 Apri-lie 1788.

Emanuel Giani-Ruset, Mai 1788Martie 1789.

Ocupatia austriaci, 1787 4 Au-gust 1791 (pacea dela Sistov).

Ocupatia ruseasca, Octomvrie 17889 Ianuarie 1792 (pacea dela

Iasi).Alexandru Moruzi, fiul lui C. Mo-

ruzi, fostul domn, Martie 1792Ianuarie 1793 (inainte de 10 ale'unii sau chiar in acea

prinzi).

Mihai Sutu, inrudit mama cuMavrocordatii, Ianuarie 1793 6

Mai 1795.

www.dacoromanica.ro


Constantin Hanger li, grec de origine,3 Decemvrie 1797 (la 9 Decem-vrie sosirea firmanului de numirela Bucuresti) 11 Februarie 1799(la 1 Martie executat in Bucu-rest).

Alexandru Moruzi, 11 Februarie1799 19 Octomvrie 1801.

$utu, 19 Octomvrie 1801-31Mai 1802.

Alexandru Sutu, nepot de frate luiMihai Sutu, caimacam, Iu lie 1802

1 Septemvrie 1802.Constantin Ipsilanti, fiul lui Ale-

xandru Ipsilanti, 1 Septemvrie1802 24 August 1806.

Alexandru Sutu, 24 August 1806-13Octomvrie 1b06.

Constantin Ipsilanti, nu ocupa efec-tiv tronul fiind refugiat la Rusi.

525

Alexandru Callimachi. 6 Mai 179518 Martie 1799.

Constantin Ipsilanti, fiul lui Ale-xandru Ipsilanti, 18 Martie 179910 Iulie 1801.

Alexandru Sutu, fiul lui NicolaeSutu, 10 Iulie 1801 1 Octom-vrie 1802.

Alexandru Moruzi, 1 Octomvrie 180224 August 1806.

Scarlat Callimachi, fiul lui Alexan-dru Callimachi, 24 August 180615 Octomvrie 1806.

Alexandru Moruzi. 17 Octomvrie15 Octomvrie 271806.

Decemvrie 1806 (data firmanuluimire) 19 Martie 1807.

de nu-

Ocupatia ruseasca. 25 Decemvrie Alexandru Hangerli, 19 Martie1806 28 Mai 1812 (data pacii 1807 5 August 1807.dela Bucuresti). Scarlat Callimachi, 5 August 1807

Constantin Ipsilanti, sub ocupatiaruseasca, 27 Decemvrie 1806

13 Iunie 1810 (nu ocupd efectivtronul).

31 Mai 1807 si 8-28 August 1807. Ocupatia ruseasca, 29 NoemvrieAlexandru $utu, nu ocupa efecetiv

tronul, 28 Decemvrie 1806 ?

1806 28 MaiBucureti).

1812 (pacea dela

Scarlat Callimachi, 8 Septemvrieloan Caragea, ruda cu Nicolae Ca- 1812 2 Iulie 1819.

ragea, 8 Septemvrie 1812 11

Octomvrie 1818.Alexandru Sutu, 16 Noemvrie 1818

noaptea de 30 spre 31 Tanuarie1821.

Scarlat Callimachi, fiul lui Alexan-dru Callimachi, domnul Moldovei,nu ocupd efectiv tronul, Februa-rie 1821 Iunie 1821.

Stapanirea lui Tudor Vladimirescu,2 Aprilie 1821 26-27 M 1821.

Ocupatia turceasca, 28 Mai 182121 Iunie 1822.

Mihai Sutu, nepot de fiu lui MihaiSutu, fostul domn. 24 Iunie 1819(data firmanului de numire)10 Aprilie 1821.

Stapanirea greceasca (Eteria), Apri-lie 1821.

Climicamia mitropolitului Venia-min Costache, AprilieMai 1821

Qt c; 7 -? 1.. a ,51. A

Mihai

www.dacoromanica.ro

fadGea.. 4 iod KA.....:f 1;.. 4,1.14 -;j, 1..ed e..4f I&u:14 ese e il -c, 41, al

lAlCAAUef e / 0 /2A rrAne . a; 2 cl SA.C.A.< A. He. ". 44.:: I : tel..-''jti. . i i tr e 2, 4,, 32 C . ,9-e-,r (,._ 4- o or 4'

-1..,,_..., -e.,--( ..i............../ 32 Y064- /2 ev-4:526 428 .CRONOLOGIA $1 FILIATIA DOMNILOR

4429ciz di:"14.; ; 44. in-"

2 - 3 . ot4 .

, teaGL

...1 .-/

moldFe

Grigore a IV-lea Ghica, nepot e Ionit Sandu Sturdza, boier moldfrate lui igore al III-lea Ale- yea 21 Iunie 1822 - 5 Mai 1828. x)

xandru Ghic. 12 Iulie 1822 10Mai 1828.

