Copsa Mica

5/12/2018 Copsa Mica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/copsa-mica-55a35cd5954a1 1/10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICIE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Analiza comparativa a factorilor de mediu atmosferici la nivelul judetelor

Monitorizare a dispersării poluari din Judetul sibiu

(Copşa Mică)

Vaduva Catalin

Grupa : 124

Bucuresti 2011

1



Cuprins

1. Scurt istoric Copsa Mica2. Calitatea factorilor de mediu din zona Copşa Mica :

- Poluarea apelor

- Poluarea solului

- Poluarea vegetatiei

– Poluarea apelor

3.Bibliografie

1. Scurt istoric, Copşa Mică

Prima atestare documentară a asezarii datează de la începutul secolului al XV-lea, cândapare iniţial sub denumirea de ,,Parva Kabaz", în anul 1402. Totuşi Copşa Mică esteatestată istoric în anul 1700. Atestarea populaţiei româneşti se face la sfârsitul secolului al

XVIII-lea, în analele bisericii romano-catolice amintindu-se de apariţia unui numar decirca 12 familii de ortodocşi. Pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul XV era unturn de pază în jurul căruia a luat fiinţă localitatea care azi constituie vatra veche aoraşului. Acest turn avea rol de punct vamal pentru comercianţii care circulau spreMediaş sau spre Blaj. De aici traducerea din limba maghiara "Poarta Mică", "...mică"venind de la suprafaţa restrânsă pe care o ocupa localitatea. Activitatea economică este în prezent preponderent metalurgică si se desfăsoară la S.C. SOMETRA S.A. care are uncapital uman de circa 1600 de persoane care îşi au domiciliul în Copşa Mică sau în

2



împrejurimi. În general, populaţia este foarte săracă, peste 50% din locuitorii oraşuluifiind şomeri sau fără ocupaţie. Totuşi potenţialul uman şi natural al zonei estesemnificativ, potenţial care folosit raţional ar putea redresa situaţia economică a zoneiîntr-un viitor apropiat. Construcţia uzinei a început în august 1939 fiind iniţiată de"Societatea Nationala de Exploatari Miniere". În perioada 1948 - 1960 s-a produs un

proces de dezvoltare care a condus la o creştere de 6 ori a capacităţii initiale. Uzina acrescut treptat astfel că în 1971 producea peste 7% din metalurgia neferoasă a Românieiiar în anul 2001 producea: 50.000 tone zinc metalurgic, 18.000 tone plumb rafinat si40.000 tone zinc rafinat. Din fericire pentru această zonă în decembrie 1993 activitateaunei alte întreprinderi extrem de poluante, S.C. CARBOSIN S.A., a fost stopată. Aceasta producea din 1985: negru de fum, acizi organici, monomeri metacrilici, mase plastice,metanox D, aldehidă formică, acid fosforic si acid oxalic. Tehnologia folosită lafabricarea "negrului de fum" în această uzină, denumita "tehnologia canalelor", eracunoscută ca având gradul cel mai mare de poluare a zonelor de lucru, cât şi a atmosferei peri-uzinale şi comunale, cu negru de fum. Circa 20% din producţie fiind antrenată degazele de reacţie în coşurile instalaţiilor şi răspândită în atmosferă până la peste 20 km

distanţă. Ne putem face o imagine apropiată de realitate despre gradul de poluare zonalădacă ne gândim că randamentul de transformare a gazului metan în negru de fum era de30 - 35%. Poluarea datorată industriei din localitatea Copşa-Mică este de notorietateinternaţională, zona fiind cunoscută datorită acesteia şi a mediului inconjurător gravdeteriorat. Poluarea, ca problemă a oraşul a fost reconsiderată dupa 1989, incluzândoraşul in topul celor "14 zone fierbinţi ". Aşa numitul "fenomen Copşa-Mică"reprezintă urmarea proiectări, executării, extinderii, şi întreţinerii defectuoase timp de peste 65 de ani a platformei industriale locale. Vegetaţia, fie că este vorba de florăsalbatică sau de culturile agricole, repezintă una dintre componetele de mediu gravafectate, datorită poluării pe termen lung. Principalii poluanţi în aceşti 65 de ani au fost şiunii continuă să mai fie o problemă: dioxidul de sulf, negrul de fum, pulberile de

