Corupţia economică

8/7/2019 Corupia economic

1/36

Corupia : Luarea i darea de Mit

Capitolul I Aspecte introductive

Istoria societii umane ne demonstreaz c fenomenul infracional al corupiei a existat

din cele mai vechi timpuri. Unii juriti consider chiar c tendina omului spre corupie a existat

dintotdeauna.

Corupia, ca fenomen social, a atras atenia spre studiul ei, nc din antichitate. Conform

Dicionarului limbii romne cuvntul corupie deriv din latinescul coruptio-onis i nseamn

stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.1 n materia dreptului penal, termenul

caracterizeaz o anumit comportare a funcionarului care i comercializeaz, i vinde

atributele funciei i ncrederea acordat de societate, primind n schimb bani ori alte foloase.

Reprezint un pericol social pentru societate prin vtmarea sau punerea n pericol a

desfurrii activitii statului i a tuturor sectoarelor vieii sociale.2

Corupia s-a interferat cu activitatea unor funcionari nc din Antichitate, iar n

Principatele Romne primele dispoziii sancionatorii i vizau pe judectori n Pravila lui Matei

Basarab din anul 1632 i n Pravilniceasca Condic a lui Alexandru Ipsilante din 1780.

Creterea numeric a funcionarilor n rile Europei vestice a determinat apariia reglementrilor

moderne, n special n perioada lui Napoleon Bonaparte.

Dispoziiile de aceast natur au fost preluate de legislaiile altor state, inserndu-se

infraciunea de luare de mit n Codul penal italian, Codul penal austriac i cel ungar, acesteadin urm avnd aplicabilitate pe teritoriul Bucovinei, respectiv al Transilvaniei.

n Principatele Romne a aprut o reglementare similar n anul 1864, n art. 144 C.

pen., inspirat din legislaia francez i italian. Infraciunea i viza pe experi, arbitrii,

1 Dicionarul limbii romne moderne, Edit. Academiei, Bucureti 1958, pag. 190.2 Gheorghe Nistoreanu i col., Drept penal parte special, Edit. Europa Nova, Bucureti 1997, pag.345.

1


2/36

funcionarii, agenii sau nsrcinaii din domeniul administrativ sau judectoresc, care acceptau

daruri sau promisiuni pentru a face sau a nu face un act privitor la funcie. Pe lng pedeapsa

principal a nchisorii, se mai prevedea interdicia de a ocupa funcii publice, pierderea

dreptului la pensie i obligarea la amend n cuantum dublu fa de valoarea primit sau

pretins. Fapta judectorului sau a juratului, care lua mit pentru a pronuna o pedeaps n

favoarea sau mpotriva acuzatului, era sancionat cu limita maxim a nchisorii, interdicia de

a mai profesa i pierderea dreptului la pensie, n art. 145.

n anul 1929, sfera subiecilor infraciunii de luare de mit a fost extins asupra

administratorilor, cenzorilor, lichidatorilor i a oricror prepui ai societilor cooperatiste

Modificarea de-a lungul timpului, a tradiiilor, a condiiilor istorice i geografice influenate

de factori de natur social, au transformat percepia opiniei publice referitoare la fenomen,

sensibiliznd-o n evaluarea gravitii acestor fapte i n incriminarea lor.Criza social-economic, concurena neloial, slbirea autoritii statului, degradarea

nivelului de trai pentru majoritate, neadaptarea legislaiei la condiiile economice i sociale, ceea

ce face ca starea de fapt s mearg cu mult naintea strii de drept precum i dorina individului

de a se mbogi rapid i prin orice mijloace, n condiiile n care lipsurile genereaz specula iar

prohibiiile de tot felul influeneaz consumul, contureaz n principal, tabloul cauzelor concrete

care genereaz acest fenomen antisocial.

Marx i Engels caracterizau crima ca un act al individului mpotriva relaiilor dominante,ea izvornd din aceleai condiii ca i dominaia existent.1

n literatura de specialitate, V. Dobrinoiu2, prelund o tez exprimat n raportul la cea de-

a V-a Conferin internaional anticorupie, prezentat la Amsterdam la 9 martie 1992, de ctre

John A. Gardiner, achieseaz la modul de clasificare a corupiei n percepia opiniei publice, n

corupie neagr, care se realizeaz atunci cnd actul ilicit este condamnat de ntreaga societate

i de elitele acesteia, urmrindu-se pedepsirea ei; corupie cenuie, care se realizeaz atunci

cnd numai unii membri ai societii i ndeosebi elitele urmresc pedepsirea actului ilicit i o

corupie alb, cnd nici opinia public, nici elitele nu sprijin pedepsirea ei, gsind-o tolerabil.

ncercnd o sistematizare a cauzelor care determin i a condiiilor care favorizeaz nc

svrirea unor infraciuni contra activitii organizaiilor de stat i obteti, i n particular a celor

1 K. Marx, Fr. Engels, Ideologia german, n Opere, vol. 3, Edit. Continent, Bucureti 1958, pag. 327.2 V. Dobrinoiu, Corupia n dreptul penal romn, Edit. Atlas Lex, Bucureti 1995, pag. 33.

2


3/36

ce constituie obiectul cercetrii noastre, se pot distinge: cauze de natur economico-social i

cauze de natur educativ i psihologic.1

Realitile economico-sociale - repartizarea inegal a produsului social, deosebirile dintre

munca fizic i cea intelectual, ntre munca calificat i cea necalificat, ntre condiiile de trai

de la sat i cele de la ora - sunt susceptibile s creeze un climat favorabil apariiei de

manifestri antisociale, constnd i n fapte de corupie a funcionarilor.2

Definita ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, coruptia nseamna

folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o

ndeplineste, pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o

reprezinta, un avantaj economic sau administrativ, n schimbul unei sume de bani, a unor

cadouri, a unor deplasari, excursii, concedii sau distractii sau a primirii unor proprietati.Tot

coruptie nseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sa pozitiei sale publice, pentru aeluda sau evita ndeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea n folosul ei

a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionale sau administrative.

Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii

sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de

piata si pune n pericol stabilitatea instituiilor statale indiferent de forma acestora.3

Desi exista nenumarate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns pna acum la o defin

universal valabila si unanim acceptata, care sa acopere toate actele si faptele posibile si careconstituie n orice juridisdictie acte de coruptie.

Cu o istorie de mii de ani, ncepnd nca din antichitate, coruptia reprezinta unul dintre

modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, n acelasi timp, extrem de raspndite n

cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comunitatii. n ultimul secol, ea priveste

si comportamentul celor din domeniul privat. Interesul si ngrijorarea fata de acest fenomen au

crescut si au avut loc reactii pe plan national si international.

Pentru prima oara n 1975 prin rezolutia 3514 Adunarea generala a Natiunilor Unite a

abordat chestiunea practicilor corupte n tranzactiile comerciale internationale si ca urmare au

1 V. Dobrinoiu, Traficarea funciei i a influenei n dreptul penal, Edit. tiinific i enciclopedic, Bucureti 1983, pag. 16.2 L. Tama, G. Antoniu, T. Hentea, Cunoaterea cauzelor care determin i a condiiilor care nlesnesc sau favorizeaz

manifestri antisociale, n R.R.D. 2/1972, pag. 33.3

Programul national de prevenire a coruptiei, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr. 1065/2001, publicata n Monitorul Ofic

noiembrie 2001

3


4/36

fost adoptate o serie de alte masuri de catre organisme internationale n legatura cu acest

subiect.

Un exemplu n acest sens este Programul de actiune mpotriva coruptiei realizat n 1995

de catre Grupul multidisciplinar de studiu al coruptiei si supus aprobarii Comitetului Ministrilor

Consiliului Europei n 1996, program care contine 4 capitole, primele trei ocupndu-se de

aspectele de drept civil, penal, administrativ si constitutional iar cel de-al patrulea tratnd o

serie de subiecte care, desi s-ar integra cu usurinta ntr-unul din capitolele anterioare au un

specific aparte si ca urmare sunt tratate separat: finantarea partidelor, activitatea de lobby,

mass-media si rolul ei n lupta mpotriva coruptiei, activitatile de cercetare, instruire si schimb

de experienta n aceasta directie.

Dispariia comunismului din Romnia a fost un proces ce nu s-a derulat lin i uniform, ci

contradictoriu, conflictual, societatea romneasc cunoscnd dup 1989 o recrudescen adelictelor comise prin violen, o extindere a criminalitii organizate, precum i o multiplicare a

actelor de corupie fenomene care, dincolo de prejudiciile morale i materiale pe care le

produc, au efect asupra ordinii sociale i economice, asupra stabilitii interne a statului.

n Romnia, coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si economice aparute dupa

anul 1989. A existat si n timpul regimului totalitar, aspect care i confera elemente de

continuitate n evolutia sa.

Coruptia este parte a unei categorii mai mari de infractiuni de natura economica si financiaracare reprezinta una din formele de criminalitate cele mai agresive din Romnia. Printre formele

de agresiune a criminalitatii economico-financiara se poate mentiona cresterea de peste 6 ori

a numarului de infractiuni de natura economica n perioada 1990-1999 (de la 18.618 la

113.0362 ), cresterea numarului infractiunilor de coruptie si a numarului participantilor si

aparitia si incriminarea unor infractiuni noi.

Definiia corupiei i mai ales delimitarea acesteia n structura de ansamblu a

criminalitii a constituit i constituie subiectul unor numeroase studii ale specialitilor n

domeniu. Preocuprile pentru a defini i explica corupia n peisajul criminalitii generale sunt

justificate de necesitatea imperioas a cunoaterii dimensiunilor i implicaiilor acestui

fenomen n societate, n scopul stabilirii aciunilor i msurilor celor mai eficiente de prevenire

i contracarare att pe plan legislativ, ct i n planul structurilor juridice.

4


5/36

Eforturile de a explica acest fenomen sunt determinate i de faptul c cetenii n

general, dar i organismele statului i chiar mass-media percep n mod difereniat modurile n

care se manifest acest flagel social.

Dac avem n vedere aspectul etic al fenomenului de corupie, observm c aceasta

pune n discuie starea general de moralitate a societii la un moment dat. Ca fenomen

social, corupia este strns legat de sistemul de valori i norme ale fiecrei societi, de

nivelul de cultur al acesteia, ca i de modul de organizare i funcionare a instituiilor statului.

n toate societile, indiferent de natura sistemului economic sau politic, corupia apare

ca un indicator al strii morale a naiunii i ca o consecin a lipsei de control social exercitat

de cele mai importante instituii ale statului sau chiar a implicrii acestor instituii ntr-o sfer

ilicit privat.

Aspectul etic al corupiei pune n discuie i eficiena activitii instanelor de influenaremoral ce acioneaz n societate, respectiv: familia, coala, biserica, colectivele de munc,

art, cultur , mass-media.