Ocupatia ruseasca ai 1828 A- Ocupa is ruseasca, 1828 -ei.prilie 1834 (C Pahlen, nu- Apri 'e 1834 (,,e""' Pahlen, nu-

mit la/722 Februarie 1828-FagmF mit 1 22 Februarie 1828 - ff,-1829 ; generalul maul Ki§w: q1-nyrie 1829 ti generaltirrraul Kis-

IZT,' Noemvrie 1829 Aprilie seleY, No mvrie 1829 - lAprilie1834). 1834). c9;_>

Alexandru Ghica, frate cu Grigore Mihai Sturdza, Aprilie 1834 Luniec,t/ 11'217al IV-lea Ghica Aprilie 1834 - 1849.(m. )14. ; ,..../, de .,

Y2.' L Octomvrie 2.(A/7-4-4 /. xv/1,103-9(9 p- 2.. ./ , .,

4-.A,Z. (4., frkerwa.Gheorgh ibescu, 1 Ianuarie 1843Iunie 1848.

vernul provizoriu, 25 Iunie 1841J10 Iulie 1848.

Caimacimie, 10 Iulie 1848 12 Iu-geA......-.c o. I/ (cc ,lie 1848.

uvernul provizoriu, 12 Iulie 1848 ch.. 17 1-0 a . .1,4 v ,:.

SI. .k - 9 August 1848.f-f---. 22_ f:;?.-..-a..e /192.t c..-Yi V'

em,Locotenenta domneasca, alcatuit5din Heliade, Nicolae Golescu si

e-e 7,). i,j,_ .4.- - iic-AZ: p 1, g 1 s., L, A.ct.,-,... 7L.--t--te" 7- 14-s' 1""-Cristian Tell, 9 August 1848 -

like 25 Septemvrie 1848. Grigore Alexandru Ghica, /4-9e4/-4 ,e4;/A Caimicamia lui Constantin Canta- 1849 #144n444414-Me4 - 30 -e...

& cuzino, 25 Septemvrie 1848 - Iu- OctomvrieT8b3, (A_ j..-ty., /2(.3*.Z.1)(44:26-4'nie 1849. Ocupatia ruseasca, 2.444---mvi4e 4,5,g-z, i

ir."4.24., i,h ,.. Barbu Stirbey, frate cu Gheorghe 1853 16 Septemvrie 1854. A. 419.AAA. ! Oc'''''" Bibescu, Iunie 1849 2g Octom- pan 17edx,..:1.: e- vrie 1853. 23 ( /E-(1-.--)c-44. X11/1/ " 4(4,..e. x,, , p -232-

4 Alv444- ..i/. Ocupatia ruseasca, 26R--2-GetiIivrre 7...,..,....:.. .0t. it tn.. do's" 4 _e"A Hu., % 1853 31 Iulie 1854. 4h-,A ek-..2.,..c.: a '''''---

lt,w,Ocupatia austriaci, 19 August 1854 Grigore Alexandru Ghica, 14 Oc------- pi Ma4ttie :14 3 ola,..j-:. dr:t/P?'.-'; tomvrie 1854 Iulie 1856.

Barbu Stirbey, sub ocupa is aus= - .: VF2Yg) l'''/ -/4"

triaca, 5 Octomvrie 1854 - 7 Iu- e9214, got/. eI -

lie 1856.

4-(-Caim-camia lui Stefan ogori e, nu-

mit in Fevruarie 1821, instalat intoa ma lui 1821 - 22 Iulie 1822.

rome"'Ocup tia turceasca, Mai 1821 Iu-Vip lie 822. 414.'"-

itx

s 2er ;

. .& 4, JA k . /.07-97R. J. Drys r ',.,,' .)

& ic:: riza. a fizrz.,,,..k. t.... 6kfl;,- 1,, a_o__./,-; k; 2 OciL-: (?t-,-,) )Fir Ii.)4 ft....t eA Oes. L.c.k. 6... e oft,: Oc i-Pkt: ,....:.. hy42 21..;.-.i or.-1. N.; 'e.-..

xvii oi -91 9

21ga- JA V. .e re-ev. .14 124,1.) /CPO? ' --- x - -4')(p..._..., .0.....,..7.....:, 4.: ,....,..

(7.e...e.--e. zi-14-,-11. i pc. R,f,v( - 42_, - 2 2 3 0 c-j. / <ft" 2-9 / J1:

it..-1... o(it_ 14....evea .6..z. 3 t.-fri ,6,-)51.. t.:.-,-;:- 02-4-,--,-)--i--, , t..,-.....:

tt: ---6. ---....- f 1...e.' 4_ i..-_. Ge-L..e 4...:. 1 r 21 ( fir.,. 0 Lc....p.e...: Lt.-.. II in pi..........._..4.._e ra. vve 1'.r.., C-G-1 2 3 0 c-f. 1821 i 4.2..: z.Z. littc.. 8.. .-/

I

1 iI

.1 4A. ,

die, /.4: g.,-",,..-

4-3e-4-..X

i)/)

ai if/

, IOi

4i.-

1=r

Jr:Mai rcP

./

-1

-/8

4-44.-c.re

-- ,

1;47 (f.

mc. It .

/i 4 fra:-

,

-

V)/.

4 Xi/ , 2,A .

.,.....

::

.:__

2C1-.-fr-c.-4.,' 4-14c-c.-4-;le °6-r-;

/2 4.71

17

A

-

-

-

-

.. ,

)

eivi----d

2

-

,

e,

/..-ge`"Ij

11.4

3

/h.

www.dacoromanica.ro

.17 (.4 jo. / 5-r47).

