UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {i MEDICIN| VETERINAR|

“Ion Ionescu de la Brad” IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

~NV|}|MÂNT LA DISTAN}|

IA{I - 2004

Cuprins

PARTEA I CAPITOLUL I - CRE{TEREA CÂINILOR 1.1. Utilitatea câ inilor 1.2. ~ncadrarea taconomic\ a câ inilor `n zoologie 1.3. Caracteristicile familiei Canidae 1.4. Originea câ inilor 1.5. Dovezi privind originea câ inilor 1.6. Vechimea apari]iei câ inilor domestici 1.7. Domesticirea câ inilor 1.8. Evolu]ia modului de folosire a câ inilor `n decursul timpului CAPITOLUL II - REPRODUC}IA LA CÂINE 2.1. Maturitatea sexual\ [i ciclul sexual la c\]ea 2.2. ~mperecherea [i comportamentul sexual 2.3. Gesta]ia [i f\tarea 2.4. Al\ptarea puilor 2.5. Al\ptarea c\]eilor 2.6. ~ngrijirea [i hr\nirea femelei `n timpul lacta]iei 2.7. ~n]\rcarea [i `ngrijirea c\]eilor dup\ `n]\rcare 2.8. Principalele etape de dezvoltare la câ ini 2.9. ~ntre]inerea câ inilor 2.10. ~ngrijirea câ inilor 2.11. Amputarea urechilor (octetomia) 2.12. Amputarea cozii (codotomia) 2.13. Tunsoarea la câ ine CAPITOLUL III - ALIMENTA}IA CÂINILOR 3.1. Particularit\]ile morfologice ale aparatului digestiv la câ ine 3.2. Particularit\]ile fiziologice la câ ini 3.3. Necesarul nutritiv al câ inelui 3.4. Alimentele folosite `n hrana câ inilor CAPITOLUL IV - CUNOA{TEREA RASELOR DE CÂINI 4.1. Standardul de ras\ 4.2. Clasificarea raselor de câ ini

4.2.1. Categoria I – Rase de câ ini ciob\ne[ti, de paz\ [i ap\rare Ciob\nescul german (Alsacian) Ciob\nescul sco]ian (Collie) Ciob\nescul Românesc Carpatin Ciob\nescul Românesc Mioritic Grupa 2 – Rase de câ ini de paz\ [i ap\rare [i utilitari Rasa Saint Bernard Rasa Rex Rasa Doberman Rasa Dog german Rasa Schnauzer

4.2.2. Categoria a II-a – Câ ini de vân\toare Grupa 3 - Terrierii Rasa Fox Terrier Rasa Airedale Terrier Grupa 4 - Teckelii Rasa Teckel Grupa 7 Câ ini de vân\toare (exclusiv cei de ras\ englezi) a) Prepelicari Brack german cu p\r scurt b) Limieri Rasa Setter Grupa 8 – Câ ini de vân\toare de ras\ englez\ a) Prepelicari Rasa Pointer b) Retrieveri, Spanielli, Cockeri Rasa Cocker spaniel

4.2.3. Categoria a III-a Câ ini de companie Grupa 9 – Câ ini de companie ]inu]i pentru agrement Rasa Pekinez Rasa Caniche (Pudel) Rasa Dalma]ian Rasa Husky PARTEA A II-A CAPITOLUL I - CRE{TEREA PISICILOR 1.1. Originea [i evolu]ia pisicilor 1.2. Domesticirea pisicilor 1.3. Sim]urile la pisici

CAPITOLUL II - RASELE DE PISICI 2.1. Rasele de pisici cu p\r lung

Rasa Persan\ Persana neagr\ Persana cu tent\ argintie Persana albastr\ Persana alb\ Persana Chinchilla Persana crem

Rasa Birmanez\ 2.2. Rasele de pisici cu p\r scurt

Rasa european\ Rasa Siamez\ Pisica norvegian\ de p\dure Pisica domestic\ cu p\r scurt

CAPITOLUL III – REPRODUC}IA LA PISICI

CAPITOLUL IV – ALIMENTA}IA PISICILOR

- 1 -

Introducere

CAPITOLUL I CRE{TEREA CÂINILOR

1.1. Utilitatea câinilor De-a lungul istoriei, `n lupta pentru existen]\, omul a g\sit `n câ ine un aliat perfect, caracterizat prin loialitate [i inteligent\ [i, ceea ce este mai rar `ntâ lnit, lipsa de perfidie [i ipocrizie; a[a cum spunea Byron, "câ inele posed\ toate virtu]ile omului, dar f\r\ a avea viciilor sale". Animalul care a acceptat primul suprema]ia inteligen]ei omului, r\mându-i pentru totdeauna prieten fidel [i devotat, a fost câ inele, despre care A. Toussenel scria: "Câinele reprezint\ cea mai frumoas\ cucerire a omului, el este primul element de progres al omenirii, c\ci el a fost acela care a f\cut posibil\ trecerea omenirii de la starea de s\lb\ticie la starea patriarhal\, dându-i posibilitatea s\ `ntre]in\ turma de oi, cirezi de vite …".

Dintotdeauna, câ inele a fost acela care a ap\rat integritatea [i bunurile omului, uneori chiar cu pre]ul vie]ii sale. P\zând turmele [i conducându-le la p\[une, tr\gând s\niile `n Nordul `ndep\rtat, adeseori câ inele este singurul sprijin al omului `n condi]iile deosebit de aspre ale luptei pentru existen]\.

Utilitatea câ inelui `n peisajul omului contemporan a devenit deosebit de diversificat\, de la partenerul de plimbare [i pân\ la suportul organic al unor cercet\ri care au revolu]ionat umanitatea.

Persoanele singure [i mai ales cele vâ rstnice g\sesc, adesea, lâng\ aceste animale, ultima ra]iune de a tr\i. Aceste patrupede reprezint\ nu numai un suport moral ci [i un factor de reintegrare social\, facilitând rela]iile [i chiar prietenia cu alte persoane, care dau oamenilor acel sentiment de utilitate rezultat din faptul c\ trebuie s\ le `ngrijeasc\, s\ le asigure existen]a.

Chiar medicina recomand\ unor astfel de persoane adop]ia unui câ ine, rolul acestuia fiind terapeutic, deoarece oblig\ la mi[care zilnic\, implicând totodat\ [i o preocupare care redezvolt\ dragostea de via]\. De asemenea, câ inele, ca [i alte animale, joac\ ast\zi un rol educativ important `n via]a copiilor. Prin intermediul câ inelui, copilul descoper\ realitatea `nconjur\toare, `nva]\ s\ devin\ curajos al\turi de câ inele s\u, care `i dezvolt\ `n acela[i timp sim]ul ocrotirii [i al responsabilit\]ii.

Omul modern a g\sit câ inelui noi locuri de munc\, utilizându-i capacit\]ile senzoriale deosebite [i mai ales acea particularitate psihic\ atâ t de apropiat\ de inteligen]a propriu-zis\, care `i permite s\ `n]eleag\ destul de repede [i s\ re]in\ pentru tot restul vie]ii ceea ce vrea st\pânul de la el. ~n acest sens se `nscriu reu[itele deosebite ale câ inilor de serviciu, ajutoare consacrate ale gr\nicerilor sau poli]i[tilor, abnega]ia câ inilor sanitari in slujba armatei sau a echipelor salvamont.

~n ultimii ani, `n lupta `mpotriva trafican]ilor de stupefiante, câ inii au c\p\tat atribu]ii importante, fiind dresa]i special s\ descopere, cu mirosul lor hipersensibil, ascunz\torile folosite pentru transportul acestor substan]e. Exist\ câ ini special dresa]i pentru a `nso]i persoanele lipsite de vedere sau handicapate fizic.

Dar nu `ntotdeauna câ inii au fost folosi]i `n scopuri onorabile. Mult timp au fost pu[i s\ se lupte `ntre ei sau cu alte animale pentru a satisface pofta de violen]\ a oamenilor, lupte care din fericire au fost interzise. Dar ca suprem omagiu pe care `l aduc st\pânului s\u, OMUL, anual sunt sacrifica]i `n laboratoare mii de câ ini `n interesul cercet\rii [tiin]ifice [i medicale. Exist\ `n prezent `n lume, recenza]i [i cu acte `n regul\, peste 150 milioane de câ ini [i dac\ se mai iau `n calcul [i cei f\r\ acte, precum [i câ inii comunitari, totalul apreciat de speciali[ti dep\[e[te cu mult 400 milioane exemplare, din care 33 milioane sunt `n ]\rile Comunit\]ii Europene.

- 2 -

~n ]ara noastr\ exist\ mul]i câ ini dar cu o structur\ heterogen\ din punct de vedere al formatului, originii, rasei [i al folosin]ei. ~n ultimul timp `ns\, ca urmare a cre[terii considerabile a num\rului amatorilor de câ ini [i a necesit\]ii folosirii câ inilor utilitari, a `nceput organizarea cre[terii acestei specii. S-au `nfiin]at cresc\torii de stat [i particulare [i centre de dresaj, au ap\rut asocia]iile chinologice, teritoriale, se organizeaz\ [i expozi]ii pentru câ ini, toate aflate `ntr-un plin proces de dezvoltare [i perfec]ionae.

1.2. ~ncadrarea taxonomic\ a câinilor `n zoologie Chinologia, aflat\ `n plin avânt ast\zi, nu a reu[it s\ elucideze definitiv originea

câ inilor, men]inându-se [i `n prezent divergen]a de p\reri `n aceast\ privin]\. Specia canin\ se `ncadreaz\ `n sistematic\:

~ncreng\tura Vertebrate Clasa Mamifere Subclasa Eutherine (mamifere la care puii se nasc complet dezvolta]i) Ordinul Carnivore Subordinul Carnivore terestre (Fisipide) Suprafamilia Canididea Familia Canidae Subfamilia Caninae Genul Canis [i Vulpes Specia Canis familliaris (câ inele)

Canis lupus (lupul) Canis aureus ([acalul) Vulpes vulpes (vulpea)

1.3. Caracteristicile familiei Canidae Canidele apar]inând genului Canis prezint\ caracteristici comune:

• Sunt animale carnivore, cu o arm\tur\ bucal\ foarte puternic\, adaptat\ pentru sfâ[ierea pr\zii. Stomacul, foarte voluminos, asigur\ prin sucurile gastrice (mult acid clorhidric-HCl) dizolvarea p\r]ilor mineralelor din oase, câ t [i digerarea complet\ a proteinei animale prin intermediul sucurilor gastrice [i duodenale, care au un pH ridicat.

• Sprijinul corpului pe p\mânt se face prin intermediul degetelor membrelor, deci sunt animale "digitigrade".

• Unghiile nu sunt retractile, sprijinindu-se pe p\mânt [i nici nu se ridic\ `n timpul mersului, ceea ce determin\ o u[oar\ tocire la nivelul vâ rfului lor. Sunt folosite cu predilec]ie pentru scormonit.

• Se `nmul]esc o singur\ dat\ pe an, cu excep]ia câ inelui domesticit care are 2 cicluri sexuale pe an.

1.4. Originea câinilor Exist\ mai multe teorii referitoare la originea câ inilor, `ns\ majoritatea nu sunt

sus]inute de probe certe care s\ asigure veridicitatea lor. Astfel, exist\: Teoria care sus]ine drept str\mo[ al câ inelui – hiena Teoria care sus]ine drept str\mo[ al câ inelui – [acalul Teoria care sus]ine drept str\mo[ al câ inelui – lupul Teoria plurit\]ii originii câ inelui – [acal [i lup Teoria originii câ inelui domestic din câ inele s\lbatic disp\rut (Canis herzinyus) Teoria care sus]ine drept str\mo[ al câ inelui – vulpea

1.5. Dovezi `n sprijinul – originea din lup Chiar dac\ unele dintre aceste teorii au fost sus]inute de mari personalit\]i (de ex.

originea din [acal – Charles Darwin [i Kourad Lorenz), cea mai veridic\ este teoria descenden]ei câinilor domestici din lupi, care se bazeaz\ pe mai multe aspecte:

- 3 -

asem\n\toarea izbitoare a exteriorului unor rase de câ ini cu cel al lupului (Ciob\nesc german);

din `mperecherea celor dou\ specii se ob]in produ[i fertili care, la rândul lor, se pot reproduce;

puii de lup captura]i de mici devin blânzi, sociabili ca [i câ inii, `ns\ la maturitate `[i manifest\ instinctele speciei;

cele dou\ specii prezint\ o morfologie asem\n\toare, mai ales la nivelul capului [i a denti]iei (craniul lupului crescut `n captivitate este aproape identic cu cel al câ inelui);

durata gesta]iei este de 60-65 zile, iar `mperecherea propriu-zis\ este oarecum asem\n\toare;

comportamentul celor dou\ specii este asem\n\tor; câ inii care se s\lb\ticesc se adun\ `n haite, iar `n interiorul acestora exist\ respect fa]\ de [eful haitei. De asemenea, au delimit\ri ale teritoriului atribuit familiei [i instinctului de `ngrijire a locuin]ei specific lupoaicelor.

câ inele, ca [i lupul, `[i manifest\ bucuria prin mi[carea cozii [i `ncovoierea corpului;

ambele specii `[i `ngroap\ surplusul de hran\; `n zilele toride de var\ ambele specii `[i sap\ gropi `n p\mânt pentru a se r\cori.

~n sprijinul celor afirmate anterior vin [i cercet\rile biochimice [i de inginerie genetic\ ([acalul are o pereche de cromozomi `n minus fa]\ de câ ine) care duc la convingerea c\ lupul este str\mo[ul câ inelui, transformare care s-a produs cu aproximativ 20 mii de ani `n urm\.

1.6. Vechimea apari]iei câinilor domestici Mult timp a fost vehiculat\ ideea c\ aria de r\spândire a câ inelui era numai zona

Mesopotamiei [i zona Europei Centrale. Cercet\ri relativ recente au pus `n eviden]\ fosile canine `n Marea Britanie (cu o vechime de peste 9500 ani), iar `n Irak aveau o vârst\ de peste 14000 ani.

Aceste descoperiri pun `n eviden]\ caracterul cosmopolit al câ inilor `n preistorie precum [i faptul c\ fenomenul de domesticire al acestora s-ar fi `ncheiat cu cca 15-20 mii ani `naintea erei noastre.

Prin cercetarea fosilelor descoperite, chinologii au `ncercat s\ stabileasc\ str\mo[ii cei mai apropia]i [i modul de formare a diversit\]ii raselor canine existente ast\zi (peste 500). Pe baza caracteristicilor morfo-fiziologice dominante, au fost puse `n eviden]\ 4 tulpini ale câ inilor domestici:

Canis familiaris intermedius, care ar fi rezultat `n urma `ncruci[\rilor `ntre lup [i Canis familiaris palustris (câ inele de turb\) [i care st\ la baza raselor de câ ini Dalma]ian, Caniche, Maltez [i Pekinez.

Canis familiaris metris optimal, care ar fi tulpina de baz\ pentru: Collie, Ciob\nesc german, Ciob\nesc persan, Bobtoil.

Canis familiaris inostranzewi considerat str\mo[ul raselor Dog Tibetan, Dog de Bordeaux, Bulldog, Saint Bernard, Terra Nova.

Canis familiaris leineri care a stat la originea tuturor raselor de ogari precum [i la formarea raselor Basset, Teckel [i Foxterrier.

1.7. Domesticirea câinilor Domesticirea câ inilor se poate efectua: `n captivitate, dup\ `mblânzire [i domesticirea

propriu-zis\ a acestora. Domesticirea câ inilor apar]ine epocii pietrei cioplite din era cuaternar\, ipotez\

bazat\ pe descoperirile f\cute de exploratorii cavarnelor [i de c\tre geologi. Cercetarea depozitelor arheologice au scos la iveal\ al\turi de schlete umane, schelete

`ntregi de câ ini, unele provenind de la exemplare b\trâne precum [i oase frânte ale altor animale.

Aceste descoperiri, demonstreaz\ c\ omul primitiv se hr\nea cu carnea animalelor pe care le vâna, `n timp ce resturile [i oasele erau consumate de c\tre câ ini, a c\ror prezen]\ `n

- 4 -

preajma omului primitiv reprezenta un lucru obi[nuit dat fiind vâ rsta `naintat\ a scheletelor descoperite.

Domesticirea a fost oarecum specific\ parcurgându-se urm\toarele etape: Apropierea câinelui s\lbatic de a[ez\rile umane, deci implicit de om, s-a f\cut

spontan, nefiind nevoie de o domesticire propriu-zis\ ca la alte specii. Konrod Lorentz, laureat al Premiului Nobel pentru etologie, f\când referiri la procesul de domesticire a câ inilor, sublinia c\ to]i câ inii domestici]i au un caracter de supunere [i afectivitate deschis\ fa]\ de om.

Câ inele preistoric s\lbatic ucidea vie]uitoarele pentru a se hr\ni, fiind vânat la rândul s\u de alte animale mai puternice, reprezentând astfel o verig\ a unui lan] trofic din acea perioad\. Hrana insuficient\ [i du[manii puternici au `ndemnat câ inele s\lbatic s\ se apropie de a[ez\rile oamenilor primitivi [i s\ consume resturile aruncate de c\tre ace[tia, pentru ca, `n decursul timpului s\ se ajung\ la o coabitare reciproc avantjoas\.

~n cadrul acestei simbioze omul primitiv punea la dispozi]ia câ inelui hran\, ad\post [i protec]ie `mpotriva animalelor mai puternice. Pe de alt\ parte, câ inele s-a asociat omului de vân\toare, h\itund [i stâ rnind vânatul, semanliza apropierea animalelor periculoase de s\la[urile omului primitiv, permi]ându-i acestuia s\ ia m\suri de ap\rare.

