Copii crescui de animale slbatice cnd legenda devine o realitate ocant Societatea, cea mai miraculoas invenie, sistem hipercomplex n care elementele componente evolueaz interdependent i se susin reciproc, ntr-o manier unic i indispensabil progresului, nu este invenia omului.

Ea a fost nscocit cu mult nainte de ctre specii mult mai puin dezvoltate dect omul i a izvort natural dintr-un imperativ intern al necesitii supravietuirii i evoluiei. Cu toate acestea, dintre toate speciile, nc odat, omul reuete s valorifice la cel mai nalt nivel resursele societii i s se foloseasc de propria existen social pentru scopuri mult mai nalte dect simpla supravieuire, nscris la baza programelor instinctuale genetice ale tuturor fiinelor vii.

Dintre toate speciile, omul a nvat de la societate c nu trebuie s inventeze de fiecare dat roata sau s descopere focul ori de cte ori are nevoie. i asta deoarece, fiinele umane au ctigat de-a lungul timpului o capacitate de interaciune social att de evoluat, nct au reuit s-i asigure, prin nsi aceast interactiune activ, perpetua propulsarea propriei specii pe trepte din ce n ce mai nalte de dezvoltare i perfecionare.

Fiinele umane ptrund pe scena social, i consum ciclul de via iar apoi dispar, ns societatea rmne i acumueaz ctigurile fiecrei generaii, oferind spre valorificare ntreg tezaurul de achiziii generaiilor urmtoare.

Dintre factorii dezvoltrii, pe lng ereditate i mediu, de care beneficiaz orice fiin vie, omul are privilegiul de a beneficia i de nvare, printr-un proces sistematic de educaie. Deci, omul nva din momentul n care ptrunde pe scena social, pn n momentul n care o prsete, lsnd propriile experiene ca motenire pentru cei care vor intra, la rndul lor, n scen, pentru a nva s-i joace rolul de actori sociali.

Cu toate acestea, procesele de nvare, adaptare, dezvoltare nu au acelai ritm i amploare pe tot parcursul vieii umane. Exist n ciclul dezvoltrii anumite perioade critice, de tranziie, de criz n care organismul uman dezvolt o sensibilitate sporit fa de anumii stimuli din mediul natural i social. Dac organismului nu i se satisface aceast nevoie de stimulare la timpul potrivit, acesta se va dezvolta deficitar pe anumite planuri i va manifesta decalaje care vor fi cu greu sau chiar deloc recuperabile mai trziu. Aceste perioade critice, sensibile se concentreaz la nceputul vieii, n copilrie i n adolescen, cnd fiina uman ctig aproape o treime din achiziiile ntregii sale existene. Societatea ofer mediul indispensabil pentru acumularea acestor achiziii. Dac n copilria timpurie, relaiile fireti cu mediul social sunt ntrerupte, stagnarea este iminent i atrofierea dezvoltrii ireversibil.Este vorba despre copiii care nc de la natere au fost crescui de animale i au cptat caracteristicile comportamentale ale speciei respective, iar dup ce au fost regsii de oameni nu au mai putut fi recuperai ca personalitate uman.Un copil salbatic este un copil care a trait izolat de contactul uman de la o varsta foarte frageda si nu are cunostinta despre ingrijirea umana, iubitoare sau de comportament social si, poate cel mai important, nu stie limbajul uman. Unii dintre acesti copii au devenit salbatici datorita oamenilor, in special din cauza propriilor parinti, alteori acestia au fost pur si simplu abandonati datorita unor deficiente fizice sau mentale, sau au fost abuzati inainte sa fuga de acasa.Se crede ca unii dintre ei au fost crescuti de catre animale, altii ca au supravietuit pe cont propriu. Cu toate ca peste 100 de astfel de incidente au fost raportate, vom enumera doar 10 dintre ele , 10 povesti care au devenit faimoase in timp.

