Corpul Fizic e Format Din Trei Părţi Principalec

2
M a i m u lt d e t a t , d ov e zi le ara t ă c ă  pa n crea s ul um a n e s t e unu l d i n tre c ele mai g reledin r eg n u l an i m al , p r o p ort i o n al cu g r eu tateat o t al ă a co r p u l u i .  S upr ad i m en si o n area p an cr ea su l u i e l a f el d e p er i cu l o as ă - pr o b ab i l m ai p er i cu l o as a- d ec ât o su p r ad i m en si o n are a i n i m i i , g l an dei t i r o id e e tc .S up r ap r o d u c ţ ia d e en zi m e d i gest i ve es te o ad ap t are p at o l o g i c ă l a o d i et ă c o n st ân d î n al i m en t e f ă r ă e n zi m e .  P a n cr e a su l n u e st e sin g u ra p a rte a cor p u l u i ca re su pr a - se cret ă e n zi m e n d d i et a co n st ă î n ali m e n t e g ă t i t e. G l an d el e sa l i va r e u m an e c are pr o d u c e n zi m e l a u n n i ve l n i ci o d at ă î n t âl n i t l a an i m al el e s ă l b at i cecare c o n su m ă a l i m en t el e l o r r e ş t i . De f a pt, an um i t e an i m al e car e co ns um ă o diet ă co nst ândî n al i m en te cr ud e nu au de l ocenzi m e î n sal i va lor . Vaca ş i o a ia p r o d u c t o r e n t e d e sali v ă f ă r ă e n zi m e î n e a .  C âinii, deexe m plu, de as em en e a n u secret ă e nz i m e în sali va l or când co ns um ă odiet ă co nst ân d  î n alim e nte c rude. Cu t oa t e acest e a, da c ă începi s ă le d ai alimen t e g ă t i t e c o n ţ inân d amid o n, g lan d el e l o r sa livare vo r în ce p e s ă p r o duc ă e n zi m e n ec esare d i g e st i e i a m i d o n ului n u m ai t â rziu d e 10 zil e .   Î n plu s , exi s t ă mai mul t e d o vezi c ă  p r e z e n ta  en zi m e l o r î n s a l i v ă este os i tu a ţ i e p at o l o g i c ă s i nuuna nor m al ă . Ca s ă î nc ep em cu î nc ep utul, en zi m el e s al i vare nup o t d i g er a ami d o n u l cr u d . A ce st l u cru l - a m d e m o n strat î n l a b o rat o r. E nz i m el e di n s al i v ă vo r at ac a o bu ca t ă de am i d on nu m ai n d a ce a st a e st e g ă tit ă . A ş ad ar, ved em lim pe de ca o r g an i smu l ca n al izeazaop ar te d i n ca p ac itateasa l i m itat ă d e p ro d u c ţ ie a en zi m el o r î n sa l i v ă n u m ai d ac ă es te n evo it.  Exi st ă ce va ce r ce t a re in t e r e sa n t ă pe a n i m ale p e ca re am f ă cut- o în p r o p ri u l lab o r a t o r cu ţ i va a n i î n u r m ă . Dac ă d o ri ţ i, p ot s ă o ex plic a cu m p e ntru ci tit o rii d u mnea vo a str ă .  H E A LTHVI E W : Da, v ă r og e xpl ica ţ i.  H O WE LL : A m hr ă n i t ungrupde ş ob ol an i cu o diet ă con st ân d î n ali m en te g ă tite ş i un gr upcu o d i e t ă co n stân d în a li m e nte cr u d e ş i i- a m l ă sa t s ă t r ă i a sc ă î ntr e a g a l o r p e ri o a d ă d e vi a ţ ă p e n t ru a ved e a care g r u p va t r a i m ai m ul t . Pri m ul grup a p ri m it o co m b i n a ţ ie d e ca rn e cru d ă ş i d i ve r se l e g um e cru d e ş i g n e . A l d oilea g r u p a ce l e a ş i a lim e n te e rte ş i d e ci f ă r ă e n zi m e . A m ţ i n u t a ce ş t i ş o b o l a ni p â n ă ce a u m u rit, p er i o a d ă ce a d u rat a p r ox imativ tr e i a n i. C â n d ex p erim e n tul s-a  î ncheia t , rezul t atele m-au surprins. S-a d o vedit c ă nu e x ista o mare di f e r e n ţ ă î ntr e perioadele d e vi a ţ ă ale ce l o r d o u ă g r u p uri. M a i t â rziu a m d e sc o p erit moti vu l. S-a d ov e d i t c ă ş o b o l a nii av â n d o d i e t ă co n stân d în a li m e nte g ă tite î n c ă primeau e n zi m e, d a r d in t r-o su rs ă n e a ş t e p tat ă . Ei î ş i m â nca se r ă p r o priile f e ca le, car e co n ţ i n e a u e n zi m e le ex cr e t a t e d in p r o p riile o r g a n ism e . To a t e f e ca l e l e , in cl u n d acel e a a l e in ţ e l o r u m a ne, co n ţ in e n zi m e le p e ca r e o r g anismul l e -a fol o sit. Ş o b o l a n ii mei r e cicla se r ă pr o p riile l o r enzi m e p e n t ru a le f o l o si d in n o u . Ş i d e a ce ea a u tr ă i t l a f e l d e m u lt ca ş o b o l a n ii avâ n d o d iet ă co ns tân d î n a lim e n te cr ud e . O b i ce iul d e a m â n ca f e cal e este a p r o a p e u ni ve r sa l prin t re a n i m a l e le d e la b o ra t o r din zi u a d e a st ă zi. D e ş i a ce ste a n i m a le p rim e sc d i e t e " ş t ii n ţ i c e " co n ţ i n â n d t o a te vi t a min e l e ş i m i n e r a lel e cu n o sc u t e , a n im a l e le în m o d i n sti n ctiv ş t iu c ă a u n e vo ie d e e nzim e . D a t o ri t ă acestui l u cru, e le î ş i m ă n â n c ă p r o p riile f e cal e . D e f a p t , a n im a lele a n d aceste d iete ş t ii n ţ i c e d e zv o l t ă m a j o ri t at e a b o lil o r cr o n ice d e g e n e ra t ive a le