plumb, acidul sulfuric, precum şi trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul decarbon, cadmiul, zincul. Impactul acestor poluanţi este puternic resimţit şi asupravegetaţiei pe o distanţă de aproximativ de 36 de km în lungul râului Târnava Mare şi cevamai redus pe o distanţă de 65 km, între localităţile Blaj şi Dumbrăveni.Această situaţie a fost determinată în principal de poluanţii proveniţi de la instalaţiile deaglomerare şi sinteză de acid sulfuric de la "SC Sometra S.A." şi instalatile de negru defum de la "Carbosin S.A.". Din fericire, din 1991 Carbosin şi-a incetat activitatea, nemai adăugându-se deci, noi cantităţi de negru de fum în mediul înconjurator.Persistenţa îndelungată a unor mari cantităţi de negru de fum, atât pe sol cât şi pevegetaţie, au împiedicat sau limitat procese fiziologice esenţiale pentru plante, cum ar fide exemplu: respiraţia si fotosinteza. Emanaţiile de la fabrica de prelucrare a metalelor

neferoase sunt şi mai agresive, putând provoca in mod direct arsuri la nivelul organelor vegetative. Ca rezultat a acestei acţiuni, unele specii dispar din zonă, iar altele prezintă o productivitate scăzută .Astfel, la cicoare masa uscată in zonele poluate reprezinta numai86% faţă de cea din zonele nepoluate. Produşii toxici eliminaţi în atmosferă îşi mărescraza de acţiune şi agresivitatea asupra vegetaţiei limitrofe atunci când sunt antrenaţi decurenţii de aer şi de precipitaţii. Un caz elocvent de impact al poluarii în zonă îlconstituie Dealul Proştiţei, ocupat în trecut de păduri şi viţă de vie, în prezent vegetaţiafiind edificată de ierburi mărunte, uscate. Pe lângă defolierile accentuate, există şi

3



câteva plante-indicatori, care pot fi observate uşor de persoanele care trăiesc în zona predispusă la poluare, pentru a stabili prezenţa poluării, şi a putea anunţa instituţiileimplicate în protecţia mediului. Astfel, prezenţa poluării în zonă este semnalată de: îngălbenirea frunzelor de muşcată; prezenţa arsurilor pe frunzele de trifoi, viţă devie şi lucernă; nanismul la conopidă; uscarea copacilor, defolierea acestora; apariţia

petelor galbene pe frunzele de spanac, ovăz şi pătrunjel; ingălbenirea lăstarilor dinpartea superioară a tulpinii; defolierea şi uscarea ramurilor din partea bazală acoronamentului la plopul negru. Sensibilitatea vegetaţie la poluare, variază de la o plantă la alta, de la un soi la altul. Pentru ca agricultorii din regiunea târnavelor săcunoască care dintre plantele de cultură sunt mai rezinstente, enumerăm urmatoarelespecii fiecare având alăturat un punctaj al gradului de rezistenţă la poluarea din zona.Deci, cu cât punctajul unei plante este mai mare cu atât ea este mai rezistentă la poluare:Grâu 1,9; Conopidă 2,2; Mazăre 2,3; Cartof 3,4; Ricin 3,4; Porumb 4,2; Ţelină 6,6.Poluarea zonei are serioase consecinţe pe plan economic, medical , social si ecologic.Sunt afectaţi toti "Factorii mediului fizici externi" (apă, aer , vegetaţie), dar şi starea desănătate a populaţiei. Poluantul care afectează cel mai mult sănătatea oamenilor este

plumbul . Acest element chimic s-a răspandit pe toată suprafaţa oraşului Copşa-Mică şi înzonele învecinate, într-o perioadă de peste 60 ani de activitate a uzinei S.C. Sometra S.A.Din acestă cauză, este indicat, ca în acestă regiune poluată cu metale grele, să se cultive plante tehnice rezistente din punct de vedere ecologic, nu plante destinate consumuluiuman sau animal.

