Procedura Risk Assessment Team

93
LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS 1 Metodologie pentru evaluarea riscurilor ridicate de prezenţa urşilor în zonele locuite RAT (Risk Assesment Team) 2010

description

Procedura Risk Assessment Team

Transcript of Procedura Risk Assessment Team

Page 1: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

1

Metodologie pentru evaluarea riscurilor ridicate de prezenţa urşilor în zonele locuite

RAT (Risk Assesment Team)

2010

Page 2: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

2

Metodologie pentru evaluarea riscurilor ridicate de prezenţa urşilor în zonele locuite

Echipa de evaluare a riscului - Risk Assessment Team

( RAT)

Include: REGULAMENT/PROTOCOL DE FUNCŢIONARE PENTRU Unitatea de intervenţie pentru salvarea animalelor sălbatice – Animal Rescue Mobile Unit (ARMU)

Autori: APM Covasna – Ioan Mihai POP APM Harghita – BOTH Joszef, SZABO Szilard APM Vrancea – Silviu CHIRIAC, Radu Mihai SANDU ACDB – Cosmin STINGĂ, Gelu RADU ACNV – Leonardo BEREZCKI, Ximena ANEGROAIE Protocol ARMU – Anexa 5: Radu Mihai SANDU (APM Vrancea), Vulpoiu Florin (ACDB), Nadia Chiriac (APM Vrancea)

Page 3: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

3

Introducere Pe întregul areal al proiectului LIFE 08/NAT/RO/000500, respectiv judeţele Vrancea, Covasna, Harghita, habitatele favorabile ursului se întrepătrund cu aşezări umane şi spaţii cultivate sau utilizate pentru creşterea animalelor. Această situaţie coroborată cu degradarea habitatelor, reducerea resursei trofice naturale şi lipsa de reacţie a gestionarilor fondurilor cinegetice, în prevenirea pagubelor şi analiza incidentelor duce la apariţia unor conflicte majore, ce se intensifică continuu. Nivelul pagubelor produse de urs, la nivelul întregului areal al proiectului este cel mai ridicat din România, acest fapt fiind datorat prezenţei celei mai mari concentrări de urşi de la nivelul Carpaţiilor. În general pagubele sunt produse livezilor, culturilor agricole, crescătorilor de animale şi apicultorilor din zonele învecinate habitatelor populate de urs. Îngrijorător este faptul că frecvenţa pagubelor provocate în cadrul localităţilor prezintă un trend crescător, determinând şi creşterea riscului de atacuri asupra oamenilor, fiind în acelaşi timp şi indicator pentru tendinţa de habituare a unor exemplare de urs. În prezent nu se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate de urs, iar măsurile preventive sunt superficiale şi ineficiente. În cazul urşilor problemă soluţia este aceea de recoltare prin împuşcare, însă procedura este una greoaie iar fundamentarea deciziei este una subiectivă. Măsurile alternative precum relocarea sau utilizarea unor metode repelente sunt aplicate extrem de rar. În actualul context, evaluarea riscului se face subiectiv de către gestionarii unitatilor de management cinegetic, care în multe situaţii scot în evidenţă cazuri de urs problemă pentru a justifica numărul maxim de intervenţie (numărul de exemplare ce pot fi împuşcate) alocat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. În acest context formarea unei echipe care să evalueze riscurile potenţiale în cazul incidentelor atribuite urşilor habituaţi sau a urşilor „problemă”, care să propună autorităţilor responsabile şi gestionarilor de fonduri e soluţia optimă pentru reducerea riscului, este oportună pentru a asigura reducerea exemplarelor ce sunt împuşcate precum şi pentru a minimiza conflictele om carnivor şi percepţia populaţiei privind ursul brun.

Echipa proiectului LIFEURSUS

Page 4: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

4

Abrevieri APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului ARMU – Animal Rescue Mobile Unit – Unitatea de intervenţie pentru salvarea animalelor sălbatice BET – Bear emergency team CE – Comisia Europeană CJ – Consiliul Judeţean ITRSV – Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare GNM – Garda Naţională de Mediu MMP – Ministerul Mediului şi Pădurilor RAT – Risk Assessment Team – Echipa de evaluare a riscului IUCN – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii UE – Uniunea Europeană WWF – World Wide Found for Nature

Page 5: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

5

I. INFORMAŢII GENERALE 1. Context La nivelul a patru continente si 60 de ţări, opt specii de urşi sunt considerate ca specii vulnerabile, periclitate sau pe cale de dispariţie. În ultimii ani, s-a observat o reducere a numărului de exemplare dar şi o reducere a zonelor ocupate de ursi. Multe populaţii de urşi sunt izolate sau sunt afectate de o fragmentare accelerată a habitatului datorită expansiunii spaţiilor antropizate. (IUCN – BEARS Status survey and Conservation Action Plan). Specia urs brun (Ursus arctos) este prezentă pe trei continente, în urma evaluăriilor IUCN fiind declarată, la nivel mondial, în categoria speciilor cu risc redus „Lower Risk” de dispariţie. Cu toate acestea, se consideră că pentru păstrarea actualului statut de conservare, specia necesită o atenţie suplimentară, fiind în acest sens inclusă în anexa II (specii strict protejate) la Conventia de la Berna, convenţie la care România a aderat în anul 1993. La nivel European, au fost identificate nouă populaţii de urs brun (Linnell, Salvatori &. Boitani,2008), cinci dintre ele fiind evaluate ca fiind grav periclitate (Critically Endangered – IUCN Red List Categories). În acest context, Directiva Habitate 92/403/EEC, devine principalul instrument al Comisiei Europene ce crează un cadrul legislativ optim conservării pe termen mediu şi lung a speciei. Specia urs brun este inclusă în anexa II ce cuprinde specii pentru care este obligatorie desemnarea ariilor speciale de conservare si anexa IV ce cuprinde speciile de importanţă comunitară care necesită protecţie strictă, din Directiva Habitate. În cadrul strategic al obiectivelor stabilite prin Directiva Habitate, conservarea ursului brun ca specie a devenit prioritară pentru tăriile membre ale Uniunii Europene, fiecare stat membru având obligaţia de a-şi stabilii strategiile şi acţiuniile necesare pentru atingerea obiectivelor comunitare.

În contextul obiectivelor comunitare şi internaţionale, România ca semnatară a Convenţiei de la Berna (Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna) şi a Tratatului de aderare la Uniune Europeană, şi-a asumat rolul de a susţine eforturile internaţionale privind conservarea ursului brun. În acest sens, în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, nr. 407/2006, specia a fost inclusă în anexa II si anume specii strict protejate, iar prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, act ce transpune prevederile Directivei Habitate, specia a fost declarată de asemenea ca specie protejată fiind inclusă în anexa 4A ca specie ce necesită o protecţie strictă.

Page 6: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

6

Premisa recomandată pentru un management eficient al ursului este acceptarea de către public a măsurilor de management şi a politicilor naţionale în domeniu (Greve, 2008).

Conform evaluărilor oficiale ale Comisiei Europene, statutul de conservare al ursului brun în Carpaţi este de specie vulnerabilă, statut stabilit în principal degradării continue a habitatului datorită dezvoltării socio economice din România (Linnell, Salvatori &. Boitani,2008). Trendul ascendent al nivelului de antropizare al cadrului natural din Carpaţi, contribuie la schimbări comportamentale ale unor indivizi, respectiv la apariţia urşilor habituaţi, respectiv la intruziuni ale unor indivizi de urs în interiorul zonelor locuite. În asemenea situaţii, legislaţia din România ce transpune prevederi ale Directivei Habitate, permite aplicarea de „derogări” de la statutul de conservare al ursului, tocmai pentru a permite autorităţiilor responsabile menţinerea unui nivel scăzut al pagubelor provocate gospodăriilor şi culturiilor. În acest context, acţiuniile de vânătoare devin singurul instrument aflat în prezent la dispoziţia autorităţiilor de a gestiona o situaţie conflictuală om-urs. În general managementul conflictelor om – urs au fost gestionate reactiv, problemele fiind gestionate după apariţia lor, presupunând împuşcarea urşilor implicaţi (Davis, Wellwood & Ciarniello, 2002). Pe termen lung această abordare s-a constat a fi ineficientă deoarece un urs extras din populaţie este înlocuit, într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, de un alt exemplar. În acest sens abordarea corectă ar fi identificarea şi îndepărtarea surselor de hrană ca principal atractant al ursului în zone habituate.

Deoarece în cadrul socio – economic al Carpaţiilor această abordare, de prevenţie a conflictelor, este greu de realizat într-un timp relativ scurt, crearea unei echipe de intervenţie denumită Echipă de Evaluare a Riscului (RAT – Risk Assesment Team) a fost considerată ca oportună pentru a sprijinii eforturile de diminuare a conflictelor. Rolul echipei RAT este acela de a asigura suport autorităţiilor responsabile de managementul ursului brun, gestionarilor de fonduri de management cinegetic şi populaţiei locale în acţiunile de diminuare a conflictelor şi reducerea riscurilor create de intruziuni ale unor indivizi din specia urs în spaţiile locuite de oameni. Prin acţiunile specifice prevăzute în prezentul document, echipa RAT îşi propune să identifice contextul apariţiei unui conflict, să monitorizeze evoluţia acestuia şi să propună autorităţiilor soluţii eficiente pentru cazuri particulare ce vor fi semnalate în zona de implementare a proiectului LIFE08/NAT/RO/000500, respectiv judeţele Vrancea, Covasna şi Harghita. Echipa RAT nu îşi propune să devină o echipă de intervenţie în sensul celei prevăzute şi în Planul de Actiune pentru Ursul brun din România realizat în anul 2005, ci îşi asumă rolul de a analiza o anumită situaţie şi de a elabora documente

Page 7: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

7

tehnice justificative pentru o intervenţie precum aplicarea de măsuri preventive, translocare sau recoltarea (împuşcarea) unui anumit exemplar de urs. Echipa RAT îşi propune să acţioneze cu promptitudine la solicitările din teritoriu, evaluarea unui conflict urmând a se realiza într-un termen relativ scurt (de la 48 de ore pana la maxim 10 zile), pentru a permite autorităţilor să acţioneze în timp util.

Principiile de la care pleacă conceptul echipe RAT sunt cele identificate în Planul de management al ursului brun din Austria realizat anul 2005 (WWF, 2005), principii ce sunt valabile şi în cazul României şi anume:

Siguranţa oamenilor este întodeauna prioritară faţă de protecţia urşilor Pagubele şi conflictele trebuie menţinute la un nivel minim prin prevenţie

Prin acţiuniile specifice, activitatea RAT are ca obiective:

• Reducerea cazurilor în care soluţia este uciderea unor exemplare, prin promovarea unor măsuri alternative.

• Diminuarea nivelului actual al conflictelor si al pagubelor. • Extinderea la nivel naţional a experienţei dobândite în cadrul proiectului.

Echipa RAT nu are ca obiectiv analiza situaţiilor în care o persoană a fost atacată de urs în cadrul vânătorilor organizate sau în situaţia în care o persoană a fost atacată de urs în pădure respectiv habitatul ursului. După caz, la solicitare, echipa RAT poate participa la monitorizarea zonei şi identificarea ursului, precum şi la analiza contextului în care a avut loc incidentul, punând la dispoziţie echipamente si personal. Prezenta procedură şi metodologie este utilă în contextul intruziunii unui exemplar de urs în spaţiile locuite. 2. Aspecte de biologia ursului (conform Metodologiei ARMU) Ursul brun România (ursul brun eurasiatic, Ursus arctos arctos L.) aparţine phylumul-ului Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu păr, care nasc pui vii pe care-i hrănesc cu lapte produs de glandele mamare), Infraclasa Eutheria (mamifere placentare la care embrionul se dezvoltă complet în interiorul uterului, datorită existenţei placentei), Ordinul Fissipeda (mamifere carnivore cu dinţi cu vârfurile ascuţite, care au canini foarte dezvoltaţi, remarcându-se şi prezenţa carnasierelor), Suprafamilia Canoidea (fisipedele cu picioarele lungi, terminate cu gheare neretractile, cu osul penial prezent şi dezvoltat),

Page 8: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

8

Familia Ursidae (carnivore mari, greoaie, cu mers plantigrad, gheare foarte puternice şi coadă scurtă). Mărimea Mărimea se apreciază în termeni de greutate, care este un parametru dificil de analizat datorită variaţilor individuale în înălţime, grosime a blănii, statura fizică, poziţia observatorului şi nivelul de stres al acestuia. Înălţimea la umăr, la urs matur, măsurată de la talpă la punctul cel mai înalt al umărului, este cuprinsă între 90-150 cm. Înălţimea în picioare, la greabăn, este de până la 250 cm (100-135 cm la femele şi 150-200 cm la masculi). Lungimea urşilor este măsurată de la vârful nasului la vârful cozii, fiind apreciată ca fiind de 150-165 cm la femele şi 170-200 cm la masculi(Mertens şi Ionescu, 2000). Greutatea Diferenţele între greutatea indivizilor din acelaşi habitat sunt cauzate de starea de sănătate a individului, vârstă, sex, abilitatea de a localiza hrana şi de a digera anumite alimente, abilitatea de a surmonta efectul antropizării habitatului. Pot apare şi fluctuaţii sezoniere ale greutăţii individului, toamna (înainte de intrarea în bârlog) urşii au o greutate mult mai mare decât primăvara (ieşirea din bârlog). Greutatea medie a urşilor din România este de 100-200 kg la femele şi 140-320 kg la masculi (Mertens şi Ionescu, 2002). Coloritul În România culoarea predominantă este brun deschis până la brun închis, puii putând avea un guler alb care dispare după primul an de viaţă. Lungimea firului de păr variază în funcţie e de anotimp, cea mai mare fiind în perioada decembrie – aprilie/mai şi cea mai mică în perioada iulie-septembrie. Lungimea părului de iarnă este de 8-9 cm pe spate şi 10-12 cm pe greabăn, iar cea a părului de vară de 4-6 cm . Temperatura Temperatura fiziologic normală a corpului este de 36,5 – 37,5 oC, variind în funcţie de activitate şi de individ. Temperatura corpului se estimează rectal la imobilizare, totuşi apar diferenţe faţă de normal datorită stresului la care sunt supuşi. În timpul somnului de iarnă temperatura poate scade până la circa 32 oC. Pulsul În mod normal pulsul ursului este de 98 bătăi pe minut atunci când stă sau merge lent şi 40-45 de bătăi atunci când doarme. În timpul imobilizării, datorită administrării de tranchilizante pot apare complicaţii, în unele cazuri animalul putând intra în stop cardio-respirator.

Page 9: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

9

Respiraţia Respiraţia este puternică şi de obicei are o rată de 6-10 cicluri pe minut când stă, 40-80 de cicluri pe minut când este foarte cald şi peste 100 cicluri/minut la eforturi extreme. Cantitatea de oxigen inspirată este redusă la jumătate în timpul hibernării. Membrele Ursul este un animal plantigrad, labele având un rol important în locomoţie (mers, alergat, căţărat, înotat), vânătoare, hrănire, săpat, apărare etc. Ursul are o labă relativ plată, cu 5 degete. Ghearele sunt curbate, nonretractile, mai lungi la labele din spate şi mai scurte la cele din faţă. Craniul Craniul urşilor este masiv, lung, fruntea bombată, cu bot proeminent şi muşchi faciali puternici (în special cei masticatori). În combinaţie cu dentiţia, structura arată ca fiind una de animal carnivor cu unele modificări specifice omnivorelor. Dentiţia Ursul brun în mod normal nu muşcă prada pentru a o omorâ, însă are dinţi pentru a o străpunge şi zdrobi, cu muşchi masivi, foarte puternici. Caracteristicile incisivilor, caninilor, premolarilor şi molarilor diferă uşor în funcţie de dietă şi habitat. Excrementele Excrementele urşilor sunt vara de formă cilindrică, cu multă materie vegetală fibroasă şi toamna de formă compactă. Rar excrementele de urs sunt păroase. Văzul Recent s-a demonstrat că văzul ursului este destul de eficienr, fiind cu mult mai bun decât se ştia. Ochii sunt mici, de nuanţe căprui, pupile rotunde, larg despărţiţi şi situaţi înainte. Auzul Ursul are un auz excelent, în banda de ultrasunete 16-20 Mhz şi probabil mai sus, fiind un ajutor important pentru localizarea prăzii din subteran (rozătoare). Urşii pot detecta o conversaţie între oameni de la circa 300 m şi pot auzi declanşatorul aparatului foto de la circa 50 m. Mirosul Mirosul este cel mai important simţ al ursului. Mirosul este fundamental pentru apărare şi atac, fiind şi fereastra de comunicare cu lumea din jurul lui, mai mult decât ochii sau auzul. Se pare că ursul are mirosul cel mai dezvoltat dintre carnivore, servind la detectarea perechii, a prezenţei omului, a altor urşi, a puilor, a surselor de hrană. Ursul este capabil să detecteze urme ale prezenţei umane la mai mult de 40 de ore de la trecere.