Capitolul II Infraciuni de corupie

Nici prin Codul penal i nici prin legi speciale nu s-a dat o definiie noiunii de corupiei acest lucru a generat o tendin de extrapolare, de extindere a coninutului acestui concept

dincolo de limitele sale fireti. Aceast tendin a fost accentuat dup adoptarea Legii nr.

83/1992 privind procedura urgent de urmrire i judecare pentru unele infraciuni de corupie.

5


6/36

Este adevrat c prin aceast lege sfera de aplicare a fost limitat la infraciunile de

luare de mit (art. 254 C. pen.), dare de mit (art. 255 C. pen.), primire de foloase necuvenite

(art. 256 C. pen.) i trafic de influen (art. 257 C. pen.), dar, cum n titulatura legii este folosit

expresia unele infraciuni de corupie, s-a tras concluzia c ar exista i alte infraciuni din

aceast categorie, n afara celor menionate expres de lege (toate acele infraciuni prevzute

n Codul penal sau n legi speciale care se svresc pentru obinerea unui avantaj sau profit

material, cum ar fi infraciuni ndreptate mpotriva siguranei statului (trdarea art. 155 C.

pen., trdarea prin transmiterea de secrete art. 157 C. pen., spionajul art. 159 C. pen.,

subminarea economiei naionale art. 165 C. pen.), infraciuni mpotriva patrimoniului (furtul

art. 208-210 C. pen., tlhria art. 211 C. pen., nelciunea art. 215 C. pen. i delapidarea

art. 2151 C. pen.), infraciuni contra autoritii (uzurparea de caliti oficiale art. 240 C.

pen., sustragerea de nscrisuri art. 242 C. pen.), infraciuni la regimul stabilit pentru anumiteactiviti economice (specula art. 295 C. pen., nelciunea la msurtoare art. 296 C.

pen., divulgarea secretului economic art. 298 C. pen.), infraciuni contra sntii publice

(traficul de substane toxice art. 312 C. pen., falsificarea de alimente sau alte produse art.

313 C. pen.) i altele).

Aceast situaie a fost stopat prin adoptarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea,

descoperirea i sancionarea faptelor de corupie , prin care conceptul de corupie a fost limitat

la doar patru dintre infraciuni, respectiv: luarea de mit, darea de mit, primirea de foloasenecuvenite i traficul de influen.

n prevederile art. 5 alin. (1) din lege se face precizarea c sunt infraciuni de corupie i

infraciunile prevzute n legi speciale, ca modaliti specifice ale infraciunilor prevzute la art.

254-257

C. pen., n funcie de calitatea persoanei care svrete sau fa de care se svresc

faptele ori n raport cu sectoarele de activitate unde acestea se comit. Textul are n vedere

infraciuni prevzute n legi speciale cum sunt: Legea nr. 31/1990 a societilor comerciale,

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, Legea nr. 656/2002

privind prevenirea i combaterea splrii banilor, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

Romniei.

Articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 a suferit modificri odat cu intrarea n vigoare

a Legii nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea

6


7/36

demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, precizndu-se c sunt

infraciuni de corupie i infraciunile prevzute la art. 61 i art. 82 din aceast lege, precum i

infraciunile prevzute n legi speciale ca modaliti specifice ale acestor infraciuni, astfel cum

acestea sunt incriminate de primul act normativ.

Legiuitorul, n cadrul Legii nr. 78/2000, face referire i la alte dou categorii de

infraciuni, respectiv cele asimilate infraciunilor de corupie prevzute la art. 10-13 , precum

i n legtur direct cu infraciunile de corupie sau cele asimilate acestora prevzute la art.

17.

Pentru prima dat n legislaia penal romn, conceptul de corupie a fost luat n

considerare n accepiunea sa cea mai larg, incriminndu-se, distinct, infraciunile asimilate

infraciunilor decorupie i cele n legtur direct cu infraciunile de corupie.

Seciunea I - Infraciuni de corupie:

a) infraciunile de luare i de dare de mit art. 254 i art. 255 C. pen.;

b) infraciunea de primire de foloase necuvenite art. 256 C. pen.

c) infraciunea de trafic de influen art. 257 C. pen.;

d) infraciunea prevzut la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu urmtorul coninut:

- (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect,

unei persoane care are influen sau las s se cread c are influen asupra unui funcionar,

pentru a-l determina s fac ori s nu fac un act ce intr n atribuiile sale de serviciu, se

pedepsete cu nchisoare de la 2 la 10 ani.

- (2) Fptuitorul nu se pedepsete dac denun autoritii fapta mai nainte ca organul de

urmrire s fi fost sesizat pentru acea fapt.

- (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fcut obiectul infraciunii prevzute la alin. (1)

se confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lorn bani.

- (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care

le-a dat n cazul prevzut la alin. (2);

e) infraciunea prevzut la art. 82 din Legea nr. 78/2000: Promisiunea, oferirea sau darea,

direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcionar al unui stat strin ori al unei

7


8/36

organizaii publice internaionale, pentru a ndeplini sau a nu ndeplini un act privitor la

ndatoririle sale de serviciu, n scopul obinerii unui folos necuvenit n cadrul operaiunilor

economice internaionale, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 7 ani.

Seciunea II - Infraciuni asimilate infraciunilor de

corupie:

a) art. 10 din Legea nr. 78/2000 prevede c Sunt pedepsite cu nchisoarea de la 5 la 15 ani i

interzicerea unor drepturi urmtoarele fapte, dac sunt svrite n scopul obinerii pentru sine

sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: stabilirea, cu intenie, a unei valori

diminuate, fa de valoarea comerciala real, a bunurilor aparinnd operatorilor economici la

care statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar, comis n cadrul

aciunii de privatizare ori de executare silit, de reorganizare sau lichidare judiciar ori cu

ocazia unei operaiuni comerciale, ori a bunurilor aparinnd autoritii publice sau instituiilor

publice, n cadrul unei aciuni de vnzare a acestora sau de executare silit, svrit de cei

care au atribuii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silit, de

reorganizare ori lichidare judiciar; acordarea de subvenii cu nclcarea legii, neurmrirea,

conform legii, a destinaiilor subveniilor; utilizarea subveniilor n alte scopuri dect cele pentrucare au fost acordate, precum i utilizarea n alte scopuri a creditelor garantate din fonduri

publice sau care urmeaz s fie rambursate din fonduri publice;

art. 11 din Legea nr. 78/2000: (1) Fapta persoanei care, n virtutea funciei, a atribuiei ori a

nsrcinrii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent

economic privat, de a ndeplini pentru acesta vreo nsrcinare, de a intermedia sau de a

nlesni efectuarea unor operaiuni comerciale sau financiare de ctre agentul economic privat

ori de a participa cu capital la un

asemenea agent economic, dac fapta este de natur a-i aduce direct sau indirect foloase

necuvenite, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a

fost svrit ntr-un interval de 5 ani de la ncetarea funciei, atribuiei ori nsrcinrii, aceasta

se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 5 ani;

8


9/36

art. 12 din Legea nr. 78/2000: Sunt pedepsite cu nchisoarea de la 1 la 5 ani urmtoarele

fapte, dac sunt svrite n scopul obinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte

foloase necuvenite: efectuarea de operaiuni financiare, ca acte de comer, incompatibile cu

funcia, atribuia sau nsrcinarea pe care o ndeplinete o persoan ori ncheierea de

tranzacii financiare, utiliznd

informaiile obinute n virtutea funciei, atribuiei sau nsrcinrii sale; folosirea, n orice mod,

direct sau indirect, de informaii ce nu sunt destinate publicitii ori permiterea accesului unor

persoane

neautorizate la aceste informaii;

art. 13 din Legea nr. 78/2000: Fapta persoanei care ndeplinete o funcie de conducere

ntr-un partid, ntr-un sindicat sau patronat ori n cadrul unei persoane juridice fr scop

patrimonial, de a folosi influena ori autoritatea sa n scopul obinerii pentru sine ori pentru altulde bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani;

art. 131 din Legea nr. 78/2000: Infraciunea de antaj, prevzut la art. 194 C. pen., n care

este implicat o persoan dintre cele prevzute la art. 1, se pedepsete cu nchisoare de la 7

la 12 ani;

art. 132 din Legea nr. 78/2000: Infraciunea de abuz n serviciu contra intereselor publice,

infraciunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor i infraciunea de abuz n

serviciu prin ngrdirea unor drepturi, dac funcionarul public a obinut pentru sine sau pentrualtul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 15 ani

Potrivit art. 15 din lege, tentativa la infraciunile prezentate se pedepsete, iar conform art.

16, dac faptele enumerate constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infraciuni

mai grave, acestea se pedepsesc n condiiile i cu sanciunile stabilite n aceste legi.

Seciunea III - Infraciuni n legtur direct cu

infraciunile de corupie:

Conform art. 17 din Legea nr. 78/2000, modificat, urmtoarele infraciuni sunt n

legtur direct cu infraciunile de corupie, cu infraciunile asimilate acestora sau cu

infraciunile mpotriva intereselor

9


10/36

financiare ale Comunitilor Europene:

a) tinuirea bunurilor provenite din svrirea unei infraciuni prevzute n Seciunile a 2-a i a

3-a, precum i favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infraciune;

b) asocierea n vederea svririi unei infraciuni prevzute n Seciunile a 2-a i a 3-a sau la

lit. a) din prezentul articol;

c) falsul i uzul de fals svrite n scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infraciunile

prevzute n Seciunile a 2-a i a 3-a sau svrite n realizarea scopului urmrit printr-o

asemenea infraciune;

d) abuzul n serviciu contra intereselor publice, abuzul n serviciu contra intereselor

persoanelor i abuzul n serviciu prin ngrdirea unor drepturi, svrite n realizarea scopului

urmrit, printr-o infraciune prevzut n Seciunile a 2-a i a 3-a;

d1) antajul, svrit n legtur cu infraciunile prevzute n Seciunile a 2-a i a 3-a;e) infraciunile de splare a banilor, prevzute n Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea i

sancionarea splrii banilor, atunci cnd banii, bunurile sau alte valori provin din svrirea

unei infraciuni prevzute n Seciunile a 2-a i a 3-a;

f) contrabanda cu bunuri provenite din svrirea unei infraciuni prevzute n Seciunile a 2-a

i a 3-a sau svrit n realizarea scopului urmrit printr-o asemenea infraciune;

g) infraciunile prevzute n Legea nr. 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu

modificrile ulterioare, svrite n legtur cu infraciunile prevzute n Seciunile a 2-a i a 3-a;

h)prevzute n Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i

completrile ulterioare, svrite n legtur cu infraciunile prevzute n Seciunile a 2-a i a

3-a;

i) traficul de droguri, traficul de substane toxice i nerespectarea regimului armelor de foc i al

muniiilor, svrite n legtur cu o infraciune prevzut n Seciunile a 2-a i a 3-a;

j) infraciunile de trafic de persoane, prevzute n Legea nr. 678/2001 privind prevenirea i

combaterea traficului de persoane, svrite n legtur cu o infraciune prevzut n

Seciunile a 2-a i a 3-a;

k) infraciunea prevzut n O.U.G. nr. 159/2001 pentru prevenirea i combaterea utilizrii

sistemului financiar-bancar n scopul finanrii de acte de terorism, aprobat prin Legea nr.

