Coruptia, clasificari, cauze.

8/13/2019 Coruptia, clasificari, cauze.

http://slidepdf.com/reader/full/coruptia-clasificari-cauze 1/6

1

Facultatea de Filosofie si Stiinte SocialeUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza ”

Corupția, problemă a administrației publice

Manea TeodoraȘtiințe politice, anul III, grupa 2



2

Problemă administrativă. Corupția

Noțiunea de corupție

Concept care face obiectul a numeroase dezbateri publice şi controverse politice,

corupţia beneficiază de o mare varietate de definiţii, Mark Warren, 1 e de părere căaceasta

este: „utilizarea defectuoasă a puterii sau autorităţii comune pentru câştiguri private, utilizând

resurse comune”. Organizaţia Transparency Romănia defineşte corupţia ca fiind: „folosireaabuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public, fie în cel privat, în scopul satisfaceriiunor interese personale sau de grup”2. O definiție mai aprofundată este cea de „ fenomen

social negativ, care rezidă în folosirea de către persoanele cu funcţii de răspundere a funcţieideţinute şi a posibilităţilor legate de ea în scopul obţinerii ilicite a unor bunuri materiale sau aaltor foloase (profituri) şi avantaje personale”3 Ea „trebuie să fie tratată nu ca un oarecare act

criminal, nu ca o faptă penală, ci ca un fenomen social, care se manifestă doar printr -o

totalitate de fapte cu o esenţă identicăşi care constituie o entitate distinctă” 4

. Aici sesubliniază latura sociala a fenomenului și impactul ei negativ asupra comunității, ea

paralizând funcționarea normală a instituțiilor. Așa cum acest fenomen beneficiază de maimulte interpretări, natura lui complexă se regăsește și în mai multe forme.

După poziția în fața legii, se distinge corupţia în acord cu legea, care nu înseamnă înmod necesar încălcarea legii, ci doar utilizarea necorespunzătoare a acesteia și corupţia într -

un cadru ilegal, unde se încalcă legea. Distincția dintre aceste forme poate fi observată din

comportamentul individului care dă mită pentru a obține un serviciu la care este îndreptățit,de exemplu accesul la serviciile de sănătate. Conform unui raport făcut deTransparency

International anul acesta, 27% dintre romănii susțin că au dat mită în sistemul sanitar. Și celde-al doilea exemplu se referă la darea de mită pentru a obține un serviciu la care nu esteîndreptățit

1 Warren Mark Sensul cor upției în democrație

2 Organizaţia Transparency RomăniaCORUPŢIA ÎN NOUL COD PENAL

3 Sergiu Ilie Corupţia: aspectul criminologic

4 Ibidem



3

Alte forme ale corupției țin de criterii precum numărul actorilor implicați, incidențacazurilor și nivelul la care se manifestă. Astfel avem: corupţia individuală care presupune

existenţa cazurilor izolate de încălcare sau utilizare incorectă a legii manifestăndu-se cel mai

des prin mita, trafic de in fluenţă sau prin abuz de putere, corupţia organizată, care apare în

general în cadrul organizaţiilor a căror menire nu era să promoveze corupția dar care sfârșesc prin a dezvolta și promova practice corupte. Aici exemplele sunt abundente, de la grupurile

mafiei italiene, până la partidele politice. Spre deosebire de forma organizată, existența unorcazuri individuale și izolate nu amenință într -o măsura ridicată societatea, astfel de devieri auo importanță mai mică raportate la întreaga comunitate.Astfel ajungem la următoareclasificare și anume pe criteriul domeniului în care se manifestă fenomenul. Așadar putemvorbi de corupție politică,unde individul trece peste regulile referitoare la exercitarea

atribuțiilor și influenței în scopuri personale, exemple fiind: manipularea funcționarilor publici, promovarea lor pe criterii politice, finanțarea campaniilor unor partide politice.5 O

altă formă a corupției este cea administrativă, unde include faptele comise de funcționarii publici care își îndeplinesc preferențial și condiționat atribuțiile postului. Una dintre cele maiîntălnite forme de corupție este cea economică, aici se numără fapte precum: frauda,escrocheria, falsuri în evidențele contabile.

