Audit Public Suport de Curs Maria Costache

7/25/2019 Audit Public Suport de Curs Maria Costache

1/107

SUPORT DE CURS

AUDIT PUBLIC

AUTOR :

CONF.DR.EC. MARIA COSTACHE

1


2/107

CAPITOLUL 1. Introducere

1.1.Dimensiunea istorica si culturala a auditului

Termenul de auditprovine din limba latina de la cuvintul audit-auditare cu

semnificatia ,,a asculta, dar despre audit se vorbeste de pe vremea asirienilor,egiptenilor,

din timpul domniei lui Carol cel Mare sau a lui Eduard I al Angliei. tili!area termenului de audit in acceptiunea folosita in pre!ent este relativ

recenta si se plasea!a in perioada cri!ei economice din 1"#" din $tatele nite ale

Americii, cind recesiunea economica afecta intreprinderile.Acestea trebuia sa plateascasume considerabile pentru auditorii interni care efectuau certificarea conturilor tuturor

intreprinderilor cotate la bursa.

Marile intreprinderi americane foloseau serviciile oferite de cabinete de audite%tern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile si bilanturile

contabile si de a certifica situatiile financiare anuale.&entru a-si indeplini atributiile,

cabinetele de audit efectuau o serie de lucrari pregatitoare de spcialitate si anume'

inventarierea patrimoniului, inspectia conturilor,verificarea soldurilor, diferite sonda(e,etc, fapt ce a determinat cresterea semnificativa a costurilor auditarii.

Intreprinderile au inceput sa-si organi!e!e propriile compartimente de audit

intern, mai cu seama pentru reducerea c)eltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilorpregatitoare din interiorul entitatii, iar pentru reali!area activitatii de certificare au apelat

in continuare la cabinete de audit e%tern, care aveau dreptul la o supervi!are a activitatii

intreprinderilor.&entru a se face distinctie intre auditorii cabinetelor de audit e%tern si ceidin cadrul intreprinderii supuse auditului, primii au fost numiti auditori externiiar cei

din urma auditori interni.

$c)imbarile intervenite au fost benefice, deoarece auditorii e%terni nu isi mai incepactivitatea de la !ero ci pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care adauga

constatari noi re!ultate prin aplicarea procedurilor specifice, certificind apoi conturile

organi!atiei auditate.

Cu timpul auditorii e%terni au renuntat sa mai efctue!e actiuni de inventariere side inspectare a conturilor clientilor si au inceput sa reali!e!e anali!e, comparatii si sa

(ustifice cau!ele esecurilor, sa dea consultatii si solutii pentru cei care erau responsabili

de activitatea intreprinderii. Astfel s-au stabilit obiective, instrumente, te)nici si sistemede raportare distincte pentru auditorii interni comparativ cu auditorii e%terni.

Dupa trecerea cri!ei economice, auditorii au fost utili!ati in continuare, ca urmare a

faptului ca acestia dobindisera cunostintele necesare si foloseau te)nici si instrumentespecifice domeniului financiar contabil.In timp ,ei au largit mereu domeniul de apicare a

auditului si i-au modificat obiectivele a(ungindu-se la ideea necesitatii e%istentei unei

functii a activitatii de audit intern in interiorul organi!atiilor.

*ecesitatea auditorilor interni si rolul acestora a crescut continuu si a fost unanimacceptate, motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organi!a si de a-si

standardi!a activitatile practice.Astfel, in anul 1"+1 s-a creat in rlando-lorida $A

Institutul Auditorilor Interni care a fost recunoscut international.lterior a aderat Marearitanie iar apoi $uedia , *orvegia, Danemarca si alte state.In Anglia si ranta , functia

de audit intern s-a instituit la inceputul anilor /0 .

In conclu!ie, se poate spune ca auditul a evoluat in timp de la o verificare e%)austivaa tran!actiilor in vederea detectarii fraudelor, catre o verificare prin sonda(, in scopul

e%primarii de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost

#


3/107

intocmite sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de

raporatre financiara identificat.

1.#.Conte%tul general privind reglementarea si coordonarea auditului intern in

2omania.

In 2omania, introducerea auditului intern este de data relativ recenta,incadrindu-se in efortul general de moderni!are a managementului financiar atit in

sectorul privat, cit si in cel public. 2omania s-a inscris in acest proces initial, prin

elaborarea 3 nr. 11"41""" privind auditul intern si controlul financiar preventiv. Cutoate ca aparitia 3 nr. 11"41""" nu a corespuns pe deplin cerintelor noului concept de

audit intern, aceasta a repre!entat un pas important.

A urmat o perioada de studiu a modului de abordare a problematicii de celelaltetari candidate, de cerintele Comisiei Europene, de buna practica a unor tari membre si a

evolutiei conceptului de audit intern pe plan international.

Aparitia 5egii 06#4## privind auditul public intern si rdonanta 3uvernului nr.

764#+ pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern areglementat auditul intern la entitatile publice cu privire la formarea si utili!area

fondurilor publice si administrarea patrimoniului public, ca activitate functional

independenta si obiectiva.5egea include urmatoarele categorii de entitati publice'autoritatea publica, institutia publica, regia autonoma,compania sau societatea nationala,

societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ teritoriala este actionar

ma(oritar si care are personalitate (uridica. Auditul public intern este definit ca fiind' actiitatea !unctiona" inde#endenta $i

o%iectia& care da a$i'urari $i con$i"iere conducerii #entru %una ad(ini$trare a

enituri"or $i c)e"tuie"i"or #u%"ice& #er!ectionind actiitati"e entitatii #u%"ice* a+uta

entitatea #u%"ica $a i$i inde#"inea$ca o%iectie"e #rintr,o a%ordare $i$te(atica $i

(etodica& care ea"uea-a $i i(%unatate$te e!icienta $i e!icacitatea $i$te(u"ui de

conducere %a-at #e 'e$tiunea ri$cu"ui& a contro"u"ui $i a #roce$e"or de ad(ini$trare.

Auditul intern al entitatilor economice din domeniul privat este reglementat prin5egea nr. 06#4## pentru aprobarea 3 nr. 6841""", republicata, privind activitatea de

audit financiar,3 nr.764#+,M& *2.794#7,M& nr.+#74#+..

2omania are in acest moment un cadru normativ adecvat, acceptat de ComisiaEuropeana si armoni!at cu sistemele similare din tarile candidate.

1.7. biectivele si sfera de activitate a auditului public intern biectivele auditului public intern, conform art. 7 din lege, sunt'

-asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile

entitatii publice

-spri(inirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica simetodica, prin care se evaluea!a si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere

ba!at pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

$fera auditului public intern cuprinde' -activitati financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din

momentul constituirii anga(amentelor pina la utili!area fondurilor de catre beneficiarii

finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta e%terna: -constituirea veniturilor publice, respectiv autori!area si stabilirea titlurilor de creanta,

precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora:

7


4/107

-administrarea patrimoniului public, precum si vin!area, ga(area, concesionarea sau

inc)irierea de bunuri din domeniul privat sau public al statului ori al unitatiloradministrativ-teritoriale:

-sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele

informatice aferente.

biectivele specifice ale auditului intern pentru entitatile economice din sectorulsau domeniul public vor avea la ba!a un cadru comun elaborat de Minoisterul inantelor

&ublice si Camera Auditorilor inanciari din 2omania.

+


5/107

CAPITOLUL . Con$ideratii a$u#ra or'ani-arii

#.1.rgani!area auditului intern

Auditul intern este organi!at din punct de vedere structural astfel'

a; Comitetul pentru Audit &ublic Intern


6/107

-anali!ea!a acordurile de cooperare intre auditul intern si cel e%tern referitoare

la definirea conceptelor si la utili!area standardelor in domeniu, sc)imbul de re!ultate dinactivitatea propriu-!isa de audit, precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor:

-avi!e!a numirea si revocarea directorului general al CAA&I.

b; nitatea Centrala de Armoni!are pentru Auditul &ublic Intern


7/107

la ordonatorii de credite ai bu!etelor locale care deruleaza un bu!et anual de pina la

nivelul ec&ivalentului in lei a '((((( EU)* pe o perioada de + ani consecutiv

a; Compartimentul de audit public intern se organi!ea!a astfel'

conducatorul institutiei publice sau, in ca!ul altor entitati publice, organul de

conducere colectiva are obligatia instituirii cadrului organi!atoric si functionalnecesar desfasurarii activitatii de audit public intern:

la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul

public intern se limitea!a la auditul de regularitate si se efectuea!a de catre

compartimentele de audit public intern ale Ministerului inantelor &ublice:

conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate in coordonare sau sub

autoritatea altei entitati publice, stabileste si mentine un compartiment functional de

audit public intern cu acordul entitatii publice superioare: daca acest acord nu se da,auditul entitatii respective se efctuea!a de catre compartimentul de audit public intern

al entitatii publice care a decis aceasta.

Compartimentul de audit public intern se constituie in subordinea directa a

conducerii entitatii publice si, prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat in elaborareaprocedurilor de control intern si in desfasurarea activitatilor supuse auditului public

intern.

Conducatorul compartimentului de audit public intern este functionar public dincategoria II ,,functii publice de conducere >,clasa I ?studii superioare de lunga durata

absolvite cu diploma de licenta.

*umirea acestuia se face de catre top-managerul institutiei cu avi!ul CAA&I:pentru entitatile publice subordonate, respectiv aflate in coordonare sau sub autoritatea

altei entitati publice, numirea sau destituirea se face cu avi!ul organului ierar)ic superior.