Page 10: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

10

Somnul de iarnă Somnul de iarnă durează 3-6 luni. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în cavităţi naturale, sub stânci sau în unele situaţii chiar are formă de cuib construit pe sol. Unii urşi pot rămâne activi tot timpul anului în condiţiile în care găsesc hrană suficientă. Acest comportament este încurajat şi prin momirea acestora la puncte de hrănire şi observare. Vârsta Urşii trăiesc circa 25 – 30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Uzual vârsta se apreciază după numărul inelelor de creştere a cementului din premolarul 1 (cementum annuli), dar această tehnică invazivă este greu de aplicat. Vârsta urşilor poate fi clasificată pe clasele de vârsta ale urşilor (Micu 1999): clasa 0 (pui), clasa I (2-5 ani sau juvenili), clasa II (5-10 ani sau foarte tineri), clasa III (10-15 ani sau tineri), clasa IV (15-20 de ani sau maturi) şi clasa V (20 de ani şi peste). Clasa 0 – puii, însoţiţi de mama lor, care au 10-15 kg (până la 1 an) şi peste (1,5-2 ani). Clasa I – juvenilii, pot fi recunoscuţi după anumite disproporţionalităţi ale corpului: urechi exagerat de mari, coada mai lungă, picioarele mai lungi comparativ cu corpul. Sunt fricoşi, stingheri şi lipsiţi de experienţă. Clasa II – urşii foarte tineri, au corpul mai bine proporţionat, continuă să fie supli, cu gâtul destul de subţire şi urechile mari comparativ cu mărimea corpului. De regulă aceştia sunt timizi şi nu participă la împerechere, excepţie făcând exemplarele din partea superioară a clasei (8-10 ani) în anumite situaţii conjucturale. Clasa III – urşii tineri au gâtul mai gros, urechile încep să pară mici în comparaţie cu capul, crupa apare mai teşită, abdomenul mai lăsat. Sunt foarte combativi şi participă în număr mare la reproducere. Clasa IV – urşii bătrâni prezintă semnele degenerării concretizate mai ales prin scăderea acuităţii vizuale şi a percepţiei sunetelor. Reproducerea Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel că datele indică că femelele dau naştere primilor pui 4-6 ani şi au un număr mediu de 2,4 pui. După fertilizare, embrionul se dezvoltă până la stadiul de blastocist, apoi dezvoltarea este sistată până la sfârşitul lunii noiembrie, când are loc implantarea şi începe dezvoltarea embrionului. Perioada efectivă de gestaţie este de 6-8 săptămâni, iar femela dă naştere la 1-4 pui. Puii se nasc în bârlog în perioada somnului de iarnă, în lunile ianuarie-februarie. Nou născuţii cântăresc în jur de 0,5 kg şi cresc foarte repede, acumulând până la 70 g/zi datorită laptelui nutritiv al ursoaicei. Puii părăsesc bârlogul în aprilie-mai, şi rămân

Page 11: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

11

singuri în al doilea an de viaţă. Ursoaica reia ciclul reproductiv după ce puii devin independenţi, deci după circa 2 ani. Dieta Dieta urşilor este de tip omnivor, fiind reflectată de dentiţie. Ursul brun are canini puternici, folosiţi pentru apărare, omorârea prăzii dar şi dezmembrarea carcaselor. Premolarii mici şi postacarnasierii prezintă zone mari de contact şi sunt asociaţi cu o dietă constând în principal din hrană vegetală şi nevertrebrate. Ierburile şi mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara şi la începutul toamnei consumă ciuperci şi fructe (zmerură, mure, afine, mere, prune şi pere). Toamana târziu, dar şi iarna, urşii consumă ghindă şi jir. Insectele, în special Hymenopterele (furnici, albine, viespi) pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conţin. Datorită gradului ridicat de asimilare şi valorii nutritive ridicate, ursul preferă carnea obţinută prin prădare, din carcase, animale sălbatice sau de la punctele de hrănire. 3. Aspecte de etologia ursului brun Pentru a asigura o evaluare corectă a unui conflict om – urs, analistul, trebuie să fie un bun cunoscător al etologiei ursului. În aceste sens esenţiale pentru analiza unui conflict sunt :

Comportamentul de hranire Comportamentul de aparare Comportamentul agresiv

Comportamentul de hranire este un comportament de bază fiind subordonat comportamentului pentru sine (Micu, 1998). Pentru urs, spre deosebire de alte specii, hrănirea este esenţială pentru supravieţuire, datorită perioadei de iarnă în care resursa trofică este limitată, perioadă în care în somnul de iarnă, individul este obligat să consume rezerva de energie acumulată sub formă de grăsime în perioada de vară-toamnă. Faza apetitivă a comportamentului de hrănire este declanşată de senzaţia de foame ce reprezintă un stimul endogen (Micu, 1998). Odată identificată sursa de hrană, stimulului endogen i se alătură şi stimului exogen reprezentat de prezenţa hranei. În asemenea situaţii comportamentul de hrănire este dominant. În manifestarea comportamentului de hrănire intervine şi comportamentul de explorare, ce se manifestă prin analiza tuturor informaţiilor primite în vederea identificării unor surse de hrană. Probabil motivul principal pentru care ursul este atras spre comunităţi este concentrarea de resurse de hrană ce pot fi găsite aici (Davis, Wellwood & Ciarnello, 2002), context în care analiza unui conflict trebuie să plece de la identificarea atractantului. Totodată trebuie precizat că ursul are o capacitate extraordinară de a învăţa şi o excelentă memorie pe termen lung,

Page 12: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

12

memorând locaţiile cu resurse de hrană (Dolson 2007), acestea fiind elemente importante în analiza unui conflict şi în alegerea măsurilor de prevenţie. Modelul comportamental de hrănire, se asociază în mod obligatoriu cu modelul comportamental de autoapărare (Micu, 1998), în funcţie de context unul dintre comportamente devine prioritar. În timpul hrănirii, ursul îşi va intrerupe activitatea la orice stimul extern, moment în care analizează mediul înconjurător pentru a identifica sursa potenţială de pericol. În cazul în care pericolul identificat este unul real, comportamentul de autoapărare devine dominat, iar comportamentul de hrănire trece în plan secund. În cazul ursului, autoapărarea se poate manifesta în două sensuri şi anume autoapărarea prin fugă sau autoapărarea prin agresiune (Micu, 1998). În general, comportamentul de apărare se manifestă prin retragerea din zona de conflict, deoarece aceasta presupune un consum redus de energie, fiind totodată preferată unui conflict ce poate presupune si rănirea individului, caz în care şansele de supravieţuire sunt reduse. Cu toate acestea fuga nu exclude şi apariţia agresivităţii (ex. în cazul în care individul este încolţit) iar agresivitatea nu exclude fuga (ex. în contextul în care individul simte că conflictul nu se termină). În ceea ce priveşte cele două sensuri în care comportamentul de autoapărare se poate manifesta, un rol esenţial îl joacă sexul, vârsta, dimensiunea, condiţia fizică şi temperamentul fiecărui individ (Dolson, 2007), având o strânsă legătura cu factorul dominanţă, existent în cadrul populaţiilor de urşi. În situaţii conflictuale, ideal este ca ursul să nu se simtă încolţit, să aibă la dispoziţie „iesirea de siguranţă”. Nu recomandăm adoptarea unui comportament agresiv din partea omului, deoarece adoptarea unui comportament agresiv, poate declansa în cazul ursului, modificarea comportamentului de autoapărare într-un sens nedorit, prin escaladarea comportamentului agresiv. În cazul ursului, agresivitatea poate fi una intenţională - ameninţarea (cel mai frecvent întâlnită) şi una executivă (Micu, 1998). În prima situaţie ameninţarea se manifestă prin adoptarea unei atitudini ce ţinteşte intimidarea şi îndepărtarea adversarului (Micu, 1998). Mesajele transmise de urs în asemenea situaţii trebuie interpretate corect de către om, deoarece greşelile de interpretare pot conduce la intensificarea atitudinii agresive şi în final la executarea de către urs a unui atac decisiv. Trebuie ţinut cont că, cu cât ursul este mai departe de centrul home-range-ului cu atât se simte mai inconfortabil şi este mai putin probabil să se manifeste agresiv (Dolson, 2007). În activitatea RAT se va pleca de la premisa că odată ce ursul a identificat zonele locuite de om ca sursă facilă de hrană , comportamentul acestuia se va altera rapid,

Page 13: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

13

motiv pentru care trebuie identificat pe cât posibil istoricul şi comportamentul unui anumit individ, iar soluţia trebuie stabilită în timp util. Este esenţial ca persoanele implicate în activitatea RAT să fie buni cunoscători ai comportamentului ursului brun, deoarece în funcţie de expertiza lor, rezultatele activităţiilor pot fi favorabile sau nefavorabile obiectivelor propuse.

Page 14: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

14

II. PROCEDURA RAT

Algoritmul pe care se bazează activitatea RAT este următorul:

Page 15: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

15

1. Modalitati de obţinere a informaţiei/sesizării Pentru a demara activităţiile specifice de evaluare a riscului echipa RAT va lua în considerare informaţiile/sesizările primite telefonic sau în scris de la următoarele instituţii:

Primăria comunei pe raza căreia a avut loc incidentul Inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv biroul poliţiei locale de pe raza localităţii unde a avut loc incidentul

Gestionarii de fonduri cinegetice Alte informaţii primite din alte surse vor fi verificate telefonic la instituţiile mai sus menţionate, pentru a se evita deplasarea la o alarmă falsă. Se vor lua în considerare doar informaţiile primite în termen de maxim 36 de ore de la incident.

La nivelul fiecărui APM va fi desemnată o persoană responsabilă cu primirea informaţiei şi înregistrarea acesteia.

Toate informaţiile/sesizăriile primite vor fi înregistrate într-un registru de evidenţă a sesizărilor, registru organizat în forma prevăzută în anexa 1. În momentul primirii sesizării, reprezentantul APM trebuie să recomande persoanei care a făcut sesizarea următoarele:

Daca ursul mai este prezent in zonă, acesta sa nu fie atacat sau gonit în absenta unei persoane autorizate să folosească arma de vânătoare cu glonţ.

Persoanele din imediata vecinătate a amplasamentului unde este/a fost ursul vor fi informate cât mai urgent asupra prezenţei animalului.

De asemenea se va solicita informarea poliţiei locale si a reprezentantului gestionarului fondului cinegetic.

Urmele lăsate de urs vor fi păstrate intacte, inclusiv pagubele provocate. În contextul în care ursul este captiv în laţ, capcană, clădire etc. se va anunţa de urgenţă echipa ARMU şi se vor oferii informaţii asupra modului de securizare a

zonei conform metodologiei ARMU. În cazul în care incidentul produs implică şi existanţa unei/unor persoane rănite reprezentantul echipei RAT, va solicita:

Prezenţa unui echipaj al ambulanţei din cea mai apropiată localitate

Page 16: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

16

Asigurarea perimetrului de către persoane autorizate să folosească arma de vânătoare cu glonţ.

În contextul în care, eliberarea unui urs captiv a fost realizată de către alte persoane decât cele din echipa ARMU (BET), membrul RAT se va deplasa la faţa locului pentru a analiza contextul capturii accidentale şi pentru a evalua modul în care a fost realizată eliberarea ursului. În această situaţie se va întocmi un proces verbal cu martori prezenţi la eliberare. 2. Analiza preliminară În maxim 2 ore de la primirea informaţiei/sesizării, membru desemnat în echipa RAT, va informa coordonatorul echipei în vederea planificării deplasării la locul incidentului. Verificarea preliminară se va face de către cel puţin un membru desemnat al echipe

RAT în maxim 12 ore de la sesizare. În cadrul deplasării se vor contacta obligatoriu un reprezentant al instituţiei care a făcut sesizarea şi persoana care a sesizat incidentul (reclamantul). În cadrul deplasării pentru verificarea preliminară, obligatoriu, membrul echipei RAT, va fi dotat cu :

Cameră foto Ruletă (in sistem metric) Binoclu Harta zonei unde a avut loc incidentul GPS Istoricul incidentelor din zona Formular nr. 1

În măsura posibilităţilor, la verificarea preliminară vor fi invitaţi să participe şi reprezentanţi ai gestionarului fondului cinegetic, ai primăriei si reprezentanţi ai

poliţiei locale. În prima etapă, va fi intervievată persoana care a sesizat incidentul (reclamantul). Dupa caz interviul poate fi inregistrat cu cameră video sau reportofonul, în condiţiile în care persoanei în cauză i s-a solicitat în prealabil acordul pentru acest lucru.

Page 17: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

17

În contextul în care au existat mai multi martori aceştia vor fi intervievaţi pe rând . În a doua etapă, se vor identifica urmele lăsate de urs, inclusiv daunele provocate. Se va identifica zona de unde a intrat ursul, traseul acestuia in zonă. În a treia etapă se va trece la descrierea cadrului natural din vecinătatea locului unde a avut loc incidentul. Se va identifica atractantul, sursa de hrană ce a atras ursul în zona locuită. Se vor solicita obligatoriu de la reprezentantul gestionarului fondului cinegetic următoarele informaţii:

Prezenţa punctelor de hrănire raportate la zona incidentului, Prezenţa unor potenţiale bârloage de urs în vecinătatea zonei incidentului, Dacă în zonă au fost semnalate concentraţii de ursi.

În a patra etapă se vor solicita informaţii asupra istoricului incidentelor din zona vizată şi orice alte informaţii considerate necesare în analiza situaţiei. Se va urmării identificarea situaţiilor speciale respectiv a conjuncturii în care evenimentul a avut loc.

Toate observaţiile vor fi înregistrate în Formularul nr. 1. În urma completării Formularului nr. 1, se va trage concluzia preliminară, aceasta oferind doar 2 solutii:

Monitorizarea în continuarea zonei de către memrul echipei RAT prin solicitarea de informaţii, în următoarele 48 de ore, de la reprezentantul gestionarului fondului cinegetic, reprezentantul primăriei sau reprezentantul poliţiei locale,

Convocarea de urgenţă a membrilor RAT şi observatorilor în vederea organizării unor acţiuni detaliate de monitorizare cu echipamente specifice. Convocarea se va face de asemenea si in situaţia în care în următoarele 48 de ore de la analiza preliminară are loc un alt incident în aceaşi zonă.

La întoarcerea la sediul APM, se va creea un dosar ce va contine Formularul nr. 1, harta zonei si poze edificatoare de la faţa locului, dosar ce va fi obligatoriu analizat în contextul în care în zonă mai sunt semnalate şi alte incidente.

Page 18: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

18

3. Convocarea RAT Se face doar în contextul în care a fost identificat un risc minim potenţial în zona în care a fost semnalat un conflict/incident.

Convocarea a 3 membrii RAT se face în urma analizei preliminare. Convocarea se face telefonic, confirmarea participării umând a se nota în registrul cu evidenţa sesizărilor. În cadrul deplasării echipei RAT se vor contacta obligatoriu un reprezentant al instituţiei care a făcut sesizarea şi persoana care a sesizat incidentul (reclamantul). Totodată responsabilul RAT din cadrul APM va informa observatorii asupra calendarului acţiunii. Ca observatori vor fi invitaţi:

- un reprezentant al ITRSV - un reprezentant al GNM - un reprezentant al Primăriei - un reprezentant al gestionarului fondului cinegetic - un reprezentant al Instituţiei Prefectului

În cadrul deplasării pentru activitatea specifică, obligatoriu, membrii echipei RAT, vor fi dotaţi cu :

Cameră foto Camere cu senzori (2-4 buc.) Ruletă (in sistem metric) Binoclu cu nightvision Harta zonei unde a avut loc incidentul GPS Istoricul incidentelor din zona Formular nr. 1 şi 2 Alte echipamente necesare

Dacă există motive justificate, echipa RAT poate fi formată din minim 2 membri. Dacă contextul este unul mai complicat echipa poate fi compusă din 5 membri.

Page 19: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

19

4. Evaluarea şi monitorizarea 4.1 Analiza complementară

Echipa RAT se întruneşte în maxim 24 de ore de la convocare. Deoarece convocarea echipei RAT se face la constatarea existenţei unui potenţial risc, identificat în baza analizei preliminare, activitatea RAT în teritoriu se realizeză plecând de la informaţiile din Formularul nr. 1.

Dacă în zonă au mai aparut incidente, acestea vor fi analizate individual, fiind completat câte un Formular nr. 1 pentru fiecare caz în parte. Toate aceste

documente se vor anexa dosarului iniţial. Analiza echipei RAT se face în prezenţa observatorilor invitaţi prezenţi şi constă în detaliera factorilor de risc potenţiali. În această fază nu se mai face intervievarea reclamantului şi a păgubiţiilor, accentul fiind pus pe identificarea tuturor elementelor ce pot oferi informaţii suplimentare privind comportamentul ursului. Totodată se va evalua cadrul natural din vecinătatea amplasamentului pentru a identifica elementele ce au favorizat accesul ursului în zona locuită, respectiv lipsuri in sistemul de protecţie existent.

Toate observaţiile vor fi înregistrate în Formularul nr. 2. Evaluarea se realizează în timpul zilei, pe lumină. În urma celor observate de membri RAT, se va stabilii la faţa locului un plan de monitorizare a zonei în vederea identificării ursului si studiului comportamentului acestuia. 4.2. Monitorizarea efectivă a zonei Monitorizarea efectivă se face de către membri RAT în urma analizei complementare. Planul de monitorizare se stabileşte de comun acord. Monitorizarea începe din ziua în care echipa RAT a realizat analiza complementară.

Pentru monitorizare se foloseşte Formularul nr. 3, ce contine o schiţa cu amplasarea observatorilor şi a altor echipamente ce sunt utilizate. Formularul mai contine de asemenea un set de informaţii privind identificarea ursului si analiza comportamentului acestuia.

Page 20: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

20

Obligatoriu reprezentantul gestionarului fondului cinegetic va fi invitat să participe la

monitorizare.

Pentru fiecare acţiune de monitorizare se va completa câte un Formular nr. 3. Din momentul în care ursul a fost identificat, echipa ARMU va fi informată, pentru a avea posibilitatea de a pregătii echipamentele specifice, în contextul în care concluzia monitorizării va solicita capturarea/marcarea/translocarea ursului. Monitorizarea se face maxim 5 zile consecutive, după care se redactează Raportul nr.1 ce conţine rezultatul monitorizării şi recomandarea RAT ce va fi transmisă autorităţilor competente.

Dacă în zonă în perioada de monitorizare au mai aparut incidente, acestea vor fi analizate individual, fiind completat câte un Formular nr. 1 pentru fiecare caz în

parte. Toate aceste documente se vor anexa dosarului iniţial. Materiale foto relevante vor fi ataşate formularului 3. 5. Concluziile monitorizării

Raportul nr. 1 se realizează dupa 5 zile de monitorizare sau după caz atunci când membrii echipei RAT consideră că informaţiile obţinute sunt elocvente pentru

elaborarea unei recomandări utile eutorităţilor responsabile. În baza datelor din formularele 1şi 2 precum şi în baza rezultatelor monitorizării, concluzia monitorizării se consemnează în Raportul nr. 1. INFORMAŢIILE OBŢINUTE DIN MONITORIZARE SE INTERPRETEAZĂ UTILIZÂND CRITERIILE DE EVALUARE A RISCULUI PREZENTANTE

ÎN CAPITOLUL III AL PREZENTULUI GHID.

În cadrul raportului se propune şi măsura necesară pentru diminuarea riscului precum şi observaţiile observatorilor după caz.

Recomandarea ehipei RAT va oferii una din urmăroarele soluţii:

Page 21: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

21

Nu se intervine – se monitorizează în continuare zona cu sprijinul gestionarului fondului cinegetic

Se aplică măsuri de protecţie suplimentare şi/sau măsuri de îndepărtare de către ARMU

Se capturează exemplarul, se marchează prin mijloace specifice (colar GPS sau trasnmiţător de ureche şi se relochează într-o zonă izolată – intervenţie ARMU

Se propune recoltarea exemplarului – prin procedura legală de aplicare a derogăriilor.

În situaţia în care ursul nu a fost identificat, în maxim 5 zile acţiunea de monitorizare

se suspendă, se completează Raportul nr. 1 cu condiţia minimă a monitorizării în continuare a zonei. În aceste situaţii nu se propune capturarea sau recoltarea ursului.

IMPORTANT: RAT nu este un factor de decizie ci un instrument ce are menirea de a obţine informaţii concludente privind un risc potenţial generat

de prezenţa unui exemplar de urs într-o anumită zonă locuită de om.

Raportul nr.1 elaborat se transmite spre informare: MMP APM ITRSV GNM Gestionar fond cinegetic

6. Acţiuni post monitorizare Se consideră acţiuni post monitorizare acţiuni declanşate în urma deschiderii unui dosar al conflictului în baza analizei preliminare, evaluării şi monitorizării şi stabilirii recomandărilor echipei RAT, in baza rezultatelor înregistrate în raportul nr. 1 ca rezultat al evaluării riscului. 6.1 Monitorizarea zonei

Se realizează în baza concluziei că riscul e nul dar nu exclude şi apariţia altor incidente.

Page 22: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

22

De principiu acţiunea de monitorizare a zonei constă în Monitorizarea în continuarea zonei de către memrul echipei RAT prin solicitarea de informaţii, în următoarele 30 de zile, de la reprezentantul gestionarului fondului cinegetic, reprezentantul primăriei sau reprezentantul poliţiei locale. Dupa 30 de zile de monitorizare, nu se mai solicită informaţii.

Dacă în timp de 3 luni în zonă nu se mai semnalează niciun incident dosarul se consideră închis.

Dacă în intervalul de 3 luni de la deschidera dosarului se mai semnalează un alt incident în aceaşi zonă, se revine la etapa de analiză preliminară.

6.2 Implementarea unor măsuri de protecţie

Se realizează în baza concluziei că riscul este redus. În aceste situaţii, se vor implementa măsuri de protecţie gen garduri electrice, semnalizatoare luminoase şi/sau sonore etc. În completare se pot utiliza substanţe repelente, a căror folosire este autorizată. În cazul aplicării măsurilor de protecţie se revine la etapa de monitorizare a zonei în vederea evaluării efectelor acestora. În această situaţie rezultatele monitorizării se

înregistrează în Formularul nr. 4 ce vor fi corelate cu observaţiile anterioare. În măsura în care este posibil, mijloacele de protecţie şi substanţele repelente vor fi puse la dispoziţie de către APM. Dacă în timp de 3 luni după implementarea măsurilor de protecţie în zonă nu se mai

semnalează niciun incident dosarul se consideră închis. Dacă în intervalul de 3 luni de la implementarea măsurilor de protecţie se mai

semnalează un alt incident în aceaşi zonă, se revine la etapa de evaluare şi monitorizare ce se finalizează cu un nou Raport nr. 1

Monitorizarea se poate realiza şi prin intermediul reclamantului, a reprezentantului gestionarului fondului cinegetic ce vor fi solicitaţi să anunţe prezenţa ursului în zonă şi efectele măsurilor de protecţie. În acest scop Formularul nr. 4 va fi pus la dispoziţia persoanelor solicitate.