Poluarea aerului. Datorită specificului ei, platforma industrială Copşa Mică încarcăatmosfera cu cantităţi uriaşe de aerosoli (pulberi si fum), gaze (bioxid de sulf) şi vapori,cei mai periculoşi fiind aerosolii de metale grele: Plumb, Cadmiu, Zinc si Cupru. Toatecercetarile efectuate în zonă începând din 1957 arată că în permanenţă valorile dinatmosferă a acestor aerosoli şi a dioxidului de sulf au depaşit limitele maxime admise. În

anul 1977 media anuală înregistrată a dioxidului de sulf la Observatorul Meteorologic deSupraveghere a Poluării Aerului din Copşa Mică a fost de 2,8 ori mai mare decâtconcentraţiile maxime admise, iar în 1987 de 13,2 ori. Valorile plumbului în perioada1979-1988 depaşeau de 28 pâna la 45 de ori valorile maxime admise iar valorilecadmiului în vara anului 1983 au depaşit de 131,5 ori maximul admis.

Poluarea apelor. Nici apele nu au scăpat de acţiunea poluantă a platformei industriale.Astfel, în râul Târnava Mare, în amonte de Copşa Mică, începând cu anul 1978 s-auconstatat valori maxime ale plumbului în apă ce depaşeau concentraţia maximă admisă de2 pâna la 6 ori limita STAS-urile 4706/1988 şi 1342/1991. La zinc şi cadmiu valorile sunt

şi mai mari, depaşirile variind între 7,3 ori si 276,6 ori. Valorile au mai scăzut în ultimiiani dar s-au înregistrat si vârfuri, în 1990 şi 1996 la cadmiu, când depaşirile au fost de 8,3respectiv de 33,3 ori.

Poluarea solului. Metalele grele se depun şi se acumulează în sol iar prin intermediul plantelor cultivate şi consumate de pe aceste soluri este afectată sănătatea întregii populaţii din zonă. Ca si în cazul celorlalte domenii şi în solurile din zonă sau constatatde-a lungul anilor mari depaşiri ale pragurilor maxime admise, praguri care au fost

4



stabilite de specialişti. Asfel pentru plumb în perioada 1980-1994 depăşirile au fostcuprinse între 3,24 ori si 55,54 ori, la suprafata şi de 2,53 pâna la 10,1 ori în adâncime. Lacadmiu valorile înregistrate au fost similare.

Poluarea vegetaţiei. În aceasta zonă s-a stabilit prin cercetari de laborator prezenţanoxelor în frunze, lujeri şi scoarţa copacilor. Emanaţiile uzinei S.C. SOMETRA S.A.(dar şi a fostei fabrici de negru de fum) au avut o acţiune puternică asupra vegetaţiei dinzonă pe care au distrus-o parţial. Cel mai însemnat efect îl constituie producerea unor vătămări vizibile asupra arborilor şi a stratului ierbaceu, care conduc la reducereaconsiderabilă a creşterilor iar în final la uscarea şi dispariţia oricăror forme de vegetaţie.Ca să scoatem în evidenţă gradul de nocivitate al emanaţiilor pentru plante putem da unexemplu concludent: bioxidul de sulf emanat de uzină în combinaţie cu apa din atmosferădă naştere acidului sulfuric, principalul component al ploilor acide.În concluzie putem spune că zona Copşa Mică este puternic impurificată cu metaleneferoase (Pb, Cd, Zn) care se găsesc în sol, apă, aer şi vegetaţie. Zona poluată depaşeste

teritoriul oraşului datorită condiţiilor meteo-climatice şi topografice. Totuşi poluareamaximă se găseşte în jurul uzinei, pâna la un km, poluare puternică se detectează pâna la10 km (pe direcţia dominantă a curenţilor de aer) iar o poluare mai redusă până la 20 dekm.