&rin rdinul nr. 60"4#7 al ministrului finantelor publice a fost stabilita procedurade avi!are a numirii4destituirii sefilor compartimentelor de audit public intern din

entitatile publice. &entru avi!area numirii sefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul

entitatilor publice, candidatii vor trimite in plic la nitatea Centrala de Armoni!are pentruAuditul &ublic Intern4organul ierar)ic superior o documentatie care trebuie sa cuprinda

urmatoarele documente'

-curriculum vitae: -minim # scrisori de recomandare:

-o lucrare de conceptie privind organi!area si e%ercitarea auditului public intern in

entitatea respectiva: -o declaratie privind respectarea prevederilor art. #. alin


8/107

Comisia acorda un avi! nefavorabil in ca!ul in care se obtine calificativul slab,

respectiv favorabil pentru calificativele bine si foarte bine. Avi!ul comisiei se transmite conducerii entitatii publice in termen de 8 !ile de la

data sustinerii interviului.

Dupa obtinerea avi!ului favorabil, numirea sefului compartimentului de audit public

intern se face de catre conducatorul entitatii publice respective, in conformitate cuprevederile legale referitoare la organi!area si desfasurarea concursurilor4e%amenelor

pentru ocuparea acestor functii.In ca!ul in care avi!ul este nefavorabil, candidatul

respectiv nu poate participa la concursul4e%amenul organi!at pentru ocuparea acesteifunctii.

$eful structurii de audit public intern este un manager din linia de mi(loc-

MIDD5E MA*A3E2-avind rolul de informare a top-managerului despre re!ultateleobtinute ca urmare a implementarii deci!iilor anterioare si mai ales asupra modului de

gestionare a riscurilor asociate activitatii desfasurate.El are si rolul de consiliere a top-

managerului si de a-i facilita acestuia tinerea,,under control a intregii activitati.

&rincipalele atributii ale conducatorului compartimentului de audit public internsunt'

a; raspunde de activitatea structurii pe care o coordonea!a si asigura indeplinirea la

timp si in bune conditii a obiectivelor activitatilor si operatiunilor care au fost cuprinse inplanul structurii de audit public intern si a tematicilor elaborate si transmise de organul

ierar)ic superior:

b; dispune masuri operative si raspunde in fata conducerii directiei generalepentru indeplinirea in bune conditii a sarcinilor de serviciu:

c; organi!ea!a munca in cadrul structurii pentru asigurarea reali!arii la termen a

tuturor lucrarilor in conditiile preva!ute de lege:d; raportea!a periodic conducerii organului ierar)ic superior despre problemele

deosebite si re!ultatele activitatii si propune masurile necesare pentru imbunatatirea

acesteia:

e; stabileste masuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale a auditorilor dinsubordine:

f; evaluea!a performantele individuale ale personalului:

g; raspunde in fata conducerii organului ierar)ic superior de indeplinireaatributiilor ce revin structurii de audit public intern.

Deci!iile necesita eforturi de gindire al managerilor de la orice nivel pentru a alege

varianta cea mai buna prin care sa se atinga optimul obiectivelor entitatii.&entru a puteaopta pentru o deci!ie sau alta, managerul trebuie sa ia in considerare o serie de

preconditii, si anume'

-determinarea decala(ului dintre obiectivele entitatii si starea de fapt:

-evaluarea impactului pe care decala(ul inregistrat il va avea asupra evolutieiviitoare a entitatii:

-stabilirea gradului de vulnerabilitate pe care entitatea il are in fata decala(ului:

-motivarea inlaturarii decala(ului cu efecte negative asupra situatiei entitatii sireali!area unei imagini po!itive a acesteia.

Deci!iile sefului structurii de audit public intern au efecte doar in interiorul

structurii de audit, fiind deci!ii de natura interna.Acestea sunt' -deci!ii de rutina-cind stabileste scopurile pentru care organi!ea!a misiunile de

audit, formarea ec)ipelor de auditori

9


9/107

-deci!ii adaptive-presupun un anumit grad de incertitudine in privinta aparitiei

unor fenomene sau stari preconi!ate-cind optea!a pentru anumite obiective ale tematicilordetaliate ale misiunilor de audit

-deci!ii inovative-sunt mai putin frecvente, apar cel putin o data pe an la

intocmirea planului de audit pentru anul urmator.5a intoc%mirea lui, seful structurii de

audit efectuea!a o anali!a detaliata a riscurilor, ca! in care stabileste criteriile de precierea riscurilor.

Exemplu: In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA" structura de audit

public intern este or!anizata sub %orma de birou avind in sc&ema de personal un numar

de sase posturi"ocupate in totalitate "din care un post de se% birou si cinciposturi de auditori

Biroul Audit Public Intern este structura independenta in directa subordonare a

directorului executiv iar prin atributiile pe care le exercita nu este implicat in elaborarea

procedurilor de control intern si in des%asurarea activitatilor pe care in mod potential lepate audita

,a nivel ierar&ic superior$Biroul audit public intern din cadrul Directiei Generale

a Finantelor Publice AAAA este subordonat metodolo!ic Directiei de Audit Intern dincadrul -inisterului Finnantelor Publice

.e%ul Biroului audit public intern a %ost numit de catre directorul executiv a

Directiei Generale a Finantelor Publice AA$ /asaud in con%ormitate cu procedurastabilita prin *rdinul nr01234((+ al ministrului %inantelor publice de avizare a numirii

se%ilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice si in con%ormitate cu

prevederile le!ale re%eritare la or!anizarea si des%asurarea concursurilor pentru

ocuparea acestei %unctii

unctia de auditor intern este incompatibila cu e%ercitarea acestei functii ca

activitate profesionala orientata spre profit sau recompensa. Aributiile compartimentelor de audit public intern sunt urmatoarele'

-elaborea!a norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara

activitatea, cu avi!ul CAA&I, iar in ca!ul entitatilor publice subordonate, respectivaflate in coordonarea sau sub autoritatea altei entitati publice, cu avi!ul acesteia:

-elaborea!a proiectul planului anual de audit public intern:

-efectuea!a activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele demanagement financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu

normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate:

-informea!a CAA&I despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul

entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora: -raportea!a periodic asupra constatarilor, conclu!iilor si recomandarilor re!ultate

din activitatile sale de audit:

-elaborea!a raportul anual al activitatii de audit public intern: -in ca!ul identificarii unor iregularitati sau posibile pre(udicii, raportea!a imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate:

-verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privindconduita etica in cadrul compartimentelor de audit intern din entitatile publice

"


10/107

subordonate, aflate in coordonare sau sub autoritate si poate initia masurile corective

necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice in cau!a.

#.#.Tipurile de audit intern

In 2omania, legea prevede urmatoarele tipuri de audit public intern audit de

regularitate, audit de sistem si auditul performantei. -auditul de regularitate-repre!inta e%aminarea actiunilor asupra efectelor

financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul

respectarii anamblului principiilor,regulilor procedurale si metodologice care le suntaplicabile. $e mai numeste si audit de conformitate pentru ca se observa atit regularitatea

in raport cu regulile interne ale entitatii cit si conformitatea cu dispo!itiile legale si

reglementare. -auditul de sistem-repre!inta o evaluare de profun!ime a sistemelor de conducere

si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functionea!a economic, eficace si

eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea

acestora: -auditul performantei-e%aminea!a daca criteriile stabilite pentru implementarea

obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea re!ultatelor si

aprecia!a daca re!ultatele sunt conforme cu obiectivele.

#.7.Desfasurarea auditului intern

Auditul intern la entitatile publice se efectuea!a de catre compartimentul deaudit public intern, care evaluea!a daca sistemele de management si de control intern sunt

transparente si conformecu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si

eficacitate. Auditul intern se e%ercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate

publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si

utili!area fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern auditea!a cel putin o data la trei ani, faraa se limita la acestea, urmatoarele'

-anga(amente bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de

plata, inclusiv din fondurile comunitare: -platile asumate prin anga(amente bugetare si legale, inclusiv din fondurile

comunitare:

-vin!area, ga(area,concesionarea sau inc)irierea de bunuri din domeniul privatal statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale:

-concesionarea sau inc)irierea de bunuri din domeniul public al statului ori al

unitatilor administrativ ?teritoriale:

-constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autori!are si stabilire atitlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora:

-alocarea creditelor bugetare:

-sistemul contabil si fiabilitatea acestuia: -sistemul de luare a deci!iilor:

-sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de

sisteme: -sistemele informatice.

Misiunile de audit public intern se reali!ea!a pe ba!a de plan.

1


11/107

&roiectul planului de audit public intern se elaborea!a de catre compartimentul de

audit public intern, pe ba!a evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati,programe, proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducatorului

entitatii publice, prin consultare cu entitatile publice ierar)ic superioare, tinind seama de

recomandarile Curtii de Conturi.

Conducatorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit publicintern.

Auditorii interni desfasoara audituri ad-)oc, respectiv misiuni de audit public

intern cu caracter e%ceptional, necuprinse in planul anual de audit public intern. In reali!area misiunilor de audit, auditorii interni isi desfasoara activitatea pe

ba!a de ordin de serviciu, emis de seful compartimentului de audit public intern , care

prevede in mod e%plicit scopul, obiectivele, tipul si durata auditului public intern, precumsi nominali!area ec)ipei de auditare.

&rincipalele obiective ale misiunilor de audit public intern sunt'

-asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele,

regulamentele si legile-auditul de regularitate: -evaluarea de profun!ime a sistemelor de conducere si de control intern in scopul

inlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatii publice-auditul de sistem:

-e%aminarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilitede entitatea publica in conditiile utili!arii criteriilor de economicitate, eficienta si

eficacitate- auditul performantei.

biectivele misiunii sunt enunturile elaborate de auditori prin care isi definescceea ce si-au preva!ut a reali!a in timpul misiunii.

Compartimentul de audit public intern notifica structura care va fi auditata cu 18

!ile inainte de declansarea misiunii de audit, iar notificarea va cuprinde scopul,principalele obiective si durata misiunii de audit.

