COTULcaracteristici anatomofunc]ionale [i

biomecanica

Articula]ia cotului cuprinde articula]ia humero-radial`, articula]ia humero-cubital` [i articula]ia radio-cubital` proximal`. Ea este o trohleartroz`. Trohleea humeral` prezint` \n por]iunea mijlocie un jgheab, orientat oblic \n sus [i \n`untru. C`tre acest jgheab se \nclin` versan]ii intern [i extern ai trohleei. Direc]ia jgheabului trohleei este direc]ia pe care se realizeaz` flexia [i extensia antebra]ului pe bra], ceea ce face din aceast` articula]ie o articula]ie “cu conducere osoas`”.

Este o articula]ie complex`, fiind alc`tuit` de fapt din 3 articula]ii:

• articula]ia humero-ulnar` (\ntre trohleea humeral` [i incizura trohlear` a cubitusului);• articula]ia humero-radial` (\ntre capitulum [i cupu[oara radial`);• articula]ia radio-cubital` proximal` (\ntre circumferin]a articular` a capului radial [i incizura radial` a cubitusului).

Cele trei cavit`]i articulare comunic` \ntre ele, capsula fiind comun`.

Suprafe]ele articulare sunt:

• humerusul prezint` capitulum (lateral) [i trohleea humeral` (medial);• cubitusul prezint` incizura trohlear` (superior) [i incizura radial` (lateral);• radiusul prezint` cupu[oara radial` (superior), pentru capitulum [i circumferin]a articular` a capului radiusului, pentru incizura radial` a cubitusului.

Mijloace de unire:

capsula articular` - at#t capsula articular` c#t [i membrana sinovial` sunt comune pentru toate cele trei articula]ii (humero-radiala`, humero-cubital` [i radio-ulnar` proximal`) ale cotului [i de aceea denumirea corecta a acestei articula]ii este articula]ia cotului, chiar dac` din punct de vedere anatomic ea este format` din trei articula]ii. Capsula articular` este relativ lax`. Ea este \nt`rit` de mai multe ligamente. Pe humerus, capsula articular` m`rgine[te superior fosele olecranian`, coronoid` [i radial`, trec#nd distal de epicondili, care r`m#n astfel extraarticular. Pe uln`, capsula articular` se inser` pe marginile incizurii trohleare, p#n` la nivelul incizurii radiale, unde trece pe radius, inser#ndu-se \n continuare pe colul acesteia p#n` la 5 – 7 mm distal de cap. Capsula articular` prezint` la exterior fascicule longitudinale. |ntre acestea sunt recesuri ale sinovialei.

Ligamentele articula]iei cotului sunt:

• ligamentul colateral radial (extern). Se \ntinde \ntre epicondilul humeral extern (proximal) [i fa]a extern` a olecranului [i zona extern` a ligamentului inelar (distal);

• ligamentul colateral ulnar (intern). Se \ntinde \ntre epicondilul humeral intern (proximal) [i fe]ele interne ale apofizei coronoide [i olecranului (distal);

• ligamentul inelar al radiusului. Se \ntinde de la partea anterioar` a incizurii radiale, \nconjur` g#tul radiusului [i se inser` pe partea posterioar` a incizurii radiale a cubitusului;

• ligamentul p`trat (Dénuce). Este situat \ntre incizura radial` a cubitusului [i marginea intern` a g#tului radiusului.

Ligamentul inelar [i ligamentul p`trat leag`, deci, epifiza proximal` a radiusului de epifiza proximal` a cubitusului.

Sinoviala este bine reprezentat`. |ntre sinovial` [i capsula articular` exist` o cantitate variabil` de ]esut adipos. Sinoviala porne[te de pe marginile trohleei [i capitulului, p`trunde \n cele trei fose, apoi se reflect` pe capsul`.

Articula]ia cotului are un singur grad de libertate [i permite mi[c`ri de flexie/ extensie ale antebra]ului pe bra].