466/2002, svrit n legtur cu o infraciune prevzut n Seciunile a 2-a i a 3-a.

10


11/36

Conform art. 5 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, dispoziiile privind prevenirea,

descoperirea i sancionarea faptelor de corupie stipulate n aceast lege sunt aplicabile i

infraciunilor mpotriva intereselor financiare ale Comunitilor Europene prevzute la art. 181-

185 (introduse prin Legea nr. 161/2003), prin sancionarea crora se asigur protecia

fondurilor i a resurselor Comunitilor Europene.

Capitolul III Luarea de mit

Seciunea I - Coninutul legal al infraciunii

Infraciunea de luare de mit este prevzut de art. 254 Cod penal1 i prevede:

Fapta funcionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primete bani sau alte

foloase sau nu o respinge, in scopul de a ndeplini ori de a ntrzia ndeplinirea unei activiti1 Introdus prin Legea nr. 65/1992 modificat prin art. 1 pct. 113 din Legea pentru modificarea i completarea Codului

penal nr. 140/1996

11


12/36

privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face o activitate contrar acestor

ndatoriri se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 12 ani i interzicerea unor drepturi.

Fapta prevzut la alin. 1, dac a fost svrit de un funcionar cu atribuii de

control, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 15 ani i interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fcut obiectul lurii de mit se

confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in

bani.

n general, lucrrile clasice de drept clasific mituirea n: mituire activ (darea de

mit) i mituire pasiv (luarea de mit). Aceste denumiri, raportate la dispoziiile legii noastre

penale, dup prerea lui V. Dobrinoiu sunt necorespunztoare ntruct ele nu relev

semnificaia real a fiecrei fapte. n sensul art. 254 corupia zis pasiv nu este doar fapta

funcionarului care se las cumprat, fie pentru a ndeplini un act al funciei sale, fie pentru ase abine de la el, atta vreme ct in una din modalitile sale iniiativa aparine acestuia i nu

mituitorului.

L. Lambert observ in acest sens ca fapta unui funcionar necinstit de a cere el

nsui un dar sau un folos unui particular, care nu s-ar fi gndit niciodat s-l corup sau n-ar fi

ndrznit niciodat sa o fac, este cu sigurana un mod mult mai activ de a fi corupt dect

simplul fapt de a accepta o oferta sau o promisiune cu caracter coruptor, ori aceasta cerere a

funcionarului care ia astfel iniiativa propriei sale coruperi este totui socotit corupie "pasiv",in timp ce fapta particularului care a cedat la solicitrile celui dinti este socotit corupie

"activ".1

Sistemul incriminrii bilaterale - adoptat de Cod penal roman cuprinde darea i

luarea de mit ca infraciuni de sine stttoare.

Independent de modul n care sunt incriminate, in esena lor darea i luarea de mit sunt

dou laturi ale unei fapte complexe care, exceptnd cazul cnd pretinderea mitei nu este

urmat de acceptare - presupune concursul necesar al doua persoane, mituitorul i cel mituit.

De aceea, unii autori au vzut n darea i luarea de mit o infraciune bilateral - ca o form a

pluralitii naturale de infractori - n care faptul ilicit se nate dintr-un raport bilateral, "intervenit

intre subiecii actului"2, - dar pe care legiuitorul, din considerente de politic penal, a disociat-1 L. Lambert - Tratat de drept penal special, Paris 1968, pag. 670 i V. Dobrinoiu - Corupia n dreptul penal romn,

Atlas Lex Bucureti, 1995, pag. 105.2 V. Dongoroz - Drept penal, Bucureti 1939, pag. 477, n acelai sens D. Pavel - Probleme ale participaiei

penale n RRD 6-4/1978, pag. 54; V. Dobrinoiu - Corupia n dreptul penal romn, Atlas Lex Bucureti, 1995,

12


13/36

o, incriminnd separat cele dou acte care o alctuiesc "nct, dei faptul prin natura sa, este

un subiect activ, plural, activitatea fiecrui cooperant constituie o infraciune aparte

(individual)".1

In legtur cu cele de mai sus, subliniaz V. Dobrinoiu dac totui datorita

mprejurrilor n care a fost svrit ori absenei elementului subiectiv, una din cele dou

fapte - dare i luare de mit - nu constituie infraciune, aceasta mprejurare nu mpiedic

sancionarea celeilalte.

n cazul drii i lurii de mit, de regul se afl n fa dou aciuni corelative,

crora pe plan psihic, le corespund dou poziii subiective, de asemenea conjugate ntre ele.

Aciunilor de "oferire" i de "dare" de bani i alte foloase, de la darea de mit, le corespunde la

luarea de mita o aciune de "primire", iar aciunii de "promitere" a unei sume de bani ori a unui

alt avantaj, de la corupia activa ii corespunde, in cazul corupiei pasive "acceptarea" sau"nerespingerea" promisiunii. Pe de alta parte, sub aspect subiectiv, in timp ce mituitorul

pretinde sa-l determine pe cel mituit la o anume comportare in legtur cu ndatoririle

serviciului sau, acesta din urma, primind mita, accepta in mod deliberat sa aib comportarea

dorita de cel dinti i prin aceasta, o situaie de dependenta fata de coruptor.2

In ndeplinirea ndatoririlor de serviciu funcionarul public sau orice alt funcionar,

nu trebuie sa fie influenat de interese materiale, de obinerea unor foloase ce nu i se cuvin. El

este inut sa-i ndeplineasc atribuiile in mod corect, sa nu le trafice, sa nu fac dinexecutarea lor o sursa de venituri ilicite. Efectuarea oricrui act care intra in competenta sa nu

trebuie sa fie determinat de asemenea mobiluri, ci numai de grija ndeplinirii corecte a

ndatoririlor de serviciu i a respectrii legalitii.

Seciunea II - Obiectul infraciunii :

A. Obiectul juridic generic l constituie relaiile sociale referitoare la activitateaorganizaiilor de stat, relaii menite sa asigure buna i normala desfurare a activitilor

publice sau de interes public.

pag. 106.1 V. Dongoroz - op. cit., pag. 479.2 V. Dobrinoiu - Corupia n dreptul penal romn, Ed. Atlas Lex Bucureti, 1995, pag. 208.

13


14/36

B. Obiectul juridic special l reprezint acele relaii sociale pentru a cror

natere, desfurare i dezvoltare este necesar ndeplinirea loial i corect de ctre

funcionarii publici i de ctre ceilali funcionari a atribuiilor de serviciu ncredinate lor.1

Este vorba de relaiile sociale legate de cinstea, corectitudinea i probitatea

funcionarilor, ca o condiie necesara a ndeplinirii ndatoririlor de serviciu i a activitii

autoritarilor i instituiilor publice i a altor persoane juridice.2

C. Obiectul material

Literatura juridica penala este unanima in a considera ca prin obiect material al

unei infraciuni se nelege "lucrul" (bun, animal, persoana) asupra cruia se ndreapt, in mod

firesc sau ntmpltor, svrirea faptei prevzut de legea penala, operand fizic asupra

acestuia, expunndu-l la pericol sau vtmndu-l.3

Problema existentei sau inexistentei unui obiect material in cazul infraciunii deluare de mita este controversata. Potrivit acestei opinii, obiectul mitei - att in forma pasiva cat

i in forma activa - l constituie banii i alte foloase date funcionarului sau primite de el.4

Exista i opinia ca obiectul material al mitei in forma lurii de mita este prestaia

mituitorului.5

Daca prin obiectul material al unei infraciuni se nelege bunul asupra cruia se

exercita aciunea incriminata, atunci nu prestaia mituitorului, ci numai bunul la care se refera

aciunea celui care ia mita poate constitui obiect material al lurii de mita.

6

In literatura de specialitate, intre-o prere dominanta, se susine ca luarea de

mita nu are obiect material. Legea incrimineaz activitatea care nu se rsfrnge asupra unui

obiect material i anume pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea ei.7

Asupra sumelor de bani sau celorlalte foloase date, oferite, promise, pretinse etc.

nu se ndreapt in nici un fel activitile incriminate de art. 254 al Codului penal in sensul ca nu

opereaz fizic asupra lor, nu le pericliteaz i nu le vtma nici in existenta, nici in integritatea

1 O. Loghin, Tudorel Toader - Drept penal - parte special, Bucureti, 1994, pag. 339.

2 V. Dobrinoiu - Traficarea funciei i a influenei n dreptul penal, Ed. tiinific i Enciclopedic Bucureti,1983, pag. 31-32 i O.A. Stoica - Drept penal, Ed. Didactic i pedagogic Bucureti, 1976, pag. 246.3 V. Dongoroz - Drept penal, Bucureti, 1939, pag. 202-203.4 O.A. Stoica - Drept penal - parte special, Ed. didactic i pedagogic Bucureti, 1976, pag. 246-247, 249-

250.5 V.Dongoroz,S.Kahane-vol.IV,pag.130 i L.Moldovan-Luarea de mit n codul penal al RSR,august 1970

pag.86.6 O. Loghin i Tudorel Toader - Drept penal romn - parte special, Bucureti, 1994, pag. 339.7 Gh. Nistoreanu i autorii - Drept penal - parte special, Ed. Continent, Bucureti, 1995, pag. 333 i V. Dongoroz i

autorii vol. IV, pag. 130.

14


15/36

i nici in structura lor. La aceasta infraciune atingerea obiectului juridic nu este in nici un fel

legata de vreo vtmare sau punere in pericol a sumelor de bani sau a celorlalte foloase. In

realitate, sumele de bani sau foloasele respective atunci cnd constau in bunuri corporale - nu

constituie dect "lucruri dobndite prin svrirea infraciunii in sensul art. 118 lit. Cod penal "

i tocmai de aceea sunt supuse confiscrii in condiiile reglementate prin art. 254 alin. 3.