Dina Sanichar, baiatul lup, IndiaAnul gasirii : 1867Varsta : 6 aniLocatia : Sekandra, IndiaAni traiti in salbaticie : 6 aniAnimale : Lupii

Dina Sanichar,este unul dintre baietii care au trait la un orfelinatul din Sekandra si se presupune ca era sub-dezvoltat mintal. A fost scos dintr-o pestera de lupi in anul 1867 la varsta de aproximativ 6 ani. Dina Sanichar a fost descoperit cand in jungla Bulandshahr-ului de catre vanatori, care au fost uimiti sa vada un baiat ce urma un lup in vizuina sa, mergand in patru labe. Acestia au impuscat lupul si astfel a fost luat din salbaticie .Imediat dupa ce a fost readus in civilizatie, acesta avea un comportament tipic de animal salbatic, rupea hainele si consuma alimentele de pe sol. A fost in cele din urma invatat sa manance carnea fiarta si nu cruda cum obisnuia, dar niciodata nu a invatat sa vorbeasca. A devenit dependent de tutun.Dina Sanichar a murit in anul 1895 .Kamala i Amala

Anul gasirii : 1920Varsta : 8 ani (Kamala), 1.5 ani (Amala)Locatia : Midnapore, IndiaAni traiti in salbaticie : 8 ani, 1 anAnimale : Lupii Poate una dintre cele mai cunoscute si mai controversate povesti cu copii salbatici este aceea a lui Amala si Kamala. Atunci cand au fost gasite, fetele erau impreuna cu lupii de aproximativ 18 luni (Amala) si 8 ani (Kamala) si se aflau impreuna intr-o viziuna de lupi. Chiar daca au fost gasite impreuna, se banuieste ca acestea nu erau surori, dar au fost abandonate sau luate de lupi din aceleasi locuri dar la distanta de cativa ani.

In acel an in care au fost gasite, reverendul Joseph Singh, un misionar responsabil de un orfelinat din nordul Indiei, a aflat de doua spirite,fantome, care insotesc un grup de lupi in apropiede de Midnapore in jungla bengaleza. Localnicii au fost inspaimantati de aceste aparitii ale spiritelor, dar obiceiurile si traditia locala le interzicea sa puna in pericol sau sa raneasca lupii. Intrigat, Singh si-a construit o ascunzatoare intr-un copac inalt, cu vedere buna asupra vizuinii lupilor si a astepta. La lumina lunii, Singh a vazut lupii iesind unul cate unul din barlog. Asa cum Singh descria fantomele in propriul jurnal :Aratau ciudat, aveau trasaturi umane ,picioare,maini,corp, capul mare si parul mare ce acoperea umerii, iar ochiiochii de un stralucitor salbatic. Ambele au fugit in patru labe.Fetele nu pareau sa aiba nici o urma de umanitate dupa modul in care se comportau si gandeau. Gandeau ca lupii in adevaratul sens al cuvantului. Au rupt toate hainele cu care au fost imbracate si mancau doar carne cruda. Dormeau ghemuite impreuna, precum si mormaiau si sforaiau in timpul somnului. Acestea se trezeau doar dupa ce luna era pe cer si urlau sa fie lasate in libertate. Au petrecut atata timp in patru labe ca tendoanele si articulatiile acestora s-au scurtat pana la punctul in care a fost imposibil sa li se mai indrepte picioarele si sa mearga in pozitie verticala. Niciodata nu au zambit si nu au prezentat interes pentru compania umana. Singurele emotii ce s-au vazut pe fata lor au fost cele de frica. Sigh a mai afirmat ca ochii lor erau incredibili de bine adaptati intunericului si straluceau in noapte ca ochii de pisica. Simturile lor s-au dezvotat asa de mult incat puteau mirosi o bucata de carne aflata la mare distanta. Auzul de asemenea li s-a ascutit. In schimb se pare ca nu puteau auzi vocea oamenilor.Sarac, dar relativ bine educat, Singh a facut tot ce era mai bine pentru reabilitarea celor doua fete. A teoretizat ca obiceiurile de lup deprinse de Kamala si Amala au blocat intr-un fel caracteristicile lor de oameni si libera exprimare. Singh a incercat sa le deprinda pe fete incet si treptat cu oamenii, cu modul de viata, sa le scape de obiceiurile acestora lupesti. Din nefericire, inainte sa progreseze prea mult, fata mai tanara, Amala, s-a imbolnavit si a murit, lucru care s-a dovetid un mare set-back pentru Kamala, care abia incepusa sa-si piarda teama de alti oameni . Kamala a cazut intr-un doliu indelungat, iar Singh deja se temea pentru viata ei. In cele din urma Kamala Singh ca si-a mai revenit si a reluat programul de reabilitare.

Daniel, baiatul capra, PeruAnul gasirii : 1990Varsta : 12 aniLocatia : Muntii Anzi, PeruAni traiti in salbaticie : 8 aniAnimale : Caprele

Baiatul capra a fost gasit in Muntii Anzi, Peru, in 1990 si se crede ca luat de capre la varsta de 8 ani. Se bauieste ca a supravietuit consumand laptele acestora, precum si mancand radacini si fructe de padure. Traind in salbaticie, el a dezvoltat caracteristicile salbatice. Avea tendinta de a merge in patru labe, mainile si picioarele i s-au intarit din cauza cicatricilor transformandu-se astfel in copite , se presupune ca ar fi putut comunica cu caprele si nu a putut invata limbajul uman.Dupa ce a fost gasit, Baiatul Capra a fost investigat de catre o echipa de la Universitatea din Kansas si numit Daniel.

