Counterfactual Impact Assessment Day 5 Oana Gherghinescu

Counterfactual Impact

Assessment

Day 5

Oana Gherghinescu

PROJECT COFINANCED BY EFRD THROUGH TAOP 2007-2013

.

2

1. Analiza de metode econometrice aplicabile

in evaluarea la nivel de program

Baza legalapentru evaluare

Reg.1083/2006, Titlul IV

Cap.1 Evaluare

Baza legalapentru evaluare

Reg.1083/2006, Titlul IV

Cap.1 Evaluare

Art.47Art.47Art.47Art.47

Evaluare de naturastrategica/operationala;

buget AT

Art.47Art.47Art.47Art.47

Evaluare de naturastrategica/operationala;

buget AT

Art.48 Art.48 Art.48 Art.48 –––– SMSMSMSM

Ex ante – optimizarea alocarii in functie de nevoie si obiective

PePePePe parcursparcursparcursparcurs –––– elementeelementeelementeelemente legate de legate de legate de legate de monitorizareamonitorizareamonitorizareamonitorizarea PO, PO, PO, PO, maimaimaimai ales ales ales ales dacadacadacadaca suntsuntsuntsunt

abateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizari

Art.48 Art.48 Art.48 Art.48 –––– SMSMSMSM

Ex ante – optimizarea alocarii in functie de nevoie si obiective

PePePePe parcursparcursparcursparcurs –––– elementeelementeelementeelemente legate de legate de legate de legate de monitorizareamonitorizareamonitorizareamonitorizarea PO, PO, PO, PO, maimaimaimai ales ales ales ales dacadacadacadaca suntsuntsuntsunt

abateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizari

Art. 49 Art. 49 Art. 49 Art. 49 –––– CECECECE

Evaluare strategica eventual impreuna cu SM

Ex post Ex post Ex post Ex post –––– grad de grad de grad de grad de utilizareutilizareutilizareutilizare, , , , eficientaeficientaeficientaeficienta, , , , eficacitateeficacitateeficacitateeficacitate, impact socio, impact socio, impact socio, impact socio----

economiceconomiceconomiceconomic

Art. 49 Art. 49 Art. 49 Art. 49 –––– CECECECE

Evaluare strategica eventual impreuna cu SM

Ex post Ex post Ex post Ex post –––– grad de grad de grad de grad de utilizareutilizareutilizareutilizare, , , , eficientaeficientaeficientaeficienta, , , , eficacitateeficacitateeficacitateeficacitate, impact socio, impact socio, impact socio, impact socio----

economiceconomiceconomiceconomic

3

.

Art.48

Evaluarea peparcurs

Art.48

Evaluarea peparcurs

Responsabilitatea SM

Modelele trebuie sasustina monitorizarea(tehnica, financiara)

Se preteaza din perspectiva urgentei

N+3/N+2

ACCENT: ABSORBTIEACCENT: ABSORBTIEACCENT: ABSORBTIEACCENT: ABSORBTIE

Art.49

Evaluarea ex post

Art.49

Evaluarea ex post

Responsabilitatea CE. SM poate fi solicitat sa

colaboreze

Modelele analizeazagradul de utilizare,

eficacitatea, eficienta, impactul

Se preteaza din perspectiva masurariiefectelor la nivel micro

si macroeconomic

ACCENT: IMPACT

4

.

ABSORBTIA

•se poate calcula efectiv la un moment t al intervalului de programare;

•pe baza datelor colectate la momentul t se pot face previziunicare sa acopere perioada 2007-2015(!);

•calculele sunt “interne” interne” interne” interne” cadruluifinanciar al CSNR.

ABSORBTIA

•se poate calcula efectiv la un moment t al intervalului de programare;

•pe baza datelor colectate la momentul t se pot face previziunicare sa acopere perioada 2007-2015(!);

•calculele sunt “interne” interne” interne” interne” cadruluifinanciar al CSNR.

IMPACTUL

•dificil de masurat; •impactul in interiorul intervalului

de programare nu are semnificatie;

•presupune masurari pe termenlung;

•calculele necesita date “externeexterneexterneexterne” cadrului financiar al CSNR.

IMPACTUL

•dificil de masurat; •impactul in interiorul intervalului

de programare nu are semnificatie;

•presupune masurari pe termenlung;

•calculele necesita date “externeexterneexterneexterne” cadrului financiar al CSNR.

6

.

•Continut•Aplicabilitate

1A. Regresialiniara

1A. Regresialiniara


1B. Tehnicade anvelopare

a datelor

1B. Tehnicade anvelopare

a datelor

7

1A. REGRESIA LINIARA

•• RELATIA DE CAUZALITATE RELATIA DE CAUZALITATE -- daca tendinta ascendenta a unei daca tendinta ascendenta a unei variabile implica o tendinta ascendenta, descendenta sau variabile implica o tendinta ascendenta, descendenta sau nici o tendinta a celeilalte;nici o tendinta a celeilalte;

•• Daca exista o legatura Daca exista o legatura –– PROGNOZA PROGNOZA pe baza ecuaţiei de pe baza ecuaţiei de regresie.regresie.SCOPSCOP

•• Legatura liniara dintre variabile este descrisa de o Legatura liniara dintre variabile este descrisa de o ecuatie liniara, ecuatie liniara, ecuaţia de regresieecuaţia de regresie ((regression equationregression equation) ) careia ii corespunde geometric careia ii corespunde geometric dreapta de regresiedreapta de regresie((regression lineregression line).).

