cozariuc

03/10/2011-30/10/2011

CAIET DE PRACTICA

I.M.S.P. SPITALUL MINISTERULUI SANATATII

A efectuat: Morozan Simion Gr.407K. Coordonator:MARGARITA NICU,sefa sectiei de fizioterapie.

CHISINAU 2011.

Scurt istoric

”Institutia Medico-Sanitara Publica, Spitalul clinic al Ministerului Sanatatii” ne ofera servicii medicale de calitate, puse la dispozitie de personal foarte bine pregatit care are ca prim scop grija pentru pacient. Medicul de specialitate controleaza toate procedurile pentru ca pacientii sa se simta in deplina siguranta. Clinica include staţionare 200 paturi,secţia consultativ-diagnostica şi centrul medicilor de familie. Staţionarul include urmatoarele secţii:-hepatologie, -terapie, -gereatrie,-neurologie, -chirurgie endoscopica Sectia fizioterapie si recuperare cu metode fizice, deservesc pacientii din staţionar si din ambulatoriu. Sunt cabinete de:- electroterapie, - fototerapie, - lazeroterapie,- termoterapie, - mecanoterapie,- 4 cabinete de masaj, nu mai putin de 18m patrati, -sala pentru kinetoterapie. In sectie activeaza medicul de acupunctura, 2 kinetoterapeuti cu studii medii, un kinetoterapeut cu studii superioare:Lidia Borisov, medic de terapie manuala. Cabinetele de Fizioterapie si Kinetoterapie se adreseaza persoanelor de toate varstele, oferind o gama foarte larga de servicii medicale de fizioterapie, recuperare, kinetoterapie, gimnastica medicala, toate sub control medical!

Agenda studentului practicant

Data,ziua

Numele pacientilor,diagnosticul

Desfasurarea activitatilor

Luni31.01.2011.

-prima zi de practica adunarea cu sefa catedrei doamna Elena Caun si domnul decan Sergiu Racu,-prezentarea conducatorului practicii doamna Margarita Nicu,-am facut cunoscuti cu personalul medical,cu sectiile spitalului,cu sala de gimnastica si cabinetele de masaj,-primim repartizarea pe grupe,-lucru individual.

Marti04.10.2011.

Cretu Ion,cu diagnosticul:sechele post AVC,hemipareză dreaptă.

Tarita Anatole,cu diagnosticul: cu sechele post AVC ischemica pe partea

-adunarea cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu,am scris date din istoricul spitalului,-examinarea fiselor medicale ale pacientilor si repartizarea lor studentilor.-am discutat despre particularitătile geriartriei.

-executarea masajului in regiunea membrului superior şi inferior drept şi am folosit urmatoarele elemente:frectionat, neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat masajul intr-un tempou lent.-În Kinetoterapie am inclus exerciţii respiratorice,active,de coordonare,exerciţii de reeducarea mersului si de recuperare a miscarilor degetelor mîinii.

-executarea masajului regiunii gulerului si bratului sting,folosind elemente din:frectionat,netezit,apucat,ciupit,pilit,etc,tinind cont de faptul ca pacienta este hipertonica am executat miscarile descendent intr-un tempou lent,-ne-am ocupat si cu kinetoterapia,am inclus in

dreapta,hipertensiune arteriala.

programa kinetica exercitii respiratorii,active,pasive,de coordonare si reeducare a miscarilor degetelor si a minii.

Miercuri05.10.2011.

Tarita Anatole,cu diagnosticul:sechele post AVC,hemipareză dreaptă.

-adunarea cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu,am discutat intrebarile parvenite in urma activitatii de o zi cu pacientii.-am discutat despre boala hipertonică.-repartizarea altor fise medicale,

-executarea masajului in regiunea membrului superior şi inferior drept şi am folosit urmatoarele elemente:frectionat, neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat masajul intr-un tempou lent.-În Kinetoterapie am inclus exerciţii respiratorice,active,de coordonare,exerciţii de reeducarea mersului si de recuperare a miscarilor degetelor mîinii.

Joi06.10.2011.

-intrevedere cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu

Cretu Ion,sechele post AVC ischemica pe dreapta

Tarita Anatolie,cu diagnosticul:sechele post AVC,hemipareză dreaptă.

Coranciuc Maria,cu diagnoza cervicalgie vertebrogenaCu sindrom algic moderat

-am discutat despre boala hipotonică.

-executarea masajului in regiunea membrului superior şi inferior drept şi am folosit urmatoarele elemente:frectionat, neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat masajul intr-un tempou lent.-În Kinetoterapie am inclus exerciţii respiratorice,active,de coordonare,varietăţi de mers pentru recuperarea paternului mersului.

-executarea masajului relaxant in regiunea gulerului şi a regiunii toracale,am utilizat urmatoarele elemente:netezirea,frictionatul,pilirea, tempoul executarii este lent.Gimnastica medicala,exercitii respiratorice,varietati de mers(de coordonare si orientare in spatiu).

Masajul regiunii cervicale,exercitii post izometrice.

Vineri07.10.2011.

Tarita Anatolie,cu diagnosticul:sechele post AVC,hemipareză dreaptă.

.

Paladi Vasile cu diagnosticul:lombalgie cronică. Cu sindrom algic moderat

-executarea masajului in regiunea membrului superior şi inferior drept şi am folosit urmatoarele elemente:frectionat, neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat masajul intr-un tempou lent.-În Kinetoterapie am inclus exerciţii respiratorice,active,de coordonare,varietăţi de mers pentru recuperarea paternului mersului,pedalare la bicicletă .