Baiatul Gazelelor, Desertul sirian

Anul gasirii : 1946Varsta : aproximativ 10Locatia : Desertul SirianAni traiti in salbaticie : 9 aniAnimale : GazeleleUn baiat in varsta de aproximativ 10 ani a fost gasit in mijlocul unei turme de gazele in desertul sirian si prins cu ajutorul unui jeep al armetei irakiene, pentru ca el putea fugi cu o viteza de pana la 50 km/h. Desi foarte slab, s-a constatat ca era extrem de in forma si puternic, cu muschi de otel. A fost capturat si legat de maini si picioare.

Oficialitatile au declarat ca Baiatul gazela era inca in viata in 1955, cand acesta tot incerca sa scape de orice institutie de plasament in care era bagat. Cel mai probabil datorita tratamentului ce i se acorda nu a mai suportat, dar acest lucru putem doar sa il ghicim.Bello, baiatul cimpanzeu, Nigeria

Anul gasirii : 1996Varsta : 2 aniLocatia : NigeriaAni traiti in salbaticie : 1 anAnimale : Cimpanzeii

Bello, baiatul cimpanzeu a fost gasit in 1996, la varsta de aproximativ 2 ani. Atat mental cat si cu handicap fizic, el a fost cel mai probabil abandonat de parintii sai, pe la varsta de 6 luni, o practica des intalnita in randul copiilor cu handicap din Fulani (trib nomad ce strabate o mare parte din Africa de vest)Bello a fost gasit cu o familie de cimpanzei din padurea Falgore, la 150 km sud de Kano din nordul Nigeriei, si se crede ca a fost adoptat si crescut de acestia.

Atunci cand a fost gasit, Bello se plimba ca un cimpanzeu, mers vertical dar cu glisarea bratelor pe sol. Sarea noaptea prin dormitor deranjand ceilalti copii din centrul unde a fost plasat imediat dupa gasire, spargea si arunca diverse obiecte. Sase ani mai tarziu situatia acestuia s-a mai imbunatatit, dar inca sarea intr-o maniera asemanatoare cimpanzeilor, scotea zgomote asemanatoare si batea din palme in mod repetat.Bello a murit in anul 2005.

John Ssebunya, baiatul maimuta, UgandaAnul gasirii : 1991Varsta : 6 aniLocatia : UgandaAni traiti in salbaticie : 3 aniAnimale : MaimuteJohn Ssebunya s-a nascut la mijlocul anilor 1980 si a fugit de acasa (in jurul varstei de trei ani), dupa ce si-a vazut mama ucisa de propriul sau tata. Se stie ca John Ssebunya a fost ingrijit de maimute cat timp a trait in jungla. Acesta a fost gasit de o femeie din trib sau o fata mai bine zis, pe nume Millie, in 1991, ascuns intr-un copac. Cand John a fost preluat de barbatii tribului si dus in sat, cum era de asteptat, familia adoptiva a acestuia nu numai ca s-a opus capturarii dar au sarit chiar si in apararea lui aruncand cu bete in sateni.

Rapoartele initiale sugereaza ca intregul corp al acestuia era acoperit cu par si suferind de hipertricoza (cresterea in exces a parului). De asemenea in excrementele lui s-au gasit viermi lungi de peste o jumatate de metru. Odata capturat, ingrijit si curatat s-a observat ca intreg corpul ii era acoperit de rani si cicatrici ,iar genunghii juliti de la catarari a fost identificat ca fiind John Ssebunya. A fost incredintat de catre Millie lui Paul si Molly Wasswa, care conduceau o fundatie caritabila pentru orfani. La inceput nu putea sa vorbeasca sau sa planga, dar treptat a invatat sa vorbeasca. Acest lucru sugereaza ca invatase si stia sa vorbeasca inainte sa fuga in salbaticie .Acum John nu doar stie sa vorbeasca dar si canta. John Ssebunya a fost subiect al unui documentar BBC Living Proof difuzat in data de 13 octombrie 1999.