• REGRESIA SIMPLA - o variabilă dependenta este explicata de o singura variabila independenta.

• REGRESIA MULTIPLA - o variabila dependenta este explicata de mai multe variabile independente.

FORMAFORMA

8

.

ExercitiuExercitiuExercitiuExercitiuEstimarea dreptei de regresie pe un set de date privind rata de absorbtie a POS

DRU si evolutia ratei somajului

9

.

POSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEI

ABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIE

- serii de date privind rata absorbtiei pe fiecare PO/DMI;

- serii de date privind: intervaleleintre apeluri, durata evaluarii, durata contractarii, duratarambursarii, numarul de personal din schem OI/AM, durataprocedurilor de achizitie publica.


- serii de date privind rata absorbtiei pe fiecare PO/DMI;

- serii de date privind: intervaleleintre apeluri, durata evaluarii, durata contractarii, duratarambursarii, numarul de personal din schem OI/AM, durataprocedurilor de achizitie publica.

IMPACT

- serii de date privind sumeleabsorbite in infrastructura, resurse umane, mediul de afaceri;

- serii de date privind: PIB, inflatia, indicele de calitate a vietii, cresterea economica, somajul, exporturi, importuri.

IMPACT

- serii de date privind sumeleabsorbite in infrastructura, resurse umane, mediul de afaceri;

- serii de date privind: PIB, inflatia, indicele de calitate a vietii, cresterea economica, somajul, exporturi, importuri.

10

.

ExercitiuExercitiuExercitiuExercitiu

Alegeti un PO si/sau un DMI si identificati:- o posibila variabila dependenta si variabileleindependente pentru analiza absorbtieiabsorbtieiabsorbtieiabsorbtiei;- o posibila variabila dpendenta si variabileleindependente pentru analiza impactuluiimpactuluiimpactuluiimpactului.

Precizati posibile surse de date.

11

.

Eta

pa

1E

tap

a1 Identificarea

legaturiidintrevariabile;

Stabilireaintensitatiilegaturii.

Identificarealegaturiidintrevariabile;

Stabilireaintensitatiilegaturii.

Eta

pa

2E

tap

a2 Determinarea

parametrilormodelului;

Verificareavaliditatiimodelului.

Determinareaparametrilormodelului;

Verificareavaliditatiimodelului.

Eta

pa

3E

tap

a3 Realizarea de

previziuni.Realizarea de previziuni.

12

.

VERIFICAREA SEMNIFICATIEI COEFICIENTILOR

- Pentru fiecare variabila: eroarea standard a coeficientuluiasociat, testul t-Statistic si probabilitatea asociata.

- Daca probabilitatile atasate testului t-statistic sunt inferioarenivelului de relevanta (5%), coeficientii sunt consideratisemnificativi.

VERIFICAREA SEMNIFICATIEI COEFICIENTILOR

- Pentru fiecare variabila: eroarea standard a coeficientuluiasociat, testul t-Statistic si probabilitatea asociata.

- Daca probabilitatile atasate testului t-statistic sunt inferioarenivelului de relevanta (5%), coeficientii sunt consideratisemnificativi.

CRITERIILE INFORMATIONALE

Akaike info criterion si Schwarz criterion – sunt folositori atuncicând trebuie aleasa o ecuatie din mai multe variante. Conform criteriului informational, se alege ecuatia pentru care criteriileinformationale au valorile cele mai mici.

CRITERIILE INFORMATIONALE

Akaike info criterion si Schwarz criterion – sunt folositori atuncicând trebuie aleasa o ecuatie din mai multe variante. Conform criteriului informational, se alege ecuatia pentru care criteriileinformationale au valorile cele mai mici.

13

.

Metode statisticerobuste de verificare a credibilitatii.

Modelele suntdinamice – pot surprinde modificarianuale la nivel de decizii/politici.

Punctetari

Punctetari Cantitatea si calitatea

datelor trebuie sa fie suficiente –conditioneazacoeficientii modelului(minim 40 observatii).

Efort de elaborareridicat => se preferacorectarea/adaptareaunor modeleexistente.

Puncteslabe

Puncteslabe

14

1B. Tehnica de anvelopare a datelor

Tipulmetodei

•Una dintre cele mai folosite metode pentru analizaelementelor de input si output;

•Este un model de programare lineară care măsoară eficienţa relativă a unităţilor de decizie.

Aplicabilitate

•A fost aplicată cu succes universităţilor, spitalelor sau tribunalelor;

•Permite ierarhizarea unitatilor de decizie in functiede modul de utilizare a unor resurse existentepentru generarea de rezultate.

15E

tap

a1

Eta

pa

1 Specificarea unui model care sa defineasca inputurile si outputurile cele mai importante, comune pentrutoate unitatilede decizie.

Specificarea unui model care sa defineasca inputurile si outputurile cele mai importante, comune pentrutoate unitatilede decizie.