Page 23: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

23

6.3 Capturare/relocare/monitorizare

Se realizează în baza concluziei că riscul este mediu, după obţinerea avizului autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

În aceste situaţii rolul principal revine echipei ARMU, deoarece dotăriile existente si calificarea personalului permit asemenea interventii. În această situaţie metodologia de lucru este cea prezentată în anexa nr. 5. Echipa ARMU are obligaţia de a completa Raportul nr. 2 după desfăşurarea acţiunii

de capturare/marcare/relocare. Exemplare relocate în zone izolate vor fi monitorizate prin intermediul colarelor GPS ce vor fi montate la gâtul animalelor. Zonele propuse pentru relocare sunt zone izolate cu distanţe de peste 10 km faţă de cea mai apropiată localitate, zone ce pot asigura resursa trofică necesară, zone în care există acceptul gestionariilor fondurilor cinegetice pentru relocare. Tuturor exemplarelor ce vor fi capturate/relocate li se vor monta transmitătoare de ureche, ce vor fi folosite şi ca metodă de marcare permanentă a exemplarelor considerate ca potenţial periculoase. Un exemplar capturat/marcat/relocat va fi monitorizat maxim 6 luni. După 6 luni, colarul va fi recuperat. Rezultatele monitorizării se vor înregistra în Raportul nr. 3

În această situaţie gestionarii fondurilor cinegetice din zonă şi din vecinătăţi vor fi înştiinţaţi privind acţiunea de marcare a unor exemplare cu solicitarea ca în contextul recoltării unui asemenea urs, APM să fie înştiinţat în vederea inchiderii dosarului.

În contextul în care ursul relocat nu este implicat în niciun incident în decursul a 6 luni de la relocare, dosarul se consideră închis.

În contextul în care un urs relocat şi monitorizat este implicat într-un alt incident, în decursul a 6 luni de la relocare, în interiorul zonelor locuite, se va propune recoltarea

acestuia. Recomandarea de recoltare se va face prin Raportul nr. 3.

Page 24: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

24

IMPORTANT: Capturarea/relocarea se vor realiza cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Mutarea in sanctuar a unui urs capturat, poate fi considerată ca soluţie de relocare, în condiţiile în care un asemenea sanctuar ar avea capacitatea tehnică de a primii in custodie un exemplar de urs din sălbaticie. Decizia de a transfera un exemplar de urs sălbatic într-un sanctuar va fi luată doar de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului. 6.4. Recoltarea Se realizează în baza concluziei că riscul este mare, după obţinerea avizului autorităţii

centrale pentru protecţia mediului Recoltarea este acţiunea prin care ursul este scos definitiv din populaţia de care aparţine şi se poate face prin două metode: împuşcare cu armă cu glonţ sau eutanasiere. Alegerea metodei de recoltare ţine de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. Pentru acţiunea de recoltare prin împuşcare echipa RAT va pune la dispoziţia gestionarului fondului cinegetic toate documentele ce au contribuit la identificarea ursului. În cazul eutanasierii, este necesară capturarea ursului. Aceasta poate fi făcută de echipa ARMU sau de alte organizaţii specializate. Autorităţiile de mediu au obligaţia de a verifica dacă exemplarul recoltat este cel identificat în acţiunile de monitorizare.

Recoltarea se face în baza unei derogări, conform legislaţiei în vigoare. Raportul privind aplicarea derogărilor va fi completat de organizaţia care a realizat recoltarea, respectiv a aplicat derogarea. Modelul raportului este cel prevăzut în legislaţia în vigoare.

După recoltare dosarul se consideră închis. IMPORTANT:Acţiuniile post monitorizare 6.3 şi 6.4 se vor implementa după primirea acceptului autorităţiilor responsabile.

Page 25: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

25

Activitatea de evaluare a riscului realizată de echipa RAT, finalizată cu Raportul nr. 1 transmis autorităţilor trebuie să se desfăşoare în maxim 8 zile de la înregistrarea sesizării în registru de evidenţă. Dosarul deschis cu ocazia realizării analizei preliminare se va considera închis în următoarele situaţii: ¤ ursul identificat a fost recoltat imediat după obţinerea aprobărilor necesare ¤ ursul identificat/marcat si/sau relocat şi monitorizat a fost recoltat în acţiuni de vânătoare ¤ ursul identificat a fost relocat/monitorizat si nu a mai creat probleme într-un interval de 6 luni ¤ ursul identificat nu a mai creat probleme intr-un interval de 3 luni de la monitorizarea zonei

III. CRITERII DE EVALUARE A RISCULUI Criteriile de evaluare a riscului reprezintă elementul cel mai important în cadrul activităţii RAT. Principiile pe care se bazează aceste criterii sunt:

Siguranţa oamenilor este întodeauna prioritară faţă de protecţia urşilor Pagubele şi conflictele trebuie menţinute la un nivel minim prin prevenţie

Criteriile utilizate se bazeaza pe studiul comportamentului ursului, dupa informatiile preliminare obtinute de la fata locului (form. 1,2) precum si dupa monitorizarea zonei (form. 3, 4). Pentru evaluarea riscului este necesară identificarea ursului ce a generat apariţia unui conflict precum şi analiza comportamentului acestuia, pentru a stabilii dacă este un exemplar habituat sau conflictul a apărut accidental. În lipsa acestei informaţii, evaluarea riscului este greu de realizat obiectiv, iar rezultatul acţiunilor nu va fi satisfăcător. Conceptul de evaluare a riscului nu este o noutate în Uniunea Europeană, el fiind element important în Planul de management al ursului brun din Austria realizat anul 2005 (WWF, 2005). Bazat pe acest concept s-a realizat şi evaluarea riscului în cazul ursului numit JJ1 sau Bruno în anul 2006, urs ce a fost monitorizat în perioada 5 mai (prima localizare în Tirol, Austria) – 26 iunie (data împuşcării în Bavaria, Germania) (Austrian Bear Emergency Team, 2006).

Page 26: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

26

Criterii de bază pentru evaluarea riscului:

Comportamentul general Nivelul de riscUrsul se retrage imediat dupa intalnirea cu omul nul/normal Ursul provoaca pagube ocazional in afara zonelor locuite nul/normal Ursul a fost observat ocazional in apropierea zonelor locuite redus Ursul nu se retrage la observarea oamenilor ( 50-100 m) redus Ursul surprins/provocat lanseaza un atac fals redus Ursul a fost observat repetat in zone locuite mediu Ursul provoaca pagube repetate in afara zonelor locuite mediu Ursul nu este oprit de masuri de protectie existente (garduri electrice, caini) mediu Ursul intra gospodarii si nu se retrage in prezenta omului mare Ursul se hraneste cu gunoaie in prezenta oamenilor mare Ursul nu se retrage cand este gonit mare Ursul ataca omul fara a fi provocat sau surprins mare

Criteriile de bază oferă indicaţii generale privind comportamentul ursului. În cadrul evaluării se va ţine cont de observaţiile realizat în cadrul monitorizării, iar încadrarea finală se va face pe baza analizei comportamentului fiecărui exemplar de urs în parte. Comportament punctual evaluat la monitorizare

Comportamentul punctual/evaluat Formular nr. 3 Nivelul de riscPleacă imediat dupa sosire nul/normalPasiv nul/normalIndiferent nul/normalCurios/Circumspect redusDefensiv redusDefensiv – nervos mediuAgresiv mare Pentru evaluarea risului se va ţine cont de nivelul de risc evaluat prin luarea în considerare a comportamentului general şi comportamentului punctual observat la monitorizare.

Page 27: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

27

IV. Procedura de comunicare instituţională 1. Lista instituţii cu responsabilităţi

Responsabilităţiile instituţiilor în ceea ce priveşte managementul ursului sunt prevăzute în legislaţia în vigoare. Au fost identificate instituţiile cu rol major în managementul ursului respectiv managementul conflictelor om – urs, necesare a fi informate şi cooptate în activitatea RAT: 1. Ministerul Mediului şi Pădurilor 2. Agenţia pentru Protecţia Mediului 3. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare 4. Gestionarul fondului cinegetic 5. Inspectoratul de Poliţie Judeţean 6. Garda Naţională de Mediu Alte instituţii sau organizaţii ce pot fi cooptate în activitatea RAT pentru asigurarea transparenţei: 1. Instituţia Prefectului 2. Primării 3. Direcţia Sanitar Veterinară 4. Custozi/administratori de arii naturale protejate/situri Natura 2000.

2. Modul de comunicare a informatiilor Comunicarea instituţională este esenţială în cadrul activităţii RAT deoarece ea asigură primirea de informaţii în timp util. Astfel în cadrul procesului informaţional, se disting mai multe etape de informare ce sunt strâns legate de activitatea RAT. Faza 1: Informaţia de la factori interesaţi către echipa RAT. Această fază este importantă prin prisma obţinerii unor informaţii preliminare elocvente, în următoarele etape. În această fază se primesc informaţii de la nivel local, din zona unde a avut loc conflictul. Pentru a evita „alarmele false” se vor lua în considerare informaţiile telefonice sau scrise venite din partea unui reprezentant al Primăriei, al gestionarului fondului cinegetic sau din partea unui reprezentant al Poliţiei judeţene sau locale.

Page 28: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

28

În situaţia în care informaţia vine din partea unei alte persoane fizice, reprezentantul echipei Rat de la nivelul APM are obligaţia de a verifica informaţia din sursele mai sus menţionate pentru a evita deplasări inutile. Toate solicitările indiferent de sursă vor fi menţionate în registru. Dacă este „alarmă falsă”, în coloana Observaţii din registru de evidenţă a sesizărilor se va nota acest aspect. Pentru buna desfăşurare a acestei activităţi, se va crea o agendă telefonică cu toti reprezentanţii din teritoriu ai instituţiilor mai sus menţionate. Faza 2: Convocarea RAT Convocarea Rat se face după analiza preliminară şi constă în informarea telefonică a membrilor RAT. Faza 3: Comunicarea rezultatelor evaluării Concluzia monitorizării zonei înregistrează prin Raportul nr. 1. După completare acesta se va transmite următoarelor instituţii:

MMP APM ITRSV GNM Gestionar fond cinegetic

În această fază se va solicita un feed-back doar din partea MMP ca factor de decizie, în vederea desfăşurării activităţilor următoare. În cazul în care în cadrul unui dosar, se realizează mai multe monitorizări şi se realizează mai multe Rapoarte, fiecare este transmis spre informare instituţiilor menţionate, cu menţiunea că este vorba de un singur dosar. Faza 3: Comunicarea rezultatelor acţiunilor de capturare/relocare Informaţiile ce trebuie comunicate în această fază sunt cele din Raportul nr. 2 ce se transmite imediat după momentul acţiunii şi Raportul nr. 3 ce se va transmite lunar (timp de 6 luni cât durează monitorizarea post marcare). Informaţiile vor fi transmise următoarelor instituţii:

MMP APM ITRSV

Page 29: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

29

GNM Gestionar fond cinegetic

În cazul recoltării ursului se va respecta procedura de informare existentă în legislaţia în vigoare. 3. Mod de arhivare a dosarelor În cadrul acestei proceduri evidenţa sesizărilor se face în registrul de evidenţă a sesizărilor, conform modelului din Anexa 1. Pentru fiecare caz ce este analizat pe teren se va deschide un dosar ce va avea următoarea nomenclatură :

JUD/LOCALITATE/nr. dosar/Data realizării analizei preliminare Această nomenclatură a dosarului va fi folosită până la închiderea dosarului aşa cum este ea stabilită, fiind obligatoriu ca ea să fie trecută pe toate formularele, rapoarte şi alte documente relevante pentru cazul respectiv. Obligatoriu un dosar închis trebuie să conţină următoarele documente:

Formularele nr. 1,2,3, Raportul nr.1, Proces verbal de închidere a dosarului . Materiale media

După caz, în funcţie de concluzia monitorizării şi evaluării în dosar pot să mai apară: Formularul 4 dacă se implementează măsuri de protecţie, Raportul nr. 2 şi nr. 3 pentru capturare/relocare respectiv monitorizare, Raportul de aplicare a derogării conform legislaţiei în vigoare, Alte documente relevante.

Page 30: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

30

V. Anexe

Page 31: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

31

ANEXA 1 Registru de evidenţă a sesizărilor

Nr. crt

Jud. Localitate Sursa informaţiei/

sesizării (instituţia)

Data la care s-a primit

sesizarea

Ora la care s-a primit

sesizarea

Persoana care a sesizat

incidentul (reclamantul)

Adresa unde s-a produs

incidentul

Date de contact ale

persoanei care a sesizat

incidentul (reclamantul )

Descriere pe scurt a problemei sesizate

Observaţii Nr. Dosar

Membri RAT

convocati

Data inchide

re dosar

Page 32: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

32

ANEXA 2 Formulare

Page 33: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

33

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Formular nr. 1

ANALIZA PRELIMINARĂ

Data (zz/ll/an) __________ Localitatea ______________________ Ora sosirii____, Ora plecării_____, Nume reclamant _____________________________, Date de contact reclamant__________________ ___________________________________________________________ nr. din registru sesizări_____ Nume Membru RAT_________________________ Coordonate X______________Y______________ A. Declaraţia reclamantului: S-a înregistrat electronic □ Da □ Nu

A.1 Data şi ora la care a semnalat prezenta ursului : _______________________

A.2 Locaţia unde a observat animalul: □ Lângă padure □ Pe câmp □ În gospodărie

□ În grajd □ Alte ____________________________________________________________________

A.3 Sexul: □ Mascul □ Femela □ Femela cu pui □ Necunoscut

A.4 Semne particulare : ________________________________________________________________

A.5 Reacţia ursului la prezenţa omului : □ Defensiv □ Indiferent □ Agresiv □ Alte____________________

Alte observatii _______________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

B. Declaraţie martor: S-a înregistrat electronic □ Da □ Nu

Nume/Prenume/Date de contact ________________________________________________________

B.1 Data şi ora la care a semnalat prezenta ursului : _______________________

B.2 Locaţia unde a observat animalul: □ Lângă padure □ Pe câmp □ În gospodărie

□ În grajd □ Alte ____________________________________________________________________

B.3 Sexul: □ Mascul □ Femela □ Femela cu pui □ Necunoscut

B.4 Semne particulare : _________________________________________________________________

B.5 Reacţia ursului la prezenţa omului : □ Defensiv □ Indiferent □ Agresiv □ Alte____________________

Alte observatii _______________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Page 34: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

34

C. Identificare urme

C.1 Latime labă faţă ______cm, Lăţime labă spate ______cm, Lungime labă spate _______cm.

C.2 Amplasamanetul unde sunt vizibile urmele : □ Curte □ Grajd □ Livadă □ Drum □ Stupină □ Lizieră

□Alte ________________________________.

C.3 Alte urme : □ Excremente □ Păr □ Zgârieturi □ Muşcături □ Alte

C.4 Vechime urme: □ 1-6 ore □ 6-12 ore □ 12-18 ore □ peste18 ore

C.5. Traseul de acces al ursului spre gospodărie: _____________________________________

___________________________________________________________________________________

C.6 Distanţa de la urme la locuinţă: □ 0-100 m □ 100-300m □ 300-500m □ peste 500m.

C.7 Distanţa de la urme la pădure: □ 0-100 m □ 100-300m □ 300-500m □ peste 500m.

C.8. Alte observaţii ____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

D. Daune/pagube

D.1. Paguba provocată: □ Animale □ Culturi □ Livezi □ Alte____________________________________

D1.1. Specia_________________Categoria_____________________Nr/ Buc._____________________

D.2. Amplasamentul pagubei: □ În afara gospodăriei □ În curte □ Grajd □ Alte _____________________

D.3. Măsuri de protecţie existente: □ Nici una □ Gard lemn □ Gard sârmă □ Gard electric □ Alte ________

□ 1-2 câini □ 2-4 câini □ 4-6câini □ fără câini ____________________________________

D.4. Alte observatii ___________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

E. Descrierea amplasamentului şi a vecinătăţilor

E.1. □ Locuinţă izolată □ La margine de localitate □ În localitate □ Alte ___________________________.

E.2. Tipul de pădure din vecinătate: □ Molidiş □ Amestec de răşinoase cu fag □ Făget □ Făgeto gorunet □

□ Alte _____________________________________________________________________________.

E.3. Stadiul de vegetaţie al pădurii □ Seminţiş, desiş □ Nuieliş □ Prăjiniş, păriş □ Codrişor □ Codru □ Alte

E.4. Distanţa faţă de pădure: □ 0-100 m □ 100-300m □ 300-500m □ peste 500m.

E.5. Alte habitate aflate în vecinătate: □ Păşune cu arbori □ Păşune împădurită □ Păşune cu arbuşti □Culturi

agricole la maturitate □ Alte _____________________________________________________________

E.5. Surse atractanti: □ Animale în grajd □ Animale în staul □ Pomi □ Culturi □ Deşeuri menajere □ Resturi

animale □ Alte _______________________________________________________________________

Page 35: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

35

E.6. Descrierea atractantului _____________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

F. Informaţii de ordin cinegetic (Se solicită de la reprezentantul gestionarului fondului cinegetic)

Fond cinegetic _______________________ Gestionar _________________

Reprezentant gestionar _____________________________________________

F.1 Distanţa amplasamentului faţă de observatoare □ 0-500m □ 500-1000m □ 1000-2500m □ 2500-5000m

□ peste 5000m

F.2 Bârloage identificate la □ 0-500m □ 500-1000m □ 1000-2500m □ 2500-5000m □ peste 5000m faţă de

amplasament.

F.3 În sezon au fost semnalate concentări în vecinătatea amplasamentului (sub 1000m) □ DA □ NU □ NU

STIU

F.4. La ultimele vânători a fost rănit vreun exemplar de urs fără a fi identificat şi împuşcat mortal: □ DA

□NU □ NU STIU. Daca DA, detaliaţi _____________________________________________________

F.5. A fost observat în zonă vreun exemplar rănit, sau prezentând un handicap □ DA □ NU □ NU STIU

Daca DA, detaliaţi ____________________________________________________________________

Alte observatii legate de sursa de hrana ____________________________________________________

__________________________________________________________________________________

G. Istoricul conflictelor (informaţii de la reprezentantul gestionarului fondului cinegetic sau de la

reprezentantul primăriei)

G.1. Câte conflicte au fost semnalate acest sezon: □ nici unul □ 1-5 □ 5-10 □ 10-15 □ peste 15

G.2. Câte conflicte s-au finalizat cu atacarea omulu:i □ nici unul □ 1-3 □ 3-5 □ peste 5

G.3. Câte incidente au fost semnalate în ultimele 7 zile: □ nici unul □ 1-5 □ 5-10

G.4. Câte conflicte s-au finalizat cu atacarea omului în ultimele 7 zile □ nici unul □ 1-3 □ 3-5 □ peste 5

G.5. Echipa RAT a mai facut evaluări în zonă? _______. Daca DA detaliaţi_________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

G.5. Alte informaţii____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

G.6. Masuri luate dupa incident __________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Page 36: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

36

EVALUAREA PRELIMINARĂ (se bifează doar o singura data pentru fiecare element)

Elementul Condiţii

normale

Risc

existent

A

B

C

D

E

F

G

CONCLUZIE PRELIMINARĂ – PASI URMĂTORI:

□ Monitorizarea în continuarea zonei de către membrul echipei RAT prin solicitarea de informaţii, în următoarele 48 de ore, de la reprezentantul gestionarului fondului cinegetic, reprezentantul primăriei sau reprezentantul poliţiei locale. □ Convocarea de urgenţă a membrilor RAT şi observatorilor în vederea organizării unor acţiuni detaliate de monitorizare cu echipamente specifice.