Flexia: axul mi[c`rii este transversal (linia biepicondilian`), planul mi[c`rii este sagital. |n cursul flexiei, antebra]ul se apropie de bra]. Amplitudinea (activ`) este de 150°. M#na nu se va orienta c`tre um`r ci spre torace, deoarece axul antebra]ului nu se suprapune peste cel al bra]ului (cauza: trohleea humeral`). Limitarea mi[c`rii de flexie este dat` de p`trunderea apofizei coronoide \n fosa cu acela[i nume, de punerea \n tensiune a ligamentului posterior [i de contactul cu ]esuturile moi. Mu[chii: biceps brahial, brahial, iar accesori - mu[chii epicondilieni. Mi[carea de flexie a antebra]ului pe bra] este gradat` de mu[chii extensori ai antebra]ului pe bra].Extensia: are acela[i ax [i plan al mi[c`rii. |n cursul ei antebra]ul se dep`rteaz` de bra]. Ea se realizeaz` prin contrac]ia izometric` a flexorilor, ce gradeaz` extensia antebra]ului [i prin ac]iunea gravita]iei. Mu[chii extensori efectueaz` mi[carea c#nd, \n ortostatism, bra]ul este abdus la 90° [i rotat medial, iar antebra]ul at#rn` \n jos. Mu[chii extensori sunt: triceps brahial, anconeu, accesori- extensorii degetelor. Amplitudinea extensiei (activ) este de 150°.

Fiziologic, c#nd cotul este \n extensie, v#rful olecranului, epitrohleea [i epicondilul se afl` pe aceea[i linie transversal` (v#rful olecranului fiind la mijlocul distan]ei dintre epicondil [i epitrohlee).C#nd cotul este flectat la 90°, v#rful olecranului coboar` [i cele trei repere formeaz` un triunghi cu v#rful inferior.

CLINIC: semnul Malgaigne: \n caz de luxa]ie – v#rful olecranului urc` deasupra liniei epitrohleo-epicondiliene.

Articula]ia radio-cubital` proximal` are un singur grad de libertate, iar mi[c`rile posibile sunt prona]ia [i supina]ia. Articula]ia este o trohleartroz`; astfel, forma oaselor antebra]ului joac` un rol important \n realizarea mi[c`rilor de prona]ie [i supina]ie. Astfel, deoarece extremitatea distal` a radiusului este situat` inferior unui plan ce trece transversal prin cubitus, radiusul va putea s` efectueze o mi[care de “\nv`luire” \n jurul cubitusului.

O alt` particularitate a radiusului este aceea c` el nu este rectiliniu ci bicudat: p#n` la tuberozitatea bicipital` el este oblic \n jos [i \n`untru (deoarece aici se inser` supinatorii – “cotul supinator”), iar sub tuberozitatea bicipital` este oblic \n jos [i \n afar` (deoarece aici se inser` pronatorii – “cotul pronator”).

Pe parcursul mi[c`rilor de prona]ie/ supina]ie, cele dou` articula]ii radio-cubitale vor ac]iona, din punct de vedere func]ional, ca o singur` articula]ie.

Spa]iul interradiocubital va prezenta, \n cursul acestor mi[c`ri, o serie de modific`ri; de altfel, membrana interosoas` este considerat` un adev`rat ligament extraarticular ce dispune de o mecanostructur` proprie. Aceast` membran` are fibrele orientate oblic de sus \n jos (\n 3/4 superioare), direc]ie ce se inverseaz` \n 1/3 inferioar`. Datorit` acestei orient`ri a fibrelor, for]ele de trac]iune (pozi]ia at#rnat) [i compresiune (pozi]ia st#nd pe m#ini) direct` asupra membranei vor fi repartizate \n mod uniform c`tre cele dou` oase pe parcursul mi[c`rilor.

Starea de tensiune maxim` \n membrana interosoas` apare \n pozi]ia intermediar` de semiprona]ie-supina]ie. Starea de tensiune minim` \n membrana interosoas` apare \n pozi]ia de prona]ie.

Axul mi[c`rii (prona]ie/ supina]ie) este longitudinal [i trece prin mijlocul cupu[oarei radiale, oblic \n jos, spre marginea medial` a stiloidei cubitale, p#n` la baza degetului V. Capul radial realizeaz` o rota]ie iar extremitatea distal` a radiusului realizeaz` o transla]ie \n jurul cubitusului; \n tot acest timp, cubitusul are rol de pivot fix.

