(fOlECîiA POVESTIRI ŞTIINTIFKO-aNTASTICE"!

M i H N E A M O I S E S C U

[OPlVIi iimiiiiE

V I O R E L B U R L A C U

alo, poliţia? arestaţi raza albastră!

* * * *

UI o _ 3

a •• oX o

=: i<£

u t: g • c

« o £: o *> eeuo.0.0

MIHNEA MOISESCU

Coleciia „POVESTIRI ŞTIINŢIFICO-FANTASTICE" edifafă de revista

• lehnica Anul XIII 15 septembrie 1967

Născuf în anul 1930, urmează liceul în oraşul RJmnicu-Sârat, apoi Institutul de teatru. Este actor al Teatrului „Constantin Nottara" din Bucureşti.

Debutul editorial are loc în 1961, cînd publică volumul pen-tru copii „Aripioară de argint". Urmează apoi cărţile pentru tineret : „Penifa are virful ascuţit" (versuri satirice), „Nemaipomenitele aventuri ale lui Fă-nel", „Intr-o seară de primţi-vară' şi volumele pentru mo,-turi : „Tărie", „Încercarea", „Ei iubeau viafa".

Colaborează la reviste, la radio şi televiziune.

In ultimul timp î/ atrage toi mai mult literatura de anticipaţie. Publică, în anul 1966, volumul de povestiri şliintifico-tantastice „Copiii stelelor". Are în pregătire un roman de anticipaţie.

MIHIMEA MOISESCU

COPLEŞITOAREA AMIilRE Întins in fotoliul a cărui jormă se mula după cea a trupului

său, Sav îşi privea jix miinile. De cînd se afla în Sanatoriul Cosmic Carpatin deveniseră centrul atenţiei sale. Le privea cu sentimentul că are In faţă nişte obiecte ciudate, nemaivăzute, cu care — ştiind că vor face parte integrantă din viaţa lui — trebuia neapărat să se familiarizeze. Sentimentul acesta izvora din gindiil că pielea care ii acoperea braţele şi cea mai mare parte a corpului era sintetică. Altfel, după ce se trezise din somnul artificial prelungit patruzeci şi opt de ore de la operaţie nu avusese nici o senzaţie specială. Nici ca aspect pielea sintetică nu se deosebea de cea naturală. Totuşi numai faptul că ştia ce i se întimplase în timpul operaţiei ii crea senzaţia stranie şi teribil de neplăcută că trupul său se contopise cu o fiinţă străină. Medicul care îl îngrijea in mod special îi spusese, cu vădită satisfacţie, că pînă atunci nici un om nu suferise o atît de masivă înlocuire a pielii naturale cu cea sin-

•tetică. — Sînt deci un om sintetic ! — Să nu exagerăm ! replicase medicul, rizînd. Ca să meriţi o

atît de interesantă titulatură ştiinţifică ar trebui să ai sintetică nu numai pielea, ci şi jumătate, cel puţin, din muşchi, oase şi organele interne. Abia atunci ai putea să te mîndreşti, într-adevăr, cu titlul de „07n sintetic".

— Mulţumesc, prefer să rămîn modest, mormăise Sav. Acum, întins în fotoliul de un alb mat, odihnitor, îşi privea fix

palmele. Dar îşi dădu deodată seama că face asta numai dintr-o obişnuinţă devenită, după operaţie, tiranică. De fapt, pielea sintetică ajunsese să-i fie atît de familiară încît nu-i mai provoca sen-taţiile dinainte. Se simţi parcă eliberat, îşi simţi eliberate roiurile de gînduri, pînă atunci înrobite de unul sin'gur, atolstăpînitor. „Azi e Ziua Preamăririi Omului!" — îşi zise şi parcă pentru prima oară de la accident simţi că trăieşte din nou într-un timp bine delimitat. Într-adevăr, era sărbătoare. Ziua Cinstirii Omului, cînd, în memoria marilor conducători, savanţi, artişti, se organizau nenur mărate manifestaţii publice. Îşi aminti multe a-^emenea zile, mat ales. din anii tinereţii. Pe atunci, la fel cu majoritatea semenilor săi, îfi îndrepta gîndul spre un Om din milenara istorie a umanităţii, spre un Om pe care îl admira în mod deosebit. „Astăzi către cine să-mi îndrept gîndul ? la să-mi reamintesc favoriţii din tinereţe >.".

Uar, in locul unui nume, ni nieiiioiie i se contura o imagine cu aspect de stampă foarte veche, o imagine zărită cine ?tie cînd, re-prezentînd un om pe rug. „Giordano Bruno ! De ce mi-am amintit tocmai de el ? Nu ştiu ca in tinereţe să fi făcut parte dintre aleşii " t e i " . La un moment dat imaginea se a7nmă parcă; flăcările începură să dănţuiască in jurul omului pe care trebuiau să-i mistuie şi Sav aim brusc cutremurătoarea senzaţie că el era cel de pe rug. Ca şi cînd s-ar fi agăţat de o salvare, ocliii căutară cu febrilitate palmele şi acum prezenţa pielii .lintetice il linişti in oarecare măsxirâ-

„Mă mai obsedează Occidentul" — işi zise. Vru să şteargă din minte imaginea cu aspect de stampă cu care se contopise parcă, pentru citeva clipe, pînă la durere, dar nu reuşi. Deodată flăcările din închipuire căpătară proporţii gigantice, şi Giordano Bruno apăru dintre ele îmbrăcat in cel mai perfecţionat costum de protecţie. Stupid de care fusese legat se transformă intr-o cosmonavă. Străvechiul om de ştiinţă trecea prin peripeţiile prin care trecuse el, Sav, în timpul salvării unei nare astrale atrase tot mai mult spre infernul de foc al unei stele. .\stronauţii, blocaţi in interior, in imposibilitate de a se salva cu microrachetele, lansaseră semnale de alarmă, care fuseseră recepţionate de o cosmostaţie de salvare. In ajutorul lor venise Sav şi, in timp ce executa operaţiile exterioare de deblocare a trapei, se legase de 7iavă, aşa cum era legat acum Giordano Bruno.

„O să te arzi, bătrine, ca şi mine ! O să te arzi cu tot costumul tău ultraperfecţionai ! Măcar de-ai avea norocul pe care l-am avut eu ; să termini ce trebuie terminat. Pe urmă poate or să te aducă aici. Au destulă piele sintetică .şi pe cuvînt că e mai frumoasă decit cea naturală".

Giordano Bruno şi flăcările care îl imbăiau pieriră brusc. Pentru o clipă lui Sav ii păru rău. Pe urmă işi zise însă indirjit ; „Gata ! Nu trebuie să mă mai gîndesc la toate astea ! Mai bine fii atent la nervi, Sav, băiete... Pare-se că s-au cam pîrlit..."

Ca să-şi scliimbe definitiv direcţia gîndurîlor, apăsă butonul de pe speteaza fotoliului şi in încăpere se închegară fulgerător imaginile unei emisiuni televideo. Erau peisaje dintr-o planetă recent descoperită. Filmul se termină curînd şi crainicul (de data asta un om, nu crainicul-robot) anunţă ;

— Peste şaizeci de secunde e „Ora luminii depline". (Aşa denumise Un poet ora 12 din Ziua Cinstirii Omului ş i denumirea se oficializase.)

In ritmul bătăilor unui metronom, staţia începu să transmită primele note din „Imnul Pămintenilor". Imagini reprezentînd oameni celebri se succedau, printr-un ingenios montaj, în aşa fel încit aveai senzaţia că un chip se naşte din altul.

„Eroism... O noţiune cu sensul evoluat de-a lungul vremii aproape pînă în esenţă — , se trezi Sav gîndind. Intr-o formă primară, noţiunea aceasta era strîns legată de forţa fizică, de capacitatea unora de a-şi îngenunchea semenii, de cruzimea lor. Apoi... Cred că abia în epoca socialismului noţiunea de eroism a căpătat valenţe noi, profund umane, atunci cînd a apărut atît de omenescul titlu de «Erou al muncîiy\ E mult mai greu să găseşti in tine forţa de a lupta cu îndoielile, cu nereuşitele inlr-o cercetare ştiinţifică.i

care durează ani .fi ani decit s â - f i rişti viaţa citeva ore coborind in craterul unui vulcan gata să erupă... Cu toate că şi riscarea conştientă a vieţii pentru scopuri fundamentale, nobile este, obiectiv vorbind, un act de eroism, acordind poate noţiuni, în acest caz, ceva mai mult din vechile ei sensuri. Interesant e că această formă de eroism, care include riscul vieţii, a atras în mod deosebit tineretul şi-l atrage încă... De fapt... e explicabil ; spectaculosul a fermecat totdeauna tinereţea... Dar după ani..."

Monologul acesta interior, prin care, poate în mod inconştient, voia să se pregătească pentru „Ora luminii depline", fu întrerupt brusc. Din imaginea tele ţişniră razele orbitoare ale unui puternic soare de vară. După citeva secunde, izvorînd parcă din lumina solară, se închegă chipul brăzdat de riduri al unui bătrin, pe care scinteiau insă nişte ochi de o fascinantă vioiciune. Era preşedintele „Comitetului pentru decernarea titlului de Erou al Umanităţii Terestre", un savant celebru.

— Vă salut, păminteni! E „Ora luminii depline". Ca in flecare an, comitetul pe care il prezidez a acordat titlul de erou după numeroase consultări cu oameni ce locuiesc pe Terra sau pe alte planete, pe staţii inter galactice sau nave cosmice pornite în lungi călătorii. Titlul a fost conferit...

Rosti intîi numele unui savant care, după cercetări de peste douăzeci .şi cinci de ani, reuşise să afle noi taine ale antimateriei şi să le sintetizeze in legi pînă atunci necunoscute. Şi unui poet i Se acordase titlul, unui poet care, în pragul bătrîneţii, se îmbarcase pe o navă inlergalactică cu dorinţa de a cînia cit mai veridic faptele noilor Columbi cosmici.

La un moment dat, preşedintele i.şi întrerupse insă expunerea atît de curgătoare şi, după o scurtă pauză, rosti cu glasul parcă puţin schimbat:

— Peste două luni se împlinesc patruzeci de ani de la înfiinţarea primei cosmostaţii de salvare. Ar fi inutil să amintesc citi oameni datoresc viaţa „salvatorilor-cosmici" (şi eu mă )mmăr printre datornici), ar fi inutil pentru că toate acestea sînt binecunoscute...

Sav asculta CM O extremă atenţie şi fiecare cuvint ii mărea neliniştea, invecinînd-o cu teama.

— Comitetul nostru a fost in unanimitate de acord să decerneze titlul de erou celor trei oameni care au format personalul primei staţii cosmice de salvare. Doi dintre. ei, Ree Ia şi Venin Raad, au pierit în timp ce-şi făceau datoria. Li se decernează titlul „post-mortem". Pe cel de-al treilea pionier-salvator ne bucurăm însă că-l avem în mijlocul nostru, la fel de neobosit ca acum patruzeci de ani. Este Sav Aţiu, care, pe lingă nenumăratele misiuni de salvare, a dus şi o susţinută activitate pentru dezlegarea tainelor a .şa-ziselor „Zone mute şi oarbe" din Cosmos. Meritele sale ştiinţifice...

Sav nu mai înţelese nimic din restul cuvintelor, nici nu le mai auzi măcar. I se anesteziaseră parcă toate simţurile. Buzele i se mişcau, dar nu reuşeau să scoată nici un sunet. In schimb, în creier i se rostogoleau, tăvălug, citeva cuvinte ! „Asta nu se poate ! Asta nu se poate .'" Peste cinci minute, reporterul care veni să-i ceară un interviu se trezi în faţa unui om derutat, speriat chiar. Tolu.fi

nu şovăi să pună una dintre clasicele întrebări — „ c l a s i c e " prin.-vechime ! — ale ziariştilor :

— Cum ai primit vestea că ţi s-a decernat titlul ? Sav işi fixă ochii asupra lui atit de absent incit reporterul o u »

senzaţia că iwbeşte urmi orb şi surd. Dar cum medicii il încredinţaseră că pacientul se simte perfect, repetă întrebarea cu un ton mai insistent. De data asta, Sav tresări, faţa i se crispa şi vintele i se rnpscră de pe buze cu vădite eforturi.

— Eu... In cazai meu... liiscul pe care il implică o meserie cum e a noastră nu înseamnă eroism... De asta trelmie să refuz...

— Să refuzi titlul ? ! ingină reporterul Imimăcit. — Sînt obligat, înţelegi ?f C>-l>li-gat !... Te rog să tran.';miţi asta

oamenilor... Vestea stirrii senzaţie. Era pentru priina oară cînd cineva re-,

fuza inalla distincţie. Se anunţase că Sav va da o explicaţie în cadrul unei emisiuni tele care trebuia să aibă hjc la ora douăzeci şi unu. Şi in seara Zilei Cinstirii Omului milioane de pămînteni zăriră chipul unui bărl>at trecut de mijlocul vieţii, nn ol>raz parcă cioplit, pe care il insufleţeau doar tainice umbre .şi lumini, aşa cum poate fi aparent insufleţil chipul unei statui printr-un savant joc al luminii proiectoarelor. Priiindu-l, ai fi fost tentat să spui că ai în faţă un om deplin stăpin pe sine, dacă ochii pierduţi parcă in adincul orbitelor n-ar fi trădat o nesiguranţă născută din gînduri cliinuitoare. Totuşi vocea lui Sav, dorind parcă să contrazică ochii,. sună cit se poate de calm :

— Vă sint dator o explicaţie, începu el. Adică... nu atît o explicaţie cit o mărturisire. E o datorie foarte veche pe care n-am avut pînă aciim curajul s-o plătesc. Astăzi cinstea pe care mi-aţi acordat-o a marcat însă scadenţa definitivă... Voi încerca să fiu cit mai concis şi mai ales cit mai obiectiv... Voi încerca... De mult, cu aproape treizeci de ani în urmă, am iubit o fată, rosti apoi cu aceeaşi voce prea calmă -şi uniformă ca să nu trezească bănuiqla că era doar ma.u-a siib care căuta să ascundă o mare emoţie. Era o fată frumoasă, în accepţia cea mai deplină a cuvîntului. Vă gîndiţi poate că spunînd aceasta calc de la bun început promisiunea de « fi obiectiv. Atunci ar trebui insă să fie suspectaţi de lipsă de obiec" tivitate toţi cei care o zăreau, bărbaţi sau femei, pentru că nu cred ca vretinul să nu se fi simţit aproape şocat de neobişnuita şi stro" nia frumuseţe a Lianei. Am cunoscut-0...

Mulţi dintre cei care vizionau emisiunea de televiziune avură senzaţia că vorbele lui Sav se transformă în imagini puternic evocatoare ale unor locuri, oameni şi întîmplări vechi de aproape treizeci de anL Nu, nu le venea de loc greu ascultătorilor să-ţi irt-chipuie...

Uriaşul amfiteatru al Palatului Tinereţii. De pe cele două estrade ridicate faţă in faţă pe coloane spiralate de sticlă, din interiorul cărora se revărsa lumina în două nuanţe diferite, una tin-zînd spre portocaliu, cealaltă spre mov, se înfruntaseră, timp de aproape trei ore, două concepţii despre dragoste. Discuţiile fuseseră

animate, la ele participaseră, in afara referenţilor principali, foarte mulţi dintre tinerii spectatori, precum şi oameni mai virstnici, invitaţi de onoare sau simpli musafiri ai Palatului Tinereţii. Totdeauna erau animate „adunările discuţiilor libere", in care se dezbăteau cele mai diverse probleme ştiinţifice sau filozofice.