Eta

pa

2E

tap

a2 Colectare date

inputuri sioutputuri

Colectare date inputuri sioutputuri

Eta

pa

3E

tap

a3 Prin intermediul

programarii esteestimatafrontiera de eficienta

Prin intermediulprogramarii esteestimatafrontiera de eficienta E

tap

a4

Eta

pa

4 Este estimatscorul de eficienta pentrufiecare unitatede decizie in raport cu pozitionareafata de frontierade eficienta

Este estimatscorul de eficienta pentrufiecare unitatede decizie in raport cu pozitionareafata de frontierade eficienta

16

EXEMPLU DE APLICARE

Sursa: Monica Mihaela Matei, Innovation and economic performance

Inputuri (Resurseumane)

• I1: Absolventi S&E şi SSH la 1000 locuitori cu varste cuprinse intre 20 şi 29 de ani;

• I2: Doctori S&E şi SSH la 1000 locuitori cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani;

• I3: Persoane cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) la 100 locuitori cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani;

• I4: Participarea la educaţie a tinerilor.

Outputuri (Efecteeconomice)

• O1: Ocupare in industria prelucratoare ce foloseste tehnologia de varf• O2: Ocupare in domeniul activitatilor bazate pe cunoastere• O3: Produse noi pentru piata vandute• O4: Produse noi pentru firma vandute

17

Modelul

•Model DEA, orientat output, cu 4 inputuri şi 4 outputuri;•Functie ce implementeaza algoritmul bootstrap omogen;•Această functie returneaza un vector al deplasarilor, un vector

al variantelor, intervalele de incredere dar si valorile scorurilor de eficienta pentru fiecare dintre cele B replici (re-esantioane);

•Se considera B = 2000 replici.

Rezultate

•Criteriile de clasificare a tarilor: scorul de eficienta, dimensiunea intervalului de incredere

•3 categorii de tari: eficiente (scor de eficienta corectat aproapede 1 si interval mic); cu eficienta medie (scor aproape de 1, darinterval mare); ineficiente (scor mai mare decat 1).

21

ABSORBTIEABSORBTIE

Rata de absorbtie din perspectiva regulii N+3/N+2

este analizata ca output

Inputurile pot fi: rata de depunere a proiectelor, perioada de evaluare,

contractare, rambursare

Se pot identifica cele maieficiente AM-uri, OI-uri din

punct de vedere al absorbtiei

NOI MECANISME ADMINISTRATIVE

IMPACTIMPACT

Numarul de locuri de munca noucreate si cresterea eficientei

energetice sunt analizate ca output-uri

Inputurile pot fi: fondurile alocate siabsorbite pe diferite DMI-uri/PO-uri

Se poate face o ierarhie a DMI-urilor/PO-urilor din punct de vedere al eficientei in crearea de noi locuri de

munca si cresterea eficienteienergetice.

REALOCARI INTRE DMI-URI, PO-URI, REVIZUIRI 2014-2020

22

Nu necesita seriilungi de timp.

Permite comparatiiintre PO-uri si/sauDMI-uri.

Se preteaza mai binepentru analizele de eficienta a absorbtieidecat regresialiniara.

Punctetari

Punctetari Indicatorii de input si

output trebuie sa fie comparabili intreunitatile de decizie.

Puncteslabe

Puncteslabe

23

2. Analiza unor modele existente


2A. Analizeleinput/output2A. Analizeleinput/output


2B. Modelelemacroeconomice

2B. Modelelemacroeconomice

24

2A. Analizele input/output

� Utilizeaza matrici pentru a descrie modul in care sistemul de productie satisface cererea (consum, investitii, exporturi);

� Fac legatura intre resurse si consum;

� Pot varia ca grad de complexitate (de la 3 sectoare la 500 ramuri);

� Permit evaluarea impactului sectorial al interventiilor structurale, intrucat se bazeaza pe divizarea structurii productive din economie;

� Sunt o varianta a modelelor macro, in care accentul nu cade perelatiile de cauzalitate economica, ci pe detalierea gradului de structurare sectoriala a economiei;

� Se aplica pe baza datelor colectate la nivel national.

25

� SCOP:

- simulari pentru verificarea diferitelor scenarii de politica economica;

- previziuni;

- evaluarea programelor de dezvoltare, cu surprinderea impactuluiasupra diferitelor ramuri ale economiei.

26

Pasul 5 – Estimarea impactului totalPasul 5 – Estimarea impactului total

Pasul 4 – Ipoteze privind impactul primarPasul 4 – Ipoteze privind impactul primar

Pasul 3 – Construirea matricei inversePasul 3 – Construirea matricei inverse

Pasul 2 – Construirea matricei coeficientilorPasul 2 – Construirea matricei coeficientilor

Pasul 1 – Elaborarea matricei tranzactiilorPasul 1 – Elaborarea matricei tranzactiilor

27

� ModelulModelulModelulModelul BeutelBeutelBeutelBeutel

- Cheltuielile se impart in 3 categorii – investitii in proprietati, in bunuri de capital si salarii;

- se face o comparatie intre nivelul de dezvoltare cu si farasprijin financiar;

- se au in vedere urmatoarele variabile: ocupare; PIB si rata de crestere; formarea bruta de capital; valoarea adaugatape sector (agricultura, paduri si pescuit; combustibil sienergie; productie; constructii, servicii private, serviciipublice); exporturi si importuri.

28

Ofera imagini la nivelsectorial.

Este utila avand in vedere ca unelesectoare necesitasprijin relativ mai mare decat altele in procesulde “ajungere din urma”.

Punctetari

Punctetari

Arata mai degrabaefectul asupra cererii sinu asupra ofertei.