In opinia care susine ca banii ori foloasele pretinse primite ori a cror promisiune

a fost acceptata expres sau tacit, de ctre subiectul activ, constituie obiectul material al acestei

infraciuni, acesta se confunda cu obiectul mitei: cele doua noiuni sunt insa total diferite.1

Pentru existenta infraciunii de luare de mita e suficient ca inculpatul sa accepte

promisiunea unor foloase, in scopul de a face sau a nu face un act privitor la funcia sa, chiar

daca foloasele primite nu au fost determinate, in sensul ca nu s-a precizat, in concret, in ce va

consta fiecare parte. Daca, dup ce a fcut actul privitor la funcia sa, inculpatul a primit maimulte foloase diferite de la cel care ii fcuse o asemenea promisiune nedeterminata, toate

aceste foloase reprezint obiectul material al infraciunii de luare de mita, svrit astfel.2

Intr-o lucrare de specialitate recenta, autorii sunt de opinie ca infraciunea de

luare de mita nu are obiect material, ntruct legea incrimineaz activitatea ce nu se rsfrnge

asupra unui obiect material, respectiv pretinderea, acceptarea promisiunii, nerespingerea

acesteia. Sumele de bani sau bunurile primite nu sunt dect lucruri dobndite prin svrirea

infraciunii. Trebuie distins, aadar, intre obiectul infraciunii de luare de mita i obiectul mitei.Acesta din urma este constituit din bani sau alte foloase.3

Seciunea III - Subiecii infraciunii

a)Subiectul activ

Luarea de mita este o infraciune cu subiect activ calificat, autor al acestei infraciuni

poate fi doar un funcionar public sau un alt funcionar in accepiunea data acestora prin art.

1 V. Dobrinoiu - Corupia n dreptul romnesc, Bucureti 1995, pag. 70.2 T.S. sp., d. 3581/1973.

3 T. Mrejeru, D. P. Andreiu Florescu, D. Safta, M. Safta - Infraciunile de corupie. Aspecte teoretice i

practice Ed. All Beck, 2000, Bucureti.

15


16/36

147. Noiunile de funcionar public i funcionar au fost explicate in Capitolul I, Seciunea

1.1., punctul 2 la care facem trimitere cu meniunea ca aceti funcionari trebuie sa fie in

serviciul unei uniti dintre cele la care se refera art. 145.1

Prin termenul public se nelege tot ce privete autoritile publice, instituiile publice sau alte

persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor

proprietate publica, serviciile de interes public, precum i bunurile de orice fel care, potrivit legii

sunt de interes public.

Potrivit art. 147 alin.2 din Codul penal pentru ca o persoana sa poat fi socotita funcionar in

sensul legii penale romane se cere ca ea :

- sa fie ncadrata in munca (salariata);

- sa exercite permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent daca i cum a

fost investita, o nsrcinare;

- nsrcinarea sa fie exercitata in serviciul unui organ sau instituii de stat ori

unei ntreprinderi sau organizaii economice de stat.2

Sunt asimilate cu funcionarii se arata in art. 147 alin.2 persoanele care ndeplinesc

o nsrcinare in serviciul unei organizaii din cele prevzute mai sus, indiferent daca primesc

sau nu o retribuie.

Prin urmare, pentru ca o persoana sa poat fi considerata funcionar in sensul legii

penale, nu este necesar sa existe un contract de munca, sau o numire in funcie, fiind

suficienta exercitarea in fapt a atribuiilor funciei; este insa indispensabil, ca o cerina minimala

consimmntul expres sau tacit al organizaiei in cauza, dat prin conducerea sa, deoarece

altfel nu poate fi vorba de stabilirea unor raporturi de serviciu intre persoana respectiva i acea

organizaie.3

Legea nr. 78/2000, in Capitolul 1, art. 1 specifica categoriile de persoane asupra

crora se aplica masurile de prevenire, descoperire i sancionare a faptelor de corupie:

a) persoanelor care exercita o funcie publica, indiferent de modul in care au fostinvestite, in cadrul autoritilor publice sau instituiilor publice.

1 Reprodus dup cum a fost modificat prin art. 1 pct. 51 din Legea pentru modificarea i completarea Codului

penal nr. 140/1996.2 Potrivit art. 1 din Legea nr. 15/1990 ntreprinderile sau unitile economice de stat s-au reorganizat sub

forma R.A i S.C.3 V. Dongoroz i autorii Explicaii teoretice ale Codului penal romn Partea general, vol II, Edit.

Academiei 1970,pag 441.

16


17/36

b) persoanelor care ndeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii o funcie

sau o nsrcinare, in msura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul

serviciilor publice, regiilor autonome, societilor comerciale, companiilor naionale, societilor

naionale, unitilor cooperatiste sau al altor ageni economici.

c) persoanelor care exercita atribuii de control, potrivit legii.

d) persoanelor care acorda asistenta specializata unitilor prevzute la litera a)

si b), in msura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta.

e) persoanelor care, indiferent de calitatea lor, realizeaz, controleaz, sau

acorda asistenta specializata, in msura in care participa la luarea deciziilor sau le pot

influenta, cu privire la: operaiuni care antreneaz circulaia de capital, operaiuni de banca, de

schimb valutar sau de credit, operaiuni de plasament in burse, in asigurri, in plasament

mutual ori privitor la conturile bancare i cele asimilate acestora, tranzacii comerciale interne

i internaionale.

f) persoanelor care dein o funcie de conducere intr-un partid sau intr-o

formaiune politica, intr-un sindicat, intr-o organizaie patronala, intr-o asociaie fr scop

lucrativ sau fundaie.

g) altor persoane fizice dect cele prevzute la litera a) f), in condiiile

prevzute de lege.

Ne vom referi in acest sens la unele exemple din practica judiciara i la cteva situaii

speciale:

1) In practica noastr judiciara s-a considerat ca au calitatea de funcionari i deci pot

fi subieci ai infraciunii de luare de mita, printre alii:

- cadrul didactic, care fiind membru al comisiei de bacalaureat, a primit sume de bani

pentru a asigura reuita unui candidat la examen1;

- eful Biroului personal i nvmnt , care a primit foloase materiale in scopul

angajrii unor muncitori (dei cel care fcea angajarea era conductorul unitii). Inculpatulavea atribuia de serviciu de a recruta personal i de a face propuneri de angajare2;

1 T.S. sp. dec. nr. 372/1975 n RRD nr.2/1976, pag 69.2 T.S. sp. dec. nr. 3048/1971 n CD, pag 358.

17


18/36

- contabilul ef al unei ntreprinderi de transport care a primit o suma de bani pentru a

angaja o persoana taxator de autobuz (dei contabilul nu semna actul de angajare, el ii

examina pe candidai i ntocmea un referat cu privire la rezultatul examinrii)1;

- revizorul contabil, care a omis sa menioneze in actul de control existenta unui plus

de gestiune nsuit de gestionar i care a primit pentru aceasta omisiune o suma de bani 2;

- ofierul de politie, serviciul economic care, lund cunotin despre svrirea de

ctre o persoana a unor fapte care ar putea reprezenta aciuni constitutive ale infraciunii de

specula i surprinznd pe unul dintre comparatori cu bunurile asupra sa avea obligaia legala

de a interveni pentru a efectua in baza art. 213 din Codul de procedura penala actele de

cercetare ce nu sufereau amnare i a conserva probele descoperite, a pretins bani i alte

foloase pentru a nu-i ndeplini aceste ndatoriri de serviciu3; (i in baza art. 23 din Legea

26/1994)- lucrtorul unei staii PECO, care a primit sume de bani pentru a vinde cantiti de

petrol mai mari dect cele ce puteau fi cumprate4;

- controlorul de bilete CFR, care in timpul exercitrii funciei, a primit sume de bani de la mai

muli calatori spre a nu ncheia actele constatatoare ale contraveniilor svrite5;

- expertul, care a primit de la instana judectoreasca nsrcinarea de a efectua o expertiza in

una din cauzele de competenta acestei instane, are calitatea de funcionar in sensul art. 147

alin. 2 Cod penal. Daca primete un folos material de la una din pri, pentru a ntocmi raportulde expertiza in favoarea acesteia, el comite infraciunea de luare de mita6;

- funcionarul, care primind foloase materiale ntocmete un act ilegal; acesta constituie o

infraciune care urmeaz a fi reinut in sarcina inculpatului in concurs cu infraciunea de luare

de mita7;

Subiectul activ, in momentul svririi aciunii tipice, trebuie sa aib calitatea de funcionar.

Daca la data svririi aciunii tipice fptuitorul era funcionar, va exista luare de mita, chiar

daca mai nainte de efectuarea actului in vederea cruia a svrit fapta, el a pierdut calitatea

1 Tr. Iai sp. dec. nr. 928/1967 n RRD nr. 2/1968, pag 166.2 T.S. sp. dec. nr. 1027/1988 n RRD nr. 3/1988-9, pag. 75.3 T.S. sp. dec. nr. 566/1979 n CD, pag. 424.4 Tr. Mun. Buc. Sec. I, sp.dec. nr. 1041/1992 din Culegere de practic judiciar penal pe anul 1992. Edit.

ansa. Buc. 1993.5 Tr. Jud. Timi sp. dec. nr. 264/1970 n RRD nr. 8/1970, pag. 171.6 Tr. Mun. Buc. sp. dec. nr. 2481/1984 n RRD nr. 3/1968, pag. 78 din Codul penal adnotat, Edit. Atlas Lex.

Buc.1996.7 V. Dobrinoiu, op. cit, pag 67.

18


19/36

respectiva i chiar daca banii sau foloasele pretinse ori promise anterior i s-au dat efectiv dup

pierderea calitii.1

mprejurarea ca sumele de bani primite au fost solicitate cu titlu de mprumut este

irelevanta sub aspectul infraciunii prevzute de art. 254, alin. 1, deoarece mprumutul

constituie un folos din moment ce a fost solicitat de funcionar in scopul de a face un act

contrar ndatoririlor sale de serviciu, toate elementele infraciunii de luare de mita fiind

realizate.2

Infraciunea de luare de mita se realizeaz in momentul pretinderii de bani sau alte foloase,

sau a respingerii promisiunii ce i s-a fcut inculpatului in acest sens, ori in momentul primirii

foloaselor in scopul ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu, sau de a face un

act contrar acestor ndatoriri. Este irelevant faptul ca funcionarul nu avea posibilitatea

ndeplinirii actului promis (din moment ce acesta intra in sfera atribuiilor sale de serviciu) sauca de la nceput nu a avut intenia de a-l ndeplini.3

Este suficienta acceptarea promisiunii unor foloase in scopul de a face sau de a nu face un act

privitor la funcia sa, chiar daca foloasele nu au fost delimitate in sensul ca nu s-a precizat in

concret in ce va consta fiecare in parte.4

Intr-o opinie, in cazul in care intre actul pretins de la funcionar i plata ilicita exista o

mare diferena de valoare sau importanta, nu se poate retine infraciunea de luare de mita. Se

admite ideea ca unele fapte de luare de mita ar putea totui, sa nu aib caracter penal, atuncicnd sunt lipsite in mod vdit de importanta, in sensul art. 18 Cod penal, dar in acest caz,

conform textului menionat se va tine seama de mijloacele i modul de svrire a faptei,

scopul urmrit, urmarea produsa, precum i persoana i conduita fptuitorului. Raportul mai

sus menionat are i un aspect subiectiv, cci cel mituit trebuie sa vad in folosul ilicit de care

beneficiaz rsplata corespunztoare ca valoare sau importanta actului ce i se cere sa-l

ndeplineasc sau sa efectueze cu ntrziere.5

Fapta funcionarului constituie luare de mita daca el pretinde, primete sau nu refuza

bani sau alte foloase in scopul de a ndeplini un act privitor la ndatoririle sale de serviciu, chiar

1 V. Dobrinoiu, op. cit, pag 67.2 T.S. sp. dec. nr 5196/1971 n RRD nr. 6/1972, pag. 169 din Codul penal adnotat, Edit. Altas Lex. Buc. 1996.3 T.S. sp. dec. nr. 1906/1987 n RRD nr. 6/1988, pag. 72, op. cit. din Codul penal adnotat, Edit. Atlas Lex,

Buc. 1996.4 T.S. sp. dec. nr. 358/1973 n RRD nr. 5/1974, pag. 78, cit. din Codul penal adnotat, pag. 451.5 T.S. sp.dec. nr. 2407/1975 n RRD, pag. 246 n Codul penal adnotat, Edit. Atlas Lex, Bucureti, 1996,pag

450.