Ajutat de câ ine, omul din neolitic reu[e[te s\ prind\ vânatul viu pe care `l p\streaz\ `n gropi sau ]arcuri drept rezerv\ de hran\. ~n acest mod, treptat omul primitiv `[i schimb\ `ndeletnicirea, trecând de la via]a de vân\tor la aceea de p\stor, consecutiv sporirii num\rului de animale domesticite. Câ inele `ncepe s\-[i m\reasc\ aria de utilitate, deci nu numai la vân\toare ci [i pentru paza locuin]elor sau paza turmelor.

~n sta]iunea neolitic\ lacustr\ Saint-Aubin de pe malul lacului Neuchâ tel -Elve]ia, raportul dintre oasele animalelor domesticite [i a celor s\lbatice descoperite a fost de 78,1% la 21,9%.

~ntre oasele animalelor domestice predominau cele de bovine (50%), câ ine (24,3%), restul fiind de capr\ [i oaie. Aceast\ propor]ie `nsemnat\ a oaselor de câ ine relev\ importan]a, `n condi]iile `n care câ inele reprezenta singurul aliat al omului `n lupta pentru supravie]uire.

1.8. Evolu]ia modului de folosire a câinilor `n decursul timpului Intrând `n diferite epoci istorice, raporturile dintre câ ini [i om au `nceput s\ se

modifice, `mbr\când o form\ `ntreag\ de aspecte, de la normal la patologic, indiferent de pre]uirea sau de serviciile pe care câ inele le aducea omului.

Civiliza]iile antice au l\sat ca urm\ bazoreliefuri, statuete, sculpturi etc, reprezentând câ ini, putându-se reconstitui astfel via]a pe care genera]iile de Canis familiaris au dus-o `n antichitate.

Asirienii foloseau câ inii uria[i `n ac]iunile militare sau la vân\toarea de lei. Herodot arat\ c\ `n Babilon se cre[teau câ ini de India, `ntr-un num\r atâ t de mare `ncâ t "4 tâ rguri mari de la [es" aveau ca sarcin\ principal\ doar grija haitelor de câ ini, fiind scutite de alte biruri.

~n Egiptul antic, datorit\ serviciilor aduse, câ inii au ajuns la un loc de cinste; astfel, divinitatea care patrona rev\rs\rile Nilului [i fertilitatea ogoarelor era Sirius (câ inele celest), iar Anubis- zeul funerar care patrona opera]iunile de `mb\ls\mare, conducerea umbrelor mor]ilor `n cealalt\ lume [i care veghea mormintele- era reprezentat [i el de un enorm câ ine negru. ~ns\[i vestitul faraon Tutankamon se ocupa singur de antrenarea ogarilor s\i.

La un moment dat, condi]ia social\ a câ inelui `n Egiptul antic decade `n a[a m\sur\ `ncâ t nu mai era acceptat nici m\car `n locurile publice unde puteau p\trunde orice animale. Acest lucru a fost datorat unei erori de diagnostic medical.

Datorit\ c\s\toriilor `nrudite `ntre membrii acelea[i familii, faraonii Egiptului sufereau de boala cea mare (epilepsia) a c\rei manifestare se asem\na cu aceea de turbare la câ ini. Aceast\ nedreptate a culminat prin `nlocuirea câ inilor `n via]a spiritual\ a Egiptului, cu pisicile, care [i-au p\strat aceast\ pozi]ie peste 4000 de ani.

~n China exist\ dovezi datând din anul 4000 `.e.n. care atest\ cre[terea [i folosirea câ inilor `n diferite scopuri. Numai c\ rafinamentul deosebit al poporului galben a trecut

- 5 -

câ inele `n categoria delicateselor culinare. Ei clasificau câ inii `n: câ ini de vân\toare, câ ini de cas\ [i câ ini comestibili.

Pentru India câ inii deveniser\ un articol de export, fie c\ era vorba de câ inii uria[i folosi]i pentru lupte, fie de "câ inii zbur\tori" care au constituit str\mo[ii ogarilor de ast\zi. Cu toate acestea, religia indian\ acuza câ inii pentru c\ se hr\neau cu cadavre, considerându-i vestitori ai mor]ii. O curiozitate a acestei religii este aceea c\ interzicea uciderea câ inilor turba]i, care dup\ `mboln\vire ar fi devenit sacri.

Grecii antici au crescut câ inii pentru agrement, pentru vân\toare sau pentru r\zboi. Astfel, `n lupta de la Maraton (490), fiecare atenian avea la lupt\ un câ ine special preg\tit. Dar câ inii erau folosi]i [i `n medicin\; `n templul lui Esculap ei erau pu[i s\ ling\ ochii bolnavi ai oamenilor, [tiut fiind faptul ca saliva con]ine o substan]\ antiseptic\ numit\ "lizozim\".

Romanii pre]uiau atâ t de mult câ inii `ncâ t `i ofereau drept ofrand\ zeilor. Cei care erau folosi]i `n r\zboaie erau supu[i unui tratament deosebit de dur; `naintea fiec\rui atac erau l\sa]i s\ fl\mânzeasc\ pân\ la disperare, apoi, `narma]i cu zgarde `n]esate cu ]epu[e, sau având pe spinare suli]i sau f\clii incendiare, erau asmu]i]i asupra du[manilor. Pe timp de pace romanii foloseau câ inii pentru luptele cu taurii.

Marile fr\mânt\ri care au convulsionat Europa la `nceputul Evului mediu au deteriorat [i pozi]ia pe care câ inele [i-o consolidase pe lâng\ oameni. Abandona]i [i fl\mânzi, `[i reg\sesc `n parte instinctele s\lbatice [i ajung s\ fie h\itui]i [i extermina]i precum fiarele s\lbatice.

Cu timpul, via]a câ inilor reintr\ pe f\ga[ul normal. Crucia]ii aduc ogarul din Egipt [i `l ]in cu zgard\ de aur la curtea regilor. Heraldica introduce `n blazoanele nobiliare câ inele ca simbol al vigilen]ei [i afec]iunii.

~n Europa, vân\toarea devine ocupa]ia de predilec]ie a nobililor, iar câ inii, datorit\ talentelor `nn\scute `n acest domeniu, devin animale deosebit de pre]uite. Pe m\sura trecerii timpului, `ncepe s\ apar\ o nou\ form\ de rela]ie `ntre oameni [i câ ini, `n care, ace[tia din urm\ sunt accepta]i din pur\ pl\cere, datorit\ modului de comportare [i a calit\]ilor afective deosebite. Acest lucru a dus la o diversificare a raselor canine, mai ales `n direc]ia ob]inerii de rase cu talie mic\, pentru a satisface gusturile mai delicate ale femeilor [i copiilor care `ncep s\ se ocupe tot mai mult de acest prieten al omului.

- 6 -

CAPITOLUL II REPRODUC}IA LA CÂINE

2.1. Maturitatea sexual\ [i ciclul sexual la c\]ea Puberatatea `ncepe la ambele sexe `ntre vâ rstele de 6 [i 12 luni. La femele, pubertatea

se manifest\ prin apari]ia c\ldurilor, a c\ror durat\ este de 8-14 zile, uneori 20 zile. C\]elele sunt dioestrice, adic\ au 2 cicluri sexuale pe an (prim\vara [i toamna) care apar la interval de 6 luni `ntre ele, cu prelungire la 8 luni.

~n primele zile ale c\ldurilor, femela nu l\sa masculul s\ se apropie de ea; atrac]ia sexual\ apare dup\ ziua a 6-7-a a c\ldurilor atingând maximum `n zilele 9-12, dup\ care scade. Ciclul sexual de 6 luni al femelei se compune din urm\toarele perioade:

- Proestru (4-7 zile) când femela este nelin[tit\, are apetit capricios [i vulva tumefiat\ din care se scurge o secre]ie sanguinolent\.

- Estrul (8-14 zile) `n care manifest\rile prezentate mai sus se accentueaz\, femela acceptând masculul, luând o pozi]ie caracteristic\ la apropierea acestuia, deplsându-[i coada lateral; dorin]a de `mpreunare poate dura pân\ la sfâ r[itul c\ldurilor. Secre]ia vaginal\ are la `nceput o culoare roz, devine apoi ro[iatic\ pentru c\ la sfâ r[itul c\ldurilor s\ fie transparent\. Ovula]ia celor 4-10 foliculi ovarieni are loc succesiv, dar spre sfâ r[itul c\ldurilor.

- Metestrul (1-2 luni) este etapa `n care se dezvolt\ corpii galbeni. ~n caz de negesta]ie ei pot persista 2-3 luni.

- Anestrul (3-4 luni) repausul sexual. 2.2. ~mperecherea [i comportamentul sexual Actul montei se deruleaz\ astfel: femela care accept\ masculul ia o pozi]ie

caracteristic\ `n fa]a acestuia, prezentându-i regiunea anovulvar\ prin `ndoirea cozii. ~n faza de erec]ie, la mascul are loc o m\rire considerabil\ a corpilor caverno[i [i mai ales a bulbilor caverno[i. Dup\ intromisiunea penisului, musculatura vaginal\ se contract\, astfel `ncâ t cele 2 depresiuni ale vaginului se muleaz\ perfect pe cei 2 bulbi caverno[i.

Dup\ cca. 1 minut, masculul coboar\ de pe femel\, dar penisul r\mâne fixat `n vagin, astfel c\ cele dou\ animale r\mân cuplate `nc\ 20-30 minute; aceasta este perioada `n care are loc ejacularea [i de aceea este contraindicat\ desp\r]irea partenerilor deoarece nu se mai depune sperma `n vagin, sau mai grav se poate provoca ruptura osului penian.

Dup\ mont\ masculul d\ semne de oboseal\ [i nu mai prezint\ interes pentru o nou\ mont\. Femela `n schimb, este vioaie [i dornic\ de joac\ [i destul de repede va prezenta dorin]a de o nou\ `mpreunare.

Atunci ând se practic\ monta natural\, trebuie respectate anumite reguli: câ inii, de ambele sexe, s\ nu fie da]i la `mperechere `nainte de vârsta de 18-20 luni, când

[i-au terminat dezvoltarea corporal\; s\ nu existe diferen]e foarte mari de talie `ntre parteneri, deoarece pot apare distocii la

femele dac\ masculii sunt prea mari; nu se practic\ `mperecherea `ntre exemplare b\trâne deoarece rezult\ produ[i cu o

constitu]ie debil\; pentru femelele aflate la prima `mperechere se vor alege masculi cu experien]\ sexual\,

iar la cele b\trâne se vor repartiza masculi tineri [i viguro[i; masculii se folosesc la reproduc]ie pân\ la vâ rsta de 8 ani, femelele putând na[te [i cre[te

`n bune condi]ii câ te un cuib pân\ la 7-8 ani; este recomandabil pentru câ inii maturi s\ monteze 30 c\]ele, iar cei tineri doar 15 c\]ele.

Cei maturi se dau la o nou\ mont\ dup\ cel pu]in 3 zile de la ultima mont\, iar cei tineri, dup\ o s\pt\mân\;

- 7 -

monta trebuie efectuat\ `ntre zilele 9-12 ale c\ldurilor [i ea se repet\ `n a[a fel `ncâ t femela s\ fie montat\ de 2-3 ori `n 48 de ore, rezultând un num\r mai mare de produ[i;

c\]elele se vor monta o singur\ dat\ pe an, primvara, `n acest fel c\]eii vor beneficia de avantajele anotimpului cald;

`mperecherile au loc de regul\ la domiciliul masculului, proprietarul acestuia trebuind s\ asigure paza [i hrana c\]elei pe timpul [ederii ei la mascul. Dac\ masculul este din alt\ localitate, femela va fi deplasat\ pe cheltuiala proprietarului ei. Proprietarul masculului are dreptul s\-[i aleag\ un pui din cei ob]inu]i, sau contravaloarea lui;

`mperecherea se poate face liber, `ntr-o camer\ sau o curte, dar lipsite de zgomote, iar supravegherea st\pânului s\ fie câ t mai discret\ pentru a nu deranja partenerii. O alt\ variant\ este monta la mân\ când c\]eaua se ]ine legat\ cu lesa. Dac\ femela nu accept\ masculul se va `ncerca cu un alt mascul.

2.3. Gesta]ia [i f\tarea Durata gesta]iei la c\]ea este de 56-65 zile, cu o medie de 62-63 zile. Durata este mai

mare la primipare [i la cele care poart\ mai mul]i produ[i de sex femel. ~n perioada gesta]iei, femela devine mai lin[tit\, doarme mai mult [i se `ngra[\. Cre[te pofta de mâncare, dar apetitul poate deveni capricios (m\nânc\ ce refuza `nainte [i refuz\ ceea ce consuma cu pl\cere).

~ncepând cu luna a doua de gesta]ie apar [i semnele exterioare de gesta]ie: se m\re[te abdomenul [i glanda mamar\ la 40-45 zile de gesta]ie, iar prin palparea cavit\]ii abdominale se pot sim]i fetu[ii. ~n ultimele 2 s\pt\mâni, c\]eaua este greaie, se mi[c\ `ncet [i st\ mult timp culcat\.

Pe `ntreaga perioad\ de gesta]ie femelelor trebuie s\ li se asigure o alimenta]ie bogat\ `n proteine, s\ruri minerale (mai ales Ca) [i vitamine, dar [i un culcu[ cald [i odihnitor. Cele care execut\ un serviciu (paz\, ap\rare, vân\toare), vor fi scutite de efectuarea lui `n a doua jum\tate a gesta]iei. Este recomandat ca zilnic femela s\ efectueze 1-2 ore de mi[care sub forma unor plimb\ri la pas, zilnic, diminea]a [i seara.

Cu câ teva zile `nainte de f\tare apar semnele caracteristice: tumefierea vulvei care prezint\ o scurgere vâscoas\, femela este nelini[tit\, refuz\ hrana, uneori vomit\, abdomenul este "c\zut", iar mamelele sunt pline cu un lapte gros, galben `nchis (colostrul). Cu 24 ore `nainte de declan[area f\t\rii temperatura rectal\ scade la 37,7-37,6ºC.

~n momentul f\t\rii, c\]eaua se culc\ `ncol\cit\, cu vârful botului aproape de vulv\ [i p\streaz\ aceast\ pozi]ie tot timpul f\t\rii.

F\tarea propriu-zis\ este indicat\ de contrac]iile uterine, observate la exterior prin mi[c\ri ale abdomenului. Dup\ cca. 1 or\ de la `nceputul contrac]iilor apare punga cu lichide fetale, care se sparge l\sând s\ se scurg\ lichidul; imediat va ie[i primul pui [i la intervale de 10-30 minute, vor ie[i [i ceilal]i produ[i.

Puii ies cu capul sau cu picioarele `nainte, ambele pozi]ii fiind normale. Puiul va ie[i acoperit de placent\ ce este rupt\ [i apoi mâncat\ de c\tre c\]ea. Acest lucru nu trebuie `mpiedicat deaorece odat\ cu placenta c\]eaua va ingera [i produ[ii galactogeni. Tot c\]eaua va t\ia cu din]ii cordonul ombilical, dup\ care va linge puiul pentru a opri hemoragia [i pentru a-l usca. Linsul are un efect `nvior\tor asupra puiului, care va c\uta imediat mamela pentru a suge, fiind ajutat [i de c\tre c\]ea care `l `mpinge cu botul spre regiunea mamar\.

~n timpul f\t\rii femela nu trebuie deranjat\ ci doar supravegheat\ pentru c\ la nevoie s\ fie ajutat\. Când f\tarea este grea (num\rul mare de c\]ei sau volumul mare al lor) se maseaz\ u[or pântecele s\u, se pun comprese calde; `n acela[i timp se trag u[or c\]eii par]ial ie[i]i, li se rup `nvelitorile [i se taie cordonul ombilical cu o foarfec\ dezinfectat\, dup\ o prealabil\ ligaturare a lui. ~n final, puii se [terg cu un prosop uscat [i se dau la supt.

Unele primipare sau c\]ele post hr\nite `[i m\nânc\ uneori puii (fitologie). Acest fapt este datorat unor dificult\]i de comportament, a durerilor mari din timpul f\t\rii sau a caren]leor alimentare din timpul gesta]iei. Ele vor fi strict supravegheate pe timpul f\t\rii. Se poate aplica [i botni]a sau se administreaz\ tranchilizante (Diazepam) `n doze mici.

- 8 -

Durata f\t\rii este de 4-6 ore `n func]ie de num\rul de c\]ei ob]inu]i. Un cuib (num\rul de pui/f\tare) este de 1- 15 c\]ei, mai pu]ini la rasele pitice (2-5). Exist\ situa]ii când femela nu poate f\ta (distocie), cauza fiind dependent\ de mam\ (`ngustarea c\ilor genitale, lipsa contrac]iilor uterine) sau de fetu[i (volum prea mare al lor, pozi]ie transversal\ sau f\t monstru). ~n aceast\ situa]ie este necesar\ interven]ia obstetrical\ sau chirurgical\.

2.4. Al\ptarea puilor Dup\ `ncheierea f\t\rii se pot `ntâ lni 3 situa]ii:

- s\ nu se p\streze nici un pui; - s\ se p\streze numai o parte dintre pui; - s\ se p\streze to]i puii.

a) `n prima situa]ie trebuie luate m\suri de menajare a c\]elei din punct de vedere fiziologic. Pentru aceasta se vor `ndep\rta to]i c\]eii `nainte de a `ncepe s\ sug\ pentru a nu stimula secre]ia de lapte, iar febra de lapte s\ fie câ t mai scut\; este gre[it a se l\sa 1-2 c\]ei s\ sug\ timp de 2-3 zile deoarece se activeaz\ produc]ia de lapte.