-am indeplinit gimnastica curativa:complex de exercitii: 1-stind cu picioarele puţin depărtate capul sus inspiraţie,capul jos expiraţie,apoi invers Se executa lent de 10 ori.2-aceeasi pozitie:ducerea capului în stinga inspiraţie revenire in pozitia initiala cu expiraţie,apoi ducem capul în dreapta insiraţie,revenire la poziţia iniţială cu expiraţie.Se executa de 10 ori.3-aceeaşi poziţie:rotiri circulare cu capul într-o direcţie si în alta.5 ori în fiecare parte4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in pozitia initiala.Se executa lent de 10 ori.

5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul înapoi,revenire la poziţia inişială.Se executa de 10 ori.

6-aceeaşi poziţie fexie din articulaţia genunchiului,5 ori pentru fiecare

7-Stind cu faţa la spalier ridicarea fiecărui membru inferior pe a 2 traptă.10 ori pentru fiecare membru.8-stind cu fata la spalier adducerea membrului inferior stîng,revenire la poziţia iniţială,apoi cu dreptul revenire la poziţia iniţială.10 ori pentru fiecare membru.9-mers lateral.2minute10-mers încrucişat .2minute11-pedalare la bicicletă.12-mers pe bandă

Luni10.10.2011.

Moraru Ina cu diagnosticul:encefalopatie

Paladi Vasile cu diagnosticul:lombalgie cronică.

-adunare cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu,-repartizarea noilor fise cu pacienti,-lucru individual cu caietele de practica, -am discutat despre encefalopatie.

-executarea masajului în regiunea gulerului,am folosit urmatoarele manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul, ciupitul,frămîntatul,vibraţia.-am executat gimnastică curativă:exerciţii respiratorice,e.d.f.g,de relaxare,pedalare la bicicleta,mers pe bandă.

-am indeplinit gimnastica curativa:complex de exercitii: 1-stind cu picioarele puţin depărtate capul sus inspiraţie,capul jos expiraţie,apoi invers Se executa

cu sindrom algic moderat

Coranciuc Maria,cu diagnoza cervicalgie vertebrogena cu

lent de 12 ori.2-aceeasi pozitie:ducerea capului în stinga inspiraţie revenire in pozitia initiala cu expiraţie,apoi ducem capul în dreapta insiraţie,revenire la poziţia iniţială cu expiraţie.Se executa de 12 ori.3-aceeaşi poziţie:rotiri circulare cu capul într-o direcţie si în alta.6 ori în fiecare parte4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in pozitia initiala.Se executa lent de 12 ori.5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul înapoi,revenire la poziţia inişială.Se executa de 12 ori.


7-Stind cu faţa la spalier ridicarea fiecărui membru inferior pe a 2 traptă.12 ori pentru fiecare membru.8-stind cu fata la spalier adducerea membrului inferior stîng,revenire la poziţia iniţială,apoi cu dreptul revenire la poziţia iniţială.12 ori pentru fiecare membru.9-decubit dorsal rularea membrului inferior pe călcîi si pe vîrf.7 ori pentru fiecare picior.10-d.d cu picioarele îndoite se apropie si se depărteză genunchii.10 ori.11-d.d ridicari de bazin,7 ori.12-mers mers pe bandă 2 min.13-pedalare la bicicletă,2 min.

Masajul regiunii cervicale,exercitii post izometrice.

sindrom algic moderat

Marti11.10.2011.


.

Paladi Vasile cu diagnosticul:lombalgie cronică. cu sindrom algicmoderat

-dezbateri pe marginea intrebarilor parvenite de la studenti,-am discutat despre diabetul zaharat,-repartizarea noilor pacienti,-lucru individual,

-executarea masajului în regiunea spatelui,am folosit urmatoarele manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul, ciupitul,frămîntatul,vibraţia.-am executat gimnastică curativă:exerciţii respiratorice,e.d.f.g,de relaxare,pedalare la bicicleta,mers pe bandă.

-am indeplinit gimnastica curativa:complex de exercitii: 1-stind cu picioarele puţin depărtate capul sus inspiraţie,capul jos expiraţie,apoi invers Se executa lent de 15 ori.2-aceeasi pozitie:ducerea capului în stinga inspiraţie revenire in pozitia initiala cu expiraţie,apoi ducem capul în dreapta insiraţie,revenire la poziţia iniţială cu expiraţie.Se executa de 15ori.3-aceeaşi poziţie:rotiri circulare cu capul într-o direcţie si în alta.7 ori în fiecare parte4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in pozitia initiala.Se executa lent de 15 ori.5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul înapoi,revenire la poziţia inişială.Se executa de 15 ori.


7-Stind cu faţa la spalier ridicarea fiecărui membru inferior pe a 2 traptă.15 ori pentru fiecare membru.8-stind cu fata la spalier adducerea membrului inferior stîng,revenire la poziţia iniţială,apoi cu dreptul revenire la poziţia iniţială.15 ori pentru fiecare membru.9-decubit dorsal rularea membrului inferior pe călcîi si pe vîrf,7 ori pentru fiecare membru.10-d.d cu picioarele îndoite se apropie si se depărteză genunchii,7ori.11-d.d ridicari de bazin,7ori. 12-mers mers pe bandă 2 min.13-pedalare la bicicletă,2 min.