1:3 0 a 414

oc/./.40...FiAsiAcx.,,..2 1/2 d (A "-/

<44_voEvozii SI PRINCIPII TRANSILVANIEI

Caimicamia lui Alexandru Ghica,fostul domn, Iulie 1856 Oc-tomvire 1858.

Climicamia e trei (Ioan Manu,Manolache Baleanu, loan Fill-pescu) 0 omvrie 1858 5 Fe-bruarie 24 Ianuarie) 1859.

Alexandr loan Cuza, ales la 5 Fe-bruari (24 Ianuarie) 1859.

Caimicamia lui Teodor Bats,lie 1856 1 Martie 185,)

Ca:macamia lui Nicolae Vogoride,Martie 1857 Octomvrie 185

Calmacamia de trei (Stefan Catar-giu, Vasile Sturdza, AnystasiePanu) Octomvrie 1858 17 Ia-nuarie 1859.

Alexandru loan Cuza, al $s la 17

5271.114

- 41,

A xx,A c.,4"

ofs_4_11.

17.4ft

$-- (4r 11-az.) R y k4.4 qui Ianuarie 1859.

7 lit 0,-. 7 (,.1/ A (-1'4PI).p.....71-4 q... ("Lae , ,..: ff ct. .4; ?rb ....

N4. er.4....i. R..i..- . , IT , 1,. 6..)1) -i-pc.. ii/-1,

PRINCIPATELE UNITE, (PANA IN NOEMVRIE1861) APOI ROMANIA \ 3i Oc f (4

Alexandru loan Cuza, 5 Februarie Ferdinand I, nepot de frate regelui(24 Ianuarie stil vechiu) 1859 23 Carol I, 10 Octomvrie 1914 20Februarie 1866.

Locotenenta domneasel (N. Golescu,Lascar Catargiu, N. Haralambie)23 Februarie 1866 20 Aprilie1866.

Carol I de Hohenzollern-Sigmarin-gen, 20 Aprilie 1866 (depune jura-mantul la 22 Mai (10 Mai stilvechiu) 10 Octomvrie 1914proclamat ca rege la 26 Martie1881. incoronat ca rege la 10 Mai1881).

c),11.4..t..,C.V C.

Iulie 1927.Mihai I, fiul lui Carol al II-lea,

(sub regenta alcatuitd din Prin-cipele Nicolae, Patriarhul Miron,;b:Prim,seresedinte al Curtii de Ca-satie Gh. Buzdugan, iar dupdmoartea acestuia din urma (1929),Const. Sdrateanu) 20 Iulie 19278 Iunie 1930.

Carol al II-lea, fiul lui FerdinandI, 8 Iunie 1930 6 Septemvrie1940.

Mihai I, 6 Septemvrie 1940 ,30 gt a.

VOEVOZII $1 PRINCIPII TRANSILVANIEI.VOEVOZII

Gelou, dux Blacorum" si dux ul-transilvanus", 896.

Menumorut, in Crisana, 896.Glad, in Banat, 896.Ahtum, in Banat, 1008-1018.

Kean, dux", in sud-estul Transil-vaniei, 1020.

Mercurius princeps", 1103, 1111,1113.

Eustachius (Leustachius) voivoda1176.

1) Prima mentiune a titlului de Voevod" al Transilvaniei. Acestitlu se subintelege la toti cei urmatori.

O. i4sc.ar cf..... I 6 ;

IA-4eJcr "-"1--

0C-44,4 efV

/8/3.0

/12 0- cjut le 44 '44,1- .1 PI e,ta.

ks.. , .

ff,

't

36 ,e9ecz

ColL4..a C.C.:

tzrz;;

!:-f

I

,;;;01,..- :I -I

aa

..o I

ec.

i 4

/

f

/ 1'

0,

g.,

41",

fr4e.ter,-a/ www.dacoromanica.ro

528 VOEVOZII TRANSILVANIEI

Szegfor, 1199-1200.Gyula, 1201.Nicolae I, 1201-1202Benedict, fiul lui Conrad, c. 1202-

1206.Smaragd, 1206-c. 1208.Benedict, a doua oars, 1208-1209.Mihail, 1209-1212.Bertold (e si arhiepiscop de Ka-

locsa), 1212.Nicolae, 1213.Gyula, a doua oars (e si comite de

Szolnok), 1213-1214.Simion, 1215.1poth (Ipolit), 1216 -1217.Rafail 1217-1218.Neuka (Leuka) 1219-1221.Paul, 1221.Mihail, a doua oars, 1222.Pop, 1227-c. 1231.Gyula, fiul lui Eustachius, 1230 -

1233.Dionisie, 1233-1234.Serafin, fiul lui Andrei, 1235.Posa, fiul lui Solyom, 1235-1241.Laurentiu, 1242-1252.Ereny (Irineu), din neamul Akos,

1260.Stefan dux Transilvaniae", 1260-

1270.

Ladislau I, din neamul Borsa, 1263-1264.

Nicolae II, 1263-1267.Nicolae HI, 1264-1268.Herbord (Herbart) din neamul Osl.

1267-1270.Matei din neamul Csak, 1270-1272.Gyurk (Iurg), 1272.Nicolae II, a doua oars, 1272-1273.Ioan, 1273, Mai.Nicolae II, a treia oars, 1273 Iunie-1274.Mat ei din neamul Csak, a doua oars

1274-1275.Ladislau II, din neamul Borsa, 1275.