C\]eaua va fi supus\ la diet\ [i i se vor administra purgative. Mamelele vor fi unse timp de 3-5 zile cu pomad\ camforat\ (10%) sau vor fi ap\late de 2-3 ori/zi cu solu]ie de piatr\ acr\ (25-30 g/l ap\ cald\). Se pot aplica [i comprese cu amidon.

b) `n cel de-al doilea caz `n ziua a 4-5-a de la f\tare se aleg cei mai frumo[i c\]ei, dar nu mai mult de 5 capete, care vor fi l\sa]i `n continuare s\ sug\ la mama lor.

c) Dac\ dorim s\ p\str\m to]i c\]eii se las\ la c\]eaua mam\ 5 pui, restul fiind al\pta]i la biberon sau se trec la c\]ea doic\.

2.5. Al\ptarea c\]eilor Durata lacta]iei la c\]ele este de 4-10 s\pt\mâni, cu o medie de 5-6 s\pt\mâni. Laptele

din primele zile dup\ f\tare se nume[te colostru, fiind foarte bogat `n anticorpi, conferind c\]eilor imunitate fa]\ de bolile contagioase. ~n acela[i timp, colostrul este bogat `n substan]e nutritive având [i rol laxativ.

Cantitatea de lapte produs\ de o c\]ea depinde de stadiul lacta]iei: 750-1000 g/zi `n primele 15 zile (c\]ea de talie mare)l 1000-1500 g/zi `n urm\toarele 15 zile, dup\ care `ncepe s\ scad\.

Cre[terea `n greutate a c\]eilor este foarte rapid\ astfel c\: la 8 zile `[i dubleaz\ greutatea; la 18 zile `[i tripleaz\ greutatea; la 25 zile greutatea este de 4 ori mai mare ca la na[tere; la `n]\rcare (50 zile) este de 8 ori mai mare.

Aceast\ cre[tere este sus]inut\ [i de consumul ridicat de lapte al c\]eilor, ei consumând cca. 100 g/zi `n primele 5 zile, 120 g/zi `ntre 5-10 zile, 200 g/zi `ntre 10-15 zile [i apoi 300 g zilnic.

Num\rul supturilor este reglat de c\tre c\]ea: foarte des `n primele zile (din 2 `n 2 ore [i apoi din 3 `n 3 ore, `n primele 10 zile) mai rar `n urm\toarele 20 zile (din 4 `n 4 ore) din 5 `n 5 ore c\tre sfâ r[itul lacta]iei când produc]ia de lapte scade iar la c\]ei apar

din]ii (s\pt\mâna a 3-a) care pot r\ni mamelele `n timpul suptului La femelele care apar]in raselor cu p\r lung (Cocker, Afgan) se recomand\ tunderea

p\rului din regiunea glandei mamare, pentru a facilit accesul puilor la mamele. ~n]\rcarea puilor se face la maximum 5-6 s\pt\mâni, pentru a nu epuiza organismul

c\]elei mame. Dac\ la aceasta nu `nceteaz\ secre]ia lactat\ dup\ `n]\rcare, se supune la diet\ hidric\ [i alimentar\ [i se unge mamela cu alifie sau spirt camfort 10%.

Al\ptarea la doic\ Aceasta trebuie s\ fie o c\]ea voinic\ [i s\n\toas\, f\tat\ de 4-5 zile. Num\rul de c\]ei

care i se repartizeaz\ depinde de greutatea ei, revenind 1 c\]el pentru 5 kg greutate vie. Trecerea c\]eilor la doic\ se face astfel:

- 9 -

ntr-un co[ se pun paie din a[ternutul pe care a stat c\]eaua doic\ cu puii ei. ~n co[ vor fi pu[i puii doicii [i cei pe care vrem s\-i d\m la al\ptat; se las\ `mpreun\ 2-3 ore dup\ care se pun to]i s\ sug\ la c\]eaua doic\; dup\ 2 zile se `ndep\rteaz\ c\]eii doicii [i r\mân pentru al\ptare numai cei nou introdu[i; se mulge pu]in lapte de la c\]eaua doic\ cu care se stropesc c\]eii noi. Doica `i va linge

considerându-i proprii ei pui. Al\ptarea artificial\ Utilizarea laptelui de vac\ diluat `n care se adaug\ zah\r este o practic\ gre[it\,

deoarece poate duce la apari]ia tulbur\rilor gastrointestinale care pot provoca moartea c\]eilor (laptele de vac\ este mai s\rac `n proteine [i gr\simi [i mai bogat `n glucide decâ t cel de c\]ea).

Pentru al\ptarea artificial\ se folosesc substituien]i de lapte maternizat care este alc\tuti din 800 ml lapte vac\, 200 g smântân\ dulce, 1 g\lbenu[ de ou, 6 g f\in\ de oase [i 4 g acid citric. El se administreaz\ cald (27-30ºC) cu biberonul de 6 ori/zi `n primele 3 s\pt\mâni. ~ncepând cu s\pt\mâna a 2-a se face obi[nuirea la farfurie (se introduce degetul `n farfurie, apoi este dat c\]elului s\ fie lins).

Este recomandat ca `nainte de al\ptarea artificial\, c\]eii s\ fie l\sa]i s\ sug\ colostru de la mama lor, cel pu]in o zi. Dup\ 3 s\pt\mâni c\]eii trebuie obi[nui]i [i cu alte alimente, `n a[a fel `ncâ t dup\ 35 zile s\ nu mai primeasc\ lapte artificial.

2.6. ~ngrijirea [i hr\nirea femelei `n timpul lacta]iei Buna dezvoltare a c\]eilor depinde de condi]iile de `ngrijire [i alimenta]ie asigurate

mamei. Acesta va fi ]inut\ `ntr-un ad\post curat uscat [i aerisit, `n care a[ternutul se va schimba periodic sau chiar `nc\perea. Cu[ca se va sp\la s\pt\mânal cu ap\ fiart\, iar odat\ pe lun\ se dezinfecteaz\ [i de deparazitar\. Cur\]irea corporal\ a c\]elei se face zilnic, iar de 2 ori/zi va fi scoas\ la plimbare câ te 1-2 h. ~n aceast\ perioad\ trebuie asigurat\ o hr\nire corespunz\toare a c\]elei pentru a se asigura necesarul de substan]e nutritive pentru `ntre]inere [i producerea laptelui.

~n primele 6 ore dup\ f\tare, c\]eaua nu va primi nici un fel de hran\, dar i se asigur\ ap\ curat\ la discre]ie. ~n urm\toarele 2 zile, hrana va fi u[or digestibil\, administrat\ `n 3 tainuri pe zi: lapte c\ldu] sau sup\ de carne cu orez sau gri[.

Ulterior se va trece la ra]ia normal\, din care nu trebuie s\ lipseasc\ carnea proasp\t\, oase crude, f\ina de oase, coji de ou\ pisate [i vitaminele (20 g/zi untur\ de pe[te).

2.7. ~n]\rcarea [i `ngrijirea c\]eilor dup\ `n]\rcare ~n]\rcarea `ncepe de la vâ rsta de 6 s\pt\mâni a c\]eilor [i se face treptat, astfel ca la 50

zile ace[tia s\ piard\ orice leg\tur\ cu c\]eaua mam\. Dup\ `mplinirea vâ rstei de 6 s\pt\mâni c\]eii se separ\ de mam\ ]inându-se `ntr-un

loc curat [i uscat. ~n ultimile 5 zile pân\ la `n]\rcarea propriu-zis\ se dau la supt de 3 ori/zi (diminea]a, prânz [i seara), ajungându-se ca `n ultimile 3 zile s\ sug\ numai o dat\ pe zi (seara). Durata unui supt nu trebuie s\ dep\[easc\ ½ or\.

2.8. Principalele etape de dezvoltare la câini ~n primele zile dup\ `n]\rcare, c\]eii trec printr-o etap\ mai dificil\, când `[i pierd

pofta de mâncare, manifestând nelini[te [i triste]e. De aceea trebuie asigurat\ o hran\ foarte bun\ calitativ [i condi]ii de `ntre]inere corespunz\toare.

Din momentul `n]\rc\rii [i pân\ la utilizarea la reproduc]ie, tineretul canin trece prin mai multe etape caracteristice acestei perioade.

6 s\pt\mâni – 2 luni, cea mai critic\ etap\, deoarece peste criza de `n]\rcare [i obi[nuirea cu hrana de baz\ se suprapune [i perioada cu cea mai mare intensitate de cre[tere;

de la 2 la 3 luni, c\]elul cre[te sub aspectul volumului; de la 3 la 7 luni, ca]elul va cre[te `n lungime, iar dup\ 7 luni `n `n\l]ime; la 18 luni cre[terea se consider\ `ncheiat\.

- 10 -

~n jurul vâ rstei de 4 luni are loc n\pârlirea sau schimbarea bl\ni]ei de c\]el, organismul fiind supus unei noi perioade critice de care trebuie s\ ]inem seama.

Lipsurile de ordin alimentar pot avea efecte negative asupra dezvolt\rii corporale `n general [i ale aparatului genital. ~n perioada de `n]\rcare [i vâ rsta de 4 luni hr\nirea tineretului canin trebuie f\cut\ de a[a manier\ `ncâ t s\ asigure trecerea treptat\ de la regimul lactat la cel clasic (de adult).

Ra]iile vor trebuie s\ cuprind\ sup\ de carne, fulgi de cereale, gri[, orez, carne macr\, lapte praf, ou\ etc. Cantitatea zilnic\ de hran\ dup\ `n]\rcare reprezint\ cca. 10% din greutatea animalului, urmând ca aceasta s\ scad\ `n celelalte perioade.

Tabelul 1

Cerin]ele de hran\ pentru tineretul `n cre[tere

Vârsta Talia Greutatea (kg) Cantitatea de alimente (g/zi)

mic\ 1,5-3 200-350 mijlocie 3-6 350-600

Pân\ la 3 luni (4 mese/zi)

mare 6-10 600-850 mic\ 2,5-7,5 350-800 mijlocie 6-13 700-1000

De la 3-7 luni (3 mese/zi)

mare 8,5-18 800-1600 mic\ 7-12 750-950 mijlocie 10-18 850-1600

De la 7-12 luni (2 mese/zi)

mare 18-27 1600-2000 2.9. ~ntre]inerea câinilor Se face diferen]iat `n raport cu sistemul de cre[tere adoptat [i de utilizare a acestora.

Astfel, la câ inii de curte `ntre]inerea se poate face `n 2 variante: a) ~ntre]inerea legat\ sau obi[nuit\ `n care câ inele se ]ine legat cu posibilit\]i mai mari

sau mai mici de mi[care. b) ~ntre]inerea liber\ `n care câ inele beneficiaz\ de libertate de mi[care `ntr-un spa]iu

ce poate reprezenta 10-30% din suprafa]a cu[tii. a) ~n varianta de `ntre]inere legat\ a câinelui `i va fi aplicat\ o zgard\ din piele la

nivelul gâ tului, suficient de groas\ pentru a nu fi rupt\, de care se va ata[a un lan] fixat de un pilon de metal sau lemn. O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ modului de legare al zgardei; dac\ este prea strâns\ provoac\ ros\turi, iar dac\ este prea larg\, animalul poate sc\pa. Verificarea se face prin introducerea a dou\ degete `ntre zgard\ [i gâ tul câ inelui. Atunci când exist\ posibilitatea, lan]ul prins la zgard\ se poate monta cu cel\lalt cap\t, prin intermediul unui inel, pe o sâ rm\ `ntins\ la nivelul p\mântului.

b) ~n cazul `ntre]inerii libere, care este a doua variant\, câ inele poate fi `ntre]inut `ntr-un padoc sau ]arc, amplasat de obicei `n spatele cu[tii. Aceast\ situa]ie ofer\ posibilit\]i mai mari de deplasare, câ inele men]inându-se `ntr-o condi]ie fizic\ mai bun\, este mai pu]in retiv, iar indicii de reproduc]ie sunt mai ridica]i decâ t cei ob]inu]i `n cazul primei variante.

Padocul trebuie s\ aib\ o `mprejmuire suficient de `nalt\ `ncâ t câ inii s\ nu `l poat\ escalada, iar baza lor (la 30-40 cm adâncime) s\ fie `ngropat\ `n p\mânt, avându-se `n vedere o latur\ a comportamentului canin [i anume, tendin]a de a evada (de a sc\pa) [i prin scormonire.

Pardoseala padocului trebuie s\ ofere confort câ inelui [i de aceea se recomand\ nisipul, care nu este dur [i rece ca betonul, favorizând `n acela[i timp o bun\ scurgere [i infiltrare a urinei [i a apei provenit\ din precipita]ii

~n ambele variante, câ inelui `i trebuie asigurat un loc de odihn\ `n ad\posturi construite sau improvizate `n care se amenajeaz\ un culcu[ din paie, fân sau materiale textile

- 11 -

vechi [i de preferin]\ limitat prin scânduri. Atâ t pardoseala padocului câ t [i culcu[ul pentru odihn\ vor fi igienizate `n permanen]\, iar periodic se va `nlocui nisipul din padoc [i a[ternutul din culcu[ pentru a se preveni apari]ia focarelor de infec]ie.

Ad\posturile construite pentru câini. Aceste cu[ti, care pot fi individuale sau comune, se pot confec]iona dintr-o gam\ larg\

de materiale (de la lemn [i pân\ la zid\rie). Ele trebuie dispuse pe un teren ridicat, uscat [i u[or `n pant\, cu culcu[ul la `n\l]imea de 15-20 cm fa]\ de p\mânt pentru a se evita umezeala provenit\ din precipita]ii [i r\ceala solului. Cu[ca se va fixa cu spatele orientat spre direc]ia vânturilor dominante.

Dimensiunile cu[tii individuale sunt dependente de talia câ inelui, dar se urm\re[te ca animalele s\ se poat\ mi[ca `n voie [i s\ poat\ intra sau ie[i cu u[urin]\ (`n func]ie de talie).

Tabelul 2

Dimensiunile cu[tii individuale Talia (cm) Specificare

40-50 50-60 60-70 Peste 70 Lungimea (cm) 100 110 125 130 L\]imea (cm) 80 85 90 100 ~n\l]imea maxim\ (cm)

85 95 100 110

~n\l]imea la acoperi[ (cm)

60 65 90 80

Spa]iu intrare l/h (cm) 40/65 45/75 50/80 55/90 Un model `mbun\t\]it al cu[tii individuale este cu[ca bicompartimentat\, care este

prev\zut\ cu dou\ zone: `n prima zon\ se g\se[te culcu[ul protejat de contactul direct cu exteriorul, iar a doua `nc\pere este zona de supraveghere (o platform\ `n fa]a cu[tii) unde animalul este protejat `mpotriva intemperiilor, care s\ permit\ vizibilitatea sporit\ pentru activitatea de paz\.

Solu]ia constructiv\ care asigur\ câ inelui un confort sporit este cu[ca individual\ cu padoc. Aceasta este confec]ionat\ din pere]i zidi]i, cu acoperi[ `n pant\ [i cu dimensiuni variabile dup\ talia câ inelui. Padocul are o suprafa]\ de 2-4 mp, amplasat `n fa]a cu[tii [i construit din plas\ de sâ rm\ cu `n\l]imea de 1,5-2,5 m; la partea inferioar\ plasa de sâ rm\ fiind `ngropat\ 30 cm `n p\mânt.

~n cadrul caniselor, unde se cre[te un num\r mare de câ ini, se utilizeaz\ ad\posturile colective de tip "baterie", cu dimensiuni variabile, dependente de num\rarea indivizilor caza]i. Boxele individuale trebuie s\ corespund\ cu padocuri având pere]ii interiori comuni. Este indicat un ad\post comun, compartimentat pentru fiecare animal [i cu acces la câ te un padoc individual. La amplasarea [i construc]ia lor se ]ine seama de acelea[i reguli specifice cu[tilor individuale.

~ntre]inerea cu[tilor [i a inventarului S\pt\mânal, ad\postutile trebuie sp\late cu ap\ clocotit\ [i dezinfectate cu lapte de

var, creolin\ sau le[ie de cenu[\, iar pe timp frumos [i dup\ depopulare se flambeaz\ cu lampa de benzin\. A[ternutul se schimb\ cel pu]in o dat\ pe s\pt\mân\, paiele se ard, iar buc\]ile textile se vor scutura [i sp\la l\sându-se la uscat [i la aerisit cel pu]in 6 ore.

Vasele destinate administr\rii hranei se vor sp\la zilnic [i vor fi amplasate `n zonele mai pu]in circulate de animal pentru a nu-l `mpiedica `n timpul deplas\rii lui. Ele trebuie s\ aibe o greutate suficiet\ pentru a nu fi u[or r\sturnate de câ ine.

c) Ad\postirea câinilor crescu]i `n apartament, constituie o alt\ variant\ de `ntre]inere

unde trebuie s\ ]in\ seama de particularit\]ile lor comportamentale. De obicei, câ inii `ncearc\

- 12 -

s\-[i fixeze locul de odihn\ `ntr-o zon\ de unde pot observa u[or intrarea sau zona cea mai circulat\ din apartament, dar sim]ind `n acela[i timp nevoia de a se afla `n apropierea st\pânului. Ba mai mult, dac\ locul de odihn\ va fi departe de baie sau de u[a de intrare, deoarece diminea]a latr\, ceea ce poate constitui un motiv de litigiu cu vecinii sau chiar `ntre st\pân [i câ ine.

Din aceste motive, cel mai recomandat loc de odihn\ pentru câ ine este un col] al holului sau al camerei de zi, ferit de curen]ii de aer. Pentru câ inii de talie mic\ se poate utiliza un co[ sau o cutie de carton c\ptu[it\ cu textile, iar pentru cei mijlocii se poate folosi un covora[ sau o saltea de paie. ~n apartament nu se `ntre]in câ ini de talie mare.