19


20/36

daca aceste ndatoriri sunt executate in afara teritoriului in care inculpatul este competent sa

acioneze, dar pentru efectuarea crora ele este obligat potrivit legii.1

Conform art. 254 alin. 2 introdus prin Legea nr. 65 din 1992, subiect al acestei forme agravate

este un funcionar cu atribuii de control. Rezulta ca subiectul activ calificat al infraciunii

prevzute de acest text trebuie sa fie:

a) funcionar in sensul legii penale

b) sa aib atribuii de control ceea ce ridica unele aspecte mai deosebite

Sintagma atribuii de control nu este noua in legislaia noastr penala, fiind

cuprinsa in art. 263 alin.2 al Codului penal. Cu privire la sensul i coninutul acestei expresii in

literatura juridica au fost exprimate urmtoarele teze:

a) prin persoana cu atribuii de control se nelege o persoana calificata astfel

prin dispoziiile legale in vigoare.2

b) atribuiile de control se determina in mod concret pentru fiecare caz in parte

in funcie de natura atribuiilor de serviciu ale fptuitorului.3

Prin urmare, pentru a statua daca un funcionar are sau nu atribuii de control este necesar sa

se examineze cu atenie actele normative referitoare la atribuiile sale de serviciu. Aceasta

examinare trebuie fcuta in fiecare caz concret, evitndu-se orice generalizare pe categorii de

funcionari, fr sa se tina seama, in mod concret, de atribuiile de control ale fptuitorului,

chiar in cadrul aceleiai categorii, poate fi de natura sa genereze greeli in ce privete

stabilirea calitii de subiect activ calificat al infraciunii prevzute de art. 254 alin. 2 al Codului

penal.

In consecina, prin funcionar cu atribuii de control in sensul art. 254 alin. 2 se nelege numai

funcionarul calificat astfel, in mod explicit, prin dispoziiile legale in vigoare care

reglementeaz atribuiile funcionarului in cauza.4

Au aceasta calitate: paznicii, gardienii, organele Grzii financiare i a Curii de Conturi,

funcionarii din Direcia Generala a controlului financiar de stat din Ministerul de Finane i

1 T.S. sp. dec. nr. 566/1973 n CD, 1973, pag. 424 din Codul penal comentat i adnotat de T.Vasiliu i autorii,

Buc. 1977.2 V. Dongoroz i autorii Explicaii teoretice i practice ale Codului penal romn, partea special, vol. IV,

pag. 206.3 A. Filipa Infraciuni contra nfptuirii justiiei, Edit. Academiei, Bucureti, pag. 107.4 V. Pop Funcionarul cu atribuii de control, din Rev. de drept penal, nr. 4 Bucureti 1996,pag. 121.

20


21/36

uniti subordonate, ai Direciei Generale a Vmilor precum i ali funcionari care conform

dispoziiilor legale au atribuii de control.1

Legea nr. 78/2000 prevede in art. 7 ca fapta de luare de mita, daca a fost svrit de o

persoana care, potrivit legii are atribuii de constatare sau de sancionare a contraveniilor ori

de constatare, urmrire sau judecare a infraciunilor, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut

la art. 254 alin. 2 din Codul penal privind svrirea infraciunii de ctre un funcionar cu

atribuii de control. Prevederile art. 254 257 din Codul penal se aplica i managerilor,

directorilor, administratorilor i cenzorilor societilor comerciale, companiilor i societilor

naionale, ai regiilor autonome i ai oricror ali ageni economici. In art. 9 din prezenta lege

este specificat faptul ca in cazul infraciunilor cuprinse in art. 254 - 257 Cod penal, daca sunt

svrite in interesele unei organizaii, asociaii sau grupri criminale ori al unuia dintre

membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzaciilor comerciale internaionale orischimburile sau investiiile internaionale, maximul pedepsei prevzute de lege pentru aceste

infraciuni se majoreaz cu 5 ani.

In practica s-a reinut, de pilda infraciunea prevzuta de art. 254 alin. 2 in sarcina unei

persoane care ndeplinete funcia de inspector comercial ncadrat cu 1 norma i avnd

atribuia de a efectua controale in legtura cu respectarea legislaiei in vigoare in materie de

comer, a cerut i a primit unele foloase materiale de la patronul unui magazin pentru a nu lua

masuri de sancionare contravenionala in urma unor nereguli.

2

De menionat ca anterior adoptrii Legii 65/1992 prin Legea 42/1991 care a modificat i

completat Legea 12/1990 privind protejarea populaiei mpotriva unor activiti comerciale

ilicite, s-a prevzut in art. 5, ca infraciunea de luare de mita comisa de agenii constatatori,

organele de urmrire penala sau de judecata a faptelor ei constituie contravenii sau infraciuni

prevzute de lege. Se pedepsesc in conformitate cu dispoziiile art. 254 din Codul penal,

minimul i maximul pedepselor majorndu-se cu 2 ani. In literatura juridica s-a exprimat opinia

ca dispoziiile cu caracter agravat din art. 254 alin. 2 al Codului penal, se vor aplica ori de cate

ori funcionarul care pretinde, primete , accepta sau nu respinge banii sau alte foloase, are

atribuii de control, cu excepia celor chemai sa constate contraveniile i infraciunile

prevzute de art. 5 din Legea nr. 42/1991. Se argumenteaz ca textul art. 254 alin. 2 al

1 I. Dumitru Funcionarul cu atribuii de control, Subiect activ calificat al infraciunii de luare de mit

Rev Dreptul nr. 8/1994, pag. 62.2 C. Apel Bucureti, sec. I pen, dec. nr. 206/A/1996 (V. Dobrinoiu, op. cit. pag. 115.

21


22/36

Codului penal ar fi o norma cu caracter general, pe cnd cea din Legea nr. 42/1991 ar avea

caracter special i deci derogatoriu.1

In ce privete teza potrivit creia atribuiile de control ale funcionarului se determina in

mod concret pentru fiecare caz in parte in funcie de natura obligaiilor de serviciu ale

fptuitorului, consideram ca este de natura sa introduc criterii relative i discutabile in

stabilirea subiectului activ calificat al infraciunii de luare de mita in forma agravata.2

In concluzie, este realizata condiia subiectului calificat al infraciunii ori de cate ori funcionarul

in cauza are atribuii de control indiferent de faptul ca luarea de mita s-a svrit cu scopul

ndeplinirii, nendeplinirii, ntrzierii ndeplinirii unor atribuii de control, de a face un act contrar

acestor atribuii sau a oricror altor ndatoriri de serviciu ale funcionarului in cauza.

Practica judiciara ne ofer cteva exemple:

- inculpatul in calitate de ef de tren la staia CFR Sighetul Marmaiei, a primit de la mai mulicalatori care circulau cu trenul accelerat pe traseul Timioara Nord Sighetul Marmaiei, bani

pentru a le permite cltoria fr bilet i fr a ncheia vreun act de constatare a contraveniei.

Prin sentina penala 554/1992 Tribunalul Jud. Dej a condamnat pe inculpat pentru svrirea

infraciunii prevzute de art. 254 alin. 1. mpotriva hotrrii procurorul general a declarat recurs

in anulare susinnd ca ncadrarea juridica este greita in condiiile in care inculpatul avea

obligaia de a supraveghea activitatea controlorilor de bilete, a urmari indeplinirea de catre

acetia a sarcinilor de serviciu i de a lua masuri pentru nlturarea neregulilor. In consecina,a fost admis recursul in anulare a procurorului general, s-au casat hotrrile atacate i s-a

schimbat ncadrarea juridica a faptei in art. 254 alin. 2.3

- controlor vamal, sef de vama care a pretins bani pentru introducerea unor

mrfuri in tara prin vama Constanta.4

- inculpatul militar in termen se afla in serviciul militar al unei instituii publice

(Ministerul de Interne) i, ca i santinela, exercita o nsrcinare ce consta in controlul trecerii

frontierei, aa cum rezulta din art. 343 din Regulamentul serviciului de paza al trupelor de

grniceri i Instruciunile S/283/1993. Aa fiind, contrar celor susinute de inculpat, acesta va

1 R. Lupacu Infraciunea de luare de mit, primirea de foloase necuvenite i trafic de influen Rev.

Dreptul nr. 5-6/1994 i Rev. Pro Lege nr. 1/1994, pag 282.2 V. Pop Funcionarul cu atribuii de control Rev. de Drept penal nr. 4/1996, Asoc. Rom. de t. Pen.

Bucureti,pag.121.3 V. Pop idem pag. 119.4 Curtea de Apel Constana, dec. nr. 155/1996, Rev. Dreptul nr. 6/1997, pag. 128.

22


23/36

avea calitatea de funcionar i, prin urmare, ndeplinea condiiile cerute de lege pentru a fi

subiect activ al infraciunii de luare de mita.1

- inculpaii inspectori de supraveghere i control vamal in cadrul Direciei

Generale a Vmilor avnd printre alte obligaii de serviciu i pe aceea de a verifica contestaiile

fcute de agenii economici care solicitau restituirea unor taxe ncasate in plus de organele

vamale i de a face propuneri privitoare la modul de soluionare a contestaiilor, au condiionat

ntocmirea referatelor de primirea unor sume de bani de la contestatari.

Aceasta fapta constituie infraciunea de luare de mita prevzuta in art. 254 Cod penal.