De asemenea corupția poate fi și un apanaj al formei de guvernare. În tărilenedemocratice aceasta are o organizare riguroasă primind numele de marea corupţie. Unadintre particularitățile ei este faptul că însășiliderii politici, o practică ceea ce îi of eră unstatut aproape imbatabil, șio extindere a fenomenului peste toate nivelurile sistemului

admnistrativ al statului. De aceea conform Transparency International țările care se confruntăcu lipsa mecanismelor democratice sunt și cele mai corupte, în to p situându-se Afganistan,

Coreea de Nord, Sudan și Somalia.

O altă formă a corupției extinse este corupţia sistemică. În acest caz organizațiilefuncționează după un set de reguli și legi corecte, dar care nu sunt respectate,mai mult decâtatât pentru a promova extinderea fenomenului și menținerea controlului sunt promovate șirecompensate persoanele care au un comportament incorect. Aici se manifestă latura

relațională a fenomenului, complicitatea fiind un element cheie a corupției.Ipostaza

organizată a corupției poate ajunge la niveluri mai mari, evidențiindu-se aici conceptul de

5 Ioan Dorinica, Banciu Dan, Rădulescu Sorin Corupţia în România – realitate şi percepţie socială

.



4

„captura a statului”6 formulat pentru prima dată de către Joel Hellman şi Daniel Kaufmann

într- un document al Băncii Mondiale. El se referă la situația în careanumite grupuri de

interes reuşesc să influenţeze semnificativ procesul decizional (în principal cel legislativ)

dintr- o ţară spre propriul beneficiu. Astfel cadrul legislativ nu numai că nu poate condamnaastfel de fapte, dar prin construcția lui favorizează interesele anumitor grupuri. Se poatespune că această formă este una de corupție ce nu trece efectiv peste granițele legii, dar faceca legea să își piardă supremația, aplicare ei devenind selectivă. În acest caz un anumit grupface din aparatul admin istrative o unealtă a propriilor interese.

Un alt termen ce denumește situații de corupție, dar nu numai, este cel de „gulerealbe” 7 care aparține criminologului Edmond Sutherland. Pe lângă încadrarea corupției,

noțiunea dewhite collars face referire și lacriminalitatea de serviciu, criminalitatea persoanelor cu funcţii de răspundere adică a funcţionarilor publici, criminalitatea profesională, criminalitatea elitei, criminalitatea corporativă, criminalitatea economică,criminalitatea de gospodărie, criminalitatea de producţie. Datorită grupurilor vizate, acestconcept înglobează și situațiile în care se face abuz de putere de funcția deținută pentru aobține beneficii, sau pentru a influența deciziile politice.

Sursele corupţiei

Putem spune că fenomenul corupției este prez ent în toate statele și societățile lumii,atribuindu- i o funcție globală, mai mult decât atât în toate epocile s-a manifestat o formă maielaborată sau incipientă a lui. Dar se observă și diferențe ale incidenței practicilor corupte dela țară la țară, fiind un fapt comun acceptat că statele occidentale se confruntă mai puțin cuaceste practice. Natura umană a fost considerată mult timp cauză a corupției, fiind o părerecomun împărtășită aceea că fapte ilegale, sau în neconcordanță cu legile eticii, apar atunci

când un individ lacom, ocupă o funcție oficială. Astazi această opinie nu se mai bucură de oacceptare largă, fiind considerată o cauză minoră, dacă nu secundă a fenomenului. Deasemenea caracterul relațional al corupției fixează una dintre surse ca fiind societatea, mai

exact normele, cutuma ei. Atunci când statul eșuează să-și impună autoritatea, iar cadrul

6 Joel Hellman Daniel Kaufmann Anticorupția în tranziție, o contribuție la dezbaterea politică , cap 1, pagina 3

7 Valeriu Bujor, Sergiu Ilie . Corelaţia dintre criminalitatea gulerelor albe şi alte tipuri de criminalitate.



5

legislative este mai lax, sau îi lipsesc reglementări esențiale, comunitatea se va ghida dupăanumite reguli și practici. De multe ori acestea intră în conflict cu legile adoptate ulterior,nefiind impuse cu ușurință indivizilor care de multe ori tind să le ignore. În cazul aspectelorculturale vechimea obiceiurilor și tradiția pot constitui impedimente în a responsabiliza șialinia conform unor norme morale, comunitatea.