Introducerea câ inilor `n apartament se va face la o vâ rst\ câ t mai fraged\ (6-8 s\pt\mâni), deoarece acomodaea cu acest fel de via]\ va fi mult mai u[oar\. ~n acela[i timp, educarea unui câ ine tân\r se face mai lesne, evitându-se formarea unor deprinderi care jeneaz\: urinatul sau defecatul peste tot `n cas\, culcatul `n pat sau ocuparea unor locuri de odihn\ destinate membrilor familiei (copiilor) trebuie limitate la maximum.

Este bine ca dup\ adop]ia unui c\]el, acesta s\ fie câ t mai mult timp `n preajma st\pânului, care `l va hr\ni, `l va `ncuraja atunci când se teme, dar `l [i va pedepsi când gre[e[te. ~n procesul de educare nu vor interveni [i ceilal]i membri ai familiei, deoarece poate deveni un r\sf\]at, ori nu va [ti de cine s\ asculte

Dac\ `n momentul adop]iei c\]elul este ceva mai `n vâ rst\, este bine ca la schimbarea domiciliului s\ fie `nso]it [i de unele lucruri "personale" (o câ rp\, o juc\rie) care, prin mirosurile cunoscute, `l va face s\ treac\ mai u[or peste stresul provocat de `nstr\inare.

Respectarea regulilor prezentate anterior poate asigura câ inilor o via]\ rezonabil\, care s\ le permit\ exteriorizarea `nsu[irilor pentru care sunt crescu]i.

2.10. ~ngrijirea câinilor Asigurarea unei `ngrijiri corespunz\toare atâ t pentru câ inii `ntre]inu]i `n cu[ti câ t [i

pentru cei din aparatament este o condi]ie esen]ial\ pentru cre[terea normal\ câ t [i pentru evitarea unor `mboln\viri. Aceasta presupune o plimbare agreabil\, o `ngrijire atent\ [i efectuarea unor opera]iuni sanitar-veterinare de corec]ie a urechilor [i a cozii.

a) Plimbarea implic\ uneori str\baterea unor zone murdare [i insalubre, punând câ inele `n contact cu diferi]i agen]i patogeni. Totodat\, câ inele nu `[i respect\ igiena corporal\ manifestând chiar o predilec]ie pentru locurile murdare [i de aceea, blana lui este un rezervor permanent de praf, impurit\]i [i chiar de germeni ai bolilor parazitare sau infec]ioase.

Prin urmare, toaleta zilnic\ a câ inilor [i mai ales a celor crescu]i `n apartament, este o necesitate igienic\ atâ t pentru câ ine câ t [i pentru proprietarul lui, fiind o opera]ie care stimuleaz\ func]ionalitatea pielii [i indirect, toate func]iile interne.

b) Igiena corporal\ presupune o examinare sumar\ a corpului pentru a depista eventualele r\ni, prezen]a unor parazi]i sau a corpurilor str\ine prinse `n blan\, urmat\ de unele opera]iuni care se efectueaz\ zilnic sau la intervale variabile, cum ar fi perierea [i piept\narea bl\nii. La intervale scurte de timp este recomandabil\ examinarea st\rii danturii, a unghiilor, ochilor [i a urechilor, iar atunci când este necesar, se va face chiar `mb\ierea câ inilor.

Periatul este o opera]iune care trebuie efectuat\ zilnic, fiind mai u[or de realizat la câ inii cu p\r scurt, decâ t la cei cu p\r lung, la care, periatul este precedat de o descâ lcire a p\rului `mpâslit [i apoi piept\natul propriu-zis. Periatul se execut\ cu perii din p\r sau cu din]i metalici, foarte flexibili [i cu vâ rfurile rotunjite [i curbate, efectuându-se `n sensul de cre[tere al p\rului [i cu aten]ie deosebit\ la nivelul urechilor, ochilor, `ncheieturilor sau a altor zone sensibile. Se `ncepe cu periatul capului, se coboar\ apoi pe gâ t [i pe linia spin\rii, urmeaz\ pieptul, p\r]ile laterale ale corpului, abdomenul [i la urm\ membrele.

Piept\natul este de asemenea obligatoriu, mai ales la rasele cu p\rul lung. Pieptenele trebuie s\ aib\ din]ii rari cu o lungime de 4-5 cm, confec]iona]i din os, material plastic sau metal [i cu vâ rfurile rotunjite pentru a se evita r\nirea animalului. Ordinea `n care se vor piept\na regiunile corporale este asem\n\toare cu cea de la periat. Dac\ piept\natul nu se

- 13 -

execut\ zilnic exist\ riscul ca p\rul s\ se `ncâ lceasc\ [i pe lâng\ faptul c\ depreciaz\ estetica câ inelui, ne oblig\ uneori s\ tundem zonele `mpâslite cu aglomer\ri de p\r.

Se recomand\ ca ustensilele pentru periat [i piept\nat s\ r\mân\ acelea[i [i s\ nu se foloseasc\ pentru mai mul]i câ ini. Câ inii crescu]i liber se supun la acelea[i opera]iuni, dar la intervale mai mari de timp, deoarece aflându-se `n contact cu razele solare, beneficiaz\ de efectul lor "cid" asupra germenilor care se g\sesc pe blan\ [i la suprafa]a pielii.

Baia câinelui poate fi natural\ (sc\ldatul) sau impus\, când se face de c\tre cresc\tor. Se face la intervale destul de mari de timp, deoarece preparatele utilizate pentru `mb\iere (s\pun, [ampon) distrug stratul protector al pielii, putând apare eczeme [i mânc\rimi, urmate de sc\rpin\ri ce pot produce r\ni. Baia se face [i `n situa]ii fortuite: când câ inele este foarte murdar, când a intrat `n zone cu praf, var, funingine etc. sau când este preg\tit pentru expozi]ii. Nu se face baie la c\]ei sub 2 luni, la femele aflate `n lacta]ie [i nici la cele aflate `n ultima parte a gesta]iei (datorit\ temperaturii sc\zute a apei sau manipul\rii pot avorta).

Baia natural\ se face numai vara, `n ape curg\toare, dup\ care animalul se ]ine la soare pentru a se usca. B\ile se fac la temperatura apei de 36-40ºC, utilizându-se s\punurile pe baz\ de sulf sau gudron [i mai pu]in [amponurile care provoac\ o degresare a pielii [i a p\rului. Pentru a `mpiedica p\trunderea apei `n urechi, acestea se vor proteja cu tampoane de vat\, iar pentru protec]ia ochilor se picur\ 1-2 pic\turi de ulei de ricin `nainte de `mb\iere.

~n recipientul pentru baie, apa se toarn\ pân\ la nivelul pieptului câ inelui, iar pe fundul vasului se pune un prosop pentru a preveni alunecarea. Sp\larea `ncepe de la gâ t, pentru a `mpiedica trecerea parazi]ilor de pe corp pe cap. ~n acest sens, se va forma o barier\ de cl\buc pe gâ t, care va fi men]inut\ pân\ la terminarea sp\l\rii corpului.

Pentru sp\lat se utilizeaz\ o perie moale sau palma. ~n final se face o cl\tire cu solu]ie slab\ de ap\ cald\ cu o]et, dup\ care se las\ câ inele s\ se scuture, [tergându-se apoi cu un prosop uscat; iar dac\ este o ras\ cu p\rul lung se va face uscarea cu fionul. Dup\ uscarea complet\ se trece la perierea p\rului. Câ inele are tendin]a ca dup\ baie s\ se usuce singur, rostogolindu-se sau tâ rându-se pe covor [i de aceea este bine s\ i se pun\ la dispozi]ie o p\tur\ pentru a nu l\sa p\r `n toat\ casa. Este contraindicat\ parfumarea câ inelui dup\ baie, deoarece parfumurile produc o senza]ie de iritare. La rasele cu p\r foarte fin (Chow-chow, Ciob\nesc belgian) este contraindicat\ baia, deoarece `n contact cu apa p\rul se `mpâsle[te. Se face perierea, pipet\narea [i [tergerea de praf cu o câ rp\ umed\.

~ngrijirea ochilor se face periodic, secre]iile oculare fiind `ndep\rtate cu o câ rp\ moale [i uscat\. La cei b\trâni se folose[te un tampon de vat\ `mbibat `n ceai de mu[e]el.

~ngrijirea urechilor const\ `n [tergerea periodic\, care se face cu ajutorul unei câ rpe curate, uscate [i moi. Cerumenul secretat `n exces se va `ndep\rta cu un tampon de vat\ `nmuiat `n alcool, `n caz contrat se pot forma dopuri de cear\ care afecteaz\ auzul câ inilor.

La rasele cu urechi lungi (Cocker, Caniche) este bine s\ fie obi[nuite ca atunci când m\nânc\ s\ li se prind\ urechile deasupra capului cu un elastic, pentru a preveni murd\rirea lor.

~ngrijirea danturii se face u[or, prin administrarea de morcovi, pâ ine uscat\ [i mai ales oase. Pentru prevenirea `ng\lbenirii danturii este bine ca aceasta s\ fie frecat\ cu o periu]\ de din]i `nmuiat\ `n zeam\ de l\mâie, bicarbonat de sodiu sau sare de buc\t\rie. Uneori, `ntre din]i se pot prinde buc\]i de oase sau a[chii de lemn care pot r\ni cavitatea bucal\; ele vor fi imediat `ndep\rtate. Frecvent, la câ inii b\trâni pot apare infec]ii dentare, cu degajare de miros nepl\cut. ~n astfel de situa]ii se apeleaz\ la un specialist pentru extragerea dintelui afectat.

2.11. Amputarea urechilor (octetomia) Amputarea urechilor sau mai corect corectarea formei pavilioanelor urechilor se face

pentru protejarea urechilor `n timpul vân\torii sau a luptelor, dar mai ales `n scop estetic. Exist\ 3 tipuri de corectare a formei pavilioanelor urechilor:

forma dreapt\ [i zvelt\ - la Doberman [i Schnauzer, pavilonul trebuie s\ aib\ vârful mai mult sau mai pu]in ascu]it; la Schnauzer marginea urechii este convex\, pe când la Doberman este mai sinuoas\.

- 14 -

Amputarea se face au ajutorul unui [ablon de metal, la vâ rsta de 8-10 s\pt\mâni, la rasele de talie mic\ [i cu 2 s\pt\mâni mai tâ rziu la cele de talie mare.

Dup\ opera]ie câ inele se va supraveghea pentru a nu se sc\rpina [i a se infecta la acest nivel. Pansamentul se p\streaz\ minimum 14 zile; dac\ urechile nu sunt ]inute `n pozi]ie corespunz\toare, ele se vor lipi una de alta cu benzi adezive [i sprijinite la interior cu atele mici. Dup\ cca. o s\pt\mân\ urechile se vor masa zilnic cu o alifie antiseptic\ pentru activarea circula]iei auriculare, stimularea cicatriz\rii [i a evit\rii nefunc]ionalit\]ii nervilor de la acest nivel.

forma literei “S” prin care se elimin\ cca. 1/3 din pavilionul urechii, de-a lungul lungimii totale. Este cea mai r\spândit\ amputare [i se practic\ des la Boxer [i Doberman.

forma "`n flac\r\" este lung\ [i curbat\ ca o flac\r\, mai des practicat\ la Dogul german.

2.12. Amputarea cozii (codotomia) Se face din considerentul esteticii sau pentru protejarea ei la câ inii de vân\toare.

~nainte: tradi]ia cresc\torilor de oi care considerau c\ un câ ine cu coada t\iat\ este mult mai curajos [i mai r\u; scutirea de impozite `n multe ]\ri pentru câ inii cu coad\ scurt\.

Tabelul 3

Condi]ii de amputarea cozii

Rasa M\rimea

dup\ amputare

Cât se p\streaz\ Rasa

M\rimea dup\

amputare

Cât se p\streaz\

Schnauzer scurt\ 3 vertebre Airedale Terrier mijlocie 60% Doberman scurt\ 4 vertebre Brac german mijlocie 50-60% Boxer scurt\ 3 vertebre Caniche mijlocie 40-50% Bobtail scurt\ 20-30% Cocker lung\ 30-40% Fox Terrier mijlocie 60%

Dac\ amputarea cozii se face `n scop terapeutic la toate rasele, la unele reprezint\ o

component\ a standardului. Amputarea se face `n primele zile de via]\ ale animalului pentru a se evita durerile [i complica]iile post-operatorii. ~ntotdeauna nu se taie a[a de scurt\ `ncâ t s\ nu acopere anusul [i niciodt\ nu se va sec]iona corpul vertebral, pentru c\ bontul r\mas va avea o sensibilitate foarte ridicat\.

2.13. Tunsoarea la câine Este o opera]iune controversat\ `n rândul speciali[tilor: unii accentueaz\ tipurile rsei,

respectarea unor tradi]ii, `mbun\t\]irea esteticului, o mai bun\ deparazitare. Al]ii – protec]ia natural\ pe care o confer\ p\rul, la c\lduri excesive se intensific\ respira]ia [i cre[te suprafa]a de contact a limbii cu exteriorul.

Tunsoarea este asociat\ `n mod gre[it cu opera]iunea de "trimere” – aranjarea produc]iei piloase prin scurtare, potrivire sau ajustare [i care este obligatorie la câ inii cu p\r sâ rmos, constând `n eliminarea firelor de pr moale, pentru a pune `n eviden]\ sprâncenele, barba, ciocul sau pantalonii animalului. Pentru aceasta se tunde p\rul de la nivelul urechilor, al capului [i cel de la nivelul ramurilor mandibulare.

Se niveleaz\ p\rul de pe gâ t, trunchi [i coad\, iar cel de umeri, [olduri [i membre se las\ `n `ntregime. Rasele la care standardul impune obligatoriu trimajul sunt: Caniche, Schnauzer, Fox Terrier, Kerry Blue Terrier, Bedlington Terrier, Spitzul, Maltezul etc.

- 15 -

CAPITOLUL III ALIMENTA}IA CÂINILOR

3.1. Particularit\]ile morfologice ale aparatului digestiv la câine Gura câinelui are o conforma]ie tipic\ de animal carnivor, adaptat\ pentru a t\ia,

sfâ [ia [i mastica carnea [i oasele. Ea este prev\zut\ cu 2 maxilare scurte dar foarte puternice, pe care este dispus\ o arm\tur\ dentar\, alc\tuit\ din 42 din]i (I = 6/6 ; C = 2/2 ; Mdc = 13/13 ; PM = 8/8 [i M = 5/5).

Stomacul reprezint\ por]iunea principal\ a tubului digestiv, având o capacitate enorm\ (cca. 29% din greutatea corporal\ a câ inelui). ~n compara]ie cu calul, stomacul câ inelui este de 8 ori mai mare.

Intestinul sub]ire este de cca. 5 ori mai lung decâ t lungimea corpului [i are numai jum\tate din capacitatea stomacului.

Intestinul gros este redus ca dimensiune, având un cecum spiralat [i foarte scurt [i un colon pu]in mai gros decâ t intestinul sub]ire.

Ficatul este deosebit de dezvoltat fiind considerat "laboratorul" organismului pentru c\ secret\ bila care dizolv\ gr\simile.

3.2. Particularit\]ile fiziologice la câini Din punct de vedere fiziologic, câ inele prezint\ urm\toarele particularit\]i:

O mastica]ie rapid\ [i sumar\, f\r\ mi[c\ri laterale. Saliva secretat\ `n cantitate mic\ (100-150 g/24 ore) nu asigur\ descompunerea

alimentelor la nivelul gurii, datorit\ lipsei `nzimelor digestive. Ea serve[te numai la `nmuierea alimentelor uscate, facilitând alunecarea bolului alimentar.

Prezen]a unui suc gastric abundent [i foarte concentrat `n acid clorhidric, care faciliteaz\ dizolvarea p\r]ilor minerale ale oaselor, iar aciditatea ridicat\ (pH≈3) face ca digestia proteinei animale s\ se finalizeze aproape complet `n stomac.

Digestia stomacal\ este `nceat\, dar perfect\ (600-700 g carne se diger\ complet `n 12 h). Din punctul de vedere al digestibilit\]ii, ordinea alimentelor de origine animal\ este urm\toarea: glandele, mu[chii, ficatul, cartilagiile, oasele [i la urm\ tendoanele.

Hidra]ii de carbon [i gr\simile nu sunt modificate la nivelul stomacului [i numai separate de al]i principii nutritivi [i apoi trecute `n intestin unde digestia gastric\ este completat\.

~n concluzie: - structura anatomic\ [i func]iile digestive indic\ o alimenta]ie pe baz\ de carne; - capacitatea aparatului digestiv la câ ine este redus\, ceea ce impune practicarea unei

alimenta]ii concentrate. 3.3. Necesarul nutritiv al câinelui Hrana trebuie s\ con]in\ to]i principii nutritivi necesari cre[terii [i `ntre]inerii [i

anume: proteinele necesare dezvolt\rii animalului `n perioada de cre[tere [i pentru

men]inerea echilibrului azotic la câ inele adut; gr\simile [i zaharurile necesare `n men]inerea temperaturii corporale [i `n

producerea energiei necesare efectu\rii diferitelor activit\]i; s\rurile minerlae [i apa pentru constituirea scheletului [i asigurarea schimburilor

nutritive; vitaminele necesare `n coordonarea [i men]inerea echilibrului nutritiv general.

Proteinele reprezint\ cca. 16-17% (5 kg) din greutatea vie a unui câ ine de 30 kg.

Deoarece formeaz\ [i re`nnoie[te materia vie, aportul de protein\ prin hran\ nu trebuie s\

- 16 -

scad\ `n perioada de rapus sun 1,5-2,5 g/kg greutate vie/24 ore [i 2-8 g/kg `n gesta]ie, lacta]ie sau lucru.