Sav rătnăsese un consecvent participant al acestor adunări şi după terminarea studenţiei şi chiar acum, cînd împlinise treizeci şi doi de ani. Uneori nu putea fi de acord cu părerile tinerilor participanţi la discuţii, i se păreau prea demonstrativ avangardiste, mai ales cînd era vorba despre concepţii cu privire la filozofia vieţii cotidiene. Totuşi nu luase niciodată cuvintul. Se socotea, mai mult chiar decit îl socoteau ceilalţi, un om retras, timid. In ultima vreme i se năzărise chiar că la cei treizeci şi doi de ani pe care îi avea începuse să nu-i mai poată înţelege, aşa cum ar fi trebuit, pe tinerii de optsprezece sau douăzeci de ani. „Altă generaţie, alte idei... Poate că unele dintre ideile mele li s-ar părea învechite celor mai mulţi dintre ei... De aceea war avea sens sa mi le expun..." Sav era un taciturn, însetat insă să asculte discuţii furtunoase, un om „închis", dar dornic de a se afla în mijlocul multor oameni, mai ales tineri. Socotea că face parte dintre cei pentru care „viaţa intimă" n-are nici o importanţă, dintre cei care sacrifică absolut totul pentru ştiinţă — fizica, în cazul săM —, căreia i se dedicase. Cunoştea mulţi sai'anţi cu o uriaşă pasiune pentru ştiinţă, dar despre viaţa lor particulară ştia foarte puţine lucruri sau chiar nimic şi nici nu încercase să afle, pentru că ii plăcea să şi-i închipuie drept nişte „savanţi absoluţi", fără „preocupări parazitare", cum ar fi, de pildă, dragostea. Şi el işi impunea să se socotească tipul „savantului absolut", pentru care dragostea nu poate însemna decît o „activitate deconcentrantă". Succesele pe care le obţinuse în ştiinţă îl îndreptăţeau să aspire la titlul de „savant", cit despre adjectivul „absolut," in înţelesul pe care i-l acorda el, gîndea că o să şi-l poată adăuga fără prea mari eforturi, datorită felului său „firesc" de a fi. Cînd aflase că subiectul disctiţiilor din ziua aceea este „Dragostea, un sentiment etern" voise să nu mai intre în Palatul Tinereţii. Pe urmă se răzgîndise însă, spunîruîu-şi: „La urma urmei, am nevoie de o destindere după atitea ore de muncă şi e ştiut că o comedie te poate destinde mai bine ca orice.'" In spatele acestei ironii se ascundea, de fapt, curiozitatea de a afla cum se poate discuta în public despre un sentiment atît de intim.

Cele două tabere ale vorbitorilor n-au avut de data aceasta nici o divergenţă „de fond". Părerile diferite se refereau mai ales la „felul de exprimare a dragostei", la „mijloacele de a păstra prospeţimea acestui sentiment", la „problema lucidităţii % dragoste", dar de negat, sau de minimalizat importanţa dragostei, nici gînd ! E drept că părerile care se exprimau — uneori „noutăţi" de mii de ani cunoscute, debitate însă cu tonul marilor descoperiri — ar fi putut să pară, în oarecare măsură, chiar ridicole dacă pasiunea, sinceritatea vădită a celor care luau cuvintul n-ar fi anulat o asemenea impresie. Faptul că nu numai tinerii, ci şi cîţiva oameni mai vîrstnici care participaseră la discuţii nu se sfiiseră să dea exemple din propria lor experienţă în dragoste născuse pentru Sav o întrebare : „Sînt făţarnici sau uşuratici de

pol iJorbi cu atila dezinvoltura : ori xcntiiiieidclc lor sint, in-tr-adevăr, atit de puternice incit suportă să fie mărturisite în gura mare ? .'" întrebarea il mai tulbura cînd, după terminarea adunării, ieşi din amfiteatru printre idtimii. In uriaşiil hol circular, tinerii, adunaţi in grtipuri, continuau discuţiile din amfiteatru la un mod mai intim. Sav se apropie de un grut>, atras tocmai de glasul ridicat şi teatral al unui tînur uscăţiv, cu ochi mongoloizi şi păr lung, cînepiu, ce dădea impresia că ar fi o perucă rudimentar confecţionată. Mişcările lui repezi, frinte, erau într-un total dezacord cu expresia ochilor sau, mai precis spus, cu lipsa lor de e.rpresie. Păreau nişte ochi de sticlă, însufleţiţi doar de lumina exterioară. Alături de el, o fată şi un băiat, amindoi de vreo şaptesprezece ani, îl ascidtau cu admiraţie demonstrativă, fnarte contra.':!antă fată de zimbetele evident ironice ale celorlalţi din grup.

— ...şi va ajunge omul la rohiptatea pur spirituală a dragostei, cînd plăcerile cărnii vor fi socotite înjositoare. Acea dragoste, căpă-tind sensuri .sublime, vn fi cii adevărat pe deplin „umană".

Sav inţele.'<e că usciilirnt era un reprc-.eulivil al curentului „dragostei pur spirituale", unul dintre curentele ultraavangardiste cu şanse nule de supravieţuire.

— De ce n-ai luat astăzi cuvintul în adunare. Mnon, il întrebă cineva pe predicator. Se desliătea doar problema fundamentală a „filozofiei" tale.

— Oarnenii, in marea lor majoritate, s'nit. conştient sati inconştient, trit)utari conservatorisntulni, nu pririie.tc cu uşurinţă ideile prea înaintate. Ideile înălţătoare, îndrăzneţe se transmit mai uşor. mai convingător, direct de la om la om, decît prin dis-• cursuri puIHice.

— Ba te temi că ideile tale sînt uşor de combătut, te temi să nu dei'ii ridicol in mod public. Oamenii vor să aibă copii, Moon, copiii lor, nn fabricaţi sau semifatiricaţi de ştiinţă, chiar dacă ştiinţa ar ajunge la această performantă.

— Concepţie depăşită, „mărunt famili.'ită". Omul viitorului trebuie să se ridice...

Contimiind să vorbească repede, cu o uşurinţa care trăda mai curînd o lecţie învăţată papagaliceşte decît talent oratoric, Moon arunca priviri tot mai dese spre Sav.

„Işi inchipuie poate că a găsit în mine uti viitor adept, pentru că nu mă vede zîminnd ironic — se enervă Sav. Cap pătrat! Tot ce susţine nu-s decit aberaţii, nişte prostii evident antiştiinţifice.

— M-am întrebat adesea dacă ar fi posibil ca un bărbat de pe planeta noastră să se îndrăgostească de o femeie diutr-o altă lume, continuă patetic uscăţivid predicator al „dragostei pur spirituale". Am ajuns la convingerea că s-ar putea, chiar dacă femeia aceea ar avea o altfel de constituţie fizică decît a pămîntenelor. Sînt convins că, deşi în imposibilitate de a se „iubi" trupeşte, animalic, cei doi ar ajunge la o dragoste de mari profunzimi, de fapt la dragostea esenţială, purificată de dorinţe înjositoare, atiugînd pragul sublimului prin...

8 —'. :

— Deocamdată făd că tot după o fată de pe bătrina noastră Terra iţi lunecă ochii, Moon, il apostrofă un băiat din grup, ară-tind cu capul in direcţia lui Sav.

Intorcindu-se,. Sav înţelese că toate priinrile „predicatorului", care crezuse că .ie îndreptau spre el, o căutaseră pe fata ce stătea la nn pas in spate.

— Se pare, stimate Moon, că nu eşti de loc atît de imun în faţa „ispitelor fizice", cum încercai să ne convingi. Ce e drept, in cazul acesta e şi o „ispită" tare greu de învins, spuse un alt băiat, privind-o fascinat pe tinăra de Ungă Sav, aşa cum o priveau, de altfel toţi ceilalţi din grup.

Vădit jenată, fata se depărta repede. — Ţi s-a părut poate că zăreşti un înger coborit din al zecilea

cer. Moon, siMise cineva, cu care ai putea pune in practică înălţă-toarea teorie a „dragostei pur spirituale".

Toţi tinerii din grup începură să ridă, pînă -şi cei doi „adepţi" ai lui Moon. Numai Sav nu rîse, pentru că, de fapt, nici nu auzise ironia. Toată atenţia lui zburase brusc spre fata care se depărtase. Se trezi pornind pe urmele ei, fără să-şi dea bine seama ce face. O ajunse pe platforma de aterizare şi urcară in acelaşi aerobuz. Din scurta privire pe care fata i-o aruncă işi dădu seama că îl recunoscuse. Speriat parcă, se depărta de ea cit mai mult, ajungind pînă Ungă u.şa de coborîre. Era hotărît să nu mai întoarcă nici o clipă capul. Dar hotărirea i se zdruncină curînd. Avea senzaţia că privirea fetei ii arde ceafa. Nemaiputind să se stăpînească, se întoarse şi-i întîlni, într-adevăr, privirea. „Ce frumoasă e .'" Gîndul acesta, care abia acum se închega pe de-a-ntregul, ii crea senzaţia că-l pln-deşte un pericol necunoscut, ascuns poate în ochii aceia prelungi, umbriţi, cu sclipiri ameţitor de schimbătoare. „Cobor la prima staţie .'" — îşi propuse. Nu coborî însă nici la prima şi nici la următoarele. Dar capul nu şi-l mai întoarse. încremeni în apropierea u.şii, fără să ştie ce urmăreşte. N-ar fi putut aprecia nici cu aproximaţie de cit timp zburau cînd atizi din spate, în imediata lui apropiere, o voce bine timbrată, intrebînd :

— Te rog să-mi spui ce părere ai avut ?

înainte de a-şi întoarce privirea. Sar ştia că fata din Palatul Tinereţii îi pusese întrebarea.

— La ce... la ce te referi ? reuşi să îngînc. — La discursul lui Moon... Aerobuzul ateriza înainte ca Sav să poată răspunde şi fata

coborî fără să-şi ia rămas bun. Asta îi permise să presupună ca aştepta s-o urmeze. Coborî şi păşiră alături pe o cărăruie asfaltată. Era o noapte invadată de lumina Lunii. Mirosea a pămînt umed, a fin, un miros care il ameţea puţin pe citadinul Sav, pe fizicianul care îşi petrecea nenumărate ore în laborator.

De o parte şi de alta a cărăruii îşi întindea Isrg aripile, cîmpia. In faţă, la vreo două sute de metri, sclipeau, nu prea puternic, lumini. • «

„E un cătun solar... îţi zise Sav. Mulţi socotesc o fericire că locuiesc in aceste microoraşe zvirlite parcă la intimplare pe cimpie, pe dealuri sau pe cine ştie ce povirniş de munte. Şi poate că o u dreptate...

Se gîndea la toate acestea cu un scop precis; ca să nu mai simtă jena care începuse să-l stăpînească. Nu ştia ce să spună, aşr tepta ca fata să reia discuţia, dar ea tăcea. După o vreme îndrăzni s-o privească aproape pe furiş. Ridicată spre Lună, faţa fetei părea o ireal de frumoasă mască de argint. Sav avu din nou sentimentul că ar trebui să fugă, ca să scaj)e de un pericol necunoscut, şi poale că ar fi făcut-o chiar dacă fata n-ar fi rostit :

— Acolo, pe Lună, se află cineva care îmi e foarte, foarte drag...

„Acum o să-mi spună că e vorba de bărbatul pe care-l iubeşte. Cochetează sau poate că vrea să mă umilească şi să mă pedepsească în felul acesta pentru că am venit după ea... Dar, la urma vrmei, nu eu i-am vorbit primul! Poate că vrea să se joace, aşa cum se joacă pisica după ce o p n n s şoarecele. Numai că eu nu sini şoarece şi..."

Nu apucă să-şi termine gîndul, c6 o auzi continuind: — Tata... lucrează la uzina lunară III de prelucrare a tiraniu-

lui... E un om straşnic tata. Crede-mă ! Sav simţi o mare uşurare şi se trezi rizind. — De ce rlzi ? 11 întrebă ea, surprinsă. Risul se frinse brusc. — Aşa... Fără nici un motiv precis... E caraghios... lartă-mă... — Pentru ce să te iert ? Nu mi se pare nimic caraghios. Îmi

plac oamenii care rîd cu uşurinţă... poate tocmai pentru că nu fac parte dintre ei.

„Şi eu cu atît mai puţin.'" gîndi Sav, dar nu fu în stare să-^i rostească tare gîndul, deşi ar fi vrut.

— Nu mi-ai răspuns însă la întrebare ; ce părere ai despre teoriile lui Moon ?

— Prostii! — Mda... Aşa le socotesc şi eu... sau, în orice caz, exagerări

duse pînă la limitele absurdului. Totuşi, întrebarea aceea pe care zicea că şi-a pus-o... Oare ar fi in stare un bărbat de pe planeta noastră să se îndrăgostească de o femeie a altei lumi, dacă ar şti că dragostea lui nu s-ar putea niciodată împlini... trupeşte ?

— E o întrebare fără sens 1 Deocamdată legătura cu alte fiinţe raţionale a rămas de domeniul fantasticului. Deci întrebarea e pur ţi simplu absurdă şi orice răspuns am încerca să dăm ar fi la fel de lipsit de sens.

— Permite-mi să te contrazic. Ar putea să aibă totuşi un sens dacă ne-ar ajuta să micşorăm cit de cit uriaşul semn de întrebare care a fost şi a rămas dragostea.

— E un semn de întrebare pe care nu l-am folosit niciodată tn ortografia vieţii mele.

— Poate că l-ai transformat intr-umd de exclamare.

10 , — -)

— Nu ! pur şi simplu l-am exclus. Fata il privi îndelung, apoi il întrebă cu voce coborită I — Vrei să spui că n-ai fost niciodată îndrăgostit 7 — Exact. — Se poate... Nici eii... Dar n-o să susţii că n-ai dorit... că wit

doreşti să fii! — Şi totuşi ăsta este adevărid ! — Nu te cred ! Acum am impresia că eşti la fel de prefăcut ca

şi Moon, deşi poate nu-ţi dai seama, aşa cum probabil nu-şi dă nici el, sau nu vrea să-şi dea seama. Eşti mult prea tinăr ca să n» doreşti să...

— Ba nu sînt de loc „mult prea tînăr" şi, afară de asta, ntţ chiar toţi tinerii sînt obsedaţi de „uriaşul semn de întrebare al dragostei". Se găsesc semne de întrebare mult mai importante care cer răspuns. Şi pe mine Sieste „semne" mă interesează.

Sav tjorbea cu o indirjire pe care ar fi vrut s-o socotească fermă convingere, dar care răminea numai indirjire.

Fata îl privii îndelung, de parcă ar f.i dorit să-i ghicească gin-durile, apoi îl întrebă cu o voce în care se topeaţi curiozitatea, enervarea şi poate o picătură de cochetărie :

— Atunci... de ce ai coborit după mine ? întrebarea era aşa de directă şi de firească încît lui Sav îi /««

imposibil să răspundă imediat. Asta il enervă şi cînd vorbi, în sfîr-şit, glasul .sună rece, duşmănos aproape :

— îmi puseseşi o întrebare... Şi pentrti că ai coborit... N-ar fi fost politicos...

— Aşa... rosti fata, cintînd cuvintul şi căutind poate, in felul acesta, să-şi ascundă surpriza neplăcută. Atunci... răspunsul l-ai dat... de fapt... nici nu l-ai avut... aşa că...

— Perfect logic ! Bună seara. Sav vru să plece, dar se răzgindi şi mai rămase citeva clipe ca

să spună rar, apăsat, răutăcios : — Eşti foarte frumoasă, neobişnuit de fiumoasă şi în acelaşi

timp conştientă, mult prea conştientă de asta. Recunosc: pentru moment am fost impresionat de frumuseţea ta, ca de orice lucru neobişnuit. Dar „momentul", fie el cltiar artificial prelungit, ca în cazul de faţă, rămîne totuşi... un moment! Bună seara.