Se solicită amplasarea de măsuri repelente sau măsuri de protecţie □ DA □ NU Schiţa amplasamentului şi vecinătăţilor:

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________

Page 37: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

37

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Formular nr. 2

ANALIZA COMPLEMENTARĂ

Data (zz/ll/an) __________ Localitatea ______________________ Ora sosirii____, Ora plecării_____, Nume membri RAT ________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Nume observatori invitaţi _____________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

A. Identificare urme (se vor compara cu cele din Formularul nr. 1)

A.1 Latime labă faţă ______cm, Lăţime labă spate ______cm, Lungime labă spate _______cm.

Latime labă faţă ______cm, Lăţime labă spate ______cm, Lungime labă spate _______cm.

Latime labă faţă ______cm, Lăţime labă spate ______cm, Lungime labă spate _______cm.

A.2 Amplasamanetul unde sunt vizibile urmele : □ Curte □ Grajd □ Livadă □ Drum □ Stupină □ Lizieră

□Alte ________________________________.

A.3 Alte urme : □ Excremente □ Păr □ Zgârieturi □ Muşcături □ Alte

A.4 Vechime urme: □ 1-6 ore □ 6-12 ore □ 12-18 ore □ peste18 ore

A.5. Traseul de acces al ursului spre gospodărie: _____________________________________

___________________________________________________________________________________

A.6 Distanţa de la urme la locuinţă: □ 0-100 m □ 100-300m □ 300-500m □ peste 500m.

A.7 Distanţa de la urme la pădure: □ 0-100 m □ 100-300m □ 300-500m □ peste 500m.

A.8. Alte observaţii ____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

A.9. Număr ursi identificaţi după urme □ 1 □ 2 □ 3 □ 4 □ 5

E. Descrierea amplasamentului şi a vecinătăţilor

E.1. □ Locuinţă izolată □ La margine de localitate □ În localitate □ Alte ___________________________.

E.2. Tipul de pădure din vecinătate: □ Molidiş □ Amestec de răşinoase cu fag □ Făget □ Făgeto gorunet □

□ Alte _____________________________________________________________________________.

E.3. Stadiul de vegetaţie al pădurii □ Seminţiş, desiş □ Nuieliş □ Prăjiniş, păriş □ Codrişor □ Codru □ Alte

E.4. Distanţa faţă de pădure: □ 0-100 m □ 100-300m □ 300-500m □ peste 500m.

Page 38: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

38

E.5. Alte habitate aflate în vecinătate: □ Păşune cu arbori □ Păşune împădurită □ Păşune cu arbuşti □Culturi

agricole la maturitate □ Alte _____________________________________________________________

E.5. Surse atractanti: □ Animale în grajd □ Animale în staul □ Pomi □ Culturi □ Deşeuri menajere □ Resturi

animale □ Alte _______________________________________________________________________

E.6. Descrierea atractantului _____________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

E.7. Alte observaţii ____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Schiţa amplasamentului şi vecinătăţilor:

Page 39: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

39

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Formular nr. 3

Partea I

MONITORIZARE nr. actiune monitorizare _______

Data (zz/ll/an) ________________________ Localitatea ______________________

Ora începerii monitorizării ____, Ora terminării monitorizării _____,

Membru RAT 1: ________________________________________ - M1

Membru RAT 2: ________________________________________ - M2

Membru RAT 3: ________________________________________ - M3

Membru RAT 4: ________________________________________ - M4

Membru RAT 5: ________________________________________ - M5

Observator (nume/instituţie) 1: _________________________________________ - O1

Observator (nume/instituţie) 2: _________________________________________ - O2

Observator (nume/instituţie) 3: _________________________________________ - O3

Observator (nume/instituţie) 4: _________________________________________ - O4

Echipamente utilizate:

1. __________________________________________

2. __________________________________________

3. __________________________________________

4. __________________________________________

5. __________________________________________

6. __________________________________________

Page 40: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

40

Schiţa amplasării observatorilor şi echipamentelor:

Page 41: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

41

Formular nr. 3 Partea II

Se completează pentru fiecare punct de observaţie stabilit.

Nume membru RAT __________________________________________________________________

Nume Observator ____________________________________________________________________

Punctul de observaţie – nume/nr. ________________________________________________________

Ora sosirii _______________________________________________________

Direcţia din care a sosit _____________________________________________

Ora plecăriii______________________________________________________

Direcţia în care a plecat _____________________________________________

A. Descrierea animalului

Culoare: ¤ Brun ¤ Brun închis ¤ Brun deschis ¤ Brun cenusiu

Vârsta aproximativă : ¤ pui ¤ 2-5 ani ¤5-10 ani ¤10-15 ani ¤15-20 de ani ¤20 de ani şi peste.

Greutatea aproximativă: ¤ 0-50 ¤50-100 ¤100-150 ¤150-200 ¤200-250 ¤250-300 ¤peste 300

Punctaj CIC __________________

Sexul: ¤ mascul ¤ femelă ¤ necunoscut ¤femela cu ______ pui

Semne particulare: ____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Istoricul ursului daca e cunoscut: _________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

B. Comportamentul ursului la sosire

Comportamentul ursului Descriere

Pleacă imediat dupa sosire

Pasiv Pare că nu a observat prezenta oamenilor/observatorilor

Indiferent ¤face pauze ¤se hrăneşte ¤alte_____________________________

Curios/Circumspect ¤stă în două labe ¤adulmecă ¤îşi mişcă capul în sus şi în jos

Defensiv Pleacă la observarea oamenilor sau a observatorilor.

¤aleargă ¤merge Direcţia în care a plecat _____________________

Defensiv - nervos ¤respiră zgomotos ¤clănţăne din dinţi ¤loveşte pământul cu labele

¤mimează atacul

Agresiv ¤ataca decisiv omul ¤atacă decisiv câini sau alt animal

Page 42: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

42

Alte observaţii ________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

C. Comportamentul ursului în zona monitorizată

Comportamentul ursului Descriere

Pasiv Pare că nu a observat prezenta oamenilor/observatorilor

Indiferent ¤face pauze ¤se hrăneşte ¤alte_____________________________

Curios/Circumspect ¤stă în două labe ¤adulmecă ¤îşi mişcă capul în sus şi în jos

Defensiv Pleacă la observarea oamenilor sau a observatorilor.

¤aleargă ¤merge Direcţia în care a plecat _____________________

Defensiv - nervos ¤respiră zgomotos ¤clănţăne din dinţi ¤loveşte pământul cu labele

¤mimează atacul

Agresiv ¤ataca decisiv omul ¤atacă decisiv câini sau alt animal

Alte observaţii ________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________C. Comportamentul ursului la plecare

Comportamentul ursului Descriere

Motivul plecării: ¤alungat ¤deranjat ¤de buna voie ¤alt ________________________________________

Pasiv Pare că nu a observat prezenta oamenilor/observatorilor

Indiferent ¤face pauze ¤se hrăneşte ¤alte_____________________________

Curios/Circumspect ¤stă în două labe ¤adulmecă ¤îşi mişcă capul în sus şi în jos

Defensiv Pleacă la observarea oamenilor sau a observatorilor.

¤aleargă ¤merge ¤se caţără în arbori.

Defensiv - nervos ¤respiră zgomotos ¤clănţăne din dinţi ¤loveşte pământul cu labele

¤mimează atacul

Agresiv ¤ataca decisiv omul ¤atacă decisiv câini sau alt animal

¤părăseşte definitiv amplasamentul ¤se depărtează până la distanţa ______________

Alte observaţii ________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ Comentarii/observaţii suplimentare _______________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Page 43: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

43

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Formular nr. 4

MONITORIZARE EFECTE MĂSURI DE PROTECŢIE

Nume membru RAT __________________________________________________________________

Nume Observator ____________________________________________________________________

Altă persoană ________________________________________________________________________

Punctul de observaţie – nume/nr. ________________________________________________________

Ora sosirii _______________________________________________________

Direcţia din care a sosit _____________________________________________

Ora plecăriii______________________________________________________

Direcţia în care a plecat _____________________________________________

A. Descrierea animalului

Culoare: ¤ Brun ¤ Brun închis ¤ Brun deschis ¤ Brun cenusiu

Vârsta aproximativă : ¤ pui ¤ 2-5 ani ¤5-10 ani ¤10-15 ani ¤15-20 de ani ¤20 de ani şi peste.

Greutatea aproximativă: ¤ 0-50 ¤50-100 ¤100-150 ¤150-200 ¤200-250 ¤250-300 ¤peste 300

Sexul: ¤ mascul ¤ femelă ¤ necunoscut ¤femela cu ______ pui

Semne particulare: ____________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

B. Comportamentul ursului în contact cu măsura de protecţie

Comportamentul ursului Descriere Pleacă imediat dupa sosire Pasiv/indiferent Pare că nu a este deranjat de măsura de protecţie Curios/Circumspect ¤stă în două labe ¤adulmecă ¤îşi mişcă capul în sus şi în jos Defensiv Pleacă la contactul cu măsurile de protecţie.

¤aleargă ¤merge normal Defensiv - nervos ¤respiră zgomotos ¤clănţăne din dinţi ¤loveşte pământul cu labele

¤mimează atacul Agresiv ¤ataca decisiv omul ¤atacă decisiv câini sau alt animal Ursul revin pe amplasament in ¤1-6 ore ¤6-12 ore ¤12-24 ore ¤24-48 ore ¤mai mult de 48 ore _________Efectul măsurilor de protecţie: ¤ nesemnificativ ¤ relativ eficient ¤eficient

Alte observaţii _______________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Page 44: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

44

ANEXA 3 Rapoarte

Page 45: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

45

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Raport nr. 1

REZULTATELE MONITORIZĂRII / RECOMANDAREA RAT

Membrii echipei RAT ___________________________________________________, în baza sesizării făcute de _________________________ în data de _______________, în baza reclamaţiei făcute de _______________________ din localitatea _________________________, judeţul ________________, sesizare înregistrată în registul de sesizări al RAT cu nr. dosar ______________________, am procedat la parcurgerea etapelor prevăzute în metodologia RAT după cum urmează:

Analiza preliminară realizată de _______________________ în data de ____________, concluzia____________________________________________________________ înregistrată în formularul nr. 1.

Convocarea RAT în data de ___________________. Evaluarea şi monitorizarea demarate din data __________, finalizate în data de ___________,

în cadrul amplasamentului ______________________________________________________. Raport nr. 1 anterior existent din data __________ (doar în situaţia în care s-a făcut o nouă monitorizare şi evaluare)

Măsuri de protecţie existente sau implementate: _______________________________________ ____________________________________________________________________________Efectul măsurilor de protecţie implementate: _________________________________________ ____________________________________________________________________________ În cadrul acestor acţiuni am constatat următoarele: Incidentul a fost creat de ¤un ¤ mai multe exemplar(e) de urs brun, ¤neidentificat ¤identificat, având următoarele caracteristici: Culoare: ¤ Brun ¤ Brun închis ¤ Brun deschis ¤ Brun cenusiu Vârsta aproximativă : ¤ pui ¤ 2-5 ani ¤5-10 ani ¤10-15 ani ¤15-20 de ani ¤20 de ani şi peste. Greutatea aproximativă: ¤ 0-50 ¤50-100 ¤100-150 ¤150-200 ¤200-250 ¤250-300 ¤peste 300 Sexul: ¤ mascul ¤ femelă ¤ necunoscut ¤femela cu ______ pui Semne particulare:______________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ În baza monitorizării zonei şi a analizei comportamentului ursului, am constatat că ursul are un comportament ¤ normal ¤ anormal , dominant ¤defensiv ¤indiferent ¤ circumspect ¤agresiv, fiind atras în zonă de ___________________________________________________________. În baza rezultatelor monitorizării şi a criteriilor de evaluare a riscului stabilite în cadrul metodologiei RAT, am constat că nivelul de risc este:

¤nul (nu exclude apariţia unor alte incidente) ¤redus ¤mediu ¤mare.

IMPORTANT: Concluziile RAT au doar rol consultativ, nu decizional.Conform prevederilor metodologie RAT aprobate de către MMP, precum şi în baza legislaţiei în vigoare, membrii echipei RAT şi observatorii invitaţi nu pot fi consideraţi responsabili de apariţia altor incidente sau conflicte,în baza concluziei adoptate. Rolul activităţii RAT este de a oferii logistică şi sprijin de specialitate autorităţilor în vederea adoptării măsurilor necesare pentru diminuarea conflictelor.

Page 46: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

46

Recomandăm ca soluţie pentru diminuarea conflictelor: ¤ Nu se intervine – se monitorizează în continuare zona cu sprijinul gestionarului fondului cinegetic ¤ Se aplică măsuri de protecţie suplimentare (ex. gard electric) şi/sau măsuri repelente de către ARMU - Se monitorizează zona pentru a evalua succesul măsurilor implementate. ¤ Se capturează exemplarul, se marchează prin mijloace specifice (colar GPS sau transmiţător de ureche şi se relochează într-o zonă izolată – intervenţie ARMU – ursul este monitorizat permanent. ¤ Se propune recoltarea exemplarului – prin procedura legală de aplicare a derogăriilor. IMPORTANT: Intervenţiile de capturare/recoltare necesită obţinerea avizelor/aprobărilor prevăzute în legislaţia de specialitate în vigoare. Dosarul deschis cu ocazia realizării analizei preliminare se va considera închis în următoarele situaţii: ¤ ursul identificat a fost recoltat imediat după obţinerea aprobărilor necesare ¤ ursul identificat/marcat si/sau relocat şi monitorizat a fost recoltat în acţiuni de vânătoare ¤ ursul identificat a fost relocat/monitorizat si nu a mai creat probleme într-un interval de 6 luni ¤ ursul identificat nu a mai creat probleme intr-un interval de 3 luni de la monitorizarea zonei Echipa RAT cu suportul gestionarilor de fonduri cinegetice şi alţi colaboratori, va monitoriza situaţia până la închiderea dosarului în situaţiile prevăzute anterior. Membru RAT _______________________________________ Membru RAT _______________________________________ Membru RAT _______________________________________ Comentarii şi observaţii ale observatorilor invitaţi : ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Transmis spre informare pentru susţinerea adoptării unei decizii:

¤MMP ¤APM_____ ¤ITRSV_____ ¤GNM_____ ¤Gestionar FC ________________

¤Alte institutii _____________________

Data : ______________

Page 47: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

47

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Raport nr. 2

ACŢIUNEA DE CAPTURARE/MARCARE/RELOCARE

Membrii echipei ARMU ___________________________________________________, în baza propunerii făcute de echipa RAT în dosarul nr. _________________________ în data de _______________, în baza avizului autorităţii centrale pentru protecţia mediului nr. _______________, am procedat la ¤ capturarea ¤marcarea ¤relocarea exemplarului de urs ce a primit codul nr. ____________ (se trece numărul colarului sau al emiţătorului). Data începerii acţiunii:___________, Data finalizării acţiunii:___________ Modul de capturare: ¤cuşcă ¤capcană de picior ¤altul _____________ Atractant folosit: ¤hrană: ________________ ¤odorivector _______________ Probleme apărute la capturare: ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Ursul capturat este cel identificat în acţiunile de monitorizare, având următoarele caracteristici: Culoare: ¤ Brun ¤ Brun închis ¤ Brun deschis ¤ Brun cenusiu Vârsta aproximativă : ________. Greutatea __________ kg. Sexul: ¤ mascul ¤ femelă ¤femela cu ______ pui Semne particulare:______________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ Stare de sănătate: _____________________________________________________________ Tipul de colar montat: __________________________________________________________ Tipul de emiţător montat în ureche_________________________________________________ Codul colarului / emiţătorului_________________________ Transportul s-a realizat cu: _______________________________________________________ Fondul cinegetic unde a fost relocat: _______________________________________________ Gestionarul fondului unde a fost relocat: ____________________________________________ Locul unde a fost eliberat: _______________________________________________________ Data relocării: _________________ Responsabil monitorizare urs (nume/instituţie): ______________________________________ Membru ARMU _______________________________________ Membru ARMU _______________________________________ Membru ARMU _______________________________________ Membru ARMU _______________________________________ Data : _____ Transmis spre informare: ¤MMP ¤APM_____ ¤ITRSV_____ ¤GNM_____ ¤Gestionar FC ________________ ¤Alte institutii _____________________

Page 48: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

48

Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________ Raport nr. 3

MONITORIZAREA POST MARCARE

Membru RAT ____________________, desemnat pentru monitorizarea ursului capturat şi relocat în data de ___________, având codul _________________, conform Raportului nr. 2 am constatat următoarele: Data începerii acţiunii de monitorizare:___________ Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________ Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Page 49: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

49

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Locaţia urs în data de __________, zona _________, habitat__________, Observaţii__________

Au fost înregistrate doar locaţiile considerate relevante din punct de vedere al analizei comportamentului ursului. Data finalizării monitorizării: _________________ Probleme identificate___________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Recomandare: ________________________________________________________________ Membru RAT _______________________________________ Data : _____ Transmis spre informare: ¤MMP ¤APM_____ ¤ITRSV_____ ¤GNM_____ ¤Gestionar FC ________________ ¤Alte institutii _____________________

Page 50: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

50

ANEXA 4 Risk Assessment Team - Dosar nr. ___________________

PROCES VERBAL ÎNCHIDERE DOSAR

Membrii echipei RAT ___________________________________________________, în cadrul dosarului nr. ___________________________, constituit din următoarele documente: ¤Formular nr. 1 ¤Formular nr. 2 ¤Formular nr. 3 ¤Formular nr. 4 ¤Raport nr. 1 ¤Raport nr. 2 ¤Raport nr. 3 Alte documente _______________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Considerăm că dosarul poate fi închis din următoarele motive : ¤ ursul identificat a fost recoltat imediat după obţinerea aprobărilor necesare

¤ ursul identificat/marcat si/sau relocat şi monitorizat a fost recoltat în acţiuni de vânătoare

¤ ursul identificat a fost relocat/monitorizat si nu a mai creat probleme într-un interval de 6 luni

¤ ursul identificat nu a mai creat probleme intr-un interval de 3 luni de la monitorizarea zonei

Precizăm că în situaţia în care în zonă apar alte conflicte sau incidente sa va deschide un nou dosar, chiar şi în contextul în care se constată că ursul identificat în prezentul dosar este cel vinovat. Dosarul poate fi consultat la cerere la sediul APM _____ din localitatea ______________ Membru RAT _______________________________________ Membru RAT _______________________________________ Membru RAT _______________________________________ Alte comentarii şi observaţii: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Transmis spre informare:

¤MMP ¤APM_____ ¤ITRSV_____ ¤GNM_____ ¤Gestionar FC ________________

¤Alte institutii _____________________

Data : ______________

Page 51: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

51

ANEXA 5 Metodologie ARMU

CENTRUL DE REABILITARE ŞI MONITORIZARE A CARNIVORELOR MARI

UNITATEA MOBILA PENTRU

SALVAREA ANIMALELOR SALBATICE A.R.M.U.