Nu intereseaz pentru existenta acestei infraciuni nici faptul ca inculpaii nu aveau

competenta de a soluiona contestaiile, atribuie ce revenea conducerii Direciei Generale a

Vmilor, nici coninutul propunerilor, care putea fi de admitere sau respingere, ci doar faptul ca

ei erau datori sa alctuiasc referatele a cror ntocmire au condiionat-o de primirea

foloaselor.2

- reinndu-se ca dovedita in sarcina inculpatului, controlor vamal, infraciunea

de luare de mita, nu i se mai poate imputa i cea de favorizare a infractorului prevzuta de art.

264 Cod penal, ntruct activitatea favorizanta face parte din chiar latura obiectiva a infraciunii

de luare de mita. De altfel, examinndu-se elementele constitutive ale infraciunii prevzute de

art. 264 Cod penal, se constata ca acestea nu sunt ntrunite, existenta favorizrii presupunnd

ajutorul dat unui infractor fr o nelegere prealabila i fr sa se urmreasc avantajemateriale.3

- primar al comunei Budeti, jud. Vlcea a pretins i a primit bani in scopul

efecturii unor meniuni favorabile unui cetean in registrul agricol, in sensul de a-l

nscrie in registrul agricol ca titular de rol in locul soacrei sale, pentru a-i nltura de la

motenire pe copiii acesteia.4

Nu poate fi subiect activ al infraciunii de luare de mita, neavnd calitatea de

funcionar in sensul prevederilor art. 254 Cod penal, angajatorul muncitor electrician

care primete foloase materiale pentru a nu-i ndeplini obligaia generala, prevzut in

contractul de munca, de a asigura paza mpotriva sustragerilor de la locul de munca.5

1 C.S.J. Secia militar, dec. nr. 44/1997, Rev Dreptul, Tabla de materii pe anul 1998, pag 118.2 C. de Apel Bucureti, Sec. I penal, dec. nr. 1/A/1997.3 C. de Apel Constana, d. p. 148/1996, Rev. Dreptul nr. 6/1997, pag. 128.4 T.S. sp. dec. nr. 605/1995 din Rev. Pro Lege nr. 1/1996, pag. 72.5 C.S.J. s. pen. dec. nr. 1266/1998 Rev. Dreptul, Tabla de materii pe anul 1999, pag. 85.

23


24/36

Fapta administratorului unei societi comerciale, avnd ca obiect de activitate i

desfurarea de jocuri de ntrajutorare, de a pretinde ori primi sume de bani pentru a asigura

premierea anticipata a unor persoane constituie infraciunea de luare de mita prevzuta de art.

254 alin. 1 Cod penal, iar nu infraciunea de neltorie prevzut de art. 215 alin. 2.1

Intr-o opinie exprimata in literatura juridica de specialitate, s-a susinut, in

legtur cu o spea soluionata de organele de urmrire penala din judeul Dolj, ca ntruct

nvinuiii gardieni publici nu aveau mputernicirea sa constate contravenii i sa aplice sanciuni

pentru nclcarea prevederilor Legii nr. 12/1990, pentru protejarea populaiei mpotriva unor

activiti comerciale ilicite, fapta lor constnd in ameninri cu ntocmirea actelor de constatare

i ulterior aplicarea sanciunii contravenionale de un milion lei, inclusiv confiscarea mrfii

pentru a obine de la vnztor cate o cciula, nu poate fi ncadrat in infraciunea lurii de

mita, cu aceea de antaj, reglementata de art. 194, alin. 1 Cod penal.Rezulta deci ca funcionar cu atribuii de control este nu numai acela care are in

mod exclusiv asemenea atribuii, ci i cel care efectueaz acte de control in baza unora dintre

atribuiile sale multiple de serviciu.

Subiect pasiv general este statul ale crui interese privind desfurarea activitii

organizaiilor de stat i publice, prestigiul acestor organizaii in ndeplinirea serviciului de ctre

funcionarii publici i ali funcionari in sensul legii penale, in condiii de probitate i la adpost

de orice suspiciune sunt grav lezate de svrirea faptelor.2. Subiectul pasiv special este autoritatea publica, instituia publica sau o alta

persoana juridica (de interes public sau privat) in serviciul creia se afla funcionarul incorect.

Uneori subiect pasiv special poate fi i o persoana fizica daca obinerea mitei este rezultatul

constrngerii exercitate de funcionar asupra acesteia. Acest subiect pasiv special este insa un

subiect secundar i adiacent.

Legea nr. 78/2000, in seciunea a cincea, prevede ca banii, valorile sau orice

alte bunuri care au fost date pentru a determina svrirea infraciunii sau pentru a rsplti pe

infractor ori cele dobndite prin svrirea infraciunii daca nu sunt restituite persoanei

vtmate i in msura in care nu servesc la despgubirea acesteia, se confisca, iar daca

bunurile, nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani; in cazul

svririi infraciunii, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.

1 C.S.J. s. pen. dec. nr. 1117/1998.

24


25/36

Seciunea IV Latura obiectiv i latura subiectiv

Elementul material se poate realiza prin aciune sau inaciune. Cele patru verbe:

pretinde, primete, accepta ori nu respinge folosite in mod alternativ in determinarea

coninutului infraciunii, indica modalitile de realizare a acesteia.

1. Fapta funcionarului de a pretinde bani sau alte foloase necuvenite:

A pretinde ceva nseamn a cere cuiva in mod struitor, a formula o anumita

pretenie. Aceasta se poate realiza prin cuvinte, gesturi, scrisori sau orice alt mijloc de

comunicare cu condiia sa fie neleasa de cel cruia i se adreseaz. Pretinderea poate sa fie

expresa, dar ea poate mbrac i forma ocolitoare, aluziva.

In cazul in care funcionarul nu a urmrit sa pretind, dar cele spuse de el au fost

interpretate ca o pretenie, creia i s-a dat urmare, fiind satisfcuta, va exista luare de mita, dar

in modalitatea primirii de bani ori alte foloase.1

In caz de pretindere iniiativa aparine ntotdeauna funcionarului, elementul

obiectiv al infraciunii fiind realizat independent de acceptarea sau respingerea de ctre

particular.2

2. Fapta funcionarului de a primi bani sau alte foloase:

A primi nseamn a lua in posesie un obiect care se nmneaz, se druiete,

ori a incasa o suma de bani.

Remarcam ca primirea implica o dare corelativa i prin urmare iniiativa aparine

mituitorului. Aciunea de primire trebuie sa fie voluntara i spontana. Spontaneitatea

presupune o relativa concomitenta intre acceptarea promisiunii i primire. Acceptarea i

primirea nu se pot produce insa dect in acelai timp, deoarece daca ar fi avut loc acceptarea

de bani ori alte foloase anterior primirii acestora, infraciunea de luare de mita s-ar fi consumat

in momentul acceptrii. De aceea primirea este spontana.

1 V. Dobrinoiu Corupia n dreptul penal romnesc Edit. Atlas Lex, Bucureti 1995, pag. 126.

2 F. Goger Dreptul penal special ed. 7, Pari 1958, pag. 85, op. cit. V. Dobrinoiu, pag. 126.

25


26/36

Uneori se poate ntmpla ca funcionarii, ajungnd in posesia folosului, sa nu-l

refuze dar nici sa manifeste expres voina de a-l primi. Se poate spune ca ne aflam in fata unei

primiri in sensul legii i aceasta chiar daca intre timp avantajul a ncetat a mai putea fi

valorificat.(exemplu: data biletului de avion a expirat).

Daca darul sau folosul este predat unei persoane din familia funcionarului,

primirea se considera realizata numai atunci cnd funcionarul aflnd despre remiterea

folosului i fiind contient ca acesta ii este destinat lui, in considerarea efecturii unui act de

serviciu, se hotrte sa il pstreze.1

Primirea se poate realiza nu numai ca urmare a remiterii banilor sau bunurilor ori

altor foloase, dar chiar i fr o remitere materiala a acestora. De exemplu: in cazul unei

dispoziii, chiar verbal data de un ter, de a preda un lucru, o valoare sau de a ndeplini o

activitate din care rezulta un ctig pentru funcionar. Desigur, in situaia de mai sus nu estevorba de o promisiune, ntruct promisiunea presupune o remitere viitoare afectata de condiia

acceptrii.2

3. Acceptarea promisiunii este alta modalitate a elementului material al

infraciunii de luare de mita:

A accepta nseamn a consimi, a aproba, a fi de acord cu aceasta

promisiune. Acceptarea presupune ntotdeauna o oferta; in acest caz iniiativa aparine

mituitorului, iar funcionarul pus in fata promisiunii o accepta.Acceptarea promisiunii poate fi expresa sau tacita dar in acest din urma caz, ea

nu rezulta din nerespingerea promisiunii care este incriminata separat, dei in fond este tot o

acceptare tacita ci din anumite manifestri care indica nendoielnic acceptarea. Intenia de a

aciona mai trziu altfel i de a refuza primirea nu exclude acceptarea promisiunii.3

4. Fapta funcionarului de a nu respinge promisiunea

Nerespingerea promisiunii nu poate fi nici ea conceputa fr o promisiune fcuta

de o alta persoana.4 Legiuitorul a prevzut nerespingerea promisiunii ca modalitate de

svrire a lurii de mita, deoarece a considerat ca cel ce nu respinge promisiunea o accepta

implicit. Obligaia de a respinge promisiunea, care a fost astfel stabilita are insa in acelai timp

1 V. Dobrinoiu Corupia n dreptul penal romn Edit. Atlas Lex Bucureti 1995, pag. 128.2V. Teodorescu op. cit., pag. 144 din V. Dobrinoiu, pag. 128.3 V. Dobrinoiu Corupia n dreptul penal romn. Edit. Atlas Lex Bucureti 1995, pag 128.4 O. Loghin i T.Toader Drept penal romn, parte special, Ed. ansa, Buc. 1994, pag. 128.

26


27/36

menirea de a-l determina pe funcionar sa reacioneze cu fermitate mpotriva mituitorului

pentru a apra prestigiul i onoarea funciei pe care o ocupa. 2

Aciunea sau inaciunea care constituie elementul material al lurii de mita

trebuie sa ndeplineasc mai multe condiii concomitente.

1) Pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii sa aib ca

obiect bani sau alte foloase.

Sfera noiunii de foloase este larga, incluznd orice avantaj de natura

patrimoniala (se poate prezenta sub forme variate ca: mprumut, diferite daruri sub forma de

vnzri simulate)103, bunuri mobile sau imobile, comisioane, premii dar i avantaje

nepatrimoniale (acordarea unui titlu sau grad, distincii onorifice sau avansare in funcie).