Compartimentul de audit public intern notifica de asemenea tematica in detaliu,

programul comun de cooperare, precum si perioadele in care se reali!ea!a interventiile la

fata locului, conform normelor metodologice. Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile, inclusiv la cele e%istente

in format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele preci!ate

in ordinul de serviciu. &ersonalul de conducere si de e%ecutie din structura auditata are obligatia sa ofere

documentele si informatiile solicitate, in termenele stabilite precum si tot spri(inul

necesar desfasurarii in bune conditii a auditului public intern. Auditorii interni pot solicita date, informatii si copii ale documentelor, certificate

pentru conformitate de la persoanele fi!ice si (uridice aflate in legatura cu structura

auditata, iar acestea au obligatia de-a le pune la dispo!itie la data solicitata.Auditorii

interni pot efectua la aceste persoane fi!ice si (uridice orice fel de reverificari financiaresi contabile legate de activitatile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor

fi utili!ate pentru constatarea legalitatii si a regularitatii activitatii respective.

2epre!entantilor autori!ati ai Comisiei Europene si ai Curtii Europene de Conturili se asigura drepturi similare celor preva!ute pentru auditorii interni, cu scopul prote(arii

intereselor financiare ale niunii Europene .Acestia trebuie sa fie imputerniciti in acest

sens printr-o autori!atie scrisa care sa le ateste identitatea si po!itia, precum si printr-undocument care sa indice obiectul si scopul controlului sau al inspectiei la fata locului.

11


12/107

ri de cite ori in efectuarea auditului intern sunt necesare cunostinte de stricta

specialitate, conducatorul compartimentului de audit public intern, poate decide asupraoportunitatii contractarii de servicii de e%perti!a sau consultanta din afara entitatii

publice.

5a sfirsitul fiecarei misiuni de audit , auditorii interni elaborea!a un proiect al

raportului de audit intern care va cuprinde cadrul general, obiectivele, constatarile,conclu!iile si recomandarile si va fi insotit de documente (ustificative.

&roiectul raportului de audit public intern se inaintea!a la structura auditata, care

in ma%imum 18 !ile de la primirea raportului, transmite punctele sale de vedere cu privirela constatarile si recomandarile auditorilor.

Compartimentul de audit public intern, in termen de 1 !ile de la primirea

punctelor de vedere, organi!ea!a reuniunea de conciliere cu structura auditata, in cadrulcareia anali!ea!a constatarile si conclu!iile in vederea acceptarii recomandarilor

formulate.

$eful compartimentului de audit public intern transmite raportul de audit intern

finali!at, impreuna cu re!ultatele concilierii,conducatorului entitatii publice care aaprobat misiunea,pentru anali!a si avi!are.5a institutia publica mica, raportul de audit

intern este transmis spre avi!are conducatorului acesteia.Dupa avi!are, recomandarile

cuprinse in raportul de audit intern vor fi communicate structurii auditate. $tructura auditata informea!a compartimentul de audit public intern asupra

modului de implementare a recomandarilor si intocmeste un calendar al implementarii.

$eful compartimentului de audit public intern informea!a CAA&I sau organul ierar)icsuperior, dupa ca!, despre recomandarile care nu au fost avi!ate si care trebuie sa fie

insotite de documentatia de sustinere.

Compartimentul de audit public intern verifica si raportea!a CAA&I sauorganului ierar)ic superior, dupa ca! asupra progreselor inregistrate in implementarea

recomandarilor.

#.+.$tatutul, numirea, obligatiile si interdictiile auditorilor interni Auditorii interni care sunt functionari publici au drepuri , obligatii si

incompatibilitati preva!ute de $tatutul functionarilor publici.

*umirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorulentitatii publice, respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avi!ul

conducatorului compartimentului de audit intern.

Exemplu'

In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA numirea auditorilor

interni dupa aparitia ,e!ii 10434((4 privind auditul public intern" s$a %acut in

con%ormitate cu prevederile art'5 din ,e!e Procedura s$a derulat ast%el: Pentru acordarea avizului" in vederea numirii auditorilor interni" se%ul structurii

de audit public intern a analizat dosarele de inscriere depuse de candidati si a avut

consultari directe cu acestia cu 6 zile inainte de data sustinerii concursului7otodata"candidatii au %ost supusi unui test practic privind cunostinte de operare pe

calculatorDosarele de inscriere au %ost analizate din punct de vedere a existentei tuturor

elementelor necesare:declaratiile privind respectarea prevederilor art4( alin 8'9 din,e!ea privind auditul public intern re%eritare la incompatibilitatile auditorilor interni"

precum si doua scrisori de recomandare

1#


13/107

In urma acordarii avizului %avorabil"de catre se%ul biroului audit public intern"

numirea in %unctie a auditorilor interni s$a %acut de catre conducatorul Directiei

Generale aFinantelor Publice in urma participarii acestora la concursul or!anizatpentru ocuparea acestor %unctii

&entru auditorii interni care nu sunt functionari publici, selectarea, stabilireadrepturilor si obligatiilor se fac in concordanta cu regulamentele proprii de

functionare a entitatii publice, precum si cu prevederile legale in vigoare.

Auditorii interni au un nivel de salari!are corespun!ator ierar)iei acestei functiiin cadrul sistemului de salari!are a functionarilor publici si totodata beneficia!a de un

spor pentru comple%itatea muncii de #8 =, aplicat la salariul de ba!a brut lunar.

Auditorii interni trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv siindependent, cu profesionalism si integritate atit potrivit $tatutului functionarilor publici

cit si potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern.

&entru actiunile lor intreprinse cu buna credinta in e%ercitarea atributiilor si in

limita acestora, auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie. Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au

constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern.

Auditorii interni sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul publicintern desfasurat la o entitate publica.

2aspunderea pentru masurile luate in urma anali!ei recomandarilor pre!entate in

rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice. Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a

auditorului intern.

Codul privind conduita etica a auditorului intern repre!inta un ansamblu deprincipii si reguli de conduita care guvernea!a activitatea auditorilor interni.Are scopul de

a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incit acesta sa-si

indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios

indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce pre(udiciiinstitutiei saub autoritatii publice in care isi desfasoara activitatea.

2eali!area scopului mentionat presupune indeplinirea urmatoarelor obiective ale

profesiei de auditor intern'

performanta-presupune desfasurarea unei activitati la cei mai ridicati parametri, in

scopul indeplinirii cerintelor interesului public,in conditii de economicitate,

eficacitate si eficienta:

profesionalismul-presupune e%istenta unor capacitati intelectuale si e%periente

dobindite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun

tuturor auditorilor interni:

calitatea serviciilor-presupune reali!area sarcinilor cu obiectivitate, siguranta sionestitate:

increderea-in indepliniurea sarcinilor de serviciu auditorii interni trebuie sa

promove!e cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si in cadrulprofesiei, iar spri(inul si cooperarea profesionala, ec)ilibrul si corectitudinea sunt

elemente esentiale ale profesiei de auditor intern, deoarece increderea publica si

respectul de care se bucura un auditor intern repre!inta re!ultatul reali!arilorcumulative ale tuturor auditorilor interni:

17


14/107

conduita-presupune ca auditorul intern sa aiba o conduita ireprosabila atit pe plan

profesional cit si personal.

credibilitatea-informatiile furni!ate de opiniile si rapoartele auditorilor interni sa fie

fidele realitatii si de incredere.

In desfasurarea activitatii, auditorii interni au obligatia sa respecte urmatoarele

principii fundamentale si reguli de conduita ' 1.Integritatea- auditorul sa fie corect, onest, si incoruptibil, integritatea fiind

suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului.

2eguli de conduita' -e%ercitarea profesiei cu onestitate,buna credinta si responsabilitate:

-respectarea legii si actionarea in conformitate cu cerintele profesiei:

-respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii: -se inter!ice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si

anga(amente care discreditea!a profesia de auditor intern sau entitatea publica din care

face parte. #.Independenta si obiectivitatea-auditorii interni au obligatia'

-

sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti in tratarea problemeloraflate in anali!a:

- sa fie independenti si impartiali in teorie si in practica:- sa nu se implice in acele activitati in care au un interes legitim4intemeiat:

- sa manifeste obiectivitate si impartialitate in redactarea precisa si obiectiva a

rapoartelor:- sa formule!e in rapoarte conclu!ii si opinii ba!ate e%clusiv pe documentele

obtinute si anali!ate conform standardelor de audit:

- sa foloseasca toate informatiile utile primite de la entitatea auditata si din altesurse

-sa anali!e!e punctele de vedere e%primate de entitatea auditata si, in functie de

pertinenta acestora, sa formule!e opiniile si recomandarile proprii -sa faca o evaluare ec)itabila a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fieinfluentati de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriilor opinii.

2eguli de conduita'

$e inter!ice auditorilor interni' -sa se implice in activitati sau in relatii care ar putea sa fie in conflict cu

interesele entitatii publice si care ar putea afecta si evaluarea obiectiva:

-sa asigure unei entitati auditate alte servicii decit cele de audit si consultanta: -sa primeasca in timpul misiunii lor, din partea celui auditat, avanta(e de natura

materiala sau personala care ar putea sa afecte!e obiectivitatea lor:

-auditorii interni sunt obligati sa pre!inte in rapoartele lor orice documente sau

fapte cunoscute de ei, care in ca! contrar ar afecta activitatea structurii auditate7. Confidentialitatea.

Auditorii interni sunt obligati sa pastre!e confidentialitatea in legatura cu

faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta in e%ecutarea atributiilorlor. Este inter!is ca auditorii interni sa utili!e!e in interes personal sau in beneficiul unui

tert informatiile dobindite in e%ercitarea atributiilor de serviciu: in ca!uri e%ceptionale

auditorii interni pot furni!a aceste informatii numai in conditiile e%pres preva!ute denormele legale in vigoare.

1+


15/107

2eguli de conduita'

-$e inter!ice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute in cursulactivitatii lor in scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori in

detrimentul obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.

