FALSIFICAREA DE TITLURI DE CREDIT SAU INSTRUMENTE

DE PLATA

COSTACHE OVIDIU EMIL – DREPT, ANUL III, GRUPA 1.

FALSIFICAREA DE TITLURI DE CREDIT SAU INSTRUMENTE DE PLATA

CAPITOLUL I

Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori

Art. 311

Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată

(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a

oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi

interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte un instrument de plată electronică, pedeapsa este

închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Tentativa se pedepseşte.

Introducere:

Referatul abordeaza problema falsificarii de titluri de credit sau instrumente de plata, fiind

evidentiate diferentele dintre NCP si Codul penal vechi, elementele constitutive ale

infractiunii, dar si prezentat o speta in materie. Cu privire la evolutia istorica a acestei

infractiuni, mentionam ca nu se poate realiza un tablou complex, acest tip de infractiuni

fiind relative nou incriminate, mai ales cu privire la instrumentele electronice de plata.

NCP raportat la Vechiul Cod Penal

Textul art. 311 alin. (1) C. pen are corespondente dispozitiile art. 282 alin. 1 C. Pen. Anterior,

in care erau incriminate atat fapta de falsificare de monede cat si fapta de falsificare de titluri

de credit sau instrumente de plata, sanctionate cu aceeasi pedeapsa ca natura si limite special.

Legiuitorul noului cod a precodetal al incriminarea faptei de falsificare de titluri de credit sau

instrumente de plata intr-un text separate de cel care incrimineza falsificarea de monede si a

prevazut pentru aceasta o fapta mai redusa.

Solutia legiuitorului noii legi penale este justificata luand in seama pericolul in abstract diferit

al celor doua incriminari determinat de importanta obiectului material asupra caruia se

exercita actiunea de falsificare.

O astfel de solutie este promovata si in alte legislatii straine, de exemplu codul penal spaniel

incriminand falsificarea de moneda in art, 386 iar falsificarea de documente oficiale in art.

390, codul penal german incrimineaza falsificarea de monede in art. 146 iar falsificarea

cartilor de plata si a eurocecurilor in alt articol distinct.

Dispozitiile art. 311 alin (2) C. pen incrimineaza o alta variant a falsificarii de titluri de credit

sau instrumente de plata, si anume cand falsificarea priveste un instrument de plata electronic

Aceasta variant nu are correspondent in Codul penal anterior ci in art. 24 alin (1) din Legea

nr. 365/2002 privind comertul electronic, republicata in M. OF. Nr. 959 din 29 noiembrie

2006.

In continutul prevederilor art. 311 alin (10 C. pen nu figureaza cecurile printer instrumentele

de plata care fac obiectul falsificarii, proabil ca acestea au fost expuse in expresia titluri sau

intrumente pentru efectuarea platilor.

Continut constitutiv:

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la increderea publica in

autenticitatea si veridicitatea titlurilor de credit, titlurilor sau instrumentelor pentru efectuarea

platilor, inclusiv a instrumentelor de plata electronica ori a altor titluri sau valori

asemanatoare

Obiectul juridic material: este diferit dupa cum actiunea de falsificare consta in

confectionarea sau alterarea titlurilor de credit sau instrumentului de plata.

Cand actiunea consta in contrafacere, obiectul material al infractiunii il constituie materialele

din care se confectioneaza titlul de credit sau instrumental de plata.

In cazul falsificarii prin alterare titlul de credit adevarat sau instrumental de credit asupra

caruia s-a efectuat obligatia de alterare constituie in acelasi timp si produsul si obiectul

material al inftactiunii.

Titlurile de credit: Sunt inscrisuri care emana de la o institutie bancara sau de la alte

institutii de credit care confera proprietarului un drept de creanta ori un document constatator

al unei creante.

Potrivit dictionarului bancar, titll de credit reprezinta un inscris emis de o banca sau de o

institutie de credit care confera destinatarului sau dreptul de creanta precis determinat in

cuprinsul sau si care se pate referi la dreptul de a primi sau a transmite o suma de bani, la

arantarea unui credit.