O problema importanta, mult discutata este aceea daca poate exista luare de

mita in cazul in care valoarea folosului material primit de funcionar este foarte redusa.Dei V. Manzini scrie in acest sens: Nu constituie corupie micile daruri

ocazionale, comestibile, de but, igri i altele asemntoare a cror oferire are caracter de

curtoazie, mai mult sau mai puin interesata,3 totui trebuie sa existe un raport direct i explicit

intre darurile primite i un anumit act din sfera atribuiilor ce revin funcionarului; astfel oricare

ar fi valoarea darului, daca acesta constituie un contra-echivalent al conduitei lipsite de

probitate a funcionarului, infraciunea de luare de mita este realizata. Chiar i autorul citat

arata ca: din pcate este imposibil sa se verifice prea minuios sinceritatea i dezinteresultuturor darurilor de politee ce se primesc.

Opiniile au fost mprite, dar practica instanei noastre supreme promoveaz

ideea ca att timp cat art. 254 al Codului penal nu cere existenta unei proporii intre valoarea

actului pretins de la funcionar i suma de bani sau folosul ilicit obinut de ctre acesta,

coninutul infraciunii se realizeaz.1

2) Banii sau celelalte foloase pretinse, primite ori a cror promisiune a fost

acceptata ori nu a fost respinsa sa fie necuvenite, sa nu fie legal datorate.

Banii sau foloasele trebuie sa fie pretinse, primite cu titlu de contra-echivalent

al conduitei pe care fptuitorul se angajeaz sa o aib. Daca fptuitorul pretinde o suma de

bani nu cu acest titlu, ci cu titlu de obligaie ce trebuie ndeplinit de cel ce solicita actul, fapta

13 O. Loghin i T. Toader Drept penal romn, parte special Edit. ansa, Buc. 1994, pag 3.1 1C. Ciuncan Criterii distincte n unele infraciuni de serviciu sau n legtur cu serviciul. RRD nr. 1/1978,

pag. 43, op. cit. O.Loghin, pag. 341

27


28/36

nu constituie luare de mita, ci abuz in serviciu contrar intereselor persoanelor (ori de cate ori

funcionarul va motiva destinaia i va destina efectiv profitul ilicit primit nu in folosul propriu ci

in folosul unitii).1

Exemplu: Fapta fptuitorului de a pretinde i a primi de la cei aflai in

subordinea sa avantaje materiale sub pretextul acoperirii cheltuielilor fcute de el, prin

folosirea autoturismului personal pentru procurarea de comenzi sau materii prime.3

3) Svrirea oricreia din faptele ce realizeaz elementul material al

infraciunii sa aib loc anterior sau concomitent cu ndeplinirea, nendeplinirea sau

ntrzierea in ndeplinirea actului privitor la ndatoririle de serviciu ale funcionarilor sau cu

efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri.

Aceasta condiie reprezint criteriul principal de deosebire a infraciunii de luarede mita de infraciunea de primire de foloase necuvenite, prevzuta de art. 256 Cod penal.

Anterior primirii folosului, in raport cu efectuarea actului pentru care acel folos

este destinat sa-l remunereze, nu comporta nici o dificultate, sub aspectul stabilirii ei, atunci

cnd exista o singura remitere i un singur act de serviciu. Situaia este complicata dup

prerea lui V. Dobrinoiu cnd, pe parcursul unui interval de timp, pe de o parte au avut loc

mai multe remiteri succesive i pe de alta parte, funcionarul a efectuat o pluralitate de acte

specifice funciei sale, ealonate in timp. In aceasta ipoteza, anterioritatea trebuie apreciatainndu-se seama de toate legturile ce au existat intre mituitor i funcionarul mituit.

In sensul afirmaiei ca faptele incriminate prin art. 254 Cod penal se pot comite

i concomitent cu ndeplinirea actului de serviciu, menionam o decizie a Tribunalului Suprem

care, a statuat ca fapta unui medic specialist in obstetrica ginecologie, de a primi de la o

pacienta creia urma sa-i ntrerup legal cursul sarcinii i care fusese anesteziata, o suma de

bani pentru a lucra mai atent constituie infraciunea de luare de mita.1

4) Actul pentru a crui ndeplinire, nendeplinire ori ntrziere a ndeplinirii se

pretinde, se primete, se accepta sau nu se respinge promisiunea unor foloase, sa facparte

din sfera atribuiilor de serviciu ale funcionarului.

12 2 T. Suceava, dec. nr. 19/1985 din RRD nr 7/1985, pag. 73.3 3 T.S. sp. dec. nr. 1965/1973, CD 1973, pag. 419.1 T.S. s.p dec. nr. 191/1971 n CD pag. 357.

28


29/36

a) Determinarea atribuiilor de serviciu

In practica, pentru a se stabili competenta teritoriala sau personala a unui

funcionar trebuie sa se cunoasc legile, Hotrrile Guvernului, instruciunile, ordinele,

regulamentele de ordine interioara in baza crora funcionarii i desfoar activitatea.

Condiia prezint o importanta hotrtoare pentru existenta infraciunii, deoarece

daca actul in vederea cruia funcionarul a comis aciunea inaciunea incriminata nu intra in

competenta sa, nu se poate vorbi despre luare de mita.

Dispoziiile legale privind luarea de mita sunt aplicabile unui funcionar care a

primit mita pentru ndeplinirea unui act a crui executare cere participarea mai multor

persoane. Aceasta pentru ca prin fapta sa el poate discredita fr justificare i pe ceilali

membri ai colectivului. Este indiferent arata V. Manzini daca actul fcut aparinecompetentei exclusive a funcionarului sau daca acesta numai a colaborat la efectuarea lui.2

In urma acestor precizri putem deduce caracteristicile actului privind ndatoririle

de serviciu actul sa fie legitim, sa se nscrie in sfera competentei funcionarului;

- actul sa fie determinat de esena sa specifica pentru ca individualizarea lui este un mijloc

de difereniere a mituirii de alte infraciuni sau abateri disciplinare;

- actul trebuie sa fie numai virtual, sa existe posibilitatea realizrii lui efective, nefiind nevoie

pentru existenta infraciunii ca el sa fie ndeplinit.

b) Actul contrar ndatoririlor de serviciu este in accepiunea art. 254 Cod penal

un act care intra in competenta normala a funcionarului, dar el se realizeaz printr-o nclcare

a dispoziiilor legale, printr-o rezolvare arbitrara a unui conflict juridic sau printr-o falsa

apreciere a situaiei de drept sau de fapt. Toate acestea fac ca actul sa devina contrar

ndatoririlor de serviciu ale funcionarului. Pentru a putea aprecia corect sarcinile de serviciu se

considera ca actul este contrar ndatoririlor de serviciu ori de cate ori prin efectuarea lui s-a

nclcat vreuna din aceste sarcini, chiar daca ndatoririle strict specifice, privitoare la acel act,

nu au fost inculcate.

2 V. Dobrinoiu Corupia n dreptul penal romn, Edit. Atlas Lex Bucureti 1995, pag. 142.

29


30/36

Iat cteva soluii judectoreti privind cerinele eseniale ale infraciunii de luare

de mita in raport cu ipotezele prevzute de lege:

- in legtura cundeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu:

Exemplu: Un primar a primit anumite avantaje cu scopul de a oficia mai repede o

casatorie.2

- in legtura cu nendeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu:

Exemplu: O persoana delegata de o unitate pentru a-i apra interesele a primit bani

pentru a nu se prezenta la proces.1

- in legtura cuntrzierea ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle de serviciu:

Exemplu: Un funcionar nsrcinat cu executarea unui mandat de arestare a

primit daruri de la cel urmrit, in scopul de a nu executa imediat, ci dup o perioada de timp

acel mandat.3

- in legtura cundeplinirea unui act contrarndatoririlor de serviciu:

Exemplu: Un funcionar vamal a primit o suma de bani pentru a permite trecerea

peste frontiera a unor bunuri interzise.4

Urmarea imediata

Sub oricare din modalitile sale, luarea de mita creeaz prin comportarea lipsita

de probitate a subiectului o stare de pericol pentru activitatea organizaiilor prevzuta de art.115 Cod penal 11 pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu de ctre funcionari i pentru buna

reputaie a lor.

In literatura noastr juridica s-a artat ca atunci cnd elementul material consta

in primirea de mita, care a fost pretinsa in scopul ndeplinirii unui act de serviciu, urmarea

imediata consta i in vtmarea patrimoniului adusa persoanei constrnsa a da mita.2

Urmarea imediata rezulta implicit din aciunea sau inaciunea incriminata,

deoarece legea nu condiioneaz existenta infraciunii de producerea de urmri.

2 T.S. s..p. dec. nr. 1552/1970 n CD, pag. 401.1 T. Capitalei S 1 pen., dec. nr. 2735/1956 n L.P. nr. 8/1957 pag. 634.3 T. Capitalei S. 1 pen, dec. nr. 2735/1956 n L.P. nr. 8/1957 pag. 956.4 T.S. s.p. dec. nr. 273/1970 n RRD nr. 8/1970, pag. 17.1 Modificat prin Legea nr. 140/1995 pentru modificarea i completarea Codului penal.2 S. Kahane, op. cit., pag. 134.

30


31/36

Legtura de cauzalitate

Dintre aciunea sau inaciunea care constituie elementul material i urmarea

imediata rezulta din nsi materialitatea activitii desfurate de fptuitor i nu necesita o

probaiune aparte.

Latura subiectiva - Infraciunea de luare de mita se svrete numai cu intenie directa.

Faptuitorul i da seama in momentul svririi faptei ca banii i foloasele pe care le pretinde

sau le primete sau care constituie obiectul promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge,

nu i se cuvin i cu toate acestea el vrea sa le primeasc sau sa nu le resping. In acelai timp

el are reprezentarea strii de pericol care se produce pentru buna desfurare a activitii de

serviciu, urmare pe care o dorete.

Cerina svririi faptei cu intenie directa rezulta din scopul special pe care lurmrete fptuitorul:

- ndeplinirea

- nendeplinirea

- ntrzierea ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu

- efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri.

Pentru existenta infraciunii este neaprat necesar ca in momentul svririi

aciunii sau inaciunii incriminate fptuitorul sa fi urmat acest scop.

