Cristina Cergan, Cristina Radu, lris Tdndsescu

Fiqe delucrusi teste de lectur6 si red.actare' 'Clasa

aV-a

Dezvoltarea competentelor de receptare si redactare

a textelor scrise (literare, nonliterare, multimodale)

Editura Paralela 45

CUPRINS

Argument / 4

TEXTE/FRAGMENTE DE TEXTE LITERARE / 5

TEXTE/FRAGMENTE DE TEXTE NONLITERARB / 33

TEXTE MULTIMODALE / 55

MODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI $I OLIMPIADE

CARE VIZB MA.LECTURA / 7 4

Subiecte date la OLIMPIADA DE LECTUM,

,,LECTURACAABILITATE DE VIAIA' / 86

TESTE FINALE / 68

TEXTE/FRAGMENTE DE TEXTE LITERARE

FISA INiciodatd n-a sim,tit impdratul mai mare bucurie decdt cdnd a vdzut la masa sa merele de aur din care nu gus'

tase niciodatd.

- Acum, zise Prdslea, sdt citutdm gi pe hol.

Darit impdratul, muffumit ca pipdise merele cele aurite, nu maivoia sd gfle de ho{i. Fiulsdu insd nu se /dsa cu una

cu doud, ci, arittdnd impdratutui ddra de sdnge ce /dsase pe pdmilnt rana ce fdtcuse ho,tului, ii spuse cd se duce sdJ

caufe gl sdJ aducd impdratului chiar din gaurit de garpe. $l chiar de a doua zivorbi cu fra,tii lui ca sd meargd impreund

pe urma holuluigi sd-l prinzd.

Fralii sdi prinserd pizmd pe el pentru cd fusese mai vrednic decAi d1ngii gi cdutau prilei ca sit-l piarzd; de aceea 9i

voird bucuros sd meargd. Eise pregdtird gi pornird.

Se luard, deci, dupit ddra sdngelui gi merse, merse, pdnd ce iegirit la pustietate, de acolo mai merse oleacd pdnd

ce dete de o prdpastie, unde se qi pierdu dilra. Ocolirit impregiurul prdpastiei givdzurd cd dArc de sdnge nu maiinainta.

Atunci pricepurd ei cdt in prdpastia aceea trebuie sit locuiascd furul merelor.

Dard cum sd se /ase induntru? Poruncird numaidecdt vilrteje s,ifunii groase qiindatd se 9i gatia. Le aPezard, glse

ldsd fratele cel mare.

- Dard, zise el, cAnd voi scutura frdnghia, sd md scoateli afard.

Aga gi fdcurdt. Dupa fratele cel mare se cobori cel miilociu gifacu gi el ca cel dintdi, atdta numaicd se /dsd ceva mai

inlos.

- Acum e rdndul meu sd md las in prdpastie, zise Prdslea, vdzdnd cd fralii cei mari se codesc; cdnd voi migca

frdnghia, voi mai mutt sit mit tdsaliinlos; gl dupd ce velivedea cit fritnghia nu se mai duce la vale, sd puneli paznici,

sit pdzeascd gi, cdnd va vedea cd frdnghiase mlgcd de lovegte marginile groapei, sd o trage,ti afard.

Se /dsd gi cel mai mic din frali gi, de ce mi;ca frdnghia, d-aia il ldsa mai ios,gr-l ldsard, 9i-l /dsari, pdnd ce vdzurd

cit frilnghia nu maista intinsS, cum este c\nd are ceva atdrnat de capdtul ei.

Atunci fra,tii linurd sfat 9i zisera;

- Sa agfepfd m p6nd ce vom vedea dacdt face vreo izbdndd, gi atunci, ori bine oi rdu de va face, sd-l pierdem, ca

sdt ne curd,tim de unulca ddnsulcare ne face de ru1ine.

prilslea ajunse pe titrdmut cetdtalt, se uitd cu sfiald in toate pdr,tite, gi cu mare mirare vdzu toate lucrurile schimbate;

pitmdntul, floile, copacii,lighioniaftfetfdptuite erau rrarnio. Dewamdatdiicamfufticd, dard,imbdrbdt1ndu-se, apucd

pe un drum 9i merse pdndt dete de niqte palatui cu totti si cu totul de anmd-

Pe[e lqiresar , Pr1slea celvoinic 9i merele de aur (fragment)

A ...cd a fost prins holul merelor de aur.