2. Calitatea factorilor de mediu din zona Copşa Mică

Calitatea aerului. Principalul poluant al aerului din zonă este agentul economic SCSometra SA Copşa Mică. Calitatea aerului este evidenţiată de impactul diferitelor noxeasupra atmosferei prin două aspecte:

• Diminuarea faţă de luna august 2003 a concentraţiilor medii şi maximeadmise la poluanţii gazoşi (SO2, NO2);

• Creşterea conţinutului de pulberi în suspensie şi de metale grele (Pb, Cd),atât în valori medii, cât şi la cele maxime admise.

Zona oraşului Copşa Mică. S-au semnalat valori ce depăşesc CMA (ConcentraţiaMaximă Admisă) la conţinutul de metale grele (Pb, Cd) din pulberi în suspensie, în toate punctele din zonă, frecvenţa depăşirilor fiind de maxim 90% atât la Pb cât şi la Cd, în punctul „Şoseaua Sibiului, nr. 61”.

Conţinutul în metale grele, din pulberile sedimentabile, prezintă depăşiri laconţinutul în Pb şi Cd de 100%, valoarea maximă fiind la Pb de 15,41 de ori mai mare,iar la Cd de 58,23 de ori mai mare faţă de CMA.Zona oraşului Mediaş. Emisiile de mare înălţime depăşesc conţinutul de metale grele din pulberi în suspensie cu 90% la Pb şi 96,67% la Cd faţă de CMA şi cu 100% la pulberisedimentabile.Calitatea solului şi vegetaţiei. În scopul monitorizării calităţii aerului în zona CopşaMică – Mediaş, APM Sibiu a utilizat bioindicatori de natură vegetală (licheni). S-aucolectat şi analizat licheni amplasaţi în 10 puncte staţionare din zonă, cărora, după oexpunere de 120 de zile, în perioada vară – toamnă, li s-au determinat conţinutul înmetale grele din ţesutul vegetal şi din apa de spălare rezultand :

5



• Acumulări semnificative de metale grele (Pb, Cd, Zn) în probeleamplasate în punctele staţionare Copşa Mică şi Târnăvioara;

• Rata acumulării de metale grele este maximă la lichenii aflaţi înapropierea surselor de poluare (SC Sometra SA);

• Analizele de sol: au fost prelevate şi analizate 20 de probe pe două

orizonturi de adâncime (0-20 cm şi 20-40 cm), acestea au arătat oacumulare deosebită a poluanţilor (în special metale grele, depăşindu-se pragul de atenţie şi intervenţie în majoritatea punctelor staţionare);

• Rata acumulării de metale grele în sol este variabilă, în funcţie de sursa deemisie, starea de sănătate a covorului vegetal şi distanţa faţă de zonaactivă de poluare.

Poluarea generată de activitaţile productive curente, cele de întreţinere a capacităţilor de producţie şi de eventualele situaţii accidentale este favorizată şi de amplasareaunităţilor în zonă (la unirea dintre valea Visei şi a Târnavei Mari) şi de factoriimeteorologici, cu contribuţie considerabilă în procesul de răspândire a poluanţilor atmosferici:

• directia si viteza vântului• calmul atmosferic• inversii termice ( a stratificării pe verticală)• ceaţa frecventă în zonă favorizată de particulele fine ce plutesc în atmosferă şi

reprezintă nuclee de condensare.

Mişcarea de amestec a aerului şi a poluanţilor dă naştere fenomenului defumigaţie, care aduce în zona aerului respirabil concentraţii ridicate de poluanţi. Poluareacu Pb şi Cd din zona Copşa Mică - Mediaş generează o poluare complexă a mediuluiambiant, cu risc major de afectare a stării de sănătate a populaţiei.