Miercuri12.10.2011.

Moraru Ina diagnosticul:encefalopatie

Paladi Vasile cu diagnosticul:lombalgie cronică.

.

-executarea masajului în regiunea spatelui,am folosit urmatoarele manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul, ciupitul,frămîntatul,vibraţia.-am executat gimnastică curativă:exerciţii respiratorice,e.d.f.g,cu obiecte(minge,fus,boston,colacel de cauciuc),de relaxare,pedalare la bicicleta,mers pe bandă.

-am îndeplinit gimnastica curativă ca în ziua precedentă,adăugind exerciţii din decubit dorsal si patrupedie.

Cu sindrom algic moderat

.

Joi13.10.2011.


Coranciuc M aria cu diagnosticul cervicalgie cu sindrom algic moderata

Paladi Vasile

-dezbateri cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu pe marginea afectiunilor căilor respiratorice şi în special exerciţile respiratorice.-lucru individual cu caietul de practica.

-executarea masajului în regiunea spatelui,am folosit urmatoarele manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul, ciupitul,frămîntatul,vibraţia.-am executat gimnastică curativă:exerciţii respiratorice,e.d.f.g,cu obiecte(minge,fus,boston,colacel de cauciuc),de relaxare,pedalare la bicicleta,mers pe bandă.

.

-am indeplinit masajul portiunii gulerului, membrele superioare elemente:pilit,transversarea,rulatul,frictionat,netezit,-am facut kinetoterapie,programul kinetic contine:edfg,variatii de mers,active,pasive.si exercitii post izometrice

-am îndeplinit gimnastica curativă ca în ziua precedentă,adăugind exerciţii din decubit dorsal si

cu diagnosticul:lombalgie cronică. cu sindrom algic moderat

patrupedie cu dozare.-pedalare la bicicleta şi mers pe bandă.

Vineri14.10.2011.

Coranciuc Maria cu diagnosticul cervicalgie cu sindrom algic moderat

Paladi Vasile cu diagnosticul:lombalgie cronică.cu sindrom algic moderat

-continuarea lucrului cu pacientii,am dus unele observatii asupra starii lor functionale,

-masajul regiunii gulerului,utilizind urmatoarele manevre:netezire,frictionat,transversat,pilit,netezit.si gimnastica medicala,exercitii post izometrice

inspiraţie,capul jos expiraţie,apoi invers Se executa lent de 15 ori.2-aceeasi pozitie:ducerea capului în stinga inspiraţie revenire in pozitia initiala cu expiraţie,apoi ducem capul în dreapta insiraţie,revenire la poziţia iniţială cu expiraţie.Se executa de 15ori.3-aceeaşi poziţie:rotiri circulare cu capul într-o direcţie si în alta.7 ori în fiecare parte4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in pozitia initiala.Se executa lent de 15 ori.5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul înapoi,revenire la poziţia inişială.Se executa de 15 ori.


7-Stind cu faţa la spalier ridicarea fiecărui membru inferior pe a 2 traptă.15 ori pentru fiecare membru.8-stind cu fata la spalier adducerea membrului inferior stîng,revenire la poziţia iniţială,apoi cu dreptul revenire la poziţia iniţială.15 ori pentru fiecare membru.9-decubit dorsal rularea membrului inferior pe călcîi si pe vîrf,7 ori pentru fiecare membru.10-d.d cu picioarele îndoite se apropie si se

depărteză genunchii,7ori.11-d.d ridicari de bazin,7ori.12-d.d tragem cîte un genunchi la piept,5 ori pentru fiecare membru.13-d.lateral flectarea membrului inferior 10 ori apoi schimbam membrele.14-patrupedie se trage cite un genunchi la piept.5 ori.15-aceeaşi poziţie se duce fundul la călcîe.16-pedalare la bicicletă.

Luni17.10.2011.

Copaceanu Elenacu diagnoza cu cervicalgie vertebrogena sindrom algic moderat

Moraru Ina cu diagnosticul encefalopatie

Bourosu Ion,cu diagnosticul sechele post AVC pe parte dreapta ischemica

-adunare cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu,am discutat despre artritele reumatoide,-repartizarea noilor pacienti,

-masajul gulerului,membrilor superioare-exercitii post izometrice-gimnastica medicala


-masajul membrilor-mobilizari pasive-varietati de mers

Marti18.10.

-comtinuarea lucrului cu pacientii,-lucru individual in caietul de practica,am discutat

2011.

Moraru Ina:encefalopatie

Bourosu Ion,cu diagnosticul sechele post AVC pe parte dreapta ischemica

Copaceanu Elenacu diagnoza cervicalgie vertebrogena.cu sindrom algic moderat

despre guta.

-masajul regiunii gulerului,manevrele:frictionat,pilitul,netezitul,transversatul,netezitul.

-masajul membrilor-mobilizari pasive-varietati de mers


Miercuri19.10.2011.

Grajd Eduard cu diagnoza radiculopatie si cervicalgie cu sindrom algic moderat

-dezbateri impreuna cu conducatorul practicii doamna Margarita Nicu,am discutat despre splanhoptoza.-am primit noi pacienti,-lucru individual in caietele de practica,

-masaj general la spate,am indeplinit urmatoarele manevre:frictionat,framintat,transversat,rulat,adunatul,ciupitul,mingietul,tapotamentu,tocatul.-gimnastica medicala

.