Ugrinus, din neamul Csak, 1275-1276.

Matei, din neamul Csak, a treiaoars, 1276.

Nicolae, din neamul Pok, 1277.Pinta, din neamul Aba, 1278-1279.Petru, 1278-1280.Stefan Tekes, 1280.Roland (Lorand), din neamul Borsa,

1282.Apor, din neamul Pecz, 1283-1284.Roland, din neamul Borsa, a doua

oars, 1284-1285Paul de Alap, 1288.Moise, 1289.Roland, din neamul Borsa, a treia

oars, 1290-1291.Ladislau II, din neamul Borsa, a

doua oars, 1291-1292.Roland, din neamul Borsa, a patra

oars, 1293-1297.Hartwig, 1294, 1297.Ladislau II, din neamul Borsa, a

treia oars, 1297-c. 1301.Laurentiu din neamul Igrnand,

1299.Simion, 1301.Roland, din neamul Borsa, a cincea

oars, 1301.Ladislau II, din neamul Bora, a

patra oat* 1307.Roland, din neamul Borsa, a sasea

oars, 1307.Laurentiu din neamul Igmand,

1309.Ladislau II, din neamul Borsa, a

cincea card, 1309-1315.Andtri, 1315.Nicloae, din neamul Pok, 1315-

1318.Doja, 1318-1321.Toma de Szecseny, 1322-1342.Stefan, inainte de 1336.Andrei, 1325.Nicolae, 1342-1344.

www.dacoromanica.ro

VOEVOZII SI PRINCIPII TRANSILVANIEI

Stefan, fiul lui Late, 1345-1350.Nicolae Konth, fiul lui Laurentiu,

1351-1356.Stefan, dux Transilvanus", 1351-

1352.Andrei, fiul lui Late, 1356-1359-Dionisie, 1359-1367.Nicolae, 1368.Emeric, 1369-1372.Stefan, 1373-1375.Ladislau, fiul lui Desev dE Losoncz,

1376-1391.Emeric Bubek, 1392-1394.Frank, 1393-1395.Stibor, 1395-1413 (1416).Nicolae, amandoi fratii, fiii lui Ste-

fan Csak, 1402-1403.loan de Tamas si Iacob, fiul lui

Late. 1404-1408.Nicolae Csak, 1416-1426.Ladislau Csak, 1426-1438.Petru Cseh, 1436-1439.Desev de Losoncz, 1438-1441.Iancu de Huniedoara, 1441 -1456

August 11.Nicolae de iTjlak, 1441-1467.loan de Rozgon, 145?

529

Sigismund de Sarthwan, 1459.Loan Farcas, 1459.Mihai Szilagy, gubernator parclum

Transsylvanarum", 1460.Joan Pongracz, 1462-1475.loan, comite de Sf. Gheorghe

,,Bozyn", 1464-1467.Joan Csupor (Ciubar" ?), 1468-

1469.Nicolae Csupor, 1470.Blaj, 1473-1475.Petru Gereb de Wingarth, 1477-

1479.Stefan Bathory, 1480-1492.Ladislau de Losoncz. 1493-1495.Barthnlomeu Dragfv (..Birtoc"). 1493

-1499.Petru comitele de Sf. Gheorghe si

Bozyn", 1499-1519.Petru de Posing, 1509.Joan Zapolya, 1509-1526-1540, Iu-

lie 22.Petru de Perenyi, 1526-1528.Stefan Bathory de Simlau. 1519-

1533.Stefan Mailath. 1534-1540.Emeric Balassa de Gyarmath, 1539.

si

PRINCIPII TRANSILVANIEI

loan Sigismund Zapolya, fiul luiloan Zapolya, 22 Iu lie 1540-14Martie 1571 (Ca minor sub tutelamarrnei sale Elisabeta 1540 - 21'Lille 1551 si 1556 inceputul anulu_-1559).

Ferdinand, imparatul AustrieiTransilvanaa Blind -mita cu Au-stria, 21 Iu lie 1551-1556.

Stefan Bathory, 1571-1576.Cristofor Bathory, frate cu Stefan,

1576-1581Sigismund Bithory, fiul lui Christo-

for, 1581 - inceputul lui Aprilie1598

Ccnst. C. Giurescu - Istoria Rominilor, Ed.

Rudolf, imparatul Austriei, incepu-tul lui Anrilie 1598 - August,duos 20 ale lunii.

Sigismund Bithory, a doua oarsAugust, dun5 20 ale lunii 1598 -29 Martie 1599.

Andrei Bathory, varul lui Sigismund,1599, Martie 29 - 28 Octomvrie.

Mihai Viteazul, 28 Octomvrie 1599-19 August 1601.

Rudolf, imparatul Austriei, 19 Au-gust 1601-1605.

Sigismund Bathory, a treia nark Sep-temvrie 1601-29 Iunie 1602.

II-a 34

www.dacoromanica.ro

530 BIBLIOGRAFIE

Moise Secuiul, 1602-17 Julie 1603.Stefan Bocskay, 19 Noemvrie 1604-

29 Decemvrie 1606.Sigismund Rakoczy, 11 Fevruarie

1604-5 Martie 1608.Gabriel Bathory, 7 Martie 1608

23 Octomvrie 1613.Gabriel Beth len, 23 Octomvrie 1613

15 Noemvrie 1629.Ecaterina de Bramdemburg, 15 No-

emvrie 1629-1630.Stefan Beth len, guvernator, 1630.Gheorghe I Rakoczy, Decemvrie 1630

15 Octomvie 1648.Gheorghe II Rakoczy, 15 Octom-

vrie 1648-2 Noemvrie 1657.