Poluarea pădurilor din Ocolul Silvic Mediaş se datorează în principal activităţiiindustriale a doi agenţi economici din oraşul Copşa Mică: SC SOMETRA SA, cu profilde metalurgie neferoasă care, înainte de 1990 era considerată cea mai mare unitate de profil din ţară şi (până în 1993) SC CARBOSIN SA, cu profil chimic.

SC SOMETRA SA a luat fiinţă în anul 1939, în scopul obţinerii zincului metalurgic,funcţionând iniţial cu trei cuptoare de distilare, pentru ca, din 1948, capacitatea să crească prin intrarea în funcţiune a încă cinci cuptoare. În anul 1955 s-a dat în exploatare oinstalaţie de producere a acidului sulfuric (necesar pentru extragerea metalelor grele) carea fost extinsă în 1966, concomitent cu înfiinţarea unei instalaţii de aglomerare a

concentratelor zinco-plumboase. În anul 1983 a fost pusă în funcţiune o instalaţie devalorificare a stibiului metalic, iar în 1988 a fost construit coşul de dispersie înalt de 250m. Nivelurile realizate la principalele produse în anul 1989 au fost următoarele: acidsulfuric 43490 tone (faţă de 126000 t/an capacitate proiectată), plumb electrolitic 23519tone (faţă de 38000 t/an proiectat), zinc metalurgic 29840 tone, pulbere de zinc 2094tone, cadmiu 19 tone, bismut 29 tone, stibiu 195 tone. Începând din 1990 producţia ascăzut continuu până în 1995-1996 când, la unele sortimente, s-a atins din nou nivelul din1989. În acelaşi interval de timp (1990-1996) s-au făcut o serie de eforturi financiare pe

6



linie de retehnologizare, constând din îmbunătăţirea instalaţiilor de purificare a gazelor lastaţia de aglomerare şi la furnal, finalizarea lucrărilor la coşul înalt, introducerea unui nousistem de filtrare a pulberilor. SC CARBOSIN SA, înfiinţată în anul 1935, a avut caobiectiv principal producerea de negru de fum prin chimizarea gazului metan. În perioada1950-1970 au fost date în funcţiune noi instalaţii de negru de fum, precum şi de

producere a acidului formic şi oxalic, a metacrilatului de metil. Produsele societăţii aureprezentat principalele materii prime pentru fabricarea de diverse articole tehnice dincauciuc (anvelope, curele de transmisie, benzi transportoare, îmbrăcăminte şiîncălţăminte de protecţie), dar au avut întrebuinţare şi în industria chimică, industria demedicamente, în agricultură etc. Producţia de negru de fum de diverse tipuri, în anul 1989a fost de 24400 tone (faţă de o capacitate proiectată de 63000 t/an), după care aceasta s-adiminuat continuu până în 1993 când unitatea a fost dezafectată. Poluarea cu pulberi denegru de fum a afectat o fâşie de teren lungă de peste 20 km, cu o lăţime de 5-6 km.

Ca urmare a unei poluări istorice (de peste 60 ani) şi a unei poluări prezente, zona CopşaMică reprezintă o zonă afectată de poluarea atmosferică, caracterizată de calitatea

necores punzătoare a aerului ambiental, poluarea apelor de suprafaţă, poluarea solului,degradarea calitativă a produselor vegetale şi riscul posibil asupra stării de sănătate aanimalelor şi a oamenilor din zonă. De obicei, măsurile de control al poluării aerului sefocalizează pe limitarea emisiilor, astfel încât concentraţiile poluanţilor în aerul ambientalsă nu depăşească valorile stabilite de standarde, valori care au la bază lipsa oricăror efecteadverse asupra sănătăţii. SC SOMETRA SA reprezintă principalul agent poluator dinCopşa Mică, aceasta fiind o societate cu profil de metalurgie neferoasă. Impactul negatival emisiilor de SO2 şi pulberi cu conţinut de metale grele este semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu din zonă. Sunt prezentate concentraţiilor medii anuale la dioxidul desulf, pulberi totale în suspensie şi metale din pulberi în suspensie, în zona Copşa Mică,respectiv în cele două staţii de monitorizare, respectiv Copşa Mică - Spital (situat la