Popovici Ion,cu diagnosticul:radiculopatie cervicala vertebrogena.

Copaceanu Elenacu diagnoza cervicalgie vertebrogena cu sindrom algic moderat



Joi20.10.2011.

.

Rosca Ion cu diagnoza pneumonie polisegmentara dreapta


-am discutat impreuna cu doamna Margarita Nicu,tema:infartul miocardic,.

-masaj general la spate,am indeplinit urmatoarele manevre:frictionat,framintat,transversat,rulat,adunatul,ciupitul,netezire,tapotamentul, tocatul.-gimnastica respiratorie

-masajul regiunii gulerului,manevrele:frictionat,pilitul,netezitul,transversatul.

Vineri21.10.2011

Popovici Ion cu diagnosticul:sechele traumatice,radiculopatie vertebrogena cu sindrom algic moderat

Cocieri Valentinacu diagnosticul:hipertensiune arteriala,

Copacianu Elena cu diagnoza cevicalgieVertebrogena sindrom algic moderat

-am primit un pacient nou paralel am continuat lucru cu pacientii din zilele precedente,

-masaj general la spate,am indeplinit urmatoarele manevre:frictionat,framintat,transversat,rulat,adunatul,ciupitul,netezire,tapotamentul, tocatul.

-masajul regiunii gulerului,am executat urmatoarele manevre:netezit,frictionat,pilit,netezirea.

-masajul regiunii gulerului,am executat urmatoarele manevre:netezit,frictionat,pilit.-gimnastica medicala

Luni24.10.2011.

-adunare cu conducatorul practicii doamna,Margarita Nicu am discutat problemele cu care se confrunta pacientii,-repartizarea noilor fise cu pacienti,-lucru individual in caietul de practica,

Popovici Ion cu diagnosticul:sechele traumatice, radiculopatie cervico-toraco-lombara vertebrogena.

Copacianu Elena cu diagnoza cevicalgieVertebrogena sindrom algic moderat

Bourosu Ion cu diagnosticul sechele post AVC

-masajul regiunii gulerului si general al spatelui am utilizat urmatoarele manevre:frictionat,transversat,rulat,stoarcerea,tocatul,tapotamentul.

-masajul generalal regiunii spatelui,am executat toate manevrele frictionat,transversat,rulat,deplasat,tocatul,tapotamentul,etc.-masajul membrilor superioare-gimnastica medicala

-masajul regiunii gulerului si regiunii lombo-sacrale,am folosit urmatoarele manevre: frictionat,transversat,ciupitul,framintat,netezit.-gimnastica medicala

.

Marti01.03.2011.

Copaceanu Elena cu diagnoza cervicalgie vertebrogena cu sindrom algic moderat.

Bourosu Ion cu diagnoza

-adunare cu conducatorul practicii doamna,Margarita Nicu am discutat despre scolioza.

-masajul regiunii gulerului si a minii stingi utilizind urmatoarele manevre:frictionat usor,transversat,pilit,netezit.

-gimnastica medicala

-masajul membrilor am utilizat urmatoarele manevre:frictionat,transversat,rulat,stoarcerea,tocatul,tapotamentul,netezirea.

sechele post AVC

Rosca Ion cu diagnoza pneumonie polisegmentara pe parte dreapta.

.-masasul generalal regiunii spatelui,am executat toate manevrele frictionat,transversat,rulat,deplasat,tocatul,tapotamentul,etc.-gimnastica medicala respiratorie

Miercuri26.10.2011.

Rosca Ion cu diagnoza pneumonie polisegmentara pe partea dreapta

.Popa Isac cu diagnoza sechele post AVC

-adunare cu conducatorul practicii doamna,Margarita Nicu am discutat despre cervicalgie.

-masajul regiunii gulerului si general al spatelui am utilizat urmatoarele manevre:frictionat,transversat,rulat,stoarcerea,tocatul,tapotamentul,netezirea.-gimnastica medicala respiratorie

-masajul membrilor-gimnastica medicala

Joi27.10.2011.

Druta

-repartizarea noilor fise cu pacienti,-lucru individual in caietul de practica,

Sergiu,virsta cu diagnosticul:sechele trauma cranio-cerebrale.

Copaceanu Elena cu diagnoza cervicalgie vertebrogena cu sindrom algic moderat..

-masajul regiunii gulerului si a minii stingi utilizind urmatoarele manevre:frictionat usor,transversat,pilit,netezit.

-masajul regiunii gulerului si general al spatelui am utilizat urmatoarele manevre:frictionat,transversat,rulat,stoarcerea,tocatul,tapotamentul,netezirea.-gimnastica medicala

Notiuni generale :

Kinetoterapia este o terapie care are la baza miscarea. Sunt 2 tipuri de kinetoterapie:

• kinetoterapia activa (precum exercitiile terapeutice, tratament pe baza de activitati, etc)

• kinetoterapia pasiva (precum masaje medical, mobilizare sirei spinarii – a nu se confunda cu adjustarea sirei spinarii, tehnici de relaxare post-isometrice si exercitii pasive ale diferitelor regiuni ale corpului).

Toate aceste tehnicii urmaresc facilitarea miscarilor prin utilizarea muschilor. Contrar tehnicilor analitice, unde se considera ca doar un muschi sau o articulatie fac legatura cu intreaga unitate musculara.