+.Competenta profesionala

Auditorii interni sunt obligati sa isi indeplineasca atributile de serviciu cuprofesionalism, competenta, impartialitate si la standardele internationale, aplicind

cunostintele,aptitudinile si e%perienta dobindite.

2eguli de conduita. Auditorii interni au obligatia'

-sa se comporte intr-o maniera profesionala, in toate activitatile pe care le

desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate inindeplinirea atributiilor de serviciu

-sa se anga(e!e numai in acele misiuni in care au cunostintele, aptitudinile si

e%perienta necesare:

-sa utili!e!e metode si practici de cea mai buna calitate in activitatile pe care lereali!ea!a. In desfasurarea auditului si in elaborarea rapoartelor auditorii interni au

datoria de a adera la postulatele de ba!a si la standardele de audit general acceptate:

-sa isi imbunatateasca in mod continuu cunostintele, eficienta si calitateaactivitatii lor:

-sa aiba un nivel corespun!ator de studii de specialitate, pregatire si e%perienta

profesionala elocvente: -sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe in mod continuu de

cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale.

8.*eutralitatea politica Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, in scopul

indeplinirii in mod impartial a activitatilor.In acest sens, ei trebuie sa isi mentina

independenta fata de orice influente politice. Auditorii interni in au obligatia ca in

e%ercitarea atributiilor cele revin sa se abtina de la e%primarea sau manifestareaconvingerilor lor politice.

Auditorii interni au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale.In acest

sens,seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publiceva asigura conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata in acest scop

fiind de minimum 18 !ile pe an.

Exemplu:

Pentru anul 4((6" se%ul biroului audit public intern din cadrul DGFP AAAA a

alocat un numar de 44 zile pre!atirii pro%esionale pentru %iecare auditor intern"

structurate dupa cum urmeaza: $'4 zile pentru sustinerea de tot atitea teme de cite un auditor intern si participarea

tuturor auditorilor la dezbateri pe mar!inea acestora

$'( zile pre!atire pro%esionala individuala Pro!ramul elaborat pentru anul 4((6 a cautat sa contribuie la eliminarea

slabiciunilor incepind cu contextul metodolo!ic" sa asi!ure cunoasterea si intele!erea

acestuia"continuind cu realizarea pro!ramelor individuale de pre!atire pro%esionala aauditorilor" in ideea cresterii de ansamblu a calitatii activitatii des%asurate in cadrul

biroului

18


16/107

Pro!ramul a %ost ast%el conceput incit prin obiectivele continute sa o%ere

posibilitatea auditorilor interni de a$si consolida cunostintele teoretice si practice in

domeniile in care s$a constatat ca exista carente Evaluarea cunostintelor pro%esionale ale auditorilor in urma parcur!erii

pro!ramelor de pre!atire se va concretiza in e%ectuarea la s%irsitul anului a testarii

cunostintelor "precum si in evaluarea %inala prin intocmirea raportului de evaluarepentru %ecarei auditor intern

&ersoanele care sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea inclusiv aiconducatorului entitatii publice nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitaiti

publice. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectue!e misiuni de audit public intern la

o structura sau entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patruleainclusiv ai conducatorului acesteia sau ai membrilor organului de conducere colectiva.

Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe

care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de

control intern ale entitatilor publice. Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor

finantate integral sau partial de niunea Europeana nu trebuie implicati in auditarea

acestor programe. Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinte!e misiuni de audit public intern

in sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod,

decit dupa trecerea unei perioade de trei ani.Auditorii interni care se gasesc in una dinsituatiile preva!ute anterior au obligatia de a-i informa de indata, in scris, pe conducatorul

entitatii publice si seful structurii de audit public intern.

CAPITOLUL /. Or'ani-area (uncii

10


17/107

7.1.Carta de audit

Carta de audit este documentul constitutiv al functiei de audit interndestinat sa o pre!inte si sa o faca cunoscuta personalului institutiei publice.

Carta este considerat un document important drept pentru care obligativitatea

e%istentei sale este stipulata de prima dintre *ormele &rofesionale. Conform *ormei

1,,misiunea, competenta si responsabilitatile Auditului intern trebuie sa fie definiteformal intr-o carta.*orma 11 preci!ea!a continutul minim al cartei care trebuie'

-sa defineasca po!itia structurii de audit in cadrul institutiei publice:

-sa autori!e!e accesul la documentele, persoanele si bunurile necesare buneie%ecutii a auditorilor:

-sa defineasca sfera de acoperire a misiunilor de audit.

Acest document poate avea continut si forme diferite dar trebuie sa furni!e!einformatii despre minimul indispensabil astfel incit toata lumea sa fie in cunostinta de

cau!a. Cartele de audit pot contine si informatii suplimentare despre'controlul intern,

recrutarea si pregatirea profesionala a auditorilor,precum si procesul metodologic al unei

misiuni de audit. Trebuie sa e%iste un ec)ilibru perfect intre un numar prea mare de informatii care

ar descura(a lectura si un numar prea mic de informatii care nu ar furni!a elementele

necesare. $tructura model privind elementele minime ce trebuie continute in Carta auditului

intern este urmatoarea'

. A.2olul si obiectivele auditului public intern 2olul auditului intern

biectivele auditului intern

biectivele compartimentului misiunii de audit public intern

nitatea Centrala de Armoni!are pentru Auditul public intern

rgani!area audit.

public intern in Comitetul pentru Audit &ublic Intern 2omania Compartiment de audit public intern

.$tatutul compartimentului de audit public intern

Atributiile compartimentului de audit public intern

Independenta si obiectivitate

Competenta si consiinta profesionala E%ercitarea unei activitati normate

&rogramul de asigurara si imbunatatire a calitatii

Evaluarea interna Evaluarea e%terna e%ercitata de catre CAA&I

16

C. &rincipiile aplicabile compartimentului de audit public intern si auditorului


18/107

D.Metodologie

&lanul anual de audit public intern Conditiile necesare pentru reali!area misiunilor de audit public interen

Accesul auditorilor interni la informatii si documente

2elatiile cu entitatea auditata, obiectul auditului Contactarea responsabililor entitatii auditate

2eali!area interventiei la fata locului

Transmiterea re!ultatelor rmarirea misiunilor de audit

Auditorul '

are acces la toate datele in cadrul misiunii si respecta secretul profesional in ceea ce

priveste informatiile colectate

e%ercita o functie de evaluare independenta care se concreti!e!a in recomandari

respecta codul privind conduita etica semnalea!a imediat , pe linie ierar)ica, fraudele de orice tip si neregulile grave care

fac obiectul auditului

comunica re!ultatele muncii sale


19/107

fiecaruia.Manualul cuprinde, de asemenea, indicarea competentei si a libertatii de actiune

corespun!ind diferitilor membri ai compartimentului si de asemenea o copie a Cartei. Daca in cadrul compartimentului e%ista mai multe atributiuni se mai preci!ea!a si

reparti!area sarcinilor, respectiv domeniul de aplicare corespun!ator fiecarei

responsabilitati.

Manualul mentionea!a si conditiile generale de lucru ale auditorului' -orare

-dispo!itii referitoare la deplasarile profesionale si la rambursarea c)eltuielilor

-conditii materiale.

7.#.#.$pri(inirea pregatirii auditorului debutant

5a primul contact al auditorului debutant cu compartimentul de auditpublic intern, acestuia trebuie sa ii fie inminat un e%emplar al manualului.Citind acest

document, el va descoperi obiectivele si particularitatile de functionare ale

compartimentului, adica procedurile de lucru ale auditului intern.

7.#.7.tili!area ca sistem de referinta

In acest scop, manualul trebuie sa cuprinda o trecere in revista a normelor

specifice compartimentului de audit intern respectiv'-trecerea in revista a regulilor de anga(are si de gestionare a personalului,adica a

auditorilor.

5a aceasta rubrica se indica nu doar competentele necesare, ci si regulile derespectat pentru pregatirea profesionala a auditorilor'pregatire generala si pregatire

permanenta:

-regulile aplicate pentru calatorii si deplasari-este un paragraf important deoarecedeplasarile sunt numeroase pentru auditorii interni.Trebuie neaparat sa e%iste o regula pe

care sa o cunoasca toata lumea.Auditul intern trebuie sa aplice el insusi transparenta pe

care o pretinde de la altii.5a aceasta rubrica sunt preci!ate dispo!itiile privind mi(loacele

de transport cu care se calatoreste, etc. -elaborarea si revi!uirea planului- se descrie metoda aplicata de compartimentul

de audit intern pentru elaborarea planului de audit si pentru utili!area acestuia.Daca se

aplica o procedura formala de revi!uire, aceasta trebuie mentionata. -metodologia.

5a acest capitol sunt descrise particularitatile metodologice aplicate de catre

compartimentul de audit intern .Metodele aplicate trebuie sa fie alese tinind cont departicularitati si e%igente, important este ca aceeasi metoda sa fie aplicata si cunoscuta de

toti auditorii.2egulile astfel preci!ate se vor referi la'

-ordinul de misiune

-anali!a riscurilor -definirea obiectivelor

-reali!area observarilor

-pre!entarea, difu!area rapoartelor de audit si monitori!area recomandarilor -2eguli de pastrare a dosarelor de audit si documentelor de lucru

Manualul de audit trebuie sa fie pre!entat si redactat intr-o maniera pedagogica

deoarece scopul sau este de a-i a(uta pe auditorii interni in munca lor si in acelasi timp dea-i determina sa procede!e in acelasi fel.

1"


20/107

Exemplu:

Prezentei lucrari s$a anexat -anualul de audit elaborat la nivelul Biroului

Audit Public Intern din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA

7.7 Dosarele de audit si documentele de lucru

Dupa fiecare misiune de audit se intocmeste un dosar alcatuit , printre altele dincele mai semnificative documente de lucru.Acesta este dosarul documentelor de lucru.