aprox. 500 m de SC SOMETRA SA ) şi Copşa Mică - Observator ( situat aprox. la 1500m de SC SOMETRA SA), în perioada 2000 – 2007. Se observă o scădere a Pb din pulberi în suspensie ca urmare a montării elemenţilor de filtrate de la filtrul Dalamatic alSC SOMETRA SA principalul poluator. Se observă o scădere a Cd din pulberi însuspensie ca urmare a montării elemenţilor de filtrare de la filtrul Dalamatic la SCSOMETRA SA, principalul poluator . Studiul calităţii aerului necesită tehnici analiticecapabile să determine prezenţa şi concentraţia unor elemente chimice poluante în anumite probe de mediu. Asemenea probe de mediu, ce pot pune în evidenţă poluarea aerului,sunt reprezentate de aerosoli şi biomonitori, în cazul de faţă utilizându-se licheni - speciaxanthoria. Sunt prezentate rezultatele obţinute din analiza acumulării de metale grele( Pb, Cd, Zn ) în transplante de licheni, expuşi 120 de zile 12 staţionare în zona Copşa

Mică - Mediaş. Lichenii expuşi au fost prelevaţi dintr-o zonă nepoluată.Determinările efectuate evidenţiază următoarele:

• Lichenii pot fi consideraţi metalofite, care acumulează cantităţi mari de metale grele,manifestând afinitate pentru: Pb, Cd,Cu şi Zn, chiar dacă există o competiţie între acestemetale în ceea ce priveşte acumularea lor în ţesutul vegetal, concentraţiile mai mari de

7



metale au fost determinate la lichenii expuşi în staţionarele: Copşa Mică şi Târnăvioaraaflate în apropierea sursei poluatoare;

Comparativ cu proba martor conţinutul de metale din ţesutul vegetal pentru licheniiexpuşi este semnificativ mai mare: Cu de 54 de ori, Cd de 16 ori, Pb de 150 ori, Zn de 50

ori. Rezultatele experimentului confirmă prezenţa în zona Copşa Mică a unor cantităţisemnificative de pulberi cu conţinut mare de metale grele, fapt confirmat şi de analizacantitativă a pulberilor în cadrul seismului de monitoring al aerului ambiental.

Ca urmare a efectului poluării, atât regenerarea pe cale naturală cât şi culturile rezultatedin plantaţii au de suferit foarte mult. Dacă în arboretele situate în zona a III-a de poluare(moderată) regenerarea este doar îngreunată, iar puieţii naturali au mai mult sau mai puţinde suferit, în arboretele situate în zonele I şi II de poluare, procesul de regenerarestagnează complet sau este pe cale de stagnare.

La rândul lor, plantaţiile efectuate în condiţii de poluare intensă a solului au un procentscăzut de reuşită, iar dacă nu sunt însoţite de măsuri speciale (amendări, fertilizări ş.a),

care măresc substanţial costul, pot fi total compromise. Un singur exemplu în acest senseste edificator: la lucrările de împădurire efectuate între anii 1994 şi 1998, cu toatecompletările făcute în anii ulteriori plantaţiei, procentul de reuşită a variat între 12 şi 95%, fără să se ajungă, peste tot, la starea de reuşită definitivă. Eforturile necesare şirespectiv riscurile de nereuşită sunt şi mai mari dacă poluarea este însoţită de eroziunesau de alunecări ale terenului. Ca urmare a poluării s-a redus foarte mult - până aproapede anularea totală - capacitatea de exercitare a funcţiilor de protecţie ale arboretelor:climatică, hidrologică şi antierozională, igienico-sanitară, de agrement şi chiar funcţiaantipoluantă.