- Lepşa, Vrancea -

REGULAMENT / PROTOCOL DE FUNCŢIONARE

Editie revizuita si adaugita februarie 2010

Page 52: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

52

INTRODUCERE

Unitatea Mobilă pentru Salvarea Animalelor Sălbatice ce este direct legată

de Centrul de Monitorizare şi Reabilitare a Carnivorelor Mari, au luat fiinta in anul

2006, la debutul proiectului LIFE05NAT/RO/000170 Intărirea sistemului de protecţie a

carnivorelor din judeţul Vrancea.. Functiile ARMU se transfera în cadrul proiectului

LIFE07 NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru

conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali”

extinzandu-se aria de actiune

In textul prezentului Regulamentprotocol de functionare se vor utiliza urmatorii

termeni si expresii:

- Pentru „Regulamentul/protocol de functionare a Unitatii Mobilă pentru Salvarea

Animalelor Sălbatice si a Centrului de Monitorizare şi Reabilitare a Carnivorelor

Mari” se va utiliza termenul „Regulament”;

- pentru „Centrul de Monitorizare şi Reabilitare a Carnivorelor Mari” se va utiliza

termenul „Centru”;

- Pentru „Unitatea Mobila pentru Salvarea Animalelor Salbatice” se va utiliza

termenul „ARMU”.

Page 53: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

53

SECTIUNEA I CENTRUL DE REABILITARE ŞI MONITORIZARE A CARNIVORELOR MARI CAP. I. DISPOZITII GENERALE

1. Centrul a luat fiinta in anul 2006, in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000170 Intărirea sistemului de protecţie a carnivorelor din judeţul Vrancea, functionarea sa continuand in proiectul LIFE07NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali”

2. Centrul este situat in localitatea Lepsa, judetul Vrancea, in cadrul Parcului Natural

Putna Vrancea, pe drumul forestier ce insoteste Valea Paraului Lepsa, la 3,5km. amonte de intersectia cu DN2M Lepsa - Soveja.

3. Numerele de telefon pentru preluarea apelurilor de urgenta sunt 0237296788; 0724379835 sau 0727774144;

4. Pentru o cât mai bună comunicare cu autorităţile locale şi regionale, pe site-ul proiectului w.w.w.carnivoremari.ro vor fi afişate: adresa şi harta de localizare; numerele de telefon pentru preluarea apelurilor de urgenta; numele medicului veterinar colaborator; numele membrilor Centrului; CAP. II OBIECTUL DE ACTIVITATE

5. Centrul este destinat exclusiv activităţilor legate de protecţia, reabilitarea şi

monitorizarea animalelor salbatice, in special a carnivorelor mari, atât la nivel local (judeţul Vrancea) cât şi regional;

6. Centrul nu poate fi utilizat în alte scopuri în afara celor pentru care a fost desemnat;

7. In cadrul Centrului se realizează intervenţii de tratament ingrijire si monitorizare pentru

salvarea si reabilitarea exemplarelor din fauna salbatica;

8. Centrul este destinat prioritar reabilitarii si monitorizarii exemplarelor de carnivore mari, dar in mod excepţional, se pot gazdui şi exemplare din alte specii de animale sălbatice aflate în dificultate;

9. Centrul nu este deschis publicului. In cadrul Centrului, sub asistenta si indrumarea personalului acestuia, se pot derula activitati informative, educative, stiintifice in care pot fi observate exemplarele aflate in programe de reabilitare sau tratament;

Page 54: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

54

10. Actiunile medicale, de tranchilizare sau orice actiune desfasurata la Centru, care are ca subiect un exemplar din speciile de fauna salbatica se vor realiza in conditiile impuse de legislatia specifica in vigoare; CAP. III PERSONALUL

11. Pe toata durata de functionare a Centrului, acesta este deservit de o echipa care asigura permanenta activitatii. Numarul membrilor echipei este proportional cu dimensiunile si complexitatea activitatilor din cadrul Centrului;

12. Experienţa şi instruirea membrilor echipei care activeaza in cadrul Centrului trebuie să

fie corespunzătoare scopului si functiilor acestuia;

13. Pentru a face parte din personalul Centrului, fiecare membru trebuie să aibă acordul managerului de proiect precum şi al responsabilului pentru proiect din cadrul fiecărei instituţii implicate în implementarea proiectului.

14. Nivelul minim de studii al membrilor echipei care activeaza in cadrul Centrului, trebuie să fie cel mediu, de absolvent al învăţământului liceal;

15. Membri echipei din cadrul Centrului trebuie să dovedeasca competenţe pentru responsabilităţile individuale, şi trebuie să le dezvolte continuu prin participarea la cursuri de instruire şi/sau perfecţionare;

16. In cadrul Centrului, la momentul cooptarii de noi membri in echipa, la innoirea/schimbarea instrumentelor, echipamentelor sau metodelor de lucru, se organizeaza sesiuni de instruire a personalului. Membri echipei care deserveste Centrul au obligatia participarii la sesiunile de pregatire/instruire organizate in vederea optimizarii activitatii.

17. Toţi membrii personalului Centrului au datoria de a se informa şi instrui continuu, pentru asigurarea unui standard cât mai ridicat în ceea ce priveşte buna funcţionare a Centrului;

18. Fiecare membru al personalului Centrului, si personalul voluntar, trebuie să depună la Centru, o fişă („Fişă personală”- Anexa1) Fisa peronala a fiecarui membru al echipei se va depune in maxim 30 de zile de la data debutului in activitatea la Centru si se va abdata periodic, in functiile de schimbarile survenite.

19. Activitatea medicala din cadrul centrului este coordonata de un medic veterinar colaborator.

Page 55: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

55

20. La activităţi poate participa, cu acordul si sub asistenta personalului Centrului, fara putere de decizie, şi personal voluntar (studenţi, masteranzi, doctoranzi, specialişti etc);

21. Fiecare membru al personalului Centrului are obligaţia de a-şi executa cât mai eficient şi conştiincios îndatoririle, pentru a asigura o funcţionarea optima a Centrului.

22. Fiecare membru al personalului Centrului are obligaţia de a asigura confidenţialitatea datelor şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice efectuate în cadrul Centrului; acestea aparţin proiectului LIFE iar înstrăinarea lor nu se poate face decât cu acceptul, scris sau verbal, al managerului de proiect.

23. Permanenta in cadrul Centrului este asigurata prin prezenta unei echipe, in componenta careia activeaza cel putin un membru din cadrul personalului.

24. Durata de timp – stagiu de pemanenţă - petrecută de o echipă la Centru trebuie să fie în medie de 7 zile; în cazul unor situaţii deosebite sau de extremă urgenţă, această perioadă poate fi prelungită sau micşorată, in vederea reusitei actiunii.

25. Pe parcursul stagiului de pemanenţă, membri echipei respective sunt in egala masura responsabili pentru buna desfăşurare a activităţilor de la Centru si a functionarii tuturor sistemelor:

26. Anterior derularii de activitati in cadrul Centrului, voluntarilor li se vor face cunoscute prevederile regulamentul/protocolul de functionare ale acestuia.

27. Pe perioada stagiului la Centru,raspunderea pentru actiunile personale ale voluntarilor apartine exclusiv acestora;

28. Voluntarii au obligaţia de a menţiona conducerii, încă de la plecarea pe teren, motivul şi obiectivele cercetărilor pe care urmează să le întreprindă pe parcursul perioadei de şedere la Centru;

29. Fiecare persoana care activeaza in cadrul Centrului (ca parte a personalului acestuia sau ca voluntar) este responsabila pentru implicarea in actiunile la care participa;

CAP. IV ASISTENTA MEDICALA VETERINARA

Principii 30. In activitatile Centrului, siguranta personalului uman este prioritara;

Page 56: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

56

31. Toate cazurile de exemplare din fauna salbatica din cadrul Centrului beneficiaza de evaluare si asistenta medicala;

32. In cazurile de asistenta veterinara pentru ingrijire/ tratament/ reabilitare si monitorizare

a animalelor salbatice, orice actiune desfasurata in cadrul Centrului, va avea in prim plan urmatoarele: - aplicarea pentru fiecare caz asistat a tehnicilor si metodelor optime, in care sa se

tina seama de stress-ul minim, actiunea imediata si recuperarea rapida a exemplarului.

- activitatile de ingrijire medicala sunt prioritare; - criteriul gravitatii cazului impune stabilirea prioritatilor de urgenta medicala;

Amplasamente/ Dotari/ Echipamente si instrumentar 33. Echipamentul provenit din achizitii cu fonduri din cadrul proiectului Life, aparţine de

drept Centrului. Fişele de inventar ale întregului echipament sunt detinute in cadrul Unitatii de Implementare, la sediul APM Vrancea.

34. Centrul include:

-. Baza (spatiul locuibil pentru personal) in cadrul careia se disting: zona de prelucrare primară a datelor de monitorizare, spatiile de cazare şi bucătăria . - Zona de primire şi tratare medicală - Modulele de tratament primar (cuştile) - Spaţiul de monitorizare secundară (ţarcul)

35. Fondul minim de dotari, aparatura medicala specifica si instrumentar din Centru, include: - targa transport; - masa chirurgicala; - tava suport pe stativ reglabil; - ecograf portabil CTS-385V; - Stetoscop rapp; --Cutie sterilizare; - Foarfecă dreaptă/curbă 14cm;. - Foarfecă dreaptă/curbă 17,5cm; - Port bisturiu nr. 3; - Pensă hemostatică dreaptă/curbă 14cm; - Pensă hemostatică dreaptă/curbă 16cm; - Pensă hemostatică dreaptă/curbă 18cm; - Mănuşi examinare – pachet ; - Portac Mathieu 17; - Câmp steril 60/90; - Ace G18- pachet; - Ace G19- pachet;

Page 57: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

57

- Ace G20- pachet; - Seringi; - Bandaj elastic; - Sort PVC protecţie; - refrigerator probe biologice; - truse medicale mobile; - caseta sterilizare. Cea mai mare parte a instrumentarului sau a produselor farmaceutice întră în componenţa truselor medicale mobile de intervenţie.

36. Dupa fiecare utilizare, utilizatorul este obligat sa asigure starea de folosinta a

instrumentarului sau aparaturii (prin curatare/dezinfectare/sterilizare instrumentar, reincarcare acumulatori, reasigurare stocuri consumabile).

37. Stocul minim de produse farmaceutice din Centru cuprinde: Antisedan; Domitor; Ketaminol; Vitamina A,D,3,E; Biseptyl 250ml; Biseptyl 100ml.; Tetrasol spray; Dexamethasone100 ml.;Tetrasol inj 100 ml.; Covinan 100ml[; Regent; Gentamicina 10%; Nobivac; Herbaprim 100 ml.; Calciu borogluconat; Retardosteroide; Rimadyl 20mg; Rumidigrstin Penstrep 100 ml; Rimadyl 50mg; Synulox 250 mg; Ivergen 50ml; Synulox 50 mg;. Verminol; Vetrecal; Vitaderm 200 ml.

38. Dupa fiecare administrare de produse farmaceutice, utilizatorul este obligat sa se

asigure de existenta unei cantitatati in stoc, care sa garanteze sustinerea tratamentelor in derulare precum si interventiile de urgenta;

39. In categoria dotarilor complementare ale Centrului, care asigura buna functionare a

acestuia se includ: - mobilierul, aparatele electrocasnice si cazarmamentul; - sistemele de producere a energiei electrice (generator) si de iluminat, de gatit

(aragaz si butelie) de alimentare cu apa (pompa submersibila si bazin de inmagazinare), de incalzire a apei (cazan), de incalzire (sobe).

Dupa fiecare folosire, utilizatorul este obligat sa se asigure de buna functionare a sistemului sau componentei respective, de existenta unei cantitatati de combustibil (gaz pentru butelie, benzina pentru generator, lemne pentru cazan si sobe), precum si existenta unei cantitati de apa in rezervorul de inmagazinare, astfel incat acestea sa fie suficiente pentru o eventuala utilizare de urgenta.

40. Situatiile speciale legate de orice nefunctionalitate/ defectiune/ reparatie sau schimbare a modului de functionare a unei componente din cele mentionate la alineatul precedent se transmit obligatoriu, in cel mai scurt timp celorlalti membri ai echipei.

Page 58: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

58

Reguli si proceduri de actiune in activitatea de îngrijire a animalelor aflate în custodia Centrului

41. Centrul acorda ingrijire si tratament animalelor salbatice exclusiv in vederea restabilirii starii de sanatate sau a reabilitarii;

42. La primirea exemplarelor de animale salbatice in Centru, evaluarea starii de sanatate,

decizia asupra necesitatii detinerii si durata acesteia (daca este cazul), stabilirea tipului de tratament si a modului de administrare a medicatiei, precum si stabilirea dietei reprezinta atributiile medicului veterinar.

43. In cazurile a caror complexitate permite, tratamentul, ingrijirea sau programul de recuperare/reabilitare stabilite de medicul veterinar pot fi aplicate de personalul Centrului.

44. Orice schimbari ale starii generale a exemplarului detinut in cadrul Centrului, in perioada de aplicare a tratamentului, ingrijirii sau programului de recuperare/ reabilitare sesizate de personalul Centrului, se vor comunica in cel mai scurt timp posibil medicului veterinar;

45. Orice decizie a personalului Centrului. de schimbare a modului de aplicare a tratamentului, a ingrijirii sau programului de recuperare/reabilitare stabilite de medicul veterinar va fi precedata de consultarea si obtinerea acordului acestuia;

46. Programele de reabilitare se vor axa in principal pe reconstituirea cat mai fidela a conditiilor de naturalitate caracteristice speciei respective, evitandu-se pe cat posibil prezenta umana in vecinatatea exemplarelor detinute;

Procedura de preluare a cazurilor 47. Orice informatie primita de personalul proiectului, privind existenta unui exemplar din

fauna salbatica (pui sau adult) aflat in dificultate din punct de vedere al detinerii ilegale, capturarii, starii de sanatate, se verifica in cel mai scurt timp posibil;

48. Preluarea oricarui caz se face in baza intocmirii unui proces verbal incheiat pe loc cu

gestionarul fobdului cinegetic responsabil pentru regiune si/sau un reprezentant al autoritatilor locale sisau un reprezentat al Politiei;

49. La preluarea oricarui caz se completeaza de catre personalul Centrului fisa medicala (Anexa 2);

Page 59: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

59

50. Ocuparea unei incinte de detinere din cadrul Centrului (tarc, cusca) de catre un exemplar din fauna salbatica este precedata de realizarea unei dezinfectii a spatiului respectiv si de verificarea integritatii si functionalitatii componentelor (gard, porti, gard electrificat);

51. Fisa medicala zilnica de observatii (Anexa 3); a fiecarui exemplar gazduit in Centru se preda la sfarsitul stagiului echipei urmatoare;

Conditii privind bunăstarea animalelor

52. Spaţiile destinate găzduirii animalelor vor fi amenajate în funcţie de biologia, ecologia şi etologia fiecărei specii;

53. Amplasamentele trebuie să satisfacă cerinţele fizice, comportamentale, igienice şi de

siguranţă, necesare bunei îngrijiri a exemplarelor fiecarei specii, in concordanta cu posibilitatea de administrare a tratamentelor medicale specifice;

54. Responsabilitatea menţinerii într-o stare care să permită buna îngrijire a animalelor a amplasamentelor in ansamblu, cu toate componentele, si subsistemele lor, revine, in functie de perioada de permanenta la Centru, fiecarei echipe sau membru al personalului;

55. Modulele de tratament primar (cuştile) reprezinta incinte din gratii metalice cu volume L=4m/l=2m/h=2m, posibilitatea de conectare/separare prin porti culisante vertical si fante pentru utilizarea bastonului de contentie.

56. Detinerea in Modulele de tratament primar (cuşti) este posibila exclusiv pe durata administrarii tratamentelor care nu permit utilizarea seringilor proiectate la distanta.

57. Timpul de detinere pentru tratare medicala in Modulele de tratament primar (cuşti) este stabilit de medicul veterinar, dar nu poate depasi trei zile consecutiv.

58. Pe intreaga perioada a detinerii in Modulele de tratament primar (cuşti), toate portile se vor asigura cu sisteme de blocare cu lacate.

59. Spaţiul de monitorizare secundară (ţarcul) reprezinta o incinta cu o suprafata de cca. 400m². imprejmuita cu panouri din plasa metalica, dublate de sisteme electrificate pe doua circuite si cu posibilitatea de conectare directa la Modulele de tratament primar (cuşti);

60. Timpul de detinere pentru reabilitare in spaţiul de monitorizare secundară (ţarc) este stabilit de medicul veterinar, dupa consultarea periodica cu Personalul Centrului;

Page 60: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

60

61. In perioada in care exista animale detinute in cadrul Centrului, personalul care asigura permanenta, are obligatia verificarii la inceputul si sfarsitul fiecarei zile, a starii spatiilor de detinere, (avand in atentie in mod special sistemele de blocare a portilor si panourilor mobile, arborii din vecinatatea imprejmuirilor si sistemul electrificat);

62. Verificarea functionalitatii sistemelor se face prin evaluare vizuala si mecanica (a componentelor metalice fixe sau mobile) sau prin masurarea parametrilor de functionare (gardul electrificat);

63. Orice disfunctionalitate identificata de personalul care asigura permanenta,In perioada in care exista animale detinute in cadrul Centrului, privind starea spatiilor de detinere, se va remedia fara a expune vreunui risc vreunul din membri echipei, persoanele straine sau animalul detinut;

64. Daca disfunctionalitatea este evaluata de constatator ca susceptibila de a pune in pericol viata oamenilor, bunurilor acestora, a animalelor sau a exemplarului detinut, personalul va anunta Unitatea de Implementare si managerul Proiectului, si va actiona doar in masura capacitatilor sate de a controla situatia;

65. Accesul personalului Centrului sau persoanelor straine in incintele de detinere (custi, tarc) este strict interzis in perioada in care exista exemplare detinute.

66. Accesul personalului Centrului in incintele de detinere (custi, tarc) in perioada in care exista exemplare detinute, este permis exclusiv pentru interventii sau tratamente medicale, si numai in intervalul in care exemplarul in spatiul caruia se intra, este tranchilizat;

Interventii medicale si administrarea tratamentelor

67. Intreaga actiune ce priveste interventii sau aplicarea de tratamente medicale exemplarelor de fauna salbatica in cadrul Centrului este coordonata de la momentul luarii deciziei asupra inceperii actiunii pana la declararea incheierii ei de catre o singura persoana, care are responsabilitatea deciziilor si rolul administrarii tranchilizantului sau aplicarii tratamentului;

68. Desfasurarea de interventii sau aplicarea de tratamente medicale care impun

prezenta alaturi de animal, se vor realiza numai dupa tranchilizarea acestuia, pe perioada efectului tranchilizantelor si in prezenta a minim doi membri din personalul Centrului;

69. In cadrul Centrului, in perioadele de tratament si reabilitare, animalului i se pot administra substante medicale prin proiectie cu arma sau sarbacana, fara tranchilizare;

Page 61: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

61

70. Metoda vizata la alineatul precedent impune utilizarea acelor plane si obliga la recuperarea seringii si acului din spatiul de detinere.

71. Recuperarea seringii si acului din spatiul de detinere se face numai prin mijloace care nu expun personalul nici unui risc;

72. Zona de risc (echivalenta arealului in care personalul implicat in actiune este expus unei vatamari produse de animalul asupra caruia se produce interventia) se desemneaza de catre coordonator. Accesul in zona de risc, in orice moment al derularii actiunii este permis doar de catre coordonator.

73. Timpul de lucru asupra animalului se masoara intre momentul in care coordonatorul actiunii constata ca animalul a intrat in stare de imobilitate datorita tranchilizarii si momentul in care se administreaza substanta cu actiune reversiva.

74. Timpul de lucru asupra animalului este hotarat de coordonatorul actiunii fiind recomandat a nu depasi perioada de efect al unei singure doze de tranchilizant administrate;

75. Pentru desfasurarea de interventii sau aplicarea de tratamente medicale care impun prezenta alaturi de animal in spatiile de detinere (custi, tarc), portile raman asigurate cu sistemele de blocare (lacate) si sitemul electrificat activat, pana cand coordonatorul actiunii hotaraste deschiderea uneia dintre porti.