Intorcindu-se brusc, porni spre staţie. Deodată o auzi strigîndu-i:

— In fiecare zi cobor aici în jurul orei nouăsprezece. Sav încremeni locului, apoi o rupse la fugă şi năvăli în aero

buzul care tocmai ie pregătea de decolare. Pe Liona n-a mai văzut-o apoi aproape «« an. Işi impunea să nu,

se mai gîndească la ea, dar nu reuşea. O vreme nu s-a mai dus la Palatid Tinereţii, ca nu cumva s-o intilnească, apoi a început să frecventeze iarăşi „adunările discuţiilor libere" chiar mai de» decît înainte, tocmai pentru că spera s-o revadă, deşi n-ar fi recunoscut asta pentru nimic în lume. Ca să se „imunizeze" a încercat şi altă metodă ; îi făcea Lionei — pe care pe atunci nici nu ştia cum o cheamă — un portret moral foarte defavorabil! „E, desigur, o

n

inginifală, o cochetă căreia ii place să-i vadă pe toţi bărbaţii tirindu-i-se la incioare. O ţemeiuşcă ţi atita tot, deşi neobişnuit de frumoasă, care ar fi o adevărată pacoste pentru un om de ştiinţă. A strigat atunci după mine numai din dorinţa de a mă vedea umi-lindu-mă, aşteptind-o. N-o să aibă insă niciodată această satisfacţie, işi zicea, incercind să se socotească ferm hotărit. Adevărul e însă că dacă ar fi .ştiut in ce staţie coborîse cu Liona n-ar fi putut să se stăpînească şi ar fi aşteptat-o. Dar cînd fuseseră împreună în aerobuz şi după ce se despărţiseră zburase fără să ştie încotro. Şi ca să ia la rind toate staţiile microcarticrelor şi să aştepte in fiecare zi la orele nouăsprezece ar fi fost o adevărată nebunie. Nu i-ar fi ajuns nici doi ani. O vreme l-a tentat totuşi şi această soluţie... Trecuse aproape un an de cind o intilnise pe Liona şi îi era cu neputinţă s-o uite. I.şi amintea chipul ei cu o claritate aproape nefirească după atîta vreme. Şi-o amintea mai ales aşa cum arăta pe cimp, in lumina lunii. Cîteodată se gîndea că totul nu fusese aecit o Jarsă a imaginaţiei.

In vremea aceea se pregătea prima expediţie spre una dintre „zonele mute şi oarbe" ale Cosmosului. Cei peste patruzeci de membri — printre care .fi Sav — se strînseseră într-o sală a „Căminului Cosmic". !şi făcu apariţia şi eminentul profesor Ravat, condu-cătOTid expediţiei. Vocea lui cu irlbraţii de clopot trezi ecourile sălii:

— Daţi-mi voie să vă prezint pe cea mai tinără membră a expediţiei noastre, pe Liona, specialistă in astrocomunicaţii şi astroarheologie, cea mai bună studentă pe care am avut-o în ultimii ani.

Intrarea Lionei stirni un murmur de admiraţie, provocat, desigur, mai mult de frumuseţea decit de calităţile ei ştiinţifice pe care Ravat le prezentase cu atita entuziasm.

Apariţia fetei avu asupra lui Sav lui efect contradictoriu ; peste o uriaşă bucurie se suprapuse imediat senzaţia — pe care o mai încercase in faţa ei — că îl pindeşte o mare primejdie. Şi semaţia aceasta se întări, înăbuşindu-i parcă complet bucuria, cînd o auzi pe vecina sa de scaun, Aran, medicul expediţiei, spunind :

— Superbă fată ! Un exemplar care ar reprezenta în mod strălucit umanitatea terestră in faţa oricărei alte umanităţi.

— Să nu uităm că noţiunea de „frumos" e foarte aproximativă în cazul unor umanităţi despărţite de mulţi ani-lumină, replică Sav cu o indirjire care o uimi pe Aran. Apoi vocea de stentor a profesorului Ravat concentra atenţiile spre o singură direcţie :

— lată-ne adunaţi pe toţi cei care timp de citeva luni ne vom vedea zilnic, vom purta zilnic discuţii paşnice sau furtunoase, în contradictoriu, pentru că sper din toată inima că vor exista şi asemenea discuţii. Celor veseli şi simpatici le cer să rămină veseli şi simpatici, celor mai „închişi" şi, eventual, mai puţin simpatici, nu le

12 —

<•('(• să-şi schimbe firea, ci doar să nv devină antipatici. Cred că e j itva dintre condiţiile... ]

A b i a acuma il zări Liona pe Sav. Buzele ei bine conttirate, p c - i care sîngele le colora cu dărnicie, schiţară un zîmbet de plăcută sur- ; priză. Dar Sav nu apucă să-î vadă zimbetul, deoarece, de îndată ; ce sesizase că privirea fetei se va opri asupra lui, îşi fixase ochii \ pe stiloul policolor pe care il juca in palmă. Şi aşa rămase pînă /« j sfirşitul adunării, cînd auzi alături vocea pe care n-o putea uita de l aproape un an : !

— Imi pare bine că ne-am intilnit din nou. [ Ţîşnind in picioare, de parcă ar fi fost gata să o ia la fugă, {

Sav ingină : \ — Şi mie. _ l Liona il privi lung .şi zimbetul i se topi. ] — Nu se prea vede. Probabil că eşti incă supărat. — De ce-aş fi ? — Pentru că atunci cînd ai susţinut că nu te preocupă de loc

problema dragostei am spws că eşti un prefăcut. Acum cred îi/.'̂ '-i . — Afu prea mă interesează ce crezi în privinţa aceasta. Dacăl

ţii neapărat să discutăm, putem găsi un subiect mai interesant...)

Milioanele de oameni care urmăreau în faţa ecranelor de tele- j viziune destăinuirea lui Sav se văzură nevoiţi să facă un efort ca să 'j

audă o frază rostită in şoaptă, ca un gînd ajuns pe buze fără voie | j

— De fapt, chiar în clipa cînd o jigneam mi-am dat pe depliri l seama cit sint de îndrăgostit... Apoi vocea lui Sav crescu, căpătîni i iarăşi tonul acela neutru cu care povestise pînă atunci: Liona mi-a ' întors spatele. Era firesc... Eu am hotărît iarăşi să-mi înăbiLş cit ; mai curînd dragostea care nu putea să fie — aşa mă incăpăţînam j să susţin — decit o piedică în calea aspiraţiilor mele „majore",' Timp de trei luni abia dacă am schimbat cu Liona citeva cuvinte.' Atitudinea mea faţă. de ea, aproape făţiş duşmănoasă, nu putea să '• rămînă neobservată. Nimeni nu m-a întrebat însă care era motitml | comportării mele, nimeni nu mi-a făcut o aluzie măcar... Adică.., ] într-un anumit fel... }

— M-am gîndit că ar fi probabil foarte util să cercetăm simultan centura de perturbaţii audiovideo din jurul stelei J 14. De asio cineva trebuie să treacă de acest brîu şi să se instaleze pe umil dintre sateliţii ale căror orbite sint în bună parte apropiate şi aproximativ paralele cu marginile centurii de perturbaţii.

Toate acestea i le spunea lui Sav, profesorul Ravat, după aproape trei luni de la plecarea expediţiei de pe Terra. De două

13

săptămini se ajlau in imediata vecinătate a centurii de perturbaiii, pătrunseseră de citeva ori ţi în interiorul ei, făcuseră minuţioase cercetări, dar ajunseseră la o singură concluzie: tainele pe care votau să le dezlege erau mult mai de nepătruns decît îşi închi-puiseră.

— M-am gîndit să jac propunerea ca tu să pleci spre J. 14. . — V ă mulţumesc... vă mulţumesc mult, ingină Sav, copleşit de

neaşteptata bucurie. ; — tn caziil acesta n-au ce căuta mulţumirile. Te-am ales

numai din considerente ştiinţifice. Cînd e vorba de interesele expediţiei nu mi-e îngăduit să judec prin prisma simpatiilor sau antipatiilor. Şi, că să fiu sincer, deşi lucrăm alături de şase ani, n-aş şti în care categorie să te trec; printre oamenii simpatici? Ar fi oare adevărat ? Printre cei antipatici ? N-ar fi oare exagerat ?... Dar nu despre asta e vorba acum... Aşadar, eşti de acord să pleci ?

— Desigur! — Perfect. Iţi este insă strict necesar un ajutor. Voi propune ca

Liona să te însoţească. ~ Liona ? ! Nu ! Sav scăpă exclamaţia aproape ca pe un strigăt. Profesorul nu păru de loc surprins. 11 fixă insă cu o privire

care îi crea lui Sav neplăcuta senzaţie că i se citesc chiar şi cele mai ascunse gînduri. Ravat rosti apoi rar t

— Liona mi-a fost studentă şi pot susţine fără şovăială că e Un specialist de prim ordin in astrocomunicaţii. Afară de asta se pare că cei trei sateliţi ai lui J 14 sînt rămăşiţele unei planete pe care nu e exclus să fi existat viaţă în forme evoluate. Liona este şi singurul astroarheolog al expediţiei, lată motivele pentru care o propun. Dar dacă ai, într-adevăr, argumente serioase împotriva acestei propuneri te rog insistent să ni le aduci la cunoştinţă in adunarea unde se va lua hotărirea definitivă.

In adunare Sav nu se opuse insă in nici un fel ca Liona să-l însoţească, deşi ar fi făcut-o bucuros. Dar ii era imposibil să combată argumentele ştiinţifice pe baza cărora Ravat făcuse propunerea...

Înainte ca microracheta care trebuia să-i' poarte pe unul dintre sateliţii lui J 14 să-şi ia zborul profesorul Ravat îi şopti lui Sav : „Vreau să-ţi amintesc un lucru binecunoscut: de noi înşine este extrem de greu să fugim şi în majoritatea cazurilor e şi absurd". Sav. nu replică nimic, de altfel nici n-ar fi avut ce. Înţelese că profesorul îşi dăduse seama că în spatele indiferenţei sale demonstrativ afişate faţă de Liona se afla dragostea pe care voia s-o tăinuiască. Faptul că adevărul era cunoscut şi de altcineva îl îndirji şi hotărî — pentru a cita oară ?! — să se poarte cu Liona cit mai distant posibţl, reducind relaţiile lor numai la cele strict necesare misiunii ştiinţifice primite. Era o hotărîre pe care îi plăcea s-o soc6-tească de nezdruncinat...

(SFIRŞITUL IN NUMĂRUL VIITOR)

14 : i

VIOREL BURLACII

alo, po l i ţ ia? arestaţi raza albastră! REZUMATUL CAPITOLELOR. PRECEDKNTB

Fizicianul Richard Stone, celebrul descoperitor al elementului ««mtt stonit, e pe cale să sintetizeze uraniul cu ajutorul prestigioasei lui raze albastre omega. La experienţa decisiva urmează să ia parte şi sir LIoya Stephenson, preşedintele concernului „Mondial Uranium". Acesta msa este capturat de nişte necunoscuţi ; unul dintre ei, folosindu-se de cartea de vizită a financiarului, pătrunde în laboratorul savantului pe care *n-cearcă să-l răpească ; o scurtă luptă ; dereglarea razei albastre provoacă e explozie : un trup zboară pe fereastră, altul rămine neînsufleţit pe podea.

Poliţia primeşte un mesa.1 ciudat din partea Camelyei Stone, fiica savantului : „Alo, poliţia ? Arestaţi raza albastră !" ^

La locul atentatului sosesc comisarul Wim, detectivul Green şi sergentul Max.

Autorul din umbră al tuturor maşinaţiilor urzite împotriva Iui Stons este Elvis Rowen, patronul firmei „National Uranium" ; se pare însă c » tinărul ziarist George Verban a dat de un tir. Dar Rowen nu rămina inactiv...

Mergind fiecare pe altă pistă, poliţiştii şi ziaristul fac cunoştinţă ca necontenitele surprize ale vilei Stone.

Vedeta rapidă, pe bordul căreia Rowen se îndreaptă spre o insulA misterioasă, pescuieşte trupul narcotizat al Iul Stephenson.

La comisariat se prezintă Camely Stone alarmată de răpirea tatălui ei ; ea neagă Insă faptul că ar fi cerut telefonic ajutorul poliţiei. Intra timp la vilă, altă Camely Stone isi recunoaşte în cadavrul din laborator tatăl, dar dispare în momentul în care Green îşi dă seama că mortul na este doctorul Ricliard Stone.

După o serie de aventuri uimitoare petrecute In vilă, eroii noştri se angajează într-o multiplă şi teribilă goană aeriano-navalo-terestră. pe urma celor două Camely Stone şi a bandei de criminali. Toate pistele duo la o insulă artificială din largul Oceanului Atlantic. Dar nu aici se gaseşMi dezlegarea tenebroasei enigme legate de raza albastră.

(URMARE DIN NUMĂRUL TRECUT)

20 post-mortem cotriisar şef. Maî ' g ă s e ş t e to tuş i v r e m e p e n t r u o

s c u r t ă r u g ă c i u n e ş l - s i s t r î n g e S i m ţ i n d că totul s e r ă s t o a r n ă p u t e r n i o p l e o a p e l e . D a r p r e -în c l i p a c î n d a p ă s a s e c l a p a f a - supusul c a t a c l i s m în t î rz ie , ş i t a l ă , W i m se c o n s i d e r ă a v a n s a t W i m d e s c h i d e t e m ă t o r ochi i . S e . 15

săv î rş i se oare o m i n i m e ? Nu. P o l i ţ i s t u l îşi dă s e a m a că , a p â -s înd c l a p a g a l b e n ă , t r a n s f o r m a s e s u b m e r s i b i l u l î n t r - o n a v ă a e r i a n ă , c a r e , s m u l g î n d u - s e din v a l u r i , săge ta a c u m bezna , in-f r u n t î n d îna l tu l . Ş o c u l se d a t o rase , desigur , nepr i ceper i i lui W i m de a c o n t r o l a a p a r a t u l . A r f i t rebui t , p e s e m n e , să p r e g ă t e a s c ă în t r -un fel a m b a r c a ţ i a p e n t r u a c e a s t ă m a n e v r ă . Nu m a i a r e însă r ă b d a r e să c a u t e în m u l ţ i m e a sa de c u n o ş t i n ţ e v r e u n pr inc ip iu de f i^ică a d e c v a t s i tuaţ ie i şi redresează m i cul r e a c t o r , r educ îndu- i vite/.a superson ică , p e n t r u a se putea o r i e n t a . U n d e d i s p ă r u s e o a r e f a t a u r m ă r i t ă de el ? C e r u l î n c e p e să se l u m i n e z e . S o a r e l e îşi p r e g ă t e ş t e răsăr i tu l , i n c e n di ind v a l u r i l e de la or izont . S p r e nord se zăreş te pa ta m i nusculă a unei insule . W i m m a n e v r e a z ă cu t e a m ă c o m e n z i l e , a ş t e p t î n d u - s e la c i n e şt ie ce nouă surpr iză . Norocul însă îi sur îde iar ; W i m r e u ş e ş t e să c o n e c t e z e t e l e o b i e c t i v u l şi pe e -c r a n u l de bord vede insula de p a r c ă s -ar a f l a în a p r o p i e r e . U n f u r n i c a r de o a m e n i se ag i tă de colo-colo . P o a t e că aici a desc ins şi in t rusa , g î n d e ş t e b r a v u l c o m i sar şi din ilou f a c e un plnn de b ă t a i e a m ă n u n ţ i t . P ă ţ a n i i l e de p înă a tunc i îl f a c totuşi p r u d e n t şi p e n t r u p r i m a o a r ă îşi s p u n e că e mai c u m i n t e să nu a c ţ i o n e z e de unul s ingur şi să aş tepte e s c a d r i l a c a r e deco lase în u r m a lui.