C\]eii care au un ritm de cre[tere foarte intens `[i asigur\ proteina prin laptele matern. 100 g lapte c\]ea con]ine 9,7 g proteine. 100 g lapte vac\ con]ine 3,39 g proteine. 100 g lapte oaie con]ine 3,15 g proteine. 100 g lapte capr\ con]ine 3,76 g proteine. Cele mai bogate alimente `n protein\ sunt: brânza (24%), carnea (20%), pe[tle (18%)

[i ou\le (17%). Gr\simile reprezint\ 10-14% (3-4 kg) din greutatea unui câ ine adult de 30 kg. Sunt

substan]e cu rol energetic [i constitutiv, contribuind la termoreglare. De asemenea sporesc absorb]ia s\rurilor de fosfor [i calciu, intrând [i `n constitu]ia sistemului nervos.

La c\]eii mici, care sunt mai expu[i r\celii datorit\ temperaturii sc\zute, gr\simea provenit\ din laptele matern se depune `ntr-un strat protector subcutanat. Cantitatea de gr\sime necesar\ zilnic `n hrana unui câ ine este de 2-8 g/kg greutate vie, sursa principal\ fiind carnea (10-30%).

Hidra]ii de carbon (zaharurile) satisfac nevoile energetice ale organismului, dar nu sunt indispensabili, deoarece pot fi suplini]i de c\tre gr\simi. La câ inele tân\r, datorit\ tranzitului intestinal foarte rapid, hidra]ii de carbon ajung `n intestinul gros f\r\ s\ fie descompu[i unde fermenteaz\ provocând balon\ri.

La câ inele adult, la care digestia este mai lent\, zaharurile se diger\ mai u[or, dar cu condi]ia s\ nu fie `n cantit\]i prea mari [i s\ nu con]in\ prea mult\ celuloz\. Necesarul de hidra]i de carbon `n ra]ia zilnic\ a unui câ ine este de 5-12 g/kg greutate vie, sursa principal\ fiind constituit\ din pastele f\inoase, zaharul ca atare [i legumele.

S\rurile minerale sunt indispensabile vie]ii. ~n ra]ia câ inilor tineri trebuie s\ predomine s\ruri de Ca [i P, asigurându-se un necesar zilnic de 1 g/kg greutate vie.

Apa reprezint\ mai mult de jum\tate din greutatea corpului, iar rolul ei este atâ t de mare `n `ntre]inerea vie]ii, `ncâ t un câ ine tân\r dac\ pierde toat\ gr\simea [i mai mult de jum\tate din proteina corpului poate s\ tr\iasc\, dar dac\ pierde numai o zecime din apa de constitu]ie, moare.

3.4. Alimentele folosite `n hrana câinilor Câinele fiind adaptat unui regim alimentar mixt poate fi hr\nit cu alimente de origine

animal\ câ t [i vegetal\ cu condi]ia ca `n perioada de cre[tere s\ predomine alimentele de origine animal\, iar `n perioda de adult acestea s\ fie `ntr-un echilibru ra]ional.

Alimentele de origine animal\ Carnea este alimentul de baz\ `n hr\nirea câ inilor [i mai ales a tineretului `n cre[tere.

Cea mai recomandat\ este carnea de bovine, deoarece pe lâng\ proteine [i gr\simi con]in multe s\ruri minerale, cu deosebire fier. Carnea de cal este cea mai salubr\, dar con]ine foarte mult\ ap\ (75%) [i numai 2-3% gr\simi. Carnea de oaie este bogat\ `n proteine, dar are de 3 ori mai pu]ine s\ruri minerale decâ t cea de bovine.

Este recomandat\ administrarea crud\ a c\rnii deoarece prin fierbere proteinele solubile se coaguleaz\ fiind greu atacate de sucul gastric, pe când cele insolubile trec `mpreun\ cu s\rurile minerale `n bulion fiind foarte pu]in re]inute `n stomac.

Subprodusele de origine animal\ (ficat, splin\, pulmoni, intestine) se pot folosi periodic dar numai bine fierte deoarece pot fi infestate cu parazi]i. Ele con]in 12-20% substan]e proteice, 2-7% gr\simi [i au o valoare caloric\ de 55-125 calorii/100 g.

Sângele se utilizeaz\ `n stare proasp\t\ sau sub form\ de f\in\ de sânge. ~n stare proasp\t\ este bogat `n fier, vitamine [i albumine având o putere caloric\ de 78 calorii/100 g.

F\ina de sânge este bogat\ `n protein\ (60%) fiind `ntrebuin]at\ la prepararea unor produse comerciale (biscui]i pentru câ ini) sau ca atare dar `n cantit\]i mici (50-100 g), fie ca substituient par]ial al c\rnii, fie ca adaos `n ra]ie.

F\ina de carne de[i este bogat\ `n substan]e azotate, prezint\ inconvenientul c\rnii fierte, fiind greu digestibil\ [i având un tranzit intestinal foarte rapid (produce adesea tulbur\ri

- 17 -

digestive). Este utilizat\ pentru prepararea biscui]ilor sau ca tare, dar `n cantit\]i foarte reduse (50-100 g).

Oasele reprezint\ pentru câ ini un aliment cu utilitate multipl\. Bog\]ia `n calciu le recomand\ ca principal\ surs\ mineral\ `n timpul cre[terii. Ele reprezint\ a[a numita "periu]\ de din]i" a câ inilor, prin roaderea lor din]ii r\mânând cura]i [i f\r\ tartru. Sunt recomandate oasele de la animalele tinere, câ t mai fregede [i bine `mbr\cate cu cartilaje [i tendoane.

Laptele se folose[te numai `n hrana tineretului [i `n asociere cu alimente bogate `n protein\ [i gr\simi. Se administreaz\ crud [i nesmântânit pentru a se preveni pierderea vitaminelor A [i B.

Ou\le au o compozi]ie asem\n\toare cu cea a laptelui de c\]ea, fiind bogate `n proteine (16-18%) gr\simi (32-36%), s\ruri minerale (1,5%) [i vitamine hidrosolubile (A, D, E, K) [i hidrosolubile (complex B, PP, acid nicotinic, H). Au un mare coeficient de digestibilitate (100% la g\lbenu[ [i 97% la albu[). Ou\le crude `n amestec cu laptele integral, constitui cel mai indicat aliment pentru trecerea de la hr\nirea `n lacta]ie la cea a câ inelui adult.

Gr\simile animale reprezint\ principala surs\ de energie, fiind necesare mai ales `n perioada de cre[tere. Cele mai utilizate sunt: seul, untura de porc, untura de pe[te.

Alimentele de origine vegetal\

La acest tip de alimente, principiul nutritiv este reprezentat de hidrocarburi (zah\r [i amidon), care sunt protejate `n `nvelitori de celuloz\ (cereale) sau lignin\ (legume), ceea ce `mpiedic\ digestia. ~n hrana câ inilor se pot utiliza cerealele (numai sub form\ de f\in\ sau produse din aceasta – pâ ine, paste etc.), legume bine m\run]ite, verde]uri [i uleiuri vegetale. F\ina, pastele [i legumele trebuie s\ fie bine fierte.

Orezul se poate administra `nteg sau sub form\ de brizur\; chiar [i de[eurile de orez sunt bine asimilate.

Pâinea (de grâu sau secar\) este mai bine digerat\ dac\ se administreaz\ `nmuiat\ `n lapte sau bulion de carne.

F\ina de porumb sau ov\z se utilizeaz\ numai dup\ o fierbere `ndelungat\. Zah\rul este bine digerat dac\ se d\ `n cantit\]i convenabile [i numai cu cel pu]in 1 h

`naintea mesei, sau la minimum 5 h dup\ aceast\. Cartofii se diger\ foarte greu [i de aceea se administreaz\ `ncantit\]i mici, bine fier]i [i

terciu]i. Verder]urile (p\trunjel, salat\, l\ptuc\) au rol diuretic [i de aceea se administreaz\

perioadic, sub form\ proasp\t\ [i tocate. Uleiurile vegetale (floarea soarelui, soia) se diger\ u[or [i complet, iar administrarea

lor `n cantit\]i mari le transform\ `n laxative. Rolul vitaminelor `n func]ionalitatea organismului este umanim recunoscut `ns\ câ teva

dintre ele pot produce tulbur\ri atunci când sunt administrate `n exces (hipervitaminoze): - vitamina A – anorexie, pierderea `n greutate, decalcifieri ale oaselor, leziuni ale

articula]iilor; - vitamina D – anorexie, oboseal\, stare general\ proasp\t\, tulbure renale, calcifieri ale

]esurilor moi, hipercalcemie, diaree, deshidratare [i chiar moartea. - vitamina PP – dilata]ia vaselor sanguine, arsur\ a pielii; - colina – diaree persistent\.

- 18 -

CAPITOLUL IV CUNOA{TEREA RASELOR DE CÂINI

4.1. Standardul de ras\ Standardul reprezint\ etalonul sau chestionarul dup\ care se face arbitrarea câ inilor `n

cadrul diferitelor expozi]ii [i cuprinde descrierea precis\ a caracteelor morfologice pe care trebuie s\ le posede un câ ine `ncadrat `ntr-o ras\ pur\. ~n cadrul standardului se precizeaz\: impresia general\, principalele regiuni corporale [i dimensiunile acestora, mi[carea [i principalele defecte.

El cuprinde o tabl\ de punctare care totalizeaz\ un maximum de 100 puncte: • aspectul general 20 p • coada 10 p • capul 15 p • membrele 10 p • ochii 10 p • blana 15 p • urechiile 5 p • mi[c\rile 5 p • corpul 10 p

Standardele tuturor raselor se g\sesc la Federa]ia Chinologic\ Interna]ional\ (FCI),

organism `nfiin]at `n 1911 de c\tre 5 membri fondatori (Germania, austria, Belgia, Fran]a [i Olanada). Sediul sau se afl\ la Bruxelles, Belgia, având `n prezent peste 30 de membri.

Exist\ [i organiza]ii na]ionale care, de[i sunt afiliate la FCI, nu recunosc decâ t propriile standarde [i registre de origine.

4.2. Clasificarea raselor de câini Dup\ FCI rasele de câ ini se `mpart `n 4 mari categorii:

I. Rase de câ ini ciob\ne[ti, de paz\ [i ap\rare II. Rase de câ ini de vân\toare III. Rase de câ ini de companie IV. Rase de ogari

~n cadrul primelor dou\ categorii exist\ rase la care se impune o prob\ de lucru (pentru câ inii de paz\ [i utilitari, pentru cei ciob\ne[ti [i pentru cei de vân\toare), a c\ror mod de desf\[urare va fi detaliat `ntr-un capitol ulterior.

~n cadrul celor 4 categorii de câ ini se reg\sesc 10 grupe care se numeroateaz\ `n continuare pentru o `ncadrare mai strict\ a utilit\]ii raselor componente.

Categoria I – Rase de câini ciob\ne[ti, de paz\ [i ap\rare Grupa 1 – câini ciob\ne[ti (aproape de fiecare ]ar\ pentru paza oilor, vi]eilor, renilor)

a) la care este impus\ proba de lucru: Ciob\nesc german (alsacian) Ciob\nesc de Beauce (Belgia) Ciob\nesc de Brie (Fran]a) Ciob\nesc de Pirinei (Fran]a)

b) la care nu este impus\ proba de lucru: Ciob\nesc Astralian Ciob\nesc de Ardeni (Belgia) Ciob\nesc catalan (Spania) Ciob\nesc lapon (Finlanda) Ciob\nesc sco]ian – Collie (Anglia) Ciob\nesc englez – Babtail (Anglia) Komodor (Ungaria) Ciob\nesc românesc – mioritic [i carpatin

- 19 -

Grupa 2 – Rase de câini de paz\ ap\rare [i utilitari Câini de tras s\nii (Alsakian, Somoyede) Antidrog (Ciob\nesc german, Labrador) Pentru avalan[e [i catastrofe (Ciob\nesc german, Saint-Bernard) ~nso]itori pentru nev\z\tori [i hipoacuzici (Ciob\nesc german, Labrador) Salvatori de la `nec (Terra Nova, Labrador) De paz\ (Boxer, Doberman, Dog german, Ciob\nesc german, Buldog, Schnauzer uria[)

Categoria a II-a – Rase de câini de vân\toare Grupa 3 – Terrierii – foarte r\spândi]i, folosi]i la vân\toarea sub p\mânt (vulpi, dihor,

bursuc), dar [i la vânatul mare (urs, mistre], cerb Airedale Terrier Bull Terrier Fox Terrier sâ rmos Fox Terrier cu p\r neted

Grupa 4 – Teckel – câ ini de vân\toare denumi]i improrpiu [i "[orecari" Grupa 5 – Gonitorii sau copoii de vânat mare (cerb, mistre])

Copoi Brazilian Copoi Polonez Copoi Portughez Copoi Românesc

Grupa 6 – Copoii pentru vânat m\runt (iepuri, vânat de vizuin\) Prepelicari Câini francezi de talie mijlocie cu p\r scurt (Petit bleau de Gascoine) Câini francezi de talie mijlocie cu p\r lung (Griffonii) Basse]ii

Grupa 7 – Rase de câini de vân\toare (`n afar\ de rasele engleze[ti) a) Prepelicarii

Brac german cu p\r scurt Brac german cu p\r lung Brac german sâ rmos

b) Limierii Limier de Hanovra Limier de Bavaria

Grupa 8 – Câini de vân\toare de rase engleze[ti a) Prepelicarii

Pointer Setter engelz Setter de Bavaria

b) Retriveri, Spanieli, Cockeri Categoria a III-a – Rase de câini de companie Grupa 9 – Câini de companie ]inu]i pentru agrement

Spitz german (Germania) Pinscher pitic (Germania) Schbauzer pitic (Germania) Buldog francez (Fran]a) Caniche (Fran]a) Chow-chow Pekinez Dalman]ian

- 20 -

Categoria a IV-a – Rase de ogari Grupa 10 – Rase de ogari

Ogarul Afgan Ogarul rusesc (Barzoi) Ogarul persan etc.

4.2.1. Categoria I – Rase de câini ciob\ne[ti, de paz\ [i ap\rare Ciob\nescu german (Alsacian) Formare [i r\spândire Cea mai apreciat\ [i r\spândit\ ras\ din lume, datorit\ calit\]ilor sale [i a

posibilit\]ilor polivalente de utilizare. Are o vechime de peste 600 ani, dar fenotipul atual a fost fixat `n 1890 de c\tre c\pitanul de cavalerie Max von Stepanitz, `n urma unei selec]ii perseverente.

Aspectul general Este impun\tor, cu forme armonioase [i suple. Are un miros excep]ional, un sim]

`nn\scut al datoriei [i o deosebit\ inteligen]\. Utilitate Este utilizat `n poli]ie, drept câ ine poli]ist, antidrog, `n armat\ pentru paza de grani]\

sau câ ine de leg\tur\, paznic al turmelor de animale sau a locuin]elor, `nso]itor pentru orbi sau handicapa]i, pentru ac]iuni de salvamont sau la salvarea oamenilor `ngropa]i sub d\râm\turi, la depistarea scurgerilor de gaze etc.

Elemente ale standardului Capul este armonos `n raport cu corpul, usc\]iv, nu prea larg `ntre urechi [i ascu]it spre

vâ rful nasului. Botul este robust, larg [i uscat. Ochii, de m\rime mijlocie, sunt u[or oblici [i migdala]i, cu o expresie vioaie [i inteligent\.

Urechile sunt prinse sus, au o m\rime mijlocie, late la baz\ [i terminate `ntr-un unghi ascu]it. Portul lor este drept cu pavilioanele orientate `nainte.

Gâ tul este puternic [i musculos, cu pielea `ntins\, f\r\ salb\. Corpul este armonios, cu spatele drept [i puternic. Pieptul este adânc [i nu prea larg, continuat cu un abdomen u[or ridicat. Membrele sunt puternice, cu aplomburi [i unghiuri articulare corecte.

Coada este purtat\ `n jos [i u[or arcuit\, fiind acoperit\ cu un p\r stufos. Variet\]i `n cadrul rasei Dup\ felul p\rului se deosebesc 3 variet\]i: cu p\r neted, cu p\r neted [i lung, cu p\r

lung (cele mai r\spândite fiind primele dou\). Culoarea p\rului poate fi neagr\, gri uniform sau `n alternan]\ cu zone uniforme

brune, maronii, ro[cate sau galbene. Se mai `ntâ lne[te [i culoarea lupie. Dimensiuni [i greutate Talia este de 60-65 cm la mascul [i 55-60 la femele, cu o greutate `n jur de 32 kg. Ciob\nesc sco]ian (Collie) Formare [i r\spândire Este o ras\ veche, unii autori considerându-l descendentul direct al câ inilor preistorici.

Al]i speciali[ti sus]in c\ formarea lui este de dat\ dat\ mai recent\, `n uma `ncrcui[\rilor dintre rasele Bobtail, Setter Godon [i Barzoi. Cu toate acestea, este considerat cel mai frumos exemplar al speciei canine. Se pare c\ numele provine de la o ras\ de oi cu picioarele [i botul negre (Colleys).

~n ]ara de origine este utilizat pentru paza turmelor de oi, iar `n celelalte ]\ri este folosit ca un perfect câ ine de `nso]ire.

Aspectul general Este deosebit de elegant, fiind o ras\ caractrizat\ de blânde]e [i un deosebit sim] al

datoriei.

- 21 -

Elemente ale standardului Capul are craniul plat, `ngustându-se spre ochi. Stopul este foarte pu]in marcat, botul

continuându-se `n linie dreapt\ spre nas. Ochii mijlocii ca m\rime sunt oblici [i de culoare brun `nchis\.

Urechile sunt mici, fiind purtate `ndoite spre fa]\ `n repaus [i semindoite `n stare de aten]ie. Corpul este lung, caracterizat printr-un piept adânc [i larg la nivelul umerilor. Crupa foarte musculoas\, este pu]in arcuit\. Membrele sunt drepte, musculoase [i cu o osatur\ solid\.Coada are lungime mijlocie, purtat\ atâ rnând atunci dând animalul este `n repaus [i u[or curbat\, dar f\r\ a dep\[i linia spatelui atunci când este agitat.