Francisc Rhedey, 2 Noemvrie 1657-27 Ianuarie 1658.

Gheorghe II Rakoczy, a doua oars,27 Ianuarie 1658 7 Octomvrie1658.

Acatiu Barcsai, 7 Octomvrie 1658-29 Septemvrie 1659.

Gheorghe II Rakoczy, a treia oarA,29 Septemvrie 1659-6 Iunie 1660.

Acatiu Barcsai, 6 Iunie 1660 in-ceputul lui Ianuarie 1661.

Joan Kemeny, inceputul lui Ianua-rie 1661-22 Ianuarie 1662.

Mihai Apaffi, 16 Ianuarie 166115 Aprilie 1690.

Francisc II Rakoczy, in lupta cuAustriacii, 1704-1 Mai 1711.

BIBLIOGRAFIE

N. IORGA, Istoria Romani lor si a civilisatiei lor, Bucuregi, 1930, 303p in 80 ; CONST. C. GIURESCU, 0 noua sinteza a trecutului nostru, Bucu-roti, 1932, 763 p. in 80; CONST. C. GIURESCU, Precizari rectificari la cro-nologia domnidor fanariote, in Rev. 1st. Rom., X (1940), P. 379-384 ; AURE-I IAN SACERDOTEANU, Liste de suverani, in Hrisovul, I (1941), p. 141-191 ; E. LUKINICH, Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustran-tia, Budapest, 1941, LXI 638 p. in 80.

si

+

www.dacoromanica.ro

LISTA HARTILOR

P^g

2. Dacia Preistorica. 32-332. Dacia Traiana . . . 8o-813. Tarile Romane5ti in timpul migrmiei popoarelor 144-1454. 'Virile Romane5ti to anul 1400 . . 192-1935. Tara Romaneasca tntre 1418 5i 16or 272-2736. Moldova intre 1432 5i 16o6 . 272-2737. Ardealul intre 1400 5i 16ot ..... . . . 272-2738. Unirea Tarii Romanc5ti, a Moldovei 5i a Ardealului sub Milyti

Viteazul (1600) 304-3059. Tara Romaneasca intre i6oi 1821 336-337

20. Moldova intre 1606 gi 1812 . 352-35321. Transilvania tntre i6oi 5i 1821 ... . 352 -3i312. Orientul 5i Tarile Romane intre 1601 1821 384 -38S

LISTA FIGURILOR

A. Muntii Fagara5ului . . . . . . . ... 19

t. Teren aurifer din MunOi Apuseni, la Ro5ia Montana 21

a. Silexuri paleolitice dela Carla-Nedjimova 23

3. Vase de pamant dela Cucuteni4. Vase de pami; nt de tipul Boian A, gash Ia Vidra 30

Zeita dela Vidra 32

6. Varfuri de lance, topoare 5i fragment de sabic, toate de hronz,gasite la Drajna de jos 33

7- Fragmente de ceramica de tipul Bucure5ti, glisitr la lacul Tei 3 t8. Coif de our din vremea Scitilor gash Ia Poiana9. Podoabe de argint dela Sciti gasite langa Craiova 41

so. Moncte dace de argint gasite to Ardeal . 4321. Imitatii dace de vase grece5ti zise deliene . 4412. Taran dac (comat) 52

23. Decebal 65

si

29

5-

. .

.

. . . .

41

.

.. . . . . .

. . . . . .

. . . . 4.. .

www.dacoromanica.ro

S32

Pag.

14. Traian 6715. Metope dela Trofcul lui Traian, reprezentand un calaret sarmat. 68

16. Sculpturi de pe Columna Traiana . . 7017. Tropacum Traiani (reconstituire) . . 71IS. Unul din leii de piatra care impodobeau Trofeul lui Traian. 7219. Inscripcie romans privind orasul Sarmizegetusa 76zo. 0 parte din zidul castrului dela Ulmetum 7321. Un fragment din Tabula Peutingeriana . 81

22'. Statue infatisand un magistrat din Tomi . 83

23. Statueta de bronz, reprezentand pe Jupiter Dolichenus 8424. Sculpture in marmura reprezentand o scene de cult 85as. Sarcofagul cu simboluri dela Tomi . . . 86z6. Inscriptie romans dcdicata lui E'culap Higeiei 8727. Ruinele am fiteatrului roman din Sarmizegetusa 88

28. Gladiatorul Skirtos Dakesis . . 8929. Diploma military data unui veteran 9030. Monument votiv in cinstea imparatului Maximinus 9131. Imparatul Septimiu Sever 9332. Inscriptie latina cresting dela Ulmetum 9833. Iscriptie votive cretin dela Biertan . 9934. Opait de bronz gasit in comuna Luciu (Ialomita) . . 101