W i m a p r o p i e m a i m u l t i m a g i n e a insule i : e o m i c ă f r î n t u r ă d e p ă m î n t i n u n d a t ă de o v e g e t a ţ i e l u x u r i a n t ă ; u n d e v a , în m i j l o c , e un lumin iş , /^colo, în j u r u l unui avion , o duz ină de inşi f o r f o t e s c . E v o r b a p o a t e c h i a r de a p a r a t i i l cu c a r e se f ă c u s e n e v ă z u t ă fa l sa f i i c ă a lu i S t o n e ş i - i j u c a s e r e n g h i u l cu

c e a s u l . D a r nic i u r m ă de f a t ă . O fi a s c u n s ă în vreo c a s ă . „Nici o c lădi i 'e nu se vede însă n i c ă i e r i " — îşi notează conş t i inc ios pol i ţ is tul în ne l ips i tu l său c a r n e t şi , t o c m a i c înd voia să a d a u g e „ni mic d e m n de s e m n a l a t " , î n c r e m e n e ş t e cu c re ionul în m î n ă . S e f r e a c ă la ochi , b u i m ă c i t . I m a g i n e a e totuşi c l a r ă . Nu e o i luzie opt ică : o c l ă d i r e iese din p ă m î n t . Da ! Da ! Ş i nu o c l ă d i r e o a r e c a r e , ci însăşi vi la S t o n e , ed i f i c iu l pe c a r e el îl c ă u t a s e , s c o r m o n i n d z a d a r n i c p ie t r i şul , a -colo , pe c o n t i n e n t . C a s a pe c a r e o luase cu asa l t . Totul i se p a r e o v iz iune de c o ş m a r . E, b i n e î n ţe les , de necrezut ca o c l ă d i r e să d i s p a r ă în t r -un loc şi să r ă s a r ă u n d e v a pe o insulă la a t î t e a su le de k i l o m e t r i d e p ă r t a r e , şi totuşi . . . C o m i s a r u l î n c e a r c ă să l i m p e zească c e v a din a c e a s t ă nouă e -n i g m ă , d a r un uruit greoi îi dă de ş t i re că e s c a d r i l a e a p r o a p e . î n t r - a d e v ă r , d i n s p r e sud, un grup de p a t r u b i m o t o a r e z b o a r ă cu iu ţea lă spre e l .

W i m c e r c e t e a z ă din nou u s c a tu l . F o r f o t a b a n d i ţ i l o r se t r a n s f o r m ă în p a n i c ă : des igur că v ă zuseră a v i o a n e l e . Dec i nu m a i p o a t e fi v o r b a do e l e m e n t u l sur priză . C o m i s a r u l ia l e g ă t u r a r a dio cu c o m a n d a n t u l escadr i l e i . T o t o d a t ă o b s e r v ă ca pe un f a p t d i v e r s că d e a s u p r a insule i se a ş t e r n e o c e a ţ ă a l b ă s t r u i e , c a r e a-c o p e r ă uscatul . W i i u a c c e l e r e a z ă şi porneş te în p i c a j , d a r „z idul " de c e a ţ ă îl r ă s t o a r n ă , n ă u c i n -d u - 1 . S p a i m a p u n e din nou s t ă -p î n i r e pe t e m e r a r u l c o m i s a r . Nu- i în s t a r e să p r i c e a p ă ce f e l de c e a ţ ă e as ta şi cum de a r e a s e m e n e a însuşir i pe c î t de n e a ş t e p t a t e , pe a t î t de n e e x p l i c a b i l e . V e c h i l e poveşt i cu spir iduşi r e î n c e p să-i f r ă m î n t e i m a g i n a ţ i a . D a r şi a c u m î n d î r j i r e a Iui e m a i p u t e r n i c ă d e c î t t e n t a ţ i a spre s u p r a n a t u r a l . W i m se n ă p u s t e ş t e 16

din nou spre insulă . Ke/.ultatul e ace laş i : a p a r a t u l p a r c ă s e î m p o t m o l e ş t e si e respins . D e s c u r a j a t de r e p e t a t u l insucces , c o m i s a r u l ia î n ă l ţ i m e , iese î n a i n tea escadr i le i , so pune în f r u n t e a ci şi, f r ă m î n t î n d u - ş i c r e i e r u l în c ă u t a r e a unei soluţi i , î n c o n j u r ă mis te r ioas a cupolă de cea ţă vioi ' ie. D a r iată că fumul a c e l a v io laceu î n c e p e să se d e s t r a m e . t reptal si în cur înd nu mai r ă m î n e dec î t un a b u r pal id şi t r a n s p a r e n t . „K m o m e n t u l .să a -t a c ă n i " — işi spune W i m . , ,A-c u m , c înd b l e s t e m a t a cupolă a d i s p ă r u t " . C o m u n i c ă c e l o r l a l t e a -v i o a n e h o t ă r i r e a luată . P r e g ă -t i n d u - s e să dea s e m n a l u l î n c e peri i o fens ive i , W i m c a u t ă locul c e l mai p r i e l n i c de pe s u p r a f a ţ a uscatului unde să-şi d e s c a r c e în c ă r c ă t u r a de foc, dar s i m t e că - l a p u c ă a p o p l e x i a : insula d i s p ă ruse a p r o a p e c o m p l e t . Un s ingur pet i c de pămîi i l , luminişul , r ă -mă.se.se deasu|)ra va lur i lor . A -colo, grupul de oan .eni se c ă ţ ă -rase pe t rupul av ionulu i . P r e a î n c e r c a t u l c o m i s a r e s t e la c a p ă tul răbdăr i i . î n c e p e să f o r m u leze t e x t u l demis ie i pe c a r e e decis s-o depună c h i a r în ziua a c e e a p ^ m a s a pre fec tu lu i de pol i ţ ie . Işi ş terge f r u n t e a î m b r o -b o n a t ă de sudoare . Deodată , din va lur i ţ î şneş te corpul a e r o d i n a m i c al unei n a v e c iudate , c a r e goneşte ca o n ă l u c ă p r i n t r e c e l e pa t ru b i m o t o a r e . Ş i ia tă că omul do a c ţ i u n e din W i m învinge . Uit înd de h o t ă r i r e a luată , c o m i s a r u l nu mai prege tă şi se pune pe u r m a fugarului , o rdo-nînd escadr i le i să- l secondeze cu toa tă vi teza. A m b a l î n d u - ş i la m a x i m u m m o t o a r e l e , ce le c inci a v i o a n e reuşesc .să se ţ ină la o d i s t a n ţ ă c o n s t a n t ă de n a v a ur m ă r i t ă , în c a r e b ietul pol i ţ is t a -vusese o f r a c ţ i u n e de secundă i m p r e s i a c ă văzuse c h i p u l s e r gentului M a x .

Undeva , în u r m ă . din locul în c a r e insula d i spăruse c o m p l e t în v a l u r i , o e x p l o z i e f o r m i d a b i l ă a z v î r l e în a e r un torent de s t înc i , şi o c i u p e r c ă a r g i n t i e c reş te din apă , făc înd p a r c ă să se c u t r e -mui-e bol ta l i m p e d e şi c a l m ă a cci ' i i lni .

30 In clipa în care bancheta pe c a r e şedeau se t răsese brusc , un puţ adine şi t e r m i n a t des igur în fundul mări i se că.scase sub IVIa.x şi cel ce se pre t indea a fi d o c torul S t o n e . C ă d e r e a v e r t i g i noasă a ce lor două t rupur i nu- i lasă sergentu lu i nici o îndoia lă a s u p r a rezul tatului aces te i p r ă -vă l i r i t rag ice . Şi totuşi , ia tă că m i r a c o l u l se produce . T ă l p i l e lui M a x î n t i l n e s c un obstacol c a r e f i ' înează din ce în ce mai m u l t vi teza cu c a r e se prăbuşeş te , de p a i c ă s -ar fi d e g r a v i f i a t . C e l e ce u r m e a z ă i se par de-a dreptul f a n t a s t i c e : c ă d e r e a se opreş te lent şi c e l e două corpur i se a -şază uşor pe o lespede de \nar-m u r ă , sergentu l îşi dă s e a m a că c e e a ce f r î n a s e c ă d e r e a e r a t rupul ce lu i la l t . P i c i o a r e l e pol i ţ is tului în t î ln i seră umer i i f iz i cian ului .

- Ce s e - n t î m p l â ? A m plutit ? işi î n t r e a b ă el s a l v a t o r u l . C u m aţi reuşi t să a t e n u a ţ i v i teza cu c a r e ne ros togo leam ? A m a l u n e c a t ca un fulg pe u-m e r i i d u m n e a v o a s t r ă şi a c u m ne găs im aic i zdrave n i şi n e v ă t ă maţ i . . .

— Am redus for ţa g r a v i t a ţ i o na lă , r ă s p u n d e c e l ă l a l t cu un su-rîs e n i g m a t i c pe buze . C u m a m f ă c u t - o nu m ă î n t r e b a . O să- ţ i e x p l i c a l tă dată . Ş i a c u m să m e r g e m . A m a v u t noroc că a m n i m e r i t t o c m a i a ic i . E c a m e r a -depozit pr in c a r e a m a d u s pe

17

18

i n s u l ă a p a r a t a j u l . P e a p r o a j » e x i s t ă o b a n d ă r u l a n t ă c a r e n e v a s c o a t e la s u p r a f a ţ ă .

Ş i , î n t r - a d e v ă r , nu pes te m u l t ă v r e m e , s e r g e n t u l şi î n s o ţ i t o r u l s ă u s e a f l ă pe c o a s t a s t î n -c o a s ă a insule i . L a c i t e v a zeci «ie irietri, p l u t i n d l îngă ţ ă r m , se vede s i l u e t a a r g i n t i e a h i d r o -a v i o n u l u i cu c a r e z b u r a s e M a x . Cei doi se î n d r e a p t ă în g r a b ă s p r e a p a r a t .

— D a r e av ionul m e u ! e x c l a m ă u i m i t de d a t a a s t a f iz i c i a n u l . C u m a a j u n s aici ?

— E u a m v e n i t cu el . A m u r m ă r i t r e a c t o r u l c a r e v - a s a l vat .

— S ă î n c e r c ă m să a j u n g e m la a p a r a t f ă r ă să f i m văzuţ i de t i că loş i i c a r e ne c r e d mor ţ i , p r o p u n e o m u l în h a l a t a l b a s t r u .

S t î n c i l e şi tu f i şur i l e p r i n t r e « a r e s în t nevoi ţ i să t r e a c ă le î n g r e u n e a z ă destul de m u l t î n a i n t a r e a . S t o n e , c a r e p a f e să c u n o a s c ă la p e r f e c ţ i e locul , m e r g e î n a i n t e . C î n d şi c î n d se a j u t ă unul p e a l tu l p e n t r u a t r e c e peste v r e o s t î n c ă sau pent ru a d e s c u r c a r a m u r i l e î n c î l c i t e a le v r e u n u i desiş .

E n o r m i i b o l o v a n i r ă m î n în u r m ă , şi s ingurul obs taco l c a r e le mai Stă în c a l e îl cons t i tu ie t u f i ş u r i l e şi pomii . E v a d a r e a le e f a v o r i z a t ă de î n t u n e r i c u l c a r e m a i dă inuie .

— Ce f a c e m a c u m , d o m n u l e S t o n e ? î n t r e a b ă î n g r i j o r a t s e r g e n t u l după ce se v ă d ins ta la ţ i în avion. Nu n e p u t e m lua z b o rul . Ne împied ică c e a ţ a n.sta a l b a s t r ă .

—• V o m duce av ionul în a l tă parte . ; . Ş i , z ic înd aces tea , S t o n e p o r n e ş t e f o a r t e î n c e t motorul . A s c u l t ă t o r , a p a r a t u l se în d r e a p t ă p l u t i n d spre nordul insule i şi, după t re i m i n u t e , i a -t ă - j a j u n ş i î n t r - u n m i c golf.

U n zgomot p u t e r n i c îi f a c e să -ş i î n t o a r c ă ochi i s p r e c e r . D e a s u p r a insuie i , patru a v i o a n e b i m o t o a r e par g a t a să c o b o a r e .

— L e - a u veni t î n t ă r i r i , şopteş te S t o n e .

— S ă p iccăni în t i m p c e ei a ter izează , spune sergentul .

— Nu m a i au e n e r g i e , c o n stată r ă u t ă c i o s Ston^e. L i s-a t e r m i n a t rezerva de c o m b u s t i bi l n u c l e a r . Au c o n s u m a t - o t o a tă azi noapte , Deodată , g lasul îi d e v i n e s u m b r u : P r i v e ş t e a -c e s t e c a d r a n e pe c a r e se z b a t ace le . S e apropie o e x p l o z i e a -t o m i c ă !.. R e p e d e , repede , să ne s a l v ă m ! n.ai adaUgă S t o n e şi a p a s ă . pe m a n ş ă .

C u un şoc v io lent , a p a r a t u l ţ î ş n e ş t e p r i n t r e c e l e p a t r u b i m o t o a r e , c a r e , nu se ş t ie din c e mot ive , r e n u n ţ a s e r ă la a t e r i zare , şi se î n s c r i e pe d i rec ţ ia n o r d . In u r m ă , din in ima insulei , se î n a l ţ ă u m b r a cenu.şie a unei c i u p e r c i ur iaşe .

— M i - a u dis trus insula . A i c i m i - a m început c e r c e t ă r i l e c î n d a v e a m 2.') de ani . A m c o n s t r u i t -o p i a t r ă cu p ia t ră , î n c ă p e r e cu î n c ă p e r e , i n s t a l a ţ i e c u i n s t a -laţ ie . . .

•— V i l a e r a a s e m ă n ă t o a r e cu a c e e a de pe c o n t i n e n t , n u ?

— Mda, nu prea am i m a a i n a -ţ ie . S a u p o a t e a m vrut să riti f i e nici o deoseb i re , să m ă s imt peste tot la fel . . .

— C i n e a s t â p î n i t - o iiiuă a-« u m ?

— E l v i s R o w e n . D e fapt a •fost f ă c u t ă cu bani i tui. L a t n -m i n a r e a fatltiltăţil e r a m s â r a r ; de a c e e a m-a ispit i t p r o p u n e r e a lui . M - a f i n a n ţ a t f ă r ă să a i b ă a l t ă p r e t e n ţ i e dec î t să-mi v a l o r i f i c e des<>oj>oririlo..., d a r îţi poves tesc a l to dată . V ă d că sîn-t e m u r m ă r i ţ i .

M a x p r i v e ş t e î n a p o i şi v e d e că , î n t r - a d e v ă r , ce le c inc i a v i o a -19

ne , deşi se ţ ineau la o o a r e c a r i d i s t a n ţ ă , z b u r a u pe u r m e l e lor.

— S ă nu ne l ă s ă m , spune s e r g e n t u l .

— Voi î n c e r c a totul c a să nu c ă d e m în m î i n i l e lor. D e a l t f e l nu m a i a v e m mul t p înă la a c t u a l a m e a insulă , la noi le m e l e l a b o r a t o a r e . . .

V i t e z a cu c a r e gonesc e s t e v e r t i g i n o a s ă . Totuşi M a x a r e t i m p să r e f l e c t e z e ia ce le spuse de însoţ i toru l său. Deşi în s i n e p o v e s t e a a c e s t u i a e r a e m o ţ i o n a n t ă , r e l a t a r e a ei a v e a p a r c ă c e v a a r t i f i c i a l . O îndoia lă p u n e din nou s t ă p î n i r e pe m i n t e a sergentului . . .

31 In r ă s t i m p u l c î t d u r e a z ă m a

n e v r a de s c u f u n d a r e a vi le i , V e r b a n o u r m e a z ă ca o u m b r ă p e n o u a C a m e l y S t o n e , p o v e s -t indu- i c u l u x de a m ă n u n t e t o a t e î n t î m p l ă r i le la c a r e luase p a r t e î m p r e u n ă cu d e t e c t i v u l G r e e n .

S e p a r e totuşi că a e r u l de s in c e r i t a t e cu c a r e v o r b e ş t e r e p o r t e r u l o c o n v i n g e p e f a t ă , d e o a r e c e a c e a s t a r e n u n ţ ă să- l m a i a m e n i n ţ e cu c i u d a t u l r e v o l v e r .

In c e l e din u r m ă a j u n g î n t r - o î n c ă p e r e a s e m ă n ă t o a r e unui g a r a j .

— V o m l u a a u t o m o b i l u l , s p u ne a u t o r i t a r f a t a , s co ţ înd h u s a c a r e a c o p e r ă c a p o t a , şi v o m p l e c a p e u r m e l e ta te i .