B ...cd avea un fiu destoinic care reugise ceea ce fralii sai nu putuserd'

1. De ce a sim[it impdratul cea mai mare buatrie?

C ..cd a vizut la masa sa merele de aur din care nu gustase niciodati.

D ...ci acum era bogat, pentru cd avea la masa sa merele de aur.

2. Ce crezi cb inseamnd

3. Agazd rn succestunea

4. De ce crezi cd fralii cei mari vor sd-l piardd (si-l omoare) pe pr6slea?

ca cei mari se codesc"?

A .,.cd fra[ii cei mari igi dddeau coate.

B ...cd frafii cei mari stdteau la coad6,

C ...ca fralii cei mari se dddeau inapoi de la a cobori in prdpastie,

D ...cd frafii cei mari se plictiseau.

t corecta, secvenlele care constituie actiunea acestui text literar

PrAslea pleacd imprguni cu fralii mai mari dupd hoful merelor.

Urma hofuluiii duce la o pripastie,

Pr6slea coboard in prdpastie ajung6nd pe t6r6mul celdlalt.

impiratul se bucurd cd are pentru prima datd la mas6 merele de aur.

Frafii cei mari coboard prea pulin in pripastie.

5. Care dintre cuvintele urmdtoarere ar putea sa il caracterizeze pe Praslea

A Puternic;

B Naiv;

c Curajos;

D Harnic.

6. Ai aflat cd Prdslea, fratele mai mic, era gi mai inteligent, gi mai curajos ca frafii lui. ldentificd in text o scurtdsecvenf5 care ne aratd cd Prdslea se aseamdnd cu oamenii obignuifi, triind sentimente omenegti.

Citat ............

Z Transcrie o secven[6, de aproximativ 30 de cuvinte, care si plaseze acfiunea in lumea fabulosului(o lume ireall).Citat ...........

8. Fii tu profesorul 9i identifiai in text doud cuvinte a ciror formd nu mai este acceptatd de DOOM2! Rescrieforma literard!

1.............,...... Forma corecti: ......................11.,,.......,..,..... Forma corecti: ......................

9. Care crezi cd este mesajul acesteiintdmplari?

1O. Dacd ai ajunge pe t6rdmul celilalt, care ar fi primele tale ac[iuni? Enumeri micar bei dintre ele!

Fr$A llin vacan,ta mare din vara anului 1N3 aveam sd-mi spores c orizontul cu experienla unei lumi noi, a Muntelui' De

aproape douit decenii pdin{ii n-au mai apucat calea spre munte, cum obignuiau in aniitineretii lor. Tata, pe care nu l-am

gtiut niciodatd prea sdndtos, se pomeni'intro zi cams/iibif gi ne spuse c5 are de gdnd sd-qi mute casa la aer maitare!

o hotdr[refu tuatd nemitjtocitcuilkfie:vom plecain munfiidebegului,la Bistra.Tatase vain,tetege cu un gomic* de-acolo

sd ne cedeze pentru un sjr de sdptdmdni vatra sa. Goinicut cu ai sdi urmdnd sd locuiascit prin colibele 9i podurile ce

le avea. Din Lancrdm paine h Bistra en o distanld de vreo 60 de km. Se pufea aiunge pdnd in pragulacesfei colonii

de pddurari pe-un drum ce gerpuia mai irt6i funol qi bine bdtut, apoitot mai accidentat, cdnd pe un maL cdnd pe celdt-

lai, al rdutuiisebeg. pe aimit capicios, in fixare sdptdmand scormonit gisfrrcat odatd d9 puhoaiele ce descdrcau

mdciniqutui munteiui peste el, cittitorutui nu-i en cu pdin,td decdt o inaintare inceatdt 9i rdbdurie, cu cdrufa. Ca sd lind

piept utnor cdrdi fdcute mai mutt pentru megai, iap noastrdfu din vreme adusdin formd cu indoitd fesa/d 9i cu por,tii

suplimentare de ovdtz. lntr-o inalnte de aiiaze, tdaie, dupit ce au fosf incdrcate in cdruld toate cele trebuincioase

somnului gitraiului, pentruyreo gase-gap te sdptdmdni, pmirdm. Pdnd seara ndddiduiam sdt aiungem incd nici la ium6'

tatea drumului, adicdt p€tnit la $ugag, unde, potrivrtifircniului, aveam sd ,tinem popas de o noapte'