Suprind efectele petermen scurt, nu pecele pe termen mediusi lung (care stau de fapt la baza politicii de coeziune).

Puncteslabe

Puncteslabe

29

2B. Modele macroeconomice

� CalibrareaCalibrareaCalibrareaCalibrarea datelordatelordatelordatelor

- Modelele sunt utile numai cand un comportament derivat din teorie poate ficuantificat in practica (ex: consumul depinde de venitul disponibil, dar ne intereseazasa stim in ce masura);

- Proprietatea modelelor de a se comporta ca o replica a economiei;

- Abordari: tehnici econometrice aplicate la serii de date istorice (de ex. regresia); utilizarea unor cercetari existente si fixarea unor valori-cheie pentru parametriimodelului care sunt considerate rezonabile “a priori”;

- Solutia este una mixta – ex. fixarea selectiva a unor parametri; analize cross-country;

- Summers (1991): niciun element substantial de cercetare macroeconomica nu a fostrezolvat cu ajutorul econometriei.

� Structura teoretica a modelului

- declinuldeclinuldeclinuldeclinul modelelormodelelormodelelormodelelor bazatebazatebazatebazate pepepepe seriiseriiseriiserii de date, care de date, care de date, care de date, care ignoraignoraignoraignora laturalaturalaturalatura micromicromicromicro----economicaeconomicaeconomicaeconomica;;;;

- efectulefectulefectulefectul crowding out crowding out crowding out crowding out sisisisi celcelcelcel al al al al asteptarilorasteptarilorasteptarilorasteptarilor....

30

Avand sfera de acoperire macro, pot ajuta la evaluareaimpactului uneipolitici.

Punctetari

Punctetari

Consuma timp, necesita date numeroase

Modelul este bun in masura in care ipotezele siparametrii suntbune;

Nu este claramodelareaimpactului pe laturaofertei.

Puncteslabe

Puncteslabe

31

Efecte complexe, pe termen lung – PIB este un indicator imperfect

Schimbările vizate sunt la nivel de potențial economic al regiunilor, nu sunt doar o injectie de capital

Nu există un model universal (one size fits all) – necesităajustări de la o regiune la alta

Scenariul baseline (absența măsurilor) este dificil de definit

Efecte de spill—over, de la o regiune la alta sau de la o țară la alta

Altedificultati

Altedificultati

32

� In In In In perioadaperioadaperioadaperioada de de de de implementareimplementareimplementareimplementare (2007(2007(2007(2007----2015) 2015) 2015) 2015) se identifica ambelecategorii de efecte:

- efectul pe latura CERERII – prin programe de investitii cu sprijinfinanciar public, inclusiv cofinantare privata;

- efectul pe latura OFERTEI – prin construirea de infrastructura, dezvoltarea de resurse umane si cercetare-dezvoltare.

� DupaDupaDupaDupa terminareaterminareaterminareaterminarea programelorprogramelorprogramelorprogramelor operationaleoperationaleoperationaleoperationale (in 2015)(in 2015)(in 2015)(in 2015) vordisparea efectele pe latura cererii si se asteapta ca efectele pelatura ofertei sa ramana pentru o perioada lunga de timp.

33

� La masurarea impactului CSNR se va face distinctia intre:

- efectulefectulefectulefectul de NIVEL (level effect)de NIVEL (level effect)de NIVEL (level effect)de NIVEL (level effect) – compara rezultatul economic relativ la un scenariu de baza si se poate exprima ca diferentaprocentuala sau absoluta fata de scenariul de baza;

- efectulefectulefectulefectul de CRESTERE (growth effect) de CRESTERE (growth effect) de CRESTERE (growth effect) de CRESTERE (growth effect) – compara diferite rate de crestere intr-un singur scenariu cu ratele de crestere din scenariul de baza.

34

John Bradley - Economic & Social Research Institute

STRUCTURA SI FUNDAMENTARE TEORETICA• Inspirat din modelul trans-EU HERMES

• Fundamente macro-teoretic relativ solide

• Operațional chiar și în condiții de penurie de date

CERINTE SI APLICABILITATE– Dezasamblarea modelului pe un număr limitat de sectoare

cruciale unde schimbarile structurale pot fi identificate

– Evidențierea mecanismelor prin care regiunea de studiu este influențată de economia mondială (comerț, presiuni inflaționiste, migrație)

– Elemente de evoluție strategică (uniunea monetară, piața unică) pot afecta rezultatele modelului

Modelul Hermin

35

SECTOARELE ECONOMICE

HERMIN

Industria prelucrătoare

(produse comercializabile pe

pieţe externe)

Serviciile de piață (produse

necomercializabile pe pieţe externe)

Agricultura

Sectorul public (non-piață)

36

BLOCURILE FUNCTIONALE

HERMIN

BLOCURILE FUNCTIONALE

HERMIN

OFERTAOFERTAOFERTAOFERTA

- productia industriala(output);

- consum (input);

- venituri, preturi, productivitate.

OFERTAOFERTAOFERTAOFERTA

- productia industriala(output);

- consum (input);

- venituri, preturi, productivitate.