V e h i c u l u l a r e o c o n s t r u c ţ i e spec ia lă . S c a u n e l e .sînt d i s p u se însă unul în spa te le ce lu i la l t , ro ţ i l e — a p r o p i a t e . E o m a ş i n ă îngus tă a e r o d i n a m i c ă . Fata stinge lumina. După c î t e v a secunde , a f a r ă , aco lo unde susură f î n t î n a a r t e z i a n ă c r e a t ă în locul vi lei , o t r a p ă se c a s c ă ob l i c , iar pr in f a ţ a

c e l o r c î ţ i v a pol i ţ iş t i năuc i ţ i m a ş ina e r u p e spre şosea , l'ăcînd un ocol b r u s c s p r e s t ingă . Ş i , î n a i n t e ca v r e u n u l să poată sch i ţa vreuTi gest , v e d e n i a d i s p a r e pe a s f a l t . C î n d îşi revin în f i r e e p r e a t îrziu. Nici z g o m o tul motoru lu i nu se mai d i s t i n ge. M a ş i n a e d e p a r t e , s t r ă b ă -t înd c a o n ă l u c ă noaptea , s p r e nord .

V e r b a n p r i v e ş t e păru l a r ă -n. iu din f a ţ a lui şi se g îndeşte l a c e a l a l t ă Camel.y S t o n e , pe c a r e în s i n e a sa începuse s-o Înd r ă g e a s c ă . A c u m î l m a c i n ă un regret al c ă r u i izvor nic i e l i iu-l în ţe lege . V e d e î n t r - u n r.olţ de og l indă fa ţa , ochii negr i ai f e tei . Z iar i s tu l îşi m u t ă pr iv i rea pe b e z n a de a f a r ă , p a r c ă de t e a m ă să nu-ş i d ivulge g î n d u -r i le . V o c e a însoţ i toare i lui îl t r e z e ş t e din r e v e r i e ;

— A s c u l t ă m e l o d i a din d i f u zor !

V e r b a n a u d e s l a b a c o r d u r i din boleroul lui R a v e l .

— î n s e a m n ă că t r e b u i e să u r m ă m m e r e u nordul . P o s t u r i l e n o a s t r e s înt a c o r d a t e pe a c e a s t ă melodie . P e şosea nu ne m a i p u t e m c o n t i n u a d r u m u l , f i i n d c ă f a c e un ocol de c î t e v a m i l e şi a m pierde un t i m p preţ ios . L e a g ă - ţ i c e n t u r a şi nu te sper ia .

C u r î n d m a ş i n a p a r e că se r e pede în b a l u s t r a d a şoselei c a r e co teş te p r i m e j d i o s . A c c i d e n t u l îi p a r e lui V e r b a n de n e î n l ă t u r a t . Nu se î n t î m p l ă însă n i m i c . L a a p ă s a r e a unei c lape , v e h i c u l u l p o r n e ş t e l in în zbor p l a n a t d e a s u p r a o g o a r e l o r c a r e se g h i c e s c î n ş i r a t e pe v a l e a de jos . D u p ă c î t e v a m i n u t e , sub ei se v e d e luc ind og l inda l in iş t i tă a ape i . Z iar i s tu l , la î n c e p u t m i r a t , îşi dă s e a m a c ă as i s tă l a î n c ă u n a d i n t r e fantez i i l e f iz i c ianului şi nu se mai m i r ă c î n d î n s o ţ i t c a -r e a lui îi s p u n e c ă m a ş i n a se

20

poate t r a n s l o i i n a î i i t r -o n a v ă c a p a b i l ă să î n f r u n t e f u r t u n i l e m ă r i i . M e l o d i a din d i fuzor se a c c e n t u e a z ă uşor. După ce b o leroul conteneş te , se aud a c o r dur i le unui pre ludiu de Lis. ' t , î n m i n t e a z iar is tului se şi în c h e a g ă c o n t u r u r i l e unui r e p o r t a j formidabi l pe c a r e u r m e a z ă să-l scr ie şi în c a r e o t î n ă r ă b londă a v e a .să j o a c e un rol de s e a m ă . D e o d a t ă melodia se p ierde , a m e s t c c î n d u - s e cu a l t e c î n t e c e . L a or izont l i căresc c î teva lumini . Puţ in sper ia tă , f a t a s c u f u n d ă în a p ă a p a r a t u l , c a r e se dovedeş te a a v e a şi c a l i t ă ţ i l e unui v e r i t a b i l s u b m a r i n .

— V o m a j u n g e la insulă pe sub m a r e , s p u n e ea . După a n u m i t e s e m n a l e , a f lu că aco lo nu vom fi b i n e pr imi ţ i . F rebuie să ne s t r e c u r a u , fă ră să f im vă/uţi . F, o insulă c a r e a a p a r ţ i n u t c î n d v a tatei . . .

S î n t la c î ţ iva k i lometr i de uscat , c înd o b u b u i t u r ă Z f ; u u a i e a m b a r c a ţ i u n e a . P e s t e ir sulă c r e ş t e a î n s p ă i m î n t ă t o r o c i u -perxă ur iaşă de cu loare a r g i n t i e . .

— Ce s-a în t rmpla t ? î n t r e a b ă e l rii,i;rozit.

— Insu la a fost a r u n c a t ă în aer , î n g ă i m ă ea, pr insă de p a nică . T a t a era acolo . C c s-o f i - n t î m p l a t cu el ? Ş i ce f a c e m noi ? S ă m e r g e m mai t le j jarto spre nord sau... ?

In c l ipa a c e e a un t u r b o p i o -pulsor ţ î şneş te din apă , rndrep-t î n d u - s e spre nord. F a t a scoa te un ţ ipăt vesel :

— A scăpat şi a c u m z b o a r ă dincolo.

— D i n c o l o ? U n d e d inco lo ? — L a nord.. . S ă m e r g e m

după el .., m a ş i n a n o a s t r ă a r e o viteză s u p e r i o a r ă av ionulu i său. V o m a j u n g e des igur î n a i n tea lui .

Ş i , vii ' înd rapid , p o i n e s c cu o iu ţea lă î n t r - a d e v ă r f a n t a s t i c ă spre nord, lăs înd pe apă o f îş ie a l b i c i o a s ă de spumă.

32 Elicopterul urmărit de Green coteş te brusc , a b a n d o n î n d pe n e a ş t e p t a t e m i c a insulă , şi se î n s c r i e pe d i rec ţ ia nord. A r u n -cîndu-şi o piivii-e în jos , d e t e c t ivul îşi poate da s e a m a cu uşur inţă că aco lo se întîrr.plă lucrur i cel puţin c iudate . O c u polă de c e a ţ ă v ior ie c a r e î n v ă luie uscatul î n g r e u n e a z ă v iz ib i l i ta tea . D a r un avion ce se zbă tea ca un flutui 'e pr ins î n t r - u n p a h a r îi dă lui G r e e n de gîndit . Işi p r o p u n e să .se înapoieze n e a p ă r a t , dar n u m a i după c e v a vedea ce in tenţ i i a r e f a t a din e l i copter , c a r e luase un a-v a n s c o n s i d e r a b i l . G r e e n îşi m ă -i'eşte şi e l v i teza . C u r î n d , v e d e din nou s i lueta fetei a p l e c a t ă pe m a n ş ă . Odată cu i v i r e a t i m i d ă a zori lor , în d e p ă r t a r e se c o n t u r e a z ă o b u c a t ă de p ă m î n t . E o a l tă insulă , de d a t a a s t a m a i m i c ă . A p r o p i i n d u - s e mai m u l t , Gi-een o b s e r v ă un a d e v ă r a t a e r o d r o m in m i n i a t u r ă , cu toate s e m n a l e l e i n t e r n a ţ i o n a l e de a t e -rizar-e puse la punct .

E l i copteru l u r m ă r i t c o b o a r ă uşor. G r e e n h o t ă r ă ş t e să f a c ă ace laş i lucru . S o c o t e ş t e că e m a i p r u d e n t să desc indă în a l t loc . Un g las p u t e r n i c se a u d e în.să în difuzor , făeîndu-1 să t r e s a r ă :

— A v i o n u l la pis tă , c u l o a r u l verde. . . , nu depăşi ţ i c u l o a r u l v e r d e !

„Hai t ! îşi s p u n e î n c i u d a t detec t ivul . A m fost r e p e r a t . D a r f u g a nu m ă p o a t e a j u t a , p e n t r u că n-aş mai ai;ia n i m i c " . D a c ă însă fusese p r i n s î n t r - o c u r s ă ? I n c r e z î n d u - s e în s t e a u a lui n o r o c o a s ă , G r e e n a te r izează doci l . 21

u r m î n d i n d i c a ţ i i l e pe c a r e le p r i m e ş t e prin radio . C o n s t a t ă as t fe l , nu f ă r ă u i m i r e , că a v i o n u l s ă u e a l 15- lea c a r e a t e r i zează pe insulă .

Din f a ţ a unui m i c peron, o s i l u e t ă so l i tară îi f a c e s e m n cu m i n a . D e t e c t i v u l p o r n e ş t e u i m i t î n t r - a c o l o . R e n u n ţ a s e de m u l t să se mai m i r e de c e v a , totuşi f i e c a r e c l ipă îi p r e g ă t e a noi s u r pr ize . S i l u e t a e r a a C a m e l y e i S t o n e , c a r e - l î n t î m p i n ă c a n d i d ă :

— C e s p a i m ă a m tras , d o m n u le G r e e n , d e c l a r ă e a c u a p a r e n t ă s i n c e r i t a t e . C r e d e a m că v - a u doborî t . D e t e c t i v u l nu m a i ş t ie e f e c t i v c e să c r e a d ă . C î n d v - a m văzut p r ă v ă l i n d u - v ă , u r m e a z ă e a cu aceeaş i d e g a j a r e , v - a m si v ă z u t în m î i n i l e b a n d i ţ i lor .

C a să c îş t ige t imp, G r e e n se h o t ă r ă ş t e să- i răs i )undă cu o î n t r e b a r e :

— D a r dumneata . . . , d u m n e a t a de ce -a i fugit a ş a deodată ?

— Ah, eu ? r ă s p u n d e ş ă g a l nic f a t a . F u s e s e m u r g e n t c h e -ir .ată a ic i . T r e b u i a să p lec c u r i scul de a p ă r e a n e p o l i t i c o a s ă .

— Ş i n u putea i să ne spui ? Ne-a i l ă s a t aşa. . .

— î n t r - a d e v ă r , a r t rebui să v ă c e r scuze. P e z iar is t u n d e l -aţ i l ă sa t , d o m n u l e G r e e n ?

— L a s ă - 1 , domni.şoară, în p a c e pe z iar is t . N - a v e a g r i j a lui . S p u n e - m i m a i b i n e c e c a u ţ i aic i d u m n e a t a ? Ş i mai a l es c e e a i c i ?

— Aic i ? Ce să f ie , i n s u l a ta te i .

— A cui ? — A f iz i c ianulu i S t o n e , t a t ă l

m e u . — Ş i d însul unde e ? o i s co

deş te s e v e r de tec t ivul , n e c r e -zînd o iotă din tot ce- i spusese t î n ă r a din f a ţ a lui .

— î n c ă nu ştiu.. . C r e d că e a ic i de v r e m e ce m - a c h e m a t .

S a m e r g e m j o s ! S a u n u d e a c e e a a ţ i v e n i t d u p ă m i n e ? D e a l t f e l , n i c i n - a v e a ţ i c e f a c e . A-vionul d u m n e a v o a s t r ă e r a pro- . g r a m a t pe d i r e c ţ i a p e c a r e o u r m a e l i c o p t e r u l m e u .

S p u s e l e fe te i p a r v e r o s i m i l e , d a r g lasul ei s u n ă n e c o n v i n g ă tor , f a l s . H o t ă r ă ş t e totuşi .s-o înso ţească . M e r g î n d în s f i a t e l e e i pe c a l d a r î m u l pistei de a t e r i zare , m i n t e a de tec t ivulu i începe-să l u c r e z e c u f e b r i l i t a t e . A d u n ă cu i u ţ e a l ă din m e m o r i e zeci d e e l e m e n t e şi, c h i a r în c l ipa c î n d a j u n g l a un c o v o r mobi l c e r u l a spre a d î n c i m i n e c u n o s c u t e , d e tec t ivu l s e p o a t e f e l i c i t a : d e z l e g a s e o p a r t e a e n i g m e i — f a t a c e se n u m e a C a m e l y S t o n e n u este f i i ca f iz i c ianului U i c h a r d Stone . . . . .

Cei doi p a r c u r g î m p r e u n ă c u l o a r e l e r u l a n t e , i n t r ă şi ies din n u m e r o a s e a s c e n s o a r e . î n a i n t e a lor se desc l ţ idc o uşă m a s i v ă . I n t r - o c a m e r ă c i r c u l a r ă , p l ină cu fotol i i , s înt adunaţ i a p r o a p e douăzeci de o a m e n i . P r i n f u m u l des de ţ igară pe c a r e venti la- ' t o a r e l e nu reuşesc să-I a l u n g e es te greu să dist ingi m a r e l u c r u şi G r e e n r ă m î n e d e r u t a t în p r a gul uşii , în t i m p c e f a t a in t ră cu paşi f e r m i în î n c ă p e r e . Un b ă r b a t robust , în h a l a t a l b a s t r u , se r id ică şi, v e n i n d spre e a , o ia de m î n ă , rost ind spre s t u p e f a c ţ i a de tec t ivu lu i , c a r e t o c m a i se pregătea să î n t r e b e : „Cine esti d u m n e a t a , d o m n i ş o a r ă S t o n e ? "

— l a t - o , d o m n i l o r , pe f i i ca m e a , Camel.y S tone . . . O recu • noaş te ţ i ?

ProCitînd de r u m o a r e a de a d m i r a ţ i e a as i s tenţe i , G r e e n se r e t r a g e uşor |)e cu loar . Noua si t u a ţ i e p a r e să- i r ă s t o a r n e e ş a f o d a j u l presuf )uner i lor lui D a c ă p înă a c u m o suspec tase pe fa tă ca f i ind o impostoare , c u v i n t e l e b ă r b a t u l u i în ha la t a l b a s t r u au 22

r idicat e n i g m a cel puţ in la c u b : 1 . ' d a c ă S t o n e ş i -a r e c u n o s c u t în t î n ă r a suspec tă f i i ca , a c e a s t a nu poate fi o i m p o s t o a r e , dar e x i s tă şi. . . 2 . f a t a n u e s t e C a m e l y S t o n e şi deci cel c a r e o r e c o m a n d a s e îi e c o m p l i c e , p e n t r u că 3. c u m p o a t e fi prezent aici doc torul R i c h a r d .Stone, răpi t la su te de mi le de a c e a s t ă insulă ,

ţ i totuşi , în c a z u l lui 4., c h i a r d a c ă presupusul „ c a p t i v " a sosi t î n a i n t e a m e a a ic i , î n s e a m n ă c ă şi V e r b a n f a c e p a r t e din b a n d ă , W i m e un dobi toc , i a r eu t r e b u i e să m ă a p u c de c r e ş t e r e a v i ţe i lor d e rasă . . .

Z g o m o t u l unui av ion c a r e a t e r izează î l s m u l g e pe d e t e c t i v din t e n t a c u l e l e e n i g m e l o r . U r m î n d d r u m u l f ă c u t cu m i s t e r i o a s a b londă , G r e e n a j u n g e sus, la m i c u l a e r o d r o m incendia t de r ă săr i tu l soare lu i .

A v i o n u l a ter izează . Din el c o b o a r ă G e o r g e V e r b a n . , — O s ă c r e s c v i ţe i ! suspină

de t ec t i v u l , v ă z î n d că din a c e laş i a p a r a t c i u d a t d e s c i n d e a -c u m din nou. . . C a m e l y S t o n e . A c e e a ş i c a r e - l c o n d u s e s e a d i n e a u r i în s u b t e r a n ă . S a u e r a a l t a ? D e s i g u r c ă a l t a . O s ă - n n e -b u n e s c ! î ş i spuse G r e e n n ă u c i t şi a l e a r g ă spre cei doi.

— Ui te -o p e a d e v ă r a t a C a m e l y S t o n e , d r a g ă G r e e n ! ii s tr igă vese l V e r b a n , f ă c î n d u - i cu ochiul .

î n t r e b î n d u - s e d a c ă nu e c a z u l să fo losească p e r e c h e a de c ă t u şe din b u z u n a r , G r e e n a u d e un a l t a p a r a t c a r e se o p r e ş t e p e p i s t a d e a t e r i z a r e i e u n t u r b o -propulsor , i a r din e l c o b o a r ă doi b ă r b a ţ i . F a t a se r e p e d e s p r e a v i o n .