Daca fptuitorul pretinde, primete, etc. bani sau foloase dar nu in scopul de a

ndeplini un act privitor la ndatoririle sale de serviciu, fapta nu constituie infraciune de luare

de mita.1 Legea nu cere insa ca scopul urmrit prin svrirea faptei sa fie efectiv realizat;

chiar daca ulterior svririi aciunii inaciunii incriminate Faptuitorul nu are conduita la care

s-a angajat, fapta sa se ncadreaz la art. 254 din Codul penal.2 Daca scopul urmrit se

realizeaz i fptuitorul efectueaz un act contrar ndatoririlor sale de serviciu, act care

constituie prin el nsui o infraciune ( ex: svrete un fals in nscrisuri oficiale) infraciuneade luare de mita intra in concurs cu acea infractiune.3

De precizat ca in textul art. 254 din Codul penal, termenul scop este folosit in

accepiunea sa stricta, de finalitate ce se situeaz in afara infraciunii. Astfel fiind, este suficient

1 O. Loghin i T. Toader Drept penal romn, partea special, Ed. ansa, Bucureti 1994, pag. 343.2 T. S. s.p. dec. nr. 5850/1971 CD 1971, PAG. 401.3 T.S. s.p. dec. nr. 3839/1970 n RRD nr. 4/1971, pag. 142 din O. Loghin.

31


32/36

sa se constate ca finalitatea prevzuta in textul incriminator a fost urmrita de fptuitor, fie ca

s-a realizat sau nu pentru ca sa existe intenie calificata.4

Mobilul infraciunii de luare de mita este de regula dorina funcionarului de a

obine ctiguri fr munca, ntruct acestea l determina cel mai adesea la luarea hotrrii

infractionale.6

Pot fi i alte impulsuri secundare care sa contribuie la determinarea fptuitorului

sa comit luarea de mita; aceste elemente subiective nu condiioneaz existenta vinovatei; se

va tine seama de ele la individualizarea pedepsei.5

a)Acte pregtitoare

Codul nostru penal nu incrimineaz actele preparatorii sau pregtitoare ca forma

infracionala. In cazul lurii de mita este de observat, daca se tine seama de esena activitilor

incriminate, ca dintre cele patru modaliti de realizare ale elementului material, cel puin doua acceptarea i nerespingerea promisiunii nu sunt in esena lor dect, acte pregtitoare ale

primirii efective de mita, pe care insa legiuitorul, pentru considerentele artate, a neles sa le

incrimineze autonom, situndu-le pe acelai plan, sub raportul semnificaiei lor penale, cu

luarea de mita propriu-zisa.1

b)Tentativa la infraciunea de luare de mita dei posibila in modalitatea ntrerupta, nu este

pedepsita. Pretinderea de bani sau alte foloase in scopul artat de text constituie in esena saun act de executare, deci de tentativa a lurii propriu-zise de mita2, pe care tocmai datorita

pericolului social sporit, legiuitorul a neles sa-l asimileze cu primirea efectiva de mita, att sub

aspectul incriminrii cat i al sancionrii prin derogare de la regula diversificrii pedepselor,

consacrata prin art. 21 din Codul penal.3

c)Consumarea

Are loc in momentul realizrii oricreia din cele patru aciuni inaciuni

incriminate alternativ prin art. 254 din Codul penal.4

4 V. Dongoroz i colaboratorii, op. cit., pag 343, vol. IV, pag. 134.6 V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 96.5 Gh. Nistoreanu Drept penal, partea special op. cit., pag. 338.1 S. Kahane, op. cit., pag. 135.2 V. Dongoroz Drept penal Bucureti 1939, pag. 293.3 V. Dobrinoiu Corupia n dreptul penal romn, pag. 154.4 I. I. Dolz, op. cit., pag. 142.

32


33/36

In practica judiciara s-a decis de exemplu ca infraciunea de luare de mita se consuma in

momentul in care se pretinde folosul i nu in acela in care este primit, ca este suficienta simpla

acceptare a promisiunii fcute, predarea banilor sau a foloaselor putnd sa aib loc ulterior

sau putnd sa nu se realizeze.5 Nu este relevanta mprejurarea ca banii primii s-au dat dup

efectuarea actului ori dup acordul intervenit intre mituitor i mituit sau daca fapta nu a fost

urmata de primirea banilor pretini sau promii.

Rezulta deci ca orice activitate ulterioara acestui moment nu are nici o influenta asupra

existentei infraciunii. Astfel fapta constituie luare de mita chiar daca fptuitorul restituie folosul

primit, il refuza sau daca ulterior promisiunii este nlturat din funcia pe care o ocupa.6

Modaliti - Luarea de mita, in oricare din variantele (tip, agravanta) are doua

modaliti:a) pretinderea sau primirea de ctre funcionar de bani sau alte foloase ce nu i

se cuvin.

b) acceptarea sau nerespingerea de ctre funcionar a promisiunii de foloase

necuvenite.

In ceea ce privete varianta agravata se presupune ca fapta este svrita de un funcionar cu

atribuii de control.

Intr-o opinie se susine ca a doua varianta agravata este cea prevzuta de Legea 42/1992cnd fapta este svrita de un agent constatator, un organ de urmrire penala sau judector

ce instrumenteaz contraventiv sau infraciuni prevzute de legea privind protecia populaiei

mpotriva unor activiti ilicite.1

Pe lng modalitile normative artate mai sus, infraciunea de luare de mita poate

reprezenta i diferite modaliti faptice determinate de circumstanele concrete in care se

comite infraciunea. De modalitile faptice se va tine seama la evaluarea gradului de pericol

social concret al faptei i dozarea pedepsei.

4.3. Sanciuni

5 T.S. s.p. dec. nr. 1032/1968 RD nr. 9/1968, pag. 188.6 T. Bucureti, dec. nr. 576/1975 cu not de L. Pop 6/1957, pag. 709.1 Gh. Nistoreanu i autorii Drept penal Parte special. Editura Continent XXI. Bucureti 1995, pag. 339.

33


34/36

a)Pedeapsa principala

Infraciunea de luare de mita este sancionata cu nchisoare de la 3 la 12 ani,

iar daca fapta a fost svrita de un funcionar cu atribuii de control se pedepsete cu

nchisoare de la 3 la 15 ani potrivit dispoziiilor Legii 140/1996 i a Legii 78/2000.

Cnd se constata existenta unor circumstane atenuante, pedepsele de mai

sus se reduc sub minimul special dar nu mai mult de 3 luni in conformitate cu dispoziiile art.

76 alin. 1 din Codul penal se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca

maximul special este nendestultor, se poate aduga un spor de pana la 5 ani.

Conform Legii nr. 12/1990 modificata prin legea nr. 42/1991 in cazul svririi

faptei de ctre funcionari mputernicii sa constate infraciuni sau contravenii sancionate de

acest act normativ ori sa le instrumenteze, pedeapsa este de la 5 la 14 ani, ntruct art. 5 al

acestei legi prevede ca minimul i maximul prevzut de art. 254 alin. 1 se majoreaz cu cate 2ani.

Referitor la individualizarea pedepsei este de subliniat necesitatea ca instanele

de judecata sa evalueze cu grija in fiecare caz in parte, ponderea diverselor circumstane reale

i personale in conturarea gravitaii concrete a infraciunii.

b)Pedeapsa complementara

Art. 254 din Codul penal prevede pe lng pedeapsa principala a nchisorii ipedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi (artate de art. 64 din Codul penal) iar

durata interzicerii poate fi stabilita aa cum prevede art. 53 lit. a. din Codul penal de la unu la

zece ani.

In cazul lurii de mita aplicarea pedepsei complementare sus menionate este

obligatorie.

Printre drepturile al cror exerciiu poate fi interzis art. 64 din Codul penal

prevede sub lit. c. i dreptul de a exercita o funcie sau de a ocupa o profesie de natura acelor

de care s-a folosit condamnatul la svrirea infraciunii.

Interzicerea acestui drept poate fi insa dispusa a artat Tribunalul Suprem

numai daca fapta comisa de cel condamnat este in strnsa legtura cu fapta sau cu profesia

sa.

c)Confiscarea speciala

34


35/36

Potrivit art. 254 alin. 3 din Codul penal banii, valorile sau orice alte bunuri care au

fcut obiectul lurii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gsesc, condamnatul este

obligat la plata echivalentului lor in bani, la fel cum prevede i Legea 78/2000.

Dei confiscarea speciala ca msura de sigurana i are sediul in art. 118 Cod

penal, legiuitorul a prevzut-o i in art. 254 alin. 3 Cod penal pe de o parte, pentru a

reglementa situaia neprevzuta in art. 118 Cod penal i anume aceea in care banii sau

celelalte foloase care au fcut obiectul mitei nu se gsesc, in sensul ca se va confisca

contravaloarea lor in bani.

Indicarea obiectului confiscrii prin expresia bani, valori sau alte bunuri

subliniaz dorina legiuitorului de a viza i avantajele nepatrimoniale sau neevaluabile in bani

(situaie in care se va putea insa dispune, cnd ar fi cazul, restabilirea situaiei anterioare

conform art. 170 din Codul de procedura penala).1

mprejurarea ca inculpatul ar fi cheltuit unele din sumele primite ca mita pentru

nevoile unitii nu-l exonereaz de la plata lor, deoarece existenta infraciunii nefiind

condiionata de destinaia banilor sau foloaselor ce au constituit obiectul mitei, acestea trebuie

confiscate in totalitate.1

nlesnind inculpatului sustragerea de bunuri din patrimoniul prii civile, inculpatul

paznic la societatea comerciala unde s-a comis furtul se face vinovat pe lng infraciunea

de luare de mita, constnd in primirea unei sume de bani pentru a nlesni comiterea furtului, ila complicitate la infraciunea de furt, faptele avnd coninut diferit i o existenta de sine

stttoare.

Deci, msura in care se constata ca sunt ndeplinite elementele acestor doua

infraciuni, condamnarea inculpatului pentru ambele infraciuni se impune, el nlesnind, chiar

daca in schimbul unei sume de bani, posibilitatea coinculpatului de a-i nsui pe nedrept

unele bunuri aparinnd prii civile.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul a primit de la coinculpat

5.000 lei, fcndu-i-se promisiunea ca i se vor mai da 19.000 lei.

ntruct infraciunea de dare de mita s-a comis parial prin darea unei sume de

bani i parial printr-o promisiune de dare, ulterioara, a altei sume de bani, deoarece art. 254

alin. 3 Cod penal (la care face trimitere art. 255 alin. 4 Cod penal ) se refera numai la ipoteza

1 V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 168.1 C.S.J. s.p. dec. nr. 532/1995 Rev. Dreptul, nr. 3/1969, pag 111.

35


36/36

in care banii, valorile sau celelalte bunuri au fost date, adic remise efectiv funcionarului

mituit, suma de bani care a fost promisa drept mita nu poate face obiectul confiscrii, aa cum

greit s-a dispus de prima instana i instana de apel.2

In cazul in care unul din inculpai a fost condamnat pentru luare de mita iar

celalalt pentru dare de mita obiectul mitei constituindu-l o suma de bani data de cel de-al

doilea i primita de cel dinti msura confiscrii speciale a acestei sume trebuie luata numai

fata de autorul infraciunii de luare de mita, obligarea fiecrui inculpat in parte la plata acelei

sume este nelegala.

Corupţia economică

Documents

Transcript of Corupţia economică