Dosarul documentelor de lucru are o tripla (ustificare'

1.bligativitatea e%istentei unei probe-permite (ustificarea si probarea pentru ceiauditati si evental pentru terti a tuturor afirmatiilor din raportul de audit intern .Aceste

(ustificari pot fi solicitate si produse fie in timpul misiunii de audit, fie dupa audit cind o

informatie suplimentara este solicitata in timpul implementarii recomandarilor.Atit intr-un ca! cit si in altul, a dispune de un dosar complet si ordonat este o necesitate absoluta.

#.bligativitatea eficacitatii-in ca!ul auditurilor recurente, acesta permite sa se

actione!e cu eficacitate, facindu-se referire la auditul anterior'se evita pierderea timpului

cu cautarea informatiilor, acestea figurind in dosar: se pot gasi e%plicatii si (ustificari cua(utorul raportului precedent: se dispune de o ba!a de plecare pebntru o misiune

noua.Auditorul utili!ea!a aceasta mina de informatii pentru a avansa mai repede si a

actiona mai bine. 7.bligativitatea pregatirii profesionale

Consultarea unui bun dosar de audit , este pentru auditorul debutant un

instrument de pregatire profesionala e%ceptional. Auditorul poate gasi in acest dosarintrebarile pe care predecesorii sai si le-au pus, mi(loacele utili!ate pentru a raspunde la

aceste intrebari si conclu!iile pe care le-au tras In acest sens, dosarul de audit bine

conceput si bine documentat este ca un e%emplu practic al ,,g)idului de audit@@. Dosarele de audit repre!inta un fel de istorie a entitatii publice insa ele nu pot fi

considerate ca atare la infinit. Mediul se sc)imba, structurile se modifica, vocabularul

evoluea!a.Astfel, dupa citiva ani, dosarul devine depasit si , cu e%ceptia unei

obligativitati preva!ute de lege nu este necesar sa se pastre!e dosarele ,ci doar rapoartelede audit.

Continutul dosarului de audit cuprinde doua categorii de documente '

-documente descriptive' anali!e de posturi , organigrame, diagrame de circulatie adocumentelor ,etc.

-documente e%plicative' teste, re!ultatul testelor, interviuri, c)estionare, fise de

identificare si anali!a a problemelor,etc. 5a toate acestea se adauga documentele de organi!are.

rgani!area dosarelor de audit'

Indiferent cit este de simplu sau de comple% dosarul de audit nu este organi!at

conform unei norme universale. iecare entitate publica are propria sa norma.nelepreconi!ea!a o ordonare in functie de importanta documentelor ,altele in functie de

cronologie.*u e%ista o metoda preferabila alteia, insa este important sa se ramina la

metoda care a fost aleasa si deci este important sa e%iste o metoda. In ca!ul primului model, continutul acestor dosare este urmatorul'

a; Dosarul de anali!a-se constituie pe masura ce se desfasoara misiunea de audit si

cuprinde documentele de lucru e%plicative elaborate in cursul auditului si considerateutile pentru a fi pastrate' IA&, foi de interviuri, foi de lucru,stenograme ale sedintelor de

desc)idere si de inc)idere ale misiunii.Aceste documente trebuie sa fie pre!entate intr-o

#


21/107

anumita ordine.n criteriu simplu de ordonare ar putea fi ?programul misiunii care

figurea!a la inceputul dosarului, urmat imediat de ordinul de misiune. Acest dosar de anali!a este distrus si inlocuit de urmatorul dosar din momentul in

care se reali!ea!a o noua misiune pe aceeasi tema.

b; Dosarul de sinte!a-contine ultimele doua rapoarte de audit pe acelasi subiect,

notele referitoare la monitori!area si implementarea recomandarilor, toate informatiilegenerale referitoare la tema in discutie< organigrame, fisele postului etc.;

Dosarul de sinte!a face obiectul unei actuali!ari permanente inainte si dupa

misiune, pentru a include intotdeauna informatii utile si e%acte.Acest lucru inseamna caactuali!area nu trebuie sa repre!inte doar adaugarea de documente noi, dar si inlaturarea

de documente depasite si inutile.

Al doilea model, este un model de dosar,,general > in sapte parti' 1.trecerea in revista si monitori!area punctelor slabe importante constatate in

cursul misiunii

#.un e%emplar complet al 2aportului de audit

7.tabelul riscurilor +.indicatii de urmat pentru auditurile ce se vor efectua pe aceeasi tema

8.programarea si planificarea misiunii reali!ate

0.informatii generale de ba!a'-note de serviciu -organigrame si fise post

-e%trase din rapoarte de audit anterioare

6.documente de lucru Acest tip de dosar este mai complet decit precedentul in sensul ca acesta

cuprinde elemente de sinte!a dar nu se impune o actuali!are permanenta, singura

actuali!are fiind reali!ata cu oca!ia auditului urmator.In plus ar fi necesara adaugareaunui criteriu de ordonare a documentelor de lucru pentru a facilita eventualele cercetari.

ricare ar fi modelul folosit, dosarele vor fi apreciate in functie de 0 criterii

calitative'

-trebuie sa fie standardi!ate -trebuie sa permita vi!uali!area ordonarii documentelor din interior

-trebuie sa poata fi utili!ate de catre terti

-trebiue sa cuprinda totalitatea documentatiei indispensabile -trebuie sa cuprinda toate e%plicatiile necesare intelegerii

-trebuie sa faca obiectul planului de ar)ivare

*ici unul dintre aceste criterii nu trebuie sa fie subestimat: este esentialareali!area dosarelor sub toate aspectele pe care le presupune.In realitate misiunea de

audit nu se inc)eie decit atunci cind intreg dosarul de audit este in ordine si pregatit

pentru ordonare.

Documentele de lucru Documentul de lucru este suportul obligatoriu al oricarei constatari, al oricarei

observatii'auditorul nu trebuie sa se ba!e!e pe memorie, el este acela care notea!a tot.

5a fel ca si rapoartele de audit, fiecare document de lucru trebuie sa aiba unnumar de referinta care coincide cu documentele corespun!atoare dosarului de audit. De

asemenea, fiecare document de lucru trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele

indicatii'-numele entitatii publice, denumirea structurii auditate, numele auditorului sidata.

#1


22/107

Daca documentul de lucru se concreti!ea!a intr-un test, el trebuie sa indice'

obiectivul testului, obiectul testului, constatarile, conclu!iile, referina documentului, datasi numele auditorului care a reali!at testul.

In conclu!ie, documentele de lucru de calitate trebuie intotdeauna sa fie'datate si

semnate, inteligibile, adecvate ,complete.

Exemplu:

Dosarele de audit din cadrul biroului audit public intern al DGFP AAAA$ prin

in%ormatiile continute asi!ura le!atura intre sarcina de audit" interventia la %ata loculuisi raportul de audit public internDosarele stau la baza %ormularii concluziilor

auditorilor interni

Continutul dosarelor de audit este stabilit prin /ormele proprii de exercitare aauditului public intern in cadrul -inisterului Finantelor Publice aprobate prin *rdinul

ministrului %inantelor publice nr ##634((+

7ipurile de dosare sunt urmatoarele: a)Dosarul permanent-cuprinde urmatoarele sectiuni:

Sectiunea A$)aportul de audit public intern si anexele acestuia:

$ordinul de serviciu

$declaratia de independenta $rapoarte de audit public intern8intermediar" %inal" sinteza raportului de audit 9

$teste

$%ise de identi%icare si analiza a problemelor8FIAP9 $%ormularele de constatare a ire!ularitatilor

$pro!ramul interventiei la %ata loculuiSectiunea B$Administrativa:

$noti%icarea privind declansarea misiunii de audit public intern $minuta sedintei de desc&idere

$minuta sedintei de inc&idere

$minuta reuniunii de conciliere $corespondenta cu entitatea3structura auditata

Sectiunea C$Documentatia misiunii de audit public intern:

$strate!ii interne $re!uli" re!ulamente si le!i aplicabile

$proceduri de lucru

$materiale despre structura auditata8indatoriri "responsabilitati" numar dean!ajati" %isele posturilor"etc9

$in%ormatii %inanciare

$rapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit externe

$in%ormatii privind posturile c&eie3%luxuri de operatii $documentatia analizei riscului

$documentatia privind sistemul de control intern

Sectiunea D$.upervizarea si revizuirea des%asurarii misiunii de audit publicintern si a rezultatelor acesteia

$lista de supervizare a documentelor

$%isa de evaluare a misiunii de audit public intern b)Dosarul documentelor de lucru$cuprinde copii xerox a documentelor

justi%icative" extrase din acestea care trebuie sa con%irme si sa sprijine concluziile

##


23/107

auditorilor interniDosarul este indexat prin atribuirea de litere si ci%re pentru %iecare

sectiune3obiectiv de audit din cadrul Pro!ramului de audit public intern

7.+.Documentatia si alte mi(loace

Documentatia

$pre deosebire de manualul de audit-instrument de consultare permanenta,documentatia nu se consulta decit intr-o maniera aleatorie, atunci cind apare necesitatea

clarificarii in legatura cu o problema sau alta.

Distingem documentatie e%terna si documentatie interna. Documentatia e%terna cuprinde in principal lucrari si reviste speciali!ate de

audit intern.Cuprinde de asemenea documentele si revistele obisnuite din domeniul fiscal,

contabil ,(uridic, etc. Documentatia interna este aceea elaborata sau colectata de compartimentul de

audit intern, componenta principala a documentatiei interne repre!entind-o g)idurile de

audit.Ele trebuie sa e%iste pentru fiecare tema traditionala importanta a misiunii de

audit.n compartiment de audit intern debutant isi formea!a g)idurile de audit pe masurace misiunile de audit se succed.3)idul de audit este intocmit pe ba!a c)estionarului de

control intern si a programului de audit' pentru fiecare punct de control intern inventariat

in c)estionar,se mentionea!a instrumentele si mi(loacele care ar trebui sa fie utili!ate sipentru fiecare din aceste intrebari se indica riscul antrenat.3)idurile de audit astfel

concepute constituie'

-un a(utor apreciabil pentru auditori si repre!inta punctul forte al serviciilorimplementate de mult timp, acela de a dispune de aceste documente operationale:

-un mi(loc de formare si de informare pentru auditorii debutanti.