P\rul este des [i aspru, având la baz\ un puf bogat care ascunde pielea. Coama [i gulerul sunt deosebit de abundente. Urechile sunt acoperite cu un p\r m\t\sos.

Variet\]i ale rasei Rasa are 2 variet\]i: cu p\r lung (Rough Collie) [i cu p\r scurt (Smooth Collie).

Culoarea [i petele nu au o deosebit\ importan]\, dar se cere ca ele s\ aib\ o distribu]ie uniform\.

Dimensiuni [i greutate La femele, talia este de 51-56 cm, cu o greutate de 18-25 kg, iar la masculi, talia este

cuprins\ `ntre 56-61 cm, având o greutate de 20-29 kg. Ciob\nescu Românesc Carpatin Formare [i r\spândire Este o ras\ autohton\, folosit\ de secole de ciobanii români pentru paza turmelor de oi

[i ap\rarea lor personal\ `mpotriva r\pitoarelor mari sau a r\uf\c\torilor. Aspectul general Este un câ ine masiv, de talie mare, care las\ o impresie de vigurozitate [i for]\. Este

calm [i echilibrat, dar devine foarte agresiv la nevoie. ~n decursul timpului, utilizarea sa a r\mas aceea[i.

Elemente ale standardului Capul este masiv, cu fruntea lat\ dar foarte pu]in bombat\. Stopul este lin, continuat

cu un bot scurt [i puternic. Ochii sunt mici [i migdala]i, de culoare brun-castanie, fiind a[eza]i oblic. Urechile, mijlocii ca m\rime, au forma literei "V" cu vâ rfurile rotunjite ; sunt purtate culcate pe obraji.

Corpul este viguros [i `ndesat, cu spatele scurt dar lat. Toracele este adânc [i larg, iar abdomenul u[or ascendent. Membrele foarte puternice [i musculoase, au aplomburi corecte.

Coada ajunge pân\ la jarert, fiind purtat\ atâ rnând `n repaus; `n ac]iune ea este ridicat\ pân\ la nivelul spatelui sau chiar mai sus.

P\rul este abundent pe tot corpul, cu excep]ia capului [i a fe]elor anterioare ale membrelor, unde este scurt [i neted; puful este moale [i abundent.

Variet\]i ale rasei Culoarea cea frecvent `ntâ lnit\ este cea a lupului cu diferite nuan]e. Dimensiuni [i greutate La femele, talia este de minimum 62 cm, iar la masculi, talia este de 65 cm. Ciob\nescu Românesc Mioritic Formare [i r\spândire Este un câ ine de talie mare, r\spândit `n zona Carpa]ilor române[ti, caracterizat prin

vigilen]\, curaj [i agresivitate, dar calm [i disciplinat sub mâna st\pânului. Este utilizat pentru paza turmelor de oi.

Elemente ale standardului Are un cap masiv, cu cre[tet lat [i u[or boltit. Stopul este lin, iar botul scurt [i puternic,

`ngustat spre vâ f. Ochii sunt u[or ovali, au culoare alunei. Urechile, potrivit de mari, atâ rn\ lateral pe obraji.

- 22 -

Corpul este dreptunghiular, pu]in alungit, cu spatele drept [i musculos, care se termin\ cu [ale late; pieptul este puternic [i proeminent. Membrele, potrivit de lungi, sunt musculoase [i cu aplomburi corecte.

Coada, care este prins\ sus, atâ rn\ pân\ la jarert, cu vârful u[or curbat. P\rul este lung [i abundent pe tot corpul, cu puf des [i moale. Variet\]i ale rasei Culoarea este de obicei alb\, u[or g\lbuie sau cenu[iu deschis. Dimensiuni [i greutate La femele, talia este de minimum 57 cm, iar la masculi, talia este de 60 cm. Grupa 2 – Rase de câini de paz\ ap\rare [i utilitari Saint Bernard Formare [i r\spândire Este un câ ine de munte, de talie mare, cunoascut `nc\ din secolul sec. XIV, cu origine

asiatic\ (molo[ul Tibetan). Adus `n Europa `ncepe s\ fie folosit la ac]iunile salvamont de c\tre c\lug\rii m\n\stirii Grand Saint Bernard (sec. XVIII), pân\ `n sec. XIX, când o epidemie a dus la decimarea aproape total\ a acestei rase. Foartele pu]ine exemplare care au sc\pat s-au `ncruci[at cu rasa Terra Nova, ob]inându-se varietatea cu p\r lung pentru care s-a [i fixat standardul acestei rase.

Aspectul general Este un câ ine masiv [i viguros, cu o alur\ nobil\, având o expresie sever\, dar pu]in

trist\. Are `n schimb un caracter vesel [i juc\u[, fiind afectuos cu st\pânii [i prietenos cu copii. Este dresat special pentru salvarea turi[tilor afla]i `n mun]ii `nz\pezi]i, unde `i localizeaz\ semnalându-le apoi prezen]a sau `i conduce spre a[ez\rile umane. Ei au ata[at la gâ t un butoia[ cu rom [i o trus\ medical\.

Elemente ale standardului Capul este puternic [i impozant, cu riduri foarte accentuate. Botul este scurt [i lat;

buzele sunt dezvoltate. Ochii, de m\rime mijlocie, au o culoare `nchis\, fiind adânci]i `n orbite. Urechile `n form\ rotunjit\ [i alungit\, fiind purtate lipide de obraji.

Corpul este masiv, cu spatele drept [i foarte lat. Pieptul este bine rotunjit dar nu prea adânc. Abdomenul se `ngusteaz\ u[or spre spate. Regiunea lombar\ este larg\ [i foarte puternic\. Membrele sunt solide [i robuste.

Coada este lat\ la baz\ [i puternic\, purtat\ atâ rnând, cu vârful u[or arcuit. P\rul este des, gros [i compact, este mai lung pe pulpe [i stufos pe coad\. Culoarea, `n general este alb\ cu pete ro[ii, galbene sau brune; `ntodeauna, pieptul

labele, vâ rful cozii, gulerul [i ceafa trebuie s\ fie albe. Dimensiuni [i greutate Talia este este de minimum 70 cm la masculi [i 65 cm la femele, iar greutatea este

cuprins\ `ntre 55-80 kg. Rasa Rex Formare [i r\spândire Este un câ ine de paz\, de crea]ie german\, care descinde probabil din Lomo[ii

antichit\]ii [i mariiDogi ai Europei centrale. Aspectul general este acela de for]\, dând impresia unui câ ine greoi, dar `n schimb se caracterizeaz\ prin armonie, suple]e [i elegan]\.

Este fidel [i prietenos cu membrii familiei care l-au adoptat, dar irascibil cu str\inii. Se dreseaz\ foarte u[or. Este folosit pentru paz\ `n scop utilitar sau pentru companie.

Elemente ale standardului Capul imprim\ fizionomia caracteristic\ rasei [i trebuie s\ fie bine propor]ionat `n

raport cu talia câ inelui. Fruntea este puternic cutat\ [i terminat\ cu un strop foarte pronun]at. Masca neagr\ se limiteaz\ la nivelul botului [i trebuie s\ contrasteze cu coloritul capului. Trufa de culoare neagr\ este u[or retras\ fa]\ de buza inferioar\, dând botului aspectul caracteristic.

- 23 -

Maxilarul superior este u[or curbat, dar nu este `mpins `nainte ca la Bulldog. Suprafa]a frontal\ a nasului este lat\ [i trebuie s\ formeze un unghi obtuz cu direc]ia botului. Ochii, de culoare `nchis\, sunt contura]i cu negru. Urechile sunt prinse sus [i au o m\rime mijlocie. Ele pot fi t\iate ascu]it, mod\ la care s-a renun]at `n majoritatea ]\rilor.

Corpul se `nscrie perfect `ntr-un p\trat, având spatele scurt, drept, lat [i musculos. Pieptul este adânc [i puternic. Membrele anterioare sunt paralele [i cu osatur\ solid\. Cele posterioare au o musculatur\ evident\, puternic\.

Coada, obligatoriu amputat\, este prins\ sus. P\rul este scurt [i str\lucitor. Culoarea poate fi galben\, ar\mie sau tigrat\. Prezint\

semne albe discrete, frumos repartizate. Dimensiuni [i greutate Masculii au talia de 57-63 cm, [i o greutate de 30 kg, iar femelele au talia de 53-59 cm

cu greutatea cuprins\ `ntre 25-26 kg. Rasa Doberman Formare [i r\spândire Tipul actual al rasei a definitivat la `nceputul secolului. Se presupune c\ provine din

cresc\toriile lui Frederic Louis Doberman, originar din Thuringia. Pentru a evita concuren]a, acest cresc\tor nu a indicat rasele participante la formarea acestei rase. Se presupune c\ s-au `ncruci[at: Pinscher, Dog german albastru, Rottweiler, câ inii m\celarilor locali [i alte rase.

Are un corp musculos, elegant, viguros [i rapid. Este inteligent, fidel cu o agresivitate natural\ [i miros excelent.

Este ne`ncrez\tor `n str\ini, fiind u[or de educat [i dresatr, pretându-se bine pentru rolul câ inelui de paz\, de companie, de ap\rare [i utilitar. Are nevoie de mult\ mi[care [i de aceea se adapteaz\ greu `n apartament.

Elemente ale standardului Capul este alungit, cu craniul u[or plat, cu un strop pu]in marcat. Ochii, de m\rime

mijlocie, au culoare `nchis\ [i privirea p\trunz\toare. Urechile sus prinse, sus purtat drept `nainte `n unghi ascu]it `n armonie cu capul. Corpul are spatele relativ negru scurt, cu piept nu prea latg dar adânc; membrele sunt

`nainte cu un schelet foarte puternic. Coada obligatoriu t\iat\ purtat\ sus. P\rul este scurt [i neted. Culoarea este negru cu gri alb\strui, maro-`nchis [i prezint\ destul de des o pat\ alb\

pe pipet. Dimensiuni [i greutate Talia, la masculi ajunge la 68-70 cm, iar la femele la 63-67 cm, cu o greutate de 20-

26 kg. Rasa Dog german Formare [i r\spândire Cunoscut sub denumirea improprie de "dog danez", el este crea]ia chinologilor

germani la sfâ r[itul secolului al XIX. Este considerat a fi "Apollo" al speciei canine datorit\ siluetei uria[e, mândre [i elegante. Este rezistent [i foarte rapid, nefiind agresiv dac\ nu a fost dresat `n aceast\ direc]ie. Este un paznic ideal pentru copii, fiind ata[at st\pânului [i familiei acestuia.

Elemente ale standardului Capul este alungit, expresiv, modelat cu fine]e. Ochii sunt rotunzi, de culoare `nchis\,

cu sprincene bine dezvoltate. Urechile sunt prinse sus, se taie ascu]it, fiind purtate `n sus, absolut drepte.

Corpul se `nscrie `ntr-un p\trat. Spatele este scurt, drept [i u[or `nclinat spre crup\. Pieptul lat [i adânc, coborâ t pân\ la articula]iile coatelor. Abdomenul este ridicat.

Membrele sunt late [i musculoase, cu tendoane [i vase sanguine vizibile. Coada prins\ sus, este puternic\ de lungime mijlocie, coborând pân\ la articula]ia jaretului. ~n stare de agita]ie, coada se curbeaz\. P\rul scurt [i des str\lucitor.

- 24 -

Culoarea depinde de varietate: arlechin, albastru, galben, tigrat, negru [i ar\miu. Dimensiuni [i greutate Masculul are o talie de minimum 80 cm, iar femela minimum 72 cm, cu o greutate

corporal\ cuprins\ `ntre 50-70 kg. Rasa Schnauzer Formare [i r\spândire Este o ras\ german\, originar\ din Bavaria unde este denumit [i Griffonul grajdurilor

de cai. Se pare c\ provine din Terrieri. Denumirea rasei provine de la cuvântul german Schnauze (bot). Este un câ ine robust, viguros, inteligent [i dezvoltat. Un excellent gardian, este afectuos [i vesel al\turi de st\pân [i familia acestuia [i ne`ncrez\tor `n str\ini. Este du[manul ann\scut al [obolanilor [i [oarecilor.

Variet\]i ale rasei Are 3 variet\]i, dup\ dezvoltarea corporal\: uria[, mijlociu [i pitic. Elemente ale standardului Capul puternic [i alungit, `ngustându-se spre vâ rf. Sprincenele mari [i stufoase [i

stropul bine marcat. Ochii sunt ovali, de culoare neagr\. Urechile prinse sus, se taie ascu]it [i sunt purtate drept.

Corpul musculos, bine legat de form\ p\trat\. Pieptul are forma oval\, fiind foarte profund, dar potrivit de larg. Umerii sunt pla]i [i musculo[i. Membrele anterioare drepte [i bine dezvoltate iar cele posterioare sunt foarte musculoase.

Coada sus prins\, se taie scurt [i purtat\ drept. Este amputat\ de la na[tere, dar `ntotdeauna vizibil\.

P\rul de pe corp este aspru, des [i sâ rmos, dar este scurt pe craniu [i urechi. Rasa are sprâncene groase [i abundente, acoperind ochii. Must\]ile [i barba sunt caracteristice rasei. Culoarea negru complet sau surie. Masca trebuie s\ fie câ t mai `ntunecoas\, pentru a sublinia expresia figurii.

Dimensiuni [i greutate Talia variaz\ la variatatea uria[\ `ntre 60-70 cm, la varietatea mijlocie `ntre 45-50 cm

[i 30-35 cm la varietatea pitic\. 4.2.2. Categoria a II-a – Câini de vân\toare Grupa 3 - Terrierii Sunt câ ini de talie mic\ sau mijlocie, folosi]i la vânatul r\pitoarelor de vizuin\ (vulpi,

bursuci, viezuri, dihori) a iepurilor [i chiar a mistre]ilor, câ t [i la prinderea [obolanilor [i a [oarecilor (de unde [i denumirea [oricari).

Rasa Fox Terrier Dintre terrieri, cea mai r\spândit\ [i apreciat\ ras\ format\ din Anglia. Sunt câ ini de talie mic\ (masculii pân\ la 40 cm, femelele pân\ la 38 cm, iar greutatea

7,2-8,2 kg respectiv 6,6-7,5 kg), care se remarc\ prin inteligen]\ deosebit\, temperament vulcanic, curaj f\r\ limite [i constitu]ie foarte robust\.

Elemente ale standardului Capul are craniul plat [i `ngustat spre ochi, stropul pu]in evident, botul `ngustat spre

nas, iar trufa neagr\. Ochii sunt mici, rotunzi, u[or adânci]i `n orbite de culoare `nchis\. Urechile sunt mici relativ groase, `n form\ de “V” cu jum\tatea de sus aplecat\ `nainte (nu pe laturi ca la ceilal]i câ ini de vân\toare).

Gâ tul este relativ lung, musculos, `ngro[at `nspre piept [i purtat `n sus. Trunchiul este foarte puterniv, spinarea [i [alele scurte [i puternice, toracele adânc, dar

nu prea larg. Membrele sunt puternice, cele anterioare drepte (ca ni[te burlane), iar cele posterioare

sunt lungi cu articula]iile tarsiene joase [i foarte deschise. Coada este sus prins\ [i purtat\ vertical (se amputeaz\ la 1/3 din lungimea sa). P\rul este scurt [i des, lipit de corp la varietatea cu p\r neted, aspru, ceva mai lung [i

uneori mai cre] la varietatea cu p\r sâ rmos. La ultima varietate p\rul pe spate [i pe membrele

- 25 -

anterioare este des [i `ncâ lcit asem\n\tor `nveli[ului de fibre a nucii de cocos, pe flancuri este mai lung [i mai moale, suficient de lung pe obraji, iar `n partea inferioar\ a botului formeaz\ o barb\ mare caracteristic\.

Culoarea predominant\ este alb\ cu pete negre, sau pete negre [i c\r\mizii. Rasa Airedale Terrier Formare [i r\spândire Format relativ recent `n anglia. ~n comitatul Yorkshire, vân\toarea vidrelor se f\cea cu

câ inele numit Otterhund, dar care refuza s\ intre `n vizuinele acvatice ale râului acvatice ale râului. Acest câ ine a fost `ncruci[at cu Old English Terrier [i Bull Terrier, rezultând actualul Airedale Terrier a c\rui nume provine de la râul Aire, care str\bate Yorkshire.

De[i este un câ ine robust, are o ]inut\ elegant\, fiind musculos [i armonios dezvoltat. Este mereu `n mi[care, iubind spa]iile largi; este sincer, vigilent, u[or de dresat [i educat.

Este specializat `n vân\toarea de vidre, jderi, vulpi, iepuri, mistre]i, iar `n Canada se folose[te la vân\toarea de ur[i. Este folosit drept câ ine ocrotitor, `n poli]ie sau ca sanitar.

Elemente ale standardului Capul este lung [i lat, `ngustându-se u[or spre ochi. Stopul este pu]in vizibil, obrajii

pla]i cu cele dou\ maxilare adânci [i puternice. Trufa este neagr\. Ochii plasa]i lateral, sunt mici, neproeminen]i [i de culoare `nchis\. Privirea expresiv\ [i inteligent\. Urechile plasate lateral, sunt mici [i au forma literei "V". ele sunt ridicate u[or de la baz\ [i au vârfurile atâ rnânde `n fa]\.

Corpul are spatele scurt, drept [i solid. Pieptul adânc coborâ t, dar nu prea lat. Umerii sunt oblici [i `nclina]i `napoi. Membrele anterioare sunt perfect drepte, iar cele posterioare au coapsele lungi, musculoase [i puternice. Coada fixat\ sus, cupat\ `n a[a fel `ncâ t s\ fie la nivel cu craniul, este purtat\ vertical [i `n continu\ mi[care. P\rul des, aspru, sâ rmos, acoperind uniform trunchiul. Culoarea variaz\: spinarea, ceafa, baza [i partea superioar\ a cozii sunt negre sau cenu[iu `nchis. `n rest, culoarea este cafenie –ar\mie.