description

biologie

Transcript of Corpul Fizic e Format Din Trei Părţi Principalec

7/17/2019 Corpul Fizic e Format Din Trei Părţi Principalec

http://slidepdf.com/reader/full/corpul-fizic-e-format-din-trei-parti-principalec 1/1

Mai mult decât atât, dovezile arată că pancreasul uman este unul dintre cele mai grele dinregnul animal, proportional cu greutatea totală a corpului. Supradimensionarea pancreasului e la fel de periculoasă - probabil mai periculoasa -

decât o supradimensionare a inimii, glandei tiroide etc.Supraproducţia de enzime

digestive este o adaptare patologică la o dietă constând în alimente fără enzime.

 Pancreasul nu este singura parte a corpului care supra-secretă enzime când dieta constă înalimente gătite.Glandele salivare umane care produc enzime la un nivel niciodată întâlnit laanimalele sălbatice care consumă alimentele lor fireşti.De fapt,anumite animale careconsumă o dietă constând în alimente crude nu au deloc enzime în saliva lor. Vaca şi oaia productorente de salivă fără enzime în ea. Câinii, de exemplu, de asemenea nu secretă enzime în saliva lor când consumă o dietă constând

 în alimente crude. Cu toate acestea, dacă începi să le dai alimente gătite conţinând amidon,glandele lor salivare vor începe să producă enzime necesare digestiei amidonului nu mai târziude 10 zile. 

 În plus, există mai multe dovezi că prezenta enzimelor în salivă este o situaţie patologică sinu una normală. Ca să începem cu începutul,enzimele salivare nu pot digera amidonul crud.Acest lucru l-am demonstrat în laborator.Enzimele din salivă vor ataca o bucată de amidonnumai când aceasta este gătită. Aşadar, vedem limpede caorganismul canalizeaza o parte dincapacitatea sa limitată de producţie a enzimelor în salivă numai dacă este nevoit.

 

Există ceva cercetare interesantă pe animale pe care am făcut-o în propriul laborator cu câţivaani în urmă. Dacă doriţi, pot să o explic acum pentru cititorii dumneavoastră. HEALTHVIEW: Da, vă rog explicaţi. HOWELL: Am hrănit un grup de şobolani cu o dietă constând în alimente gătite şi un grup cu odietă constând în alimente crude şi i-am lăsat să trăiască întreaga lor perioadă de viaţă pentru avedea care grup va trai mai mult. Primul grup a primit o combinaţie de carne crudă şi diverselegume crude şi grâne. Al doilea grup aceleaşi alimente fierte şi deci fără enzime. Am ţinut aceştişobolani până ce au murit, perioadă ce a durat aproximativ trei ani. Când experimentul s-a

 încheiat, rezultatele m-au surprins. S-a dovedit că nu exista o mare diferenţă între perioadele deviaţă ale celor două grupuri. Mai târziu am descoperit motivul. S-a dovedit că şobolanii având odietă constând în alimente gătite încă primeau enzime, dar dintr-o sursă neaşteptată. Ei îşimâncaseră propriile fecale, care conţineau enzimele excretate din propriile organisme. Toatefecalele, incluzând acelea ale fiinţelor umane, conţin enzimele pe care organismul le-a folosit.Şobolanii mei reciclaseră propriile lor enzime pentru a le folosi din nou. Şi de aceea au trăit la felde mult ca şobolanii având o dietă constând în alimente crude. Obiceiul de a mânca fecale esteaproape universal printre animalele de laborator din ziua de astăzi. Deşi aceste animale primescdiete "ştiinţifice" conţinând toate vitaminele şi mineralele cunoscute, animalele în mod instinctivştiu că au nevoie de enzime. Datorită acestui lucru, ele îşi mănâncă propriile fecale. De fapt,

animalele având aceste diete ştiinţifice dezvoltă majoritatea bolilor cronice degenerative ale