Titlurile sau instrumentele pentru efectuarea plaatilor sau a oricaror altor titluri ori

valori asemanatoare: Fac parte din aceasa categorie de titluri sau valori: cambia, biletul la

ordin, cecul, conosamentul, pentru ca sunt apte sa serveasca la efectuarea platilor prin simpla

lor inmanare creditorului.

Ordinul de plata: nu poate servi direct ca mijloc de plata, astfel ca el nu constituie titlu

pentru efectuarea platilor in acceptiunea art. 311 C. pen. Aceasta solutie a fost promovata si

de practica judiciara in codul penal anterior.

In acest sens, Instanta suprema a decis in solutinarea unui recurs ca nu poate fi asimilat

titlurilor pentru efectuarea platii, cat timp, potrivit regulamentului BNR, printr-un asemenea

instrument emitentul doar cere societatii bancare receptoare sa puna conditionat, la dispozitia

beneficiarului, o suma de bani la o anumita data iar emiterea lui nu este suficienta pentru

efectuarea platii fiind obligatorie indeplinirea anumitor obligatiuni catre societatea bancara,

fara de care transferal sumei nu se poae realiza. Aceste operatiuni care privesc receptia, adica

procedura de recunoastere a primiri ordinului de plata , autentificarea prin care se face

precum si acceptarea ce consta in recunoasterea balabilitatii ordinului, releva conditionarea

puterii circulatorii a ordinului de plata de efectuarea unor formalitati esentiale prin cooperarea

intre societatea bancara receptoare si societatea baancara destinatara 1

Incadrarea corecta a faptei de falsificare a unui ordin de plata este in prevederile din

Codul penal care incrimineaza falsul in inscrisuri sub semnatura private.

Instrument de plata electronica: este acel obiect care permite titularului sa efectueze

retrageri in numerar, incarcarea si descarcarea unui instrument de moneda electronica,

precum si tranferuri de fonduri altele decat cele ordonate si executate de institutiiile

financiare.

1 CSJ, S. pen dec. nr. 2839/1999, CSJ. S. pen. Nr. 4548/2000, citate in V, Dobrinoiu, NCP commentate pe articole.

SUbiectii infractiunii:

a) Subiectul active nemijlocit: poate fi orice persoana care indeplineste conditiile

generale de a raspunde pena. Totusi tinand seama de complexitatea pe care o

presupune falsificarea nor titluri de credit se intelege ca autorul trebuie sa fie o

persoana care poseda cunostintele necesare pentru realizarea acestora.

Infractiunea poate fi savarsita in participatie penala, in cele mai multe cazuri la

aceasta contribuind mai multe persoane

b) Subiectul pasiv: in ambele bariante este institutia care a emis titlul de credit ori

instrumental de plata falsificat ajuns in circuitul servicilor sale pierzand atat

contravaloarea acestuia cat si increderea publica in valabilitatea titlurilor de credit sau

instrumental de plata de felul celor falsificate

Subiect pasiv enetula este si persoana celui care a fost prejudiciat ca urmare a inducerii

in eroare prmind ca valabil un titlu de credit sau un instrument de plata falsificat.

Continutul constitutive.

Latura Obiectiva:

a) Elementul material consta in actiunea de falsificare a elementelor enumerate, pentru

variant tip, iar pentru cea agravata consta in falsificarea unui instrument de plata

electronic, ce se poate realiza prin operatia de contrafacere sau alterare.

Tehnic, falsificarea unui instrument de plata electronica presupune o interactiune a

faptuitorului cu blanchete de blastic, prin intermediul unor echipamente special concepute in

acest sens, denumite inscriptoare de carduri. Inscriptionarea datelor preale pe un card se

realizeaza de catre inscriptoor prntr-o actiune electromagnetica asupra benzii magnetice a

instumentului de plata in curs de falsiicare, infromatia fiind stocata in doua sau trei siruri de

caractere numite piste.