— O să c r e s c şi gîşte . . . , m î r î i e de tec t ivu l în m o m e n t u l în c a r e se î n t o a r c e s p r e no i i -ven i ţ i .

— Ce spui ? î n t r e a b ă z ia r i s tu l , t u l b u r a t de s c e n a l a c a r e a s i s t a u .

A r u n c î n d u - s e la pieptul unuia d in t re pasager i i descinşi — un b ă r b a t în ha la t a l b a s t r u —, fa ta s t r igă e m o ţ i o n a t ă :

— T a t ă ! C e b i n e că ai v e n i t ! M i - a fos t t a r e f r i c ă p e n t r u t ine. . .

— Uite-1 pe f iz i c ianul R i c h a r d S t o n e , şopteş te radios /.ia-r is tul .

î n t r - a d e v ă r , o m u l c a r e ir . în-gî ie p l e t e l e b l o n d e a l e le te i e s t e şi el . . . doc torul S t o n e . O undă de s p e r a n ţ ă îl a n i m ă pe d e t e c t iv .

— S p u n e - m i , d o m n u l e V e r b a n , n u - i aşa c ă f ra ţ i i S t o n e s e a m ă n ă - n t r e ei ?

— G r e e n ! r ă s u n ă s t r igătu l vese l a l ce lu i la l t p a s a g e r in c a r e d e t e c t i v u l îşi r e c u n o a ş t e s tupef ia t s u b a l t e r n u l . S e r g e n t u l M a x m e r g e a ţ a n ţ o ş pe p i s ta b e t o n a t ă , î m b r ă c a t în cea m a i a u t e n t i c ă şi s u p e r b ă c ă m a ş ă de n o a p t e t i ro leză . 33

R e p e z i n d u - s e spre cei doi p a sager i c a r e d e s c i n s e s e r ă din t u r b o p r o p u l s o r , f a t a c u p l e t e aur i i se a r u n c a s e în b r a ţ e l e b ă r b a t u l u i î m b r ă c a t în h a l a t a l b a s t r u , î n d e p ă r t î n d u - s e discret , c e l ă l a l t c ă l ă t o r se a p r o p i e do G r e e n cu rniin-le în t inse .

— M a x , c e - i c u t i n e , dragul m e u ? p u f n e ş t e în r î s d e te c t iv u l , r c c u n o s c î n d u - ş i co legul . T e - a i c o s t u m a t în s t a f i e p e n t r u v r e u n c a r n a v a l ?

— M i - a luat c e a m a i b u n ă c ă m a ş ă de n o a p t e , d e c l a r ă pe un ton de r e p r o ş g l u m e ţ o m u l c a r e se a p r o p i e la b r a ţ u l t inere i b l o n d e .

— D u m n e a l u i e f iz i c ianul S t o n e , s p u n e s e r g e n t u l , p r i v i n -du-1 pe d e t e c t i v cu o c ă u t ă t u r ă s e m n i f i c a t i v ă . I a r d însul , d o m -

23

n u l e doctof , e şe ful meu, c e l e brul S i l v y a n Green. . .

Cei doi b ă r b a ţ i îşi dau m î n a . — I a t ă , i n t e r v i n e şi fa ta ,

domnul aces ta s i m p a t i c es te z ia r is tul G e o r g e V e r b a n .

— S ă c o b o r î m , d o m n i l o r . S î n -t e m aş tepta ţ i , ros teş te o m u l în h a l a t a l b a s t r u .

— S ă - i a d u c e m pe ei sus. Îmi îngădui , ta tă ? V r e a u să- i a r ă t lui George. . . , a d i c ă d o m n u l u i V e r b a n , c u m f u n c ţ i o n e a z ă ins ta la ţ i i l e insulei , şi, z î m b i n d ş ă ga ln ic , f a t a îl ia de m î n ă pe z iar is t şi a l e a r g ă spre un grup de pomi . Aici r ă s u c e ş t e cu uşur in ţă t r u n c h i u l unui c o p a c se c u l a r şi, în f a ţ a mici i asistenţe ului te , în d r e a p t a pistei de d e c o l a r e se iveşte din p ă m î n t în -tîi o tera.să, apoi încet , incet , o c l ă d i r e cu două e t a j e . Pol i ţ i ş t i i şi z iar is tul r e c i m o s c v i l a S t o n e r ă m a s ă u n d e v a pe c o n t i n e n t , la c î t e v a sute de k i l o m e t r i .

— V o m i n t r a noi doi înt î i , s p u n e a m f i t r i o n u l , luînd f a t a de b r a ţ . Ne ier ta ţ i , d a r s înt u-ne le d i f i cu l tă ţ i de a c ţ i o n a r e a uş i lor c a r e v - a r s t i n g h e r i pe d u m n e a v o a s t r ă , cei ne in i ţ i a ţ i . U r m a ţ i - n e !

Cei t re i r ă m a ş i în u r m ă s c h i m b a r ă în g r a b ă c î t e v a i m p r e s i i .

— Asta nu- i S t o n e ! şopteş te M a x .

— Iar eu c a r e a v e a m îndoiel i a s u p r a ce lu i d i n ă u n t r u , rep l i că G r e e n : văzînd f igur i le c o n t r a r ia te a le .sergentului şi z i a r i s t u lui , a d a u g ă : Ţ i n e ţ i - v ă t a r e ! In v i lă n e mai a ş t e a p t ă un R i c h a r d S t o n e . P e u r m ă , î n t o r c î n d u - s e spre V e r b a n , c o n t i n u ă cu un z î m b e t per f id : B a c h i a r şi... v e ch iu l d u m i t a l e a m o r de a s t ă n o a p t e ! f a t a c a r e n e - a l ă s a t m a s c ă pe acoper iş . . .

— A i a r e s t a t - o ? — C r e d c ă ori voi a r e s t a î n

t r e a g a b a n d ă , ori m ă voi f a c e c o w b o y , î n c h e i e d u r G r e e n , î m -

p i n g î n d u - l pe V e r b a n în v e s t i a r f ă r ă p r e a m u l t e m e n a j a m e n t e .

T r e c î n d p r i n t r - u n ş ir de î n c ă per i în c a r e pol i ţ iş t i i şi g a z e t a rul r e c u n o s c u imiţ i locur i a b i a p ă r ă s i t e , ce i c inc i a j u n g în m a rea sa lă unde se găsesc a d u n a ţ i oaspeţ i i .

C e l e două p e r e c h i S t o n e sînt a c u m f a ţ ă în f a ţ ă .

C u un ţ ipăt , una d in t re fe te a l u n e c ă şi se p r ă b u ş e ş t e pe p a r chet . I m e d i a t , unul d i n t r e d o c tori i S t o n e se r e p e d e şi-i r ă s u ceş te v io lent m î n a d r e a p t ă . In a c e e a ş i c l ipă , Vei-ban îşi s coa te r e v o l v e r u l , dar , fu lgeră tor , G r e e n îi p u n e c ă t u ş e l e . In t ă c e r e a c a r e se lasă, zgomotul a r mei căzute r ă s u n ă lugubru .

34 Ajuns deasupra insulei pe c a r e a t e r i z a s e t u r b o p r o p u l s o r u l , W i m c e r c e t e a z ă cu p r u d e n ţ ă us catul . Du[jă s i lue te le a p a r a t e l o r î n ş i r u i t e j o s , c o m i s a r u l d e d u c e e x i s t e n ţ a unui n u m ă r destul de m a r e de i n a m i c i şi-şi dă s e a m a că s ingur n u poate f a c e n i m i c .

P î n ă a c u m W i m a v u s e s e de -a f a c e cu fel de fel de r ă u f ă c ă tori , dar de f i e c a r e dată p r o c e dase c u a c e l e a ş i m e t o d e c a r e - i a d u s e s e r ă r e z u l t a t e l e s c o n t a t e . D e d a t a as ta . b a n d i ţ i i par a d i s p u n e de a r m e m o d e r n e , cu totul ieş i te din c o m u n . D o a r c î n d v e d e z b u r î n d u - i a l ă t u r i bi m o t o a r e l e poli ţ iei se h o t ă r ă ş t e W i m să r e d u c ă a l t i tud inea . Işi p r o p u n e să procedeze cu d i b ă c i e . A r e la î n d e m î n ă 40 de pol i ţ iş t i . ,Ios nu p a r e să e x i s t e un n u m ă r mai m a r e de b a n d i ţ i . S t ă t u i n d u - s e prin radio cu c o m a n d a n t u l e.scadrilei , c o m i s a r u l d e c i d e să a te r izeze şi să î n c e r c e o p ă t r u n d e r e pr in f o r ţ ă , a v î n d

24

de ( la i l ea lor si e l e m e n t u l sur pr iză . T e l e v i z o r u l d e bord îi îngăduie lui W i m să e x a m i n e / e a m ă n u n ţ i t insula . Nici o pr i m e j d i e , nici o gură de foc uu se zăreş te n ică ier i . Nimic uu t rădează că a r fi fost observaţ i . W i m hotărăş te să desc indă în p a r t e a de nord a uscatului , la cUeva sute de metr i de a e r o p o r tul m i n i a t u r a l al insulei si apoi să n ă x â l e a s c ă a s u p r a t l u s m a n u -lui, lovindu-1 pe neaşte i J ta te .

hită însă că in m o m e n t u l în c a r e p r i m e s c ord inul de c o b o r î re , ce le patru păsăr i de oţel a le poliţ iei î n ţ e p e n e s c pur şi s implu in văzduh. I Joar a p a r a tul c( ; ir . isarului c o n t i n u ă să ş c r -puiască î n n e b u n i t p r i n t r e e le W i m nu p r i c e p e ce se putuse int irnpla . Kscat lr i la pare a c u m f o r m a t ă din niş te f luturi pe c a r e un copil îi imobi l izase cu un a c pe o p lanşă de insec tar . D a r c o m i s a r u l poate fi uneori un per fec t o r g a n i z a t o r şi un o m cu s înge rece , a ş a că dă un o r din şi i m e d i a t 40 de c iuperc i a l b e î n f r u m u s e ţ e a z ă ca n iş te f lor i p r i m ă v ă r a t i c e a c e a s t ă d i m i n e a ţ ă însor i tă de t o a m n ă .

W i m a ter izează în i n i m a p ă duric i i şi . cu a u t o m a t u l s t r îns în p u m n i , se r e p e d e spre l u m i nişul unde se g r u p a s e r ă pol i ţ i ş t i i . Ii î m p a r t e la repezea lă în pa t ru grupe şi pornesc in pas a l e r g ă t o r spre aeropor t . P e s t e c inci m i n u t e se s t r îng pe locul unde e r a m i c u l a e r o d r o m . î n c e r c ă r i l e lui W i m însă nu s-au t e r m i n a t . T o c m a i la v e n i r e a pol i ţ iş t i lor , se r id ică din p ă m î n t o c lădi re . C o m i s a r u l r ă m î n e în c r e m e n i t . .Este v i l a care - l u r m ă reşte şi c a r e des igur c ă - l va u r m ă r i d e - a c u m î n a i n t e în t o a t e v i se le lui r e a l e : v i l a f i z i c i a n u lui S t o n e . L o c u l pistei de a t e r i z a r e l-a luat l a c u l care , însă , aici nici nu f i e r b e şi nic i nu m i r o a s e a lavandă . . .

De data a s t a nu-i va mai s c ă pa n i m e n i din cei d i n ă i m t r u , .se î n f u r i e c o m i s a r u l şi, ui t înd de or ice p r u d e n ţ ă , oco leş te în f r u n tea pol i ţ i ş t i lor c l ă d i r e a .

A j u n g în f a ţ a vi le i . Uşa de la i n t r a r e se înch ide în u r m a unei .'^iluete în c a r e W i m ar putea j u r a că l-a recunoscut pe Clreen. Pol i ţ iş t i i n ă v ă l e s c pe s c a r ă . spre m i r a r e a lor , uşa p r i n c i p a l ă nu le o p u n e nici o rez i s tenţă . V i te j i i băieţ i ai lui W i m t r e c prin ves t iar , păti 'und într -un hol , apf)i î n t r - o c a m e r ă i m e n s ă , ovală .

Wiir. se n ă p u s t e ş t e î n ă u n t r u ( a o l ' i i r t n i i â . dornic să lini|)e-/cască odată pentru lo i t leauna mis te re le aces te i f a n t o m a t i c e vile . î n a i n t e a lui se a f lă o g r ă m a d ă de o a m e n i . „ A m pr ins în -ti-eaga b a n d ă !" îşi spune t r i u m -l'ăloi- c o m i s a r u l şi i 'ăcneşte ca ieşit din minţ i :

— S u s m î i n i l e ! T o a t ă l u m e a cu fa ţa la pere te .

Un hohot f o r m i d a b i l de r îs îl î n t î m p i n ă . Pol i ţ i ş t i i .se oi i resc î n m ă r m u r i ţ i de o p a r t e si de a l ta a şefului lor . F;1 însuşi p r i veşte ca t răsn i t la o m u l e ţ u l c a r e , î m b r ă c a t îit s m o k i n g . îi v ine în î n t î m p i n a r e cu două c u p e pl ine, l i î n t i n d e una. iar W i m o ia năuci t , cu gîndul ta c ine şt ie ce s f în t din c a l e n d a r c a r e săv î rş i se o m i n u n e , de vreiT.e ce însuşi pre fec tu l pol i ţiei îl î n t î m p i n ă cu v o r b e l e :

— B u n ă ziua, c o m i s a r e W i m . D e astăzi preiei c o n d u c e r e a d is t r ic tului X V . D o m n i l o r , să c i o c n im în c ins tea proaspătului c o m i s a r .şef. M a r t i n W i m .

W i m c iocneş te c u p a fără să şt ie ce face . C l ă t i n î n d u - s e , î n c e pe să adu7mece în j u r u l său, c ă u t î n d parcă un c î t de mic indic iu , c a r e i-ar- putea lămuri toate aces te m i s t e r e . T o i u l t-ste însă de ne în ţe les . Ş i , c a o î n c e r c a r e s u p r e m ă , îi v e d e deodată 25

|3e G r e e n şi p e M a x diseutîni.l vesel i cu ce le două C a m e l y S t o n e ; a l ă t u r i , doi b ă r b a ţ i c a r e s e a m ă n ă î n t r e ei c a două p i c ă tur i de a p ă , se a p r o p i e de W i m ţ i , în t inz îndu-ş i c u p e l e , i se a -d r e s e a z ă î n t r - u n g l a s :

— D o c t o r î n f iz i că S t o n e . F e l i c i tăr i , d o m n u l e c o m i s a r şef !

E p r e a m u l t p e n t r u b i e t u l W i m . Nic i o r u g ă c i u n e d in c e l e pe c a r e le ros teş te în g r a b ă n u - l mai a j u t ă la n i m i c . S e n ă r u i e l e ş i n a t în b r a ţ e l e pol i ţ i ş t i lor c a r e - l s co t a f a r ă .

35 înăuntru veselia domneşte î n c ă m u l t ă v r e m e . S p r e pr înz , a v i o a n e l e îşi i a u z b o r u l pe r î n d . P e insulă r ă m î n în b ă t a i a s o a re lui c ă l d u ţ d o a r G r e e n , M a x şi V e r b a n , însoţ i ţ i de ce le d o u ă p e r e c h i S t o n e .

— S î n t c u r i o s să a f lu , d o m n u l e G r e e n , c î t de m u l t v - a m p u t u t î n ş e l a p e r s p i c a c i t a t e a , s p u n e unul d i n t r e f iz ic ieni i sosi ţ i . A m u r m ă r i t a ic i , p e e c r a ne , t o a t e p e r i p e ţ i i l e v o a s t r e .