Trecurdtm pinsebeg, apoi'pr:n itte doue sa,r-, ca sd almgemla sdsciorl un tdrgugor situat chiar sub poale de munte

gi cu utili ptine de guga, . Situlimi re,tinea luarea aminte wnfu ruinete dintr-un vdf de deal, despre cari ni se spunea cd

ar ft rdmdqile ale unei alte cetdli din vremea dacitor, de fafi, insd, numai medievald. Tdrgugorul imi ,tintuia privirea -9i

pentru cit pe utifetesa/e se bdldtbdneau aproape numai oameni difomi, cu guqile atdrndnd uneori pand la burtd' De

meseie, gugaliierau otari.Am rugatpeTatasdopimoiumdtatedeeu6,asdvdd un atelier. Mt seimplinipofta. cdqtigul

meu era neindoielnic, cdtci am urmdtit cu ochii, din ap-ropiere, me$eygul daitor. omul, cu gdtul maigros decdt capul,

gi cu un glas asemenea ldtratului, invdrtea cu picioiul, Idngd vatrasa, o mdsu,fd rotundd, in miilocul cdreia pusese lut

moale cdt o p6ne. cu ce repeziciune crescu sub degetete gugatului Fomafd,snea zveltd, sprintend, cu iuleala

unei plante sub obiectivul unei camere de ftlmat, in cire luni gi sdptdmdni se sfirang in durata cdtorua clipe. olarul nu mai

trebuiasd sufle duh peste fdptura lui de lut, cdci ulciorul era viu. Cdpcdunut i-a frdnt miilocul ca unei fete,

La Sdsciori ajungeam inie munfi. Regiunea rgi desfagu ra frumuselile, cotiturd dupd cotiturd, Aerul era mai proaspdt'

Apa rdului tot m'ai ialbaticd. Mii, zeci de mii de buqteni se rostogoleau ye aod in fix, a inn&unS d*un strigdt al ze-

uilri prn, care p-aicise ocupa probabil cu lemndritul. Uneon bugteniiinchideau valea'

Ldsam in urmd curmdtuile'gi munte dupit munte. La Cdpdlna, un sat adunat ca intr-o cdldare, in fundul uneiviti

addnci, ne-am odihnft p,ii pt-irtrunchi, primitor rdsturnat,la un cot,t de ulifd. ochiimis-au opritindelung asupra unei

mori strdvechi de lemn, i, iani 4i *i se pdrea cit se invdrt fdtrd intrerupere chiar de la inceputul lumii. Turme de capre

negre, rogii, albe coborau pe povdmis,ui in sat. Era aga de frumos printre pripoare qizdvoaie, cd aq fi stat, sd-mi pr+

lungesc far6 capdt tihna. 6ar poate cd voiveni aici atti data. La anul sau poafe pesfe zeci de ani. Da, voiveni, cdndva,

sd-mi ogoiesc ** inima dupd un zbucium tdrziu at vielii; aci, numai aci, in aceastd agezare, unde orice schimbare se face

fdrd indoial|t numai in tipare de intotdeauna, unde desigur cit nimic nou nu se intilmptd niciodatd, de vreme ce Dum-

nezeu i-a intors spatele, yinend-o ta addpstut milostiv 9i prielnic al umbrei sale'

Lulitrdgea agate, iq,i'lua regaz, parcd arfi bdnuit cdse agfernea pe drum lung. Noi, ceimici, ceimai, cu excep,tia