Pe fondul general al unor factori favorizanţi – pantă accentuată, substrat petrograficfriabil, alternanţa stratelor diferite de roci, deficitul de apă din sol ş.a. – vătămarea puternică sau dispariţia totală a vegetaţiei sub impactul poluării au constituit ultimaverigă ce a condus la declanşarea unor procese intense de versant. Printre cauzele care s-au asociat poluării, grăbind şi adâncind aceste procese, s-au aflat incendiile repetate de pădure ori practicarea unor folosinţe agricole neadecvate.Toate formele de degradare arătate se asociază de regulă cu acidificarea, debazificarea şidestructurarea solului datorită acumulării noxelor. Direcţia Silvică Sibiu continuăacţiunea de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul foresteir alstatului print-un proiect de reconstrucţie ecologică, finanţat de la bugetul de stat care presupune împădurirea . Dintre toate speciile folosite salcâmul are, în general, potenţialulcel mai mare de menţinere şi dezvoltare. În consecinţă, el trebuie să constituie încontinuare specia de bază în formulele de împădurire pe marea majoritate a suprafeţelor,şi anume cele care sunt supuse eroziunii pluviale de toate gradele sau alunecărilor cu saufără fragmentarea masei de pămînt deplasate. Este, de altfel, una din puţinele specii cereuşesc să se regenereze la vârste mici, în urma incendiilor de litieră.

Dintre speciile asociate în formulele cu salcâm, în condiţiile arătate mai sus, sălcioara adat cele mai bune rezultate; în concluzie susţinem menţinerea în cultură a acestei specii.În timp ce salcâmul epuizează solul, sălcioara îl îmbogăţeşte în azot, datorită bacteriilor nitrificatoare cu care trăieşte în simbioză; ea poate fi folosită, (s-a şi folosit, de altfel)

8



împreună cu cătina albă sau în locul acesteia la fixarea taluzurilor şi a suprafeţelor dedesprindere a alunecărilor, cu condiţia ca acestea să nu fie abrupte.Deşi cu rezultate mai modeste, vor putea fi folosiţi şi pe mai departe, alături de salcâm,mălinul american şi cenuşarul, ambele specii cu putere de înmulţire pe cale vegetativă şi probate ca rezistente la fum şi la gaze industriale; în plus, mălinul are un coronament

bogat şi este creditat că se comportă bine în subetajul arboretelor de salcâm . Tot pentruamestec poate fi utilizat mojdreanul, îndeosebi pe versanţi însoriţi, supuşi eroziunii foarte puternice şi excesive.Dintre arbuşti, au fost urmăriţi şi au dat satisfacţie amorfa şi păducelul care pot fi folosiţiatât împreună cu salcâmul şi cu speciile susmenţionate de arbori pentru amestec, dar şiseparat, pe taluzuri sau pe „rupturi” rezultate în urma alunecărilor. La cele două specii dearbuşti se adăugă lemnul câinesc, menţinut în mod natural în cele mai variate condiţii deteren, sub formă de tufe viguroase, cu tendinţă evidentă de extindere, ceea ce probeazămarea sa rezistenţă la poluare (se pare că, asemenea salcâmului, are şi el capacitate derevigorare din drajoni după incendii). O prezenţă spontană o are, de asemenea, sângerul,foarte rezistent şi el la emanaţiile toxice ale uzinei SOMETRA.

În ceea ce priveşte cătina albă, în ciuda unor nereuşite semnalate, se recomandă promo-varea sa în continuare, fiind una dintre cele mai rustice şi mai indicate specii în lupta defixare a terenurilor cu condiţii staţionale extreme, cum sunt taluzurile de ogaşe şi deravene, alunecările de teren cu masa de pământ puternic fragmentată sau suprafeţele dedesprindere a acestora. Condiţia este ca materialul de împădurit să fie produs, păstrat şitransportat în condiţii corespunzătoare.Referitor la celelalte specii principale de arbori, folosite în culturi pure, probate carezistente la poluare, se fac următoarele recomandări: frasinul să fie instalat pe locuri maiaşezate, cu soluri formate, chiar dacă sunt situate pe alunecări în bloc, cu masa de pământ puţin fragmentată; plopii negri hibrizi se pretează în zona de luncă avînd drenare satisfă-cătoare, dar şi pe limbile unor alunecări stabilizate, cu umezeală suficientă; aninul negru