35. Inscriptia orasului Tropacum Traiani, dedicata imparatilor Con-stantin si Liciniu . . . . . . . . . 104

36. Fibule de aur din tezaurul al doilea dela $imlaul Silvaniei 105

37. Toarta de argint descoperita in Buzau . io638. Tava de aur a tezaurului dela Pietroasa 106

39. Trei obiecte de podoabl, de aur, din tezaurul dela Pietroasa. 107

40. Cazan hunic, gasit in baltile Dunarii . . 11041. Monete bizantine de aur dela Mauriciu Tiberiu . . . . . 11742. Tezaurul de monete bizantine de aur gasit la Dinogetia, in fata

Galatilor ..... . . . . . 124

43. Manuscrisul cronicei notarului anonim al regclui Bela . 128

44. Strada veche din Sibiu 13245. Cana de aur din tezaurul peceneg dela San-Nicolaul Mare in Banat. 14346. Cetatea Alba ...... . . . . . . . . 15o47. Miniature din Cronicon Pictum, reprezentand lupta deli Posada 15648. Biserica Do,-nnev.ca din Curtea dc Arges 15849. Piatra de mormant a lui Nicolae Alexandru 162so. Manastirea Cozia . . . 165

51. Paftaua de aur a lui Radu I Basarab . . . . . 16752. Inele gasite in mormantul lui Radu I la Biserica Domneasca din

Curtea de Arges . 163

53. Biserica din Radauti 17I

54. Monete de argint dela Petru al Musatei 178

si

.

.

.

.

..... . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

533

Fig. Pag,

182

185

187188

192

196197198

55.

56.

57.58.

59.6o.6x.62.

Mircea cel Batran . .

Ruinele cetatii EnisalaBiserica fostei manistiri a Snagovului .

Sarcofagul lui Mircea cel Bitran . .

Patrahirul lui Alexandru cel Bun . .

Manastirea Bistrita .....Sicriul de argint al Sfantului Ioan cel NouMonete de argint dela Alexandru cel Bun . .

63. Diploma latina pentru Huniedoara . . 20364. Castelul dela Huniedoara . . . . . . 20465. X ilografie infatisand pe Iancu de Huniedoara . 20566. Use de lemn dela Manastirea Snagov . . . 20767. Catedrala catolica din Alba Iulia . . 21468. Vlad Tepes 21769. Chipul lui Stefan cel Mare pe evangheliarul dela Humor 2207o. Materas Corvinul 22271. Drumul urmat de Mateias in Moldova (1467) 223

72. Ruinele Cetatii Neamtului ... 22873. Expeditia lui Stefan cel Mare in Polonia . 232

74. Biserica Manastirii Putna . . . . 23375. Chipul doamnei Maria de Mangop . 23476. Piatra de mormant a Mariei de Mangop 23577. Biserica Manastirii Voronet . 23678. Tripticul lui Stefan cel Mare . . 23779. Biserica dela Baia ... . . 23880. Steag al lui Stefan cel Mare . . 23981. Biserica Neagra Brasov . . . 24782. Ruinele Cetatii Soroca 24883. Ruinele Cetatii Albe 24984. Inscriptie slava dela Cetatea Alba . . 25o85. Trei turnuri ale zidului de aparare din Sibiu 25286. Biserica de sat, fortificata, din Ardeal . 25787. Biserica de lemn din Fildul de Sus, Cluj . . 25888. Pictura dela Biserica Domneasca din Curtea de Arges . 25989. Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi . 26o90. Biserica Manastirii Vatra Moldovitei 26i91. Biserica dela Curtea de Arges .. 2659z. Icoana din porunca Doamnei Despina 26793. Radu dela Afumati 268

94. Doamna Ruxandra 26995. Biserica Domneasca dela Curtea Veche 27096. Pecete de our dela Alexandru II . 271

97. Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel 27298. Bogdan III 273

.

.

www.dacoromanica.ro

534

Pig. Pag.

99 Cetatea dela Feldioaratoo. Ruinele Cetatii Tighina101. Pisania bisericii Manastirii Bistrita (Moldova)

274

275276

roz. Petru Rams si familia sa .. 277103. Biserica Manastirii Slatina 278

104. Moneta cea mare. de argint a lui Despot Vocla 279105. Moneta de arami a lui loan Voda Viteazul 280ro6. Nicolae Olahul 282107. Inele din veacul al XVI gasite la Snagov . 286108. Ordin de plata, in romaneste, dela Petru $chiopul 287109. Icoani veche la manistirea Humor z88i to. Icoana veche 289

i it . Taler de argint 290112. 0 paging din Psaltirea Voronetiana 292

r r 3. Manastirea Cornet, Valcea 295

114. Pictura murals dela Sucevita 2961 r 5. Portretul lui Mihai Viteazul de Sadeler 301

116. Portret contemporan al lui Sinan Pasa 303

r17. Asediul Targovistei in Octombrie 1595 306

z r8. Lupta dela $elimber ..... 309

119. Acoperamantul de mormant al lui Ieremia Movila . 311

120. Medalia de our a lui Mihai Viteazul 312

121. Lupta dela GorIslau 316122. Gabriel Bethlen, gravura in arama 320123. Manistirea Sucevita 321

124. Pecete dela Miron Barnowski 313125. Matei Basarab, gravura in aroma 326

126. Vasile Lupu, gravura in arama 327127. Manastirea Caldarusani 329128. Biserica Trei Ierarhi din Iasi 331129. Usa de intrare dela Trei Ierarhi 332

130. Biserica Golia din Iasi 333131. Biserica Patriarhiei din Bucuresti 338

132. Constantin Brincoveanu si cei patru feciori ai sai . 341133. Constantin Brancoveanu si familia sa, fresca dela Hurezi 343

134. Candela de deasupra mormantului lui Brancoveanu 344

135. Biserica manastirii Hurezi 346136. Pisania dela Potlogi 347137. Palatul dela Mogosoaia 348138. Steag ostasesc moldovenesc 349139. Dimitrie Cantemir, gravura in amnia 351140. Autograf al lui Constantin Cantacuzino 356

141. Autograf al lui Constantin Brancoveanu 357142. Autograf al lui Dimitrie Cantemir 359

.

www.dacoromanica.ro

535

Peg.