76. Pe toata perioada interventiei medicale asupra exemplarului tranchilizat, va exista o seringa pregatita cu doza de tranchilizant corespondenta dimensiunii acestuia;

77. Inainte de inceperea actiunii si pe toata perioada interventiei medicale asupra exemplarului tranchilizat, se vor elimina orice factori perturbatori de stress suplimentar din arealul respectiv (persoane neautorizate, animale, zgomote puternice, etc.)

78. Atributiile fiecarui membru al echipei, care participa la actiune se stabilesc la inceputul acesteia, si/sau se traseaza pentru diferite etape ale acesteia, de catre coordonator;

79. Momentele declansarii sau incheierii fiecarei secvente a actiunii sunt stabilite si

anuntate intregii echipe de catre coordonator;

80. Dupa aplicarea substantelor tranchilizante, in ordinea enumerarii actiunilor, coordonatorul verifica si certifica starea de imobilitate/tranchilizare a exemplarului, ii acopera cu un material textil ochii si ii imobilizeaza cu bastonul de contentie capul/gatul;

81. Un alt membru al echipei preia cu fermitate, pentru intreaga perioada de interventie

directa asupra exemplarului, bastonul de contentie (care imobilizeaza capul/gatul

Page 62: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

62

exemplarului) si rolul de a monitoriza starea animalului prin observatii asupra respiratiei, ritmului cardiac, musculaturii membrelor si gatului;

82. Orice schimbare de stare a animalului se comunica imediat cu voce clara si raspicata,

cunoscuta intregii echipe;

83. Coordonatorul, iar in situatia in care acesta considera, la solicitarea sa, alt membru, sau alti membri ai echipei, aplica unguentul oftalmologic, ii indeparteaza din corp - daca este cazul - seringile/acele cu care s-au administrat substantele, aplica tratamentul sau ingrijirile, iar daca obiectivele actiunii prevad, preleveaza probele biologice si efectueaza masuratorile biometrice.

84. Pe toata perioada interventiei medicale asupra exemplarului tranchilizat, personalul care participa la actiune se va afla in pozitii si actiuni care sa elimine pe cat posibil riscul unor incidente grave determinate de reactii necontrolate ale animalului;

85. Pe toata perioada interventiei medicale, un membru din personalul care desfasoara actiunea va monitoriza starea animalului prin observatii asupra respiratiei, ritmului cardiac, musculaturii membrelor si gatului;

86. Pe perioada interventiei medicale, animalul va fi asezat intr-o pozitie care sa nu ii afecteze functiile vitale (se va avea in atentie pozitia capului, a limbii, a nasulu si a toracelui evitandu-se in special obturarea cailor respiratorii)

87. Pe toata perioada derularii interventiei medicale, exemplarul tranchilizat va fi imobilizat de membre si/sau gat cu cordelina si/sau bastonul de contentie si i se vor acoperii ochii (carora li se administreaza substante de tip Mibazon) cu un material textil.

88. Procedura de scoatere a exemplarului de sub efectul tranchilizantelor debuteaza cu verificarea sistemelor de blocare a portilor si/sau a circuitelor electrificate urmata de eliberarea incintei de catre orice persoana cu alt rol decat de administrare a substantei cu reactie inversa tranchilizantului si de eliminarea legaturilor de siguranta mai intai a membrelor animalului, apoi din bastonul de contentie a gatului/capului acestuia.

89. Administrarea substantei cu reactie inversa tranchilizantului se face de catre

coordonatorul actiunii si este urmata de indepartarea materialului textil care acopera ochii animalului, parasirea incintei si asigurarea portii acesteia.

90. Cel putin unul din membri echipei care a realizat interventia medicala sau aplicarea tratamentului asupra animalului va supraveghea din afara incintei procesul de trezire/revenire a acestuia pana la recapatarea caracteristicilor starii anterioare actiunii.

Eliberarea /relocarea animalelor

Page 63: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

63

91. Decizia privind eliberrarea in natura/translocarea animalului apartine coordonatorului

actiunii de salvare/reabilitare si este rezultatul consultarii cu medicul veterinar si cu personalul care a monitorizat exemplarul in intervalul detinerii in Centru;

92. Eliberarea se poate realiza direct din spatiul de detinere prin permiterea accesului

controlat in afara perimetrului ingradit, sau prin relocare;

93. Pentru transport animalul va fi tranchilizat si incarcat in cusca mobila special destinata acestei operatii.

94. Procedura de tranchilizare in vederea relocarii se deruleaza dupa aceleasi reguli ca cea care are ca scop interventiile medicale sau administrarea de tratamente;

95. Relocarea/eliberarea post reabilitare sau reintroducerea puilor in mediul natural (in libertate) se va realiza de preferinta in arealul din care exemplarul a fost preluat daca acesta nu se suprapune unui spatiu umanizat, sau in habitate naturale compatibile necesitatilor speciei, compacte si extinse, care cel putin la momentul eliberarii pot garanta necesitatea de hrana si adapost exemplarului.

Prelevarea de probe biologice / marcarea / atasarea de emitatoare radio sau GPS

96. Prelevarea de probe biologice / marcarea / atasarea de emitatoare radio sau GPS se realizeaza respectand legislatia in vigoare, exclusiv in scopuri stiintifice si in masura in care aceste actiuni reprezinta obiective ale proiectelor in derulare;

97. Prelevarea de probe biologice / marcarea / atasarea de emitatoare radio sau GPS se

realizeaza fara vatamarea exemplarului, exclusiv prin metode acceptate de legislatia in vigoare.

Monitorizarea exemplarelor

98. Monitorizarea exemplarelor carora li se ataseaza emitatoare radio se realizeaza in conformitate cu metodologia elaborata in cadrul proiectului Life 02/NAT/RO/8576 Conservarea in situ a racnivorelor mari in judetul Vrancea;

99. In cadrul campaniilor de monitorizare, observatiile privind fiecare exemplar din

program se transmit de catre echipa sau persoana care incheie stagiul de permanenta, echipei sau persoanei care continua actiunea;

Puii de urs orfani

Page 64: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

64

100. Pentru cazurile confirmate de pui de ursi orfani, se anunta imediat responsabilul Centrului pentru reabilitarea puilor de urs orfani de la Balan, judetul Harghita

101. Puii de urs orfani sunt gazduiti la Centru pana la preluarea catre Centrul pentru

reabilitarea puilor de urs orfani de la Balan, judetul Harghita

102. Starea puilor de urs orfani ajunsi prin orice mijloc la Centru, este evaluata la momentul intrarii, in functie de aceasta si de consultarea cu responsabilul Centrului pentru reabilitarea puilor de urs orfani de la Balan, judetul Harghita, medicul veterinar impunand dieta;

103. Odata cu intrarea in Centru puiul este inscris in programul de reabilitare;

104. Hranirea, asistenta si monitorizarea se stabilesc de catre medicul veterinar, dupa

consultarea cu responsabilul Centrului pentru reabilitarea puilor de urs orfani de la Balan, judetul Harghita, in functie de starea si varsta puiului;

SECTIUNEA a II a UNITATEA MOBILA PENTRU SALVAREA ANIMALELOR SALBATICE - A.R.M.U.

CAP. I. DISPOZITII GENERALE

105. ARMU a luat fiinta in anul 2006, in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000170 Intărirea sistemului de protecţie a carnivorelor din judeţul Vrancea si si-a extins competenta teritoriala prin proiectul LIFE07NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali”;

106. ARMU reprezinta ambulanta dotata cu echipamente specifice si echipa specializata

pentru interventii medicale in teren si pentru transportul exemplarelor din fauna salbatica aflate in dificultate datorita detinerii ilegale, a capturarii sau imobilizarii accidentale, a braconajului, ranirii sau altor cauze care le pot pune viata in pericol;

107. Pe perioada de derulare a proiectului ARMU este un serviciu cu functionare

permanenta ce deserveste Centrul; 108. Numerele de telefon pentru preluarea apelurilor de urgenta sunt 0237296788;

0724379835 sau 0727774144; 109. Pentru o cât mai bună comunicare cu autorităţile locale şi regionale, pe site-ul

proiectului w.w.w.carnivoremari.ro vor fi afişate: numărul de telefon pentru preluarea apelurilor de urgenta; numele medicului veterinar; numele membrilor ARMU;

Page 65: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

65

CAP. II OBIECTUL DE ACTIVITATE

110. Activitatile principale ale Unitatii Mobile pentru Salvarea Animalelor Sălbatice sunt

intervenţiile de preluare/ transport/ eliberare/ relocare a animalelor salbatice aflate in dificultate datorita detinerii ilegale, a capturarii sau imobilizarii accidentale, a braconajului, ranirii sau altor cauze care le pot pune viata in pericol;

Structura in care se deruleaza actiunile ARMU este urmatoarea:

Informarea echipei ARMU (din orice sursa)

Verificarea veridicitatii informatiei prin Sef ocol silvic/ sef asociatie de vanatoare

Responsabil gestionare fond cinegetic (padurar /paznic de vanatoare)

Deplasarea ARMU la locul solicitarii

Desfasurarea actiunii

Eliberare exemplar in locatia in care s-a derulat interventia

Preluare/ transport exemplar pentru ingrijire

si/sau reabilitare la Centru

Preluare/ transport exemplar pentru

111. ARMU este destinat exclusiv activităţilor legate de salvarea si transportul animalelor

salbatice, in special a carnivorelor mari, atât la nivel local (judeţul Vrancea) cât şi regional;

112. ARMU nu poate fi utilizat în alte scopuri în afara celor pentru care a fost desemnat;

113. ARMU este destinat prioritar interventiilor care vizeaza exemplare de carnivore

mari, dar in mod excepţional, se pot executa şi intervenţii asupra altor specii de animale sălbatice aflate în dificultate;

114. Actiunile de tranchilizare in vederea eliberarii din capcane improvizate si laturi

instalate de braconieri, capturarii in vederea relocarii, transportului sau orice actiune care are ca subiect un exemplar din speciile de fauna salbatica se vor realiza in conditiile impuse de legislatia specifica in vigoare;

Page 66: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

66

CAP. III PERSONALUL

115. Pe toata durata de functionare, ARMU este deservita de o echipa care asigura permanenta activitatii. Numarul membrilor echipei este proportional cu dimensiunile si complexitatea activitatilor la care participa, numarand intre 2 si 5 persoane;

116. Experienţa şi instruirea membrilor echipei care activeaza in ARMU trebuie să fie

corespunzătoare scopului si functiilor acesteia; 117. Pentru a face parte din personalul ARMU, fiecare membru trebuie să aibă acordul

managerului de proiect precum şi al responsabilului pentru proiect din cadrul fiecărei instituţii implicate în implementarea proiectului.

118. Nivelul minim de studii al membrilor echipei care activeaza in cadrul ARMU, trebuie

să fie cel mediu, de absolvent al învăţământului liceal; 119. Membri echipei din cadrul ARMU trebuie să dovedeasca competenţe pentru

responsabilităţile individuale, şi trebuie să le dezvolte continuu prin participarea la cursuri de instruire şi/sau perfecţionare;

120. In cadrul ARMU, la momentul cooptarii de noi membrii in echipa, la

innoirea/schimbarea instrumentelor, echipamentelor sau metodelor de lucru, se organizeaza sesiuni de instruire a personalului. Membri echipei care deserveste ARMU au obligatia participarii la sesiunile de pregatire/instruire organizate in vederea optimizarii activitatii.

121. Toţi membrii personalului ARMU au datoria de a se informa şi instrui continuu,

pentru asigurarea unui standard cât mai ridicat în ceea ce priveşte buna funcţionare a echipei;

122. Fiecare membru al personalului ARMU, si personalul voluntar, trebuie să depună la

Centru, o fişă („Fişă personală”- Anexa1) Fisa peronala a fiecarui membru al echipei se va depune in maxim 30 de zile de la data debutului in activitatea la Centru si se va abdata periodic, in functiile de schimbarile survenite.

123. Activitatea medicala desfasurata de ARMU este coordonata de un medic veterinar

colaborator. 124. La activităţi poate participa, cu acordul si sub asistenta personalului ARMU, fara

putere de decizie, şi personal voluntar (studenţi, masteranzi, doctoranzi, specialişti etc);

125. Fiecare membru ARMU are obligaţia de a-şi executa cât mai eficient şi conştiincios

îndatoririle, pentru a asigura derularea optima a actiunilor.

Page 67: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

67

126. Fiecare membru al personalului ARMU are obligaţia de a asigura confidenţialitatea

activitatilor ARMU. Elemente privind activitatea ARMU se pot face publice numai cu acordul managerului proiectului LIFE;

127. Permanenta ARMU este asigurata prin disponibilitatea unei echipe, in componenta

careia activeaza cel putin doi membru din cadrul personalului. 128. Durata de timp – stagiu de pemanenţă - al unei echipe trebuie să fie în medie de 7

zile; în cazul unor situaţii deosebite sau de extremă urgenţă, această perioadă poate fi prelungită sau micşorată, in vederea reusitei actiunii.

129. Pe parcursul stagiului de pemanenţă, membri echipei respective sunt in egala

masura responsabili pentru buna desfăşurare a activităţilor, pentru starea de functionare a ambulantei, pentru dotarea corespunzatoare a truselor medicale mobile, si pentru functionalitatea tuturor componentelor si sistemelor pe care le implica reusita actiunilor ARMU:

130. Anterior derularii de activitati in cadrul ARMU, voluntarilor li se vor face cunoscute

prevederile regulamentul/protocolul de functionare ale acesteia. 131. Raspunderea pentru actiunile personale ale voluntarilor apartine exclusiv acestora; 132. Fiecare persoana care activeaza in cadrul ARMU (ca parte a personalului acesteia

sau ca voluntar) este responsabila pentru implicarea in actiunile la care participa;

CAP. IV ASISTENTA MEDICALA VETERINARA DE URGENTA

Principii 133. In activitatile ARMU, siguranta personalului uman este prioritara;

134. ARMU intervine la toate cazurile certe de exemplare din fauna salbatica pentru care

este solicitata.

135. In cazurile de asistenta veterinara pentru ingrijire/tratament/transport/relocare/ eliberare din capcane improvizate sau datorate capturarii accidentale a animalelor salbatice, orice actiune desfasurata de ARMU, va avea in prim plan urmatoarele: - aplicarea pentru fiecare caz a tehnicilor si metodelor optime, in care sa se tina

seama de stress-ul minim, actiunea imediata si recuperarea rapida a exemplarului. - activitatile de ingrijire medicala sunt prioritare; - criteriul gravitatii cazului impune stabilirea prioritatilor de urgenta medicala;

Page 68: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

68

Dotari/ Echipamente si instrumentar

136. Echipamentul provenit din achizitii cu fonduri din cadrul proiectului Life, aparţine de drept ARMU. Fişele de inventar ale întregului echipament sunt detinute in cadrul Unitatii de Implementare, la sediul APM Vrancea.

137. Fondul minim de dotari, aparatura medicala specifica si instrumentar, include:

- Autoutilitara Dacia Double cab 4x4 - Cusca cilindrica si cusca paralelipipedica pentru transportul animalelor

salbatice - Armele si echipamentele de tranchilizare (arma Cap-Chur cu proiectie scurta si/sau armă Cap-Chur cu proiectie lungă si//sau arma DAN-INJECT CO²- RIFLE J.M.SP.25 şi/sau sarbacană Model BLOW 180 – Rôken, si seringi, dispozitive de incarcare/ presurizare, butelii CO2, capse explozibile, componente specifice)

- uneltele taiat metal ( clesti cu parghii puternice) - bastonul de contentie - targa transport; - Trusele medicale de teren in care se includ(Stetoscop rapp;Cutie sterilizare; Foarfecă dreaptă/curbă 14cm; Foarfecă dreaptă/curbă 17,5cm; Port bisturiu nr. 3;Pensă hemostatică dreaptă/curbă 14cm; Pensă hemostatică dreaptă/curbă 16cm;Pensă hemostatică dreaptă/curbă 18cm; Mănuşi examinare – pachet ; Portac Mathieu 17; Câmp steril 60/90; Ace G18- pachet; Ace G19- pachet; Ace G20- pachet; Seringi; Bandaj elastic; produse farmaceutice (Antisedan; Domitor; Ketaminol; Vitamina A,D,3,E; Biseptyl 250ml; Biseptyl 100ml.; Tetrasol spray; Dexamethasone100 ml.;Tetrasol inj 100 ml.; Covinan 100ml[; Regent; Gentamicina 10%; Nobivac; Herbaprim 100 ml.; Calciu borogluconat; Retardosteroide; Rimadyl 20mg; Rumidigrstin Penstrep 100 ml; Rimadyl 50mg; Synulox 250 mg; Ivergen 50ml; Synulox 50 mg;. Verminol; Vetrecal; Vitaderm 200 ml.); - cântar; metru/ ruleta; GPS; proiectoare de lumină

138. Dupa fiecare utilizare, utilizatorul este obligat sa asigure starea de folosinta a instrumentarului sau aparaturii (curatare/dezinfectare/sterilizare instrumentar, reincarcare acumulatori, reasigurare stocuri consumabile).

139. Dupa fiecare administrare de produse farmaceutice, utilizatorul este obligat sa se

asigure de existenta unei cantitatati in stoc, care sa garanteze sustinerea interventiilor de urgenta;

140. Situatiile speciale legate de orice nefunctionalitate/ defectiune/ reparatie sau

schimbare a modului de functionare a unei componente din cele mentionate la alineatul 127 se transmit obligatoriu, in cel mai scurt timp, celorlalti membri ai echipei.

Informaţia/sesizarea

Page 69: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

69

141. Echipa ARMU ia în considerare toate informaţiile/sesizările primite pe orice cale, dar

actioneaza in teren numai dupa verificarea veridicitatii acestora;

Procedura de preluare a cazurilor 142. Toate actiunile desfasurate de la momentul primirii unei informatii care ar putea

implica interventia ARMU, pana la inceierea actiunii se vor realiza in cel mai scurt timp posibil;

Daca informatia provine de la gestionarul fondului cinegetic (transmisa in orice

sens al ierarhiei), se incearca stabilirea unei comunicari directe cu responsabiluil local al administarii fondului cinegetic.

Daca informatia provine din orice alta sursa se solicita sefului institutiei responsabile cu administarea fondului cinegetic al zonei indicate, verificarea veridicitatii acesteia;

Se considera certa informatia verificata de agentul de teren responsabil de gestionarea fondului cinegetic sau de orice alta persoana a carei credibilitate nu poate fi pusa la indoiala.