Dimensiuni [i greutate Talia variaz\ `ntre 58-61 cm la masculi [i 56-58 cm la femele, cu o greutate de 20 kg. Grupa 4 - Teckelii Rasa Teckel Formare [i r\spândire Este cel mai r\spândit câ ine de companie, denumit incorect [oricar sau Basser. Grupa 7 Câini de vân\toare (exclusiv cei de ras\ englezi) a) Prepelicari Sunt considera]i universali, `ntrucâ t universali, `ntrucâ t au fost perfec]iona]i pentru a

face arret-ul, fie c\ sunt stâ rnitori sau potaa\tori [i apport-ul [i se numesc prepelicari. Deci, ace[ti câ ini `u `n primul rând rolul de a c\uta vânatul [i de a-l semnaliza

vân\torului prin prin pontare, adic\ prin oprire `n apropierea acestuia, pân\ la semnalul vân\torului.

Acestor câ ini li se cere s\ aib\ un miros excellent s\ nu se precipite [i s\ nu latre f\r\ socoteal\.

Din aceast\ grup\ fac parte o serie de rase din diverse ]\ri, multe din ele cu denumirea generic\ de Brack, `nso]it\ de denumirea ]\rii respective sau alte denumiri, dar cea mai reprezentativ\ se consider\ rasa Breck german cu p\r scurt.

Brack german cu p\r scurt R\spândire [i importan]\ Exist\ mai multe rase cu denumirea de Brack german Kurzhaar (cu p\r sâ rmos, lung

sau ]epos etc), dar cel cu p\r scurt este considerat `n ]ara de origine câ inele de vân\toare na]ional. Acest câ ine poate `ndeplini toate sarcinile (exceptând viteza) [i ca atare este considerat universal, ideal pentru vânatul individual.

- 26 -

Elemente ale standardului Capul este propor]ionat, cu crniul u[or bombat, stropul aproape [tern, botul puternic,

lung, u[or convex, iar trufa u[or proeminent\, de culoare `nchis\. Ochii sunt de m\rime mijlocie [i culoare `nchis\. Urechile sunt prinse sus, au baza lat\, vâ rful rotunjit [i atâ rn\ de-a lungul capului, ajungând pân\ la comisura buzelor.

Spatele este scurt, [alele plate [i suple, iar pieptul adânc potrivit de larg. Coada este sus purtat\ `n jos `n repaus [i orizontal sau ridicat\ `n ac]iune (se

amputeaz\). P\rul este des, mai fin[i mai scurt pe cap [i urechi, mai abundent, aspru [i gros pe

restul corpului [i mai lung `n regiunea inferioar\ a cozii. Culoarea este maro-uniform, maro cu pete albe (piept [i membre) sau este dat\ de

fibre albe, gri [i maro, amestecate `n diferite propor]ii. Dimensiuni [i greutate Talia este de 62-64 cm la masculi [i cca. 58 cm la femele, iar greutatea `ntre 25-30 kg. b) Limieri Sunt câ ini de vân\toare specializa]i `n urm\rirea vânatului r\nit (Limier de Hanovra,

Limier de Bavaria). Grupa 8 – Câini de vân\toare de ras\ englez\ a) Prepelicari Rasa Pointer Formare [i r\spândire Este o ras\ englez\, considerat\ cea mai reprezentativ\ dintre rasele de prepelicari.

Conforma]ia sa exprim\ putere [i noble]e, are un miros excep]ional se adapteaz\ u[or la oricare tip de vânat [i pe orice teren, fiind totodat\ docil [i afectuos. Este ceva mai pu]in corpolent comparativ cu rasa breck.

Elemente ale standardului Capul este propor]ional, stropul bine marcat, protuberan]a occipital\ pronun]at\, botul

u[or concav (ceva mai `ngust fa]\ de Brack), iar buzele sunt sub]iri [i coborâ te. Ochii sunt de m\rime mijlocie [i culoare `nchis\. Urechile sunt de lungime mijlocie, atâ rnânde pe lâng\ cap [i au o form\ de triunghi, cu vârful u[or rotunjit.

Corpul are lungimea egal\ cu `n\l]imea, iar toracele este adânc [i potrivit de larg. Coada este de lungime mijlocie, sus prins\, groas\ la r\d\cin\ [i sub]iat\ la vâ rf, purtat\ orizontal chiar `n ac]iune.

P\rul fin, scurt, perfect neted, uniform [i str\lucitor. Culoarea este alb\ cu pete negre, ruginii sau galbene, fiind acceptate [i exemplarele cu culori simple etc.

Dimensiuni [i greutate Talia este de 62-67 cm la masculi, 60-65 cm la femele, iar greutatea de 20-30 kg

(neprecizat\ `n standard). Rasa Setter Aceast\ ras\ cuprinde 3 variet\]i de Setteri. To]i sunt câ ini de vân\toare dintre cei mai

aprecia]i, sunt foarte fini, au talia mijlocie, o frumoas\ `mbr\c\minte piloas\ [i sunt u[or de dresat.

Setter englez Formare [i r\spândire Este cea mai r\spândit\ varietae. Conforma]ia este armonioas\ cu forme puternice dar

nu greoie. Este sensibil [i inteligent, blând, calm, afectuos, excellent câ ine de arret pentru terenuri variate [i un agreabil câ ine de companie.

Elemente ale standardului Capul este lung, fin, u[or convex [i proeminent spre ceaf\, stopul marcat, trufa de

culoare `nchis\ `n concordan]\ cu culoarea bl\nii, buzele atâ rn\ foarte pu]in, iar ochii sunt

- 27 -

mari, str\lucitori, de culoare `nchis\. Urechile sunt prinse jos, spre `napoiu, de lungime mijlocie, aplecate, cu vâ rful ascu]it [i acoperite cu p\r lung, fin [i m\t\sos. Gâ tul este lung.

Toracele este adânc, spatele srept [i scurt, [alele u[or arcuite, iar crupa orizontal\ musculoas\.

Coada este apropae orizontal\, de lungime medie, acoperit\ cu franjuri lungi de p\r drept [i [i pu]in ondulat, care se scurteaz\ spre vâ rf.

P\rul este fin, m\t\sos, str\lucitor, neted sau u[or ondulat. Pe urechi, pulpe [i marginea posterior\ a membrelor formeaz\ franjuri lungi. Culoarea este compus\, fiind format\ din dou\ culori (fond alb cu pete negre, galbeen sau cafenii) sau trei culori (negru, alb [i ro[cat).

Dimensiuni [i greutate Talia este de 65-70 cm la masculi, 61-65 cm la femele, iar greutatea de 27-30 kg,

respectiv 25-28 kg. b) Retrieveri, Spanielli, Cockeri De[i spanielii stâ rnesc vânatul (f\r\ a face arret), câ inii din aceast\ subgrup\ sunt de

apport, aducând cu pl\cere vânatul `mpu[cat. Dintre rasele cuprinse `n aceast\ subgrup\, cele mai importante sunt Golden Retriever,

Labrador Retriever, Cocker Sapniel, ultima fiind r\spândit\ [i la noi `n ]ar\. Rasa Cocker spaniel Formare [i r\spândire Este o ras\ de crea]ie engelz\ (}ara Galilor), dinamic, robust, rezistent, pasionat

pentru vân\toare [i aportarea vânatului, excellent `n terenurile m\r\cinoase. Totodat\ este un r\spândit câ ine de apartament, extrem de afectuos cu un caracter ideal. Este considerat cel mai mic câ ine de vân\toare folosit pentru iepuri, fazani etc.

Elemente ale standardului Capul este lung, stropul pu]in proeminent, craniul u[or bombat, botul p\trat cu buzele

sub]iri. Ochii sunt mari, de culoare `nchis\, cu expresie blând\, inteligent\ chiar trist\. Urechile sunt mijlocii, prinse foarte jos, c\zute, acoperite cu peri lungi, lucio[i, m\t\so[i, u[or ondula]i. Gâ tul este lung [i musculos, purtat `n sus.

Trunchiul este compact sub]iat spre coad\ cu linia dorsal\ oblic\ spre `napoi. Membrele sunt puternice, relativ scurte. Coada este jos prins\, purtat\ orizontal.

P\rul este des, lucios, m\t\sos, neted sau ondulat, potrivit de lung, formând franjuri pe urechi [i membre.

Culoarea este simpl\ (neagr\, ro[cat\, aurie) sau sub form\ de pete, pe fond alb sau ro[cat.

Dimensiuni [i greutate Talia standard este de 38-41 cm, iar greutatea este de 11-13 kg. 4.2.3. Categoria a III-a Câini de companie Grupa 9 – Câini de companie ]inu]i pentru agrement ~n general sunt câ ini de talie mic\, unii dintre ei fiind forme pitice ale unor rase din

grupele celorlalte categorii studiate (Schnauzer pitic, Bulldog pitic, Yorshire Terrier etc.) Dintre rasele cuprinse `n aceast\ grup\, cele mai frecvent `n ]ara noastr\ sunt : Pekinez

[i Caniche. Rasa Pekinez Formare [i r\spândire Este o ras\ foarte veche, considera]i câ ini de companie, fideli, afectuo[i, inteligen]i,

curajo[i [i vioi. Elemente ale standardului Capul este masiv, plat `ntre urechi, stopul adânc, botul lat, foarte scurt, cu prognatism

inferior. Urechile sunt mijlocii, `n form\ de inim\, u[or aplecte spre `nainte. Ochii sunt mari, proeminen]i, de culoare `nchis\.

- 28 -

Gâtul este scurt [i puternic, toracele adânc, trunchiul scurt [i membrele anterioare scurte [i puternice cu labe `ntoarse pu]in `n afar\.

Coada este prins\ sus [i `ntoars\ pre spinare. P\rul este foarte abundent, lung, relativ aspru, pe urechi, coad\ [i membre formeaz\ franjuri, iar pe umeri coama bogat\ se `ntinde formând un guler `n jurul gâ tului.

Culoarea este simpl\ (ro[ie, neagr\ sau alb\) cu masca neagr\. Dimensiuni [i greutate Câini de talie mic\ (15-20 cm) cu membre scurte [i p\r bogat, iar greutatea corporal\

ideal\ este de 3-5 kg. Rasa Caniche (Pudel) Elemente ale standardului Capul este propor]ionat lung, fin, stropul pu]in marcat, botul lung, puternic `n linie

dreapt\, cu trufa proeminent\ de culoare `nchis\ (neagr\ sau maro). Ochii sunt migdala]i, u[or oblici, de culoare `nchis\, exprimând vioiciune [i inteligen]\. Urechile sunt destul de lungi, plate, rotujite la extremit\]i, prinse la `n\l]imea ochilor, purtate aplecat [i acoperite cu p\r ondulat [i foarte lung.

Trunchiul este propor]ionat, spinarea dreapt\ [i scurt\, pieptul potrivit de larg, abdomenul supt.

Coada este prins\ sus, purtat\ drept sau piezi[, ridicat\ oblic `n ac]iune, se amupteaz\. Ace[ti câ ini au un mers s\lt\re] [i u[or.

P\rul este lânos, ondulat lung (Pudel lânos) sau constituit `n suvi]e r\sucite asem\n\tor unui [nur. (Pudel [nuruit sau cordat)

Culoarea p\rului este neagr\, alb, maro [i gri, iar `n concordan]\ cu aceasta este pigmenta]ia pielii.

Este un câ ine de companie, fidel, inteligent, vesel, juc\u[ [i upor de dresat. Dimensiuni [i greutate Talia poate fi mare (45-55 cm), mijlocie (35-45 cm) sau mic\ (sub 35 cm). Rasa Dalma]ian Formare [i r\spândire Se consider\ c\ a ap\rut `n Croa]ia `n urma `ncruci]\rii dintre Bracul de Bengal (ras\

disp\rut\ `n prezent) [i Pointer, ac]iune `nceput\ `nc\ din secolul XVII-lea, fiind considerat\ ini]ial ca simbol papal

Utilitate Ini]ial a fost utilizat ca un câ ine de vân\toare, iar `n prezent este [i un câ ine de

companie, mai ales pentru copii. Popularitatea se datore[te filmului lui Walt Disney – "101 Dalma]ieni", `n care s-a remarcat prin "personalitate", juc\u[ [i foarte agreabil.

Elemente ale standardului Este un câ ine foarte pl\cut la aspect, cu alura zvelt\, mult apropiat\ de a raselor pentru

vân\toare. Capul este frumos, cu tr\s\turi mobile, cu partea cranian\ mai larg\, pu]in bombat\,

stropul [ters, bot puternic care se `ngusteaz\ spre truf\ ce este de culoare neagr\. Ochii sunt rotunzi, de culoare neagr\. Urechile sunt prinse sus, de form\ triunghiular\, cu vârful pu]in rotunjit, purtate c\zut pe lâng\ cap, f\r\ a forma cute.

Trunchiul este viguros, pieptul adânc, spinare scurt\ [i dreapt\, [ale alungite, musculoase, iar crupa u[or te[it\.

Coada este bine prins\, potrivit de lung\, mai groas\ la baz\ [i sub]ire la vâ rf. Aceasta este purtat\ c\zut sau `n prelungirea spin\rii, dar niciodat\ curbat\ spre spate.

P\rul este scurt, neted, lucios. Culoarea este caracteristic\: pe un fond alb sunt distribuite neregulat pete de culoare neagr\, mai rar maro-cafenii, bine distincte [i de m\rimi aproximativ egale.

Femelele gestante, `n perioada de al\ptare [i tineretul sugar este predispus la avitaminoze, deci se impune o alimenta]ie ra]ional\ din care s\ nu lipseasc\ vitaminele [i

- 29 -

s\rurile minerale, mai ales când cuibul dep\[e[te 6 c\]ei. Nu este prea rezistent la frig [i timp ploios `ndelungat.

Dimensiuni [i greutate Câinele este o talie medie, masculii având talia de 55-60 cm, iar femelele `ntre 50-55

cm, cu masa corporal\ `ntre 20-25 kg Rasa Husky Formare [i r\spândire Este o ras\ originar\ din Siberia, dar care a ajuns [i `n Alaska `n jurul anului 1909.

Este considerat\ o ras\ cu talia redus\ fa]\ de to]i câ inii nordici, utilizat cu prec\dere la trasul s\niilor.

Utilitate ~n trecut, ca [i `n prezent este considerat cel mai rezistent la condi]iile vitrege de

mediu (viscol, temperaturi sc\zute etc) [i utilizat pentru a transporta s\niile, mai ales `n grup, având un deosebit sim] de orientare, f\r\ conflicte `ntre partenerii de munc\ [i responsabilitate fa]\ de st\pân. Datorit\ aspectului pl\cut [i rezultatelor bune la dresaj, `n prezent este apreciat ca un câ ine de companie (latr\ foarte pu]in, dar predispus la urlat u[or).

Elemente ale standardului La prima vedere este un animal robust [i viguros, cu o privire vioaie [i foarte

frumoas\, ochii sunt de culoare albastru-azuriu mai rar brun\. Capul este bine propor]ionat, unde craniul este aproximativ egal cu botul. Urechile

sunt potrivit de mari, ascu]ite [i purtate ridicat cu pavilionul orientat `nainte, aspecte care–l fac foarte pl\cut [i din acest punct de vedere.

Trunchiul este aproximativ egal talia, fiind compact [i bune `mbr\cat `n musculatur\ la care se mai adaug\ [i o cutie toracic\ potrivit de larg\, deci numai calit\]i de animal pl\cut.

Membrele sunt puternice, cu labele picioarelor rotunjite [i degete boltite, care contribuie `n mare m\sur\ la cre[terea rezisten]ei [i siguran]ei `n mers.

Coada este lung\, recurbat\ spre spate [i asem\n\toare cu cea de la lup, fapt care-i confer\ o pl\cere `n ac]iune, mai ales la trasul s\niilor, justificându-[i utilitatea.

P\rul este de lungime mijlocie, foarte des [i dublat de puf moale (jar), asigurându-i o bun\ izolare termic\ pentru zonele arctice.

Culoarea bl\nii este foarte variat\, predominând cea surie cu diferite nuan]e, `ns\ este obligatorie masca sub form\ de caschet\ [i ochelari, ce constituie caracter de ras\.

Este un animal inteligent, tenace, devotat st\pânului s\u, `ns\ nu trebuie l\sat prea mult `n libertate [i f\r\ prezen]\ uman\ deoarece are tendin]a de s\lb\ticire. Este un animal care d\ aspect de cur\]enie, de robuste]e, fapt pentru care `n prezent este utilizat [i pentru companie.

Dimensiuni [i greutate Talia este mijlocie, masculii au 54-60 cm, iar femelele 51-56 cm. Greutatea variaz\

`ntre 20-30 kg.

- 30 -

PARTEA A II-A

CRE{TEREA PISICILOR CAPITOLUL I

1.1. Originea [i evolu]ia pisicilor Primele forme de animale oarecum asem\n\toare pisicilor au ap\rut de cca 65

milioane ani, care au devenit r\pitoare `n urm\ cu 50 milioane de ani. ~n urm\ cu 30 de milioane de ani din acest str\mo[ s-au diferen]iat câ inii, ur[ii, jderii, hienele [i pisicile.

Familia Felinelor (sau Felidelor) a ap\rut [i a evoluat `n urm\ cu cca. 10 mii de ani, diferen]iindu-se mai `ntâ i pisici primitive, din care au provenit toate pisicile adev\rate, din care au provenit toate pisicile adev\rate, ce au `mpânzit toate continentele Terrei, mai pu]in Australia.