Exist` autori care demonstreaz` c`, \n timpul mi[c`rilor, cubitusul nu r`m#ne fix precum [i faptul c` axul biomecanic de mi[care nu este stabil. Astfel, dac` se pleac` din pozi]ia de prona]ie maxim` pentru a se atinge pozi]ia de supina]ie maxim`, cubitusul se deplaseaz` ini]ial \n extensie [i apoi \n`untru, iar la sf#r[it \n flexie [i spre \n afar`. Mi[carea de lateralitate a cubitusului nu va avea o amplitudine mai mare de 10°. Sunt descrise [i mi[c`ri complementare ale humerusului, pe parcursul prona]iei/ supina]iei. C#nd mi[c`rile sunt efectuate cu cotul la unghi drept, \n timpul supina]iei are loc [i o rota]ie intern` a humerusului (ce provoac` o deplasare \n adduc]ie a cubitusului), iar \n timpul prona]iei – o rota]ie extern` a humerusului (ce provoac` o deplasare \n abduc]ie a cubitusului).

Mu[chii:

pronatori: rotund [i p`trat pronator. Mu[chiul rotund pronator ac]ioneaz` cu maxim de for]` la \nceputul mi[c`rii, p`tratul pronator – spre sf#r[itul mi[c`rii.

supinatori: mu[chiul supinator este principalul mu[chi ce realizeaz` supina]ia; el ac]ioneaz` cu maxim de for]` \n tot cursul mi[c`rii (antebra] extins pe bra]). Mu[chiul biceps brahial efectueaz` supina]ia c#nd cotul este flectat \n unghi drept.

GOTUL MAINII, MANAcaracteristici anatomofunc]ionale

[i biomecanica Scheletul este alc`tuit din oase carpiene, dispuse pe dou` r#nduri, metacarpiene [i falange. Aceste piese osoase sunt articulate \ntre ele prin 30 de articula]ii: intercarpiene, radiocarpian`, mediocarpian` (\ntre cele dou` r#nduri carpiene), intermetacarpiene, carpometacarpiene, metacarpofalangiene, interfalangiene.Mu[chii antebra]ului reprezint` grupa mu[chilor de for]` ai m#inii, ac]ion#nd at#t asupra degetelor, c#t [i asupra articula]iei g#tului m#inii. Aparatul de alunecare a tendoanelor mu[chilor va permite transmisia integral` a for]ei de contrac]ie muscular`. Frecarea [i rezisten]a opus` de aparat sunt practic nule, astfel \nc#t trac]iunea exercitat` de mu[chi se va transmite 100% de la extremitatea proximal` a tendonului p#n` la punctul s`u de inser]ie.Mu[chii intrinseci ai m#inii se afl` pe fa]a palmar` [i ac]ioneaz` exclusiv asupra degetelor; sunt dispu[i \n trei grupe: tenar`, mijlocie [i hipotenar`.

Biomecanica articula]iilor m#inii

a) Articula]ia radio-carpian`

Este articula]ia dintre epifiza distal` a radiusului [i oasele carpiene din r#ndul proximal (primele 3 oase)

Suprafe]ele articulare sunt:

• suprafa]a articular` a epifizei distale a radiusului. Este orientat` inferior, carpian [i este concav`;• suprafa]a articulara a oaselor carpiene din primul r#nd (scafoid, semilunar si piramidal). Privite \n totalitate, au o suprafa]` convex`. Suprafetele sunt incongruente - apare disc articular.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:capsula articular`. Se insera pe oase, la periferia suprafe]elor articulare [i pe discul articular.ligamente. Au rol de a \nt`ri capsula articular`. Sunt extracapsulare.

- ligamentul colateral carpian radial (lateral) – are form` triunghiular`, cu baza distal; se prinde pe v#rful procesului stiloid radial [i pe fa]a lateral` a scafoidului.

- ligamentul colateral carpian ulnar (medial) - se \ntinde \ntre stiloida cubital` [i piramidal [i pisiform.

- ligamentul radio-carpian palmar - se afl` pe fa]a palmar` a capsulei, \ntre marginea anterioar` a epifizei distale a radiusului [i baza procesului stiloid, de unde se inser` printr-un fascicul superior pe lunat [i pe piramidal [i printr-un fascicul inferior pe capitat.