Traian Caldarar, baiatul caine, RomaniaAnul gasirii : 2002Varsta : 7 aniLocatia : Brasov, RomaniaAni traiti in salbaticie : 3 aniAnimale : Cainii

Traian Caldarar, un baiat roman, care a trait aparent in salbaticie, separat de familia sa timp de trei ani. Se crede ca a parasit casa familiei din cauza violentei domestice.Mama sa, Lina Caldarar, a declarat ca ea si-a iubit fiul, dar partenerul ei era violent si o batea mereu. S-a despartit de el si a tot sperat ca Traian va fi adoptat de alta familie. Aceasta a declarat : Cand am fugit, am pierdut contactul cu Traian, desi am incercat sa il iau inapoi. El nu mi-a permis sa imi iau copilul chiar daca am incercat , spunand ca baiatul ii apartine

Cand a fost gasit Traian Caldarar, desi in varsta de sapte ani, avea marimea unui copil de trei ani, nu putea vorbi si era dezbracat, traia intr-o cutie de carton acoperit cu o folie de polietilena. A suferit de rahitism sever, leziuni infectate si circulatia foarte slaba, probabil din cauza degeraturilor. Medicii cred ca ar fi fost imposibil sa supravietuiasca pe cont propriu si s-a alaturat unui grup de caini vagabonzi. El a fost gasit langa un cadavru de caine ce fusese aparent mancat.

Dei n vrst de apte, cnd a fost gsit, Traian Caldarar a fost doar de mrimea unui trei ani, nu a putut vorbi, i a fost gol i de via ntr-o cutie de carton acoperit cu o folie de polietilena. El a suferit de rahitism sever, au avut leziuni infectate i de circulaie sa a fost slab, probabil din cauza degeraturilor. Medicii cred c ar fi fost imposibil pentru Traian pentru a supravieui pe cont propriu si a speculat c ar fi primit asisten din partea muli cini vagabonzi n mediul rural din Transilvania. El a fost gsit lng cadavru de un cine care el fusese aparent mananca.

Traian Caldarar a fost gasit de un cioban, Ioan Manolescu, dupa ce masina acestuia s-a stricat. Traian mergea cracanat ca un cimpanzeu si incerca mai degraba sa doarma sub pat decat in patul ce ii fusese oferit. Dr. Mircea Florea, a declarat : A fost gasit intr-o pozitie de animale, miscarile lui sunt specifice animalelor. Faptele arata ca el nu a fost adus intr-un mediu social. Devine agitat atunci cand nu are mancare. Este tot timpul in cautare de hrana. Doarme dupa ce mananca.

Rochom Pngieng, fata junglei, Jungla CambodgianaAnul gasirii : 2007Varsta : 29 aniLocatia : Jungla CambodgianaAni traiti in salbaticie : 19 aniAnimale : Diferite animale

Asa numita Fata a junglei cambodgiene, este o femeie ce a aparut din jungla in provincia Ratanakiri, Cambodgia pe data de 13 ianuarie, 2007. O familie din vecinatatea satului predinde ca acea femeie este fata lor Rochom Pngieng (nascuta in 1979) care disparuse cu 18-19 anu in urma . Aceasta poveste a aparut peste tot in mass media.

Tanara descoperita in 2007, nu putea sa vorbeasca , comunicand in schimb prin maraieturi. Mergea in patru labe, era complet goala si incerca sa fure mancare din gospodaria unui fermier.Rochom a fost recunoscuta de tatal ei, fostul politist Ksor Lu Iung, dupa cicatricea de pe spatele ei. El a declarat ca Rochom Pngieng s-a piredut in jungla cambodgiana la varsta de 8 ani cand, impreuna cu sora ei care si ea a disparut, ducea la pascut turma de bivolite.

La o saptamana dupa ce a fost gasita, Rochom s-a confruntat cu dificultati de adaptare la viata civilizata. Politia locala a raportat ca ea a fost in stare sa spuna doar trei cuvinte : tata , mama si durere de stomac. Cand ii era sete sau foame, doar arata la gura. Prefera sa se tarasca in loc sa mearga in pozitie verticala. Cu toate ca mama ei tot incerca sa puna haine pe ea, aceasta a refuzat.

In mai 2010, Rochom Pngiengm, a fugit inapoi in jungla. In ciuda cautarilor si tuturor eforturilor aceasta nu a putut fi gasita.

Oxana Malaya, fata caine, UcrainaAnul gasirii : 1991Varsta : 8 aniLocatia : Blagoveshchenka, UcrainaAni traiti in salbaticie : 5 aniAnimale : Cainii

Nu chiar salbatic sau limitat, ci mai degraba neglijat, acest copil Oxana Malaya a petrecut o mare parte a copilariei ei, intre varsta de 3 si 8 ani a stat intr-o cusca din spatele casei familiei din localitatea Novaia Blagoveschenka, Ucraina, dar mai petrece ceva timp si in casa cu parintii ei alcoolici si neglijenti.