Deasemenea kinetoterapia se defineste ca un complex de metode care folosesc miscarea în scop terapeutic, urmarind cresterea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, îmbunatatirea coordonarii

miscarilor si inalturarea unor deficite motorii. Se aplica in toate compartimentele majore ale recuperarii, fiind indinspensabila in cea medicala, psihica, profesionala si sociala. Kinetoterapia poate fi directionata spre recapatarea afectiunilor nechirurgicale, preoperatorii si postoperatorii.Scopul principal pentru care kinetoterapia este utilizata in procesul de recuperare a deficientelor motrice:-imbunatatirea capacitatii generale de miscare si a marelor functii ale organismului;-corectarea functiilor segmentului sau partilor corpului implicate in afectiune;-prevenirea formarii unor deprinderi compensatorii defectuase;-stimularea capacitatii de mentinere a unui pontential psihic ridicat pe tot parcursul procesului de recuperari.

Recuperarea reprezintă o „activitate complexă (medicală, educaţională şi socio-profesionala), prin care se urmăreşte restabilirea cât mai deplină a capacităţilor funcţionale, reduse sau pierdute de către o persoană (adult sau copil), în urma unor boli congenitale sau dobândite, ori a unor traumatisme, precum şi dezvoltarea mecanismelor compensatorii şi de adaptare, care să-i asigure în viitor posibilitatea de muncă sau auto-servire, respectiv o viaţă activă, independentă economic şi/sau social”.

Masajul reprezintă o prelucrare metodică a părţilor moi ale corpului,efectuată prin acţiuni mecanice (manuale sau cu ajutorul unor aparate) asupra tegumentului, în scop igienico-cosmetic şi profilactico-terapeutic.Se presupune că termenul de masaj îşi are originea fie în cuvântul arab„mass”, care înseamnă „a apăsa”, fie în cuvântul ebraic „ maşeş” cu aceeaşi semnificaţie, fie în „massein” care în limba greacă veche înseamnă „a frământa”. „Massoterapia” defineşte o metodă specifică de tratament în medicina reabilitativă, care se referă la utilizarea masajului in scop terapeutic. Reprezintă o metodă (procedură) terapeutică adjuvantă pentru recuperarea funcţională în diverse patologii.Masajul este o metodă pasivă de tratament, constând dintr-o serie de manipulări cu efect mecanic, efectuate la suprafaţa corpului şi care se succed într-o anumita ordine, în funcţie de :-regiunea asupra căreia se acţionează-scopul urmărit-starea organismului.Acţiunile manuale de masaj sunt denumite manevre, manipulări, sau procedee şi constau dintr-un ansamblu de mişcări specifice executate prin aplicarea mâinilor pe suprafaţa corpului. În practica masajului manual se disting :

-procedee introductive : au rolul de a pregăti corpul pentru desfăşurarea masajului-procedee fundamentale (de bază) : prin care se obţin, de fapt,efectele urmărite prin masaj-procedee finale (de încheiere) : în general, au un efect calmant curol de relaxare a organismului.

Clasificarea masajuluiPrincipalele forme de masaj sunt : masajul manual şi masajul mecanic.1. Masajul manualConstituie forma de masaj cea mai veche, cea mai răspândită şi cea mai eficace.Constă în manipularea suprafeţei corporale de către mâinile terapeutului (maseur).Mâna omului reprezintă cel mai eficient „aparat de masaj”, deoarece :-dispune de multiple posibilităţi de adaptare şi perfecţionare a mişcărilor-dispune de o deosebită sensibilitate şi supleţe-realizează un contact personalizat între terapeut şi pacient, cuefect psihologic favorabil2. Masajul mecanicAceastă formă de masaj se execută prin intermediul unor aparate sau instrumente, acţionate cu ajutorul mâinii, sau cu ajutorul a diverse surse de energie (în special electrică).Masajul mecanic a apărut la începutul secolului XX, fiind în prezent într-o continuă dezvoltare odată cu perfecţionarea diverselor aparate utilizate. Cu toate acestea, nici un instrument de masaj nu a putut (deocamdată) să înlocuiască masajul manual, în ceea ce priveşte complexitatea efectelor benefice obţinute prin aplicarea mâinii terapeutului. Acţiunea fiziologică a masajuluiÎn funcţie de tehnica folosită, prin masaj se pot obţine doua tipuri de efecte :-stimulante, excitante.-calmante, relaxante.Aceste efecte se manifestă imediat sau tardiv şi pot fi percepute subiectiv(de către pacient)şi obiectiv (înregistrate prin metode clinice şi paraclinice).Efectele masajului sunt multiple şi se pot clasifica în locale şi generale.a)Efectele locale (se obţin prin masajul parţial, la nivelul zonei masate):-Efect antialgic asupra durerilor de tip nevralgic, musculare şi articulare;-Efect hiperemiant, cu ameliorarea circulaţiei locale (se manifesta prinîncălzirea şi înroşirea tegumentului);-Efect antiedematos asupra lichidelor interstiţiale de stază şi accelerareaproceselor de resorbţie;b)Efectele generale (asupra organismului):-Stimularea funcţiilor aparatului circulator şi respirator;-Creşterea metabolismului bazal.