Tot din practica judiciara in materie reise faptul ca falsificarea unui instrument de plata

electronic nu poate imbraca forma alertarii intrucat orice modificare adusa obiectului in sine

il face inutilizabil si deci nu ne afla in conditiole unei infractiuni.2

Prin contrafacere e intelge confectionarea producerea sua imitarea unui instrument de plata

electronica. In aces caz nu are relevanta daca imitatia este desavarsita sau nu este izbutita 2 M. Dobrinoiu citat in V. dobrinoiu op. cit.

fiind sufficient sa poata fi pusa in circulatie, adica sa fie capabila din punct de vedere ethnic

sa interactioneze cu sisteme informatice de gennul Bancomate, POS=uri. 3

Contrafacerea esupune utlizarea de dispositive special concepute special, similare celor

ultilizate de institutiile financiare emitente care imprima pe banda magnetica a blanchetei de

plastic date in format electronic necesre in vederea acceptarii falsului la tranzactionare in

reteaua instituilor financiare.

b) Cerinte esentiale

Pentru integirea elementului material al laturii obiective a infractiunii de falsificare de

tilturi de credit sau instrumente de plata se impune constatarea a doua cerinte esentiale.

Prima astfel de cerinta este ca titlul sau valoarea falsificata sa corespunda unui aindtre

titlurile de credit, instrumentelor de plata sau valorilor aratate in art. 311. A doua cerinta

este ca titlurile instrumentele de plata sau valorile sa se gaseasca in circulate, adica sa aiba

legal puterea de a circular.

c) Urmarea imediata consta in crearea unei sari de pericol pentru relatiile sociale

privind increderea publica in aceste titluri sau valori. Se considera realizata indifferent

daca asemanarea produsului falsificarii cu elemental copie este sau nu perfecta

sufficienta fiind existent posibilitatii de a fi pusa in circulatie Nu se poate vorbi de

existent urmarii immediate a infractiunii daca produsul este atat de nereusit incat

nimeni nu l-ar putea confunda cu cel original.

d) Raportul de cauzalitate: rezulta din insasi materialitatea faptelor nefiind nevoie de

probatorii deosebite.

Latura subiectiva:

a) Forma de vinovatie: forma de vinovatie ceruta este intentia. In cazul in care la

actiunea de falsificare au contribuit mai multe persoane avand roluri diferite

existent elemtului subiectiv va tribui sa fie constata si stabilita in raport de fiecare

participant. Daca vre unul dintre ei a fost indus in erorare asupra contributii sale se

vor aplica dispozitiile referitoare la participatia improprie.

b) Scopul si mobilul nu au relevanta.

Forme. Sanctionare.

3 Ibidem.

a) Actele pregatitoare: eseori este implicate o pregatire care poate consta in strangerea

de material, procurarea de insturmente indetificarea si contactarea de spacialisti.

Actele pregatitoare nu sunt incriminate. Ele pot consitui acte de complicitate

anterioara cand au fost effectuate de alta persoana decat autorul si s-a trecut la

executarea actiunii de falsificare.

b) Tentativa la ambele variante este incriminata.

c) COsnsumarea: are loc in momentul in care actiunile de contrafacere s-au

efectuat in intregime

d) Epuizarea are loc in momentul cand activitatea de falsificare a fost efectuata in

integime.

Jurisprudenta:

Trib. Bucureşti, s. I pen., înch. nr. 29955 din 20 iunie 2010, definitivă prin înch. nr. 265 din

25 iunie 2010 a C.A. Bucureşti, s. I pen., nepublicată.

Fapta de a instala dispozitive de copiere a cardurilor la mai multe ATM-uri, cu scopul de a

copia date de identificare ale cardurilor bancare folosite de diverse persoane fizice, date ce

urmau a fi inscripţionate pe carduri blank, întruneşte şi elementele constitutive ale infracţiunii

de tentativă la infracţiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică, prevăzută de

art. 20 C. pen., raportat la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

Un astfel de act are valenţa unui act de executare a laturii obiective a infracţiunii prevăzute de

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, întrucât relevă, în mod evident şi univoc, intenţia de

falsificare de instrumente de plată electronică.

În drept, inculpatul fusese cercetat pentru deţinere de instrumente de plată electronică

falsificate (în vederea punerii în circulaţie), tentativă de falsificare a instrumentelor de plată

electronică şi deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronică – fapte prevăzute de Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul – împreună cu alte persoane – a montat în cursul lunii iunie

2010 dispozitive de copiere a cardurilor bancare la mai multe ATM-uri aparţinând B.R.D.

Acesta a fost prins în flagrant, având asupra sa un skimmer ce tocmai fusese demontat cât şi

alte obiecte cu relevanţă probatorie – susceptibile să indice faptul că inculpatul urmărea

citirea şi înregistrarea datelor conţinute pe cardurile bancare aparţinând victimelor.