De men]ionat c\ reprezentan]ii familiei Felidelor se `mpart `n 4 grupe principale: Felidele mari (leii, tigri, leoparzii, [i jaguarii) Grupa râ[ilor Grupa gheparzilor Felinele mici (`n care intr\ toate pisicile)

Cu privire la locul apari]iei primei pisici adev\rate, Carl Linné `l stabile[te `n Nordul Africii, iar al]ii `n Etiopia. ~n europa pisica a fost adus\ din Orient. Actualele forme de pisic\ se consider\ a fi rezultate din `ncruci[area pisicilor autohtone cu cele aduse, care erau deja domesticite.

1.2. Domesticirea pisicilor Domesticirea pisicilor a urmat calea normal\ `ntâ lnit\ la toate animalele, respectiv

etapele de captivitate, `mblânzire [i domesticirea propriu-zis\. Se consider\ c\ a fost domesticit\ `n urma câ inelui, a vitelor, oilor etc, ac]iunea fiind

condi]ionat\ [i `ncurajat\ de via]a sedentar\ uman\, când micile rezerve de cereale trebuiau p\zite de [oareci [i [obolani. Domesticirea este fixat\ cu 5 mii de ani `.e.n., mai `ntâ i `n Sudul Africii, iar apoi `n Nord, respectiv `n Egipt, a[a `ncâ t cu cca. 3 mii de ani `.e.n. pe Valea Nilului, pisica era la rangul de zeitate.

~n China s-au descoperit `nsemne [i figurine care atest\ c\ pisica era deja domesticit\ cu 2 300 ani `.e.n. Cu cca. 1 800 ani `.e.n. `n Delta Nilului pisica a ajuns la o considera]ie maxim\, ele fiind `ngropate `n cimitire speciale, `nso]ite de ofrande deosebite [i chiar purtate prin temple.

Ascensiunea deosebit\ a pisicilor atâ t `n Egipt câ t [i China a fost legat\ de stâ rpirea nemiloas\ a [oarecilor [i [obolanilor din gospod\riile popula]iilor [i din calele navelor. ~n Europa, pisicile au ap\rut `n secolul i e.n. aduse din Egipt, iar Plinius [i Seneca le numeau "hoa]e de g\ini" [i poate de pe[ti. ~n anul 590, papa Grigore I se declara un prieten inimos al pisicilor. ~n secolul al XIII-lea pisica era r\spândit\ `n majoritatea ]\rilor din Europa Central\ `ns\ cu o reputa]ie destul de `ndoielnic\ la `nceput, dar apreciat\ `n secolul XX-lea `n stâ rpirea [oarecilor [i [obolanilor atâ t din dependen]ele caselor [i a cor\biilor.

~n prezent, pisica este considerat\ atâ t un animal util gospod\riilor rurale, câ t [i de companie, mai ales pentru persoanele singure, fiind când dr\g\la[\, când capricioas\ (`n c\lduri).

1.3. Sim]urile la pisici ~n general, sim]urile pisicilor sunt mult mai sensibile sau mai fine ca la celealte

animale, `n unele cazuri comparabile cu ale câ inilor [i poate mai mult. Sunt prezentate cele 5 sim]uri, cum ar fi: v\zul, auzul, mirosul, gustul [i pip\itul, iar

dup\ unii se adaug\ cel de-al 6-lea sim], sim]ul care este de "orientare".

- 31 -

V\zul V\zul la pisic\ este de cca. 6 ori mai puternic decâ t la om, pisica fiind capabil\ s\

deosebeasc\ nuan]ele fine de culoari. Ochiul func]ioneaz\ asemenea unei lentile automate de la camera de luat vederi [i aparatul de fotografiat. Pupilele ei permit p\trunderea luminii pe retin\ doar atâ t câ t este necesar pentru fixarea imaginii. La o ilumina]ie slab\ pupilele se m\resc [i se rotunjesc, iar la lumin\ puternic\ se restrâng pân\ la o linie `ngust\. Ochiul posed\ o a 3-a pleoap\ care este membrana clipitoare, care dac\ se vede indic\ oboseal\, surmenaj [i chiar boal\.

Auzul Pisicile percep sunete cu frecven]a `ntre 50-60 KHz, `n compara]ie cu câ inii care le

percep pe cele cu 40 KHz, iar omul de pân\ la 20 KHz. ~n mod practic, pisicile aud de cca. 3 ori mai bine decâ t oamenii. Sunetele percepute de [oareci se `ncadreaz\ la 40 KHz, a[a `ncâ t pisica `l aude foarte bine când acesta p\r\se[te galeria, a[teptându-l la ie[ie. Ceea ce roz\toarele consider\ mi[c\ri fine [i de siguran]\, pisica le aude foate clar.

Mirosul Este clar c\ mirosul este mai dezvoltat la câ ine, dar la pisic\ se completeaz\ cu

pip\itul precum [i cu cel de orientare, a[a `ncâ t eficien]a este foarte ridicat\. Mirosurile str\ine sunt percepute cu u[urin]\; motanii `[i marcheaz\ teritoriul cu ajutorul urinei, iar femela las\ mirosuri specifice cu ajutorul unor glande aflate `n talp\, `nafar\ de feromonii specifici perioadei de c\lduri (care atrag motanii).

Pip\itul Pip\itul se face cu ajutorul must\]ilor, car sunt exagerat de lungi [i puternice. Perii

tactili de o sensibilitate ridicat\ [i care `nafar\ de must\]i se mai afl\ `n jurul ochilor, pe fa]\, pe barb\ [i chiar pe pernu]ele degetelor mari de la labele anterioare. Firele de p\r func]ioneaz\ ca adev\rate oscilografe, ceea ce asigur\ animalului o vân\toare eficient\. T\ierea sau scurtarea must\]ilor este interzis\, deoarece se limiteaz\ drastic orientarea pe `ntuneric.

Gustul Cu privire la gustul pisicilor toate lucr\rile [tiin]ifice remarc\ faptul c\ pisicile sunt

capabile s\ fac\ diferen]a `ngre gustul dulce, cel amar [i s\rat. Pisica se remarc\ prin aceea c\ este un animal aleg\tor de componentele din hran\ pus\ la dispozi]ie sau cea care o vâneaz\. Se consider\ c\ o pisic\ este `n stare s\ discearn\ cel mult 10 variante de gusturi datorit\ papilelor gustative fine situate pe limb\, cu remarca c\ pe suprafa]a acesteia sunt forma]iuni aspre care ajut\ la linsul bl\nii sau altor regiuni corporale atâ t pentru igienizare câ t [i pentru activizarea circula]iei sanguine. Limba, prin `ncovoierea ei, ajut\ la ingestia lichidelor [i uneori la prinderea mic]iunilor m\runte.

Sim]ul de orientare Se constituie `n al 6-lea sim] prin care acest animal conserv\ `n "sine" (`n sistemul

nervos) o imagine exact\ a mediului. Astfel, pisicile r\t\cite `n regiuni `ndep\rtate sunt capabile s\ se `ntoarc\ acas\, apelând la mirosurile `ntâ lnite anterior legate de alte animale, vecini care nu apar]in familiei, dar care au fost vizitate cu alte ocazii. Se citeaz\ cazuri `n care o pisic\ s-a `ntors acas\ de la o distan]\ de 100 km.

- 32 -

CAPITOLUL II RASELE DE PISICI

Clasificarea raselor de pisici a fost stabilit\ ini]ial prin abilitatea prinderii [oarecilor [i limitarea reproducerii acestora, iar apoi conform unor standarde stabilite de c\tre Federa]ia Interna]ional\ a Felinelor – F.I.Fe.

Conform acestor standarde sunt `n prezent cca. 570 rase de pisici [i variet\]i, din care 100 rase cu p\r lung, 107 rase cu p\r semilung [i 345 rase cu p\r scurt.

Pentru `ncadrarea rasei se ]ine seama de culoarea ochilor (15 p), culoarea p\rului (25 p) de corp, culoarea p\rului de pe cap (25 p), culoarea p\rului de pe coad\ (10 p) [i lungimea p\rului [i desimea acestuia.

~n prezent este `n uz clasificarea pisicilor dup\ lungimea p\rului [i secudar dup\ originea formei s\lbatice [i ]ara unde s-a format.

2.1. Rasele de pisici cu p\r lung Rasa Persan\ Pe lâng\ p\rul lung, pisicile se remarc\ prin blânde]e, decorativitate, blan\

monocolor\, dar [i tigrat\ sau pestri]\. Acestea provin din rasa Angora, deci originare din Asia Mic\, Persia. Pe lâng\ aceste calit\]i, animalele adulte nu zgârie decâ t foarte rar, nu sunt prea tandre, dar se obi[nuiesc u[or cu via]a din apartament.

Sunt foarte multe variet\]i de culoare: alb\, albastr\, neagr\, argintie, fumurie, oranj, crem, al\turi de unele combina]ii de culoare ca: maron-dungat\, ro[cat\-dungat\ [i colorat\ neregulat (pestri]\).

Persana neagr\ este probabil cea mai veche, cu blana "ca pana corbului", cu ochii ar\miu-`nchis sau oranj.

Persana cu tent\ argintie a fost creat\ prin selec]ie `n Anglia (1902), cu blan\ `n care albul este u[or cenu[iu, cu umbre negre.

Persana albastr\ care a existat `n Persia, la care p\rul are nuan]e alb\strui pe tot corpul, ceva mai deschis pe abdomen. Pe partea inferioar\ a gâ tului p\rul este mai lung [i chiar inelat.

Persana alb\ provine din pisicile Angora, cu blana de culoare alb\ ca z\pada, unde [i p\rul este fin [i m\t\sos. Ochii sunt alb\strui-azurii sau galben-oranj.

Persana Chinchilla provine din persanele argintii, ob]inut\ prin selec]ie, atestat\ la Paris `n 1919 [i este cea mai scump\ dintre toate variet\]ile.

Persana crem provine din `ncruci[area pisicii albe cu cea oranj, având blana cu dungi sau umbre mai `nchise la culoare.

Din seria pisicilor persane mai face parte: Persana alb\struie-crem, Persana argintie marmorat\, Persana fumurie, Persana ro[cat\, Persana ro[cat-marmorat\, Persana oranj, Persana tigrat\, deci culori compuse `n func]ie de pigment]ia p\rului sau predomin\ unei anumite culori.

Rasa Birmanez\ Provine din pisicile sacre din Birmania adus\ `n Europa prin anii 1925, cu o explozie

de exemplare prin anii 1950-1960, a[a `ncâ t de cca. 10-15 ani exemplarele frumoase au disp\rut sau sunt `n efective reduse.

P\rul este lung sau semilung, mai abundent `n jurul gâ tului [i pe flancuri, ondulat pe abdomen, iar pe fa]a intern\ a coapselor este lânos.

De asemenea, coada mare [i foarte stufoas\ de culoare mai `nchis\ decâ t restul corpului, iar partea terminal\ a p\rului este aurie. P\rul de nuna]\ deschis\ se g\se[te pe partea de jos a gâ tului [i labele (cu excep]ia extremit\]ilor). Este un animal de apartament, dar se adapteaz\ [i la curte, preferând pe[tele dezosat tratat bine termic.

- 33 -

2.2. Rasele de pisici cu p\r scurt Rasa european\ Provine din pisica s\labatic\ cu foarte multe variet\]i de culoare: blana t\rcat\,

dungat\, zebrat\, pestri]\ sau ro[cat\. Atunci când nu-[i g\se[te st\pân, se retrage `n p\duri [i se s\lb\tice[te. Blana, prin culoare [i caracteristicile p\rului (scurt, fin, des) este dobândit\ din formele s\lbatice.

Principalele variet\]i: brun\-marmorat\, ro[cat-marmorat\, alb\, neagr\, ro[cat\ etc. Rasa Abisinian\ Provine din Etiopia, adus\ `n Anglia prin anul 1868, dup\ o campanie militar\. Are

urm\toarele variet\]i de culoare: iepure, sorrel, belu, faan, silver etc. Rasa Chartreux Este originar\ din Africa de Sud, adus\ de c\lug\ri `n Fran]a, `nainte de anul 1756.

Culoarea variaz\ de la gri-argintiu la gri-alb\strui, foarte brun\ vân\toare de [oareci [i [obolani, f\r\ a iubi copii g\l\gio[i [i persoanele rezervate.

Rasa Siamez\ Este originar\ din Extremul Orient, din ]inutul Siam, având o vechime de cca. 400 ani

[i adus\ mai `ntâ i `n Anglia din Bangkok, iar apoi crescut\ `n Fran]a. Este un animal ager, vesel [i plin\ de ini]iative [i chiar n\stru[nic\.

Se caracterizeaz\ prin aceea c\ fa]a, capul [i extremit\]ile s\ fie de o nuan]\ `nchis\, fa]\ de celelalte regiuni, iar pieptul [i abdomenul de culoare deschis\, aproape albe. Coada trebuie s\ fie neagr\ [i lung\.

Pisica norvegian\ de p\dure Este originar\ din zona Caucaz, cu o vechime de cca. 1000 ani, devenind o pisic\

nelipsit\ vikingilor [i recunoscut\ ca o vân\toare de avengur\, s\lbatic\, inteligen]\ [i independent\. Se hr\ne[te cu p\s\ri, pe[ti [i alte animale mici (roz\toare).

Pisica domestic\ cu p\r scurt Este pisica care se `ntâ lne[te adesea pe lâng\ casa omului gospodar, utilizat\ pentru

stâ rpirea [oarecilor din preajma hambarelor cu grâne. Rasa provine din pisica sacr\ a Egiptului `mperecheat\ cu pisica s\lbatic\ european\ (Fekis sylvestris). ~n prezent predomin\ `n propor]ie de 98%, din efectivul total `n Europa, America, Asia etc.

- 34 -

CAPITOLUL III REPRODUC}IA LA PISICI

Maturitatea sexual\ la pisici se instaleaz\ `ntre vâ rstele de 5-7 luni, `ns\ la mont\ se

dirijeaz\ la vâ rsta de 10-11 luni. Durata gesta]iei variaz\ `ntre 58-62 zile, sau cca. 2 luni. C\ldurile la rasele recunoscute ca mobile, apar `n toate sezoanele anului, `ns\ la cele

domestice au un maximum `n sezonul r\coros de toamn\ tâ rzie sau iarn\. Femelele `n c\lduri se rostogolesc pe spate `n prezen]a masculilor sau se tâ r\sc pe burt\, sco]ând mici ]ipete sau sunetele asem\n\toare torsului. Sunt [i femele care se dezl\n]uie brutal, r\sturnând totul `n cale, scot ]ipete stridente [i urineaz\ destul de des [i chiar sunt furioase.

Pisicile gestante sunt foarte lini[tite [i prietenoase. Apropierea actului f\t\rii este marcat\ de sc\derea temperaturii corporale, de lini[tea

femelelor [i investigarea unui loc izolat pentru f\tare. F\tarea se face f\r\ probleme majore. Fiecare pisoi este expulzat cu placenta, pe care mama o consum\ [i taie cu din]ii cordonul ombilical.

Se recomand\ cu fiecare pisoi s\ fie [ters de mucozit\]i [i s\ fie a[ezat `ntr-o l\di]\ cu câ rpe curate sau vat\. Dup\ expulzarea primilor 5 pisoi se dirijeaz\ puii la mam\ s\-i ling\ [i apoi s\ sug\. Cuibul trebuie s\ fie izolat, uscat, ferit de curen]i [i alte animale sau persoane str\ine.

Pisoiul la na[tere are ochii lipi]i, dar dup\ 9 zile apare fanta palbebral\ [i se v\d ochii care la `nceput sunt de culoare albastr\ deschis (apos), iar apoi se coloreaz\ conform rasei. Dup\ cca. 3 s\pt\mâni de via]\ pisoii se hr\nesc suplimentar cu lapte de vac\, iar dup\ 6 s\pt\mâni cu terci din orez cu lapte, morcovi fier]i [i pu]in\ carne de vit\, tocat\. Se `n]arc\ la cca. 45 de zile, vâ rst\ când se obi[nuiesc cu lada de nisip pentru urinare [i defecare.

Dup\ 2 s\pt\mâni de la `n]\rcare, femelele intr\ `n c\lduri. Pisoii la vâ rsta de 6 luni ating greutatea corporal\ de 0,5 kg, iar la maturitatea

corporal\ masculii 3-5 kg, iar femelele cu cca. 1 kg mai pu]in. Nu se recomand\ ca femelele s\ fie date la mont\ cu cel pu]in o dat\ la 5 ani, deoarece apar tulbur\ri grave ale aparatului genital (acumularea de pungi de puroi la nivelul uterului).

- 35 -

CAPITOLUL IV ALIMENTA}IA PISICILOR

Alimenta]ia precar\ sau necorespunz\toare a pisicilor, `n special a mamelor, a puilor [i

a tineretului, precum [i `ntre]inerea `n spa]ii limitate , pot aduce prejudicii grave st\rii de s\n\tate [i procesului de cre[tere, soldându-se uneori cu alterarea comportamentului.

Hrana administrat\ pisicilor const\ `n lapte de vac\ (cel pu]in 100 ml/zi) ou\ fierte )de decojite) pentru tineret, `n pe[tele fiert sau ca atare, f\r\ oase [i unele cereale tratate termic (`n cantit\]i moderate), oasele tratate termic [i f\r\ fragmente ascu]ite, precum [i unele legume fierte [i terciuite `n amestec cu unele ingrediente.

Apa trebuie asigurat\ la discre]ie [i foarte curat\. Carnea nu trebuie s\ lipseasc\ din hrana zilnic\, de cca. 150 g fiart\ [i por]ionat\ `n 2

tainuri mai ales la cele de ras\ [i `ntre]inute `n spa]ii `nchise. Un regim alimentar echilibrat se poate institui prin conservele special produse `n

cantit\]i variabile dup\ greutatea corporal\ [i starea fiziologic\, cu respectarea termenului de valabilitte. Pentru pisicile `ntre]inute `n stare de libertate.