- cheltuieli in conturi nationale(consum, stocuri)


- cheltuieli in conturi nationale(consum, stocuri)

VENITURIVENITURIVENITURIVENITURI

- venituri in sectorulpublic si privat

VENITURIVENITURIVENITURIVENITURI

- venituri in sectorulpublic si privat

37Structura modelului Hermin

HERMIN

[1] NationalaccountingFramework

[3] Expenditure

[5] Model asintegrated system

[4] Income

[6] Behavioural andidentity equations

Manufacturing (T)

Agriculture (A)

Non-market services (G)

Market services (N)Utilites

Other market services

Output (GDP)

Expenditure (GDE)

Income (GDI)

Private consumption

Public consumption

Investment

Stock changes

Exports

Imports

General Government

Health

Education

Agriculture

Forestry

Fishing

GDP

productivity

PSBR

Output = Expenditure usedto determine net trade balance

(NTS = GDP - GDA)where GDA = C + G + I + DS

Output = Incomeused to determinecorporate profits

(IYC = GDP - YWI)

Revenue

Expenditure

Borrowing requirement

Debt accumulation

Corporate sector

Household sector

Behaviouralequationsinfluencedby theory

Identities adding up,definitional & closure

Public sector

Private sector

Consumption function

Wage bargaining

Factor demands

[2] Output

Building (BC)

40

Latura OFERTEI–Determinarea producției (ecuație cerere – ofertă)

Latura ABSORBTIEI-Determinarea consumului casnic

Latura VENITURILOR

- Determinarea profitului:

41

BAZA MATEMATICA

• 20 ecuații comportamentale în sens economic

• Calibrarea modelului se face prin serii de timp ale conturilor naționale

• Simularea se face cu softul Winsolve

SURPRINDEREA INFLUENTELOR INTER-REGIONALE

- spill-over;

- linkages;

- leakages.

42

• Aplicarea modelului la FSC – amalgamarea măsurilor pentru identificarea unui număr redus de categorii cu semnificație economică:

– Investiții în infrastructură fizica

– Investiții în resurse umane

– Investiții în mijloace de producție si in C&D (sprijin pt sectorul privat)

• Forme de finanțare:

– Transferuri la bugetele publice

– Co-finanțarealor publica

– Co-finațarea privata

• LaturaLaturaLaturaLatura cereriicereriicereriicererii ---- AbordareaAbordareaAbordareaAbordarea KeynesKeynesKeynesKeynes----istaistaistaista: : : : rolulrolulrolulrolul multiplicatorilormultiplicatorilormultiplicatorilormultiplicatorilor;;;;

• LaturaLaturaLaturaLatura oferteioferteioferteiofertei ---- ExternalitatiExternalitatiExternalitatiExternalitati care care care care influenteazainfluenteazainfluenteazainfluenteaza productiaproductiaproductiaproductia sisisisiproductivitateaproductivitateaproductivitateaproductivitatea, spill, spill, spill, spill----over effects. over effects. over effects. over effects.

43

INFRASTRUCTURA FIZICA

� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura cereriicereriicereriicererii ((((perioadaperioadaperioadaperioada de de de de implementareimplementareimplementareimplementare)))): : : :

InvestitiiInvestitiiInvestitiiInvestitii �� MultiplicatorMultiplicatorMultiplicatorMultiplicator �� PIBPIBPIBPIB

� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura oferteioferteioferteiofertei ((((maimaimaimai ales in ales in ales in ales in perioadaperioadaperioadaperioada postpostpostpost----implementareimplementareimplementareimplementare))))::::

Stocul de infrastructura Stocul de infrastructura Stocul de infrastructura Stocul de infrastructura �� ProductivitateProductivitateProductivitateProductivitate sisisisi productieproductieproductieproductie

44

RESURSELE UMANE


VenituriVenituriVenituriVenituri, , , , CheltuieliCheltuieliCheltuieliCheltuieli publicepublicepublicepublice �� MultiplicatorMultiplicatorMultiplicatorMultiplicator �� PIBPIBPIBPIB


Stocul de capital uman Stocul de capital uman Stocul de capital uman Stocul de capital uman �� ProductivitateProductivitateProductivitateProductivitate sisisisi productieproductieproductieproductie

45

MIJLOACE DE PRODICTIE, C&D


InvestitiiInvestitiiInvestitiiInvestitii �� MultiplicatorMultiplicatorMultiplicatorMultiplicator �� PIBPIBPIBPIB


Stocul de C&D Stocul de C&D Stocul de C&D Stocul de C&D �� ProductivitateProductivitateProductivitateProductivitate sisisisi productieproductieproductieproductie

46

� Interconditionari importante din punct de vedere economic

- OutputOutputOutputOutput: : : : SectoareSectoareSectoareSectoare expuseexpuseexpuseexpuse vsvsvsvs sectoaresectoaresectoaresectoare protejateprotejateprotejateprotejate; ; ; ;

- Factorii de productieFactorii de productieFactorii de productieFactorii de productie: Munca si capitalul: Munca si capitalul: Munca si capitalul: Munca si capitalul

- PreturilePreturilePreturilePreturile: Price taking : Price taking : Price taking : Price taking vsvsvsvs price making price making price making price making

- DeterminareaDeterminareaDeterminareaDeterminarea salariilorsalariilorsalariilorsalariilor: : : : NegociereNegociereNegociereNegociere vsvsvsvs mecanismulmecanismulmecanismulmecanismul sectorialsectorialsectorialsectorial de de de de transmisietransmisietransmisietransmisie

- FortaFortaFortaForta de de de de muncamuncamuncamunca: : : : cresterecresterecresterecrestere naturalanaturalanaturalanaturala, , , , migratiemigratiemigratiemigratie, , , , participareparticipareparticipareparticipare

- ConsumConsumConsumConsum: : : : Exista constrangeri de lichiditateExista constrangeri de lichiditateExista constrangeri de lichiditateExista constrangeri de lichiditate????