Mamei, mergeam pe jos, tn uima iarutei. lJnde urcugul se dovedea mai anevoios, mai aiutam qi noi bietului dobitoc

impingdnd de loitre. pe s;eardt ajungeam in S,ugag, sat de munte, cu case incheiate numai din bdme de lemn, netencuite

pe dinafard, innegrite de ploi gi cripate de soare. Aqezdile omenegti ale $ugagutuierau rare, rdsfrrate pe mai intinderi;

numai miezul satului se alegea vederii cu case mai strdnse, uneori cot la cot. Am tras la un han pe care Tata l-a desco-perit, dupd doudzeci de ani, ca unul care ar fr trecut doar ieri prin pdrlite locului.

Lucian Blaga, Hronicul gi cdnteculvdrstelor (fragment)

* gomic- paznic, pidurar** a (se) ogoi- a (se) linigti, a (se) potoli

1. Motivul pentru care familia naratorului-personaj pleacd la munte este:

A ...copiii erau in vacan[6.

B ...tatdl nu se simfea foarte bine gi avea nevoie de aer curat.

c ...pirinliivoiau sd facd o bucurie copiilor.

2. Menfioneazd cAttimp urmeazi si rdmAnd familia tn

A ...p6nd se vortermina merindele.

B ...un gir de sdptdmdni.

C ...6-7 siptdmdni.

3. Familia pornegte la drum din Lancrdm. Agazi in ordine numele satelor prin care trece:

CdpAIna;

Sdsciori;

Sebe$;

$ugag.

Motivul pentru care au oprit este:

A ...oboseala.

B ...curiozitatea stArnitd de infdligarea localnicilor.

c .. .dorinfa de a vizita un atelier de ol6rie.

5. Satul Sisciori refine atenlia naratorului-personaj. Transcrie, din text, doud secvenfe care eviden$azi aceste aspecte:I

II

6. lmpresionat de frumusefea gi linigtea locurilor, naratorul-personajigi promite cd, peste ani, va reveni. precizeazdnumele localitd[ii care I-a impresionat gi, in 3-5 rAnduri, exprimS-fi opinia despre decizia sa.

7. Cum considericd este tratata, de citre membriifamiliei, Lu[i, iapa care trage la cirufd? Motiveazi-fiafirmafiacu doud citate din text:

B

4- Familia in satul Sdsciori.

8. Anul 1903 a rdmas ad6nc intipirit in amintirea naratorului-personaj, pentru cd:

A ...este anul cAnd a petrecut vacanla mare impreund cu familia.

B ...este anulcAnd descoperd pentru prima dati magia muntelui.

C ...este anul cAnd a vizitat mai multe localitdti.

9. ExplicS, justificAnd gi cu secvenfe din text, de ce cuvintele Mama gi Tata sunt scrise cu majuscul5.

1O. lmagineazd-li clgi tu ai avut parte de o asemenea cdldtorie. Scrie 5-6 r6nduri in care sd descrii frumuse[ile

muntelui.

$i l-au a;ezat pioase pe-o pernd

Umplutd cu foide lucernd,

$i l-au prohodit. bdtrdnegte pe rdnd,

$i l-au cobordt in pdmdnt.

La ora noud gi cinci au venit pdsdile, detectivii cei mici,

$i le-au anchetat, qile-au acuzat pe fumici.

La ora zece fix au apdrut procuroiicei mari,

imbracaliin uniforme de grddinai.

Au pus intrebdi prunelor inspdi mdntate

$-au cercetat totul cu severitate,

$au datin urmdire cu semnalmente ferme

Un vierme.

FISA IIIleridimineala pe la ora gapte,

Cdnd era incd aprodpe noapte

Sl toli copiii dormeau incd tun,

A fosf sdv6rsr[5 o crimd in prun.

Un vierme necunoscuf s-a introdus

in pruna cea maide sus.

l-a supt sdngele dulce sj+ grahd

A azvdrlilo fdrd viald in iahd.

Apoi, ca qi cum nimic nu s-ar fi intdmplat,

A plecat.

La ora opt qizece minute apoi,

Furnicile au descoperit trupul prunii-n trifoi,