Documentatia interna mai cuprinde de asemenea' metodele si procedurile in

vigoare,organigrame, etc. Mi(loacele materiale se refera in special la utili!area informaticii ca

instrument de audit.Aceste mi(loace sunt mult mai utili!ate in tarile de!voltate , la noi in

tara e%istind doar niste inceputuri timide.Astfel,in ranta calculatorul a devenit rapidinstrumentul de ba!a al auditorului , care il utili!ea!a in principal in trei scopuri si anume'

-asistenta acordata metodologiei

-gestionarea serviciului de audit -utili!area de programe informatice de audit.

2ecurgera la un centru informatic n-a fost niciodata foarte de!voltat in cadrul

auditului intern din tarile occidentale, si asta din doua motive' &rimul este dificultatea de ,,a patrunde intr-un centru informatic pentru a

efectua sau pentru a dispune efectuarea operatiunilor in mar(a, deci neprogramate,

neobisnuite si suspecte in oc)ii unora.

Al doilea este necesitatea de a subcontracta munca, fie unui auditor

informatician competent, fie, in lipsa competentelor necesare in compartimentul de audit,c)iar informaticienilor. De aici re!ulta dificultati de intelegere si termene de reali!are

putin compatibile cu derularea planificata a unei misiuni.Totusi, un numar destul de marede auditori au acceptat aceasta idee pentru a reali!a sau pentru a incerca sa reali!e!e doua

lucruri in principal'

-sa incerce sa emita un rationament asupra bunei functionari a programelorconstruind variante de incercari si utili!indu-le pentru a efectua teste.Auditorii interni au

utili!at foarte putin aceasta metoda.In sc)imb,auditorii e%terni care dispun uneori de

#7


24/107

propriul lor centru de calcul si se interesea!a de programele traditionale de contabilitate

sau de gestiune financiara folosesc mai mult aceasta metoda.In sc)imb auditorii interni auutili!at si utili!ea!a din ce in ce mai mult programe informatice specifice

cumparate.Datorita utili!arii directe sau indirecte a acestor programe informatice,

auditorul va putea, in functie de competentele sale, sa efectue!e teste si sa identifice

erorile sau disfunctiile. Mi(loacele financiare.

ondurile necesare compartimentului de audit intern se determina plecind de la

planul de audit aprobat de conducerea entitatii publice.Din acest plan re!ulta intradevar' -efectivele de salariati si natura posturilor pe care sunt incadrati,deci bugetul pentru

remunerarea lor:

-pregatirea profesionala care trebuie sa se acorde auditorilor,pregatire profesionalaidentificata prin compararea e%igentelor solicitate de misiunile preva!ute cu profilul

auditorilor pre!enti sau viitori:

-c)eltuielile de deplasare al caror nivel va fi in functie de locurile unde se vor desfasura

auditurile preva!ute in plan si de durata acestora:-c)eltuieli pentru materiale de birou si alte documente:

-c)eltuieli pentru cumpararea unor lucrari sau pentru abonamente:

-c)eltuieli privind ac)i!itionarea de te)nica de calcul, programe informatice, etc.

#+


25/107

CAPITOLUL 0. P"ani!icarea auditu"ui intern

+.1.Conceptul de planificare a auditului

Activitatea de audit intern este o activitate planificata, proces care se

reali!ea!a pe ba!a anali!ei riscurilor asociate activitatilor si este menit sa adauge valoare

entitatii auditate. Auditorul trebuie sa planifice auditul intr-o maniera care sa asigure ca

misiunea va fi indeplinita in conditii de economicitate, eficienta, eficacitate si la termenul

stabilit. &lanificarea auditului consta in construirea unei strategii generale, dar si a

unor abordari detaliate cu privire la natura, durata si gradul preconi!at de cuprindere a

auditului. Activitatea de planificare a auditului comporta urmatoarele caracteristici'

rationalitatea-procesul de planificare si re!ultatele acestuia permit auditorului

evaluarea logica a indeplinirii sarcinilor, precum si stabilirea de obiective clare:

anticiparea-procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor in timp, astfel

incit prioritatile sa fie mai clar scoase in evidenta: coordonarea-planificarea permite coordonarea de catre institutiile de audit, atit a

politicilor de audit cu auditurile reali!ate efectiv, cit si a activitatilor desfasurate de

alti auditori sau e%perti.Activitatea de planificare depinde de marimea entitatiiauditate, comple%itatea auditului, e%perienta auditorului si gradul de cunoastere a

activitatii entitatii.

+.#.$istemul de planificare a activitatii de audit intern

&lanificarea activitatii de audit intern se reali!ea!a pe 7 nivele'

-planificarea strategica pe termen lung-are in vedere activitatea de evaluare afunctiei auditului intern a structurilor din subordine care si-au organi!at compartimente

de audit intern, odata la 8 ani, conform cadrului normativ al auditului intern: -planificare strategica pe termen mediu-are in vedere faptul ca,in conformitate

cu legea ,toate activitatile auditabile trebuie sa fie auditate cel putin o data la 7 ani.Infunctie de importanta unei activitati in cadrul entitatii, de pericolul producerii unor

evenimente sau c)iar pagube, ca si de gradul de aparitie si importanta a riscului, aceasta

poate fi cuprinsa in auditare: -planificare anuala-cuprinde misiunile ce se vor reali!a pe parcursul anului

viitor tinind cont de bugetul de timp disponibil in cadrul planului si de resursele alocate

anual.iecare misiune de audit va cuprinde obiectivele,identificarea activitatiloradiacente, orele lucrate, personalul si planificarea orara pentru activitatile si structurile

entitatii publice supuse e%aminarii.

2eali!area activitatii de planificare presupune determinarea domeniilor ma(oreale auditului. planificare incorecta sau incompleta conduce la pierderea unor activitati

purtatoare de riscuri.&ractica impune selectarea cu atentie a activitatilor din domeniile

auditabile cu risc crescut pe ba!a anali!ei riscurilor asociate acestor activitati.

Tipologia riscurilor si criteriile de evaluare a riscurilor trebuie sa fierepre!entativa si sa asigure pastrarea unei vi!iuni generale asupra ansamblului.

2iscurile ma(ore, de regula se concentrea!a spre virful organi!atiei, motiv

pentru care este recomandat sa se inceapa activitatea de planificare de sus in (os.&ornind

#8


26/107

de (os in sus, vom constata ca unele activitati se vor repeta de mai multe ori.Totusi nu se

da o solutie garantata.n element cu pondere in activitatea de planificare este intuitiaauditorilor interni.

Este esential sa se planifice auditurile pentru riscurile ma(ore, iar cele minore intr-

o mai mica masura sau deloc.

In orice planificare nu trebuie evitate structurile de IT si ac)i!itii publice caresunt in general purtatoare de riscuri.

$tandardele de audit intern recomanda ca, pentru reali!area planificarii trebuie sa

se discute cu managerul. Managerul entitatii publice este responsabil de planificareaactivitatii de audit intern si trebuie sa aprobe planul de audit intern,fara insa a-l putea

influenta pe auditorul intern in vederea necuprinderii in plan a unui domeniu de activitate

sau structura organi!atorica. In practica auditului intern se recomanda auditorilor sa-i consulte si pe oamenii

din organi!atie care au o vi!iune globala asupra activitatilor si pot sesi!a riscuri care altfel

ar scapa. Dupa stabilirea riscurilor se procedea!a la ierar)i!area lor pe nevoile de sarcini

si pentru aceasta se pleaca de la obiectivele entitatii spre a se a(unge la tintele ce trebuieatinse.

Daca volumul activitatilor auditabile pentru un an este foarte mare, se face o

selectie pentru a pastra in plan pentru auditare acele acivitati despre care putem obtineinformatii relevante. In acest ca! se va intocmi o lista noua cu activitatile auditabile in

functie de informatiile disponibile si de cei mai buni indicatori pe domenii de activitate.

In anul urmator insa , la planificarea activitatilor auditabile se va acordaprioritate activitatilor cu valoare adaugata mare, ale caror re!ultate vor fi relevante pentru

cei auditati.

In cursul e%ercitiului, ori de cite ori se modifica riscurile din cadrul entitatii,planurile anuale de audit intern trebuie sa fie adaptate si de asemenea se pastrea!a o

re!erva pentru evenimente deosebite sau nepreva!ute cum ar fi concedii de studii,

etc.precum si efectuarea de misiuni de audit ad-)oc.

In acest sens se prevede o perioada diosponibila pentru auditurile nepreva!ute,deci neplanificate si care sunt solicitate de conducatorul entitatii publice .

In practica se remarca de altfel ca aceste tipuri de audit tind sa ia amploare

deoarece noutatea situatiilor, rapiditatea evolutiilor, modificarile spectrului legislativ ducla cresterea numarului auditurilor nerecurente si deci neplanificate.

&lanificarea activitatii de audit intern trebuie sa aiba in vedere si !ilele de

pregatire profesionala ale auditorilor stabilite conform legii si !ilele de concediu deodi)na.Apoi, in afara obiectivelor obligatorii se stabilesc bugetul de timp al auditorilor si

bugetul financiar aferent activitatilor planificate.

n plan de audit intern se considera bun atunci cind acesta este testat in situatii

critice ,cind intervine o cri!a deoarece in conditii normale totul decurge bine. n plan de audit intern este apreciat corespun!ator cind 6= din bugetul de timp

este destinat activitatilor de audit intern.Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru

fiecare obiectiv sa calculam elementele de care avem nevoie si apoi, prin insumare si cuserviciile aferente sa stabilim valoarea noastra.2aportarea trebuie sa se faca avind in

vedere scopurile stabilite, modalitatile utili!ate si re!ultatele asteptate.