— N-aş p u t e a p r e c i z a m o m e n t u l , r ă s p u n d e detec t ivul , dar a m i m p r e s i a c ă î n c ă d e la î n c e p u t o v a g ă b ă n u i a l ă m i - a înco l ţ i t în m i n t e , a t u n c i c î n d a m i c u l m e u M a x a fost f ă c u t k d . de b o x e r u l - r o b o t . B ă n u i a l a m i - a fos t î n t ă r i t ă de. . . p r i m a C a m e l y S t o n e . U n l u c r u n u ş t i a m î n s ă s igur . Cui a p a r ţ i n e a f a t a - r o b o t ? D u m n e a v o a s t r ă sau u n u i a d i n t r e c o n c u r e n ţ i i p e c a re- i aveţ i . . . î n d o i a l a a s t a a p e r s i s ta t m u l t ă v r e m e în m i n t e a m e a .

— D a r d e s p r e c e l ă l a l t d o c t o r S tone . . . ?

— A i c i e r î n d u l m e u , i n t e r v i n e M a x . M i e m i - a d a t de b ă nui t ' c î n d l - a m v ă z u t pescui t de r e a c t o r ; un o m a d e v ă r a t n - a r

fi r ez i s ta t unui a s e m e n e a şoc. . . — O r i c u m , a ţ i î m p i n s t e h n i c a

r o b o ţ i l o r d i n c o l o de t o t c e s -a r e a l i z a t p î n ă acum. . . C h i a r d a c ă i m c o r i s -au c o m p o r t a t c a m a r t i f i c ia l , roboţ i i d u m n e a v o a s t r ă n e - a u dat destul de f u r c ă .

— R e c u n o s c c ă r o b o ţ i i c r e a ţ i de m i n e nu s în t desăv î rş i ţ i . A-s e m ă n a r e a lor cu o a m e n i i e totuşi a t î t de m a r e î n c î t o v r e m e v - a p u t u t a m ă g i . D e a l t f e l , şi in te l igenţa , şi d e f e c t e l e lor s -au r e l i e f a t în a v e n t u r i l e în c a r e au i n t r a t f ă r ă vo ia m e a . G r a ţ i e c o n f r u n ă t r i i lor cu p e r s p i c a c i t a t e a u n o r poli ţ işt i c a d u m n e a v o a s t r ă , a m î n ţ e l e s c u m sâ- i î m b u n ă t ă ţ e s c p e v i i tor .

— In c e e a c e m ă pr iveş te , d e c l a r ă V e r b a n , aş fi putut m u l t şi b i n e să f i u p ă c ă l i t de a c e a s t ă s i m p a t i c ă şi a g r e a b i l ă d o m n i şoară . . .

— D e c a r e e v o r b a ? î n t r e a b ă î n t r - u n g l a s f e t e l e .

Z i a r i s t u l le p r i v e ş t e cu a t e n ţ i e pe a m î n d o u ă şi îi î n t i n d e m î n a u n e i a d i n t r e e le , ros t ind :

— D u m n e a t a eşti a d e v ă r a t a C a m e l y S t o n e .

— E i vezi , s p u n e f iz i c ianul . C h i a r şi d u m n e a t a , c a n e s p e c i a -l ist , l e poţ i d i s t inge .

— D a , p e n t r u c ă a p r i v i t c u i n i m a , î l a j u t ă G r e e n p e g a z e t a r , c a r e d e v e n i s e f o a r t e t i m i d .

— Nu fi i r o n i c , d o m n u l e G r e e n . î n c ă n u m i - a i c e r u t s c u ze, d u p ă c e m i - a i p u s p e n e d r e p t c ă t u ş e l e .

— C e e r a să f a c ! P u t e a i p r o v o c a o n e n o r o c i r e cu d o n q u i j o -t i s m u l d u m i t a l e .

— M - a m t e m u t că . . . — T e - a i t e m u t d e g e a b a .

D o m n u l S t o n e n u vo ia d e c î t să -ş i r e p u n ă în f u n c ţ i u n e r o b o tul .

— D a ţ i - m i , v ă rog, d o m n u l e S t o n e , î n c e a r c ă V e r b a n s ă s c h i m b e discuţ ia , c î t e v a d a t e

2 6

s u p l i m e n t a r e ponlr i i vi i torul m e u ref>orta.i.

— A s e a r ă , la (wa ZI, îşi îneeiK-savantu l re latarcH, roliolul m e u a v e a de e x e c u t i i t » e x p e r i e n ţ ă în l a b o r a t o r u l vilei de (H.- cont inent .

— I n t e r v e n ţ i a lui l l o w w în v - a î n c u r c a t p lanuri le . . .

— I n t e r v e n ţ i a lui I lowen a î s e m n a t i ieprevă/utul . l ' înă la u r m ă însă l u c r u r i l e s-au a r a n j a t şi nu în f a v o a r e a aces tu i b ă t r î n t î lhar . . . M ă s i m t d a t o r totuşi .să vă dau c î t eva l ă m u r ir i . L a înce|)utul c a r i e r e i mele , R o w e n m - a a j u t a t , d a r d e la o v r e m e i n t e r e s e l e n o a s t r e n - a u m a i co inc is . Ul t inu j m e a r e a l i zare , uraniu l s in te t i c , c u a j u t o rul razei a l b a s t r e o m e g a , se p a r e c ă i - a r f i d a t p e s t e c a p m u l t e a f a c e r i b ă n o a s e . M i - a c e r u t să r e n i m ţ la aces t proiect sau să-i cedez f o r m u l a . Ku însă , d e m u l t m ă a c h i t a s e m de d a t o r i i l e m e l e f a ţ ă d e p a t r o n u l lui „ N a t i o n a l U r a n i u m " , c î ş t ig în -d u - m i o d e p l i n ă i n d e p e n d e n ţ ă . I i d ă d u s e m înapoi i n s u l a î m p r e u n ă c u raza o m i c r o n şi o s u m ă c o n s i d e r a b i l ă , c a r e a c o p e r e a i n v e s t i ţ i i l e f ă c u t e de e l . In f a ţ a re fuzulu i m e u , R o w e n a a c ţ i o n a t g a n g s t e r e ş t e . A v r u t să m ă r ă p e a s c ă , să m ă ţ i n ă c a p t i v p e v e c h e a i n s u l ă şi să rea l izeze p r o i e c t e l e m e l e c u c o m p l i c i t a t e a f i z i c i a n u l u i K i v a t s u , un o m de ş t i in ţă p e c î t de t a l e n t a t , p e a t î t de l ips i t de s c r u p u l e . D a r „raza a l b a s t r ă o m e g a " , d e f a p t a d e v ă r a t a r a z ă , c e a l a l t ă f i ind d o a r o r e a l i z a r e d e î n c e p u t , tr.i-a fost l a fe l de f ide lă ca şi r o b o ţ i i .

— D a r e x p l o z i a c a r e a n ă r u i t a r i p a d i n s p r e est a v i le i ? Ş i , p e d e a l t ă p a r t e , s t r a n i a î n f l o r i r e a t e i l o r din j u r u l laculu i a c u m , în p l i n ă t o a m n ă ?

T o t „ni/a a l b a s t r ă " e (!• .1 Incă|.ierea dăr înui tă e r i

ili- t apt rezervorul uiuii KH' couipr in ia l c a r e - m i t i l imeut i ins ta la ţ i i l e c lădir i i , i n l o c m n l curentu l i-lecti'ic. O s i m p l ă coin bi iui ţ le a apei cu c l e m e n t u l d e . ctH>erit de mine . Fasc iculul d • raze a l b a s t r e , dev ia t atufi :

c înd o m u l lui Kowen m i - a al.i

c a t robotul , a ieşit pe fereastr;i a t ing înd a p a lacului . A c e a s t a ,i î n c e p u t să c loco tească , t r a n s m i ţ îndu-ş i e n e r g i a î n s p r e rezervorul umplut p înă la n ivelul m a x i m , c e e a c e a d e c l a n ş a t e x p l o zia. C i l pr iveş te î n f l o r i r e a t e i l o i , t r e b u i e .s-o r e c u n o s c , r e p r e z i n t ă c h i a r pent ru m i n e un f e n o m e n nou f)e «are-1 voi s tudia n e î n -t î rz iat . C r e d e a m , d o m n i l o r , că s t ă p î n e s c toate t a i n e l e aceste i c a p r i c i o a s e raze , d a r iată că n . - a m înşe la t .

• — C a m e l y - r o b o t a c i i e m a t pol i ţ ia cu o f o r n u d ă de.stul de c i u d a t ă , ia c u v i n t u l G r e e n , „A-res ta ţ i raza a l b a s t r ă 1" A los t c u m v a o g l u m ă , pe c a r e noi n - a m ses izat -o ?

— Nu, d o m n u l e G r e e n . F a t a -robot s-a o r i e n t a t în fe lul e i . D e s p r e i jo l i ţ ie , a v e a p r o g r a m a t e f o a r t e p u ţ i n e date , p e n t r u că n - a m c o n s i d e r a t n e c e s a r să a i b ă m a i m u l t e . D e s i g u r c ă penti 'u e a „a a r e s t a " e s i n o n i m cu „a pr inde" . . . Nu- i aşa , C a m e l y ?

— Des igur , t a t ă , r ă s p u n d e r o botul cu părul a u r i u . P o l i ţ i a d o a r nu f a c e dec î t să ares teze . S c r i e în t o a t e z iare le . P r i n z î n d dec i r a z a a l b a s t r ă , detec t iv i i i -a r fi pr ins pe ce i c a r e t r e b u i a u ares ta ţ i . . .

— C a m a s t a e s t e e x p l i c a ţ i a , c o n c h i d e f iz i c ianul .

— M ă ier ta ţ i că v ă - n t r e r u p , s p u n e G r e e n . Ş t i a d o m n u l S t e p h e n s o n că v a fi în c o m p a n i a d u b l u r i i d u m n e a v o a s t r ă c i b e r n e t i c e ? 27

•— L u c r u r i l e s înt m a i c o m p l i ca te , r ă s p u n d e z î m b i n d S t o n e . P r i e t e n u l m e u , s i r L l o y d , ş t ia c â - i voi f a c e c î n d v a c u n o ş t i n ţ ă cu un robot p e r f e c t . A p r o p o , să n u v ă s u r p r i n d ă c î n d îl ve ţ i î n t î ln i pe c u n o s c u t u l n o s t r u f i n a n c i a r l ipsi t de nu m a i puţ in c u -noscuta - i b a r b ă as i r iană . . . Ain p a r i a t cu el c ă - i voi cons t ru i un ro bo t a t î t de b i n e p r o g r a m a t î n c î t să se p o a t ă d e s c u r c a în ce le m a i d i f i c i l e s i tuaţ i i . C a o s u p r e m ă p r o b ă de foc i - a m î m p r u m u t a t a u t o m a t u l u i î n f ă ţ i ş a r e a m e a . Apoi l - a m i n v i t a t pe s ir L l o y d în l a b o r a t o r u l m e u de pe c o n t i n e n t . Ş i a s t f e l i - am sa t i s f ă c u t soţ ie i sa le v e c h e a d o r i n ţ ă de a-şi s a l v a b ă r b a t u l de v e r v a c a r i c a t u r i ş t i l o r .

— D i n p ă c a t e p e n t r u d o a m n a S t e p h e n s o n , soţul ei a a v u t n o roc : a fost r ă p i t î n a i n t e să v ă c u n o a s c ă dublura . . . a ş a că -ş i va p ă s t r a b a r b a .

— î n c ă două m i n u t e , d o m n i lor , n u mai mul t , r îde S t o n e . P r i v i ţ i - l !

P e un e c r a n a p a r e un salon e l e g a n t . In f a ţ a unei ogl inzi , L l o y d S t e p h e n s o n îşi p i a p t ă n ă b a r b a , f r e d o n î n d b i n e dispus .

— R i c h a r d , să n e t e r m i n ă m p r o g r a m u l ! se a d r e s e a z ă d o c t o rul S t o n e robotu lu i S t o n e .

— Arr. în ţe les , R i c h a r d . E t i m p u l . A m în t î rz ia t cu 13 ore , 31 de m i n u t e şi opt m i i m i de s e c u n d ă .

In t i m p c e fa lsul f iz i c ian p ă r ă s e ş t e î n c ă p e r e a , s a v a n t u l c o n t i n u ă i

— N - a m şt iut că n a r c o t i c u l fo los i t de o a m e n i i lui R o w e n p r o v o a c ă l a t rez i re o a s e m e n e a e u f o r i e .

U n v a l e t - o m , des tu l de s i m p a t ic , d a r r ig id ca un robot , a p a r e a d u c î n d p e un c ă r u c i o r c î t e v a

c a f e l e . F a t a - r o b o t se r ă s u c e ş t e p e c ă l c î i e , se a p r o p i e de m ă s u ţ a c u c a f e a , ia o c e ş c u ţ ă , o aşază pe o f a r f u r i o a r ă şi cu e a în m î n ă se a p r o p i e de ziarist . A c e s t a se r id i că uluit , luînd cu m î n a t r e m u r î n d ă c a f e a u a . F a t a îl p r i v e ş t e cu a t e n ţ i e , î n t r - u n fe l destul de c iudat . S e a p r o p i e din nou de m a s ă , ia o nouă c e ş c u ţ ă şi o î n t i n d e a d e v ă r a t e i f e t e a f iz ic ianului . Ş i , în c l i p a în c a r e a c e a s t a îşi î n t i n d e m î n a , robotul , f ă c î n d o m i ş c a r e s t în -gace , v a r s ă c e ş c u ţ ă pe r o c h i a C a m e l y e i S t o n e . Apoi se în t o a r c e b r u s c şi iese cu paşi n e s iguri din c a m e r ă .

I n t i m p c e unul d i n t r e f i z i c ieni p r i v e ş t e i m p a s i b i l s c e n a , în ochi i c e l u i l a l t se a p r i n d e o l i c ă r i r e de î n g r i j o r a r e .

D u p ă c î t e v a m o m e n t e de t ă c e r e , G r e e n r e m a r c ă surîz înd i

— A m i m p r e s i a că vă d a u des tu lă b ă t a i e de c a p aceş t i r o boţ i , în spec ia l cei p r o g r a m a ţ i m a i c o m p l e x . . . D e a l t f e l , d o m n u l e S t o n e , d a c ă a m a f l a t de ce a ţ i c o n s t r u i t o d u b l u r ă a d u m n e a v o a s t r ă , nu v ă d mot ivu l p e n t r u c a r e a fo.st n e v o i e şi de o a doua d o m n i ş o a r ă Carnely. . .

— A fost nevoie , v ă as igur , r îde înce t i şor s a v a n t u l . D e f a p t e a a fost p r i m a m e a c r e a ţ i e c i b e r n e t i c ă mai e v o l u a t ă . T r e b u i e să în ţe lege ţ i s e n t i m e n t e l e unui b ă t r î n ta tă c ă r u i a i se f ă c e a p r e a t a r e dor de f i i c a lui , a t u n c i c înd e a e r a l a f a c u l t a t e . D i n p r i c i n a m u n c i i e r a m m e r e u a t î t de s ingur şi a d e s e a m i se u r a cu s ingurăta tea . . . P r i c e p e ţ i ?

D e o d a t ă a t e n ţ i a t u t u r o r a e a -t r a s ă de c e se p e t r e c e p e e c r a n .

In c a m e r a în c a r e S t e p h e n s o n îşi p a r f u m e a z ă b a r b a , îşi f a c e a p a r i ţ i a doctorul S t o n e , r o b o t u l .

— Hel lo , R i c h a r d . î m i s tă b i n e , nu ? î n t r e a b ă v e s e l î i n a n -

28

ciatLiI, iri îngiindu-şi b a r l a . C'îiuT mi -o rad ?

— Hel lo . L l o y d ! Ai a v u t un somn bun ?

— P e d r a c u ! D a r nu s c i i i m b a v o r b a . C înd îmi dai robotul p r o m i s ?

î n ace l m o m e n t uşa se d e s c h i d e şi în salon in t ră a d e v ă ratul Pi ichard S t o n e .

— Hel lo Lloyd ! Ai a v u t un somn b u n ?

— P e d r a c u ! s t r igă i m p o zantul p r e ş e d i n t e a l c o n c e r n u -

— I a t ă - 1 ! ros teş te c e l ă l a l t , î n t i n z î n d u - i un a p a r a t e l e c t r i c de b ă r b i e r i t .