- ComertComertComertComert: : : : SoldulSoldulSoldulSoldul contuluicontuluicontuluicontului curentcurentcurentcurent al BPEal BPEal BPEal BPE

- GuvernGuvernGuvernGuvern: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul

47

FACTORII CARE DETERMINA PRODUCTIA PE SECTOARE

� IndustriaIndustriaIndustriaIndustria prelucratoareprelucratoareprelucratoareprelucratoare: : : : CerereaCerereaCerereaCererea internainternainternainterna sisisisi externaexternaexternaexterna; ; ; ; competitivitateacompetitivitateacompetitivitateacompetitivitatea

� ServiciileServiciileServiciileServiciile de de de de piatapiatapiatapiata: : : : CerereaCerereaCerereaCerereainternainternainternainterna

� AgriculturaAgriculturaAgriculturaAgricultura: : : : ProductivitateaProductivitateaProductivitateaProductivitatea

� SectorulSectorulSectorulSectorul public: public: public: public: NivelulNivelulNivelulNivelulocupariiocupariiocupariiocuparii

ELEMENTELE CARE CONDITIONEAZA FACTORII DE PRODUCTIE

� ProductiaProductiaProductiaProductia

� Costul fortei de munca Costul fortei de munca Costul fortei de munca Costul fortei de munca relativ la costul capitaluluirelativ la costul capitaluluirelativ la costul capitaluluirelativ la costul capitalului

� Progresul tehnicProgresul tehnicProgresul tehnicProgresul tehnic

48

FACTORII CARE DETERMINA PRETURILE PRODUCTIEI

� IndustriaIndustriaIndustriaIndustria prelucratoareprelucratoareprelucratoareprelucratoare: : : : preturilepreturilepreturilepreturile mondialemondialemondialemondiale, , , , costulcostulcostulcostulforteiforteiforteifortei de de de de muncamuncamuncamunca

� ServiciileServiciileServiciileServiciile de de de de piatapiatapiatapiata: : : : CostulCostulCostulCostulforteiforteiforteifortei de de de de muncamuncamuncamunca

� AgriculturaAgriculturaAgriculturaAgricultura: PAC: PAC: PAC: PAC

FACTORII CARE DETERMINA NIVELUL SALARIILOR

� Preturile la consumator;Preturile la consumator;Preturile la consumator;Preturile la consumator;

� Costul de productie;Costul de productie;Costul de productie;Costul de productie;

� Productivitatea;Productivitatea;Productivitatea;Productivitatea;

� Rata somajului.Rata somajului.Rata somajului.Rata somajului.

49

FACTORII CARE DETERMINA FORTA DE MUNCA

� Rata de Rata de Rata de Rata de cresterecresterecresterecrestere a a a a populatieipopulatieipopulatieipopulatiei, , , , maimaimaimai ales a ales a ales a ales a celeiceleiceleiceleiapteapteapteapte de de de de muncamuncamuncamunca;;;;

� RateleRateleRateleRatele de de de de participarelparticiparelparticiparelparticiparel;;;;

� FluxurileFluxurileFluxurileFluxurile netenetenetenete de de de de migratiemigratiemigratiemigratie. . . .

FACTORII CARE DETERMINA CONSUMUL GOSPODARIILOR

� Venitul, dar mai ales…Venitul, dar mai ales…Venitul, dar mai ales…Venitul, dar mai ales…

� Venitul gospodariilor, dar mai Venitul gospodariilor, dar mai Venitul gospodariilor, dar mai Venitul gospodariilor, dar mai ales…ales…ales…ales…

� Venitul disponibil al Venitul disponibil al Venitul disponibil al Venitul disponibil al gospodariilor.gospodariilor.gospodariilor.gospodariilor.

� Bogatia, bunastareaBogatia, bunastareaBogatia, bunastareaBogatia, bunastarea

50

FACTORII CARE DETERMINA SOLDUL BUGETAR

� VENITURI: VENITURI: VENITURI: VENITURI: bazabazabazabaza impozabilaimpozabilaimpozabilaimpozabila sisisisi cotelecotelecotelecotele de de de de impozitareimpozitareimpozitareimpozitare;;;;

� CHELTUIELI: CHELTUIELI: CHELTUIELI: CHELTUIELI: deciziideciziideciziidecizii politicepoliticepoliticepolitice ((((discretionarediscretionarediscretionarediscretionare), ), ), ), regulireguliregulireguli politicepoliticepoliticepolitice(automate)(automate)(automate)(automate)

51

� UTILIZAREA UNUI MODEL DE TIP HERMIN

- Pregatirea de previziuni;

- Analize de politica economica generala;

- Analize de politici relationate la CSNR;

- Elaborarea si evaluarea strategiilor nationale in domeniulindustrial.

PREVIZIUNILE

- pe termen scurt (sub 12 luni);

- pe termen mediu (1-5 ani);

- pe termen lung (peste 5 ani).