- ligamentul radio-carpian dorsal - se afl` pe fa]a dorsal` a capsulei, \ntre marginea posterioar` a epifizei distale a radiusului [i piramidal (ajung#nd uneori p#n` la lunat [i capitat).

- ligamentul ulno-carpian palmar – pleac` de pe disc [i se inser` prin fascicule proximale, orizontale pe osul lunat, iar prin altele oblice, distale, pe piramidal [i pe capitat.

Sinoviala trimite o prelungire spre articula]ia radio-ulnar` distal`.• este de tip condilian, cu dou` grade de libertate;

• la nivelul ei se execut` flexie/extensie, \nclinare lateral` (abduc]ie)/ \nclinare medial` (adduc]ie), [i circumduc]ie; la aceste mi[c`ri particip` [i articula]iile medio-carpian` [i intercarpian`, \nc#t, \n flexie, oasele r#ndului distal carpian alunec` pe cele ale r#ndului proximal, iar acestea pe antebra];

• axul flexiei/extensiei este transversal, str`b`t#nd procesele stiloide (r#ndul proximal carpian) [i osul mare (r#ndul distal carpian). |n ambele mi[c`ri, alunecarea celor dou` r#nduri carpiene se produce simultan \n jurul celor dou` axe [i nu succesiv; flexia este mai pu]in ampl`, comparativ cu extensia, realiz#ndu-se \n special \n articula]ia radio-carpian` (extensia se realizeaz` \n special \n articula]ia mediocarpian`);

- mu[chi flexori: mm.flexori ai carpului, ai degetelor, lung abductor al policelui;

- mu[chi extensori: mm. extensori ai carpului [i ai degetelor;

• limitarea flexiei se realizeaz` de c`tre ligamentul radiocarpian posterior [i tendoanele mu[chilor extensori ai degetelor;

• limitarea extensiei este datorat` ligamentului radiocarpian anterior [i tendoanelor mu[chilor flexori;

• abduc]ia [i adduc]ia se realizeaz` \n articula]ia radiocarpian` [i \n cea mediocarpian`; axul mi[c`rii este sagital [i trece prin centrul osului mare. |n abduc]ie scafoidul se deplaseaz` medial iar piramidalul se deplaseaz` inferior. Oasele primului r#nd carpian, precum [i ale celui de-al doilea r#nd se deplaseaz` medial (\n adduc]ie – deplasarea se face \n sens invers); adduc]ia se asociaz` cu o u[oar` extensie, iar abduc]ia cu o u[oar` flexie;

- limitarea adduc]iei este realizat` de mu[chii antagoni[ti [i ligamentul colateral radial al carpului;limitarea abduc]iei este realizat` de mu[chii antagoni[ti [i ligamentul colateral ulnar al carpului;amplitudinea mai mare a adduc]iei se datoreaz` stiloidei ulnare (mai scurt` dec#t cea radial`);

• \nclina]ia medial`: mu[chi = flexor ulnar al carpului, extensor ulnar al carpului;• \nclina]ia lateral`: mu[chi = flexor/extensor radiali ai carpului, mu[chii profunzi posteriori ai antebra]ului.

• circumduc]ia este mi[carea rezultat` din trecerea succesiv` prin pozi]iile de flexie, abduc]ie, extensie, adduc]ie sau invers. Mi[carea un realizeaz` un cerc perfect, ci o elips` (deoarece flexia [i extensia sunt mai ample dec#t \nclinarea lateral`).

b) Articula]iile carpometacarpiene

la nivelul lor se realizeaz` mi[c`ri de alunecare, mai ample la nivelul ultimelor dou` metacarpiene.

Articula]ia carpometacarpian` a policelui este o diartroz` biaxial` [elar` (articula]ie “\n [a”). Policele execut` mi[c`ri mai ample [i mai variate comparativ cu restul degetelor: abduc]ie/adduc]ie, flexie/extensie, opozi]ie/repozi]ie.

Abduc]ia/adduc]ia se fac \n jurul unui ax sagital ce trece prin baza metacarpianului I. Planul acestui ax realizeaz` un unghi de 45° cu planul frontal. (deci mi[c`rile policelui nu au loc \n plan frontal sau sagital ci \ntr-unul oblic); \n acest fel, \n abduc]ie, policele se dep`rteaz` oblic lateral [i palmar fa]` de index, iar \n adduc]ie invers.