I n d u s t r i a ş u l îl pr iveş te a m u zat !

— Ş i c rez i că. . . a g r e g a t u l ă s t a b a n a l o s-o f a c ă p e D o r o t h y fe r i c i t ă ?

— I n d u b i t a b i l , L l o y d , i n d u b i t a b i l ! Qu a g r e g a t u l ă s t a b a n a l t e vei r a d e .

— O. K , ! e x c l a m ă S t e p h e n son. D a r n u m a i după c e - m i vei a r ă t a a c e l r o b o t p e r f e c t , în s t a r e să m ă f a c ă p e m i n e să n u - l pot deoseb i de un o m v i u şi să.. .

lui , ,Mondial u r a n i u m " şi se r e p e d e spre c e l sosit . î l pr iveş te la î n c e p u t n e î n c r e z ă t o r , apoi îi p i p ă i e f a ţ a , m u ş c h i i , îi desch ide gura , b a c h i a r , c e e a ce din p a r tea s o b r u l u i S t e p h e n s o n p a r e o t r e a b ă c e l puţ in d e p l a s a t ă , î l g îd i lă p e R i c h a r d S t o n e p î n ă c î n d a c e s t a î n c e p e să h o h o t e a s c ă î n t r - u n r î s s ă n ă t o s şi, c u m e şi f i r e s c , c u ce l m a i a u t e n t i c t i m b r u o m e n e s c ,

— M ă dau b ă t u t ! A i c î ş t igat , r o s t e ş t e p e r s o n a j u l c a r e a v e a să-şi m a i p ă s t r e z e b a r b a e x a c t 39 de s e c u n d e şi , a p r o p i i n d ; i - s e de r o b o t u l S t o n e , îl î m b r ă ţ i ş e a z ă c ă l d u r o s ş i - l s ă r u t ă e n t u z i a s m a t

pe a m î n d o i o b r a j i i . Ai c îş t igat , b ă t r î n e . D ă - m i a g r e g a t u l a c e l a s tupid şi b a n a l .

Ce i doi S t o n e se u i tă unul l a a l tu l z î m b i n d u - ş i , în t i m p c e sir l . loyd S t e p h e n s o n î n c e p e m e l a n c o l i c să se b ă r b i e r e a s c ă , î n -fiînînd r e s e m n a t a c o r d u r i l e f i n a l e a l e m a r ş u l u i f u n e b r u din „ B ă r b i e r u l din S e v i l l a " * .

C u r î n d insula r ă m î n e pust ie . î n aceeaş i s e a r ă G e o r g e şi C a m e l y .se p l i m b ă p e a le i l e din j u r u l v i le i S t o n e d e p e c o n t i n e n t , n e l u î n d în s e a m ă u m b r e l e p e c a r e l e a r u n c ă mald.'in-.l d e c ă r ă m i z i c a r e f u s e s e r ă c u d o u ă zeci şi p a t r u de o r e în u r m ă o a r i p ă a c lădir i i . C i n e a r e ochi p e n t r u t r i s t e ţ e c î n d v e r s u r i l e d e d r a g o s t e s u n ă a t î t de f r u m o s d a c ă s înt r e c i t a t e de un z iar is t unei b l o n d e s tudente a I n s t i t u tului d e f iz i că n u c l e a r ă ?

„Fruntea albă-n părul galben, Pe-al meu braţ incet s-o cidci, Lăsînd pradă gurii mele Ale tale buze dulci" **

36 î n c o n f o i t a b i l u l s ă u a p a r t a m e n t , S i l v y a n G r e e n scoa te cu h o t ă r î r e t e l e f o n u l din pr iză şi se t r î n t e ş t e s a t i s f ă c u t în f o t o l i u cu o c a r t e în m î n ă . G l a d y s , p i s i cu l s i a m e z , îi s£U'e p e g e n u n c h i şi î n c e p e să t o a r c ă des tu l de c o n ş t i inc ios , s e m n n e î n d o i e l n i c c ă a s i m ţ i t l ipsa s t ă p î n u l u i său.

* Deşi foarte bun prieten, uneori pSnă la identificare, cu autorul acestui roman, traducătorul nu riscă să-şi aa^ime răspunderea Sn legătură cu acest presupus „marş funebru". Orice reproş se va adresa deci d-lui George Verban, Stone-isle Y 52-C.

** in româneşte în original (n.t.)

D e t e c t i v u l s e a f l ă t o c m a i l a f i l a 215, în c a r e a s a s i n u l se f ă c e a n e v ă z u t , c î n d s o n e r i a de l a i n t r a r e ţ î r î i e c u p u t e r e .

— P e r m i t e - m i , G l a d y s , să m ă duc să desch id . P u n r ă m ă ş a g c ă e m i c u ţ a Al ice . . . I i s imţ i p a r f u m u l , pisoi m o r o c ă n o s ? Cel m a i a u t e n t i c C h a n e l , ros teş te G r e e n şi d e s c h i d e uşa, înch iz înd cu c a n d o a r e ochi i şi a ş tept înd un a t î t d e b i n e c u n o s c u t s ă r u t p e v î r f u l nasulu i . D a r un v a l de l a v a n d ă î l i zbeş te . Noul c o m i -sar-.şef M a r t i n W i m p ă t r u n d e î n a p a r t a m e n t şi se p r ă b u ş e ş t e gî-f î ind în fo to l iu .

î n t i m p c e pol i ţ i s tu l dă pes te c a p un sco tch cu s i fon, d e t e c t i vul a ş t e a p t ă r ă b d ă t o r şi r e s e m ţ n a t e x p l i c a ţ i a aces te i n e a ş t e p t a t e v iz i te .

— E.şti o bes t ie , G r e e n , o b e s t i e f ă r ă pic de r e s p e c t f a ţ ă de an i i mei şi de c e l e a p r o a p e 100 fie k i l o g r a m e p e c a r e l e duc pe p i c i o a r e . D e ce -a i scos t e l e f o n u l din pr iză ?

— C a să prof i t totuşi de v a c a n ţ ă , d o m n u l e c o m i s a r .

— Şt i i l a c e e t a j s ta i ? — L a 29, d a r n u înţeleg. . . — Şt i i c ă l i f tul e defec t , b e s

t i e ? — V ă j u r c ă nu. D a r c e s-a

î n t î m p l a t din n o u ? V ă a m i n tesc că de astăzi d i m i n e a ţ ă nu m a i s în t în s u b o r d i n e a dv...

— N - a m v e n i t a ic i c a şef , dragul m e u S i l v y a n , c i c a p r i e ten . B l e s t e m a t u l a c e l a de z ia r is t a r e un c a i e t cu s c o a r ţ e a l bas t re . . .

— J u r n a l u l lui in t im, n u ? — J u r n a l , n e j u r n a l , a m auzit

că v r e a să- l p u b l i c e la z iar . — F o a r t e b i n e ! . i «

30

— C u m f o a r t e b i n e ? Şti i c e s c r i e a c o l o ? Ş t i i c u m s c r i e d e s -|)re noi , po l i ţ ia ? î ţ i dai s e a m a c ă t i r a j u l îi v a f i s m u l s p u r şl s i m p l u din m î n ă , pentru c ă l u m e a a s t a n e r o a d ă a b i a a ş t e a p t ă să f a c ă haz de insuccese le tioas t r e . P l u s că eu s în t d e s e n aco lo în fdşte culor i care . . . in f i n e , v ă .ştiu prieteri i , p o a t e ai in i tea să. . .

—- D o m n u l e comi.sar-şef , m ă in îhni ţ i cu p r o p u n e r e a d î n n n e a -v o a s t r ă , î n t r e r u p e detec t ivul p e r o r a ţ i a lui W i m . V ă as igur că a ţ i u r c a t inuti l ' c e l e 29 de e t a j e .

— D e c i refuzi ? se r id ică W i m , îndrept îndu- .se spre ieş i re . I l e -fuzi să ne aperi . . .

— S ă f i ţ i c o n v i n s că V e r b a n e un t ip destul de ones t c a să n u p u b l i c e dec î t s t r i c t c e l e î n -t î m p l a t e ieri noapte , a ş a că nu v ă d mot ivu l să.. .

— Ei b ine , d a c ă l u c r u r i l e nu s e pot a r a n j a pe c a l e a m i a b i l ă ^ voi şti eu să in t ru pe a l tă c a l e în poses ia acestui b l e s t e m a t de ca ie t a l b a s t r u . I - l voi f u r a pur şi s implu .

G r e e n p u f n e ş t e în r îs . — „Alo, pol i ţ ia ? F u r a ţ i c a -

i cc tu l a l b a s t r u !" n o s t i m t i t lu de a r t i c o l .

— T r e a b a v o a s t r ă ! V o i a v e a c a i e t u l c h i a r in a c e a s t ă s e a r ă . P e s t e o o r ă d o m n u l V e r b a n se c u n u n ă l a c a p e l a S a n - S e b a s t i a n cu domni.şoara S t o n e , n u ? T e sa lut , p r i e t e n e G r e e n , şi te a s i gur că vei r e g r e t a că nu ţ i -a i scut i t a m i c u l de un inc ident c a r e - l v a f a c e să în t î rz ie la c u -

C î n d G r e e n a j u n g e l a c a p e l a S a n - S e b a s t i a n e î n t î m p i n a t de o s t r a n i e a t m o s f e r ă de î n g r i j o r a r e . S î n t de f a ţ ă a p r o a p e toţ i cei c a r e l u a s e r ă p a r t e la a v e n t u r a din s e a r a p r e c e d e n t ă . S i n g u r u l o m c a l m e s t e s i r L l o y d S t e

phenson, c a r e - l î n t î m p i n ă p e tîÎT

nărui de tec t iv . — Doiniui le G r e e n , d u m n e a t a

apar i î n t o t d e a u n a acolo unda s în t en igme. . .

— V ă as igur , d o m n u l e S t e phenson, c ă de data a s t a nu ^ v o r b a de nici o e n i g m ă . V ă re-v fer i ţ i probab i l la î n t i r z i e r e a lui G e o r g e V e r b a n .

— In t r -adevăr . . . Dec i .ştiai că Va î n t î i z i a . P o a l e ştii şi de c e ?

— Nu n u m a i at î t . Ş t i u şi din c a u z a cui . D a r n - a v e m nic i uţi m o t i v de î n g r i j o r a r e . V a .sosi c u r î n d , a d a u g ă d e t e c t i v u l şi, c e -r îndu-ş i scuze, se î n d r e a p t ă sj>re doctorul S t o n e , c a r e c ă u t a să-şi c a l m e z e f i i ca .

— I a t ă , d o m n u l e G r e e n , r o s teş te c u a m ă r ă c i u n e m i r e a s a , că a v e n t u r a c o n t i n u ă .

— Nu v ă p ierdeţ i c a l m u l , s p u n e z î m b i n d de tec t ivu l .

— A î n t î r z i a t a p r o a p e o j u m ă t a t e de oră . î n s e a m n ă c ă s-a î n t î m p l a t c e v a .

— Aveţ i drepta te , c e v a s-a î n t î m p l a t . Azi n o a p t e V e r b a n s-a l u p t a t p e n t r u r a z a a l b a s t r ă ; a c u m , p r o b a b i l , se b a t e p e n t r u c a i e t u l a l b a s t r u . D a r d a c ă a t u n c i a v e a c a a d v e r s a r n e c u noscutu l , a c u m v r ă j m a ş u l e c u noscut . E v o r b a de c o m i s a r u l W i m , c a r e v r e a c u o r i c e p r e ţ să i n t r e în poses ia î n s e m n ă r i l o r f ă c u t e de ziarist . . . I l ş t iu însă p e G e o r g e destul de e x p e d i t i v şi pe c o m i s a r des tu l de m ă r g i n i t , a ş a c ă s în t c o n v i n s c ă n u v o m m a i a v e a m u l t de a ş t e p t a t şi m i r e l e îşi v a f a c e apar i ţ ia . . . î n a c e e a ş i c l i p ă însă d e t e c t i v u l z ă r e ş t e în uşa c a p e l e i f a ţ a r ă v ă ş i tă a lui W i m . S e a p r o p i e de e l .

— C e e, d o m n u l e c o m i s a r , unde- i V e r b a n ?

— M i - a s c ă p a t ! M i - a scăpat şi e l şi m a i m u . . . r ă b u f n e ş t e p o l i ţ is tul , dar , d înd c u ochi i de C a m e l y .Stone, î n m ă r m u r e ş t e . N u se poate . . . i - a m u r m ă r i t p î n ă în

3f

port . S - a u u r c a t pe vas. . . a u p l e c a t spre noi'd... C u m a a p ă r u t f a t a a s t a aici ?... M i e n u m i - e d a t o a r e n i c i o d a t ă să î n ţ e l e g c e v a din a f a c e r e a a s t a ?

D i n ce în c e m a i î n g r i j o r a t , G r e e n se a p r o p i e de doc toru l S t o n e , s c h i m b ă agi ta ţ i c î t e v a c u v i n t e şi î m p r e u n ă ies din c a pe lă şi .se î n d r e a p t ă a l e r g î n d spre o m a ş i n ă . Aic i f i z i c ianul a p a s ă un c o n t a c t şi pe e c r a n u l m i n u s c u l de pe b o r d u l a u t o m o bi lu lu i a p a r e c a b i n a unui vas . G r e e n se f r e a c ă la ochi uluit . î n g e n u n c h i , G e o r g e V e r b a n d e c l a m ă cu patos v e r s u r i din V e r -l a i n e lui.. . C a m e l y S tone . . . A -c e a s t a îi m î n g î i e şuv i ţe le de păr c ă z u t e p e frunte . . .

— D o a m n e ! s t r igă s t u p e f i a t R i c l i a r d Stone . . . c u m D u m n e z e u de nu-şi dă s e a m a că e în f a ţ a robotului . . . Ş i c u m de a a j u n s aco lo f a t a a r t i f i c i a l ă ? !...

Cei doi c o b o a r ă d in m a ş i n ă şi se î n a p o i a z ă în c a p e l ă . M i r e a s a I e iese în î n t î m p i n a r e .

— Cî t e ceasu l tău , t a l ă ? — E s t e e x a c t ora douăzeci şi

u n u , f a t a m e a , r ă s p u n d e cu g las s t ins f iz i c ianul . T r e b u i e

să- ţ i d a u o v e s t e tri.stă. G e o r g e n u p o a t e să v i n ă aici . . . T r e b u i e să a m î n ă m cununia . . .

— Nu- i n i m i c , ta tă . B ă n u i a m că a ş a v a fi.. .

— B ă n u i a i ? — D a . — D e c înd ? — D i n c l i p a c î n d G e o r g e m i - a

dat aces t p l i c pe c a r e t r e b u i a să ţ i - 1 p r e d a u a c u m , l a ora d o u ă zeci şi unu.. . P o f t i m !

R i c h a r d S t o n e scoa te cu în f r i g u r a r e s c r i s o a r e a , o c i teş te , apoi i-o î n t i n d e z î m b i n d a m a r de tec t ivu lu i .

G r e e n îşi a r u n c ă ochi i p e r î n -dur i le sc r i se de V e r b a n şi nu se m i r ă de loc văz înd c u m f iz i c ianul s c o a t e o b a n a l ă ş u r u b e l n i ţă , pe c a r e o r ă s u c e ş t e fur ios în u r e c h e a C a m e l y e i S t o n e . O f l a m ă m i n u s c u l ă , b i n e î n ţ e l e s a l b a s t r ă , şi f a t a se p r ă b u ş e ş t e pe l e s p e d e a de m o z a i c a c a p e lei . D e u n d e v a a c o r d u r i l e p r e lungi a le orgi i s u n ă de loc l u g u b r u , în t i m p c e cu un z î m b e t de M e f i s t o f e l p r o a s p ă t r a s s ir L l o y d S t e p h e n s o n îşi m î n g î i e v i s ă t o r b ă r b i a .

S F I R Ş I T

T i p a r u l e x e c u t a t la C o m b i n a t u l po l igra f i c „ C a s a S c î n t e i i "

AVINT SI ENERGIE • • SepUmbria 1967

PREŢUL 1 LEU J41007 I