143. 0 paging din tipariturile lui Constantin Brancoveanu . , 361

144. Chivot de argint din timpul lui Constantin Brancoveanu 368

145. Nicolae Mavrocordat 372146. Interiorul bisericii Manastirii Vacaresti 374147. 0 coloang a bisericii Manastirii Vacaresti 375148. Detaliu dela biserica Manastirii Vacaresti 376149. Pusti si pistoale din sec. 17-lea si 18-lea 38315o. Alexandru Ipsilanti 382

151. Cismea in Iasi din epoca fanariota ... 386

152. Biserica Stavropoleos din Bucuresti . 388153. Taler bisericesc din epoca fanariota 389154. Cruce de lemn de chiparos 395155. Episcopul Joan Inochentie Clain .. 398156. Horia, Closca si Crisan 4ot157. Foaia de titlu a operei lui Samuel Micu 404158. Chipul lui Tudor Vladimirescu 409159. Mihail Stui dza 419160. Vasile Alecsandri 428161. Avram Iancu 435DS/. Grigore Ghica 438163. Alexandru loan Cuza 446164. Mihail Kogalniccanu 449165. Costache Negri 45i166. Principele Carol in Mai 1866 463167. Bucurestii in 1866 461

168. Calatoria Principelui Carol prin tara 462169. Ion C. Bratianu 464170. Principele Carol, Tarul Alexandru si Ducele Nicolac . 466

171. Regele Carol I 463172. Bustul lui Mihail Eminescu 469173. Car cu boi", pictura de N. Grigorescu 170

174. Peisaj de Luchian 471175. 0 parte din interiorul muzeului Simu, Bucure,ti 472176. Regele Carol I impreuna cu Principele Terdinand in 1913 473177. Titu Maiorescu 471178. Balcic . 475179. Mormantul Regelui Carol I si al Rcginei Eli abeta, la Curtea de

Arges 476

. .

..

. . . . .

. .

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Prefata la editia a doua 5

Prefata la editia intal 7gAbreviatiuni ... 9-10

Introducere. Insemnitatea si impartirea istoriei Romani lor 11-15

Definitia istoriei t 1. Impartirea istoriei universale r z. Impar-tirea istoriei Romanilor 12. Bibliografie 15.

Pamintul romanesc ... .. 16-26

Influenta mediului geografic z6. Romanii de dincolo de ho-tare 17. Pamantul romanesc 17. Pamantul romanesc in epocaiStOriCa 22. Bibliografie 25.

Epoca preistorica ... .. 27-37

Impartirile epocii preistorice 27. Preistoria Daciei 28. Biblio-grafie 36.

Dacii ¢i Getii . .. 38-50

Tracii Ilirii 38. Scitii 41. Asezarile grecesti pe tarmul deapus al Marii Negre. Influenta for asupra Dacilor 42. Celtii45 Istoria politica a Dacilor pink' la Decebal 46. Buerebista47. Primele lupte cu Romanii. Dapix. Supunerea Daciei Pon-tice 48. Bibliografie 49.

Civi/izatia ¢i cultura Dacilor . ... 51-62Infatisarea lor. Imbracamintea. Indeletnicirile 51. Organiza-rea socials 53. Religia Dacilor. Vitejia for 57. Rolul Da-cilor in formarea poporului roman 59. Bibliografie 6z.

Cucerirea Daciei de &titre Romani. Traian si Decebal . . 63-74Cucerirea romans in sudul Dunarii 63. Traian. Primul raz-boiu dacic 66. Al doilea razboiu dacic 69. Bibliografie 73.

3i

www.dacoromanica.ro

538

Dada Traiana

Hotarele $i intinderea 75. Populatia 75. Organizarea admini-strative 5i military 78. Drumuri, orase, sate 80. ParasireaDaciei 90. Rolul Romanilor in formarea poporului roman 95.Bibliografie 96.

Pag.

75-96

Crestinarea Dacoromanilor 97-102

Crestinarea Dacoromanilor 97. Bibliografie 102.

Epoca nivalirilor. Neamurile germanice, Sarmatii, Hunii siAvarii 103-113

Neamurile germanice in Dacia 103. Sarmatii 107. Hunii. Re-gele Atila 109. Gepizii gi Avarii 1 t 1. Torna, torna, fratre

Bibliografie x12.

Slavii influenta for asupra noastra 114-120

Insemnatatea for in istoria Romanilor 114. Cultura civi-lizatia Slavilor 115. Luptele Bizantinilor cu Slavii 116. Bi-bliografie 120.