Flexia/extensia se fac \n jurul unui ax transversal ce trece prin osul trapez.Mi[carea pe care o execut` policele \n prehensiune se nume[te opozi]ie. Ea este posibil` at#t conforma]iei \n [a a fa]etelor articulare, c#t [i a laxit`]ii capsulei articulare. Astfel, \n mi[carea de opozi]ie, fa]a anterioar` a policelui vine \n contact cu fa]a anterioar` a celorlalte degete. Repozi]ia este mi[carea invers`

Mu[chii: opozi]ie = adductor al policelui, opozant, scurt [i lung flexor ai policelui;repozi]ie = lung abductor al policelui, extensorii policelui.

neutru extensie neutru flexie

neutru opozitie neutru abductie

c) Articula]iile metacarpofalangiene

Sunt articula]ii de tip elipsoid, la nivelul c`rora se realizeaz`: flexie/extensie, dep`rtare/apropiere a degetelor.

Flexia/extensia se execut` \n jurul unui ax transversal ce trece prin capetele metacarpienelor. Flexia falangei proximale pe metacarpianul corespunz`tor (mai ampl` dec#t extensia) este realizat` de flexorii degetelor + lombricali + interoso[i, iar extensia degetelor de c`tre mu[chii extensori ai degetelor.

Dep`rtarea degetelor de axul m#inii (ce trece prin medius) se realizeaz` cu ajutorul mu[chilor interoso[i dorsali, iar apropierea degetelor – interoso[ii palmari. Singura articula]ie care face mi[c`ri de circumduc]ie (fiind mixt`: elipsoidal`/sferoidal`/ginglim) este cea a indexului.

d) Articula]iile interfalangiene

Sunt trohleartroze (sau ginglim). Mi[c`rile posibile sunt flexia/extensia. Axul mi[c`rii este transversal [i trece prin trohleea falangelor. Flexia este mai ampl` dec#t extensia. Flexia falangei mijlocii are o amplitudine mai mare comparativ cu cea a falangei distale.

Mu[chi flexori: mu[chii flexori ai degetelor (pentru falangele distale – doar flexorul profund al degetelor); mu[chi extensori: interoso[i + lombricali.

Biomecanica m#inii \n ansamblu

Datorit` structurii sale scheletice, musculare, tendinoase, capsulo-ligamentare, m#na este o unitate anatomofunc]ional` preg`tit` pentru prehensiune. |n cadrul mi[c`rilor pe care le realizeaz` ea implic` [i antebra]ul.

Anatomo-func]ional m#na prezint` patru elemente:

• un element fix, reprezentat de carpienele din r#ndul distal + metacarpienele II, III + ligamentele carpo-metacarpiene. |n ansamblu toate aceste piese formeaz` un “jgheab” prin care culiseaz` tendoanele mu[chilor flexori.

• un element mobil, reprezentat de trapez + metacarpianul I + falangele policelui.

• un element de mic` mobilitate, reprezentat de degetele III-V + metacarpienele IV, V.

• indexul – pies` mobil`, independent`, cu rol important \n mi[c`rile fine; singura ce realizeaz` circumduc]ie \n articula]ia metacarpofalangian`.

Policele dispune de posibilit`]i ample de mi[care. Aceste mi[c`ri sunt efectuate \n ceea ce poart` numele de “coloana policelui”: falangele policelui + metacarpianul I + trapez + scafoid.

Deci, \n executarea mi[c`rilor vor interveni articula]iile radio-scafoidian`, scafo-trapezian`, trapezo-metacarpian`, metacarpo-policean` [i interfalangian`.

Mi[carea de opozi]ie se realizeaz` ini]ial prin ac]iunea lungului [i scurtului abductor care dep`rteaz` policele la maxim (pozi]ie de start), apoi intervin flexorul lung [i adductorul policelui.

Cu c#t opozi]ia se face spre degetul mic, cu at#t intervine mai intens \n mi[care mu[chiul scurt flexor al policelui [i mai ales mu[chiul opozant al policelui. Mi[carea de opozi]ie este caracteristic` m#inii omului.