-Efecte favorabile asupra stării generale :-Îmbunătăţirea somnului-Reducerea oboselii musculare-Reducerea stresului şi oboselii psihice.

Se înţelege astfel multitudinea şi diversitatea efectelor benefice ale masajului asupra structurilor anatomice superficiale şi profunde : piele,ţesut conjunctiv, componentele aparatului locomotor (muşchi, tendoane şi tecitendinoase, fascii, aponevroze), circulaţia sângelui şi limfei, sistemul nervos,organele profunde.În consecinţă, efectele masajului general sunt următoarele :-stimulează şi reglează circulaţia, secreţiile endocrine, hematopoeza,coagularea;-intensifică schimburile nutritive;-creşte temperatura corpului;-în funcţie de tehnica folosită, se produce creşterea/scăderea relaxării, sensibilităţii, tonusului neuro-muscular. APARATUL ARTICULAR

ARTROZA-Boala articulara cronica de tip deformant.Artrita reumatoida-reprezinta o boala infectioasa cronica evolutiva care prinde indeosebi articulatiile mici si totdeauna simetric si centriped.

Poliartrita Reumatoida-este o boala caracterizata prin inflamatia cronica infiltrativ-proliferativa a sinoviei articulare, exprimata clinic prin artrita prezenta la mai multa articulatii.Este o boala inflamatorie sistemica cronica mediata imunitar cu afectarea articulatiei diartroidale si a altor organe. Cele mai afectate articulatii sunt radiocarpiene, art. MS si MI si genunchi.

Spondilita anchilozanta- (Boala Behterev) boala inflamatorie cronica care afecteaza predominant coloana vertebrala cu debutul la nivelul articulatiei sacroiliace si progresiv ascendenta , cu evolutie spre fibroza , osificare , anchiloza.

Gonartroza - cauzele aparitiei si tratamente Gonartroza este una din formele reumatimului degenerativ. Boala reumatismala degenerativa, se mai numeste si artroza, si in functie de localizarea ei poate fi gonartroza (la genunghi), coxartroza (la sold) si spondiloza(la coloana vertebrala). Gonartroza este mai frecventa la femei si afecteaza de obicei pe cele care au trecut de 40 de ani. Cauzele sunt multiple, de obicei fiind vorba de

dereglari la nivel metabolic si hormonal, insa poate aparea si ca urmare a unor traumatisme. Dereglarile la nivel hormonal ce apar la menopauza (insuficienta ovariana) fac ca femeile ajunse la aceasta etapa a vietii, sa fie predispuse la gonartroza. Suferinzii de diabet, guta precum si obezii se confrunta cu aceeasi problema. Trebuie amintite si problemele circulatorii: varice, flebite, dar si cele rezultate ca urmare a inaintarii in varsta care duc la agravarea gonartrozei.

Boala se manifesta prin umflarea articulatiei si prin dureri violente. De obicei, durerea este mult mai puternica atunci cand bolanvul merge sau depune efort. Printr-un examen radiologic amanuntit se poate sti daca este vorba de existena unui lichid intraarticular sau din contra de ingustarea articulatiei si prezenta unor osteofiti, deformatii, sau a unor corpi liberi in articulatie. Tratamentul consta in prima faza a bolii in administrarea antiinflamatoriilor si masarea zonei cu unguente cu acelasi efect. Repausul are un efect benefic, calmand durerea.

O serie de proceduri si tratamente balneo-climaterice sunt recomandate suferinzilor de gonartroza. Foarte eficiente sunt impachetarile cu parafina, hidroterapia, termoterapia, electroterapia. De asemenea apele sarate sau cele surfuroase din statiunile balneare sunt cunoscute ca avand efecte miraculoase, reusind sa vindece problemele reumatismale. Impachetarile cu namol si gimnastica medicala atenueza durerile si dupa un tratament indelungat efectele vor fi simtite.

Alte cauze mai puţin frecvente de comprimare mecanică de nervi este de la o tumoare sau infecţie. Oricare dintre acestea pot reduce cantitatea de spaţiu în canalul spinal şi comprima nervul ieşirea.Scolioza poate provoca nervii pe o parte a coloanei vertebrale pentru a deveni comprimat de curba anormala a coloanei vertebrale.

Alte cauze de radiculopatie includ diabetul zaharat care pot reduce fluxul sanguin normal la nervilor spinali. Inflamaţie în caz de traumatism sau poate duce la degenerare radiculopatie de la iritarea directă a nervilor.Dacă pacienţii nu se ameliorează cu tratamentele enumerate mai sus, acestea pot beneficia de o injectie cu steroizi epidurala. Cu ajutorul unui aparat cu raze X, un medic injecteaza steroizilor între oasele coloanei vertebrale adiacente la nervi implicate. Acest lucru poate ajuta la reduce rapid inflamatia si iritarea nervilor şi a ajuta la reducerea simptomelor de radiculopatie.În unele cazuri, simptomele continua, în ciuda a toate opţiunile de tratament de mai sus. În cazul în care acest lucru se întâmplă şi simptomele sunt severe, chirurgia poate fi o opţiune. Scopul operatiei este de a elimina de compresie de la nervul afectat. În funcţie de cauza de radiculopatie, Acest lucru poate fi realizat printr-o laminectomie sau o discectomia. Un laminectomie îndepărtează o mică parte din os care acoperă nervul să îi permită să dispună de un spaţiu suplimentar. Un discectomia îndepărtează porţiunea de disc care are hernie de afară şi este comprima un nerv.