Cu niste parinti alcoolici si neavand posibilitatea sa aiba grija de ea, la varsta de 3 ani a fost gonita din casa ei. Familia acesteia locuia intr-o zona saraca, plina de caini vagabonzi care ii intalnesti in haite mari pe strazi. Oxana s-a refugiat intr-un sopron locuit de acesti caini, in spatele casei sale. Ea a fost ingrijita de caini si a invatat comportamentul lor. Legatura dintre ea si haita a fost atat de puternica incat autoritatile care au venit pentru prima oara sa o salveze au fost alungate de caini . Actiunuile sale si sunetele imitau fidel pe cele ale ingrijitorilor ei. Ea mormaia, latra, mergea in patru labe, dormea chircit, intocmai ca un caine, mirosea alimentele inainte de a le manca si chiar s-a constatat ca a simturile ca auzul,mirosul si vederea i s-au imbunatatit. Tot ceea ce stia sa spuna atunci cand a fost salvata a fost da si nu.

Dupa ce a fost desoperita acesteia i-a fost foarte greu sa dobandeasca abilitatile sociale normale si emotionale. Fiind lipsita de stimularea intelectuala si sociala, singurul ei sprijin emotional venise pana atunci doar din partea cainilor cu care locuia si nestiind sa vorbeasca, i-a fost greu cand a fost reintrodusa intr-un context social.

Incepand din 2010, la varsta de 26 de ani, Oxana locuieste intr-o casa pentru persoanele cu handicap mental

Victor Victor a fost descoperit umblnd dezbrcat prin pdurile Caune din Frana, hrnindu-se cu rdcini. El a fost gsit de Dr. Itard, care a ncercat s l socializeze. Unul dintre obiectivele doctorului Itard era acela de a l nva pe Victor limbajul prin imitaie. Doctorul a descoperit c abilitatea auditiv a lui Victor se dezvoltase ntr-o manier diferit de cea a unui om normal: acesta avea o sensibilitate deosebit fa de stimuli specifici precum zgomotul fcut de spargerea unei nuci sau de o cheie care era bgat n u, nefiind ns perturbat de zgomotul unei arme care se descarca n apropierea sa. Victor nvase s reacioneze doar la aciunea acelor stimuli care erau relevani pentru satisfacerea propriilor necesiti. De-a lungul timpului, Victor nu a putut achiziiona dect cteva cuvinte precum lapte sau o, Doamne pe care le auzea frecvent la persoanele din jurul su. Copilul slbatic a reuit s nvee s ndeplineasc sarcini simple precum s aduc ap sau s pun farfuriile pe mas, nefiind ns capabil s neleag semnificaia real a acestor aciuni. Tentativele de a l nva pe Victor s realizeze cele mai simple aciuni umane luau mai mult forma unui dresaj. Eforturile doctorului Itard de a l nva s vorbeasc, sau mcar s disting vocalele de consoane au rmas fr succes. Victor nu a mai putut fi niciodata recuperat.

Genie Genie a fost descoperit la vrsta de 14 ani. Ea i petrecuse ntreaga via legat de un scaun, nc de la vrsta de 20 de luni. Genie nu a vorbit niciodat cu nimeni, iar mama sa care era oarb nu interaciona cu ea nici mcar atunci cnd o hrnea, i obinuia s o pedepseasc de fiecare dat cnd scotea vreun sunet. Dup ce au descoperit-o, psihologii i lingvitii au ncercat s o nvee s produc i utilizeze cuvintele. Genie a reuit s nvee un numr limitat de cuvinte, ns niciodat s le utilizeze ntr-o fraz cu sens. Toate acestea sunt cazuri de copii care s-au dezvoltat i maturizat ntr-o total deprivare de relaionare uman. Aceti copii, dei din punct de vedere genetic ntruneau toate caracteristicile speciei umane, din punct de vedere psihologic au rmas la nivelul psihicului unui animal. Structurile lor psihice s-au atrofiat i rigidizat n urma lipsei de stimulare. Dup ce au atins o anumit vrst, n ciuda naturii lor umane, aceti copii nu au mai putut fi recuperai. Pentru ei mediul social uman era un mediu de captivitate la care nu s-au putut adapta i n care muli dintre ei nu au reuit nici mcar s supravieuiasc.