In activitatea de planificare tot ce se omite ramine pentru o perioada ulterioara incadrul celor trei ani stabiliti prin lege.

#0


27/107

Conform standardelor II A


28/107

In conclu!ie, continutul unui plan pre!inta, in general trei abordari ce corespund

celor trei grupuri potentiale ale misiunilor de audit.

+.7.1.Abordarea in functie de teme.

&rin definitie tema repre!inta ceea ce nu corespunde nici doar unui singur

serviciu, nici doar unei singure functii si a carei naturi merita totusi sa fie luata inconsiderare ca subiect al unei misiuni de audit specific.In cadrul acestei categorii se poate

gasi' auditul ar)ivarii, auditul contractelor, auditul securitatii, auditul comunicarii, auditul

informaticii ,etc. Aceasta abordare este deosebit de comple%a deoarece auditul unei teme

specifice permite uneori descoperirea unui punct slab al controlului intern propriu

ansamblului serviciilor sau ansamblului functiilor, pe cind in ca!ul unui audit efectuat lanivelul fiecarei unitati, subiectul nu pre!inta suficienta importanta pentru a se insista

asupra lui.

Exemplu:

* abordare a auditului in %unctie de teme ce se re!aseste in planul de audit

pe anul 4((6 al biroului audit public intern din cadrul Directiei Generale aFinantelorPublice AAAA si acesta a vizat sistemele I7 de la nivelul intre!ii Directii

.istemele in%ormatice au aplicabilitate la toate nivelele si in cadrul tuturor

serviciilor" birourilor si compartimentelor %unctionale ale DGFP si ale structurilorteritoriale

Activitatea de audit in ceea ce priveste evaluarea sistemului in%ormatic

urmareste in principal daca:

$sistemul in%ormatic indeplineste nevoile pentru pro!ramul de evidenta "urmariresi colectare a creantelor %iscale

$sistemul de control si de intretinere %unctioneaza

$sistemul de recuperare8bac;$up9 exista $prevenirea si detectarea sc&imbarilor neautorizate in sistem sau in pro!rame este

tratata corespunzator

$inre!istrarile in sistemul contabil sunt controlate corespunzator Prin aceasta abordare s$a urmarit obtinerea unei asi!urari rezonabile asupra

%unctionarii normale a sistemului I7 in !eneral si a celui contabil in particular

+.7.#. Abordarea in functie de procese

n proces se defineste ca fiind,,un ansamblu de activitati legate intre ele in

vederea obtinerii unui obiectiv comun.Abordarea in functie de proces repre!inta un

progres important deoarece aceasta permite o pre!entare mai coerenta si mai logica. Abordarea planificarii auditului pe ba!a proceselor este o solutie buna,

deoarece se poate observa ce se intimpla de la inceputul pina la sfirsitul respectivului

proces.Aceasta abordare implica auditarea compartimentelor de resurse umane,financiar-contabilitate, ac)i!itii, evidenta, urmarire si colectare a creantelor fiscale,etc. si

in consecinta presupune utili!area unui timp mai mare si prin urmare reali!area unor

audituri comple%e.

#9


29/107

Exemplu:

In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA s$a e%ectuat un ast%el deaudit" care a vizat procesul de evidenta" urmarire si colectare a creantelor %iscale

datorate de a!entii economici de pe raza judetului


30/107

In practica, in unele situatii se intilnesc activitati necuprinse in organigrama sau

in 2 si in aceste ca!uri auditorii interni trebuie sa le aiba in vedere la intocmirea listeiactivitatilor auditabile.

;Identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor

Evaluarea riscurilor trebuie sa aiba in vedere gestionarea sc)imbarii'oamenii se

sc)imba, metodele se sc)imba, organi!arile si politicile se sc)imba si ca atare si riscurilese sc)imba.

Evaluarea riscului inseamna identificarea si anali!a riscurilor relevante in

indeplinirea obiectivelor, pentru a cunoaste modul in care acestea trebuie sa fieadministrate.

Evaluarea riscului este o parte a procesului operational si trebuie sa identifice si

sa evalue!e factorii interni si e%terni care ar putea afecta obiectivele organi!atiei. actorii interni si e%terni trebuie sa fie luati in considerare intr-o abordare a

evaluarii riscului.actorii interni sunt, de e%emplu, natura activitatilor entitatii, calificarea

personalului, sc)imbarile ma(ore in organi!are sau randamentul anga(atilor.actorii

e%terni pot fi variatia conditiilor economice, sc)imbarea cadrului legislativ, factorulpolitic sau sc)imbarile intervenite in te)nologie.

Identificarea riscurilor asociate activitatilor trebuie sa tina seama de formele de

control intern, respectiv de e%istenta si functionalitatea procedurilor.$tiind ca pentru oriceactivitate se elaborea!a o procedura de lucru care va contine si controalele interne, daca

aceasta lipseste, activitatea pre!inta riscuri potential mai mari decit cele pentru care sunt

elaborate proceduri. Aceasta se ba!ea!a pe faptul ca personalul de e%ecutie, neavindo procedura unitara, va intelege foarte greu activitatea si implicit reali!area ei in practica.

Aceasta etapa se concreti!ea!a in intocmirea tabelului Identificarea riscurilor

asociate activitatilor auditabile.c; $tabilirea factorilor de anali!a a riscurilor si a nivelelor de apreciere a

acestora-se reali!ea!a tinind cont de recomandarile din *ormele generale de e%ercitare a

auditului public intern aprobate prin rdinul ministrului finantelor publice nr. 794#7.$e

utili!ea!a factorii privind aprecierea controluli intern, aprecierea cantitativa si apreciereacalitativa, la care se mai pot adauga si alti factori specifici activitatii.

&entru stabilirea ponderii riscului se au in vedere importanta si greutatea

factorului de risc in cadrul activitatii respective si de asemenea, faptul ca suma ponderilorfactorilor de risc trebuie sa fie1.

In functie de criteriile alese pot fi stabilite spre e%emplu urmatoarele ponderi'

-aprecierea controlului intern ........+= -aprecierea cantitativa................... #8=

-aprecierea calitativa..................... #=

-modificari legislative................... 1=

-vec)imea personalului.................. 8= actorul de risc este elementul utili!at pentru a identifica probabilitatea ca

evenimentele sa aiba un efect negativ asupra unei activitati auditabile.

*ivelul factorului de apreciere a riscului repre!inta modificarea produsa deefectul riscului asupra domeniului auditabil.

Aceasta etapa se concreti!ea!a in intocmirea tabelului $ituatia privind factorii de

anali!a a riscurilor si nivelele de apreciere a acestora. d; $tabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere- se reali!ea!a prin

aplicarea la fiecare factor de anali!a a riscurilor a unui nivel de apreciere.

7


31/107

Aprecierea controlului intern: la finele fiecarei misiuni auditorii formulea!a un

rationament, o apreciere despre calitatea controlului intern al unitatii sau al structuriiauditate. &entru a stabili acest criteriu, se cifrea!a aceasta apreciere plasind-o pe o scara

de valori pe trei nivele'

1.control intern corespun!ator

#.control intern insuficient 7.control intern cu lipsuri grave

Aceasta reflectie facuta la finele fiecarui audit ia putin timp, se aplica pe masura

ce se reali!ea!a planul, fara a astepta actuali!area de la finele anului' este apreciereaprivind calitatea controlului asupra activitatii in cau!a. Aceasta reflectie se face intr-o

maniera subiectiva sau obiectiva.

A doua apreciere luata in considerare este cea cantitativa'este menita sa masoareimportanta mi!elor. &entru a o cifra, auditorul evaluea!a , la finele auditului bugetul anual

al entitatii publice sau poate lua in calcul alte elemente relevante.

Daca entitatea publica poate fi apreciata cu doua sau trei din aceste elemente, va

fi retinut acela a carui valoare este cea mai importanta. aloarea retinuta odata identificata sau calculata ,se pot identifica doua praguri

cantitative.Cifrele sunt determinate astfel incit'

-dincolo de primul prag se poate spune ca mi!a este de importanta sca!uta -dincolo de cel de-al doilea prag mi!a este mare

-intre cele doua praguri mi!a are o importanta medie

Aceste aprecieri conduc la stabilirea a trei nivele' 1.mi!a slaba

#.mi!a medie

7.mi!a importanta Cea de-a treia apreciere este mai dificil de reali!at deoarece aceasta este doar

calitativa'este o apreciere asupra vulnerabilitatii unitatii auditate.

&entru a o cifra vor fi e%aminati toti factorii care ar putea avea o anume incidenta

asupra vulnerabilitatii subiectului auditat' -structura se afla la sediul social, intr-un mediu de lucru de buna calitate sau

este la o distanta considerabilaB

-beneficia!a de o conducere de calitate sau de un singur responsabil de nivelmediuB

-personalul are o calificare buna sau are nevoie de pregatiri profesionale

complementareB -mediul social este linistit sau este supus riscurilorB

-activitatile care trebuie sa se reali!e!e sunt simple sau foarte comple%eB

In functie de raspunsul la aceste intrebari, auditorul decide-in mod subiectiv,

binenteles, sa afecte!e structurii auditate unul dintre cei trei coeficienti' 1.vulnerabilitate sca!uta

#.vulnerabilitate medie

7.vulnerabilitate mare ulnerabilitatea va fi intotdeauna mare in pre!enta unor !one considerate, ca

pre!entind riscuri potentiale ridicate.

Aceasta etapa se concreti!ea!a in intocmirea situatiei $tabilirea niveluluiriscului.

e; Determinarea puncta(ului total se reali!ea!a prin aplicarea ponderii

71


32/107

nivelului de apreciere fiecarui factor de risc pe nivele de risc in vederea stabilirii

puncta(ului total, pe ba!a formulei &&% *

unde' & ?puncta( total

& ?ponderea riscurilor pentru fiecare factor

* ?nivelul riscului pentru fiecare factor utili!at

5a stabilirea ponderii riscului se au in vedere importanta si greutatea factorilor derisc in cadrul domeniului respectiv. De asemenea, suma ponderilor factorilor de risc

trebuie sa fie de 1= pe fiecare activitate.