poate fi introdus în zona de luncă joasă şi pe microdepresiunile create în spatele unor mase de pământ alunecate, cu apă stagnantă pe o perioadă mai îndelungată; în fine, salciaalbă dă rezultate, sub formă de sade, pe firul unor ravene şi ogaşe având un anume gradde umezeală, iar nuielele de salcie pot fi folosite la baza gărduleţelor pentru consolidareateraselor

10. BIBLIOGRAFIE

1. Bălteanu, D. (1992), Natural hazards in Romania. Rev. Roum. de

Geogr., t. 36: 47-57.2. Bălteanu, D. (1997), Geomorpholgical hazards in Romania.Geomorphological Hazards of Europe. Edited by Embleton & Embleton, Elsevier, Amsterdam, pag. 409-420.3. Bălteanu, D., Dinu, M., Cioacă, A. (1989), Hărţile de risc geomorfologic.SCGGG - Geogr., XXXVI: 9-13.

9



4. Blaikie, P., Cannon, T., Davis, I., Wisner, B. (1994), Natural hazards,people’s vulnerabilty, and disasters. Routledge, London and New York,pag. 284 .5. Bogdan, O., Niculescu, E. (1999), Riscurile climatice din România, SegaInternational,

Bucureşti, pag.280 .6. Bogdan, O., Niculescu, E., (1999), Fenomene climatice de risc, Ed. Univdin Bucureşti.7. Cheval, S. (2002), Semnificaţia actuală a studiului hazardurilor naturale.În “Riscul în economia contemporană”, Edit. Academica, Galaţi: 118-121.8. Ciulache, S., Ionac, N. (1995), Fenomene atmosferice de risc şicatastrofe climatice. Edit.Stiinţifică, Bucureşti, pag.180 .9. Grecu, F. (1997), Fenomene naturale de risc. Geologie şi geomorfologie.Edit. Univ. dinBucureşti, pag.144 .10.http://www.hazarduriro.home.ro/concepte_actuale.htm#TERMINOLOGI

A_UTILIZATA_ÎN_CERCETAREA_HAZARDURILOR_NATURALE11. Mac, I., (2003), Ştiinţa Mediului, Ed. Europontic, Cluj-Napoca.12. Mitchell, J.T., Cutter, S.L. (1999), Global change and environmentalhazards: is the worldbecoming more disastrous?,<http://www.aag.org/HDGC/www/hazards/toc.html>13. Moldovan, Fl., (2003), Fenomene climatice de risc, Ed. Echinox, Cluj-Napoca.14. Dorin Bardac "Copsa Mica - elemente de monografie medicala si sociala"15. www.gnicolaeteclu.ro16. Mohan Gh., Ecologia şi protecţia mediului, Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993,17. Rojanschi V., Evaluări de impact şi strategii de protecţia mediului, Ed. Universitatea

Ecologică,1994-1995.18. „Licheni” , C.Moruzi N.Toma19.http://2003.informatia.ro/Evaluarea_poluarii_atmosferei_folosind_lichenii_ca_bioindicatori_laati-2635520.http://life-airaware.inmh.ro/pdf2/onete_1.pdf

10

http://www.gnicolaeteclu.ro/

http://2003.informatia.ro/Evaluarea_poluarii_atmosferei_folosind_lichenii_ca_bioindicatori_la_Galati-26355


http://life-airaware.inmh.ro/pdf2/onete_1.pdf

http://www.gnicolaeteclu.ro/



http://life-airaware.inmh.ro/pdf2/onete_1.pdf

Copsa Mica

Documents

Transcript of Copsa Mica