Bulgarii 121-125

Crestinarea Bulgarilor. Boris. Simeon 122. Legaturile noastrecu Bulgarii 124. Bibliografie 125.

Ungurii 126-134

Istoria for pane la asezarea in pusta 126. Ocuparea Tran-silvaniei si a tinuturilor din stanga Tisei 128. ContinuitateaRomanilor in Dacia Traiana 129. Crestinarea Ungurilor 131.Colonizarea Secuilor si a Sasilor. Cavalerii Teutoni 131. Bi-bliografie 133.

Romanii din Peninsula Balcanica. Statul AsInestilor . . 135-141

Efectele asezarii Slavilor la sud de Dunare 135. Raspan-direa Romanilor in Peninsula Balcanica 136. $tiri istoricedespre Romanii din Balcani 137. Rascoala Romanilor si aBulgarilor. Petru Asan 138. Ionita, regele Bulgarilor si alRomanilor (1197-1207). loan Asan II 138. Bibliografie 140.

ill.

si

si

si

.

..

.

www.dacoromanica.ro

539

Fag.

Ultime le navaliri barbare : Pecenegii, Cumanii si Tatarii. Pri-mele formatiuni politice rominesti cunoscute . 142-152

Pecenegii Cumanii 142. Tatarii 145. Primele formaciunipolitice romanesti 148. Bibliografie 151.

Intemeierea Tani Rominesti . . 153-169

Incercarea lui Litovoi 153. Intemeierea Tarii Romanesti 154.Razboiul din 1330: Tara Romaneasca independents 155Bibliografie 159.

Urmasii lui Basarab pang la Mircea cel BItran . . . 161-169

Nicolae Alexandru 161. Vladislav I sau Vlaicu Vocl5. 163.Radu I 166. Dan I 168. Bibliografie 169.

Intemeierea Moldovei . 170-175

Caracterul si data intemeierii statului moldovean 170. Alun-garea Tatarilor, Dragon VodI si Sas Voda 171. Romanii inMoldova inainte de intemeierea statului 171. Intemeierea Mol-dovei independente. Bogdan descIlecitorul 173. Bibliografie175.

Urmasil lui Bogdan pang la Alexandru cel Bun. Musatinii . 176-180

La%co Voievod 176. Musatinii. Petru Voievod 177. RomanVoievod 178. Stefan Voievod 179. Bibliografie 180.

Mircea eel Bltran .. . . 181-190

Hotarele Tariff 181. Luptele cu Turcii 182. Lupta dela Ni-copol 184. Noi lupte ale lui Mircea cu Turcii 185. Activi-tatea interns. Ctitoriile ,86. Bibliografie 189.

Alexandra cel Bun 191-200

Caracterul domniei. Intinderea Tarii 191. Relatiile cu vecinii193. Alexandru cel Bun si Biserica 195. Vieata economics198. Bibliografie 199.

Iancu de Huniedoara . .. . 201-211

Romanii din Ardeal. Starea for economics 201.Miscarea din 1437. Unio trium nationum 202. Iancu de Hu-

. .

Ii

.

gucialO p

www.dacoromanica.ro

540

niedoara 202. Urmasii lui Mircea cel Batran papa la VladTepe§ 206. lui Alexandru cel Bun pans la Stefancel Mare 208. Bibliografie 210.

Pag.

Vlad Tepes 212-218

Caderea Constantinopolului si urmarile ei 212. Vlad Tepes214. Luptele cu Turcii 215. Campania din 1462, 216. Biblio-grafie 218.

Stefan eel Mare . . 219-241

Consolidarea domniei. Lupta dela Baia 221. Inceputul con-flictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii 224. Lupta delaVaslui 225. Lupta dela Razboieni 227. Noi lupte cu Mun-tenii si cu Turcii. Pierderea Chiliei si Cetatii Albe 228.Razboiul cu Polonii. Chestia Pocutiei 231. Sfarsitul lui Stefan236. Ctitoriile 237. Bibliografie 240.

Vechea orgalf.zare a Tarilor Romane. Vechea xwastra cultura 242-263

Numele poporului si al Orli 242. Domnul 244. Dregatorii245. Judetele 246. Orasele satele 246. Organizarea militara248. Clasele sociale 256. Organizarea bisericeasca 256. Vecheacultura. Istoriografia 259. Arta 261. Bibliografie 262.

Tarile Romane in veacul al XVI-Iea . . 264-283

Muntenia 264. Moldova 269. Petru Rare; 272. Alexandru La-pusneanu 279. Ion Voda cel Viteaz" 280. Principatul Tran-silvaniei. Reforma religioasa 281. Bibliografie 283.

Starea politica, socials, economics culturall a Romani lorin veacul al XVI-Iea . 284-298

Starea politica 285. Situatia socials si economics 285. Stareaculturala 287. Istoriografia 290. Tiparul 294. Arta 297. Bi-bliografie 297.

Mihai Viteazul 299-317

Originea lui Mihai. Cariera sa ca boier 299. Inceputul dom-niei. Riscoala impotriva Turcilor 300. Campania din 1595.Lupta dela Calugareni 302. Tratatul cu Imperialii. Noi luptecu Turcii 308. Cucerirea Ardealului 308. Cucerirea Mol-

Urmasii

Ii

i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I

Documents

Transcript of Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I