143. In cadrul fiecarei Agentii Locale pentru Protectia Mediului implicate in proiect se

desemneaza o persoană responsabilă cu primirea informaţiei şi înregistrarea acesteia; 144. La momentul confirmarii veridicitatii informatiei, membrul echipei ARMU solicita direct

(daca a fost stabilita comunicarea directa) sau pe cale ierarhica, responsabilului gestionarii fondului cinegetic informatii privind:

a. Locatia exacta/posibilitatile de acces auto (distanta in m. la care este posibila apropierea cu mijloace auto);

b. Elemente legate de vechimea evenimentului; c. Dimensiunile animalului capturat (informatie cu character facultative); d. Eventuale detalii observate (modul de captura, rani vizibile, etc) e. Prezenta in zona a altui/altor exemplare adulte sau pui, de fauna salbatica

din aceeasi sau din alta specie;

145. Informatiile obtinute se consemneaza in scris, la APM de catre persoana care preia informatia;

146. Odata cu acestea, membrul echipei ARMU recomanda direct (daca a fost stabilita

comunicarea directa) sau pe cale ierarhica, responsabilului gestionarii fondului cinegetic luarea in limita capacitatilor reale si fara implicarea de riscuri suplimentare, a masurilor care sa vizeze:

• Reducerea riscului de producere de incidente, prin eliberarea zonei de risc de catre orice persoana fara o implicare desemnata de autoritatile locale;

• Reducerea factorilor de stress ce ar putea avea influenta asupra animalului

Page 70: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

70

147. In cazul confirmarii unei informatii privind necesitatea interventiei ARMU in alt judet

decat cel de resedinta al ARMU (Vrancea), de comun acord reprezentantul APM local, echipa de teren cu ambulanta si reprezentantul local al gestionarului fondului cinegetic, stabilesc un punct de intalnire/preluare astfel incat, timpul in care se ajunge la animal sa fie cat mai scurt;

148. Orice informatie primita de personalul proiectului, privind existenta unui exemplar din

fauna salbatica (pui sau adult) aflat in dificultate din punct de vedere al detinerii ilegale, capturarii, starii de sanatate, se verifica in cel mai scurt timp posibil;

149. ARMU se deplaseaza pentru interventie la toate cazurile pentru care este solicitata in

masura posibilitatii satisfacerii solicitarilor si in ordinea prioritatii medicale a urgentelor;

150. La incheierea interventiei un reprezentant al ARMU incheie cu responsabilul gestionarii fondului cinegetic al zonei, si/sau in reprezentant al Politiei un proces verbal al actiunii;

151. Pentru fiecare interventie se completeaza o fisa a exemplarului (Anexa 4)

Reguli si proceduri de actiune, atributii speciale ale membrilor echipei in interventiile ARMU

152. Zona de risc (echivalenta arealului in care personalul sau orice persoana implicata

sau nu in actiune este expusa unei vatamari produse de animalul asupra caruia se produce interventia) se desemneaza de catre coordonator. Accesul in zona de risc, in orice moment al derularii actiunii este permis doar de catre coordonator.

153. Desfasurarea de interventii medicale care impun prezenta alaturi de animal la o

distanta care poate pune in pericol viata oamenilor, se vor realiza numai dupa tranchilizarea acestuia, pe perioada efectului tranchilizantelor si in prezenta a minim trei membri din personalul ARMU;

154. Timpul de lucru asupra animalului se masoara intre momentul in coordonatorul

actiunii constata ca animalul a intrat in stare de imobilitate datorita tranchilizarii si momentul in care se administreaza substanta cu actiune reversiva.

155. Timpul de lucru asupra animalului este hotarat de coordonatorul actiunii fiind

recomandat a nu depasi perioada de efect al unei singure doze de tranchilizant administrate;

156. Inainte de inceperea actiunii si pe toata perioada interventiei medicale asupra

exemplarului tranchilizat, se vor elimina orice factori perturbatori de stress

Page 71: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

71

suplimentar din arealul respectiv (persoane neautorizate, animale, zgomote puternice, etc.)

157. Pe perioada interventiei medicale, animalul va fi asezat intr-o pozitie care sa nu ii

afecteze functiile vitale (se va avea in atentie pozitia capului, a limbii, a nasului, a toracelui evitandu-se in special obturarea cailor respiratorii)

158. Intreaga actiune ce priveste interventia ARMU asupra exemplarelor de fauna

salbatica este coordonata de la momentul luarii deciziei asupra inceperii actiunii pana la declararea incheierii ei de catre o singura persoana, care are responsabilitatea deciziilor si rolul administrarii tranchilizantului;

159. Atributiile fiecarui membru al echipei, care participa la actiune se stabilesc la

inceputul acesteia, si/sau se traseaza pentru diferite etape ale acesteia, de catre coordonator;

160. Pe toata perioada interventiei medicale asupra exemplarului tranchilizat, personalul

care participa la actiune se va afla in pozitii si actiuni care sa elimine pe cat posibil riscul unor incidente grave determinate de reactii necontrolate ale animalului;

161. Coordonatorul poate stabili, pentru durata de desfasurare a actiunii, marcarea

perimetrala, cu banda de avertizare sau limitare a accesului, zona de risc, in totalitate sau partial (un sector in interiorul acesteia);

162. Momentele declansarii sau incheierii fiecarei secvente a actiunii sunt stabilite si

anuntate intregii echipe de catre coordonator.

163. Pe toata perioada actiunii asupra exemplarului tranchilizat, persoana responsabila cu gestionarea fondului cinegetic din arealul respectiv va asista dintr-o pozitie care sa-i permita o eventuala interventie, derularea operatiunilor cu o arma de foc incarcata;

164. Coordonatorul, impreuna cu un asistent, pregatesc dispozitivele si substantele

farmaceutice ce urmeaza a se utiliza in actiune, coordonatorul administrandu-le asupra animalului (prin proiectare cu arma, sarbacana sau direct);

165. Pe toata perioada interventiei medicale asupra exemplarului tranchilizat, va exista o

seringa pregatita cu doza de tranchilizant corespondenta dimensiunii acestuia;

166. Dupa aplicarea substantelor tranchilizante, in ordinea enumerarii actiunilor, coordonatorul verifica si certifica starea de imobilitate/tranchilizare a exemplarului, ii acopera cu un material textil ochii si ii imobilizeaza cu bastonul de contentie capul/gatul;

Page 72: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

72

167. Un alt membru al echipei preia cu fermitate, pentru intreaga perioada de interventie directa asupra exemplarului, bastonul de contentie (care imobilizeaza capul/gatul exemplarului) si rolul de a monitoriza starea animalului prin observatii asupra respiratiei, ritmului cardiac, musculaturii membrelor si gatului;

168. Orice schimbare de stare a animalului se comunica imediat cu voce clara si

raspicata, cunoscuta intregii echipe;

169. Coordonatorul, iar daca este cazul, la solicitatrea acestuia alt sau alti membru/membri ai echipei actioneaza direct prin utilizarea instrumentelor de taiere a metalelor, pentru eliberarea din capcane improvizate sau din capturi accidentale, a exemplarului;

170. Coordonatorul iar in situatia in care acesta considera, la solicitarea sa, alt membru

sau alti membri ai echipei, aplica unguentul oftalmologic, evalueaza starea de sanatate si/sau integritatea corporala a exemplarului, ii indeparteaza din corp - daca este cazul - seringile/acele cu care s-au administrat substantele, si daca obiectivele actiunii prevad atasaza emitatorul/verifica frecventa, preleveaza probele biologice si efectueaza masuratorile biometrice;

171. Recoltarea de sânge presupune o atenţie deosebită, sângele urmând a fi recoltat din

vena cefalică, cu un ac de puncţie. În prealabil locul de introducere a acului trebuie tuns şi sterilizat. Zona de recoltare se află deasupra articulaţie radio-carpiene (zona marcată cu verde). Sângele se recoltează în eprubete sterile pe anticoagulant pentru sânge total şi în epubrete simple pentru ser. Proba de sânge este prima care se recoltează după ce animalul a fost sedat. Branula va rămâne în venă până la terminarea tuturor operaţiunilor care se execută pe animal, astfel încât în caz de urgenţă să se poată administra intravenos substanţe medicamentoase (ketamină pentru sedare, antisedan, atropină). Dacă în termen de maxim 5 minute nu se poate instala branula, se va abandona această parte a procedurii, urmând ca sângele să se recolteze după ce se termină alte operaţii, fără ca timpul total de lucru să depăşească 30 minute.

Page 73: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

73

Poziţia relativă a venei cefalice în care trebuie introdusă branula

172. Secreţiile oculare, vaginale sau nazale se recoltează cu tampoane sterile fixate pe baghete de sticlă sau metal, care se introduc apoi în eprubete sterilizate prin autoclavare. Lichidele patologice de puncţie se vor recolta în eprubete sau recipiente cu capac steril. Recoltarea laptelui se face în eprubete având grijă să se elimine primele picături;

173. Masuratorile biometrice se realizeaza in conformitate cu ANEXA 3;

174. Daca este cazul, medicul veterinar sau alt membru al echipei aplica tratamentele

sau ingrijirile medicale de urgenta necesare animalului; 175. Procedura de scoatere a exemplarului de sub efectul tranchilizantelor debuteaza cu

eliberarea zonei de risc de catre orice persoana cu alt rol decat de administrare a substantei cu reactie inversa tranchilizantului, urmata de eliminarea legaturilor din bastonul de contentie a gatului/capului acestuia.

176. Administrarea substantei cu reactie inversa tranchilizantului se face de catre

coordonatorul actiunii si este urmata de indepartarea maetrialului textil care acopera ochii animalului si parasirea zonei de risc.

Page 74: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

74

177. Cel putin unul din membri echipei care a realizat interventia asupra animalului va supraveghea din afara zonei de risc, procesul de trezire/revenire a acestuia pana la recapatarea caracteristicilor motrice ale exemplarului;

178. Daca actiunea ARMU nu a declansat actiunea directa asupra animalului

(administrare de tranchilizante) sau daca aceasta s-a prelungit pana la caderea intunericului, si coordonatorul considera riscanta continuarea sa, actiunea se amana pana la crearea conditiilor de reluare. Pe perioada imposibilitatii derularii actiunii echipa ARMU paraseste locatia exclusiv pentru a-si asigura integritatea.

179. Unul din membri echipei, in masura neatribuirii unui alt rol, poate filma sau fotografia

actiunea;

180. Pentru desfăşurarea în condiţii de maximă securitate, atât a echipei de intervenţie cât şi a animalului pentru care se intervine, operaţiunile se vor desfăşura în următoarea ordine:

I. Eliberarea arealului de persoane neautorizate in implicarea in actiune; II. Aprecierea greutăţii animalului, indendent, de 2 observatori, coordonatorul

actiunii urmând a stabili valoarea pentru care se stabileste dozajul substantelor folosite;

III. Calcularea dozajului anestezicului după tabelul de dozare; IV. Alegerea tipului de arma, a seringii si a acului potrivit, corelate cu posibilitatea de

tintire si distanta de tragere; V. Pregatirea armei sau a sarbacanei si încărcarea tranchilizantului în seringa;

VI. Pregătirea unei a doua doze pentru eventualitatea ratarii primului; VII. Pregătirea unei seringi cu tranchilizant pentru administrare manuala;

VIII. Pregătirea unei seringi cu medicamente de reversie a anesteziei; IX. Incărcarea seringii în armă; verificarea armării şi încărcării corecte; X. Atragerea atenţiei animalului, astfel încât acesta să expună spre trăgător partea în

care se doreşte administrare anesteziei; XI. Reverificarea parametrilor armei (in cazul armei nu indicator al presiunii de

CO2) XII. Ochirea părţii spre care se vizeaza proiectarea seringii, verificarea liniei de

ochire şi executarea focului astfel încât acul să intre perpendicular în muşchi; XIII. Verificarea de la distanta si prin atingere cu bastonul de contentie a efectului

anesteziei; XIV. Aplicarea pe ochii animalului a unui material textil; XV. Imobilizarea capului/gatului animalului cu bastonul de contentie;

XVI. Aplicarea unguentului oftalmologic; XVII. Evaluarea starii de sanatate si/sau integritatea corporala a exemplarului;

XVIII. Indepartarea din corp - daca este cazul – a seringilor/acelor cu care s-au administrat substantele,

XIX. Eliberararea animalului din capcana improvizata sau din captura accidentala; XX. Daca obiectivele actiunii prevad, atasarea emitatorului/verificarea frecventei,

Page 75: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

75

prelevarea probelor biologice si efectuarea masuratorile biometrice. XXI. Daca este cazul, transportul cu targa/ cusca de transport si incarcarea in

ambulanta; XXII. Strangerea echipamentelor utilizate in interventie si parasirea zonei de risc de catre

personalul fara rol in administrarea substantei cu efect invers tranchilizantului; XXIII. Eliberarea capului/gatului animalului din bastonul de contentie; XXIV. Administrarea substantei cu efect invers tranchilizantului; XXV. Indepartarea materialului textil de pe ochii animalului;

XXVI. Parasirea zonei de risc si ocuparea unei pozitii in vederea supravegherii procesului de iesire a animalului de sub efectele tranchilizantului;

Transportul exemplarelor de fauna salbatica

181. Pe baza analizei complexitatii situatiei medicale a animalului, coordonatorul in urma

consultarii cu medicul veterinar decide necesitatea preluarii/transportului exemplarului in alta locatie sau la Centru

182. Pe perioada transportului animalul va fi asezat intr-o pozitie care sa-i nu ii afecteze

functiile vitale (se va avea in atentie pozitia capului, a limbii, a nasului, a toracelui evitandu-se in special obturarea cailor respiratorii) sau sa ii produca leziuni (fracturi, rup[turi musculare, etc.);

183. Pe perioada transportului se asigura blocarea (cu lacate sau alte dispozitive care sa

garanteze imposibilitatea deschiderii accidentale) a partilor mobile ale custii de transport si se acopera cu maerial textil (prelata) suprafetele deschise;

184. Pentru transportul pe trasee lungi sau care impun traversarea localitatilor, vor fi luate

in considerare urmatoarele: - alegerea traseului cel mai scurt, in conditiile in care acesta este practicabil si nu implica actiuni speciale; - asistarea masinii de transport de catre o masina cu functie de avangarda sau ariergarda (dupa caz);

185. Pe perioada transportului starea animalului se va monitoriza la intervale de maxim

30 de minute;

186. Daca echipa care participa la actiune, apreciaza ca pentru siguranta oamenilor sau a animalului transportat este necesara sedarea acestuia, in urma consultarii cu medicul veterinar se poate lua decizia administrarii unei noi doze de tranchilizant;

Page 76: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

76

SECTIUNEA a III a SITUATII SPECIALE

187. In categoria situatiilor speciale sunt incluse: - A) decesul unui animal gazduit la Centru sau produs pe parcursul transportului inspre ori dinspre Centru, sau in timpul relocarii; - B) deteriorarea grava (majora) a starii de sanatate a unui animal gazduit la Centru sau produsa pe parcursul transportului inspre ori dinspre Centru, sau in timpul relocarii; - C) evadarea unui animal gazduit la Centru sau produs pe parcursul transportului inspre ori dinspre Centru, sau in timpul relocarii; - D) eliberarea necontrolata a animalului din capcane improvizate sau capturari accidentale, urmata de atacul direct al acestuia asupra echipei sau unei actiuni susceptibile de a pune in pericol viata oamenilor, bunurilor acestora, a animalelor; - E) producerea de accidente asupra personalului Centrului, membrilor ARMU sau persoanelor straine implicate direct sau indirect in actiune, pe durata derularii acesteia.

188. In cazul producerii unei situatii speciale personalul din cadrul Centrului care a constatat-o va anunta imediat Unitatea de Implementare si managerul Proiectului, iar in cazul de la de la alin. 167, litera B) si medicul veterinar, si va actiona doar in masura capacitatilor sate de a gestiona situatia;

189. Evadarea unui exemplar susceptibila de a pune in pericol viata oamenilor, bunurilor

acestora, a animalelor sau a exemplarului detinut, personalul va anunta Unitatea de Implementare si managerul Proiectului, si va actiona pentru informarea, interzicerea accesului sau indepartarea din zona de risc a persoanelor straine, dar,doar in masura capacitatilor sale de a gestiona situatia;

190. Persoana care a identificat situatia speciala de la alin. 167,litera C, va monitoriza cat

mai exact situatia pana la sosirea ajutoarelor.

191. In cazul producerii situatiei de la alin. 167, litera D, coordonatorul actiunii cere interventia imediata a persoanei responsabile de gestionarea fondului cinegetic din arealul respectiv cu arma de foc. Personalul va anunta Unitatea de Implementare si managerul Proiectului, si va actiona pentru informarea, interzicerea accesului sau indepartarea din zona de risc a persoanelor straine, dar,doar in masura capacitatilor sale de a gestiona situatia;

192. In cazul producerii situatiei de la alin. 167,litera E, coordonatorul actiunii sau in cazul incapacitatii acestuia, alt membru al echipei, declanseaza actiunea de acordare a ajutorului medical de urgenta persoanei/ persoanelor care au nevoie de acesta dar,

Page 77: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

77

doar in masura capacitatilor sale de a gestiona situatia, si anunta Serviciul de Ambulanta, Unitatea de Implementare si managerul Proiectului; SECTIUNEA a IV a ADMINISTRAREA SUBSTANTELOR FARMACEUTICE

193. Administrarea substantelor farmaceutice se face conform prescriptiilor, tehnicilor si in dozele recomandate de producator sau la recomandarea medicului veterinar care activeaza in cadrul proiectului;

194. In cazul administrarii prin proiectare de la distanta, in functie de situatia concreta, se

va viza zona din corpul animalului cu masa musculara mare, puternic vascularizata, evitandu-se in special capul si pieptul. Se recomanda ca toamna, când urşii au stratul cel mai gros de grăsime, anestezicul sa fie administrat în zona umerilor. Primăvara poate fi administrat în şezut (crupă) sau membrul posterior;

Sistemul muscular al ursului brun. Cercurile verzi reprezintă zonele de tragere recomandate

Page 78: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

78

Scheletul ursului brun

zona care trebuie evitată la tragere

195. Pentru administrarea prin proiectare de la distanta se vor utiliza mijloacele potrivite în funcţie de distanţă, situaţie şi tip de anestezic.

196. Tehnicile pentru monitorizarea efectului anestezicului sunt diferite în funcţie de substanţă. Dacă ursul se anesteziază cu Tiletamină-Zolalepan (Telazol şi Zoletil) anestezia este sigură şi cu semne clare de revenire. Dacă ursul prezintă mişcări spontane periculoase atunci se va administra o nouă doză de ZT pentru a avea un efect de 30 minute sau Ketamină pentru efect de 5-20 minute. Pentru Metedomină-Tiletamină-Zolazepan semnele revenirii sunt clipirile tot mai dese. Mişcarea capului este semn că revenirea este foarte aproape.

Page 79: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

79

197. Pana in prezent (ianuarie 2010) s-au utilizat pentru tranchilizare combinaţia Medetomitină – Ketamină, reversibilă cu Antisedan.

Medetomidina (Domitor®) ((±)4-[1-(2,3-dimetilfenil) etil]-1H-imidazole clorhidrat) este disponibil ca soluţie injectabilă 1 mg/ml în fiole. Structura chimică a medetomidinei diferă de cea a detomidinei, printr-o punte metilenică CH2. Proprietăţile farmacodinamice seamănă cu cele ale detomidinei deşi este mai puternică, iar mecanismul de acţiune mai selectiv. Medetomidina este o mixtură racemică, izomerul activ, fiind predominant d-enantiomer (dexmedetomidină). Este cel mai potent alpha 2 sedativ, fiind de 10 ori mai puternic decât xilazina. Efectele sale caracteristice includ sedarea, analgezia, scăderea neliniştii, inducerea anxietăţii, brahicardia, hipotensiune şi hipotermie. La doze mai mari are efecte hipnotice şi anestezice. Concentraţii maxime se ating după 30 de minute de la injectarea intramusculară. Medetomidina se metabolizează în ficat, metaboliţii fiind eliminaţi în urină. În combinaţie cu Ketamina a fost tot mai des folosită pentru imobilizare, iar singură induce sedarea într-o manieră care depinde de doza administrată. Când se combină cu Ketamina, dozele de medetomidină sunt în general de 60-100 µg/kg. În aceste combinaţii se administrează doze mici de Ketamină. Antagonistul alpha-2-adrenoceptor atipamezol este foarte eficient în reversarea efectelor imobilizării provocate de medetomidină şi de combinaţia medetomidină şi ketamină. Efectele medetomidinei sunt inversate în 5-10 minute. Sunt necesare doze de atipamezole cu atât mai mici cu cât intervalul dintre injecţia cu medetomidină şi administrarea antagonistului este mai mare.