Etapa se concreti!ea!a in intocmirea situatiei Determinarea puncta(ului total.f; Clasarea activitatilor pe ba!a anali!ei riscurilor se reali!ea!a pe ba!a

puncta(elor totale obtinute anterior, stabilite in ordinea efectului produs asupra

domeniului auditabil si departa(ate pe o scara cu trei nivele' mari ,medii si mici. iecarei misiuni de audit ce va figura in plan i se va acorda o po!itie de ordonare

in functie de risc, po!itie care permite determinarea frecventei care trebuie sa se aplice in

cadrul misiunilor.

Etapa se concreti!ea!a in intocmirea situatiei Clasarea activitatilor.

Auditorii vor prelua din lista de clasare a activitatilor si riscurilor, activitatilecare pre!inta risc mare si pe cit posibil, pe cele cu risc mediu, in functie de importanta lor.

Activitatile cu riscuri mici se tin in supraveg)ere si vor fi prinse in plan, obligatoriu, celputin o data la trei ani.

g; Elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile.

Tematica in detaliu cuprinde misiunile de audit intern ce vor face parte dinplanul strategic si anual.

Etapa se concreti!ea!a in intocmirea situatiei Tematica in detaliu a activitatilor

auditabile.); Elaborarea planului strategic si anual de audit public intern

&entru elaborarea planului de audit intern este necesar sa se determine pentru

fiecare obiectiv perioada auditata, fondul de timp necesar pentru reali!area misiunilor sinumarul auditorilor implicati. Etapa se concreti!ea!a in elaborarea &lanului strategic si anual de audit public

intern.

In conclu!ie, elaborarea planului va cupride deci ,cinci etape' 1.2eali!area< sau actuali!area; unei liste complete a misiunilor de audit

#.Calcularea< sau actuali!area; coeficientului de risc al fiecarei misiuni si deci

stabilirea periodicitatii7.2edactarea proiectului de plan dupa consultarea principalilor responsabili si

e%primarea sa in timp4auditor

+.A(ustarea in functie de propunerile conducatorului entitatii publice

8.Aprobarea planului de catre conducerea entitatii publice. lterior intocmirii planului, in functie de necesitati ,acesta poate fi actuali!at, dar

tot pe ba!a anali!ei riscurilor si cu aprobarea conducerii entitatii publice.

&lanificarea nu repre!inta planul in sine, dar ea este elaborata incepind cu primulan al planului ale carui elemente acesta le contine.&lanificarea traduce planul de audit in

unitati de alocare a timpului de lucru pe fiecare auditor in parte.In acest scop trebuie sa

fie respectate urmatoarele patru etape'

7#


33/107

-cunoasterea perioadelor de indisponibilitate a fiecarui auditor'concedii, perioada

de pregatire profesionala, etc. -plecind de la aceste date, crearea ec)ipelor de audit, desemnind auditorii pentru

misiunile care le sunt re!ervate si luind in considerare succesiunea misiunilor.

-obtinerea acordului celor auditati cu privire la perioadele fi%ate pentru misiunile

de audit -planificarea timpului de lucru al fiecaruia

In acest mod se obtine un document care va permite'

-fiecarui auditor sa-si planifice si sa-si organi!e!e munca si deplasarile -sefului structurii de audit intern sa-si integre!e activitatea in aceasta planificare

si sa monitori!e!e evolutia lucrarilor.

&lanificarea trebuie monitori!ata si actuali!ata datorita fapului ca e%istamodificari permanente sau din alte motive cum ar fi'

-o estimare proasta a timpului de lucru necesar:

-pregatiri profesionale efectuate mai devreme sau decalate:

-boli sau alte absente nepreva!ute: -audituri ad ?)oc, etc.

Monitori!area timpului de lucru se efectuea!a plecind de la listele de pre!enta

reali!ate de auditori sau de seful structurii de audit intern.Aceste liste trebuie sa permitaa(ustarea permenenta a planificarii' este unul din rolurile principale ale sefilor structurilor

de audit public intern.

Cel putin o data pe trimestru se compara timpul efectiv cu timpul preva!ut inplan.Aceasta comparare este utila din mai multe puncte de vedere si anume'

-permite calcularea gradului de avansare a misiunii in raport cu planul.

-permite a(ustarea bugetelor de c)eltuieli


34/107

-timpul petrecut pentru fiecare etapa de audit in raportcu timpul total consacrat

misiunii.Cumularea timpilor de lucru ofera o idee generala asupra timpului de pregatire,asupra timpului destinat rapoartelor de audit, etc. Detalierea permite masurarea si

e%plicarea variatiilor de la o misiune la alta, de la un auditor la altul.

-timpul neproductiv'deplasari, etapa de pregatire a misiunii, constituirea

dosarelor, etc., dar important este sa se inregistre!e in contabilitatea unei misiuni tottimpul de lucru de la ordinul misiunii si pina la difu!area raportului.

-masurarea termenelor de timp este un alt element important si este necesara

urmarirea' termenului de timp intre sfirsitul muncii pe teren si redactarea proiectului deraport, termenul de timp intre redactarea proiectului de raport si primirea raspunsurilor la

recomandari, termenul de timp intre sosirea acestor raspunsuri si trimiterea raportului

definitiv. -anali!area si monitori!area timpului destinat auditurilor neplanificate in raport cu

timpul total precum si numarul de misiuni planificate si nereali!ate in raport cu numarul

total de misiuni.

&lanul de audit elaborat astfel-sau prin alta metoda-este un instrument de lucruindispensabil'

-el defineste cadrul in care vor lucra auditorii

-permite o estimare rationala a necesarului de auditori -ofera structurii de audit intern o idee pentru definirea politicii care trebuie dusa

in cadrul unui audit intern

7+


35/107

CAPITOLUL .Metodo"o'ia de $ta%i"ire a #"anu"ui $trate'ic $i anua" de audit #u%"ic

intern,$tudiu de ca-

&entru a demonstra modul de stabilire a planului strategic si anual de audit

public intern intr-o entitate publica, voi pre!enta in cele ce urmea!a funamentareaplanului strategic pe anii #8-#6 si a planului anual de audit public intern pe anul

#8, efectuata de iroul Audit &ublic Intern al Directiei 3enerale a inantelor &ublice

AAAA. In fundamentarea planului s-a avut in vedere parcurgerea urmatoarelor etape'

identificarea activitatilor auditabile.$-a reali!at pe ba!a anali!ei rganigramei

institutiei, a 2egulamentului de organi!are si functionare a Directiilor 3enerale ainantelor publice (udetene si a statelor de functii:

stabilirea unui numar de sapte factori de risc cu trei nivele de apreciere si

intocmirea situatiei ,,actorii de anali!a a riscurilor si nivelele de apreciere a acestora

determinarea puncta(ului total. $-a reali!at prin aplicarea ponderii nivelului de

apreciere fiecarui factor de risc pe ba!a formulei & &%* . clasarea activitatilor pe ba!a anali!ei riscurilor-prin intocmirea

situatiei,,3estiunea globala a riscurilor ierar)i!area activitatilor ce urmea!a a fi auditate

elaborarea planului strategic si anual de audit public intern

Ane%a nr. 1

IDE/7IFICA)EAactivitatilor desfasurate in cadrul DGFP AAAA

si a structurilor subordonate

I Actiitatea Tre-orerie $i conta%i"itate #u%"ica

1.Compartiment uget si contabilitate publica

#.$erv. Administrarea si contabilitatea contului curent al tre!oreriei

7.$erv. Indrumarea si verificarea activitatii tre!oreriilor locale+.Compartim. rmarirea activitatii de vin!are si gestiune a titlurilor de stat

II.8.irou resurse umane, salari!are si pregatire profesionala0.$erv. inanciar, contabilitate, investitii si buget propriu

6. $erv. Administrativ, ar)iva si gestiune a formularelor

9. Compart. de presa

". Compart. de relatii publice1.irou uridic

11.irou $olutionare contestatii1#.$erv. Te)nologia informatiei

Compart. Administrare ba!e ce date

Compart. E%ploatare ec)ipamente si comunicatii

17.Compart.$olutionare contestatii pentru inspectii1+. Compart. Inspectie

78


36/107

18.Compart. de contabilitate a creantelor bugetare

10.Compart. a(utor de stat, practici neloiale si preturi reglementate

III.AFP (unici#iu A tre-orerie $i conta%i"itate #u%"ica

16.$erv. Incasarea si evidenta veniturilor bugetare

19.$erv. erificarea si decontarea c)eltuielilor publice1". Compart. Administrarea conturilor agentilor economici

#.$erv.Contabilitatea tre!oreriei statului

#1.$erv. Casierie, te!aur, vin!are si gestionare a titlurilor de stat si certificate de tre!orerie##.$erv. Te)nologia informatiei

Compart. Administrare ba!e de date

Compart. e%ploatare ec)ipamente si comunicatii#7.Compart. uridic

I2 AFP ora$ B

#+.$erv.Tre!orerie si contabilitate publica#8.Compart. $ervicii interne

2. AFP ora$ N

#0.$erv.Tre!orerie si contabilitate publica

#6.Compart. $ervicii interne

2I. AFP ora$ S

#9.irou Tre!orerie si contabilitate publica

#".Compart. $ervicii interne

2II ANAF AAAA

Activitatea de metodologie si administrarea veniturilor statului

7.irou Metdologie si asistenta contribuabili71.Compart. de apicare a conventiilor privind evitarea dublei

Audit Public Suport de Curs Maria Costache

Documents

Transcript of Audit Public Suport de Curs Maria Costache