Pareza faciala perifericaIntroducere. Notiuni generaleEste rezultatul afectarii nervului facial, care in mod obisnuit asigura inervatia musculaturii de la nivelul fetei (exista o pereche de nervi faciali sau numarul VII, astfel incat fiecare nerv asigura inervatia muschilor de pe jumatate de fata).Se deosebeste de pareza faciala de tip central (intalnita in accidentele vasculare) prin lipsa deficitului motor la nivelul membrului/membrelor de aceeasi parte si de lipsa tulburarii de limbaj, afectarea fiind strict la nivelul hemifetei. De asemenea afectarea muschilor frontali si orbiculari ai pleoapelor este mai severa in pareza faciala periferica deoarece acesti muschi primesc inervatie din ambele emisfere cerebrale (cortexul motor), in timp ce muschii faciali inferiori primesc inervatie numai de la o emisfera.Componenta senzitiva/senzoriala e nervului facial este legata de transmiterea sensibilitatii gustative de la nivelul limbii (mai exact 2/3 anterioare) si a sensibilitatii tactile de la nivelul conductului auditiv extern (peretele anterior).

Cauze

Cea mai frecventa forma este considerata cea idiopatica sau paralizia Bell.

Alte cauze mai putin frecvente sunt:- tumorile prin efect compresiv (neurinomul de acustic - tumora a nervului VIII) si prin invazie (a osului temporal) pot determina pareza faciala periferica- Sindromul Ramsay Hunt, datorat virusului herpes zoster, asociaza parezei faciale si o afectare a nervului VIII, precum si o eruptie veziculoasa caracteristica la nivelul tegumentului cranian si la nivelul conductului auditiv extern.- Poliradiculonevrita, sarcoidoza, boala Lyme sunt alte situatii in care apare pareza faciala sau chiar diplegia faciala.

Investigatii

In mod obisnuit diagnosticul se pune pe baza anamnezei si a examenului neurologic. In cazul in care se suspicioneaza alte cauze ale parezei faciale periferice, se efectueaza:- analize de sange: serologie (Boala Lyme)- imagistica cerebrala: CT, RMN (tumori cerebrale)- audiometrie (pentru a determina tulburarile de auz)

TratamentMasuri generale - igiena oculara (clipitul fiind imposibil sau realizat cu dificultate, umezirea corneei nu mai are loc. Astfel pot apare ulceratii care in timp pot duce la pierderea vederii. De aceea, se recomanda toaleta locala riguroasa (existand riscul infectiilor locale) si umezirea corneei cu picaturi pe baza de metilceluloza). Protectia ochilor de razele solare trebuie de asemenea avuta in vedere.- igiena cavitatii bucale: datorita tulburarilor de sensibilitate gustativa, pasajul alimentelor va fi incetinit. Periajul regulat al danturii va impiedica aparitia cariilor si a infectiilor locale.Encefalopatia este un termen care înseamnă boli cerebrale, daune, sau defecţiuni. Encefalopatie poate prezenta un larg spectru foarte de simptome care variaza de la usoare, cum ar fi unele pierderi de memorie sau personalitate modificări subtile, până la severe, cum ar fi demenţa , convulsii , coma , sau deces. În general, encefalopatia se manifesta printr-o stare mentală alterată, care este uneori însoţită de manifestări fizice (de exemplu, slaba coordonare a mişcărilor membrelor).Cauzele Cauzele de encefalopatie sunt atât de numeroase şi variate. Câteva exemple de cauze ale encefalopatiei includ:infecţii ( bacterii , virusuri , paraziti, sau prioni), anoxie (lipsa de oxigen la creier), consumul de alcool, insuficienţă hepatică, insuficienţă renală , boli metabolice, tumori cerebrale , mai multe tipuri de produse chimice toxice, modificări în presiunii în creier, şi săraci nutriţie .

Aceste exemple nu acoperă toate cauzele posibile ale encefalopatiei, dar sunt listate pentru a demonstra gamă largă de cauze.Deşi numeroase cauze de encefalopatie sunt cunoscute, majoritatea cazurilor apar din mai multe categorii majore:infecţie, ficat prejudiciu, anoxie, şi insuficienţă renală. În ciuda cauze variate şi numeroase de encefalopatie, cel puţin un simptom prezent în toate cazurile este o stare mentală alterată. Alterarea stării mentale pot fi subtile si dezvolta incet-a lungul anilor (de exemplu, în hepatita scăderea capacităţii de a desena modele simple, denumite apraxia ) sau poate fi profund evidente şi de a dezvolta rapid (de exemplu, anoxie creier duce la comă sau deces în câteva minute). Adesea, simptomele de stare mentală alterată poate prezenta ca inattentiveness, judecata slaba, sau slaba coordonare a mişcărilor.Alte simptome care pot să apară includ: letargie , demenţă, convulsii, tremor , musculare spasme , şi comă.Diagnosticat Diagnosticul de encefalopatie se face de obicei prin teste clinice efectuate în timpul examinării fizice (t este ale statusului mental, teste de memorie, teste de coordonare), acest document o stare modificata mental. Cu cele mai multe cazuri, constatările referitoare la testele clinice, fie diagnostica sau prezumptiv encefalopatie diagnostica. De obicei, diagnosticul se produce atunci când starea mentală alterată însoţeşte alt diagnostic primare, cum ar fi boli hepatice cronice, insuficienţă renală, anoxie, sau multe alte diagnostice.Tratamentul Tratamentul encefalopatiei variază în funcţie de cauza principala a simptomelor, prin urmare, nu toate cazurile de encefalopatie sunt tratate la fel. Cele mai bune tratamente sunt concepute de către medicul curant o dată diagnosticul pacientului principal este facut. Tratamente sunt foarte variabile, deoarece cauzele sunt atât de diferite.Complicaţiile Complicatiile de encefalopatie variază de la nici unul la deficienţe mentale profunde care duc la moarte. Complicaţii pot fi similare, în unele cazuri. De asemenea, anchetatorii encefalopatie multi considera a fi o complicaţie care apare dintr-o problema de sanatate primar sau de diagnostic primar.Complicaţiile depind de cauza primare de encefalopatie şi poate fi ilustrată prin citând câteva exemple din marea varietate de cauze:Hepatică (ficat), encefalopatie (umflarea creierului cu hernia , comă, deces) ;Encefalopatie metabolica (iritabilitate, letargie, depresie , tremor, ocazional, comă sau deces ;Anoxic encefalopatie (gama larga de complicatii, de la nici unul în anoxie pe termen scurt la schimbările de personalitate, leziuni grave la moarte în evenimente pe termen lung anoxic); Uremic encefalopatie (letargie, halucinaţii, stupoare, spasme musculare, convulsii, deces);