Atipamezole Atipamezole clorhidrat (Antisedan®) (4-(2-etil -2,3-dihidro-1H-inden-2-il)-1H-imidazole clorhidrat) se găseşte în soluţie injectabilă de 5 mg/ml şi se distribuie în fiole de 10 ml. Atipamezole este un antagonist puternic, selectiv şi specific, manifestând în principal activitate alpha-2-adrenoceptor la receptorii periferici şi centrali. Atipamezole nu interacţionează cu alţi receptori semnificativi. Este absorbit rapid după injecţie intramusculară iar clearence-ul este de 2,6 ore. Atipamezole a fost cercetat special ca un antagonist al medetomidinei în cazul animalelor. Este capabil să antagonizeze comportamentul cardiovascular, gastro-intestinal, neurochimical şi efectele hipotermice ale medetomidinei. Atipamezole a fost folosit cu succes pe un număr mare de animale nedomestice pentru a inversa efectele medetomidinei şi ale xylazinei. Cele mai bune rezultate se obţin când se administreză intravenos doar o cantitate de 100-150 µg/kg iar restul cutanat. Deoarece pentru carnivore dozele de ketamine sunt relativ mari, metabolismul şi excreţia medetomidinei şi a xylazinei sunt grăbite de timpul în care anestezicele sunt eliminate. Pentru carnivore, sunt recomandate dozele care conţin de 2-3 ori doza de medetomidina. Se preferă administrarea intramusculară. Inversarea efectelor medetomidinei apare în 5-10 minute după injectarea intramusculară şi în 2 minute după administrarea intravenoasă. Recuperarea este rapidă şi in majoritatea cazurilor animalele sunt capabile să se ridice din prima încercare. Dozele de atipamezole trebuie reduse dacă sunt administrate târziu în faza de imobilizare când o bună parte din medetomidină a fost eliminată. Atipamezole trebuie depozitat la o temperatură sub 25°C şi ferit de lumină.

Page 80: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

80

Ketamina Ketamina clorhidrată ((±)-2-(o-chlorophenyl)-2-methylamino cyclohexanone hydrochloride) este disponibilă sub diferite forme. Caracteristici fizico-chimice. Ketamina clorhidrată este o pudră albă, cristalină, care este solubilă în apă. Soluţiile sunt uşor acide, cu un pH de 3,5-5,5. În cazul concentraţiilor de 10 mg/ml, soluţia a fost isotonicată cu clorit de sodiu. Ketamina este o mixtură racemică din doi izomeri chirali: laevo-ketamina (l-isomer) şi dextro-ketamine (d-isomer). Studiile au arătat că un izomer-d are un potenţial anestezic de trei ori mai mare decât un izomer-l. Ketaminele şi barbituriceele nu se amestecată în aceeaşi seringă pentru că sunt incompatibile chimic şi vor precipita. etamina este din punct de vedere farmaceutic compatibilă cu alte anestezice, hipnotice, sedative şi tranchilizante. Acţiune farmaceutică. Ketamina are o acţiune similară cu phencyclidine, dar de o durată mai scurtă, cu o putere relativă de aproximativ 1/5 până la 1/6 din compusul iniţial şi efecte farmaceutice tipice a grupului de ciclohexilamine. Funcţiile respiratorii şi cardiovasculare sunt în general bine menţinute. Injecţiile intramusculare îşi fac efectul în 3-5 minute, iar imobilizarea completă se produce în 5-10 minute. Durata efectului variază de la specie la specie şi în funcţie de doza administrată. Un animal stă de regulă în faza ambulatorie cam 1-2 ore, dar s-au sesizat cazuri şi până la 5 ore. Ketamina este distribuită rapid în toate ţesuturile, mai întâi în cel adipos, apoi în ficat, plămân şi creier. Revenirea de după efectele anastezicelor depinde în special de redistribuţia drogurilor de la creier până la ţesuturile periferice. Eliminarea se face prin biotransformare şi prin formarea derivaţilor solubili de glucoză din apă, care sunt eliminaţi prin urină. Timpul de eliminare a ketaminei este de 66,9±24,1 minute: acesta poate fi prelungit prin folosirea concomitentă cu sedative: ex. diazepam. Administrarea repetată a ketaminei nu face ca organismul să se obişnuiască cu el, dar sistemul enzimatic microsomal hepatic poate creşte rata metabolismului drogurilor. Soluţiile de Ketamină clorhidrată pot fi administrate oral sau intramuscular. Absorbţia soluţiilor de Ketamină şi imobilizarea s-au putut realiza şi prin introducerea soluţiei în gura animalelor captive. Medicamentul se poate folosi singur, dar cel mai des este utilizat împreună fie cu xylazin, medetomidină, diazepam, sau cu azaperon, în funcţie de fiecare specie. Aceste medicamente sunt combinate cu Ketamina pentru a reduce efectele cataleptice şi convulsive. Se recomandă utilizarea de doze mai mici când sunt combinate cu sedative şi neuroleptice. Efecte secundare şi precauţii. Multe animale au un sentiment de durere din cauza injecţiilor. Ketamina produce efect secundar anastezic cataleptoid tipic pentru ciclohexylamine. Convulsiile pot să apară într-un procentaj mic la felinele sălbatice şi la alte carnivore, dar nu sunt la fel de severe ca la ca în cazul phencyclidinelor. O depresie neînsemnată a sistemului nervos central poate să apară pentru 24 de ore la anumite feline. O salivare excesivă este relevată în cazul felinelor. Deşi nu este necesar, poate fi controlată folosind atropină sulfonată. Folosirea atropinei, poate cauza tahicardie avansată când este folosită cu Ketamina. La animalele anesteziate cu Ketamină, ochii rămân deschişi cu pupilele dilatate. Este deci recomandabil să se folosească un unguent oftalmologic pentru a proteja corneea de uscare. Ochii ar trebui protejaţi de razele directe ale soarelui. Efectul asupra presiunii sângelui variază de la specie la specie. Ketamina trebuie administrată cu precauţie în cazul animalelor care suferă de boli de inimă. Apneea prelungită este observată câteodată în cazul felinelor mari. Scăderea fluxului respirator şi/sau paralizia pot fi exacerbate folosind relaxanţi musculari. Trebuie luate precauţii pentru a controla hemoragia după operaţie care poate să apară datorită creşterii presiunii sâgelui. Hipertermia apare frecvent în cazul imobilizării cu Ketamină ca un

Page 81: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

81

rezultat al efectelor catatonice ale medicamentului. Acesta poate fi agravat de un atac de inimă. Inversarea efectelor drogurilor. Alpha-2-adrenoceptor antagonişti yohimbine (Yohimbine) la 0,125 mg/kg şi tolazoline (Priscoline®) la 0,5 mg/kg au fost folosite ca antidoturi pentru Ketamină. Doxapram (Dopram®, Continental Ethicals) la 1,0-2,5 mg/kg a fost de asemenea folosit cu succes pentru a stimula scăderile respiratorii şi a efectelor anestezice care apar după imobilizarea cu Ketamină.Toxiciatea şi tratamentele ei particulare. Ketamina are o marjă de siguranţă foarte mare: de până la 10 ori folosirea unei doze normale. Scăderi respiratorii pot să apară în urma intoxicaţiei. În aceste cazuri sunt indicate ventilaţia şi administrarea de doxapram. Tresăriri/smucituri mioclinice şi convulsii uşoare pot fi controlate folosind barbituricee de durată foarte scurtă, diazepam sau midazolam.

ATENŢIE !

Atipamezole clorhidrat, medetomidina şi ketamina pot fi absorbite prin expunerea directă cu pielea, ochii sau gura. În caz de contact accidental cu ochii, spălaţi bine cu jet de apă timp de 15 minute. În caz de contact accidental cu pielea spălaţi bine cu apă şi săpun. Îndepăraţi hainele contaminate. Dacă apar iritaţii sau reacţii adverse (ritm cardiac crescut, tremor, crampe musculare) cereţi ajutorul medicului. În cazul în care înghiţiţi sau injectaţi substanţa cereţi ajutorul medicului.

198. Doze anestezice pentru Ursus arctos – combinaţii posibile a. combinaţia Medetomitină (Domitor) – Zolazepan+Tiletamine (Zoletil)

Domitor: 35μg/kg (0,035 ml/kg); Zoletil: 3-5 mg/kg (0,03-0,05 ml/kg) Greutate Domitor (ml) Zoletil (ml) 50 kg 1,75 1,5-2,5 100 kg 3,50 3-5 150 kg 5,25 4,5-7,5 200 kg 7 6-10 250 kg 8,75 7,25-12,5 300 kg 10,5 9-15

b. combinaţia Zolazepan+Tiletamine (Zoletil)

Zoletil: 7-10 mg/kg (0,07-0,01 ml/kg)

Greutate Zoletil (ml) 50 kg 3,5-5 100 kg 7-10 150 kg 10,5-15 200 kg 14-20 250 kg 17,5-25 300 kg 21-30

Page 82: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

82

2. combinaţia Medetomidine (Domitor) - Ketamine (Ketaminol) Domitor: 40 – 80 μg/kg (0,04-0,08 ml/kg); Ketaminol: 1,5-5 mg/kg (0,015-0,05

ml/kg) Greutate Domitor (ml) Ketamină (ml) 50 kg 2-4 0,75-2,5 100 kg 4-8 1,5-5 150 kg 6-12 2,25-7,5 200 kg 8-16 3-10 250 kg 10-20 3,75-12,5 300 kg 12-24 4,5-15

Antisedanul (medicamentul de reversare) se foloseşte în doze egale ca volum

ca şi Domitorul (acelaşi număr de ml);

199. Echipamentele pentru tranchilizare.

seringa Cap-Chur cu capse

seringa Cap-Chur cu injectare de aer

proiector Cap-Chur de rază scurtă (pistol)

Page 83: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

83

Tabele de corelatii intre capacitatea seringii si distanta de tragere pentru

proiectorul cu raza scurta

Mărime seringă

Distanţă maximă

Cădere Distanţă minimă

Cădere

1 cc 14 metri 13 cm 9 metri 0 cm2 cc 14 metri 15 cm 9 metri 0 cm3 cc 14 metri 14 m 9 metri 0 cm4 cc 14 metri 28 cm 9 metri 0 cm5 cc 14 metri 30 cm 9 metri 0 cm7 cc 9 metri 8 cm 5 metri 0 cm10 cc 9 metri 18 cm 5 metri 0 cm15 cc 9 metri 51 cm 5 metri 0 cm20 cc 6 metri 51 cm 5 metri 0 cm

A treia setare

Mărime seringă

Distanţă maximă

Cădere Distanţă minimă

Cădere

1 cc 23 metri 10cm 18 metri 0 cm2 cc 23 metri 46 cm 18 metri 0 cm3 cc 18 metri 5 m 14 metri 0 cm4 cc 18 metri 23 cm 14 metri 0 cm5 cc 18 metri 25 cm 14 metri 0 cm7 cc 17 metri 8 cm 14 metri 0 cm10 cc 14 metri 18 cm 11 metri 0 cm15 cc 14 metri 51 cm 9 metri 0 cm20 cc 14 metri 51 cm 9 metri 0 cm

Proiector de rază lungă (puşcă)

Page 84: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

84

Tabel de corelatii intre capacitatea seringii si distanta de tragere pentru proiectorul cu raza lunga:

Mărime seringă

Distanţă maximă

Cădere Distanţă minimă

Cădere

1 cc 27 metri 25cm 23 metri 0 cm2 cc 23 metri 5 cm 18 metri 0 cm3 cc 23 metri 10 m 18 metri 0 cm4 cc 23 metri 10 cm 18 metri 0 cm5 cc 23 metri 18 cm 18 metri 0 cm7 cc 23 metri 25 cm 18 metri 0 cm

10 cc 18 metri 18 cm 14 metri 0 cm15 cc 18 metri 25 cm 14 metri 0 cm20 cc 14 metri 23 cm 11 metri 0 cm

S 150 10 - 12 ml air for 1.5 ml dart S 300 12 - 14 ml air for 3.0 ml dart

S 500 15 ml air for 5.0 ml dart S 10 20 ml air for 10.0 ml dart

Page 85: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

85

Seringa Dan-Inject

Proiector Dan Inject

Tabel de corelatii intre capacitatea seringii distanta de tragere si presiunea recomandata pentru proiectorul Dan –Inject:

m. bar 5 2 10 3 15 5 20 6 25 7 30 9

1.5 ml.

40 12 5 2-3 10 3-4 15 5 20 7 25 8 30 10

3.0ml.

40 14

SECTIUNEA a V a DISPOZITII FINALE

200. Valabilitatea prezentului regulament/protocol de funcţionare coincide cu perioada de

existenta a Centrului si/sau a unitatii Mobile pentru Salvarea Animalelor Salbatice;

Page 86: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

86

201. Prezentul regulament poate fi modificat si/sau completat, de Unitatea de Implementare si se considera modificat si/sau completat de drept in momentul aparitiei de dispozitii legale contrare.

SECTIUNEA a VI a ANEXE

ANEXA 1 / ARMU

Fişă personal Fişa nr.................

DATE PERSONALE Nume .............................................................. Prenume .............................................................. B.I/C.I seria........./numărul............................. Cod numeric personal ........................................................ NIVELUL DE CUNOŞTINŢE, INSTRUIRE ŞI CALIFICARE Ultima şcoală absolvită ....................................................................... ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ Cursuri de specialitate efectuate ....................................................................... ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ DATE MEDICALE Grupa sanguină ................................................ Boli suferite ................................................................................................. ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ Alergii ................................................................................................. ................................................................................................................................ Vaccinuri ................................................................................................. efectuate ................................................................................................. ................................................................................................................................ SARCINILE/RESPONSABILITĂŢILE ÎN CADRUL CENTRULUI ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................

Data completării: Semnătura membru: ........................................... .....................................................

Page 87: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

87

ANEXA 2/ARMU

Fişă medicală individuală Fişa nr...................

DATE IDENTITATE SPECIE ADUSĂ LA CENTRU Specie .................................................................................................. Vârsta apreciată ............................ Greutatea apreciată ............................ Sexul ............................ DATELE DE IDENTITATE ALE PERSOANEI CARE A RAPORTAT CAZUL

Nume .......................................................................... Prenume .......................................................................... B.I/C.I seria ........................../numărul...............................................................................

Adresa ................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................................................................................ Telefon fix. ....................................................../mobil ................................................................

Locul în care a ................................................................................................................................................ fost găsit animalul ............................................................................................................................................... Coordonate latitudine ........°........’.........” geografice longitudine ........°........’.........”

x ............................................................

y ........................................................... (dacă se poate) altitudine ..................m SCURTĂ DESCRIERE A STĂRII ANIMALULUI/GRUPULUI DE ANIMALE ADUSE LA CENTRU ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Istoric al evenimentelor ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Date obtinute si relatate de .............................................................................................................................................................

Page 88: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

88

DATE OBŢINUTE ÎN URMA EXAMINĂRII, TRATĂRII SAU INTERVENŢIEI CHIRURGICALE ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

RAPOARTE RADIOGRAFICE ŞI DE LABORATOR ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

DIAGNOSTICUL TEMPORAR ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ PLANUL DE TRATAMENT ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ MEDICAŢIA ŞI TRATAMENTUL, INCLUZÂND CANTITATEA MEDICAMENTELOR ŞI FRECVENŢA ADMINISTRĂRII ACESTORA ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Data completării: Semnătura medicului: ............................. ......................................

Page 89: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

89

ANEXA 3/ARMU

Fişă masuratori biometrice

Fişa nr.......................... SPECIA ……………………………………………………………………………………...................................................................…...... LOCATIA ……………………………………………………………………………………...................................................................…. Număr urs ................................ eliberat din capcana improvizata capturat in vederea relocarii nou capturat recapturat Data …………………………………..Ora …………………………… Coordonate geografice N……………………… E……………………….. X……………………….Y………………………. Bazinul hidrografic ……………………………………………………………………………………………….. Unitatea de amenajare ……………………………Borne silvice (repere) ………………………………………. Tip capcană ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… Parte a corpului imobilizata in capcana …………………………………………………………………………. Repere privind locatia capcanei (tip de peisaj, cultura, posibila atractie, identificare proprietar al terenului, vecinatai) ……………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………. Tranchilizare

1 1 cc; 2, cc, 3 cc; 4 cc; 5 cc; 7 cc, 10 cc, 15 cc

Ora Medicament Doza (ml)

Tip seringă1

Tip ac Metoda2 Distanţa tragere

Page 90: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

90

Montarea colierului radio/ear tag/ crotaliu/ CIP Număr transmiţător ……………………………….Frecvenţa …..………………….…………………MHz Circumferinţă gât....... ……………..cm.; Circumferinţă lăsata la colier ………………………………cm Îndepărtare magnet ; Verificare frecvenţă Probe biologice Sânge vena cefalică ....................................ml în EDTA.............................ml ser

păr premolar ţesut excremente secreţii oculare secreţii vaginale nazale lapte

Biometrie Sex F ; M Vârsta estimată …………………Vârstă cunoscută …………………….. Greutate estimată......................kg Greutate cunoscuta ............................kg Lungimea capului .................cm, Lungime gât ..........................cm, Lungime nas – baza cozii ..............................cm, Lungime coadă ......................cm, Distanţă anus – organe genitale .....................cm, Lungime testicule .........mm lăţime ...............mm Înălţimea la greabăn ................cm

2 IM – intramuscular; SC – subcutanat; IV – intravenos; PSD – pistol; PLD – pusca; M - manual Ora tranchilizării ………………; Ora refacerii……………………. Monitorizarea temperaturii corpului Ora temperatura Lubriefiere ochi ; Contenţionarea limbii Evenimente medicale pe durata tranchilizării ………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………….

Page 91: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

91

înălţimea la crupă ....................cm, Lungimea crupei .....................cm, Circumferinţă torace ...............cm, Lăţime talpă anterioară ............cm, Lăţime talpă posterioară ......... cm, Distanţa între urechi ................ cm Înălţime urechi ........................ cm, Culoare blană ................................ Distanţa între mameloane .......... mm; Caninii DrSus........ mm Stsus ............ mm Distsus ...........mm DrJos .........mm StJos ............ mm DistJos .......... mm

Condiţia dinţilor ......................................................................................... Condiţia animalului

excelenţă, bună, relativ bună, proastă Răni sau anormalităţi .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................................... Paraziţi

căpuşe; purici; probe de paraziţi da nu Medicamente administrate (tip, mod de administrare, cantitate) ..................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................... Filmare/fotografiere ..................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................... Comentarii........................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................... Echipa de lucru ..................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................................................

Page 92: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

92

ANEXA 6 Harta cu potentiale zone de translocare

Page 93: Procedura Risk Assessment Team

LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS

93

VI. Bibliografie Austrian Bear Emergency Team. 2006. JJ1 „Bruno“ in Austria and Germany 2006. – Protocol and Risk Assessment, Vienna, Austria. Davis H., Wellwood D., Ciarnello L. - "Bear Smart" Community Program: Background Report, march 2002 Dolson S.- Responding to human-black bear conflict. A guide to non-lethal bear management techinques. Prepared by Geet Bear Smart Society, 2007 Greve, P. M. K - Behavior of the Scandinavian brown bear (Ursus arctos) when approached by people on foot. 2008 Länderübergreifende Koordinierungsstelle für Bärenfragen (2005): Managementplan Bär Österreich – überarbeitete Version 2005, WWF Österreich, Wien, 51 pp. Mertens A. Ionescu O., Ursul – ecologie, etologie, management. Haco International. 2001 Micu I., Ursul brun, aspecte eco-etologice, Editura Ceres, Bucuresti, 1998 Raduch J. , Prevention of problemn with nuisance bear through protecting their biotope. In The integrated solution to the problem of nuisance bears ( Ursurs arctos). Rigg R., Balekova K., Conference proceedings, Nova Sedlica, Slovakia, 2002. WSPA (2009): Principles of Human - Bear Conflict Reduction. Human - Bear Conflict Working Group, Istanbul.