52

� Cum poate CONVERGENTA sa devina SUSTENABILA?

- Trebuie sa existe un cluster initial de activitati, sprijinite de stimulentespecifice si inputuri specializate la nivel local (forta de munca instruita): rolulstrategiei industriale;

- Disponibilitate crescuta a fortei de munca locale calificate - permitecresterea clusterului: rolul capitalului uman;

- Externalitati generate de schimbul de informatie si invatarea pe parcurs –incurajeaza cresterea: rolul infrastructurii fizice;

� Este necesara stabilitatea politicilor la nivel national si/sau regional sistabilitatea relatiilor de colaborare si parteneriat.

53

� DIAMANTUL LUI PORTER PRIVIND AVANTAJUL COMPETITIV

54

Exemplu aplicare HERMIN - Cehia

� Profilul revizuit al cheltuielilor din CSNR (mil euro/an)

55

� Efectele cheltuielilor prin CSNR asupra PIB real al Cehiei

EFECTUL RATELOR DE CRESTERE – diferenta procentuala

56

� Efectele cheltuielilor prin CSNR asupra PIB real al Cehiei

EFECTUL DE NIVEL (diferenta procentuala)

57

� Analiza de ansamblu a efectelor

- in 2007 in 2007 in 2007 in 2007 –––– efectefectefectefect redusredusredusredus asupraasupraasupraasupra ocupariiocupariiocupariiocuparii fatafatafatafata de de de de scenariulscenariulscenariulscenariul de de de de bazabazabazabaza–––– numainumainumainumai 20.000;20.000;20.000;20.000;

- in 2013 in 2013 in 2013 in 2013 –––– efectulefectulefectulefectul crestecrestecrestecreste la 196.000 la 196.000 la 196.000 la 196.000 sisisisi se se se se mentinementinementinementine sisisisi in 2015 la in 2015 la in 2015 la in 2015 la 178.000;178.000;178.000;178.000;

- in 2020 in 2020 in 2020 in 2020 –––– un un un un efectefectefectefect de 29.000.de 29.000.de 29.000.de 29.000.

� CSNR induce CSNR induce CSNR induce CSNR induce castiguricastiguricastiguricastiguri suplimentaresuplimentaresuplimentaresuplimentare de de de de productivitateproductivitateproductivitateproductivitate de de de de aproxaproxaproxaprox1% 1% 1% 1% fatafatafatafata de de de de scenariulscenariulscenariulscenariul de de de de bazabazabazabaza. . . .

67

� CONCLUZII LEGATE DE APLICAREA MODELULUI IN CEHIA:

- interventiile prin CSNR vor avea un impact ridicat asupra PIB atat in faza de implementare (4,5% din PIB pana in 2015 comparativ cu scenariul de baza) si pe termen lung (PIB va fi cu 1,5% mai mare, vor exista castiguri de productivitate si ocuparea va fi mai ridicata);

- impact pozitiv al interventiilor asupra convergentei.

IPOTEZE:

- externalitatile specifice pentru infrastructura, RU si C&D sunt ridicate atuncicand calitatea interventiilor este ridicata;

- nu s-a luat in calcul impactul unor elemente precum piata unica sau ISD.

68

� Dificultati legate de aplicarea modelului HERMIN in Cehia

- slaba cultura a modelarii la nivel macro;

- o abordare structurala a modelarii a aparut relativ tarziu si esterealizata de un numar mic de institutii (Ministerul de Finante, BancaCentrala);

- Nu toate materialele sunt publice;

- Nu exista serii de date suficient de lungi;

- Modelele existente se axeaza pe masurile monetare si fiscale;

- Dificultatea de a defini un scenariu de baza adecvat;

- Dificultatea de a asocia valori pentru elasticitatile spill-over in absentaunei cercetari empirice;

- Impactul la nivel macro este complex, iar PIB nu este un indicator perfect.

69

� ABORDAREA MICRO VS MACRO

Micro (bottomMicro (bottom--up)up) Macro (topMacro (top--down)down)

NivelNivel de de dezagregaredezagregare RidicatRidicat ((proiecteproiecte individualeindividuale)) RedusRedus ((agregareagregaresectoriala/nationalasectoriala/nationala))

UtilizareaUtilizarea teoriilorteoriilor RedusaRedusa ((rationamenterationamentepropriiproprii, ACB), ACB)

RidicataRidicata ((macroeconomiemacroeconomie))

CalibrareaCalibrarea modeluluimodelului RationamenteRationamenteproprii/informalaproprii/informala

Stiintifica/econometricaStiintifica/econometrica

ImpactulImpactul la la nivelnivel de de politicipolitici

Informal/implicit/Informal/implicit/necuantificanecuantificatt

Formal/explicit/Formal/explicit/cuantificatcuantificat

TratareaTratareaexternalitatilorexternalitatilor

LimitataLimitata sausau ignorataignorata Inclusa/ModelataInclusa/Modelata explicitexplicit

70

Sursa: Model tip ARCH, Rinderu & Gherghinescu

Fonduri tip DRU

preaderare

Fonduri tip INFRASTRUCTURĂ

preaderare

Rata ȘȘȘȘOMAJ

PIB Regional/capita

Infrastructură TRANSPORT/

MEDIU

Resurse umane SISTEM

EDUCAȚȚȚȚIONAL

Infrastructură SISTEM

EDUCAȚȚȚȚIONAL

InfrastructuraăCERCETARE

DEZVOLTARE

FEDR FSEFC

POS TRANSPORT

POREGIONAL

POS CCE

POSMEDIU

POS DRU

PODCA

PO AT

MODELMODELMODELMODEL

ABSORBȚȚȚȚIE si IMPACT

71

� IdeeIdeeIdeeIdee• Ideea de bază a prezentului model, dată fiind lipsa unor

serii de timp consistente referitoare la absorbția fondurilor în cadrul celor 7 programe operaționale, este aceea de a folosi, din punct de vedere conceptual, un model care să țină cont de ceea ce s-a întâmplat atât în perioada de preaderare, cât și în prima perioadă de monitorizare a acestui proces de absorbție.