Lui Hashimoto encefalopatie ( confuzie , intoleranta la caldura, demenţă) ;Encefalopatia lui Wernicke (confuzie mentală, pierderi de memorie, scăderea capacităţii de a muta ochi) Encefalopatiei spongiforme bovine sau " bolii vacii nebune "( ataxie , dementa si mioclonii sau spasme musculare, fără nici un ritm sau model) Shigella encefalopatie ( dureri de cap , înţepenirea gâtului, delir , convulsii, comă) Cauzele infecţioase de encefalopatie pediatrice (iritabilitate, hranei necorespunzătoare, hipotonie sau sindromul copilului dischetă , convulsii, deces)Cel mai bun mod de a înţelege potenţialele complicaţii este de a discuta aceste aspecte cu medicul diagnosticarea care pot discuta despre posibile probleme asociate cu cauza specific (e) de tipul de encefalopatie.

ISTORIA PACIENTULUI:

Popovici IonVirsta 64 ani;DIAGNOSTIC:radiculopatie discogena cu sindrom algic moderat.ACUZA:dureri in regiunea lombo-sacrala,pronuntate,cu iradiere in membrele inferioare,slabiciune,oboseala,reducerea capacitatii de munca. Persista dereglari de statica si mers. Bolnav de citiva ani,s-a tratat in stationar in 2009. PROCEDURI:-masaj in regiunea gulerului si regiunea lombo-sacrala,5sedinte;-gimnastica curativa,5sedinte.SCOPUL KINETOTERAPIEI:-stimuleaza procesul de regenerare a elementelor de tesut nervos lezate;-sporeste excitabilitatea elementelor de tesut nervos;-inlesneste conducerea impulsurilor nervoase;-formarea functiilor compensatorii.COMPLEX DE EXERCITII IN RADICULOPATIA DISCOGENA CU SINDROM ALGIC:

1.p.i.culcat pe spate:-flexia si extensia piciorului inainte; -flexia si extensia piciorului in sus; -flexia piciorului cu miscarea circulara a coapsei si extensia ulterioara.2.p.i.culcat pe o parte:-flexia coapsei si extensia ulterioara,ducind piciorul indreptat

in urma cu indoire; -miscari de balans cu piciorul indreptat inainte si in urma.3.p.i.stind in patrupedie:-miscarea maxima de bazin in urma: -a indoi coapsa,a o lipi de abdomen; -a intinde piciorul extins in urma in sus . -a duce bazinul inapoi, -trunchiul lasat in jos; -a trece in pozitia stind pe genunchi. 4.p.i.sezind pe scaun,picioarele indreptate,intinse inainte: -miscari de pendulare cu trunchiul inainte si in urma; -curbind trunchiul,a se stradui de a atinge cu degetele virfurile picioarelor; -flexia piciorului,extensia ulterioara inainte,departarea in lateral, -miscari circulare cu piciorul extins.5.p.i.stind,cu picioarele deparatate: -miscari circulare de bazin; -flexia trunchiului,marind treptat amplitudinea; -inclinari de trunchi spre fiecare virf,alternative; -semigenuflexiuni si genuflexiuni.6.p.i.stind ,cu picioarele apropiate: -balans cu piciorul drept inainte,in lateral,in urma; -stind ghemuit,a imbratisa genunchii,extensia ulterioara; -semigenuflexiuni si genuflexiuni.7.p.i.stind cu fata la peretele de gimnastica: -miscarea trunchiului si bazinului in urma la distanta bratelor intinse,stind ghemuit,ridicare,extensie.8.p.i.calcare pe scaun: -miscari de trunchi in lateral,cu diverse miscari de brate; -rotatii de trunchi cu si fara miscari de brate; -miscari circulare de trunchi; -mers cu flexia inalta de coapse; -mers cu inclinari de trunchi la fiecare pas,atingind virful piciorului dinainte.

cozariuc

Documents

Transcript of cozariuc