Discuţia ce o considerăm ca fiind necesară are în vedere strict încadrarea faptei de montare a

skimmer-ului în gura bancomatului ca fiind o tentativă la infracţiunea de falsificare a

instrumentelor de plată electronică – art. 24 alin. 4 raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr.

365/2002.

Se pune aşadar problema dacă simpla montare a unui skimmer în gura bancomatului

reprezintă un act de executare susceptibil să atragă încadrarea faptei la infracţiunea de

tentativă de falsificare a unui instrument de plată electronică, ori dacă acest comportament

reprezintă doar un act de pregătire.

Un posibil argument în favoarea tezei potrivit căreia ne aflăm în prezenţa unui act de

executare ar fi acela că, montarea skimmer-ului în fanta bancomatului este necesară în

vederea copierii datelor ce urmează a fi ulterior inscripţionate pe un card blank – rezultând

astfel cardul clonat (falsificat). Astfel, chiar dacă actul în sine nu se înscrie în sfera acţiunii

prevăzute de norma de incriminare – art. 24 alin. 1 făcând trimitere doar la acţiunea

de falsificare – nu se poate aprecia doar în baza acestui considerent că ne aflăm în prezenţa

unui simplu act de pregătire. Aceasta deoarece, aşa cum bine s-a subliniat în doctrină (F.

Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generală, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p.

613 şi nota de subsol nr. 3), există acte de executare ce necesită privite ca o tentativă deşi nu

se pliază în mod perfect peste acţiunea cerută de norma de incriminare. Exemplul cel mai

potrivit este cel al furtului, unde acţiunea avută în vedere de norma de incriminare este cea

de luare şi unde se acceptă faptul că pătrunderea în încăpere ori deschiderea seifului este

susceptibilă să atragă încadrarea faptei ca fiind o tentativă (ibidem).

Pe de altă parte, nu putem accepta opinia conform căreia acest comportament este unul

univoc. S-a susţinut în acest sens faptul că actul supus discuţiei este unul de executare din

moment ce relevă în mod evident şi univoc intenţia de falsificare a cardului bancar. Fără a

respinge anumite ipoteze în care această intenţie ar putea fi evidenţiată prin prisma

probatoriului administrat, considerăm că un asemenea răspuns nu poate fi oferit în baza unei

analize in abstracto. Susţinem acest punct de vedere din simplul motiv că, agentul ar putea

urmări nu falsificarea instrumentului de plată electronică, ci doar copierea datelor în vederea

folosirii lor ulterioare în lipsa unei transcrieri pe un card blank (de exemplu, pentru efectuarea

unor plăţi online).

De asemenea, necesită observat faptul că actul relevant în contextul consumării infracţiunii

prevăzute de art. 24 alin. 1 este acela de transcriere (copiere) a datelor pe un card blank.

Această fază, chiar dacă se poate afla într-un raport cu copierea datelor de pe cardul original

în memoria skimmer-ului, nu implică în mod necesar singura posibilitate de comitere a

infracţiunii. Am putea discuta în acest sens şi despre o falsificare prin transcrierea unor date

obţinute în urma unei fraude informatice. Mai mult decât atât, suntem de părere că simpla

poziţionare a skimmer-ului în fanta bancomatului nu reprezintă un act îndreptat în mod

nemijlocit spre consumarea infracţiunii. Pentru aceasta este nevoie de un alt act esenţial –

copierea datelor în memoria skimmer-ului – urmat de clonarea propriu-zisă a cardului.

În baza tuturor acestor considerente, considerăm că teza actelor preparatorii nu este una

lipsită de plauzibilitate.

BIBLIOGRAFIE:

1. Dobrinoiu V., Noul Cod penal comentat, partea speciala, editia a doua revizuita si

adaugita, editura Universul Juridic, Bucuresti, 2012.

2. Noul cod penal.

3. http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-311

4. http://www.penalmente.eu/2012/08/13/tribunalul-bucuresti-tentativa-la-falsificarea-

de-instrumente-de-plata-electronica-montarea-de-dispozitive-destinate-citirii-

informatiilor-de-identificare-ale-cardurilor-bancare/