7/25/2019 costuri

1/6

1.1. Costuri notiuni generale

Atunci cnd o Intreprindere produce o cantitate de bunuri este important de

evidentiat ct cost producerea ntregii cantiti, q,de bunuri; , ct cost fiecare obiectatunci cnd se produce cantitatea sicare este creterea costului total atunci cndcantitatea total de bunuri produse variaza.

Se evidentiaza urmatoarele tipuri de costuri

A! Costuri totale - noiunea de cost total nglobeaz ansamblul costurilor la

care ntreprinderea trebuie s fac fa. "entru a produce, o ntreprindere trebuie s

suporte mai nti costurile fixe#maini, abonamente pentru service, asigurri, cldiri!

care sunt independente de volumul de producie i deci nu variaz. $ntreprinderea

trebuie s suporte de asemenea i costurile variabile, legate direct de evoluia volumului

de producie. Aceste costuri pot varia n mod proporional cu volumul produciei

#cantitile de materii prime! sau de manier discontinu #salariile!.

CT = CFT + CVT

a) Costuri totale fixe (CF)reprezint, n perioad scurt, cheltuieli generale pe

care trebuie s le fac productorul fa de o anumit capacitate de producie i carenu variaz dac se schimb volumul produciei. %ac se produce mai mult, mai puinsau nu se produce, aceste c&eltuieli rmn constante.

%e regul, n aceast categorie se includ urmtoarele amortizarea capitalului fi',c&irii, salariile personalului administrativ i de conducere, c&eltuieli de ntreinere,dobnzi etc. Curba costurilor fixe este o dreapt paralel la axa produciei. (osturile fi'ereprezint costuri actuale #paz, c&irie, ntreinere, asigurri, curenie cote departicipare, unele ta'e i obligaii fiscale, unele c&eltuieli salariale!i costuri trecute#rambursarea mprumuturilor i )serviciul datoriei), amortizarea ec&ipamentelor

ac&iziionate n perioadele anterioare!.

b! Costurile totale variabile (CV) sunt acele elemente de cheltuieli a crormrime total se modific pe msura schimbrii volumului total al produciei. $n aceastcategorie se includ c&eltuielile pentru materii prime i materiale de baz, materialeau'iliare, salarii, combustibil i energie, etc.

CV=F(Q).

7/25/2019 costuri

2/6

In figura *.*. sunt prezentate cele trei tipuri de costuri prezentate anterior # costultotal, costul variabil total si costul total fi'!

Fig1.1. Costul total i modul su de formare

+! Costul total mediu (CTM)

(ostul total mediu se obine n dou moduri fie diviznd costul total cu

volumul de producie, fie prin nsumarea, pentru fiecare nivel de producie, a costurilor

fi'e medii i a costurilor variabile medii

CTM = CT/Q = CFM + CVM

C Costul marginal (Cm)

(ostul marginal este costul suplimentar suportat de ntreprindere pentru a

produce o unitate suplimentar de produs. Se definete deci ca un raport ntre

creterea costului total i creterea produciei

Cm = CT / Q

qF(q)C

q

CC

qCC FVFTTM

+

=

+

==

Costuri

Cantiti produse

Cost total (CT)

Cost variabiltotal (CVT)

Cost fix total (CFT)

Cost/unitate

Cantiti produse

Cost marginal (Cm)

Cost total mediu (CTM)

Cost variabil mediu (CVM)

Costfix mediu (CFM)

7/25/2019 costuri

3/6

Figura 1.!. Costurile medii " unitare

%in figura *.. constatm la nceput o descretere a curbei costului

marginal dup care ncepe s creasc. Aceast evoluie este e'plicat de legea

randamentelor marginale. $ntr-o prim faz, randamentele marginale sunt cresctoare,

apoi ele devin descresctoare. $n acelai grafic, curba costului marginal (m

intersecteaz curba costului mediu ( n punctul su de minim. (nd unitile noi sau

marginale sunt mai ieftin de produs dect unitile de/a produse, costul marginal este

inferior costului mediu. $n continuare, dup ce curba costului marginal a intersectat

curba costului mediu n punctul su de minim, costul marginal devine superior costului

mediu. Antreprenorul atinge o producie optim atunci cnd curbele ( i (m, petermen scurt se intersecteaz.