� Variabile Variabile Variabile Variabile • Serii de timp fonduri preaderare• Serii de timp absorbție ISF la nivel de PO• Date referitoare la absorbția ISF la nivel de PO și regiune

(31.07.2010)• Date macroeconomice la nivel de regiune

72

� IpotezeIpotezeIpotezeIpoteze• din cauza lipsei de date temporale cu privire la absorbţia fondurilor

structurale (primele plăţi au fost efectuate numai în 2008), s-a realizat o legătură cu fondurile de pre-aderare - în acest fel seriile de date au fost extinse pe un interval de timp mai mare;

• toate variabilele luate în considerare sunt relevante pentru subiectul acestei cercetări şi sunt în conformitate cu studiile anterioare în acelaşi domeniu de interes (Capello, 2007);

• s-a ales o scară logaritmică, datorită ordinelor de magnitudini diferite ale variabilelor alese.

� NotatiiNotatiiNotatiiNotatii• POR_P_X POR_P_X POR_P_X POR_P_X –––– plăţiplăţiplăţiplăţi la la la la nivelnivelnivelnivel regional din PORregional din PORregional din PORregional din POR• POR_V_X POR_V_X POR_V_X POR_V_X –––– valoareavaloareavaloareavaloarea contractelorcontractelorcontractelorcontractelor înînînîn cadrulcadrulcadrulcadrul POR la POR la POR la POR la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• POP_REG POP_REG POP_REG POP_REG –––– populaţiapopulaţiapopulaţiapopulaţia din din din din regiunileregiunileregiunileregiunile de de de de dezvoltaredezvoltaredezvoltaredezvoltare• PIB_REG PIB_REG PIB_REG PIB_REG –––– PIBPIBPIBPIB----ulululul pepepepe cap de cap de cap de cap de locuitorlocuitorlocuitorlocuitor la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• INFRA_PRE INFRA_PRE INFRA_PRE INFRA_PRE –––– fondurilefondurilefondurilefondurile prepreprepre----aderareaderareaderareaderare pentrupentrupentrupentru infrastructurăinfrastructurăinfrastructurăinfrastructură la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• DR_PRE DR_PRE DR_PRE DR_PRE –––– lungimealungimealungimealungimea drumurilordrumurilordrumurilordrumurilor la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• DRM_PRE DRM_PRE DRM_PRE DRM_PRE –––– lungimealungimealungimealungimea drumurilordrumurilordrumurilordrumurilor modernizatemodernizatemodernizatemodernizate la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• DRDENS_PRE DRDENS_PRE DRDENS_PRE DRDENS_PRE –––– densitateadensitateadensitateadensitatea drumurilordrumurilordrumurilordrumurilor la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional

73

� RegiuneaRegiuneaRegiuneaRegiunea SudSudSudSud

74

� RegiuneaRegiuneaRegiuneaRegiunea BucurestiBucurestiBucurestiBucuresti----IlfovIlfovIlfovIlfov

75

� RegiuneaRegiuneaRegiuneaRegiunea NordNordNordNord----VestVestVestVest

76

La ce sa fim atenti cand analizam un model?

InterpretareaInterpretareaInterpretareaInterpretarea rezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelor

- La ce ne foloseste modelul?

- Cat de credibil este?

NaturaNaturaNaturaNatura legaturilorlegaturilorlegaturilorlegaturilor

- Au fost avute in vedere ipotezerealiste?

- Au fost omise elemente importante?

VariabileleVariabileleVariabileleVariabilele incluseincluseincluseincluse

- Sunt relevante pentru scopul analizei?

- Avem suficiente date?

77

3. Exercitii de utilizarea unor seturi de date

la nivel de program

Se dau pentru un program operational, la momentul t=martie 2010:

- situatia alocarilor;

- valoarea contractelor semnate;

- nivelul platilor.

Se analizeaza:

- aplicarea regulii N+3/N+2 si tintele derivate din aceasta.

Se elaboreaza:

- o traiectorie ideala de cheltuire a resurselor pentru respectarea regulii.

Pe baza datelor colectate de la mai multe proiecte, se determina corelatia dintre “varstaproiectului” si nivelul de cheltuire a bugetului. Pe baza acestei corelatii se previzioneaza ritmul platilor la nivel de program si se compara cu traiectoria idealaidentificata anterior.

Bucuresti 04.11.2011

Multumesc pentru

atentie!

Counterfactual Impact Assessment Day 5 Oana Gherghinescu

Documents

Transcript of Counterfactual Impact Assessment Day 5 Oana Gherghinescu