O altă sursă a corupției este incapacitatea statului de a-și impune regulile, cel maielocvent exemplu fiind cel al statelor în tranziție. Lipsa resurselor poate adânci fenomenul

până la nivelurile cele mai mici, f iind dificil țărilor să stopeze acest fenomen în condițiile încare nu pot oferii salarii sadisfăcătoare funcționarilor. Se poate spune în acest sens că sărăciamultiplică formele corupției, dar în nici un caz dispariția sau minimizarea ei duce la

eradicar ea corupției. De asemenea incapacitatea se poate referi nu numai la partea economicăcăt și la cea tehnică fiind imposibil în unele situații ca statul să intervină prompt și săconcureze cu grupurile organizate.

În domeniul economic se regăsește o altă cauză a corupției, deoarece ea presupuneutilizarea funcțiilor publice pentru obținerea unor foloase personale multitudinea de funcții publice sporește numărul cazurilor, de aceea numărul mai mic al întreprinderilor de stat poatefi de dorit p entru a reduce posibilitatea apariției cazurilor de corupție.

Domeniul politic este o altă sursă de folosire a funcțiilor în mod ilegal, sau injust.De obicei situațiile în care un partid rămâne la putere foarte multă vreme,se caracterizează prin prezența unor structuri sau procese ce se desfășoară concomitent cu cele oficiale, având

ca scop sprijinirea unor activităţi ilegale. Mulți specialiști consideră că legislația și instituțiile publice reprezită principala sursă a corupției. Sunt două motive în spatele acestui argument,fie legislatia este atăt de complexă și dificil de interpretat, încât aplicarea ei este greoiae, fieare lacune ce permit ocolirea legii și implicit existența ilegalităților. Aceste lipsuri se potreferii la structura instituțiilor, sau organizarea defectuoasă.

Consecințele corupției

Datorită impactului pe mai multe niveluri, asupra societăților și consecinţelecorupției sunt multiple. Dificultatea majoră constă în a trasa cu precizie granița dintre

corupţie și guvernarea ineficientă. Consecinţele sociale ale corupției cuprind impactul asupragrupurilor cu risc ale societății din cauza multiplicării sistemului fiscal, aici este evidențiată



6

corelația dintre corupție și sărăcie. Lipsa resurselor provoacă comportamentecondamnabile,

iar acestea determină un deficit economic mai mare. Cu alte cuvinte sărăcia provoacăcorupție, iar corupția menține sărăcia, în principal prin absorbirea resurselor ce revindomeniilor următoare: educație, sănătate, asigurare socială.

Consecinţele politice se referă în principal la formarea unei clase ce își impune pre ferințele și ignoră necesitățile societății contribuindla creşterea rapidă adatoriilor statului, la declinul veniturilor în buget. Consecinţele economice vizează mai alescreșterea economiei subterane, reducerea competitivității și a competiției loiale, descurajeazăinvestiţiile şi ideile inovatoare, reduce eficienţa economică, face statul mai vulnerabil la crize

economice.

Prin specificul său, acest fenomen atacă, în primul şi în primul rînd, aparatul deconducere al societăţii, de a cărui bună funcţionare depind decisiv procesele din întreagasocietate, indiferent de sfera de activitate. Atunci cînd vorbim despre faptul că corupţia atacăaparatul de conducere al societăţii ne referim, bineînţeles, la sectorul public, ceea ce nuînseamnă că sectorul privat sau neguvernamental nu este atins de corupţie. Sectorul privat sau

neguvernamental este, în realitate, nu mai puţin contaminat, doar că corupţia de aici provine

anume din sectorul public şi acolo îşi are “epicentrul”.Datele obţinute de cercetători ai problemei în discuţie permit chiar a revizui sau, cel

puţin, a pune în discuţie o serie de teze privitoare la pericolul social al diverselor tipuri de

criminalitate consacrate în criminologie. Este, de exemplu, cazul să ne întrebăm dacă actelede tîlhărie, jaf sau trafic de droguri sunt oare mai periculoase pentru societate decît cele decorupţie? Da, asupra individului cele dintîi exercită o influenţă psihologică mult mai puternică, dar asupra organismului social se pare că cele din urmă sunt mult mai dăunătoare,

mai periculoase. Manifestările de corupţie aduc grave atingeri societăţii, în condiţiileexistente în prezent. Se pare însă că problema este mult mai complicată.

Pe lîngă faptul că corupţia constituie un fenomen criminal, ea constituie totodată şi un puternic factor criminogen, deoarece creează condiţii favorabile pentru amplificarea altortipuri de mani festare a criminalităţii.

Coruptia, clasificari, cauze.

Documents

Transcript of Coruptia, clasificari, cauze.