*.. 0ariatia costurilor infrastructuriilor, randamentul mediu si marginal crescator-monopol natural

7/25/2019 costuri

4/6

Se presupune ca variatia costurilor totale, (, in raport cu productia 1 se prezintain figura *.2.

%efinind costul mediu , c3(41, costul marginal cm3 d(4d1, respectiverandamentul mediu 5314( si randamentul marginal 5m3 d14d(, se pot caracterizaastfel variatiile prezentate #figura *.2.!

- in zona de productie slaba, A, randamentul mediu si marginal suntcrescatoare;

- in zona de productie medie, +,randamentul mediu este crescator, iar celmarginal descrescator

- in zona de productie ricicata, (, atat randamentul mediu cat si cel marcianlsunt descrescatoare

-

Figura 1.#. Costurile totale si cele specific in functie de volumul productiei

Infrastructurile de transport au in general randament marginaldescrescator # figura *.6.!, dar in cazul infrastructurii transportului feroviar atatrandamentul mediu cat si cel marginal sunt crescatoare # figura *.7.!

7/25/2019 costuri

5/6

Figura 1.$. %ariatia in functie de traffic a costurilor infrastructurii de transport " altele

decat cele de cale ferata

Figura 1.&. %ariatia in fuctie de traffic a costurilor infrastructurilor transportului

feroviar.

(aracterul acestor viariatii se e'plica prin particularitatiile infrastructuriitransportului feroviar. 8eoria economica #o&ring, *9:; , definit ca diferenta intreincasarile totale " si costul de productie (, ambele fiind functii de cantitatea produsa 1,adica

?3 "#1! = (#1!

"rofitul este ma'im cand d> 4 d1 3 @ si d > 4 d1 @. "rima conditie conduce lad"4d1 3 d(4d1, ceea ce ec&ivaleaza cu egalitatea dintre incasarea marginala, pm sicostul marginal, cm. A doua conditie ec&ivaleaza cu d "4 d1 d(4 d1, adicadpm4d1dcm4d1, ceea ce inseamna ca in punctu de intersectie al celor doua curbepanta cererii, p#1!, ramane inferioara celei a ofertei #curba costului marginal, d(4d1!.

In figura *. este prezentat nivelul 1B al productiei care asigura ec&ilibrul stabil alproducatorului in conditiile ma'imizarii profitului. # "entru simplificare s-au admis variatiiliniare al pretului mediu, psi marginal, pm, in raport cu cantitatea produsa 1!. Sporireaproductiei dincolo de 1B ar face sa scada profitul total al intreprinderii, intrucat c mestemai mare decat pm, dupa cum o productie inferioara lui 1B # cu cmmai mic decat pm!stimuleaza producatorul sa-si intensifice activitatea.

7/25/2019 costuri

6/6

Asa cum s-a aratat, situatia prezentata in figura *.. este caracteristica moduluide gestiune care urmareste ma'imizarea profitului. "ot e'ista si alte modalitati degestiune. Astfel, pentru infrastructura feroviara prezinta interes gestiunea de ec&ilibru cuprofit total nul. Aceasta corespunde pozitiei de monopol. Administrat de puterea publicacare doreste sa-si suprime supraprofiturile sis a evite eforturile suplimentare pentrucontribuabili. Civelul productiei de ec&ilibur este 1e # figura *.:.!, pentru care profituleste nul, dar acest tip de gestiune determina o risipa economica, in sensul ca provoacao utilizare ineficienta a resurselor.

Se observa ca la nivelul de productie 1e, pretul de vanzare p, acopera e'actcostul mediu c, dar este mult inferior costului marginal cm. Apare absurd ca preturile sanu reflecte dificultati de obtinere a bunurilor. "retul prea scazut incura/eaza consumulunui bun al carui cost marginal este mult superior. Destiunea care inlatura obiectia demai suseste cea care stabileste preturi la nivelul costului marginal pentru bunurile siserviciile furnizate de monopolurile publice. Stabilirea pretului pe baza costului marginaldetermina productia 1m vanduta la pretul pEm #figura *.:.! In cazul monopolului,perec&ea prFt-calitate se determina simultan #